a2 INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND ALCATUIREA $I FOLOSIREA IN CONSTRUCT A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE Inlocuieste : C. 11-62, C, 3283, C. 3963 i, PREVEDERI GENERALE Obiectul instructiunilor 1.1, Prezentele instructiuni tehnice se referé la proiecta- rea, confectionarea si folosirea in constructii a panourilor pen- ‘tru cofraje din placaj pe schelet din cherestea. Panourile ti- pizate (modulate) sint cele cuprinse in NID—MEFMC 1442—72. 1.2. Prevederile cuprinse in prezentele instructiuni au un caracter universal, obligatoriu si general. Rezolvarile de de- taliu urmeazi a face obiectul unor fige tehnologice. 1,3, Prezentele instructiuni completeazi cu prevederi spe- cifice in acest domeniu prescriptiile tehnice in vigoare, si anume : »Normativ pentru executarea lucrdrilor de beton si beton armat, indicativ C. 140—71, sindrumator pentru modularea dimensional a construc- fiilor industviale in vederea folosirii rationale a cofrajelor uni- ficate de inventar“, indicativ P, 69—73 si pInstructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lu- cririlor de constructii din betoane aparente cu parament brut, indicativ C, 122—70, Elaborate de: INSIITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTIILOR (INCERC) Aprobate de MC. nd, eu decizia Nr. 126 din 19 noiembrie 1974Domeniul de aplicare 14, Panourile de cofraj se vor intrebuinta la cofrarea elementelor de constructii (undatii, ziduri de sprijin, pereti, stilpi, grinzi, placi etc.) din beton, beton armat si beton pre- comprimat, monolit sau prefabricat-preturnat, in scopul redu- cerii consumului de cherestea prin realizarea unui num&r mai mare de folosiri. In cazul executirii unor betoane aparente, proiectantul lucr&tii_va indica daci si cum anume se pot folosi panouri de utilizare general sau dac& trebuie prevazute cofraje speciale, 1.5, Panourile tipizate de folosin}a general vor fi con- fectionate de preferint4 in cadrul unor unitati industriale pen- tru prelucrarea lemnului, ele putind {i executate si in ate- lierele unitatilor de constructii Panourile de completare si speciale vor fi confectionate in general in atelierele unititilor de constructii, ele putind fi executate si pe santiere, dacd acestea sint utilate in mod co- respunziitor, in baza unor desene de executie intocmite in conformitate cu prevederile capitolului 2. In toate cazurile, 1a confectionarea lor se impune res- pectarea cu strictete a desenelor de executie (dimensiuni, de- talii, calitatea materialelor) nedepsindu-se abaterile dimen- sionale limité. 1,6. Cofrajele care se executé cu panouri, vor face obiec~ tul unor proiecte tehnologice prin care se indicé panotarea suprafetelor de cofrat precum gi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea, imbinarea, completarea, sprijini- rea si sustinerea panourilor. Clasificarea panourilor de cofraj si numérul lor de folosiri 1,7, Din punctul de vedere al ariei de utijizare, panourile de cofraj pot fi: — panouri tipizate (modulate) de folosin}i generala, care trebuie utilizate cu preferinf& ; 14 — panouri de completare de forma plana, ins& de alte dimensiuni decit cele modulate si — panouri speciale pentru cofrarea colturilor (in Lj, a iesindurilor (in Z), a racordarilor curbe precum gi rate pen- tru goluri de usi, ferestre ete. Modul de alc&tuire al panourilor de completare gi speciale trebuie sd fie justificat prin numérul de folosiri ce li se poate asigura. 1.8. Din punctul de vedere al calit&jii suprafetei de beton care se cofreaz, panourile de cofraj pot fi : — pentru betoane aparente ornamentale, ce nu fac obiec- tul instructiunilor de fafa ; pentru betoane aparente lise, obisnuite, de genul celor folosite in mod curent la constructii industriale, agrozooteh- nice, hidrotehnice etc., pentru a ciror realizere exigent’ pot fi utilizate panouri de cofraj de natura celor la care se referd - instructiunile de fafa ; — pentru betoane aparente brute Ja care se admit nere- gularita{i reduse, precum si pentru betoane tencuite ale cror necegularitéfi nu trebuie si duck la Ingrosarea stratului de tencuiala gi — pentru betoane brute ascunse (la fundatii, subsoluri, canale tehnice etc.) la care aparitia unor abateri mai mari nu deranjeaza functional, 1.9. Numérul de folositi ale panourilor de cofraj depinde de concepfia lor, de calitatea execufiei si de modul de ex- ploatare, si determina consumul de material lemnos si costul pe unitatea de suprafati cofraté. Astfel, panourile de con- ceptie mai robusté si cu o executie ingrijita, pot fi folosite de un numar mai mare de ori. Eficienja economici a aces- tora este in general mai mare, dar exist’ cazuri in care este tational adoptarea voitd a unor aledtuiri de panouri cu durata de viaji mai scurté. De asemenea, decofrarea rapidi si reuti- lizarea imediat& a panourilor asiguré acestora un maj mare numar de folosiri, ugurind decofrarea si respectiv evitind de- teriorarea in perioadele de nefolosire. 151.10, Panourilor de cofraj alc&tuite conform normei in- terne 1442—72 li se pot asigura, in cazul unei exploatiri co- respunzitoare, 20..25 de folosiri, cu mentiunea ci: betoanele aparente lise se pot realiza cu primele cca 5 folosiri ; . — betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca 15 folosiri, iar — betoanele brute ascunse Ja orice numar de folosiri, panourile de cofraj trebuind a fi scoase din uz atunci cind se ajunge in situatia ca fafa betonului obtinut s& deranjeze func- tional sau cind rezulti un consum suplimentar important de beton. 2, CONDITIT DE PROIECTARE $I CONFECTIONARE A PANOURILOR DE COFRAJ 2.1, Dimensiunile panourilor se vor alege in aga fel, incit = — suprafetele de cofrat s& poata fi acoperite in proportie cit mai mare cu tipuri de panouri de folosinti generala ; — la confectionare, materialele si se poati debita cu mi- nim de pierderi, iar — greutatea panourilor s& permité ugoara lor manipu- Jare (max. 50 kg). In cazul in care o suprafati de completare prezinti un caracter de repetitivitate care justific’ adoptarea unui panou special ;,de completare“, acesta se va proiecta si executa corespunzitor scopului si locului unde este folosit ; in caz contrar, completarea se va face la fafa locului cu ma terial lemnos, 2.2, In scopul de a se ugura asamblarea, se recomanda ca. toate panourile de cofraj folosite la cofrarea unei constructii sh fie de aceeasi grosime, stabilita prin calcul pentru sol t&rile maxime, 2.3, Abaterile admisibile de la dimensiuni sint cele date in tabelul 1, col, 2 al anexei XXI la ,Normativul pentru exe- cutarea lucrérilor de beton si beton armat (C, 140—71) com- pletate sub forma alturatului tabel 1. 16 ‘Fabel 2 TOLERANTE (ABATERI LIMITA) ADMISE PENTRU ELEMENTELE GOFRAJELON FOLOSITE LA’ EXECUYANEA ELEMENTELOR DIN BETON MONOLIT Abateri limita la dimensiunile panourilor : — 1a lungimi 44mm = la latimi + 3mm = Ia grosimi = 1mm Diferenta maxima fntre diagonalele unui panow 5 mm ‘Tolerante la rectiliniaritatea muchitlor pe m 1mm — pe toaté lungimea muchiet 2mm ‘Tolerante 1a paralelismul sau inclinarea prescrisa intre muchii —pem 2 oom — pe toaté Jungimea muchiilor 3mm Tolerante 1a planeitatea suprafetei = pe m? 2 mm — pe toata supratata 4mm se verificé cu dreptarul (de 1 m Iungime) ajezat oricum pe suprafata panoului Materiale 2.4, La confectionarea panourilor de cofraj facind obiec- tul prezentelor instructiuni tehnice se folosesc urmatoarele materiale lemnoase si auxiliare : — cherestea de rasinoase STAS 1949—74, calitatea C; cu acordul pirtilor, scheletul poate fi executat si din cheres- , tea de diverse alte specii ; — placaj pentru jucréri de exterior STAS 7004—72, tip A, calitatea I de 8 sau 15 mm grosime sau placaj pentru va- goane de marfa STAS 8841—72 ; — suruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452 sau filetate STAS 211171 (cuie cu cap cilindric tip B); cuie din sirma de ofel STAS 2111—71 (cuie cu cap conic tip D). 2.5. Umiditatea cherestelei va fi de (25 + 30/). Pentru a se impiedica deformarea panourilor . datoritdé variatiilor de umiditate, ele se vor unge imediat dup’ confectionare pe toate fefele cu emulsia parafinoasi indicatd la pet. 5.5. bon ‘cnie WwAlcituire gi caleul 26. Aledtuirea panourilor de cofraj trebuie si porneascd de la stabilirea unei directii principale de rezistenta a sche- letului (in general ; cea longitudinala) materializata printr-un numér corespunziitor de rigle paralele (coaste), peste care pla- cajul se dispune astfel, incit sé lucreze pe directie transver- sala coastelor. In sens transversal, scheletul se completeazi prin rigle de capt. Imbinarea acestora cu riglele longitudinale (de rezisten{a) se face in jumatatea lemnului sau, mai bine, prin chertare in treimea lemnului, avindu-se griji ca rigla longitudinal s& prind& in cleste rigla transversal si nu in- vers (fig. 1). . Fig. 1 18 In general, panourile sint placate pe o singuré fat& si au scheletul rigidizat prin distantieri dispusi intre riglele longi- tudinale, la intervale de cca 60 em. Acestia vor avea indl- jimea redusé cu cca 5 mm fata de indltimea riglelor, pentru afi ferite de lovire. Fixarea distantierilor se recomanda a se prevedea cu cite doud cuie la fiecare capat, in care scop ei ‘vor putea fi decalafi de la un interspatiu la altul, imbinarea pein chertare find neindicaté. Decalajul distantierilor poate fi evitat dacd se folosese coltare din lemn (pet. 2.12 si fig. 6,b). Aceast solutie este in special indicaté Ia distantierii de sub rosturile de innadire ale placajului (pct. 2.9). 2.7, Caleulul panourilor de cofraj din placaj se va face conform STAS 856—67 finind seama de urmitoarele caracte- ristici de materiale si deformatii elastice admisibile : — rezistenta admisibilé la incovo- iere a scheletului de rasinoase — 120 daN(kgf/om? — rezistenta admisibila la incovo- jere a placajului @ paralel cu directia fibrei furni- relor exterioare © perpendicular pe directia fibrei furnirelor exterioare — modulul de elasticitate al cheres- telei de rasinoase — modulul de elasticitate al placa- jului 70000 daN/em? eata admisibild intre punctele de reazem ale ele- mentului respectiv (pentru placaj — interaxul riglelor sche- sletului ; pentru riglele scheletului — interaxul moazelot resp. al grinzilor de sustinere : 130 daN/em? 50 daN/cm? 100.000 daN/cm? @ dacd se dimensioneazi pe baza conditiilor de deformatie (ia ca- zul betoanelor aparente) i < 1/300 @ daci_se dimensioneaz’ pe baza condifiilor de rezistenté (in ca- aul betoanelor brute si ascunse) se verificd 1 < 1/200 19°2.8, In calculele statice se va tine seama de incaredrile verticale si orizontale cuprinse in anexa III la ,,Normativul pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat", C. 140—71, unde diagrama simplificaté pentru impingerea la- ferali a betonului indic’ o presiune triunghiulard (hidro- staticl) P [t/m*] =2,4 [¢/m*]-h [m] (Yo) pind la o adfricime h — 1,50 m gi in continuare o presiune constanté de P= Pmaz = 3,6 ifm. In cazul in care se folosese pompe de beton, astfel ajun- gindu-se la turnarea aproape concomitenta a unor inaltimi mari (de pildi a unui etaj), presiunea hidrostaticd triunghiu- Jar se va considera ca actionind pe toatd indltimea de tur- nare -prescrisi prin proiectul tehnologic (fig, 2). De asemenea 20 se vor putea utiliza diferite diagrame care indici presiunea la diferite adincimi sau doar presiunea maxim, pentru di- ferite viteze de betonare considerate pe verticala (fig. 3, 4). Pentru dimensionarea placajului este utilA folosirea aba- cei date in fig. 5. REPARTITIA PRESIUNILOR PE INAL- ‘TIME (FIG. 8) SI DEPENDENTA’ PRESI. ° UNIL, MAXIME DE TEMPERATURA ~ (FIG 4) LA DIFERITE VITEZE DE BE- TONARE ‘ pentru : domaj 300 kefm? femperatura 23°C 5 2 2 < 3 | 2 “ ‘ XY 5 6 fa i ol 7 3 o 1 2 3 4 5S 6€ 7 86 9 Lede] Cadaptare dups M.ADAM/G.DUCLOS) Fig.3, Executia panourilor 29, Scheletul panoului aleituit in condifiile punctului 2.6 . Va fi incleiat cu un adeziv rezistent la umiditate si asamblat * cu ajutorul cuielor. Placajul va fi prins de schelet in cuie filetate sau su- | “Tuburi. Acestea se vor dispune : . 21Pmax Lt /m?} ° 05 40 15 20 vim/h] 30 (Gdaptare dups J MRESSLER) Fig. 4 — la distanje de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe _riglele longitudinale marginale si cele transversale de capat) ; — la distante de max, 300 mm pe riglele longitudinale intermediare si — cite doud pe fiecare distantier. Astereala din placaj va fi in general dintr-o bucaté, in cazuri speciale admifindu-se o singura innddire. 2.10. Pentru trecerea tirantilor necesari cofrarii perejilor si grinzilor se recomanda realizarea din atelier a unor gauri sau chertéri marginale prin care se eviti practicarea lor ne- controlata 1a faja locului, 22 600 80 pentru dimensionarea placajulul reprezentind corelatia intre presiunea admisibila (in daN/m? 31 deschiderea in em) pentr 1 fend 0 60 50 30 tn) ‘adm= "120 resp. 50 daN/em (dupa directia fibrei adm = 1200 resp. 1/300 (dupa plancitatea dor Fig. 5. Abacd 23Pmax Lt /m?} ° 05 40 15 20 vim/h] 30 (Gdaptare dups J MRESSLER) Fig. 4 — la distanje de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe _riglele longitudinale marginale si cele transversale de capat) ; — la distante de max, 300 mm pe riglele longitudinale intermediare si — cite doud pe fiecare distantier. Astereala din placaj va fi in general dintr-o bucaté, in cazuri speciale admifindu-se o singura innddire. 2.10. Pentru trecerea tirantilor necesari cofrarii perejilor si grinzilor se recomanda realizarea din atelier a unor gauri sau chertéri marginale prin care se eviti practicarea lor ne- controlata 1a faja locului, 22 600 80 pentru dimensionarea placajulul reprezentind corelatia intre presiunea admisibila (in daN/m? 31 deschiderea in em) pentr 1 fend 0 60 50 30 tn) ‘adm= "120 resp. 50 daN/em (dupa directia fibrei adm = 1200 resp. 1/300 (dupa plancitatea dor Fig. 5. Abacd 23Tabet 2 TOLERANTE (ABATERI LIMITA) ADMISE PENTRU COFRAJE GATA MONTATE FOLOSITE LA EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN BETON MONOLIT Abateri limité la dimensiuni reprezentind deschideri : — pentru grifzi si pléei fara grinzi @ cind deschiderea este 3,00 m £10 mm © cind deschiderea este 3,00 m 223 mm ~~ pentru placile plangeelor cu- grinzi @ cind deschiderea este 3,00 m + 6 mm @ cind deschiderea este 3,00 m + 8 mm — pentru pereti @ cind Jungimea ({ndlfimea) este 3,00 m 210 mm @ cind lungimea (fndlfimea) este 3,00 m + 125 mm Abateri limita la dimensiunile secfiunilor transversale

Potrebbero piacerti anche

• 1 Curs Lemn

  

  Documento92 pagine

  1 Curs Lemn

  rafael_popa

  100% (4)
• Cod Evaluare p100 3

  

  Documento115 pagine

  Cod Evaluare p100 3

  speakoutloud2

  Nessuna valutazione finora
• C 182-1997 - Normativ Privindexecutarea Mecanizata A Terasamentelor de Drumuri

  

  Documento70 pagine

  C 182-1997 - Normativ Privindexecutarea Mecanizata A Terasamentelor de Drumuri

  777blabla

  Nessuna valutazione finora
• • Riviste
  • Podcast
  • Spartito
• Or Geotehnica Si Fundatii

  

  Documento50 pagine

  Or Geotehnica Si Fundatii

  Cristian Andrei

  Nessuna valutazione finora
• 19

  

  Documento28 pagine

  19

  Bogdan Caunic

  Nessuna valutazione finora