ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

mnr

G. F. CIAIJ$ANIT,
G. FIRA k;i C. M. POPESCU

CULEGERE DE FOLCLOR,
DIN

JUT). VÂLCEA $1 iMPREKRIMI

CU UN GLOSAR.

BU CURETI
CVLTVRA NATIONALA
1928

www.digibuc.ro
fqEZAMANTULUI CULTURAL

NICOLAE BALCESCU"

www.digibuc.ro
 RAPORT
DE

SEXTIL PUSCARIU
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

D-I Ciau§anu, care isclle§te 4Prefata», este unul din cei mai
harnici §i devotati culegAtori de folclor românesc, care a mai publicat
in colectia «Din viata poporului roman» a Academiei noastre o im-
portantA culegere de Superstitii. Deasemenea sunt cunoscuti ca sär-
guincio§i folclori§ti colaboratorii sAi.
Culegerea de fatA, a cArei publicare in colectia «Din viata poporului
roman» o propun, se imparte in douä pärti distincte, care ar trebui
publicate in douä bro§uri deosebite:
r. Poezii populare, Ghicitori §i Descântece,
2. Glosar de cuvinte dialectale.
Partea dintdiu nu cuprinde bucAti de o deosebitA valoare poeticA,
dar contine un material interesant din punct de vedere folcloristic.
PAnä and sectia literari a Academiei nu va elaborà un proiect cu
indrumAri pentru colectarea literaturii noastre populare, trebuie sä ne
multumim cu asemenea culegeri, care îi pästreag valoarea lor
documentarA, mai ales in timpurile de fatä, and influenta poe,
ziei orA§ene§ti asupra celei populare se resimte din ce in ce mai
mult.
Cu mult mai importand e culegerea de cuvinte regionale, de o
mare bogAtie §i destul de bine intocmitä. Lexicograful va aveâ mare
folos din consultarea ei §1 ea alcAtue§te o contributie pretioasA pentru
Dictionarul Academiei.
Autorii vor face bine dacA vor revizul, inainte de tipArire, manu-
scrisul Glosarului lor, tinând, dupä putintA, seama de urmAtoarele
observAri:

www.digibuc.ro
4 G. F. CIAU$ANU, G. PIRA $1 C. M. POPESCU

1. Se va insemnà totdeauna, in cazurile and se cunoaste exact,

accentul in cuvantul din titlu;
2. Verbele se vor da la infinitiv, adaogandu-se, in parenteze,
un: a se pentru cele reflexive, si un -ez sau -esc pentru cele ce se
conjuga la prezent cu aceste sufixe, de ex: incrdmboid (-ez, a
se) . . .
se dau färä altä mentiune (precum ar fi f,
3. Substantive le
n, sau m, pentru cele neutre, feminine, sau masculine), cleat
cu adausul, in parenteze, a pluralului de ex.: Javrd (javre). Acest
plural se va scrie totdeauna intreg (fail scurtari) si se va da
numai atunci and de fapt se intrebuinteaza si and culegatorul
l-a auzit. Culegatorul se va feri sà construiasca el and insem-
neaza cuvinte pe care nu le intrebuinteaza in graiul WI forme
de plural, sau singulare din cuvinte auzite numai la plural. Astfel
ma indoiesc ci cuvantul lemnet, insemnat in colectia de fata, se int-
rebuinteaza de fapt, si e probabil c'à se foloseste numai pluralul lem-
neturi, care corespunde unui singular lemn) cu branza branzeturi,
fir fireturi, etc). Tot astfel singularul mumdei mi se pare recons-
truit din phiralul mumdni.
4. Adjectivele se dau la masculin, adlogandu-se un -d pentru
forma feminina, and aceasta de fapt se formeaza astfel, de ex.:bun, -d.
Numai adverbele, conjuncliile i prepozifille se aratä printeun adv.
conj., prep. de ex.: bine adv., sd conj., cu prep.
5. Dupa cuvantul din titlu se da" intelesul lui, fie printr'o defi-
nitie sau descriere (cat mai amänuntita si, daca se poate, cu ilustratii
and e vorba de obiecte necunoscute orasenilor) sau prin sinonime.
Un culegator constiincios nu se va multumi numai sa insire cat mai
multe sinonime, ci va incerch sä arate si nuantele de sens sau de in-
trebuintare intre ele. Deoarece intre sinonimele citate se gasesc adesea
cuvinte regionale putin cunoscute, se vor introduce si aceste in glosar,
la locul lor alfabetic, cu o simpli retrimitere la cuvantul subt care au
fost date; astfel in culegerea de fatà se puteau face cu folos retrimi-
teri la urmatoarele cuvinte: ofiftie v. cebala, negurime v. cercel, bobita
v. ciumeli, etc.
6. Lucrul principal la un Glosar e sa dea exemple, cat mai multe
fraze din care sa reiasa intrebuintarea si valoarea stilistica a cuvantului.
Aceasta e necesar mai ales la verbe, adjective si in general la abstracte.
Culegatorii sa se obisnuiasca, and aud un cuvant ce li se pare vrednic

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 5

de retinut, sä noteze §i fraza in care 1-au auzit §i sä fie atenti §i mai

arziu, insemnându-§i §i alte propozitii in care 11 mai aud. Numai
dupà ce 1-au prins in cAteva fraze sä intrebe pe täran intelesul cuvAn-
tului §1 sl reproducä explicatia lui intre gilemele. Este irelevant dacA
propozitia citatä este sau nu este frumoasA sau completà. Culegätorul
s5 se fereasa de a plAzmul el fraze ilustrative, and nu intrebuin-
teazA insu§ cuvântul re4ectiv in graiul sAu.
7. N'au nici o valoare etimologiile date de culegAtori. Ele nu pot
produce cleat neincrederea specialistului, care va bAnui pe culegà-
tor ea' a Upotrivit» forma sau sensul cuvântului citat, pentru ca sl se
potriveascA mai bine cu explicatia_ datä. Astfel, in culegerea de fall
trebuie §terse etimologii ca devesi din divexe, dezdrtat din desere
gulurd din gula plus lorum 1. a.
8. CulegAtorii neav And in general pregAtire foneticA, vor face mai
bine dacä nu vor aveà ambitia sl redeà exact rostirea dialectal:A. Forme
ca cheatrd pentru piatrd, nu vor aveà deci sA figureze in Glosar cleat
dacA ele au vreun sens deosebit de cel in de ob§te cunoscut. Numai
in cazuri and forma cuvântului aratä o particularitate deosebitä,
remarcatA sau ironizatA de cei din satele vecine, precum ar fi siripi
in loc de risipi, etc., ea trebuie notatA.
9. Nu se poate da nici o normA pentru a fixh ce cuvinte meritA
de a fi trecute in asemenea Glosare regionale. Totul depinde dela
iscusinta culegAtorului §i dela darul lui de a remarch caracterele deose-
bitoare ale graiului regional. In general insA nu numai deosebirile
mari fatA de limba comunA sunt interesante, ci §i cele mici, nuantele
de sensuri §i de intrebuintare a vorbelor. Deaceea principiul culegA-
torului sä fie: mai bine mai mult, din care specialistul sA poatA alege,
cleat prea putin. Lucrul esential este ca materialul dat sA fie sigur
s,i sA nu se dea cleat aceeace a fost observat exact §i dupa putintä
confirmat prin observAri ulterioare. Un cuvânt notat inteun fel nu
este voie sA fie schimbat de culegAtor, fiinda 4i se pare» cà ar trebui
sA fie altfel. DacA are indoieli asupra veracitAtii lui, sA a§tepte ocazia
panA Il va auzi din nou, fArA sl provoace ins/ repetarea lui, deck doar
aducând vorba pe departe §i nicidecum rostind el cuvântul sau suge-
rând räspunsul.
io. In sffir§it, e bine sä se §tie eh' ceeace intereseazA pe linguist
nu este nurnai ceeace existä ca stoc de cuvinte inteo regiune oarecare,
ci §i ceeace s'a pierdut din stocul existent odinioarA. Deaceea culegä-

www.digibuc.ro
6 G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

torii vor da atentia cuvenità si vor insemnh si cazurile când un cuvânt

comun tuturor Românilor lipseste inteo regiune, sau nu s'a mai
pästrat cleat in acceptiuni reduse. Astfel in multe pärti ale Bucovinei
nu se mai zice a aided, ci numai a pied, se zice numai a prdpddi, iar
a pierde se intrebuinteazA numai despre femeile care nasc fat% vreme.
SEXTIL PUSCARIU

www.digibuc.ro
 PREFATA
NAscut in VAlcea, am fost izbit ilia din copilArie de farmecul gra-
iului vâlcenesc. Cuvintele la ace§ti oameni, sunt par'cl o palpabill
exteriorizare a gândurilor lor, cântecele lor sunt simple, dar pline de-o
negrAiti duio§ie çi sunt tesute pe-o puternicA urzeall de adevär : sunt,
de multe ori, profesiuni de credintä a tainicei §i trainicei legituri dintre
orn 0 Fire.
Dealtfel, iatA ce zice marele maestru Delavrancea despre
rolul pe care-I joacA natura in poezia popular-I in genere, §i in specie
in poezia noasträ popular-A:
uNatura este refugiul fiintelor alese, fericite sau nu, bätute de
soartA sau de noroc. Ea ne cuprinde, ne mângAe, ne lini§te§te §1 ne
face, de multe ori, mai buni cleat am sosit pe lume. Ea ne potole§te
durerile §i ne toce§te cutele invrAjbirii pe care imprejurArile ni le-au
sipat adânc. Cu nepäsarea ei de durerosul nostru sbucium de-o clipl,
ne treze§te in minte cugetul senin cä suntem un fenomen trecAtor,
cä urile si räzbunArile noastre sunt scurtAri din scurta noasträ vieatA.
Ea este izvorul a tot seninul, a toatA pacea, a toatA indurarea, cAci
in ea ne afundAm ca inteo nenfArginitä §coalä, al cAreia cel dintâiu
§i cel de pe urna invätAmânt e strâns in versul lui Eminescu, <we e
val ca valul trece», §i pe care poetul popular l-a formulat in urmAtoarele
versuri:
lumea treciltoare,
De voinici amIgitoare,
Ca o api curgitoare:
Unul naste moare.

(Noi ne räsfr ângem asupra Naturii de§ertele noastre aspiratiuni §i

meschinele necazuri de o zi; ea îi revarsI asupra noastrA nemArgi-
nita §i eterna ei poernA de continuA fenomenalitate.
1) Din estetica poeziei populare, discurs de receptiune la Academia Romanä.
(Publ. Acad. Române). p. 15. sq.

www.digibuc.ro
8 G. F. CIAUSANU, G. PIRA 51 C. M. POPESCU

«Nu e orn ori cfit de ordinar ar fi care sI nu giseascl in mijlo-

cul ei o clipia de ademenire. N'a fost §i nu va fi orn mare care sA nu
se inspire din sfanta ei simfonie, din infäti§lrile ei märete, §1 din
§oaptele ei §i fericite §i melancolice. Popoarele incepätoare au inzeit-o ;
popoarele inaintate au cintat-o.
oricare ar fi prefacerile omenirii, Cultul Naturii religios sau
profan va rAmâneà pururea neperitor.
dntre Naturä §i Poporul Romfin este o staveche §i legendarà dra-
goste. La adApostul muntilor inalti, al väilor adânci §i al perdelelor
codrilor neguro§i, s'a irnpotrivit cumplitelor nlvAliri §i a dolAndit
biruintele existentei noastre nationale. In deosebi aceia cari in mij-
locul ei gisiau mântuirea, «au incununat» curn zice nemuritorul Ale-
csandri antecele lor cu efrunzl verde», tfoaie verde mArkine»,
(Italienii pun ate-o floare in stornelli-le lor) in semn de supu-
nere §i de inchinAciune, pregrand aceste invocatiuni de mai multe
ori in aceea§ operä ca ni§te odihne ale mintii».
*i in alt loc:
«Natura se umanizeaza inclrandu-se de atributul sentimental:
Si-Incepeit mare-incepek Lin pe cal mergei,
Cu frunza de 9ueri, Dulce ce-mi antit,
Codrii se cutremurau, Frunza tiuind,
Paltinii se cldtinau... Codri ispitind...

«Un pas mai departe §i legAturile dintre om §i naturä atit de rnult

se strang, cA natura devine murnä, sorà, frate, tovarà§, ca sl plangl
pe erou, ca sl dud grija pruncilor lui pläpAnzi, §i ca s1-1 mangAe la
suferintele pe care le indurg.. i acest rol este de-o a§h intensitate,
cl-ti aduce lacrAmile in ochi».
* *

Insà pe masura ce a§à numita civilizatie cuprinde in ghiara-i orae

§i orl§ele române§ti, in acela§ grad, ca ecou al snobismului ce carac-
terizeag aceastg fals4 civilizatie pier antecele, pier cuvintele §i
frurnoasele expresiuni ale graiului nostru popular §i locul lor il iau
neologismele neintelese §i fArl vlagl §i vieatà in ele. Acest trist feno-
2) Idem, p.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 9

men, a fost nemurit de marele poet. M. Eminescu, in lapidarele-i

versuri:
...Si curn vin cu drum de fier,
Toate cantecile pier...
Zboará paserile toate
De neagra sträinfitate...

Gasindu-ma traitor in aceste vremi de maimutärire fail alegere

a tot ceeace este strain, am clutat, in masura slabelor mele puteri,
sA mai scap ate ceva din nestemata comoara a stramosilor nostri,
vistierie nesecatä de simtiri calde, curate si sincere, izvor de limbá
plini de farmec si dulce ca un fagur de miere.
Din imensa minä a pro ductiunilor populare, am scos la lumina
soarelui bulgari de minereu.
Gusturile sateanului se schimba indata ce a venit in atingere mijlo-
citä sau nemijlocita, ca meseriasi cu orasul. i, ca un simptom
al acestei triste stari de lucruri, voiu spune ca am auzit pe unii tarani
snobi, poruncind läutarului, care erh in toiul unei balade, sa-le zícd
vreun cantec decadent de pe la oras.
Ceeace mai contribue la stalcirea gustului si la surghiunirea can-
tecelor bastinase, simple, patriarhale, senine, brodate pe un fond
de nevinovatie §i gingl§ie este §i gramofonul de pe la unele carciumi
care emana de pe plkile lui adevárate miasme si otravuri sufletesti,
dad in sticlele, policrome ale carciumarului pandeste otrava omori-
toare de vanjosii psiho-fizice.
Din palnia gramofonului. se aud cantece searbede ale antaretilor
dela oras, obscenitat,i, produse degeneráte ale mahalalelor, asupra
ckora rusine este a mai stärui... Tot la gramofon se aud si cântecele
noastre populare, dar oribil schimonosite, scalciate si alambicate de
gura unor trubaduri cari iau in de§ert numele chemärii lor, cari nu
le simt §i. deci nu le aria ash cum trebuiesc cântate.
Chiar si vechile cuvinte, §i alcátuiri ale graiului, se uitä, cu vremea
si batranii cari mor, ingroapl cu ei si talcul §i izvodul unor cuvinte
si expresiuni pline de fermecatoarea plasticitate din Cronici.
Paginile acestea tre1;uiesc socotite de doritorii de-a cunoaste graiuu
neamului nostru, din jud. Valcea si imprejurimi, ca o prea modesta
contributiune si ca o lucrare de salahorie intelectualä.
In alcatuirea acestei lucrári, mi-au dat ajutor d-1 G. Fira fost in-
vätätor in com. tefane§ti-Valcea; iar, dupa räsboiul 1916-1918,

www.digibuc.ro
io G. F. CIAUFANU, G. FIRA .51 C. M. POPFSCU

rämas in Moldova (Fälticeni); §i C. M. Popescu, actualmente preot In

corn. Gorune§ti-Välcea. Primul a adunat folklor din corn. tefäne§ti §i.
Bujoreni-Válcea ; iar C. M. Popescu a adus folklor din Gorunqti-
Välcea, Arge §i Romanati. Restul: culegerile din corn. Flurwi,
Dicule§ti, Lalo, jud. Vilcea ; corn. imnic-Doljiu, precum i alcItui-
rea glosarului, este munca subsemnatului.
Toatá lucrarea am impärtit-o in urmätoarele sectiuni:
A) Poezii populare a) Lirice b) Satirice
B) Ghicitori
C) Desantece
D) Glosar.
GH. CIAUANU
profesor secundar

www.digibuc.ro
 POEZII POPULARE
t 6
Foaie verde mArAcine,
Drag mi-a fost sA trAiesc bine:
Cu calul negru sub mine,
Cu ploschita la ciochine I
Dela IonitA Diaconescu, corn. FAure§ti,
jud. Vilcea (70 ani).
2 Cu pui§orul fript bine.
Dodä, docll §i iar dodA,
Taie puiul §i-1 fl ciorbA;
jumAtate fA-1 fripturA,
i.-1 fl chef de bluturA I
Dela acela§
3
AsarA vorbii cu una:
A§teptaiu, räsAri luna,
i nu mai veni nebuna!
Dela Maria Nitu $erbAnoiu, (16 ani),
corn. Ffiure§ti
4 Lele draga mea,
Cate mandre-am sArutat,
SI le strang, a§ face-un sat.
Dela Gh. arciumArescu (io ani), FAure§ti
5
Foicid mAr mustos,
Spune-mi, puicA, unde-ai fost ?
La claie, la adApost...
Dela Ana Fl. Ciau§ianu,(39 ani), Flure§ti.
(mama).
Frunza verde foi de mure
PAsaricA de pIdure
Du-te la puica de-i spune
SA se premeneascA bine,
SI mai suie 'n deal la mine
Cu vre-o trei azme 1) de palm,
Dela Ionitl Diaconescu.
7
D'aolicA, neiculitA,
Asa varA sugeai Vita,
'acum dai neicAi guritA !
Dela Constantin Tranci (22 ani), Ffiure§ti.
8
AsarA pe vremea cinii,
Lele draga mea,
Sumutia Manila cainii,
Sumutia 2) dar nu prea-prea,
CA §tià cA viu la ea.
Eu urît §i tu frumoasä,
S'o mai &Am dracu' de casA I
1) La tarA, in VAlcea nu se zice niciodatA
azimd, ci amd, intr'o variantA se zice:
eSi se pregAteascii. bine.
41Cu vre-o trei lame de painee...
2) Asmuti A.

www.digibuc.ro
12
Dad-0 trebuie muiere,
Nu fii fAcAtor de rele,
Vin' la maica de mA cere:
De m'o da, de nu m'o da,
Oiu fugi cu dumneata.
DacA-ti trebuie nevastA,
Nu fii spArgator de Casa!
Dela Nicolita N. Trana (7 ani), nuresti.
9 Romanati.
To foitá din peline,
Femeile, vai de mine,
Femeile m'au pus bine.
Nu m'au pus numai pe mine
Ci ì pe-alti voinici ca mine.
alntec adus de aiurea de tâniplari.
Dela lonitil N. Trans (28 ani), nuresti. MI dete puica la spate;
IO
FoicicA §'o laleh
Drag imi e la refenei 1)
Cu voinici de E eama mea.
Dela Tudorache Sanda (42 ani), nuresti.
II
FrunzA verde sAlcioarg,
Puica neicái bAlAioarA
Mi-ai fost iubitA 2) pe varA:
Ori n'ai casA §i cAmarA
SA mA gAzdue§ti desarA ?
Ba am casA §i bordeiu
SA gAzduesc doi §i trei.
FoicicA de scumpii
Da' mi-e bArbAtelu-aci,
Refenell: chef, petrecere, abduturd*,
tadundturd».
3) Var.: eamantch.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, C. FIRA $1 G. M. P6PESCU
LasA-I pan' l-oiu adurtni,
$i-atunci mi te-oiu gAzdui f
Dela Costicit C. Popescu (5 ani), nuresti.
12
GutuitA, lämaitA,
Ia-mA 'n bratá, neiculità:
$i dA neicutii gurill I
Dela rautarul oCiocAnels (39 ani), Stirbei-
13
$'o foitA de sulfinl,
Cat am fost cu punga pliná,
MA tinù puica de manA;
Dar and fu la jumAtate,
cand ajunse la fund
MA luA cu prAjina 'n lung...
Dela acelas.
FrunzA verde alAmaie,
Mandra mea frumoas1 nu e,
Da' cu vorba te mangae;
Mandra mea nu e frumoasà,
Da'i la vorbI drAgAstoasA a).
Dela tBadea Anghelescu (44 ani),nuresti.
15
Eu cand zic: mA duc, mA duc,
Se strang mandrele bulk, 4)
ml 'ntreabA un' mA duc,
Eu le spun: la Campulung,
SA-mi aleg un cal porumb,
Scurt In gat qi lung in trup,
3) Var.: «Dal la vorbi dipicoasch.
4) Buluc.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Cum e bun de haiducit.
MA 'ntreabl de viu desarl,
Eu le spun: la primävarA;
Ele plâng de se omoarA;
Eu la spun: la Sfane-Ilie;
Ele plang, A. mA mangaie.
De la f Marin Vasilescu (48 ani),
Fitirwi.
16
$'o foitA odoleanul,
Pan' sä suiu la mandra dealul,
De trei ori potcovii calul.
Nu e vina calului,
Nici a potcovarului; Dela Ana Fl. Ciau.lianu (39 ani), Flurevi.
Ci e vina mandrel: mele,
a si-a pus casa 'n vAlcele.
Spusu-ti-am, mandrA, ti-am S'o foitä trei lalele,
[spus,
SI nu-ti pui casa prea sus:
Nici in dealul florilor,
SA fil dragA tuturor;
Ci mi-o pune pe-o valcea,
SA fii numai draga mea.
Dela Petrache Smarandache (so ani),
Flurevi.
17
FoicicA rosmalin,
Puicutä, gurA de crin,
Spune-mi sara and sä vin ?
Cand sA viu, sA ne iubim ?
Vino 'n luna lui Brumar 1)
C'atunci sunt noptile mari:
Dormi, cu mandra cat iti place
Si ziul nu se mai face.
1) Se pronunti: oBrumari*:)i deci iese
rims.
www.digibuc.ro
i3
Vino seara 'ntotdauna,
Vin' si and nu-i vremea bunA,
Treci párleazul 1) in grAdinA,
MiscA usa din tatanl.
(antec adus de aiurea, de meqte§ugarii
din FAure9ti).
Dela Matei Popescu (s ani), Flureisti.
18
Foaie verde de liplc,
Nevasta cu copil mic
Nu e bunA de nimic:
Eu ii fac cu mana 'n vale,
Copiii mi-o tin de poale.
z9
Lele, lele si jar lele,
Intru 'n luncl la nuiele:
Lunca plinä de viorele.
ArzA-vA focul nuiele,
N'am sA fac niscai sAiele,2)
SI 'nchid armAsarii 'n ele ;
Ci am sA-mi culeg viorele
Lele, lele si iar lele,
SA le dau mandrelor mele
Care 8) m'am avut cu ele, 4)
Din tineretele mele.
Dela Ion Ghiari (44 ani), Flure§ti.
1) Sau: Spdrleaz», passage par dessus
une haie», cum il explicit Iarnik in
Glossaire dela poez. pop.; prilaz.
2) Copri pentru vite.
3) In loc de: cu care. Dealtfel acel- cu,
tot nu se pierde din. vers.
4) tA se avek cu cineva», a se iubl, a fi
in dragoste cu...
14
20
De te-as prinde undevh,
Numai ochii ti i-as luh,
*i i-asi pune 'ntre icoane,
*i m'as rugh: d3oamne,
[Doamne,
Ingeras dumnezeesc
Mai dg-mi zile sg trgiesc
Cu puica si mg 'ntalnesc,
Doug vorbe sg-i vorbesc,
'apoi sg mg prgpgdesc !».
Dela Stinictt Liutaru (39 ani), Stirbei-
Romanati.
21
Variantd
De te-as prinde undevh,
Numai ochii ti i-asi lua,
*i. i-asi pune la icoane,
i m'as rugh: #Doamne, Doamne,
Mai dg-mi zile sg trgiesc,
Puiculeana sg-mi iubesc» 1).
Dela acelms,
22
Foiae verde odolean,
De stiam, puicg, stiam,
Nu mg mai amorezam 2);
ItAmaneam tot cum eram !
Dela t Ioana I. Niel (zo ani), Flure§ti.
23
Foickg matostat,
Spune-mi, puicg-adevgrat,
Cali bgeti te-au sgrutat ?
Nu stiu, nu i-am numgrat:
1) Altà variantá zice: oCu puica sä ml
iubesc b.
2) Sau samurezam*.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
CA n'au fost toti dintr'un sat.
Foileang mgr mustos,
Spune-mi, mandro, und'
[mi-ai fost i
La claie la adApost.
Dela Ana Fl. Ciau9ianu, Flure§ti.
24
Cand erh Barbu tirbeiu,
Puneai plugul unde vrei,
Iarg pe vremea lui Cuza,
Plesnih oamenilor buza;
De and cu Carol intaiu,
N'au oamenii cApAtaiu I
Dela tIon Bunescu (67 ani), Fituresti
(Marcu9).
25
Foaie verde trei oglice
Zice lumea cg-i ferke
De omul cu ibovnice;
Dar nu e nici-un ferke:
CA el multA grija-rni duce,
Se mirg cum Ws'stricoare 3),
Pang la Lenuta 'n vale...
Dela Ana Fl. Ciau§ianu (v. bucata 28-a).
26
Foicicg flori mgrunte,
MI culcaiu sg dorm la punte;
Nu putuiu de ganduri multe:
C'am amante risipite,
Trebuie toate 'ngrijite.
Dela Ilie M. Olaru (17 ani), Flurevi.
27
Eu ti-am spus, mandro,ti-am spus,
La mine sg nu te uiti,
3) In Valcea: a (se) stricurh.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA Is

Cand or fi oameni mai multi; Si cu bune §i cu rele,

Cand or fi mai putinei,
Uita-te in ochii mei,
CA sunt negri ca v'ai tAi 1
Eu ti-am spus de mii de ori,
SA nu-si faci iia cu flori
CA pe mine ma omori:
Sa-ti faci iia,ca o iie,
SA-mi fii draga numai mie.
Dela tfunplarul Gh. Angelescu (24 ani).
Fiure§ti.
Si cu vecinele melel
Dela Costici C. Popescu cfmaret (35 ani),
Flure§ti.
32
Neica, nu ma face murnA,
Nu ti-am luat banii din pungl;
Mi i-ai dat de voie bura 1
Dela Liza M. arciumfirescu (18 ani),
Ffiure§ti.

28
Voinicelul fail. cal,
E ca pgtele pe mal;
Voinicelul ne 'narmat,
Ca pqtele pe uscat.
Dela Ana Fl. Ciauvinu
29
S'o foita solz de pgte,
Iubqte, neica, iubWe;
Si la neica te gandqte 1
Dela cArfunidarul Ilie Bozdroancä (24 soi)s-
Beica-Vilcea.
30
Drum la deal §i drum la vale,
Drum la mandra peste vale,
S'a luat lumea de mirare,
De atata urdinare1).
Dela Gh. N. Niel (24 ani), Fluresti.
3'
0 jurata de muiere,
Cu toata lumea mA teme:
1) Cu Intelesul vcrbului latin : ventitare,
a ven1 des, a tot venl.
33
Fire-ar ceasu'-alimAnit 2)
Si ziva 'n care-am nascut,
CA prea am fost nicajit:
Cu ppte mfindre de gat.
Flure§ti.
Dela aceett§i.
34
Foileana de maliira,
Si gedeam pe curaturA 3),
Si vorbeam gura in gura;
Si .edeam pe paji§te,
Si vorbeam de dragoste.
Dela aceeasi.
35
Cand plecaiu dela Ramnic
Cu calul nepotcovit,
Mai bine sl fi murit,
Ori calul sa-mi fi plesnitl
Dela Florea Nitu Serbilnoiu (to ani),
Ffiuresti.
2) Afurisit, blestemat.
2) Loc de pe care s'au scos trupinile, cio.
turile unei plduri, unei lese. cling.

www.digibuc.ro
16
36
Busuioc verde chitat,
Spune-mi, cin' te-a sAmanat ?
Manila and a plecat,
Si-a läsat pe maiculita,
Carl apä cu vedrita,
Si mä udä 1) cu gurita.
Dela mama, (Ana Fl. Ciausanu).
37
Dragostea din ce se 'ncepe ?
Vara din busuioc verde;
Iarna din inel si bete.
Dela ochi, dela sprâncene,
Dela buze subtirele,
Dela gatul cu mArgele.
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.
38
MAriutä, Märioarä,
Mai tii gurä de-astA varl ?_
Eu mai tiu o tarisoarä,
Cat a da neicAi desarä 1
Dela Marin Smarandache Tudorache
(23 ani), Fluresti.
39
Foaie verde trei aluni,
Leano, Leano,
Mi-a plecat neica de luni,
Leano, Leano,
Si-a läsat dorul prin pruni:
N'am batistA sA-1 adun,
N'am batistA de mAtasA,
SA-1 adun, sA-1 bag in casi,
CA s'a risipit prin leas5....
Dela Stanica Lautaru.
1) Var. *Ma stropeste cu guritas.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
40
Dorul peste dealuri trece,
MA mir cum nu ratAceste,
Si pe neica-1 nemereste I
Dela mama.
41
SA vii, neicI, negresit,
CA la toamnä mä märit.
MAritä-te, fatA mare,
De-mi ia drumul din picioare
Si ochii de peste vale 1
Dela mama.
42
FoicicA flori mArunte,
Mandrulita dela munte,
Ce ti-au iesit vorbe multe ?
Las' sa iasa, cA nu-mi pasa :
M'a fAcut maica frumoasä,
De iubesc zapcii de plasA,
Si prefectii când mai iasä.
Dela Costica Angelescu ( ani), Fituresti.
43
Variant
Foaie verde flori mArunte,
Marioara dela munte,
Cu parul läsat pe frunte,
Zi mi-tei a te märite,
CA ti-au iesit vorbe multel
Las' sA iasa, cA nu-mi pasä :
M'a fAcut maica frumoasà,
MA iubesc zapcii din plasä,
Ofiteri farA mustata,
Logofetii dela masd
i jandarmii nu rnA lasA :
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD, VÁLCEA

MA iau §1 m1 bagI 'n casl, CA din sämincioara ta,

si-mi taie p1ine pe masl, S'a 'nceput dragostea mea:
MA sArutA cu dulce241. Dragoste nesocotitA,
De la Stan Diaconescu (44 ani), FAurevi. Si de bAieti neiubitä...
Dela mama.
44 47
Pe mine cin' mA usucA ? 'Ndeamnä, murgule, la pas,
Brebenèii de pe luncI, S'ajungem desarA-acas',
Lelita cu ciirpa lungA: La copii §i la nevastA,
'Ndeamnä, 'ndeamnA sA SA vedem cu ce ne-adastl.
[m'ajungl, Dela ¡Tie Manu (48 ani), Fluresti.
SA intre cu neica 'n luncl...
Dela Gh. M. Vasilescu (25 ani), FAurevi. 48
S'o foitA sAlcioarA,
45 CAnd plecaiu din SlAtioarl
Busuioc cu foaia latA, Cu cAciula pe-o spranceank
Cin' te-a sAmAnat la poart1 ? SA mà fi lovit de-o boalA:
Marita and erà fata, CAnd puseiu picioru 'n scard a),
Marita si c'un bAiat; Marita trägeà sA moarA;
RAiatul mi s'a 'nsurat, Cand sA pui §i pe cellalt,
Marita s'a mAritat: Lesinà. Marita 'n pat,
CArà apa cu vedrita si-mi v1rsk sAnge 'nchegat.
$i m1 stropii cu gurita, Dela Leanca Prusu ( ani), FAurevi.
Ca sa-mi mai creascl foita.
Dela mama (Ana Fl. Ciausianu). 49
Vai de mine: Bunt särac 1
46 Nu stiu, slugg sA mA bag ?!
Busuioace, nu te-ai coace, De-ar aveit stApAnul minte:
Nu te-ai coace, nu te-ai face, SA-mi dea sambria 'nainte !
Nici pe loc, nici pe priloage 2): Dela mama.
50
1) Se numeve, in Valcea, o lAshturii De-ar fi cucul un voinic
finA, de borangic, cu care femeile mAri- Mi l'as prinde ibovnic;
tate §i in vfirstA, li mnfAurA capul, lAsind'o
sA cadA, in lung, pe spate. Pe aceastA Da' mi-e cucul pAsAreà
cArpl (mahramA) se oleo ì flori fru- Si nu stie dragostea 4).
moase cu lanite colorate, sau cu Dela Lina Buru (41 ani),Diculesti-Vidcea.
mAtasA.
3) Locuri lAsate sA se odihneascii, inier- 3) Scara dela sea.
bate, locuri oprite. 4) Var.: «Nu vie ce-i dragostea i.

www.digibuc.ro
28
51
ArzA-te focul, blete,
CA ml särutasi cu sete:
De-mi plesrd rochita 'n spete,
i sapte perechi de bete !
Dela Joan Doade (servitor) (19 ani),
Fluresti.
52
Foaie ver de bob nAgarA,
Santa e ziva de varl:
Toate mandrele-s pe-afarä;
Dar acum de and a nins,
Toate mAndrele s'a 'nchis,
s'a 'nchis in cas', la sobA,
De n'am cu cM' sl-mi fac
[vorbä.1)
Dela -1-Badea Anghelescu (44 ani), Fiuresti. Pe obraji si pe sprAncene,
53
FrunzA verde trei granate,
Departe, puicl, departe,
Doul dealuri ne desparte 2),
Douà dealuri si-o vAlceà,
C'o grAdinl lfingl ea:
GrAdinita e cu mure,
Murele sä le mancAm,
*i pe puica s'o furAm,
S'o ducem acas' la noi,
SA facem, puicl, de doi.
Dela Matei Ghiarl (38 ani), Fluresti.
11 A vorbl pentru a pune la cale o in-
talnire.
2) Solecism, gresalii de acord (aici
oarecum o licentà poetic.5) ce se observá
mult mai des in limbs celor din Muntenia,
deck in cea olteneascl.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
54
Variantd
Lele, lele, trei granate,
Departe, neicA, departe,
Nici departe, nici aproape,
Doul dealuri ne desparte,
Doul dealuri si-o pAdure,
si-o grAdinitä cu mure:
Murele sA le manclm,
*i pAdurea s'o tliem,
*i pe Leana s'o cAtAm,
S'o clam, s'o sArutärn,
Acas' la noi s'o ducem:
Prin pldure si prin braji
SA mi-o särut pe obraji,
Pe obraji, pe rumeneall,
tii, puid, ca astAvarä;
i pe buze subtirele,
Muscar-ar neica din ele,
Ca din doi faguri de mierel
Dela Stánici Lilutaru, (v. buc. 2o).
55
La moarä la flgAdki
Macinl si bun si räu...
Bine-i de omul frumos 8):
Cum ajunge, toarnA 'n cos.
CAnd vruseiu sA torn in cos,
MorArita nil dl jos:
Stai, Mete, nu turnh,
Pâra nu te-oiu säruthl
Pleat de omul urit:
Nici la moarA n'are r And I
3) Intr'o var. se adaugá: «Si alare, si
pe jos Is.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Foaie verde s'un dudau,
Cum n'a läsat Dumnezeu,
Pe cine iubesc, sà iau,
i sa mor and oiu vrea eu ?
Foaie verde trei bujori
Lag-ma, Doamne, sa mor,
Pe bratele cui mi-i dor,
Lasa-ma, Doamne, sa. zac,
Pe bratele cui mi-i drag,
Sä-mi pue mama la cap,
Sa mä 'ntrebe de ce zac ?
Dela Florea BAldea (41 ani),
Jud. Valcea.
56
Foileana fir s'o fragfi
Anicuta neicai draga,
Toti Bucurestii ma 'ntreaba
De ce esti slabl si neagra ?
Sunt neagra de felul meu,
i slaba de dorul tau!
Ionel al nostru, draga,
De ce porti camasa neagra ?
Las' s'o port, c'ash mi-e draga,
Ca mi-e mandra cam bolnava l
Dela tAmplarul I. Viscol (48 ani), FAUre§ti.
57
Foaie verde colelie,
D'aolica, fa Marie 1
Vedea-ti-as casa pustie,
Barbatelu 'n puscarie,
Copilasii pe sambrie,
i pe tine-amanta mie !
Dela läutarul aCiocfinel» (39 ani), stir-
bei-Romanati.
58
Foaie verde s'o sipica,
'a.s mai zice d'aolica,
z9
i mi-e ibovnica mica;
As lasa-o de-ar mai creste;
Dorul ei ma pridideste !
Dela acelat}.
59
Pe mine maica mä maul
In valcele la fantana
De trei ori pe saptamanä,
Sa-i aduc apa de-a buna !
Dela mama.
Lalos
6o
Foicia izma creatä,
Lelita carciumareasä,
Nu te face bätaioasa 1):
Pune ocaluta rasa!
Cand ai vedeh ca. ma 'mbat,
SA nu-mi dai drumu' sa plec;
Sa-mi asterni la fundul butii,
C'asà ii place neicutii:
S'aud cepul scartaind,
vinu 'n vadra curgand I
Dela lfiutarul (CiocAneb>.
61
Cat e Slatina de mare,
Neicami are tiitoare:
E frumoasa ca s'o floare,
MA doboarà din picioare.
Cat fu Slatina de mica,
Neica-si are ibovnica:
*i. e frumoasa de pica I 2)
1) Afurisitä.
2) Expresiune echivalenti cu: afru-
moasi cox»; C. a o cadrA; scrisi (par'cli e
scrisA); sau: la soare te puteai uitk; dar
la ea, ca mai bk.
www.digibuc.ro
 20 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Minca-ti-a0 gurita friptA, 65

Och4orii sl ti-i beau: Pentru tine, fl IleanA,
De pe drumuri nu mai stau, S'a uscat iarba 'n poianA :
SA fac bani, sl mi te iaul CAnd erA iarba de coasA,
Dela acelat). Eu §edeam cu puica 'n casA.
62 Foaie verde trei granate,
Trinule 2), sl nu ai parte
Foaie verde trei lAmAi,
De fur ispurile toate;
AolicA, ce fAcuiu:
CA m'ai dus a§à. departe,
lubii una cu copii,
In neagra strAinAtate:
Par'cl fu satul pustiu...
FArA mumA, fArA tatA,
Eu o chem din deal in vale,
Par' c'av fi nAscut din piatrA;
Copii o tin de_ poale
FArA frati, fArA surori,
Rea ursAtoare-avui, Doamne 1
Par' c'as fi nAscut din flori.
UrsAtoarea mi-a fost bunA;
S'o foitA de nAgarl,
Mintea mea mi-a fost nebunA !
Dorul mAndrei mA omoará,
Dela Leanca Pru§u ( ani), Flureoti-
VitIcea.
Dorul mAndrei cei de-acasä,
Mi-a scos sufletul din oase.
63 Dela recrutul Gh. Bobeicli, Flure§ti.
Foaie verde trei lalele,
Cine ti-o mai zice lele, 66
SA-0' poarte coadele tele 1); Sapte sAptAmAni din post,
Cine ti-o mai luà inêle, Pe la puica n'am mai fost I
SI se 'ncovoaie ca ele; S'or mai trece trei din dulce,
Cine ti-o mai luA cercei, Pe la mAndra iar m'oiu duce...
SA se spfinzure ca ei; La puica dacA m'am dus,
Cine ti-o mai luà mArgele, Am gAsit lackul pus :
SA se dqire ca ele, Luai lacAtul cu mAna
Lele, lele i iar lele 1 Si veriga cu cAciula,
Dela Tines I. Belciug (22 ani), Flure§ti $i intraiu in cas' cu sila.
MAndra mea cum m'a ochiat,
64
Sapte straie-a 'ntins pe pat,
Lele-alimAnitA-mi wi:
Nici nu r Azi, nici nu vorbwi, 2) Trenului i se mai zice 'in Oltenia §i
Doar din buze imi zAmbwi... atrin» sau sciruti cu ferevi», Un cfinlec
Dela acelaq. popular zice intre altele:
«Eu m.4 duc la Barure§ti,
1) In loc de: tale. aCu clruta cu ferevi h (ferestre).

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA
Sapte straie s'un macat,
Si mg puse sus pe pat,
Si mg lug la sgrutat.
Dela Stänici Iltutarul (39 ani), 5tirbei-
Romanati.
67
Variantd
Foaie verde mgr mustos,
La trei sgptämani din post,
De m'as face cum am fost,
Asi manch vinerea post,
Pe la puica n'am mai fostl
Dar asearg and m'am dus,
Am ggsit lacgtul pus.
Luaiu lacgtul cu mana
Si veriga cu cgciula,
Si intraiu in cas' cu sila.
Puica dacg mä väzù,
Sapte scoarte-mi asternit,
Sapte scoarte si-un macat,
Si-o perinä de bumbac,
Sg-mi fie moale la cap.
Puicg, te-am iubit cu drag,
Azi cu drag, maine cu drag,
Pang pot sg mä mai trag,
Pan' oiu iubl ce mi-e drag:
S'apoi sg mä culc, sl zac,
C'am iubit ce mi-a fost drag I
Azi cu dor, maine cu dor,
Pang pot sá mg mai scol
Pan' oiu iubi ce mi-e dor,
S'apoi sg mg culc sil dorm,
C'am iubit ce mi-a fost dor I
Dela tManolache Smarandache (45 ani).
Fiuresti.
68
Foaie verde colelie,
Fetele dela regie,
www.digibuc.ro
ai
Din regie dela Iasi
Se iubefte prin oras;
Se poartg cu fuste negre,
Moare neica and le vede;
Si cu soarte de mAtase,
Mg poftesc la ele 'n case
antec adus de precupeti.
Dela Ion T. Ionete (3r ani), Fluresti.
69
Frunzá verde matostat,
Vezi-mg, Doamne 'nsurat,
Dupg poteci adunat !...
CI mie mi s'a urit,
Toatä noaptea colindand,
Cainii la mine lgtrandl
Foicicg samulästrä,
Lang' o cruce de fereasträ,
Asteptai sg iasä, iasä,
0 'ndräcitä 1) de nevastá ;
Iesi hotul de bärbat,
Cu stinghia 2) dela pat.
Cand mg plesni dupl cap,
Eu credeam cg-i särutat...
Dela mama.
70
Märggritar inflorit,
Cine mi te-a ciumpgvit ? 3)
Fetele dui:A iubit,
Cälärasi, de rand, trecand.
Dela mama.
1) Ake variante pun in locul acestui
cuvant, tjuratch.
2) Cuvant care se pare ci vine dela ger-
manul: Stange (Stengel) bucatà lungi, de
1 emn sau de fier.
3) A ciupl, a culege, a rupe.
22 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

71 Lemnelor si pietrilor,
Oliolio ! ce nevestick Pe mana streinilor ?
De bArbat cum n'are fricA ? Foaie verde artAras,
$i mA mir cum te-a lAsat, MAi GheorghitA, Gheorghilas,
Ca sA pleci dupA amant ? I M'ai iubit de copilas,
Dela Muter Ion Trans (39 ani), Stirbei, $i-acum te 'nsori si mA lasi...
Romanati. Pe infirm unui vrAjmas,
Tot ca tine pAtimas I
72 Foaie ver de trei masline,
FoicicA bob nAut, SA nu zaci maine-poimaine,
Am o panzA de nAlbit CA e pricina din mine ;
$i pe Mitru de iubit. E fAcutA tot de tine !...
Dela mama. Dela Lina Stoican (23 ani), Fliuresti.
73
Decat o mumA nebunA, 77
Mai bine-o vecinA bunA ! MA rog sl nu zAbovesti,
Dela mama. CA de-ai zAbovi o lunä,
74 MA gäsesti, neicá, nebunA ;
Vinde, maicA, boii toti, $i de-ai zAbovl un an,
$i mA scapA dela .7'1)11 11) MA gAsesti, neicA, bustean 3);
Dela Mitricii Protopopescu (39 ani), Iar de-ai zAbovi mai mult,
Frtureati. MA gäsesti, neicA, 'n mormant 4).
Dela Leanca Pruau (33 ani), Flureati.
75
Foicica bobului, 78
ItAu Ii sade codrului Foaie verde de mohor,
Red glasul cucului La fereastra spre obor
$i urma voinicului... Bate murgul din picior ;
Dela Patru Bálinoiu (43 ani), niureati. Nu bate ca sa. n'adorm,
Ci bate ca sA mA scol,
76 SA-i dau fan si orza-for,
MAi GheorghitA Gheorghilas, AO rece din izvor ;
Drag ti-a fost drumul la Iasi, SA mA scol sA mi-1 OW.
$usaua la CálArasi, SA-i fac pArul cretisor ;
Pe Marita cui o lasi ? 2) SA mi-1 ung cu untdelemn,

8) Sort (armatfi). 3) 6Bustean* se zice, in Valcea, orbului

8) Intr'o varianti : <Oar pe mine cui care nici nu nAzare cu ochii : ((orb busteana.
má 1** ? 4) Var. 6MS gAsesti, neicA'n pämânt* !

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
SA-i pun seaua binisor,
SI mA duc unde mi-e dor :
La Marita, la izvor...
Dela Stilnica Läutarul (39 ani), $tirbei-
Romanati.
79
FoicicA ink paltin
MArioara pAr galbin,
PAr galbin si retezat,
Pe scurteicA mAsurat,
Pe tata stängA läsat,
Cu foarfeci de diamant,
Aduse din Taligrad:
apte franci de bani am dat.
Foarfeci de ti-am cumpärat,
Pärul de ti-am retezat,
SA iubesc pe cin' mi-e drag:
SA iubesc pe-alde Maria,
(SA iubesc pe lel' Märia)
CA mai stie omenia,
i.-mi asterne noaptea iia,
MA 'nveleste cu ghiorghia 1)
Ghiorghia cu floricele,
MA gAdirá la spr Ancene,
Pe pofta inimei mele 1
Dela prietenuI N. Constantinescu, boian-
giu (zry ani), FAuresti.
8o
Foaie verde firul ierbei,
MA suii in dealul Cernei,
MA uitaiu in valea Vedei,
Unde cAntA puiul mierlei,
La mAndra cu ochii negri;
M'a mAncat, mânca-o-ar viermii, Aminte sa-ti mai aduci,
1) Ghiordia = haini de de-asupra, un De-ale noastre dulci cuvinte,
felde scurteici.
www.digibuc.ro
23
M'a mAncat, mAnca-o-ar naiba :
CA mi-a luat banii degeaba!
(Am batut drumul degeaba).
Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), Flure§ti.
81
Foaie verde foi ca bobul,
Hai, puicA, sä trecem Oltul,
SA schimblm vorba si portul,
CA ne-am prApädit cu totul !
Hai, puicA, sl trecem dealul,
C'amandoi ne stim amarul;
Hai, puicA. sl trecem valea,
CI ne aflA toatA tara 1
Foaie verde ca sAlcuta,
Eram tAnAr ca frAguta,
Da m'a 'mbAtrAnit mAndruta !
ThatrAni-o-ar si pe ea,
Ca pe neica, dragostea !
BátrAni-o-ar frigurile,
Ca pe neica gAndurile !
Dela acelas.
82
Foaie verde trei masline,
Ia vezi, puicA, cA pe maine
Dorul rdmiine la tine,
Dragostea mi-o iau cu mine.
SA mi-1 pästrezi, puicA, bine,
Cum mA pästrai si pe mine:
SA mi-1 culci in pat cu tine,
Unde mA culcai pe mine;
SA' mi-1 culci in patul täu,
Unde mA culcam si eu.
De-ale noastre vorbe dulci,
Ce le-aveam noi mai 'nainte.
24
Foaie verde siminoc,
Cuculet de peste Olt,
FA-mi o scrisoare cu cioc'
FA-mi scrisoare romAneascA,
JumAtate letineascA,
S'o pui la puica 'n fereastrA,
CAnd s'o sculà, s'o citeascA,
Lacrimile s'o porneascA 1).
Dela mama.
83
Foaie verde s'o sipicA,
Bine-a fost cu nevesticA;
Dar sA ai s'o ibovnicA.
Nevasta te premeneste 2),
Puicuta mi te priveste.
FoileanA s'un ghiocel,
Bine-a fost cu bArbAtel,
Dar sA ai ibovnicel;
CAnd bArbatul te urAste,
Ibovnicul te 'ndrAgeste !...
DelaNità Puiu (Popescu) (43 ani),Fiuresti.
84
Nu stii, vecine, cevA ?
Mi-a 'mbolnAvit nevasta !
Ba, eu stiu, vecine, bine:
La iubit, de rAu n'o tine,
Las'o, las'o sl iubeascl,
SI nu se mai bolnAviascl:
Asa varA n'a iubit:
De opt ori s'a 'mbolnAvit !
(Cintec adus de precupeti).
Dela Ioan Safta (30 ani), Fluresti.
1) Var.: aLacrimi set mi-o podideascds.
2) Var.: Wevestica te glivefle*, poartil
grijil de tine.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
85
Foicia trei lalele,
Intru'n luncl, la nuiele,
Lunca plina de viorele.
BatA-vA focul, nuiele,
N'am sA fac niscai slide,
SA 'nchid armAsari 'n ele;
Ci am sA-mi culeg viorele,
SI le dau puicilor mele,
Care m'am avut cu ele,
Din tineretele mele:
Care mAndrA-i mai frumoasA,
SA-i dau chitä mai aleasA;
Care mAndrA-i mai urAtA,
SA-i dau chitA vestejitA.
Dela N. Popescu, ( ani), Ffiuresti.
86
Foaie ver de mArgArit,
Ce mai lunA de iubit;
Da-s cu puica nAcAjit
Pentru-un inel de argint 1
Fi-l-ar fi mAncat rugina,
CA din el e toatA vina !...
Dela N. Floarea (6z ani), Ffiurevi.
87
FoicicA trei rAsure,
PäsAricA de pAdure,
Zboarl la puica, de-i spune,
SA ia trei azme de pAine
Si sA suie 'n deal la mine.
Dar sA dea cam pe vAlca
SA n'o vadA nimenea.
Und' sA vie, iar sa-i spui:
In poianA, la gutui.
CA dau si eu pe v Alcea,
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Cu plosca sub ipingea
Puipei ca sA-i tiu calea.
Dela mama.
88
De-ar fi drumul prin pAdure
arciumA sA-mi iau paine,
M'ai duce cu puica 'n lume;
Dar mi-e drumul prin ora,
te 'ntreabl de rAva:
Doi te 'ntreaba, doi te leagA,
la 'nchisoare te baga I
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.
89
MAritl-te, mandro, bine,
Ia-ti nAdejdea dela mine;
MAritl-te cu Dumnezeu,
CA mie nu-mi pare /ill;
MArità-te cu noroc,
CA nu-mi pare rAu de loc :
MArità-te, draga mea,
MAritA-te, nu cedea,
N'Weptà dragostea mea,
CA nAdejdea dela mine,
E ca ata de subtire...
Dela tCiocAnel» (v. buc. 12-a).
90
Eu iubesc de-o
miroase gura-a tAtä
pieptul a romanitA I
Dela mama.
9I
CopilitA cu parinti,
Nu grAbi sA te mariti:
1) Se zice ì eptinged, sau ipângeà.
www.digibuc.ro
25
CA mila dela pArinti,
Anevoie-ai s'o mai uiti;
Dar mila dela bArbat,
Ca frunza de Or uscat,
[Tot cu pumnii dupa cap I]
Dela mama.
92
Foaie verde trei lalele,
DespAgubqte-ml lele
De pgrAlutele mele,
CA-a muncit neica pe ele I
Dela N. Popescu-Ciausanu (3r ani),
93
FoicicA c'o sipicA,
Und' te duci, domnule Ghici ?
Peste Olt la ibovnicA,
C'am lAsat-o singuricA...
Dela mama.
94
Ce cAtaiu de mA 'nsuraiu :
Multi dragoste stricaiu;
Nu stricaiu numai pe-a mea;
0 stricaiu pe-a multora I
Ce cAtaiu m'A 2) mAritaiu
Muhl dragoste stricaiu:
Nu stricaiu numai pe-a mea,
Dar stricaiu pe-a multora I
Dela mama.
95
DragA mi-e lelita 'naltA,
dA gura peste poartl ;
Dar drAguta scundicek
) In loc de: 4de nub mdritaiol
26
Se'ntindea §i n'ajungea,
Aolicg, puica mea 1
Dela Tudorache Vasilescu (Dudulean),
(3z ani), Fluresti).
96
Varianta .r
Dragg mi-e lelita 'naltg,
Cg-ti dä gurg peste poartg ;
Dar drgguta mititeg,
Se 'ntindea din ce puteg,
Si tot da neicgi gurg.
Dela mama.
97
Varianta 2
Dragg mi-e lelita 'naltg,
CA-ti dg gura peste poartg ;
Dragg mi-e si-a scundiceg :
Treceg garduri, si-o valcea,
Si tot la neica venig. !
Dela I. Caracalcanu (44 ani), Fluresti.
98
Varianta 3
Dragg mi-e lelita 'naltg,
Cg-ti dg gut-A peste poartg ;
Mi-e dragà si-a scundicicg :
Und' se suie pe opincg,
Si tot dg neicgi guritg.
Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.
99
Mgndro, m an dro, mgrgärit,
Dusmani multi ne-au pizmuit,
Si pe noi ne-au despgrtit,
Nici cu gar d, nici cu nuiele,
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Nici, cu dealuri si vglcele;
Numai cu vorbite 1) rele !
Dela mama.
I 00
Varianta
Mandro, m Andro, mgrgärit,
Dusmanii ne-au despgrtit,
Nici cu gard, nici cu nuiele,
Numai cu cuvinte grele
Dela Nicu Matficinä (22 ani), Bbghea,
Valcea.
IoI
Leano, mijlocel subtire,
Ferke de cin' te tine :
Trgieste cu drag pe lume,
Nu pätimeste ca mine !... 2)
Dar nici eu nu pgtimesc :
Scot parale si plgtesc,
Si ce-mi place, tot iubesc,
Si nu mg mai prgpädesc !
Dela I. Caracaleanu, Filuresti.
102
Foicicg bob ngut,
Neicg, vezi, nu te-ai tinut
De vorba care-ai vorbit.
Si, neicutg, 'ti multumesc,
CI eu altul mai gäsesc,
Mai de neam, -si mai de vitg,
1) Diminutiv. Alte diminutive ale ace-
luias cuvant, sunt in Vfilcea, urrnä-
toarele : vorbulltk vorbisoark vorbu-
leanS (rar). Cel care sunS mai frumos este :
vorbitd.
2) Frumoasfi reticentl. Iti aminteste
de Vergilius: tQuos ego !»... sau: Novi-
mus et qui te...«.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Nu ca tine-o rAm4itA ;
CAnd te vAd, tot pe ulità ! 1)
Dela mama.
103
Foaie verde iarbl neagrA,
De cine dorul se leagg,
Nu-1 lasA cu mintea 'ntreagi:
CA s'a legat de-un voinic,
si-a lAsat plugu 'n pAmânt,
Si boii la jug sbierand,
Si s'a dus la puicl 'n crang;
Si s'a legat de-o nevastI,
si-a lAsat rIzboiu 'n casI,
CusAtura pe fereastrI
Si-a pornit-o drept spre leasA ;
Si s'a legat de-o copilä,
Ilia' cusAtura 'n mânI !
Dela acelas.
log.
FoicicA mArAcine
Ia ascultA-mA, vecine :
Nu-si purti nevasta bine,
CI viu mAine, viu poimAine,
Si ti-o fur de lAngl tine, Cum nu te-a§i pune Ware;
SI mai trgiesc i eu bine ! Dar mi-e murgul mic de zlle :
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti. De-abia mA duce pe mine...
105
Foiae ver de §'o lalea,
N'am, puick pe unde da
SI nu-si mai vAd cdpard,
C4oara, bAtAturà,
Si ce mai este pe ea ! 2)
Dela mama.
3) Un asemenea accent ill gásim si in
vorbirea curenta, in jud. Mehedinti.
1) Pe bitaturä, in curte: cu alte vorbe
sl pe pules cu care este certat.
www.digibuc.ro
27
1 o6
FoileanA trei rAsure,
Poteceaua din pAdure,
Pardosig-i cu alune,
Cu alune mAruntele,
De-mi vine puica pe ele 1
Dela mama.
107
I'auzi, leleo, pitigoiul:
Haideti sA 'nfundAm zAvoiul:
ZIvoiul i rAchità,
C'acolo-i dragostea mea...
Dela mania.
io8
To foaie mArgAritari,
Pe oseaua din Cepari,
Trece-o fatA s'un jandar,
Jandarul mi-este cAlare;
Fata mare, pe picioare.
Pune-mA, jandar, Ware,
CA nu mai pot de picioare !
Eu te-a§i pune, fatA mare,
Pune-rnA, jandar, cAIare,
CI nu mai pot de picioare :
CA mi-e drumul gloduròs 3),
Nu mai pot merge pe jos !...
FoicicA doi ghiocei,
3) Noroiul uscat, pe drum, se numeste
in VAlcea si imprejurimi: glod, gloduri,
glontane. Chiar si noroiul inghetat 4tuttic5,
si neregulat: cu colturi, se numeste tot
glod: drum glodurbs; glodorbs; in Mol-
dova se numeste glod, insusi noroiul
moale.
28
Duce murgul, doi §i trei,
Dar pe noi, doi porumbei !...
Dela läutaru I. Pádureanu
Stirbeiu-Romanati
109
S'o foitl ca cicoarea,
Uite dealul, uite valea,
Unde iubeam pe Marghioala;
Uite dealul, uite vita,
Unde-arn iubit pe Marita,
Si i-am särutat gurita;
Uite §1 avfilitura,
Und' mi-a dat puicuta gura...
Hai, puicfi, pe deal, pe deal,
SI cAtlin iarbA de cal:
Calul sä ni-1 priponlm,
Noi, mândro, sä ne iubim.
l'Anä calul pwe iarbl,
Noi sl ne vedem de treabà:
Tu sä-mi numeri stelele,
Si eu floricelele;
MI calul pwe fan,
Noi sä ne vedem de drum !...
Dela Costici C. Popescu,(35 ani),Fiture§ti.
I I0
Foicicä de mohbr,
Fetità de percitor,
De nu te-oiu iubl, sa mor !...
Si sA mori, s1 sl plesne§ti,
Pe mine nu mb." iubqti !
Dela Leanca Prup, (33 ani), Mire
III
Iorgule, ochii matale,
Fac un pol qi cinci parale
Si-o bazmà de portocale...
Usch-s'ar plopul din vale,
G. F. CIAUSAN(J, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
SA nu te mai vld alare,
Cu clma§a albä floare,
(Go ani), Spälatä de-o fatà mare,
Uscati la tAt4oare,
Cu foc dela inimioari...
.Dela mama.
112
Hai, leliti 'n vale 'n luna,
SI-ti taiu r4chitor i furd,
Si neicfii ciumag de dua...
Gäsii pup6zA 'nflorita:
Nu §tiu pupáza 1) s'o rup,
Ori pe Leana sA mi-o pup...
IDela Leanca Prugu.
113
Cine 'n lume nu iubqte,
La ce se mai spovedqte:
Spune lichii 2) §i minciuni,
SA-i dea popa 'nchinaciuni !...
Dela Leanca Manolache Smarandache
(43 ani), nuresti.
"4.
Foaie verde v'un lipic,
Vine puica pe colnic,
Risucind la borangic:
De trei zile räsucqte,
Si pe fus nu mai sporwe.
#Ce cap., puicA, pe colnic
Itisucind la borangic ?
0 vacA cu vitel mic,
Si-un pustiu de ibovnic :
1) Floare viorle care se mai numeste
sl ociocul pupezii».
2) Palavre, nimicuri, seaturi.
www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JIM. VALCEA 29

Neicuta cu legAtoare 1), Un fir pwe i-altul cre§te,

Face puicAi sArbAtoare... Marita mi-1 prive§te.
Dela mama. Dela fMaria Angelescu (48 ani), Flure§ti.

1 15
118
Cine-mi scArtAie ffintana ?
Puicuta-mi face cu mfina, Peste pogoane de gr Ane,
Cu mAna, cu mftneca, Trece-o nevesticA 'n lume :
SI n'o vac% nimenea, OropsitA 4) de bArbat
Bat-o sfAnta VinereA, *i 'ndrAgitä de amant,
i maica Dumineca L.. Cu pruncul nebotezat.
Dela Märina I. PArcáläbescu (55 ani), i pruncul and mai plângea,
Fiuresti. Mliculita-1 mAngftia:
alaci, cu maica, nu mai
116 [plAnge,
Fetita secerAtoare, CA te-oiu scAldh 'n lapte dulce 5),
Ce-mi seceri ziva prin soare : ti-oiu da tAtA de-Ai suge !»
Gr Au-i mic i ziva-i mare, Dela - Leanca Pruw ( ani), Fluresti.
N'Ai fi mai putAnd de §ale...
'Nfige secera 'ntr'un snop, "9
*i. vin' la neica pe loc; Foaie verde lobidragi,
'Nfige secera 'n mdnund 2), De-a0 iubi cati mi sunt dragi,
i vin' la neica pe manl; N'ar mai fi frunzá prin fagi,
'Nfige secera 'n arstatA 3), Nici umbrA pe sub copaci 1
i vin' la neica pe brate, Dela aceeali.
SI te sArut cu dulceatA L..
Dela Leanca Pru9u (33 ani), Fluregti. 120
FoileanA bob areu,
117 Ce bine trAiam flAclu:
Foaie verde lAmftitä, Incllecam calul meu,
Pa§te calul lui GheorgbitA : Ma duceam unde vream eu;
Dar e bine §1 'nsurat,
1) Legaturi pentru gilt : basmi de mi- CA itiu, sara, unde trag L..
tasii.
3) 0 milni de grflu.secerat. Dela Tata (FL Ciau§ianu).
3) Picior, pletitä; formatii din snopi,
puqi,in cruce unul peste altul iar de-asupra 4) Var. 4dosdditch, cu acelag inteles.
de tot pus un snop, cu spicul in jos, care 5) A saldh in lapte dulce, este, pentru
se nume§te urs. popor, suprema purtare de griji de cinevit.

www.digibuc.ro
30
121
Foaie verde foi §'o fragi,
Neica, dacI-ti sunt dragI,
Musa-ma de pe sub barbI,
Nu ma' riftqa de obraz,
CI ml vId ai nwri-acas',
Si-am o muml cu nIcaz:
Decum intru seara-acas',
Tot su ochii la obraz L..
Dela Leanca Prusu.
122
FoicicI o lalea,
Ibovnitul din vIlcea,
Imi tine calea 'n pled,
MI tine pan' a 'nsa'rà;
Eu dau sI ma* duc-acasI:
Furisitul 1) nu mä la*
Imi spune vorbe frumoase L..
Dela mama.
123
Foaie verde trei spanace
Pentr'o mandrá care-mi place,
Cinci zile pe drum a§i face,
Cinci zfle i-o sIptImanI:
Ca i-a fost gurita bung,
Si m'a apucat la mind 2).
Cu-o miculità arvunI,
1) Afurisitul. Cuvint de deztnierdare,
in cazul nostru.
2) Expresiune echivalentli cu cea lati-
neascil: habere aliquid ad manum ori :
convenire in manum viri, a ajunge pe
=Ina birbatului; a aye& la indeminli.
Limbs germani si cea francezi cu expre-
siuni analoage: an der, bei der, zur Hand
haben; it la main, en main (avoir).
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANI.J. G. FIRA $1 C. M POPESCLT
ArvunI de zece lei,
Pentru ochiwrii ei...
Dela mama.
124
Foicia odolean,
Ibovnica lui Stefan
Cu cIma0 de tulpan
Mi-o iubesc, neick de-un an,
Mi-o iubesc, i-am sa mi-o iau L..
Dela mama.
125
Zace GhitI la perète
Cu mijlocul plin de bete:
Cu gura friptà de sete,
S'adunä fetitele,
Slii aleagâ. betele 3).
---, SI vie i puica mea,
Säli aleagl perechea,
SI-mi tie lumanarea,
SI mor cu ochii la ea L..
Dela Leanca Prusu (33 ani), Ruresti.
126
Cine-mi scartAie f ant âna,
Puicuta-mi face cu mâna,
SI ml duc sl-i sIrut gura.
Dela Dina Taifas (33 ani). Fiiuresti.
127
Foaie verde iarbI mare,
MAritä-te, fatä mare,
3) Fetelc dau flkäilor bete si. bäsmilluts
(batiste) cusute frumos; iar bttetii le dau
inele :
4Eu ca puica's neajit,
Rentr'un inel de argint»...
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 3'

De-mi ia drumul din picioare, 131

*i ochii de peste vale!
.'NsoarA-te 'ntaiu dumneata,
SI vedem pe cine-Ai lua:
CA de-Ai luà vre-o natantoalä 1),
SA mi-o loveascl de-o boalA,
S'o loveascA si sl moarA,
*i sl fim prieteni iarA !...
Dela mama.
128
FoileanA bob nAut,
Ce mai sAlcii de umbrit,
.5i rogòz de tAvAlit !...
Mai poftesti-Anico jos:
C'o sà-ti dau de-un pol frumos,
Pol frumos si ferecat,
SA mi-11 porti la gat, cu dragl...
Dela mama.
129
*'o foitä trei masline,
Trec pe drum, mg uit la tine,
Sfarlie inima 'n mine:
Putinia ce-a ramas,
S'a fript s'aia si s'a ars !
Dela -I-Stan Vulturescu (60 ani), nureiti
130
Variantd
FoileanA mArAcine,
Tot gandindu-mA la tine,
S'a topit inima 'n mine:
PutinicI ce-a ramas,
S'a fript si ea si s'a ars1
Dela fLeanca Zbfirloaica (55 ani),Fäure§ti
1) Tom* uitua, bestatel,
uruioacd, tide.
La trupina 2) nucului
CantA muma cucului;
mai sus, pe-o rAmureh,
Canta si o turturea;
Iar naai sus, pe spic de nuc,
Cant' un puisor 8) de cud!
Dela mama.
132
Variantd
Foicica macului,
La trupina nucului
Canta muma cucului;
Iar mai sus pe spic de nuc,
Cant' un puiulet de cuc;
La mijloc pe-o rAmurek
Cant' o dragA turturea,
Ca puica-mi and se gAtià:
*i-si rAsfirA penele
Ca puica sprancenele...
Eu zic cucului sá tack
El se muta 'ntealtà creacit,
CantA, hotul, de ma seacA,
Par'cl vrea 'n necaz sa-mi faca.
Unde mi-1 aud cantand,
Eu ca frunza mA usuc !
Dela mama.
133
Imi luai fuba i cavalul,
i trecuiu, la puica, dealul:
Asteptaiu, cat asteptaiu:
Imi luai suba si plecaiu...
Dela Leanca Pru§u, Fluresti.
2) Tulpina. Ca termen de comparatie
se zice pentru femeile §i paserile grase;
pàcoste, grasd trupind, gred ca o trupind.
8) Var.: epuiulep.

www.digibuc.ro
 32 G, F. CIAUSANU G. FIRA $1 C. M. POPESCU

134 CI i-a dat salba 'n fAntAnA:

Cu cAmap neagrA plumb, Salba grea de galbini mari,
Vine neica dela plug, FAcutA de doi primari;
i-mi spune, c'a odorit 1), Salba de gälbinei mici,
CA pAmAntul s'a 'ntArit, FAcutA de trei voinici.
dragostea I-a zorit, Dela mama .
L-a zorit, 1-a prididit ! 139
Dela Gheorgbill I. Nick (zi ani), Fluresti. FoicicA de mohbr,
Nici la toamnA nu ml 'nsor,
135 Nici la toamnA, nici la iarnA,
Plea neica la arat, SI fac fetele s'A moarA I
FiarAle i srau stricat: Dela Marin Trusca (41 ani), Fiuresti.
De-ar cobori sara 'n sat,
Slii ascutà fiarAle, 140
SA dea puicAi buzele !... Foie verde colelie,
Dela mama. Cine dracu-mi spuse mie,
136 SA iau fatA cu mo0e:
CAntl-mi, cuce, numai mie, SA-mi porunceascA ea mie;
C'am sA plec in haiducie, Mai bine s'o iei sAracl,
i-ti las pe Mar4a tie 1... Ce i-oiu porunci, sl &ea,
Foicicfi colelie... CAnd i-oiu da palme, sa tacl !
Dela mama.
Dela Costicli Popescu ( ani), Filuresti.
137
Foicica trei srnicèle, 14.1
Vai de pAcatele mele: La livadia lui Ion
Nu ma luh dela surcèle; 2) Toate paserile dorm;
Vin' la maica de mA cere ! Numai una n'are somn,
De m'o dh, de nu m'o dh, *i umblA din porn, in porn,
Oiu fue cu dumneath!... *i strigi pe-anume: Ion;
Dela fPreda Bábiniti (59 ani), Craiova. Nu e Ion, nu e nirnic,
138
CA s'a dus dupl iubit,
Fi-i-ar iubitul de cap I
Doug fete spalA lana: a nu s'a mai sAturat...
Una spalA i suspinA;
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti.
2) A isprävl de arat. (Villeea si Impreju-
ritni). 142
2) Dela strgins de vreascuri, giteje, FoicicA foi i mure,
prin zivoiu sau pidure, crâng. Cuculet de la pAdure,

www.digibuc.ro
 CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Du-te la Ioana si-i spune,
SA nu se mai poarte bine,
Cä mä omoará cu zile;
SA se poarte sr mai räu,
SI mai suflefesc §i eu...
Dela mama.
14.3
Arza-te-ar focul si para
foitä ca nägara,
CA mA iubisi toatA vara,
ziceai cA mä iei toamna...
Dela Leanca Prusu.
144
MArie, cu ochii verzi,
Scoate boii din livezi;
boii, s1 vacile,
C'a 'ncurcat poloagele 1),
Dela lion Bunescu (67 ani), Ftturesti-
Märcus.
145
FA-mA, Doamne, ce ml-i face,
FA-ml bobulet de meiu,
m'aruncA 'ntre femei.
SA le-aud vorba si sfatul,
Cum isi fermea bArbatul:
/a pänzdnt dela mormat,
presard'n afternut,
SI se scoale surd si mut !...
Dela Leanca Prusu.
146
CopilitA cu pArinti,
Ce pripesti sl te mAriti ?.
Brazdeles de an cosit si %sat si se
svinteze de al:4.
www.digibuc.ro
33
Nu grab). la mAritat,
Ca floarea la scuturat:
Floarea mai infloare-o data ;
Dar tu nu te mai vezi fatä L..
Dela aceeasi.
147
Sui, Marie 'n deal, la cruce,
De vezi neica cum se duce:
De jelit, cine-1 jelek
Muml-sa, cu soru-sa;
Mai cu foc ibovnica !...
Dela aceeasi.
148
FoicicA mArgArit,
S'a dus neica la cosit:
SI coseasa fân cu nalbA,
Ca sa-mi faca bani de salbA;
SA coseascA fân vizdeiu,
Frânge-ti-s'ar coasa 'n trei,
SA vii, neicl, sI mä iei L..
Dela mama.
Foaie verde bob nAgarl,
RAsai lunä, decusearl,
SA-mi iese puica pe-afarl,
Sa-si InchidA ratele,
SA-i dea neicAi bratele,
Bratele cu tâtele,
Ochi cu sprâncenele,
C'alea fac plcatele:
De n'ar fi ochi i sprâncene,
N'ar mai fi pAcate grele
Dela Leanca Chelisoaia (43 ani), Ffiuresti.
150
Nevasta care-i iubeatA,
FoileanA izmä creat1,
34
Se scoalA de dimineatA
Gissu,-gi4su, g4tele,
Biri,-biri 1), ratele,
Pui-pui,-pui, gAinile ;
De-Iti mInch, de n'ati mAnch,
Eu sA-mi fac datoria,
Sà m'audA neicuta L..
Dela marna.
151
SA-mi rAsarA luna nouA,
SA-mi prind ibovnicA noul,
Cu cea veche sl fac doul :
Pe cea noul s'o iubesc,
Pe cea veche s'o cinstesc...
Dela Nicolita Pruau (i8 )ani), Flureqti.
152
Variantel
Sä-mi rAsarA luna noul,
SI-mi prind ibovnicA nota,
SA scutur iarba de rouI,
Cu cea veche-a0 face doua ;
Pe cea veche ai cinsti-o,
Pe cea noul mi-a§i iubi-o...
Dala Maria Pistol (Turcitu) (25 ani),
Faure§ti.
153
FrunzA verde lalea,
DragA mi-e nevasta mea,
Dar mai dragd-a altuia:
CA mea se premenefte
A altuia mA topcpe...
Dela marna.
154
FoicicA iarbA mare,
Nevasta mea ca o floare,
2) Var.: smàni, mAni
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
0 lAsaiu culcatA 'n pale 2)
plecaiu dup' o mucoare:
Doarme On/ 'n pr Anzul mare,
Cu picioruele 3) goale,
Arse §i fripte de soare L..
Dela mama.
155
Deat slugA la ciocoi,
Mai bine cioban la oi,
Cu capul pe muwroiu,
Cu ochii sticliti 4) la oi.
Dela Catrina Brätiloaia (45 ani), Flure§ti.
156
Foicica bobului,
RAu ii §eade codrului,
FärA glasul cucului
urma voinicului...
Dela Mama.
157
Sptme, spune-mi, mo bltr An,
Spune-mi, caii cand sI-i fur ?
Vinerea dimineatA
CAnd e putinicA ceatA...
Pe rota i pe verdeatI;
SA le dai putinel fAn,
tu sA-ti bei vin de-1 bun.
De-o nemeri pAgubas'
SA-i dai sá bea addlmaf,
CA caii s'au dus la Ia0 L..
Dela mama.
2) In pat, in cergi (in Valcea i vecinii-
fati se zice i imbráamintei corpului, §i
imbräcárnintei patului: (oale, (oald.
8) Sens pejorativ in cazul nostru.
4) Fixati, spriboltis, stitlpiti.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 35

158 Si te 'ntreabl bin4or :

Spune-mi, spune, päsIrea, De unde
Inghetat-a Dunärea : Din ce sat, din ce ora0
SI mai trec cu «Galbina» De ai bani mai multicei,
Cu doisprezece dui:4 ea. DI-mi jumItate din ei,
Opt pwe §i jumItate, CI-ti dau la mânä ràva
CalcI Galbina 'ntr'o noapte L.. SI nu rämai. päguba.:
Drag mi-e murgul de furat Si mä jur cä de-oiu trg,
Si mandra de apucat Pang 'ntr'una ti-oiu plati;
Dela ¡Ion Bunescu (67 ani), Ffiuresti. Dar dac' oiu muri §1 eu,
va pad Dumnezeu...
159
Dela mama.
De-ar venì luna lui Maiu,
SI vId campul plin de cai, 162
Sà fim, neicI, tôt ca 'n raiu !... BatI-mi-te, päguba.,
Dela mama.
De ce tii doi cai la grajd ?
i6o Tine-ti cal de cälärie,
Foicicä Vun peline, CI unu 'mi trebue mie:
Tine-ti frunza, codre, bine, Nu m'ajungI la nIcaz,
CI, ca maine, intru 'n tine, CI nici picior nu-ti mai las !...
Cu doisprezece dupä mine: Dela mama.
Toti ale0, voinici, panduri,
Talhari neao0 de pIduri !... 163
Dela mama. Sapte väi vale-adancI :
Aici lupii mä manancl
161
Stai, lupe, nu mA manch,
Foicid artAra, Pan' o rIsIri luna,
Hotul iasä 'n colnic4 SI-mi vie ibovnica,
Cu ciucurei la bazmà:
1)e Numele unei iepe; a$ i cum la cai S'apoi, lupe, ne-li manca,
gasim: Murgul, Daresoul, 9. a.
2) Aceste doui versuri, amitesc,
Si pe mine, ì pe ea,
douä versuri ale lui Horatius: Ne-ai manca, te-li sItura 1...
Audax omnia perpeti. Stai, lupe, nu fii nebun,
Gens humana ruit per vetitum nefas. Nu manci rumanu 'n drum;
(Carmin lib, I, 3.).
Sau Pildele lui Solomon:
Stai, lupe, nu fii turbat,
Dulce este apa furata Nu mancà rumanu 'n sat !...
placutd pdinea luatd pe ascuns (, 17). Dela 5CiocAnel» läutarul (v. buc. 12-a).

www.digibuc.ro
 36 G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

164 Las' sA-I cate, cl-i e drag,

Le lea albA, fusta-i albl, si-o sA-I ia §i de bArbat L..
Tr Anti-m'a§i cu ea prin nalbA l Dela mama.
Dela tata (Fl. Ciausianu).
168
165 De-a0 aveh und' sA mA duc,
Dece, Doamne, n'am murit, SA-mi mai treacA de ult..- L..
CAnd eram copila§ mic; Dela mama.
Dar acuma, cum sl mor 1),
CAnd imi dau fetele flori, 169
Nevestele ochi§ori ? OfteazA, puicA, ofteazA :
Dela Lina I. Surdu (23 ani), Boghea ToatA lumea sl te creag,
Vfilcea. C'ai fost neicAi amureag 4)...
Dela mama.
166
170
Foaie verde sAlcioarA,
SA-mi scot §eaua din cAmarA, CAtelua ta mA latrA,
SI mi-o pun putin afarA, Si tu dormi, durmire-ai moartA l
SA mi-o batA vAnt de varA : Dela t Bunescu (67 ani), FAuresti.
CA mi-o puiu pe murgu', iarA,
Si mi-o puiu pe vAnfitul, 17'
De mi-e drag ca sufletul: FoicicA mArgArit,
Pune-te, vAnAt, pe lat, Ce mai lunA de iubit;
De 2) ml treci Oltul vArsat I... Eu cu puica-s nAcAjit,
Dela CosticA Popescu (35 ani), FAuresti. Pentru' un inel de argint.
Cine-ar sth sl facA pace
167 Multà pomanA i-ar face L..
Dela mama.
Foicia matostat,
La umbel de liliac, 172
Sade GhicA rAsturnat,
FoicicA porumbea,
si-i cautA 8) Leana 'n cap:
Dar-ar Dumnezeu sA dea,
SI ningI §i sA se ia,
1) In popor se pronuntl: amoric Si sl plouà 0 sA stea,
2) Var.: 4Si mA treci Oltul vArsat 1»
Figurat se zice in VAlcea: a trece Oltul SI mA reped la puica...
(pe cineva), a certi rAu, a docdni, a dreftnu). Dela Leanca Prusu (33 ani), FAuresti.
pe cineva.
2) Var.: *a purecht. 4) Var.: aamoreazi».

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 37

173 Nevasta ml premenqte,

Foaie verde bob nAut,
De-am avut, de n'am avut;
Nici la altul n'am cerut:
M'am dat ca iarba la \rant,
si-am trait cum am putut !...
Dela tManolache Smarandache, Fluresti
174
Foaie verde Vun lipan,
Frumos cantä cucu 'n deal;
Ioana §eade 'n pat la geam,
si-mi in0rA la märgean:
Si-mi in0rA câte-un bob,
SA mA bage, la ea, rob.
Dar ce fel de rob sä-i fiu:
Doar in brate sá mi-o tiu L..
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fiuresti-
Vfilcea.
175
Foicicá foaie latá,
Fire-ai, maid, blestematA,
CA nu m'ai flcut o fatá:
SA §ed cu tine pe vatra
SA-ti dau firele pe natrA;
Si m'ai facut de-un ficior,
SA dau tArilor ocol:
RAu, maica, fuseiu ursat 1)
SA stau in pu§c1 rdzmat a),
SA mAnânc tot de-apucat !
Dela aceeasi.
176
Ce mi-e drag pe lumea asta,
Numai calul §i nevasta:
1) Ursit, menit, sorocit.
2) Rezemat.
Calul má cdldtorefte
Ibovnica ma prive§te:
Ibovnica, bat-o Doamne,
Te face de mori de foame L..
Dela mama.
177
Foaie verde, foaie latá,
Murgule, coamá rotatA,
Mai scapl-mi capul3) odatä:
C1 ti-oiu face grajd de piatrA,
Ti-oiu da apA stricuratd.
Ard-1 focul de 'ndemnat:
Unde-ajungi mI legi la gard,
si-mi dai fan, nuelele
Si gräunte stelele,
Si tu bei cu mandrele.
Cum ti.-e drag cu mandra 'n pat,
Si mie cu traista 'n cap;
Cum ti-e drag cu tatele,
Si. mie grAuntele;
Cum ti-e drag cu maim 'n ski 4),
Si mie cu botu 'n fan !
Dela M. Popescu-invfitátor (48 ani),
Fauresti-Vilcea.
178
Fatá de cantaragiu,
Nu te strange tare 'n brill,
a te cunosc 0 te §tiu:
CA-mi porti otrava sub br au;
Decat sà ml otave0i,
Mai bine sä m1 iube0i,
C1 mai mult te folose0i L..
Dela Leanca Prusu Frturesti.
a) Frumoasl sinecdocá (pars pro toto),
partea In Iocul intregului.
4) In anul mândrei.

www.digibuc.ro
 38 G.,F. CIAUEANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

179 De mai puneai doua fire,

Foicica foi bujor, MA omorai 1 pe mine 1
Plange-ma, maid., cu dor, Dela mama.
CA §i eu ti-am fost ficior : 182
Ti-am scos plugul din obor, Foileana de zdrevit,
Doua brazde ti-am brazdat, 'Ndeamna 'ndeamnä, murgulet :
La militie m'a luat: NIA 'n vale la Cernèti,
Pe ppte ani concentrat !... CA se face-un balciulet 3),
Dela aceeasi. C'am sa-ti cum* fraulet
18o i sa mi te vand cu pret 1
Foicica foaie lata, Dela mama.
Pana' a face strinul 1), tata, 183
Ajunseiu fripta uscata ; Foicica §'o lalea,
Pan' a face strinul mama, Asta este floarea mea 4),
Ajunseiu uscata pm-fa 2) !... Care-am flacalt cu ea :
Dela mama. Descoasä na§ul la ea,
181 'o punä la fina-sa,
Arza-te focul, fetita SI-i eada" bine cu ea.
Cu beteaua din altita, Dela mama.
CA mi-ai pus-o rásfirata, 184
De-ai omorît lumea toata ; Ioana neicai din par au,
Cu valnicul 6) vi§iniu
2) Pentru «strain*. Se zice, strin sl in
vorbirea curenta, mai intotdauna, inteo
cu fesul ghiorghioliu 6);
poezie popularA se zice: Nu mi-o spune, ca mi-o §tiu :
«Fie painea cat de bunk CA mi-am iubit-o odatä,
DacA esti in tara strind, Mi-a tinut o vara toatal...
Ti se face dig (paine necoapta bine) in Dela Nitu Serbanoiu (58 ani), Fauresti
gurils
4) In Valcea si imprejurimi, prunele 3) Diminutiv dela balciu. Alte forma-
uscate, perele, merele s. a. se numesc tiuni mai sunt : balcian, bdlcifor; balcenesc
apoame». Dar si neuscate, se numesc cu 4) Floarea ginerelui, care este pusa, dupA
termen generic tot poame. Intr'o cola- cununie la mireasA.
carie (oratie de nunta) se zice, intre altele; 5) Un fel de zavelea sau fustfi, tesuta
<tii mai aduceti cateva poame. in colori (fete), mai cu seama de lfma.
oSA dam pela Ale cocoane ; 4) Pare a insemnit visiniu inchis, oca
«Si mai aduceti ustoroiu, visina putreda cum se mai obisnueste a se
«SA dim pela Ai ciocoi; zice. Obiceiul de de-a se purth cu fes, II
oAduceti si cateva poame uscate mai pastreaza femeia din Romanati : in
«SI azvarlim prin die guri caseate!), gars Piatra-Olt se poate observA acest
(Din Valcea). obiceiu.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 39

185 Ca maine plec in armata

Cine ibovnica n'are, Si ramai nesarutata..,
I se pare noaptea mare Dela t Gh. Cinca (47 ani), FAuresti.
Si cergula 1) grea 'n spinare;
189
Cine-§i are ibovnica,
I se apare noaptea mica, De-oiu mai odori cu plugu',
Si cerguta uqurica, SA ma plimb pe deal cu murgu,
Ca pana de r andunica 1 SI \Id cum mai merge timpu'.
Dela mama. Dela Tudor Tobosaru (6o ani), Fluresti.
(Fragment)
186
190
Cine te-a facut pe tine,
Cate flori sunt pe pamant,
TudoritA, neica,
Toate merg la juramant;
AO 'nalta i subtire,
Numai floarea-soarelui
Tudorita neica,
Si cu spicul graului
Si la ochi fAcutl bine,
Si cu vita vinului.
Tudorita neica,
Par'ca m'a 'ntrebat pe mine, Stau in poarta raiului
Tudorita neicA.
Si judeca florile,
Ce-au facut miroasele ?
Dela 1. I. Bunescu (67 ani), Fluresti.
Ele spun sarkele:
i87 «A venit Brumar-al-mic
De ate boale-am zacut Si nu ne-a facut nimic;
De toate m'am zviduit, si-a venit Brumari-al-mare
Dar de-un pustiu de iubit Si ne-a uscat din picioare!»
Nu ma vad tamaduit; Si-a dat o ploaie cu vant,
CA de boala zaci in pat Ne-a pus spicul la pamant,
De iubit pornwi in sate Si-a dat o ploaie cu soare,
Asa boalA, de-o zac eu, Ne-a sculat iar in picioare.
Nu e dela Dumnezeu, Dela Lina St. Diaconescu, (i8 ani),
nuresti Vâlcea.
Singur mi-am facut-o eu !
Dela Tata (Fl. Ciausianu (52 ani), Fluresti I9t
i88 Foaie verde pelinita
Co lea 'n vale 'n gradinitA,
Iei, lelita, pan' la poarta Lenuta, Lenuta 1
De-mi mai da gura odata, Frumos doaime-o copilita,
1) Diminutiv dela 4cergb, acoperä- Cu parul lasat pe ;AO,
mant de pat ficut din Mat (cinepA). Cam pe 016, cam pe spate :

www.digibuc.ro
40
Inima 'n neica se bate
Ca 'ntr'un puisor de sarpe ;
Inima si sufletul,
Ca noaptea ceasornicul.
Dela Leana St. PArchlAbescu (zo ani)
corn. Fiuresti Valcea.
192
Oltule, Oltetule,
SIca-ti-ar paraele
Si toate izvoarele
SI rArnaie pietrile,
SA le arzI soarele !
Dela aceeasi.
193
Fetito de orn bogat,
Nu pripi la mAritat
Ca floarea la scuturat :
Floarea mai infloare-odatl;
Dar tu nu te mai vezi fatI:
Chid o cantà stiiica 'n baltA
Si carsteiul pe corlatA,
Atunci, neicI, nici atunci:
Chid o face leandrul nuci
Si rnuscatul mere dulci.
Dela mama.
194
Foaie verde foi de fragA,
Cine esti, matale, dragI:
Esti fati sau mAritatI,
Ori zanA din cer picatA ?
Nu-s fatI, nici mIritatI,
Nici zara din cer picatA ;
Ci sunt floare de pe mare,
Cine mA iubeste, moare:
CA m'a iubit un bAiat,
La trei zile l-a 'ngropat ;
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU. G. FIRA $1 C. M. POPESCU
M'a iubit un logoat
Si-a murit cu cal cu tot.
Dela Nae Constantinescu (30 ani), Fluresti
Valcea.
195
FrunzA verde avrArneasA,
Cat fu vara de vAroasA,
Nu puseiu mana pe coas/ ;
Iar and fu la Sfantu'-Ion,
La fereastra din obor,
Bate murgul din picior
S/-i dau fan, sl-i dau moh6r,
Ori cu 'n par sA mi-1 omor...
Auzit dela Gica Nicolescu (15 ani), Lalos
Jud. Vfticea).
196
FrunzI verde pApAdie,
Hai, mandruto 'n deal la vie,
SA culegem razachie;
Mai am, mandro, doul zile
Si-mi iau drurnu' dela tine.
FoicicA bob areu
Und' te duci, tu, merg si eu
CAlare pe murgul au.
Ba, mandruto, nu mergek
CI slujba mea este grea...
AjungA-te dorul meu
Un' ti-o fi drumul mai greu;
AjungI-te jalea mea
Un' ti-o fi calea mai grea 1
FrunzuleanA de sulfinl,
Rau e, Doamne, 'n tail strind:
Nu vezi mink nu vezi tatI,
Par'c'ai fi nIscut din piatrA !
Dela D-tru Poplesanu (66 ani), Lalos,
Vfllcea.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
197
Foicia trei smicèle,
Pe de-asupra casei mele
Trece-un pale de turturele.
Nu sunt, draga, turturèle
Da' sunt dragostele mele...
Prinde-le, mandruto, nene,
SI le OH in sari, la piele,
SI-ti miroase sanu' a miere
Si bratele-a mic§unele L..
Dela acelaq.
198
Sus pe varful nucului
Chita muma cucului;
Iar mai jos, pe ramurele
Stä un pale de turturele
Si-1i rasfira penele
Ca puica sprâncenele.
Dela Florea Baldea (6 ani), c. La los,
VA Ices.
199
Foicia de cicoare,
Mi-a luat pe neica 'n catane,
M'a lasat spaland la haine
Si varsand lacrami amare.
eSpall-le, mandruto, bine,
SI le trimeti dupa mine:
La capu' parnantului,
Pe aripa vântului:
De-ai vedeà vre-o pasärek
Uita-te, mândro, la ea,
Ca-ti aduce scrisoareâ.
Trimeasa de neicuta.
S'o cite§ti pe colturele,
Si vezi lacramile mele
Cum se varsa de durere,
Fara nici-o mangâiere.
Dela Marin Curca (8o ani), Lalos-Valcea.
www.digibuc.ro
41
200
Frunzulita magheran
De §tiam, puica, §tiam,
Nu ne mai amurezam
Si §edeam pc cum eram:
Nici-o grije nu duceam,
Unde ma culcam, dormiam,
Somnul dulce II aveam.
Frunza verde mar cretesc,
Dar acum ma chinuesc:
Unde §ed, nu odihnesc,
Tot la tine ma gandesc L..
Dela Toma Chitescu (50 ani), Lalo§-
Valcea.
201
Foiciel maracine
Tu pleci, neica, dela mine,
Eu ce ma fac, flea tine ?
Nu mai am nimic in lume L..
Tu petreci, mandruto, bine,
Ca sunt multi voinici ca mine...
Fie ca frunza, ca iarba;
Dad. nu e neica, geabal
Dela Trasca Munteanu (ryo ani), Lalos,
Valcea.
202
Foaie verde §'o lalea,
De s'ar vinde dragostea
Mi-a§ da bofi §i vaca
Si-a§ cumpärâ dragostea.
Si iar verde nautul,
Da s'ar vinde iubitul,
Mi-a§ da boll §i plugul
Si-a§ cumparà iubitul.
Urit mi-a fost uritul;
Mi 1-a däruit Sfantul L..
42
Fugi, uritule, din prag,
Sl vie cin' mi-e drag !
Fäcuiu groapl sl ml 'ngrop ;
De urit n'avuseiu loc,
ncuiu groapà, mä 'ngropaiu;
De urit tot nu scäpaiul...
Dela PAtru PArlac (6o ani), c. Lalo§-
VAlcea,
203
Foaie verde mälura,
Ce floieri, blete,-a0 ?
Ori ti-este grea ranita ?
#Foicicl foi de fag,
Eu port ranita cu drag
Si mor pentru-al tärei steag !...
S'o foitä de lalea,
Alta este jalea mea,
Care-mi roade inima :
Si iar verde pomi inalti,
Am Isat boii 'njugati,
Si plrintii suplrati.
Si iar verde flori de crâng,
Rämân fratii suspinând,
Si surorile plângând.
Frunzulità larbl mare,
PlAnge sora cea mai mare,
RAmâne câmpul cu jale;
Plange sora cea mai micá :
Piatra 'n apI se usuck
Frunza 'n patru se despicl.
Dela IonitA Pople§anu (52 ani) c. Lalo§-
VAlcea.
204
Pe sprânceana dealului
E tArtqul calului.
Neica caluii priponi
Si pe-o csárare porni,
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU
Pe mandruta o 'ntâlni,
Cu dulceatl ii vorbi:
Ounl ziva, mândra mea,
DA'ncotro e calea ta ?...
«Bunk bunk dragul meu,
Calea mea-i in drumul flu...
Ascultà-ml, mandra mea,
Implinwe-rni pllcerea :
Vin sl-ti slrut gurita
Ca sä-mi potolesc setea
Care-mi usua limba L..
Särutl-m5, neiculitl,
Dela piept pan' la guritIl
Särufl-ml, daeá-ti plac,
Dacl nu, sill nu-0 fac,
Nici de hainI nu te trag
Ca sä zici a-0 mor de drag.
Dela Ionità I. Ciucl (56 ani), c. Lalcl-
VAlcea.
205
Scurtä-i 1), Doamne, zilele
Cui a'nfintat strAjile
Pe toate iditâle 2) !...
Ies cu mândra sà-mi petrec,
Strejarii ml iau de piept ;
Ies cu mândra pân' afarl,
Vin strejarii, má 'nconjoarà !...
Dela Darin CurcA (8o de ani), c. Lalo§-
Valcea.
206
Foaie ver de foi ca sfecla,
Uite-1, uite-1 pupa-1 doica
Care mi-a croit scurteica
Si mi-a mäsurat zlvelca.
1) In loc de (Iscurteaza-ic
2) 4U1ite1eu.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Uite-1, uite-1, a-1 cunosc:
La doica pe brate-a fost
Si 1-am iubit cu folos !
Dela mama
207
Foaie verde §'o sipia
Cine trece lunca micA ?
Ionel la ibovnia,
E frumoasA pia-pia.
Cine trece lunca mare ?
Ionel la tiitoare:
E frumoasI ca o floare.
Cine trece luncile ?
Ionel cu slugile.
Uite-1, uite-1 suie dealul,
CA-i cunowe doica calul:
CA-i e calul vinecior
i pintenog de-un picior.
Dela aceea9i.
208
Doamne-ajutk
Cui sArutA ;
Si prime§te,
Cui iube§te I
Dela aceea*i.
209
Foaie verde de-un bujor,
Cine 'n lume n'are dor,
TrAie§te 'n lume uwr 1
Eu am douà doruri grele:
Dorul meu 'al mandrei mele,
MI topwe din picere.
Dela aceeaqi.
210
Foaie verde de-o mAlurk
Am auzit de-o minciunA :
CI apa de Jii e bunk
Cine bea se impreunA :
www.digibuc.ro
43
Hai, puia, sA bern §i noi
SA ne luAm amandoi I
Cine iube§te §i spune,
Ala nu e orn pe lume,
Nici Dumnezeu nu-i vrea bine;
Cine iubeqte gi tace,
Si lui Dumnezeu ii place,
Nici dracu' n'are ce-i face 1
Dela aceea§i.
211
Foaie ver de mArAcine,
Cine te-a fAcut pe tine
Par'a m'a 'ntrebat pe mine;
Si eu sl fi poruncit,
AO nu te-ar fi fAcut:
Buze ro§ii ca roibinu 1),
Obrajii ca trandafiru',
Dintii de mArgAritar,
Limba 'n gurA chilibar,
Gura pahar de cleFtar.
212
Foaie verde garofitA
Pe deal pela Ialomitk
Pwe calul lui Gheorghitk
Priponit de-o garofitä ;
Garofita s'a uscat,
Calul lui Gheorghe-a sapat.
AleargA Gheorghe,-aleargi,
CA ti-a luat calul la gloabk
AleargA cu capul gol,
Cfi dai de gloabA un pol.
Polul de 1-ai da la gloabA
SA mi-1 pui mie la salbl.
Dela aceea0.
1) Rubinul.
44 G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

213 SI iau struguri §i gutuie,

CAnd eram cu Gheorghe bine, GutuitA nu
Mi-aduceh struguri din vie; Dar cu neica mA 'ntAlnii:
DecAnd Gheorghe m'a lAsat, Doua vorbe cA vorbii.
Si via i s'a uscat ! VrAjma§ele ma vazura,
Dela aceea9i. Si la maica ma pArira.
Doamne, duinanele mele,
214 FA-le pe drum pietricele
Foaie verde-o miquneh, SI treacA calul pe ele !...
SArmana nevasta mea, Dela aceea§i.
Cum duce iniml-rea,
CA mA iubesc cu alta. 217
'NteadevAr cA eu iubesc, Foaie verde §'o sipica,
Nici eu nu tAgAduiesc: Bine e cu nevestica,
Ca ce-mi place tot iubesc ! Dar sa ai §'o ibomniaï:
Altii cu bani nu gäsesc ! Omul cu doua nu stria I
Eu nu dau nici-o parà CAnd nevasta te urA§te,
iubesc pe cine-oiu vrea. Ibovnica te 'ndrAge§te;
CA mi-e draga dragostea : CAnd ibovnica te
Mi-a ddruit-o maica Nevestica ti-e acasA
Cad era cu mine grea Dela aceea§i.
Dela aceea§i.
218
215 Foaie verde märkine,
Foaie verde §'o laleh, Cine mä vede pe mine,
MA duseiu la cepnelej1), Toti îmi zic cl trAiesc bine,
Dedeiu peste mAndra mea: TrAir'ar §i ei ca mine:
Scoteh apa cu stAnga, Ziva trAiesc cu oftat,
Si cu dreapta se 'nchinh, noaptea cu suspinat,
Se 'nchinh §i blestemh; Dela Lenuta din pat,
CA n'am mai dat pela ea, ca aia m'a ofticat:
De dumineca seara Mi-a spus cä n'are bArbat,
Dela aceett§i. S'acum mA tine legat !...
Dela aceea§i.
216
Foaie verde de scumpie, 219
MA mAnA maica la vie,
Foaie verde mAr mustos
1) Pentru; celmed; cipnea. Du-te, neick, sAnAtos

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Daca n'ai fost norocos
SI saruti obraji frumo§i
*i frumo§i §i bucklati
Numai cu ro. ul spAlati
Dela niste soldati.
220
Foaie verde trei lImAi,
Geaba, puica, ma m Aug Ai:
a eu plec §i tu ramai
Cu dorul star' ar pustiil
Cu cine sa ma min& ? I
Caracaleanu, läutar.
221
Foaie verde foi de nuc:
Mai am trei luni i ma duc
*i tu, mandro, n'ai crezut.
Dar acuma o sa crezi.
CI trei ani nu ma mai vezi
CI trei ani e vreme lungl:
Dorul meu sa mi te-ajunga I
AjungA-te dorul meu,
Un' ti-o fi drumul mai greu.
Ajungl-te mila mea
IN ti-o fi calea mai grea
SI te duci la Bucure§ti
*i leacul sa nu-1 gAswi.
Acelas.
222
Foaie verde avrameasa,
SI mAritI Leana noastra
Plange co dru O. frunza:
SA mIritI Lenuta
SI mArita §i ne lasa
Cu inima fripta-arsa.
Leano, nu te marith
www.digibuc.ro
45
CA 'nfloare tImAioara
*i n'are cine-o purtá.
Las-o, neicI, sa 'nfloreasca,
C'oiu purta-o §i nevastA:
Pe sub colt de carpa-aleasa,
Numai neica sa-mi traiasca,
Traiasca sa mA iubeascA,
Inima sa-mi racoreasca.
Du-te, Leano, te marita,
Marita-te cu Dumnezeu,
Nici mie nu-mi pare rAu;
Nici a§à bine nu-mi pare,
Numai inima mA doare I
Acelas.
223
Foaie verde de-o sipicá,
AO mai zice d'aolicA,
*i mi-e ibovnica mica;
Ai lasa-o de-ar mai crqte;
Dorul ei ma prididwe:
Dorul §i cu dragostea,
La pustia I mult mi-e grea I
Ionia, Ioneh I:
De te-ai prinde undevh,
Mai nimic nu ti-a§i fAceà:
Numai ochii ti i-a0 luh,
*i i-agi pune 'ntre icoane
§i m'a0. rugh: Doamne I Doamne I
Ingera dumnezeieic,
Mai da-mi zile sI traiese,
Doar ce-mi-e drag sl iubesc:
Ochi-alba§tri ca seninu'
Fata roOe ca vinu'
Buzele ca roibinu',
SI ma prapadesc ca piru'
SA 'nfloresc ca trandafiru' L.
Acelas.
46
224
Foaie verde mArlcine,
Ce flcuiu, nu flcuiu bine:
De m'amurezai cu tine.
Pang eu nu te iubeam,
Unde mI culcam, durmeam,
Durmeam de nil odineam;
Dar de and mi te iubesc,
Und' ml culc, nu odihnesc
Noaptea 'n vis cI te visez,
i-adibui sI te gAsesc
RIsfrângeam eu perina,
Ziceam cl e tâta ta:
Gogoneatl ca nuca,
De mi-a skat inima.
Ale %Ate durdulii
N'or fi niscai pietre scumpe
Neica sl nu le särute;
Ale t Ate poleite,
Desvoalbe-le sa le vAz:
Din picioare ma topesc,
Ca un muc de lumânare
Când il bate vintul tare
si-i curl ceara la vale
*i. rImâne fe§tila:
Mu imi sAca0. inima.
Cu cam4uta a ta:
Subt aricl-subt Area,
Se vedeà tftta prin ea.
Botul tâtei 1-am vlzut:
i.-am ametit, si-am cIzut.
Dar de-ti vedeam ota toatà
MI glsiai plesnit la poara;
Daca-ti vedeam pieptul tot
MA vedeai, la poartl, mort.
MAI bliete, fii cuminte
Nu tot luà sama prin curte:
La bobocul meu din frunte.
www.digibuc.ro
G. F. CIALISANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Of 1 SI-ti beau apI din boboc
SI-mi mai potolesc ll foc.
Focul meu, vezi, când s'aprinde
*apte judete nu-1 stinge,
Nici Oltul, nici DunIrita,
Numai puica cu gurita.
Acela§.
225
Foaie verde sllcioarä
Abd puicI bIläioarI
Mai scobori din deal in vale,
De-mi ia calea din picioare,
*i dorul de peste ale
Ce puternia sunt eu
S'astâmpär eu dorul tAu?
Dacl vrei scoboarà 'n vale
ia un par §i ml omoarà.
SI nu mor cu focul tAu 1...
CI eu am n4te duróri
Din brAu pânI 'n subtlori,
MI bat cu moartea sl mor...
Unde-ti vId ochii ca mura;
lumina ca neghina:
Din tllpi MI ia cu arsura,
si-o arsurI veninoasI
Mi-a tras sângele din oasI 1...
*ed in malul Oltului,
Ard in para focului
Sai in Olt ca sl ml sting,
Mai räu pietrele m'aprind;
Sai in Olt ca sl ml scald
Mai rIu pietrile mI ard...
Acela9.
226
Intre Olt i 'ntre Oltet,
A iqit un nuculet:
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Nuc inalt cu frunza rarl,
Cana cucii de s'omoarà,
Iar mai sus, in varf de nuc,
CantA-un puiulet de cuc;
Si mai jos, pe rImurele
Cana doul turturele !
Acelas.
227
FoicicA foaie latl
Ei Marito, pan' la poartá
In cAmae decoltatd
De-mi mai dA gura odata.
CA maine plec in armatä
Si rAmai nesArutatä.
Ia vezi, mandrA cA pe maine
Dragostea mi-o iau cu mine
Dorul rAmâne la tine,
SA-1 pAstrezi, puicutä, bine
SA mi-1 culci, la piept cu tine,
Cum mä culcai §1. pe mine,
SA mi-1 culci in patu-Al mic:
Pe cear§af de borangic;
SI mi-1 culci in patu-Al mare,
Pe-wernut de salbA-moale.
SA mi-1 iei la särutare
Dela cap pan' la picioare
Ca sl-ti mai treacA de jale
Si-aminte sA-ti mai aduci
De-ale neicli vorbe dulci.
Acelas.
228
Foicia salbA-moale,
Mai scobori din deal in vale
C'a venit trinu' de-asark
Trinu' cu p.pte vagoane:
Patru pline §i trei goale.
www.digibuc.ro
47
Patru pline de mantale,
De mantale §i tunici
Dela regimentul cinci,
Ca O. 'mbrace voinici.
Foicia o leled
VAzuiu §1 tunica mea
Cu ppte nasturi la ea
AlAturi cu sabia 1).
Cu puca alAturea.
S'o foitA lemn-cainesc,
MA duc puicA s'o primesc,
Maine, poimaine-o pornesc:
Oiu veni, n'oiu mai veni
Ori prin strini m'oiu prApAdi!
Taci, Mito, nu mai plaged
CA mA duc panA colea,
SI-mi cumpAr o iepangea:
Roie ca vi§ina,
Dar mie ce-mi targuqti
Pantofiori de-Ai boerqtil...
Furca 2) din Fluresti-VAlcea.
229
FoicicA o leled
Marito din Prahova
Spune-mi, pe onoarea ta,
Cu cine-ai rAmas tu grea
C'un soldat din Dobrogea:
Judetul Clonstantia
Mult mi-a sAcat inimal
S'altA foaie trei granate,
Iar Marito and ái nwe,
SA duci copilul acasA,
SA-1 duci la doicA sA-1 creascA,
CAntecul chemärei sub arme din vara
anului 1913.
Sezatoare de bAieti §i fete, in serile
de varà.
48 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Si la popa sä-1 boteze, 332

Si na§u1 sä-1 crwineze, Marita frumoasa nù e
Foicia bob areu, Dar cu vorba te mängaie
Si sä-i pui numele meu: Marita nu e frumoasä
SA-1 pui numele: Vasile, Da' la vorba-i mangaioasa.
C'a§à ma chiarna pe mine Furca din Filuresti.
SI strigi copilul pe nume
Cand si-o veni dor de mine: 233
Na, la maica, covrigel Foaie din salam de vara,
SI te faci mai maricel Pentru tine, Marioara,
Ca tat' tau de voinicel! S'a uscat iarba 'n poiana I
Furca, Flittresti.
Hai, Mario, s'o cosim
230 Pe urma s'o tavalim,
S'o foita de scumple, Pe-a maruntä s'o stropim,
Fire'a' näibilor Marie, Cu apa de trandafir.
Furca.
Cu ducläul tau din vie:
Ziva ma pui sa pra§esc, 234
Si noaptea sa te iubesc, S'o foita de roibie 3)
Da' eu cänd ma odinesc ? Stii, Thank ce-ti spuneam tie
4cFurca» Ffturestilor 1). CA ma ia la militlie
Si tu nu-mi credeai, fa, mie !
231 Dar acuma o sa crezi:
Foaie verde dintre vii Patru ani nu mai ma vezi.
Fire' al näibilor de Jii: Patru ani e vreme lunga:
De trei ori te ocolii, Dorul meu o sa te-ajunga.
Si ce cataiu nu gasii: Ajunge-te-ar dorul meu,
Cataiu trei fete de Jii, Und' ti-o fi drumul mai -gnu!
Cataiu plasa pang 'n Olt Ajungl-te jalea mea,
Ca Manila nu fu 2) 'n port; Und' ti-o fi calea mai grea!
Cataiu plasa pana 'n Jii Furca.
Ca Marita nu gäsii.
235
1) La furcd se cfintä aceste antece de E0, Marito, din bordeiu
mai multe fete de-odatä. Fetele, de and
ies la lume, pfini se märitli, vin la furcd,
C'anflorit salcâmii tai,
incepind dela Sf. Ilie. Nevestele, oarnenii Si. zace neica sub ei,
Insurati, yin rar.
2) Subintelesul: alta. 3) Roibi.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Nu §tiu zace, ori ce face,
Sau gurita nu-i mai place.
Furca.
236
Foaie verde trei lAptuci
Fa, Marito, un' te duci ?
La fântâna dintre nuci
SA dau al:4 la doi junci,
Si gurA la doi voinici;
SA dau apA la doi boi
Si gurA la doi ciocoi !
Furca FAuroti.
237
AsarA mai insArat,
Mi-a picat de-un diamant
Si çade 'n poartA rdzmat.
i-§i trimete slugile,
SA-i dea gaica bratele...
Nici gaica n'a 'nebunit
Sfi dea brate 'n poruncit !...
Furca.
238
Foicia ç'un bujor,
La fereastra din obor,
Bate murgul din picior.
Nu bate ca sA mi-adorm;
Si bate ca sA mä scol,
SI m1 scol sA mi-1 OW,
Si sa-1 ung cu untdelemn,
SI facä pArul inel;
SA-i pun pua bini§or
SI mà duc unde mi-e dor
La puichita, la privor !
Furca.
239
Foaie verde rug intins
De ce stai, murgule, trist ?
www.digibuc.ro
49
Ca mie mi-a spus in vis,
CA mâine o sä mA vinzi I
N'o fi, stApAne, pAcat ? !
Dela moarte te-am scApat
Te-am trecut Oltul vArsat
(La o fata de 'mpArat) 1).
Si pe spate §i pe lat :
Nid pma nu ti-ai udat,
Nici §aua nici ibânca,
Nici coltul la ipAngea.
Si-uncle vedeai mândrele
MA 'nghioldeai cu scArile,
(Pe-amandouA pArtile) 2),
Si suceam picioarele
Ca toate Soimânele
Ca Ali fac plAcerile !
Furca.
240
Mito I Mito 1 porumbito,
Face-ti-ar neica cArutA,
Cu roate de tertecutA I
Furca.
24t
Foaie galbinA i lungi
AjungA, MArie,-ajunga,
De-at âta mânie lunga :
Ca mânia 'ndelungatA,
Nu e bunl niciodatA.
Furca.
242
FoicicA trei granate
BArbate nu MA tot bate :
Taie-ma, pune-ma 'n cuiu
1) 0 varianta.
2) Intr'o varianti.
50
Eu, amantul nu ti-1 spui !
CI cu e mai sufletesc;
Da' cu tine pItimesc,
Uritä viatI traesc !
Furca.
243
Foicid de nägarI,
Mändulita de-astI varl,
Má roagä s'o iau desarl;
Dar nici eu n'am nebunit,
Sà iubesc ce-am parasit I
Foaie ver de ca mIlura
Mândra de mi-am prins'o acuma,
N'asi da-o pe toatä lumea :
CI cu lumea n'am ce face;
Dar cu mândra fac ce-mi place !
Furca.
244
Foicid flori märunte,
Ma culcaiu sI dorm la punte;
Nu putuiu de ganduri multe:
C'am amante mii i sute,
Trebuie toate 'ngrijite;
Cel putin, cevh iubite.
Furca,
245
Foaie verde vioreh,
Nu gIsesc pe cinevh,
SI-mi ghiceascI inima,
spuie i dragostea.
Foaie verde solz de peste,
Trage bobii si-mi ghiceste:
Voinic de ce 'mbätráneste,
Codru' de ce 'ngilbineste ?
Codru' de zapada grea,
Voinic de inimä ra:
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
IntrI 'n arciurnI si bea,
SI-si mai dreaga inima
Si bea si se chefelefte,
De nevasta nu 'ngrijeste.
F. M. Dozascu, (34 ani),
246
Foaie ver de de bujor,
Dorul meu e numai dor,
Nu-1 pot spune tutulor :
L'asi spune la fie-cine
Dar nu-1 pAstreazI ca mine.
Dela acela§.
247
Foicid maghiran,
Nu mai sunt pe cum eram:
Nu mai muncesc cum muncearn,
Nu mai iubesc cum iubeam,
Nu mai mAnânc cum mâncam,
Nici nu mai beau cum mai beam !
Dela acela§.
248
Foaie ver de de-o sipid
Când plecam la ibomnid,
Nici de dracu' n'aveam frid !
Te-am vIzut de mititid
Cà erai afurisâtI:
CI-mi sàreai peste ulud 1
Te iubeam cu mula frica,
Ca prea erai
Dela acela.
249
Foaie verde o lelea,
Plange codru' si frunza
De sIrmana mandruta,
Ca rImâne singured:
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Pleaca neica dela ea,
Si ramâne vai de ea
Pe bratele altora...
Foaie verde-o micsunea
Dar mandruta ce-mi facei ?
Ia asculta, neica 'ncoa :
Foaie verde maracine
Un' te duci tu, fail mine ?
C'am trait amândoi bine !
A. vrea &I mä iei cu tine,
CA ramâiu singurI 'n lume !
Foaie verde bob areu,
Un' te duci tu, neica 'I meu ?
Un' te duci tu, merg si eu !
Foaie ver de rugulet,
Unde-ai plecat, dorulet ?
Dupl tine, puiulet
C'ai fost al meu dragulet !
Foaie verde trei spanace
Tu te duci, badeo grace ;
Dar eu ce focu' m'oiu face ? 1
Tu te faci mandruto bine,
CA mai sunt voinici ca mine !
Fie ca frunza, ca iarba,
Daca nu e neica, geaba I
Fie si ca stelele,
Ca neica-I meu, nu mai e !
Fie ca bradul de sus,
Daca nu e cin' s'a dus I
Dela acelaa.
250
Foaie verde maghiran,
Ia mai sui, Marito 'n deal,
Pe potecuta de an,
La umbrita de tufan
Unde ne iubeam noi, an !
Si din deal, priveste' n vale,
www.digibuc.ro
5i
CA vezi pe neica cAlare,
SA 'ntâlneasca i) cu matale
SA facem dragoste mare 1
Dela acela§.
251
Foaie verde iasomie,
Aoleo, dodA Marie,
Ia-ti boii dupe mosie
a ti-i duc la primarie
Si dai gloabá : puscArie !
DacA-mi dai gu.rita mie,
Nu ti-i duc la primarie !
Dela acelaa.
252
Foaie ver de o lelea
Ochi negri ce-are mândra,
Nu-s in sat la niminea :
SA-i vandä, i-asi cumparà,
CA si neica-i amator
Pentru ochi de-i negrisori.
FI-i, Marito, vânzAtori 1
Dela ace1a9.
253
Foaie verde maghiran
De stiam, mândro, stiam,
Nu ne mai amurezam
Si sedeam pe cum eram.
Mai bine treaba-mi pAziam :
CAci nici-o grije n'aveam,
Unde ma culcam durmeam
Durmeam si ma odineam,
La tine nu ma gândeam 1
Foaie verde mar cretesc
1) Pentru: sd se it:Vilna:std...
52 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Dar de and mi te iubesc, VAzuiu primAvara vind 2)

Spun drept, ca ml prapAdesc, $1 zapada petecind,
Und' ml culc, nu odinesc, Coltu' la iarb1 crescand
Noaptea 'n vis mi te visez, $i pAdurile 'nfruzind
Pui maina s1 te gAsesc, $i pe neicuta venind:
Tot de pAreti ma lovesc ; Cu mantaua fIlfAind,
Strang in brate plapuma Cu batista vânt trAgand,
$i cred cA eti dumneata 1 Cu cismele scArsaind,
Dimineata,... nimineal... Cu cureaua licurind,
Mi se sboard inima Cu sabia zdrAncAnind.
De dor dela dumneata, De and militar m'a luat,
Saruta-ti-a gurita L. Paine albá n'am mâncat,
Dela aeclas. Numai pesmeliti 3) uscati
254 Dela Rege clpätati.
Foaie verde de-un bujor, Ceru' gurei s'a 'ncleltat
De-ar fi dorul vânzAtor, Buzele s'au bA§icat,
M'a. i face de-un negustor Curl la sange 'nchegat...
$i l'a cumpär1 pe dor I Furca.
Dorului a0 i-a§ face, 257
$i 1-a vinde cui i-ar place, Foaie ver de ca matasa,
Dar la ce sA-1 \rand eu, frate, Ce mi-e drag pe lumea asta :
CA mi-1 port cu mandra 'n Calul, pu§ca §i nevasta 1
(parte 1 Calul m1 cArAtorwe,
Dela acelas. Nevasta mA premenwe,
255 PuFa viata mi-o pAze§te L.
NeicA, dacl-ti este dor, Furca din Fluresti.
Sund-md la telifon
Sau trimete-mi un odor 1) 258
DA-mi batista sà ti-o spal Foaie verde trei mAluri,
SA si-o spAl in lAcrAmioare Drag mi-a fost cu doi boi buni,
S'o usuc la tathware SI mi-i pasc printre 'ntorsAri,
Cu foc dela inimioarA ! SA se faca boii buni.
Dela acelas. Foicicä boabele,
256 S1 le creascl coarnele,
Foaie verde-un mArggrit, SA fir âme plastele,
MA uitaiu la Rasarit,
2) In kc de: venind.
1) Semn, obiect cunoscut amfindorura 3) Pesmete (?).

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
SA vie fetitele,
SI dreagA plAstitele,
SI le sArut buzele,
Buzele §i tatele,
Gatul cu mArgelele,
Ochii §i sprancenele
Ale 1) lungi §i subtirele:
Pe pofta inimei mele !
Furca.
259
S'o foitA romanità,
Uite dealul, uite vita,
Unde iubeam pe Marita,
Särutam pe draga Mita:
Manca-i-ar neica gurita,
Cui i-a pus numele Mita
Si cui i-a croit rochita:
StramtA 'n ale, larga 'n poale,
CroitA pe tatapare,
Unde-o vede, neica, moare;
MO usucA din picioare !
Din picioare m'a uscat,
La grea boall m'a bAgat 1
Furca.
26o
Foaie verde trei scaeti,
Are maica trei bAeti:
Cate trei sunt scr4i la fort!
Foaie verde de-un märar,
Unu' mi-e la sanitari,
Face-armatA pin spital;
S'o foita de bujor,
Unu' mi-e la ro§iori,
Face-armatA 'n trinufor.
Foaie ver de de-artära
Unu' mi-e la cOlAra§i,
Face-armatA pela Ia0.
Furca.
1) --= Cele.
www.digibuc.ro
53
261
Sui mlicuta 'n deal la cruce,
Si te uitä cum ne duce,
Ne duce doi ate doi,
Si ne tunde ca pe oi !
Vinde-ti, maick tistimeu'
De cinstqte maiorelu'
SA nu-mi taie peripru'
Peri§oru', gAlbioru
Sub picior la maiorelu'.
Vinde, taicfi, boii toti,
De ne scapä dela fort
Furca.
262
Spune, puica-adevArat,
Cati bAeti te-au sArutat,
Cat am fost mobilizat ?...
Nu tiu, nu i-am numärat,
CI n'au fost toti dintr'un sat !
De obraz cin' te-a muFat,
De e negru §i pAta't,
Par'cA e matricolat?
FoicicA matostat,
Unu' nalt §i sprancenat
Si cu semne de bubat I
Furca.
263
Ce mai lunA §i luminA I
Vine neica prin grAdinä,
Cu fubulita pe manA
Cu chipiu' la o parte...
Foaie ver de rug Intins
MA mir de ce vine trist ?
Ori ciumagu' nu-1 gAse§te,
Ori mumä-sa '1 cecellefte
SA §tiu cA 1-ar cecAll
Eu cu el n'ai mai vorbi !
54 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

N'am pe cine trimeted 1): Mi-a 'nflorit, mi-a 'mbobocit,

Sg nu-mi treacg valceaua, $i neica n'a mai venit 1
a mi-1 vede mumg-sa, Furca.
$i ne stricg dragostea.
Furca. 267

264 Bung sara, mandro, bung,

Asa* sarg-i sgptgrnang,
Foaie ver de rug intins
Ce mai amurez mi-am prins I
De and te tineam pe mar*
$i te sgrutam in gurg I
Nu mi l'arn prins inadins Furca.
Mi l'arn prins inteo 'ncercare
Sg vedem ce minte mi-are : 268
Are minte de copil,
$i fatä de trandafir. Foicicg §'un spanac,
Furca. De and neica mi-a plecat,
Gull n'am mai sgrutat I
265 Foicia trei bujori
Foaie ver de foaie fraga Nici gurg nici och4ori !
Trece un bgiat in grabg : U§or, puiule, u§or
Cine eti, matale, dragg : Nu-mi trimete-atata dor
Eti fatà sau mgritata Prin gurile tuturor
Ori zanà din cer picatà ? Pe pariu §i pe izvor ;
Nu-s fatg, nici maritatg, Trimete-mi mai putinel
Nici zang din cer picatà 1 $i vin' matale cu el 1
Ci sunt floare de pe mare Furca.
Adusg 'n corgbioare
Cine mg sgrutg, moare : 269
M'a sgrutat un bgiat, Foaie verde foaie hag,
La trei zile 1-a 'ngropat I Ie§i Marito, pan' la poartg
Furca, Fiure§ti. De-mi mai dg gura o data
a maine plec la armatg
266 $i rämai nesgrutatg.
Foaie verde lemn de sus, Foaie verde márkine
Decand neica mi s'a dus, Ia-mg, neica, i pe mine
Trei zambile 'n poartg-am pus Sg fac armata cu tine,
Cite trele mi s'au prins, $'o foitä o lelea
De mi-ai fi de-o floriceg
1) Sul:1'4101es: sd-i spund: Mi te-ai pune la =nth

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
SI fac armata cu ea.
Si de-ai fi o floricicI
Mi te-a0 pune la tunicA !...
Furca.
270
La garA la Vizideni 1)
MA 'ntalnii cu puica eri;
MA 'ntalnii §i eri i azi ;
Mor mfindrele de nIcaz.
Furca.
271
In dealu' lui MIrinariu,
Mi-a 'nflurit märgAritaru'
Mi-a 'nflurit §i mi se trece,
CO n'am cu cine-1 culege :
CA bletii care-au fost,
Mi i-a scris pe tosi la sort,
$i mi i-a prins cot la cot,
I-a plimbat ora§u' tot ;
Si-a fAmas mucbrile,
SI ne poarte florile.
Decat floarea mea la tine,
Mai bine pe-un mArAcine,
SA n'o tiu ca e la tine !
Decat floare la mucoare,
Mai bine pe-o apä mare,
SA mA uit la ea cu jale !
Un bAiat a mai rAmas :
PoartA cAciula pe nas,
Face la fete 'n nAcaz.
Furca.
272
FoicicA §'o sIcarA,
Ce-am auzit eu asarl ?
1) Zdvideni gará in jud. Valcea (?).
www.digibuc.ro
55
Ibomnicu' mi se 'nsoarA I
Las' sl 'nsoare 2) sAnOtos,
CI-mi iau altu' mai frumos,
Mai frumos i mai de neam,
Da' nu ca el un fclgan,
Mai frumos §i mai de vitá,
Nu ca el: o rárn4itA I
De i-o da gura 'n credintA...
Furca.
273
Cat oiu fi, cat oiu trAi,
FatA mare n'oiu iubli :
Fata mare se märitä,
ItAmai cu inima friptA,
Si cu buzele parlite,
Cel putin, frater viftite.
Furca.
274.
Foicia samulastrA,
Geaba, puicA, mi-wi frumoasI ;
CA neica ti-este urît,
E urit i oropsit
De niminea ingrijit !
Furca.
275
Foaie verde de trei sfanti,
SAracii de ei, soldati,
Cum mai merg de-alAturati,
Cum unu' §'altu' de 'nalti,
si-mi cala din urmA 'n urmA,
Par'c'ar fi fAcuti de-o mumfi ;
Si calcA din piatrA 'n piatrá,
Par'c'ar fi fAcuti de-un tatA !
Furca.
2) Pentru: sd se Insoare.
56
276
FoicicA bob nAut,
Dealul dela RAsArit,
SA mi-1 vAd in foc arzand!
SA rAmaie numai pArii
SA se 'ntepe cApitanii:
C'aia mi-a scris militarii
Furca.
277
Drag mi-a fost soldat s'A fiu:
SA-mi port pe murgu' de friu I
ComandA, ma:ire 1), bine,
Pang. sunt pe langl tine;
Dupl ce m'oiu depArti
Mult Ai plange si-li ofth !...
Furca.
278
Foaie ver de bob niut,
Vin', puick sA te sArut,
CA pan' la toamnfi e mult
Si eu mA duc i te uit !
Vin', puicA sA te sArut,
Te sArut o datA bine,
SA-mi tie un an de zile;
Te sArut odatA dulce,
SA-mi tie pe und' m'oiu duce 1
Furca.
279
Aferim, puicA-aferim !
Tot la luna ne 'ntalnim,
Si nici atunci nu vorbim,
Si tot zici cA ne iubim I...
De iubit, sA ne iubim
1) Pentru: maiorule!
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Doar noi amandoi sA stim !...
Si de dragi, sä ne fim dragi
Ca douA chite de fragi,
Dar nAdejdea sA nu-mi tragi
CA cu neicuta nu faci 1....
[CA nAdejdea dela mine
E ca sarma de subtire
Cand o pui pe mArAcine:
Tragi de ea si nu se tine] 2).
Furca.
280
larbA neagrä din grädinA
... Si sA tii, puicutA, bine,
CA eu mA duc dela tine !
SA rAmaie pajistea,
SA vezi cum e dragostea :
Dragostea de fatA mare
Ca fdsuiu' in cAldare
Chid Ii pui un pumn de sare
Da' dragostea de nevastA
Ca garoafa din fereastrA !
Furca.
28'
Foaie verde trei migdale,
Vine neica dela vale,
Cu jampierii3) 'n picioare,
Cu cAmasa albl floare
Cu hartia cu bomboane
SA le dea la fetisoare.
Furca.
282
Leano, mijlocel subtire,
Ferice de-Al de te tine
2) 0 variantá.
3) Yambiere.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Trlieste cu drag pe lume !
Nu pätimeste ca mine...
Da' nici eu nu pätimesc
a scot banii si plätesc
Si ce mi-e drag, tot iubesc:
MIcar sA mA präpädesc I
SA ing papädesc ca piru'
SA 'nfloresc ca trandafiru'
SA mi prapädesc ca macu'
SI infloresc ca liliacu'.
Furca.
283
Stii, Mito, ce vorbeam noi:
SI ne iubim arnfindoi,
Colea 'n vale, la gvoiu,
Pe iarbä si pe trifoiu,
SI tragem pärnânt pe noi,
PAmant si cu iarbA verde,
Trece puica, nu ne vede;
PAmfint si cu iarbl neagrA,
Trece puica, nu ne 'ntreabI !...
Furca.
284
Foicia iarbA mare,
Mi s'a fAcut ochii floare:
Tot uitandu-ing la vale
SI vAd pe neica Mare I
CAlare pe galbinu' 1)
Cu fraul ca stânjinu' 2)
Cu cApAstru' de mAtasá,
Impletit de Ioana 'n sask
Cu saua moldoveneasck
Cu amasa de tulpan,
Cu cAciula de-astrdgdn.
Furca.
1) Cal.
2) Stanjiniu.
www.digibuc.ro
57
285
Foaie verde lemn de sus,
Verisoru' meu à1 dus,
Mai trimete-mi vreun rAspuns,
Trimete-mi carte postalä
SA vie din gará 'n garl !
Furca.
286
Fir'al nAibilor de trin
Cum duci Oltenii de lin,
Cum ii duci si-i ocolesti,
Pang. 'i bagi in Bucuresti
SA vfindA mere cretesti I
Furca.
287
FA-mA, Doamne, ce mä-i face,
Fl-mA roata stelelor,
In drumu' Craiovencelor,
SI-mi aleg de-o Craioveanck
Cu ochii ca de serpoaick
Cand se uitä, ml slgeatl !
Furca.
288
FoicicA de sulfink
Cine vine prin grAdira ?
Neica cu biciu' pe mfini,
Cu sabia fAand dkA,
Cu chipiu' la o parte,
Inima 'n neica se bate !
Iniml de ce te bati
De rArunchi si de ficati ? !
Furca.
289
Foaie verde s'o sipicA
Florica neidi, Floria,
58
Ia oglinda §i tp uitA,
C'ai dat rumeneall multA,
*i-mi fAcu§i venin la burtA 1
*i-ai dat rumenealA 'n piez,
Par'c'ai vrut ca sl mA pierzi !
Furca.
290
Pe valea cu alunèlu'
Mi-a luat neica inelu'
Eu 1'1 cei1) ca sA mi-1 dea ;
El zice c'o sä ml ia I
De-a§i §ti, maid., cà m'ar luà
SingurA m'a§i spAnzurà,
De creaca salcAmului,
Pe marginea drumului,
Cu ciucuru' br Aului.
Furca.
291
Foaie verde de sporici,
Hai puicA piti§-piti§,
PAnA 'n vale 'n aluni§,
SI ne iubim pe furi§,
Haideti neicA, la zAvoiu
SA-ti dau gurita 'napoi I
Furca.
292
FoicicA matostat,
Ce mai lunA de plimbat,
Dintr'un sat intr'AlAlalt I
*i sunt cu puica certat,
Pentr'un inel de tumbac:
C'am gre§it de i 1-am luat !
Furca.
293
*'o foiti vioreh,
N'ai vIzut amanta mea ?
1) Pentru: cer.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Am vAzut-o la ce§meh
Scoteh apl cu stAnga,
*i cu dreapta se 'nchinh,
*i din gurA blestemh:
NeicutA sA te usuci
Ca phinea care-o mAnAnci,
*i ca vinul care-1 bei
CA ziceai c'o sA mA iei
*'acum te rog ; §i nu vrei I
Furca.
294
Foaie verde merinds,
Ce e 'n lume drAgästos:
Banul §i omul frumos !
Dar banul se cheltue§te,
Omul cu mintea trAe§te !
FoicicA flori mArunte
Ce e 'n lume mai de frunte :
Banul §i omul cu minte.
Dar banul se cheltue§te ;
Omul cu minte trge§te.
Furca.
295
*'o foitä salbg-moale,
Cat e Arge§ul de mare,
Haz ca SIbArelul, n'are !
Do dA, doe% §i iar clod/ !...
SAbArelu-i mititelu'
Mi-a 'mpuiat dragostea 'n eI,
SAbArel cu apä linA :
Cine bea, de dor i-alinA !
SAbArel cu apA rece,
Cine bea, de dor ii trece :
C'a beut §i maicA-mea,
Ta rAmas cu mine grea !
Bate v Antul dela vale
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
$i bate cu spic de ploaie,
SI vie Sabarul mare,
SA ia podul dela vale,
SI rAmftie numai parii,
Parii si cu pctrugdii,
SA se 'ntepe SAbAreii I
Furca.
296
Foaie verde de pelin,
Merge luna pe senin,
Puica mea vars1 venin:
Las' sA verse si otravl
Dacl nu mi-a fost de treabA !
Furca.
297
Foilean5. mArgArit,
La ce, Doamne, m'ai fAcut
SA traiesc tot nAcAjit,
NAcAjit si amArit:
Cu sapte mândre de gfit
In disagi cu purcel fript
$i cu plosca de nuc verde
Tine noulsprezece vedre,
Bei din ea, si nu se vede,
$i niminea nu te crede ? I
Foicia o leleá,
Mai am una mititèa :
De-o vadrA si cinci och
Care-o port pe sub mama,
SA dau mAndrutei sA bea:
CI si ea-mi dA gurita
Furca.
298
Foaie verde foi de boji,
Am ibomnica la Gorj,
Una 'n Gorj,
$i alta 'n Dolj;
www.digibuc.ro
59
Una 'n VAlcea
s'alta 'n Tulcea
$'alta in Râmnicu-Valcea I
Furca.
299
Foicia foi de foi,
FA-ma, Doamne-un pitigoiu,
La Lenuta pe rAzboiu,
SI descurc la firicele,
SA mi-o särut pe sprâncene,
Pe pofta inimei mele !
Furca.
300
FoicicA-o sAlcioarA,
Ce-ai in gura MArioarA ?...
SämântA de portocalA !
Tine-o bine On' la varA,
S'o sAmAnAm pe ogoarA,
Pe ogoará ce-mi rasare:
Trandafir si cu rAsurA,
Trandafir cu doi boboci,
Te-asi iubi si nu te poci;
Trandafir craiovenesc,
Te-asi iubl si nu 'ndraznesc;
Trandafir cu foaia latA,
Te-asi iubi si-mi esti cumnatà;
Trandafir cu foaia 'ngustA,
Te-asi iubi si-mi esti cam cuscrá !
Furca.
301
Foaie verde magheran
Sunt ficior de gardian,
Port cämase de tulpan,
$i cAciull de-astrdgán,
Cojocel de miel bArsan,
$'am un cal, de-i zic Cocor :
 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Prinde paserea din zbor, Eu de tine m'am topit I

S'altu' de-i zic Fulgeris :
Merge pe drum incloif,
Si 'mbuestru curmezis ;
S'am unu' de-i zic Ciolacu':
De nu-1 intrece nici dracu'.
Furca.
302
Foaie verde trei lAmai,
Geaba, puicA, mä mangai,
Cu lAmai si cu gutui,
CA eu plec, si tu rAmai I
Geaba, puicA, mA sAruti;
Eu mA duc si tu mA uiti I
Furca.
303
FoicicA solz de peste,
Iubeste, neicA, iubeste,
Si de dusmani te fereste,
CA dusmanu', bate-l-asi I
Nici in casä sA nu-1 lasi:
CA umblA din casä 'n cask
Cate-o minciunA sä lasd
i cu ochii pe nevastA :
Si ti-o frigA sä ti-o arzl,
SA si-o pue la povatd 1)
PArbAtelul sä-si urascd
Ibomnicu' sl-ndrAgeascA I
Furca.
304
Spune, puicA, m'ai dorit,
Cat am fost cAlAtorit ?
1) A poviitul, a ademenl, a face meseria
de pezevenghe.
Tot gandindu-ml la tine,
N'a rAmas iniml 'n mine,
Nici cat bobul de neghini:
PutinicA ce-a rAmas,
S'a fript s'aia, si s'a ars,
Si s'a umplut de näcaz I
Furca.
305
Foaie verde trei mAcesi,
Ia sama la ce iubesti:
CA nu-i petec sA-1 carpesti;
Si e veac sA-1 vecuiefii.
Furca.
306
FoicicA bob areu
Leano, pentru Dumnezeu
Si pentru binele au,
Nu mA mai tined de rau L.
CA m'ai mai tinut odatA
S'am zAcut o varä toatA I
Furca.
307
Foaie verde de-o mAlurA,
Buni sara, mandro, bunA I
Asta-i sara de pe urmA,
Chid petrecem impreunl ;
SI mai mergem prin grAdinä,
SI mi te mai tiu pe manA ;
SA ne sArutAm in gurA,
Ca doi porumbei de-o lunA !
Furca.
308
Foicia de molar
Vrusei sA mA las de dor,

www.digibuc.ro
C(JLEGERE DE FOLCLOR DIN JUD, VALCEA
De trei ori vruseiu sA mor I
SarutA-ma, neicA, bine,
Phil sunt pe brat, la tine,
CI clack neicA-oiu plech
Mu lt Ai plange si-li ofth
Si te-Ai uità 'n calea mea !
Furca.
309
Cine fu sA mA sArute:
Neica cu galoane multe
Si cu capela pe fruntel
Furca.
310
Fire-ai, maicä, blestematA,
CA nu m'ai fAcut o fatA;
M'ai fAcut mArgäritar,
SA ml ia de militar,
SA rnà duel la Galati,
Vedea-i-asi parliti si arsi,
SA se facA cenush
Ca pulberea pe sufd.
Tudor Protopopescu (25 ani), RILL-qtr.
311
Foaie verde bob nAut,
Minte proastA ce-am avut:
C'am dat dragostea 'mprumut.
S'acum cu ochii mA uit I...
Furca.
312
Foileaná ink. mustbs,
Cat am fost pe lume-am fost :
CA n'am iubit lucru' prost,
Ca al meu altul n'a fost !
Furca.
www.digibuc.ro
6r
313
Foicia bob nAut,
Cand aud c'oiu sA mA duc,
Eu ca frunza mä usuc,
Tot ca frunza codrului,
Pe marginea drumului;
Cand aud c'oiu sA mA 'ntorc
Tot ca frunza viu la loc,
Ca frunza, ca shdina 1)
Ca graul primAvara !..
Furca.
34
Foaie verde iarbA-mare,
Bate vantul dela vale,
Bate vantul iarba-mi culcA,
La luncA, puicA, la luncA !
SA-ti taiu raschitor 2) si furcA !
Si neicAi ciumag de duck' :
La mijlocul luncilor,
SA-mi dai plata furcilor 1
Furca.
315
Foaie verde flori mArunte,
CosticA, cu-amante multe:
PAn' le da ocol la toate,
Trece noaptea jumAtate;
PAn' sl vie si la mine,
Se varsA zorile bine !
Furca.
316
Din pAtul pang 'n slèle,
FAcuiu drumul potecèle,
1) Un fel de buruiani.
I) Se aude.s1 rffchitor, righitar.
62
Pe picioare b4icèle,
Trecfind la ibovnicele !
Furca.
317
FoicicA foi trifoi,
Pela patruzeci i doi
Cand s'a 'ncoronat Stirbei
Puneai plugul unde vreai
si-mi arai cat mili puteail
Mama.
318
Cat fu vara de veiroasii 1),
Nu pusei mana pe coasä,
Dar acum la Sfantu' Ion,
SbiarA Murghita 'n obor
SA-i dau fan, sà-i dau mohor I
N'am un par s'A ml omor,
Dar nici eu nu stric nimic ;
Furisatul de iubit !
Furca.
319
Fg-mg, Doamne, tot ce vrei:
FA-m1 mAldArèl de tei
Si m'aruncI 'ntre femei:
SA le-aud vorba i sfatul,
Cum 4i fèrmecA bArbatul:
Ia pAmant dela mormânt,
si-i arum/ 'n a§ternut;
La picioare itele
SI-i ia dracu' mintile;
SI. durd cap un dovleac,
Ca sl nuli mai dea de leac I
Furca.
320
Foaie ver de trei granate,
Sapte-amante-avuseiu, frate,
9 BunA, prielnicA, varl Om lumeaf.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Sapte-amante 'n ppte sate,
Toate cu nume schimbate;
DacA nu ma crezi pe mine,
Am sá ti le spuiu pe nume :
Una Dina ; alta Lina,
Marisa cu Costandina,
Anghelina i Frusana,
Lenuta din SlAtioara
C'aia mi-a rupt inimioara !
Mama.
321
Foaie verde trei oglici,
Hai, mandrA, pe lunci, pe lunci
SI ne mAsurAm, de lungi:
Tu pe spate, eu pe branci ;
Tu sA numeri stelele,
Eu tie mArgelele !
Furca.
322
FoileanA de sporici,
s'ai, puicA, piti9-pit4,
Pan' la neica 'n cArpin4,
CA nu mai e tufari§ !
FoicicA foi lipan
S'ai, mandrA, pe deal, pe deal
Pe potecuta de an,
La umbrita de tufan
Unde ne-am iubit noi an I
Furca.
323
Foaie ver de bob nAut
Trei fire de mArgArit,
DI-mi, Doamne, 9i nu-mi da mult
CA 2) nu-ti cer bani imprumut
9 Var.: CA nu-1i cer vr'un lucru mare
SA-ti cacIA cu supirare.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
DI-mi noroc i slnAtate,
C'atunci sunt bogat de toate :
Cu aia le fac pe toate I
DA-mi un plug cu vase boi
Ca sl scap dela nevoi;
S'o vlcutl mulgAtoare,
S'o nevastl strangAtoare,
S'o amantA ca o floare,
NäscutA la o zi mare,
Face neicli sArbAtoare,
Din zi bura de lucrare :
Nu mi-ar fi nkazul mare,
Dac'ar fi vre-o sArbAtoare,
Da e zi bunl de lucru
Nu i-ar mai putrezi trupu'
Cui a mai llsat iubitu' !
Iubitul nu e movie;
Numai pismI vi manic,
Ia parte din caIicle
La mancare nu dI stare,
Nici la lucru' de 'ndemnare !
Tata.
324
Foicia izmA creatä,
Voinicelul cu mustatà,
Poftevte la tinereatl,
Se mutA din dos in fail,
RAsucevte la mustatA.
Furca din Fitureqti.
325
Bate-1, Doamne, vi ia-1 drace,
Cine nu mA lasà 'n pace
SA iubesc pe cine-mi place.
C'am iubit pe Costandin,
mi-a spus conciu 'n dafin,
De mi-ar pune cat de mult,
www.digibuc.ro
63
Eu la Costandin mA uit :
CA mi-e bArbatul ur at,
Dela Ifiutarul tiCucu» In *imnicu-de-sus
(Läutarul e de fel din Brabova Dolj)
326
Du-te, neicA i te 'ntoarce,
De trei ori cu fata 'ncoace,
Ca puivorul 'n ghioace
CA nAravu' täu nu-mi place !
Dela acelaq.
327
Foaie verde de-o sulfing,
Mi-am o iniml plg
CA iubesc fall de mill,
tindrd §i bltranA ;
Le fac de se tin de ManA,
De-acasA pan' la fantanA ;
Mi le fac de trec prin baltA
Si nu se udl pe talpl
Dela acela§.
328
S'o foitä de-un ghiocel,
MI culcaiu sl dorm nitel,
La umbel de gorune11);
Nu putuiu sI dorm nitel,
De freamltul luncilor,
De-aulitul fetelor.
Dela ace1a9.
329
MA 'ntreabA mandra mA 'ntreabA,
De ce-am pus puvca pe iarbA ?
Am pus-o ca sl bea apA,
SA má duc sl-mi vAd de treabl I
Dela acela§.
Diminutiv din: gorun.
64 G. F. C1AU$AN(J, G. F1RA $1 C. M. POPESCU

330 333
S'o foita de-ammie 1), Foaie verde maracine,
Daoleo, dodA Marie, De n'ar fi baeti pe lume,
Ia-ti boii de langa vie, N'ar mai fi fetele bune,
CA si-i duc la primarie I Nici neveste duse 'n lume I
Ia-mi-i, mica si mi-i duce, Dela acelas (iminc-Dolj).
C'are daica gura dulce,
Ca trimet si mi-i aduce: 334
Scriu In dosul florilor, Foaie verde de-un lipan,
SA dea drumul boilor ! Am o mandra la Marsani,
Dela acelas. 0 iubesc de vine-un an,
Ca se poartá cu tulpan,
331 Si la gat galbini de-Ai mari,
Foaie verde ca lipanul, De frumoasa nu e-asa
Uite-1, uite-1, suie dealul, Dar are pe vino 'ncoà.
CA-i cunoaste doica calul: imnic-Dolj.
CA e calul vinecior,,
i pintenog de-un picior ; 335
Ala e lovi-l-ar boala, Foicica abanos,
CA-i dam graunte cu poala, Nu cata CI sunt barbos,
Apa peste zi si sara... Da' la dragoste 's duios ;
Dela acelas. N'am un bricisor taios,
Ca sa-mi dau barbita jos :
332 MI fac tindr cum am fostl
Dela acelas, imnic.
Ionel, plesniti:ar calul,
Ca mi-ai desirat margeanul, 336
Margeanul al bobonat,
Pe tatasoara lasat; Foicica abanos,
Sa ramai cu frauletul, Cat am fost, pe lume-am fost,
Ca tata cu doruletul; Am fost orn politicos :
SI ramai cu frau 'n mana, Si premenit si imps,
Ca tata pe drum nebuna; Si calare i pe jos.
Dela Cucu, *imnic.
Sa ramai cu scArile,
Ca eu cu mustrarile !
Dela acelas. 337
Bata-te crucea, fântana,
i) Probabil --.-- iasomie. Te pazesc de-o saptarnana,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA
SA mai prind cate-o copia,
Sa-mi fac inimioara bunI.
Dela acelat).
338
Foaie verde foi de pruni,
Vine mAndri douA luni,
De and mA porti cu minciuni;
Nu te mai prind la fAntAni,
SI-ti cArpesc vre-o doi-trei
[pumni,
SI te saturi de minciuni.
Dela acelay.
339
Ma suii in deal la lemne,
MA 'ntAlnii c'o biatA lele,
Nevastfi cu prune in brati,
Tu mi-esti scurtare de viati I
Dela acelag.
340
Lenuto, nu ti-e pleat,
Si fria de blestemat:
Sade murgul meu legat,
Nebeut §i nemAncat;
Tu pui la flituri in pat;
Bate murgul cu piciorul,
S'aduci apa cu urciorul,
SI faci o azmd de pAine,
SI mAnAnci din ea trei zile.
Dela acelal.
341
Foaie verde de piper,
CAnd e omul in (la peri,
Atunci e bun de muieri:
CA and vede nevasta,
RAsuceste mustata
Trage vat cu batista
www.digibuc.ro
65
FoicicA s'o rIchità,
Si femeia-alimAnitA
CA, cAnd vede voinicul,
Trage Wait cu vAlnicul,
Si-si mai drege zuluful,
S'o vadI ibovnicul.
Dela acelao, $imnic.
342
Foaie verde-o micsunek
Nici-o boall nu e grea,
Ca dorul si dragostea,
Ca menevra de- toamna:
Dorul mandrei te topeste
Manevra te oboseste.
Dela acelat.
343
jiule, in doua zile,
Slcar'ar apa din tine;
CreascA, flori pe fundul au,
SI culeagl-a mea mandrutA,
Din tine ca 'n grAdinitA.
Dela acelat).
344
FoicicA de-un bujor,
Toatá lumea mi-are dor,
Numai doruletul meu,
E ca suamul de greu,
Stau in drum si mA zduit,
Am dat dragostea 'rnprumut
Si-acum plAng in asternut,
Si mfi cAiesc ce-am fAcut I
Dela acelat) $imnic.
345
Foaie verde de-anas6n,
Si mi-e somn si pic de somn,
66 G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Si n'am brate sA-mi adorm, Si cu sarma 'nf4urate

Si mi-e somn i pic de somn, Dela defte On' la coate !
Si n'am unde sA-mi adorm ! Ano, Anos ce te-a0 strânge,
CA portile toate 'nchise, Da' e§ti mica 'ncepi a plânge 1
Si lcimbile toate stinse; Dela :leek:).
Numai cAndeluO. aprinse. 347
Numai la mandruta mea, LicA verde bob i bob,
Este lamba mititea, Lenuto de peste Olt,
MA duseiu la ferestea1) Cu molciforul de-un cot,
Si bAtuiu in giurgiuved, Cu coada 'mpletitA 'n opt,
i cletenai 2) fereastra. Si cojocelul pe piept:
Foaie verde. matostat, N'am un cutit sl ti-1 crap,
Eu prea tare-am cletendt, Tâta dreaptA sl ti-o scot
0 fuseiu putin cam beat. Si laptele sA ti-1 beau,
Omul mândrei s'a sculat, Dupe drumuri nu mai stau,
Pe nevastA-a intrebat: SI fac bani sl mi te iau,
AscultA, draga nevastA, Lid, LicA §i iar LicA I...
Cine bate la fereastrA ?
Dela acda§.
Omule, pisica noastrA I
Fa, nevastä, fa urgie, 348
Mâta n'are pAlArie, Mull de peste Olt
Si nici haine de dimk, Te gonii hotarul tot,
*i cu ochiu-ti face tie I Din Slatina pana 'n Olt,
Omule, nu-ti Th. nAlucA, Dela Olt pan'la Gilort !
Pune capul, §i te culcA, La urechea podului,
Nu-si face singur nAlua 1 GAsii gazda dorului,
CA muierea multe face, Si umbra cercelului,
BArbatul vede i tace, Si dara papucului;
Uite perina §i patul, Cercelul ca viOna,
CulcA-te, el te ia dracul ! Mi-a rupt, neicA, Mima.
Dela acelaq. Si papucul gAlbior,
Stau singur sA mA omor,
346
Ori te iubesc, ori sA mor !
Ano, Ano, ce te-a§i bate,
Dela acela§.
Da' mi-s mâinile legate,
349
I) Pentru ferestred (dimin. dela fereast-
strii). Vine Leana dela vale
2) Pentru: clettinaiu. PremenitA ea o floare,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLUR DIN JUD. VALCEA
M'apucA un junghiu in sale :
Unde-o vede neica, moare I
Dela acelas.
350
Putrezire-ar in pAmânt,
CM' ne-a fAcut de urit:
De noi nu ne-am mai iubit I
CA, Mu, noi cand ne-am iubit,
Lunca 'n vale-a 'mbobocit,
Porumbarii mi-a 'nflurit.
*i de and noi ne-am lAsat,
Lunca 'n vale n'a mai dat,
Porumbarii s'au uscat I...
Dela acelas.
351
Foaie verde trei foi. late,
Trei in lume nu se poate:
SA scapi omul dela moarte,
SA 'ntinereascd nu poate,
Foal' ver de foi vizdeiu,
Nu se mai pot incA trei:
Voinic sä nu cAlAreascA,
NevastA sA nu iubeascA,
Voinic sA n'o dovediascl,
Lume sl n'o povestiasel.
Dela acelas.
352
Du-te, neicA, pan' la Jii,
CA de vorba mea, tot vii:
Vorba mea dulce-blajinA,
Te-aduce cale de-o lunA.
Dela acelas.
353
Foaie verde foi de leu,
SA stii, mandrà, ce stiu eu,
www.digibuc.ro
67
N'ai sta noaptea 'n drumul meu,
SA mA 'nbolnAvesti mai rAu ;
Ti-ai cla cu Dumnezeu,
N'ai sta noaptea 'n drumul meu.
Dela acelas.
354
Ce 'ntuneric, ce luminfi I
Trupul meu n'are odind;
Pe cat e noaptea de mare
Trupul meu odind n'are
Dela tine bAlAioarl I
Del& acelas.
255
Ce e 'n lume drAgAstos :
Banul si omul frumos,
Astea doul m'au pus jos I...
Dela acelas.
356
Foaie verde bob nAut,
FAcui groapà /a pArnant,
SA mA pitu/ 1) de urit.
FAcui groapA, mA 'ngropai,
De urit nu mai scApai:
CA unde sade uritul,
Trei ani imi plange pAmantul ;
i-unde sade frumosul,
Creste iarba ca orzul,
Se 'nveseleste locul I
Dela acelas.
357
Ala cu nevasta bunk',
DA-i, Doamne, cale de-o lunA,
SA ramaie pe-a mea manA :
2) Si mil ascund.
68
SA ramAie s'o iubesc,
Inima sä-mi rAcoresc !
Dela. acelas.
358
Foicicä matostat,
Lang' un coltulet de gard,
Este-un cArciumar särac :
Judea ocAlele,
Ce-au fIcut paralele ?
Le-ai beut cu mandrele I
Dela acelas.
359
FoicicA de trei pesti
SA vezi pela CArbunesti,
Numai de drag sä privesti :
Tufa deasä, iarba verde,
Mändrele de-abi' mä vedel
Se face tufa mai deasA,
Imi face cu capu 'n leasä !
Ba, ba, ba, cl nu ml duc,
Ca sunt mic si de nevoie,
Nu le pot face pe voie !
Dela acelas.
36o
Foaie verde de aclaz,
Mi-a albit barba 'n obraz ;
De rele eu nu mfi las :
De and m'am lAsat de rele,
De neveste tinerele,
S'au uitat numele mele !
Am sA m'apuc iar de rele,
De neveste tinerele
De drag sä trAiesti cu ele,
Dupfi deal, dupä v Alcele !
SA fac gusturile mele,
PuicA, pe bratele tele.
Dela acelas.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 5! C. M. POPESCU
361
Foilitä de-un lipan,
Pupa-ti-asi coama de cal :
Cand erai cárlan de-un an,
*i neica voinic durlan,
Eu pe tine 'ncAlecam,
Suiam la ghiolbane 'n deal,
De le cumpAram tulpan,
Ghiululete de märgean,
i sedeam de le iubeam.
Dela smelt+
362
SI pui saua pe Man,
SA mA sui pe Tilorman,
Cine m'o vedeà Ware,
Toti sl-mi zicA cfipitane*,
De fricI sl-ini dea parale,
i calului de mAncare I
Dela acelas.
363
Ce mai voinicel fuseiu,
Parte 'n lume n'avuseiu :
Zapise si mii de lei 1 1)
MA uitaiu la nAtArAi :
Cu boboace dupa ei ;
MA uitaiu si la a mea :
Licitä samo diva I
Dela acelas
364
Märie, si iar MArie,
Cdte mi-ai fAcut tu mie,
N'am o coalä de hArtie,
it-un logofät sl le scrie,
Sd te trag la primdrie 2)
Dela acelas.
1) Nu luEd nevastä ca lumea si zapise
(avere).
2) Si te trag la judecata.
CULEGERE DE roLCLOR DIN JUD. VALCEA
365
Foaie verde pelinita,
Ionita §i iar Ionitä,
De-ai fi vrej de lubenitä,
Te-ar purtà dada la tata ;
Si mi-e§ti vrej de pepenafi,
N'am ce-ti face manca-l-a§a 1
N'am ce-ti face, n'am ce-ti da,
Sä-mi iei dorul cu
Dorul cu dragostea !
Zace la inima mea,
Dorul §i cu dragostea;
La pustia, mult mi-e grea !...
Dela acelao.
366
Foaie verde lemn cainos,
Lumea secera la orz,
Dragostele stau pe jos ;
Lumea secera la grail,
Dragostele nu se §tiu !
Dela acelao.
367
Dragostele tinerele,
Nu se fac din unt, din miere ;
Dela ochi, dela sprancene :
Scurtate-s zilele mele !...
Dela acela§.
368
M'am gândit, m'am socotit,
C'o aveà dorul starlit,
Si dragostele urit;
Boala fàrà crezamânt !
Dela acelaa.
369
Foaie verde salcioark
Marie, seceratoare,
www.digibuc.ro
69
Grata mic §i ziva mare,
N'ai fi mai putând de §ale,
Tot secerand la pogoane !
Lash' secerea 'n cdrstald,
Vin' la neiculita 'n brate,
SA te särut cu dulceata !
Dela acelao.
370
Foaie verde de-o sipick
Cate potecele 'n luncä,
Cu cin' le-ai fäcut, väruicd?...
Foilita de-o lalea,
Le-am facut cu dumneata,
Ca mult mi-e verde lunca,
Si mi-e drag de dumneata !
Dela acelao.
371
Foicia bob näut,
Te väzui pe drum trecand,
Máritata de cur and,
Cu papucii troponind,
Cu rochita vdfrind,
Cu margean ro§u la gât,
Busuiocul nepalit,
De-asupra urechi 'nfipt,
Pe mine m'ai omorit I
Vino, la neicut,a 'n crang
Dela acelal.
372
Foaie verde de-o mälirra,
A.a-mi vine pin inima,
SI pui lacät la grädina,
SI ma duc in sari strina,
Unde nu e dor, nici milä
Dela acelao.
70
373
Foaie verde sAlcioarh,
Da' nu mA vezi, bAlAioarA,
N4te friguri mh omoarl!
De ce nu vii, bAlAioark
SI mA iei cu capu 'n poalA
Cu gura la tat4oar5.,
Cu mana la bArbi§oarA;
Mänghie-mà cu stânga,
Frigurile m'or l'Ash.
Dela acelag.
374
Foicia trei smicele,
Pintre lunh pintre stele,
VAzui douà floricele,
Una-albasträ i-alta albl,
Nu tiu, mindra mi-e bolnavA ?...
Dela acelag.
375
Cu ochii la tine 'n sus,
MI vezi, mândro, ce-am ajuns ?
Foicia foi add;
Nu mA vezi cum am rAmas ?
Ca o custurà de ras!...
AstävarA la Ispas,
Mult eram frumos §i gras;
Dar acum la astA vreme,
Nu mA pot duce la lemne !
Dela acelag.
376
Nu te pot iubi, fa lele,
De rAul rudelor tile.
Dela acelag.
377
Foicia solz de pe§te,
Iubelte, neick iubwe,
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Da' la neica te gIndqte I
Iube§te, neic5. Ilie:
Trandafira de sacsdie,
Busuioc din vdrzdrie!
De mine nu-ti bate joc
CA si-am fost un pui-boboc:
DA-mi tatele sl le joc!
Dela acelag.
378
Foaie verde matostat,
Zice mândra cA nu-i plac,
a n'am hainA de bumbac;
Foaie verde de-afunzie,
Da' nici ea nu-mi place mie,
CA-are o parte de betae,
si-una de curvdrdsdie,
Daca n'are zoroclie,
Zoroclia de fuior,
Bätutä pela picior;
Cu gulerul pistricior,
De-mi vine le§in s5. mor,
Cu rhurii de arnici
0 lunA nu mai mInânci !
Dela acelag.
379
Foaie ver de mär sAlciu,
N'oiu fi, neicl, bragagiu,
Dragostea sä nu mi-o tiu;
CA sunt voinicel de Motru,
Cand iubesc se-aprinde focu'.
Dela acelag.
380
FoicicA o leled,
Nici o boall nu e greh,
Pe lume, ca dragostea.
Dela acelag.
CULEGEEE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
381
Vale, vale si iar vale,
Pdcea-te-ai de-o vrAjitoare,
SI te duci pela icoane,
SA-ntorci pe neica din cale,
SA mi-1 särut de Ware.
Dela acelaq.
382
Foaie verde matostat,
Murgulet, de and te-am luat,.
Nici-o slujbä nu ti-am dat;
DesarI sl te gAtesti:
Oiu sA pui saua pe tine,
S'o perioard1) de lanA.
Camel oiu zice-odatI: hAi I
SI sai saptezeci de VAL
Dela acelaa.
383
Nu m'oiu mai tine cAit,
De traiul care-am trait:
Ce mi-a fost drag am iubit,
Si la tail, si la targ !
Dela acela§.
384
Plecai pe camp sa ma plimb,
Se uitI 2) ca dui:4 lup,
MA mir ce le-oiu fi facutl
Doamne, dusmancele mele,
FA-le, pe drum, pietricele,
SI calc cu ghiata pe ele!
Doamne, dusmIneii mei,
FA-i, pe drum, bolovAnei,
SA calc cu ghiata pe ei,
1) Pentru perinioard diminutiv dela
Mind (pèrnii).
2) Subintelea: lumea.
www.digibuc.ro
7 x
Cu ghiata si cu cisma,
SA-mi rAcoresc inima 1
Dela acelaa.
385
Foaie verde-o micsunea,
AO vAzut vre-o nevestea,
SI n'aibl nici-o meted1)?
Ati vAzut vre-un orn frumos,
SI n'aibe 'n lume ponos ?L..
Dela acelaa.
386
RAsArira stelele,
MA 'ncoltirl mandrele,
MA dau la un colt de gard,
SA mi le sarut cu drag L..
Dela acelaa.
387
AolicA, mor si pier,
Dar guritI n'am sl cer;
CA de-ai fi vre-o priceputA,
Mi-ai da gura neceruta. !
Dela acelaa.
388
Foaie verde de-o granata,
Piatra, piat.ra de e piatrA,
Sade jumAtate 'n apA,
Si ea la o vreme craph L..
Numai inimioara rabda,
RabdI cl e blestematA,
Dela ursdtoare data,
Dela Dumnezeu lAsatI.
Dela acelag.
I) Meteahrui, defect, scidere.
72 G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU

389 Dimineata cand Ind scol,

LasA-mg, mândrutA 'n pace, Se uitA la obreljor..
SA iubesc pe cine-mi place: Dela acela9.
Cine-mi place, n'am ce-i face,
Dorul la inimA-mi zace ! 394
Dorul §i cu dragostea, Cat e omul tinerel
La pustia, mult mi-e grea I Se tine dorul de el,
Dela acelag. Ca oita dupl miel,
Ca vaca dupl vitel;
390 Omul clack' 'mbAtrane§te,
Foaie ver de bob nAut, Dorul se alltore§te !
Muhl lume-ai oropsit, Dela acelw
Da' mai ai cateva zile,
MA oropse§ti §i pe mine 395
Dela mandra de pe culme ! DA-le dracu' rublele,
Dela acelag. Ca sA-mi fac plAcerile,
Cu toate ghiulbanele !...
391
Foicic5 bob nAut, Dela seek,.
Fire-ar fi fost limait 1) 396
Ceasu 'n care m'am nAscut,;
Cand mA 'nvAtai la iubit !
MArioarä dintre WO,
Na o rublA §1 trei zloti,
Dela acela9.
Nu te mai iubi cu toti;
392 FoicicI mic§unek
SArutA-mA, neicA 'n dinti, Nu-mi trebuie rubla ta;
De buze sA nu te-atingi, Imi trebuie bani mArunti,
CA sunt buze cantArite, SA mA iubesc cu mai multi,
Cu cantar dela sArar : Cu multi §i cu dumneata,
Oprite pentru primar ! Dulce ti-a mai fost gura 1
Dela acela9. Acela*.

393
Foaie verde de-un bujor,
SfirutA-ma biniwr,
SA nu-mi faci vre-un sdmnif dr 2)
C'am un bArbat dracu-gol:
3) Pentru: alimelnit; al foculuil
2) Diminutiv dela semn.
397
Foaie verde solz de pe§te,
... CA toatA lumea iube§te,
nu se mai dovede§te;
Da' eu fAcui o 'ncercare:
Ma afll §i mic, §i mare !
Acela*.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 73

398 403
Cin' mI ia 'n nume de bine, Foaie ver de arlAril,
Dau cArnasa de pe mine Hai, puicA, sl bem
portofelul cu rile; CA eu plec §1 tu mA
Cin' ml ia 'n nume de rAu, Pe mána unui vrAjma9;
Eu sunt prpe de dudAu, Hai, puicá, sá bem rachiu,
Galbin, de-Al de mu§cA rAu. CA eu plec i tu rAmAi,
Ace lag. Pe máinile nu tiu cui
399 Acelaa.
PAn' a prinde strinul tatk
Scfizù carnea-mi jumátate; 404
PAnA-a prinde strinul mumá, Dece, Doamne, m'ai %sat,
ScAzit carnea de pe mine ! Voinic tindr si sArac:
Acelaa. Nu sArac de sArAcie,
400 Ci sArac cá n'am sotie !
Acelaa.
Lume, lume, soro lume,
CAnd sA má satur de tine ?!...
405
Chid s'o lAsà sec de pAine,
Foicicl matostat,
de apá din fAntAná,
MAndruleana din alt sat,
Lingurita dela gurá,
Ca pAinea de cumpArat,
Atuncea-s sátul de tine!
Acelat;.
CAnd o pui la subtdoard,
mAnAhci o Idr4oard,
4.01
mAnAnci de-o isprIvqti,
Foicia märgárit, sItul nu te mai vezi
Drag mi-a fost sá trAiesc mult, Acelaa.
Frick' mi-e cá mor cur And I
Acelav. 406
Foaie verde §i-o sAcari
402 Nu aseará, alaltAsearA,
Toate trec, toate se duc, M'a bIgat bArbatu 'n fiará,
Tineretele se duc, M'a bAgat i m'a 13/tut,
Bátr Anetele m'ajung; Ca A. má las de iubit;
Ce-am iubit, nu pot sá uit, De m'ar bate lumea toatA,
Para m'o bága 'n pAmAnt ! De iubit nu mA las moartA,
Acelaa. CA iubitul e pe veci:
Pentru cine atie s(se poarte bine Cum 11 faci, a§a-1 petreci.
cu mine). Furca, Fliureati

www.digibuc.ro

74
407
Foaie verde o scumpie,
Am o mandra, n'am o mie:
Ochii ei, struguri de vie,
Spr ancenele razachie ;
Ochii ei arme nu poarta
Ma mir cu ce ma sägeatä !
Idem.
408
Cum n'a läsat Dumnezeu,
Ce mi-e drag, sa fie-al meu,
sa mor and oiu vrea eu,
SI ma. 'ngroape intre tale,
C'acolo-i dragostea dulce !
Acelag.
4°9
Foicia foaie fraga,
Ah, ce mandruta de treabl,
Musca-o-ar neica de barba,
De barba §i de obraz,
SA fac la lume necaz I
Acelag.
410
... Dorul lung si calea lunga,
Fla nici-o para 'n pungi;
Dorul lung si calea grea,
Fara rudd de para !...
Acelag.
411
Cand eram la taica june,
*tiam floarea cum se pune,
C'o puneam dupa ureche;
Noaptea plecam dupa fete I
Acelag.
www.digibuc.ro
,
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPE$CU
412
Sarmana inimi bung,
Nu te-am mai avut de-o luna;
Ori de-o luna, ori de-un an,
Nici nu cred sä te mai am!
Furca, Flure§ti.
413
Lelisoara, dragä-mi esti,
Numai and te premenesti;
Dar and esti nepremenita
i dracului esti urital
Idem.
414
Dela furcl si gherghef,
Niminea nu face chef,
Dar dela och si litra,
Toata lumea 'nveselita !
Idem.
415
Du-te dor, panfi e nor,
Ca dad mi-o 'nsenina
Mai departe te-oiu mana,
Idem.
416
Du-te dor pana te mai
La puica sub capataiu
Cu butoiul de rachiu
Felia de mar salciu.
Idem.
417
Când pleci la ibomnicea
Nu spune niminuia
Du-te singurel la ea
Nu strange calabalac
Ca nu folosesti nimic.
Idem.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. NTALCEA
418
Foaie verde ca laleaua
Dete frunza ca paraua,
Lastarasul ca undreaua:
Luai pusca si vergeaua
$i-apucai in deal välceaua
Unde canta turtureaua.
Idem.
419
Foaie verde trei rasure,
Cuculet dela padure
Cu gusa plina de mure,
Du-te la puica de-i spune,
SA nu se mai poarte bine,
CI ma omoara cu zile;
SA se poarte si mai flu,
Sa mai sufletesc si eu.
Idem.
420
Fa, Doamne, zilele mici
$i noptile licurici,
$i ma vad scapat de-aici:
Din dusmani si din calici.
Idem.
421
Foaie ver de de trei sfanti
SA vii, puicá, sa má cati,
'Ntre Sulina si Galati
C'acolo suntem retrasi.
Furca din Faurqti.
422
Foaie verde trei lamai,
Ochiu albastru cui rämai ?
Cui m'a sarutat intai 1
Idem.
www.digibuc.ro
'75
423
Foaie ver de margarit
Fa-ma, Doamne, d'un argint,
Sa ma duc pe sub parnant,
Pan' la Márasesti la frunt,
S'aud armele trägand,
Tunurile bubuind,
Mitralierele tocand,
$i soldatii secerand,
Pe-Averescu comandand
Idem.
424
Foaie ver de de-un bujor,
Mai soldat de vanatori,
Unde-ai fost ursat sá mori ?
Sus pe varful mudtilor
La cetina brazilor
In gurita tunului...
Lumanare cin' ti-a pus ?
Soarele and a apus
Soarele si cu luna
$i cu Maica Precesta.
De jelit cin' te-a jelit ?
Paserile ciripind 1)
De scaldat, cin' te-a scaldat ?
Norii and s'au scuturat
Ploile and s'au varsat.
De Oral cin' te-a panzuit ?
Frunza and s'a doborit.
De 'ngropat cin' te-a 'ngropat ?
Muntii and s'au surupat.
Soldate, de vanatori,
Ask-i fost ursat sá mori
De gurita tunului
Tunuri a mi-au bubuit,
1) Var.: Tunul and a bubuit.
76
Gloantele s'au risipit,
Soldatii i-au omorît
Idem.
425
Foicia rug Intins,
Cine coboará pe pisc ?
Mándruta cu §ortul prins I...
Idem.
426
Luna, lung mult mi-e§ti lungá
Si n'am cal bun a te-ajungi,
Calul bun ce mi-am avut
M'a pus naiba, 1-am vándut;
Si banii i-am cheltuit.
Idem.
427
Plecaiu miercurea la tfirg
Si-auzii lumea vorbind
Cfi iubitul s'a oprit !
Idem.
428
Foaie verde alámáie
Eu betau, mándra betfiie,
Dar pe noi cin' a ne taie ?!...
S-altä foaie trei spanace,
Eu betfiu; mândra nu toarce,
Da' pe noi cin' a ne 'nbrace ?!
Idern.
429
Foicia de-o rásurá
0 rásurl, o málurá,
Veni cucu 'n bátáturá
Zise de trei ori din gurá,
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Si-mi iau ap§oreaua 'n mántl,
Si s'apuc spre curdturd! 1).
Idem.
430
Foaie ver de trei granate
Departe, puicl departe
Multe dealuri ne desparte,
Multe dealuri §'o pádure
S'o grádinitä cu mure.
Murele a le mánam
Si pádurea a täiem
S'amindoi a rámánem
Si 'n lume a ne ducem.
Cules dela Preotul I. Tucu (32 de ani),
din comuna Bujoreni-Viilcea.
43'
Foaie verde bob raut,
Din bátrfini am auzit
C'ar fi o moará de vánt,
Ce maciná la urit.
De urit m'a§ duce 'n lume,
Dragostea pe loc ml tine;
De urît m'av duce 'n tag,
Dragostea m'aduce iará:
De urit m'a§ duce, duce,
Dragostea 'napoi m'aduce.
Dorul §i cu dragostea,
Alea mi-a rupt inima;
Dorul §i omul frumos,
Alea doufi ml pun jos;
Dorul §i una ca tine,
Alea douà má pun bine.
ODorul meu ajungá-te
Seara descult Andu-te :
1) Loc de pe care s'au scos trupinlle.,
cioturile unei páduri, unei lese, crâng
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
SI nu te psi desculth,
PAn' n'ai plänge ofth.
Dorul meu sä mi te-ajunga
Chid si-o fi calea mai lungl;
Ace laq.
432
Ajunge-te-ar mila mea
Când ti-o fi calea mai grea.
Foaie ver de pelinita
Omoara-ma, doichilifd,
Daca nu imi dai guritä;
Omoara-ma, si §tiu eu
Ca tot mor cu focul tau,
si-i pIcat de Dumnezeu
Ca sa mor cu dorul tau
Acelaq.
433
Foaie ver de Vo lalea
Pasarica, pasarea,
Fa-te mica randunea
du-te la puica mea,
Sa-mi aduci vqti dela ea;
Dar sä nu intri in cask
sa stai pela fereastra,
SI vezi puica ce lucreazi,
S'o vezi la pfinza cum tasä,
Ori cum coase la camae.
de-ai gäsi-o la masa
S'o la§i, dragä, sa-i ticneascä,
Ca-i mandruta tinerea,
Nu tie ce-i dragostea;
De-ai gäsi-o suparatä,
S'o säruti, dorule-o data.
sa-i spui adevarat,
CA dorul ei m'a mâncat.
Acelaq.
www.digibuc.ro
77
434
Foaie ver de ,cle-un bujor
La fereastra din obor,
Bate murgul din picior,
nu bate sa mai dorm,
Ci bate ca sa mä scol,
Sa-i dau fän §i orzi§or,
SI mi-1 tesèl frumwl,
Si ma 'mbrac, sä ma gatesc,
SI pun :;.aua sa pornesc,
SI pornesc unde mi-e dor:
La mändra cu pieptul gol
margeanul roOor;
SA pornesc unde mi-e drag,
La mandra ce-weapta 'n prag,
Acelaq.
435
Foaie verde foaie fraga
Alearga, dorule-alearga,
Pana-ti este lumea draga,
Cà daca-i imbatrini,
Ai edeh odihnl,
Ai plänge §i te-i can
Dorule, tu §tii ce §tii:
Tot la inimioara vii,
Dorule tu ai ce ai:
Tot la inimioara stai.
Frunza verde bob areu
Ce n'a läsat Dumnezeu,
Ce-oi iubi, sä fie-al mieu,
sa mor and oi vrea eul
N'a§ mai muri niciodatä,
PA& n'a4 iubi lumea toatä
pe puica cate-odata.
Foaie verde de trei fragi
De-a4 iubi ate mi-s dragi,
N'ar mai fi frunza prin fagi,
78
Nici prin fagi, nici prin goruni,
Nici pe jos pe sub aluni.
Ace !al.
436
Lag-mA, mAicutA 'n pace
SA iubesc pe cine-mi place,
CA pe cine-ti place tie,
MAicutA. nu-mi place mie I
MaicA, ce nu-mi place mie
Nici la moarte-mi 0 nu vie,
Nici lumAnarea s'o tie,
Nici in groapA sI se uite,
C'am avut du§mance multe !
Dragostea 'ntre doi frumo§i
Ca trandafirii cei ro§i;
Dragostea 'ntre doi uriti,
Ca trandafirii pAliti.
Pentru tine, pui drAgut,
Nici noaptea nu mA descult,
Si nici nu m'oi descAlth,
Pfinä nu te-oi sAruth,
Si-atuncia te-oi intrebà:
Fost-ai tu a mea, sau ba ?
Acela§.
437
Verde §i iar verde
Nimeni nu mA crede;
Of, of, Foaie matostat,
Sunt amurezat:
De-una cu bArbat
S'o fatA din sat.
Puicl, draga mea,
Spune maid-ta :
Te dA dupfi mine-ori ba ?
Ori surup casa pe ea.
Puick draga mea,
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Spune maicA-ta :
Te lag ca g te iau,
Ori la cag foc ii dau.
Acelag.
438
Foaie verde de trei creci
Ie§i, puicA, §i mA petreci
Dela u§a pivnitii,
PAnA 'n coltul grAdinii,
Si din coltul grAdinii
In mijlocul §oselii;
Din mijlocul §oselii,
PAnA 'n malul DunArii.
Peste malul DunArii
M'or petrece strAinii 1
Acela9.
439
PlAngeti, ochi, §i lAcrAmati,
CA voi sunteti vinovati:
Ce iubiti nu mai uitati,
Ce vedeti nu mai lAsati 1
A§terne-mi, maicA, pe pat,
CA mAndrele m'au mAncat :
Trei fete d'aci din sat
S'o nevastA cu bArbat
MA face de zac la pat.
Acela§.
440
Foaie verde d'un spanac
Pe ulita de mi-e drag,
TreabA n'am §i cale-mi fac,
PAn' la puica g m'abat;
Dar c Ainele §ade 'n prag
Si mi-e fria a mA latrl,
De mi aflA lumea toatä.
Acela§.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
441
Trage, babo, si ghiceste:
Voinic de ce 'mbltrâneste,
Co drul de ce 'ngAlbeneste,
Si frunza de ce pAleste ?
Voinic de inimA rea,
Codrul de zapada grea,
Si frunza de vreme rea,
Prin pAdure drum bAtut,
Diagi ne-am fost si ne-am urit:
Nu stiu Dumnezeu a vrut,
Ori tu, puica, mi-ai fAcut:
CA-ochii tAi cei luminosi,
MA scoall dela cocofi,
Ma scoalA si dor mi-aduce,
nimioara 'n mine plange,
Plange cu dor si cu jale
De tineretele mele
Tinerete ce-am avut,
Cu amar le-am petrecut;
Cu amar si cu durere,
PuicA, din faptele tele.
Acelag.
442
Foaie verde s'o malinl
Leano, puicl dragA 1),
Mult mi-e drag si-mi pare bine
Cu calul negru sub mine,
Cu ploschita la ciochine,
PlinA cu rachiu de prune:
SI vId pe puica nebunA,
SA mA plimb cu ea de mânä
Pela toate florile,
Fan' s'o vArsh zorile.
Zorile and se revarsA,
Du-mi-te, puiule-acasI
La copii si la nevastA !
1) Refren.
www.digibuc.ro
79
Foaie verde trei alune,
Ce mi-e drag mie pe lume:
Calul negru plin de spume,
Mandruta fAcutA bine,
Poteceaua de pe culme:
Calul m1 cAlltoreste,
Mândrulita mA priveste,
Poteceaua de pe culme,
Tot ce vede, nu mai spune 1
Acelaq.
443
Mugur, mugur, mugure,
Ia, mai aria cucule,
Fan' s'o face boaba 'n vie
Si strugurii razachie
C'a plecat neica Ilie,
La lemne de prAvAlie;
S'a plecat neica Ionisor
La lemne de foisor,
Mi-a lAsat doru 'n pripon.
MA uitai pe sub pripon,
VAzui ochii lui Ion.
Na, la neica cinci parale,
SA-mi tai o nuia din vale 1
Na, la neica-o firfiricl,
SA-mi tai nuiaua din luncA,
SA vAd pe neica la nuntA 1
Uite, neica-mi trecù r5u,
Il cunosc numai pe br au,
CA-i braul numa 'n chiurile
FAcut de málnile mele,
CA daca n'ar fi neicuta,
Nu 1-ar cunoaste leicuta.
Acel.
444
Foaie trage foile,
De s'ar pwe oile
So
Tot prin sat ca gastele,
M'as iubi cu fetele;
Oi le se pasc la camp,
Tot prin ploaie si prin \rant.
Fire-ai, maicA, blestematA:
De ce nu m'ai fAcut fatA,
SA-ti aduc apI cu vadra;
*i. m'ai fAcut d'un fecior,
SA dau *nor ocol;
Din munte si pan' la baltA,
SA trec, maicA, viata toatA 1
Ace lav.
445
Cand oi trage trei granate,
Trinule, n'ai ava parte
De surupurile toate
*i. de sina de sub roate:
M'ai dus prin strAinAtate
*i n'are cM' sA mi-1 cate 1
Puiul meu nu stie carte,
Tata e bAtran, nu poate,"
Surorile mi-au murit,
Dela frati n'am crezAmant !
Pusei piciorul pe piatrA:
Nu e mumA, nu e tatA;
Nu sant frati, nu sfint surori,
Nu e grAdinA cu flori.
Acelal.
446
Foaie trage de ducat!,
Spune, puicI, a lui tAu
SA s' duel cu Dumnezeu,
C'a venit si randul mieu,
SA te mai iubesc si eu 1
MandrutA cu gAlbiori,
De nu te-oi iubl, sA mori!
Acela9.
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. l'OPESCU
447
Lira verde pAlAmidA,
Furnica cl. e furnia
LighioanI mititici,
La trup mare, la cap micA
i la mijloc subtiricl.
Spune: cucul und' se culcA.,
SA ml duc, sl-i trag o puscA,
SI-i iau ciocul s'o aripA.
Limba sA i-o fac pastrimA,
SA mance mandra desearA 1
Verde, verde foi de nucA,
Cine-mi auleste 'n luncA ?
Manila cu fusta lung5.
Tae rAschitori si furcA
*i neica baston de duel.
Spune neicli sA se duck
CA m'a lAsat fArá muncl,
FArA nici a para 'n pungá.
Acelag.
448
Linl verde trei migdale,
Drum la deal si drum la vale,
Drum prin poarta dumitale...
Trecui aseará cAlare,
Pela poarta dumitale,
Te vAzui la lumanare
Cu cimasa albA-floare,
SubtiricA, subtireh,
Se vede tata prin ea,
Botul tatei rosior,
Imi vine fior, sA mor !
Dar s'o fi vAzut pe toatA,
MI gAsiai teapAn la poartA.
Iar mai verde de trei flori
MA uitai printre stobori,
VAzui doi ochi negrisori,
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 8t

FA-mi-i, Ica* vanzAtori SI te-ajungl mila mea,

Si neica-i cumpArAtor, Unde e calea mai grea;
CA-ochiprii dela tine SA te-ajungl dorul meu,
M'a ofticat, vai de mine ! Unde e drumul mai greu !
Acelag. De-am avut, de n'am avut,
Am trAit cum am putut !
449 M'av jelui i n'am cui;
Foaie ver de de mär dulce M'av jeluì campului:
Sui, MArie 'n deal la cruce, Campul are pelinitA,
De vezi neica cum se duce: Gura mea n'are credin0.
Cu maini albe 'n pozanari, Acelag.
Cu doisprece lAutari,
Cu cinsprece tobo§ari, 451
Cu douIzeci de vuveiri 1). Frunzulitä fir susai,
Cum can* a§a can* Pusei p.ua pe trei cai
Craiova se legAnk Si plecai pe drum la rai.
Boieri mari se minunk Dumnezeu prea bun i sfant
Cucoanele suspinau, Rea chee de argint,
Cu vin row se spAlau, Descuie Ora 'n pAmânt,
Cu bazmale se §tergeau, VAzui ce n'am mai vAzut,
Mai frumoase se fAceau! De and maica m'a fAcut:
Acelag. VAzui viermi neadormiti
Pe trup de om grAmAditi.
450 Blesteme dela 06110 !
FrunzulitA untdelemn, CI blestemul dela tatà
La marastirea 'ntr'un lemn, Ca o pietricicA 'n al:4,
SI 'ngenunchi, sl te blestem, Si blestemul dela mamA
SA te usuci ca un lemn, Ca gherulita 2) de ciumA.
Ca un lemn neroditor, Acelag.
Ce nu face vara flori. 452
Cand ai da sä te umbrwi, Foaie ver de bob nAut
Mai rAu sA te nAdus, wi. Trei fire de mArgArit,
De ce, Ioaná, n'am murit,
1) Dela vuthi = dairk (darA) De-aci:
my& = daraglu. Daraua se chiamä Cand plecai dela Ramnic,
uneori gi. tobA: oCasA cu sobA, NuntA cu Cu calul nepotcovit ?
tobb, sau: nuntA fall tobfi, n'are haz Mni bine sI fi murit,
(Explicatie datA de c. s. PAr. T. BAlagel-
teffinesti-VAlcea). ±) Diminutiv dela ghiard.

www.digibuc.ro
82
Ori calul sa fi plesnitl
Iar mai verde de negark
Si pusei picioru 'n scark
Sapte mandre lesinarA;
Si pusei pe celAlalt,
Marita zace pe lat...
Varsä la sange 'nchegat
Cu venin amestecat !...
Mario, nu lesink
CA mA duc Ora cola,
Pan' la balciu la Gangiova,
SA-0 croesc de-o maloteh
Cu florile cat palmh,
RAu mi-ai sAcat inima.
Inimioárk stai pe loc,
CA-ti pui lack la mijloc !
Luke sA fie-o mie,
Numai inima sI stie:
CA gurita dela tine,
M'a ofticat, vai de mine !
Acela9.
453
Foaie verde samulastrA
Ce mi-e drag pe lumea asta ?
Calul, pusca i nevasta:
Calul mA cAlAtoreste,
Pusca de rAi mg. pAzeste,
Nevasta mA primeneste,
Ibomnica mA iubeste !
Ibomnica bat-o, Doamne,
Te face de mori de foame.
Dela acelaa.
454
Foaie verde flori mArunte,
FetisoarA dela munte,
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Ce-ai lAsat pArul pe frunte,
CA ti-a iesit vorbe multe ?
Las' sl iese, cI nu-mi pasA :
M'a fAcut mama frumoask
SA iubesc zapciu de plasA
Si copii farA mustaik
Ce se 'nvatA a strange 'n bratá
sArutA cu dulceatl !
Foaie verde s'o alunA
A plecat neica d'o lunk
Mi-a lAsat dorul prin gurk
Dragostea prin mArAcini,
N'am batistA s'o adun,
S'o adun, s'o duc acask
Ca s'o vazá puica noastrA.
Foaie verde sAlcioarl
A plecat neica la moark
A lAsat dorul sub scark
Sapte inimi se omoarA.
Foaie verde s'o secarA
Unde-o fi neica de-asearA ?
Unde-o fi, unde-o 'nserh,
Pe ce brate s'o culck
Ce guritA o sAruth ?
0 fi dulce ca a mea,
Ori amará ca fierea ?
Dela ace1a9.
455
Foaie verde foi trifoi,
Catä cioporul de oi
Dragù mi-e mie de voi,
De voi si de cin' vA marl,
CAci vA manl-o sAptAmank
Dinainte si pe urml:
Dinainte suerand,
pe urtnA fluer find 1
Spune-mi, puiwr de corb:
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
La Dunare o fi pod ?
Spune-mi, pui de rfihduneA
Verzita o fi balta ?
SA pasc eu cu turma mea
SI pasc, sI fac lana mare
Si s'o vânz, sA fac paralel
Dela acelag.
456
Foaie verde tiriplic,
ToatA ziva lic, lic, lic,
Lic, lic, lic, la puica 'n crâng !
Hai, puicA, sl facem târg,
Nu departe, colea 'n crâng,
DouA oscioare sA-ti frâng
Si trei cosite la r And!
SA te las, puicA, plângAnd,
Din ochi negri lAcrImAnd,
Doar la iniml oftând.
0 coastA s'o las mai moale
Pentru-o zi de sArbAtoarel
Dela acelag.
457
Foaie verde lemn de rug,
Ma marl taica la plug;
Nu stiu boii sl-i injug,
Nici restee sl le pui !
li injug cu coadele;
Ei mA 'npung cu coarnele.
Plugul este-o nagard,
Merge d'anderêteled,
Cu coarnele 'n burta mea;
Si 'nainte si 'ndArät,
MA lovesc coarnele 'n piept.
Niste lemne necioplite,
Niste tânjeli inAdite,
Niste fiare ruginite,
www.digibuc.ro
83
Niste vite omorite,
Niste boabe risipite 1
De s'o face, nu s'o face,
SArAcia tot se trage 1
Foaie ver de si-un nAut,
Cdte gluri sunt la plug,
Toate mA mAnA la crâng,
SI fac cuie, sl le-astup!
Acelag.
458
Foaie verde de trei nuci,
MAI IonitA un' te duci?
La Bucuresti, la Tecuci.
Dar mândrutii ce-i aduci ?
0 creacA cu mere dulci
Si p'o mAnA doi covrigi
S'o bAzmAlutA cu nuci,
Eu sl sparg si tu s1 mânci.
Foaie verde colelie
S'aoleo, ce drag mi-e mie :
Márul rosu pe sub vie,
In sdn '00 durdulle;
MArul rosu pAduret,
Si mâhdra cu pArul cret.
Acelag.
459
Foaie verde trei sudii,
Cuculet, de unde vii ?
Dup' ale dealuri pus tii...
Dela mândra mea ce spui ?
Dela mândra, sAnAtate,
SA-ti causi in alta parte,
CA mândra s'a mAritat
Si-a prins milä de bArbat
Si pe tine te-a uitat 1
Foaie ver de mArIcine,
84 G. F. CIAUSANU G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Cine mä §tie pe mine $i venl veste la mine

Cu ce foc trAesc pe lume ? CA mandrutii nu-i e bine.
CI ziva trAesc cu dorul Atunci, Doamne, ce fAcui?
$i noaptea cu somn4orul. La majur cl rnA cerui,
5i-a1tA verde mgracine Un cal bun cA-mi alesei,
$i-am auzit §i §tiu bine, $i la drumulet plecai.
CA te 'nsori, mg la§i pe mine. Pela calea jumAtate,
Insoara-te cu Dumnezeu, M'apucI un dor in spate,
CA mie nu-mi pare rAu. De copii i de nevastA.
Dar nici bine cA nu-mi pare, De-o fi dor dela copii,
Numai inima mA doare ! SI pui §aua §i sä mai;
Acela§. De-o fi dor dela vre-o mumA,
SA fac calul numai spuml;
460
De-o fi dor dela vre-un tatA,
Of ! of ! of ! inima mea SA fac calul numai apg;
Cum arde ca bdlbar a 1) De-o fi dor dela surori,
$i n'o tie niminea! SA fac calul numai flori;
Dac'ar qti-o cineva, De-o fi dor dela nevastg,
Ar pune apa pe ea SI las calul sA mai pang,
$i tot nu s'ar stampAra! $i eu sI mA oclihnesc,
Numai matidruleana mea, CA neveste mai gAsesc 1
De-ar pune lacrimi pe ea, Acela§.
Atuncea s'ar stampArg.
Acela¢. 462
461 Foaie ver de matostat
Nu ti-a fost, puicA, pleat,
Foaie verde bob nAut,
Ca sa-mi spui adevärat,
Vineri maica m'a fAcut,
SA nu te fi adAstat ?
SambAtA m'a botezat,
Foaie verde foi §'o fraga
DuminicA m'a 'nsurat,
C'am pierdut o zi intreagg.
Luni cu mandra m'am plimbat,
Taltä foaie trei spanace,
Marti in oaste CA m'a luat.
Taltä datA trei conace.
5'am lAsat vorbg acasg,
$i 'n drumu-ti rnA tot uitam,
SA-mi tie mandra frumoasA:
$i spre casg-ti tot priveam,
Pe paine i pe masline,
Cu gandu la dumneata,
SA nu doreascA de mine.
Ca sa-ti särut gurita.
N'apucai un an §'o lung
5raltA foaie matostat
') Flack-A, bAlbitaie, par5. Cu ce foc te-am a§teptat,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Puiule, Ora 'n serat I
Si'n drumu-ti Ina tot uitam
$i cu jale tot priveam
Si cu amar suspinam:
dDoamne, Doamne, ce-am
[gresit
De-asà rau m'ai pedepsit I
Când ai sti ce mult e-amar
Adastatul in zadar.
Aeelaa.
463
Sub umbra de päducel
Sade neica tinerel,
Si merg mândrele la el:
Cu turta de grail in sân,
Cu plosca plini de vin.
dlin' te-am gasit; na si bea I
oSa traiesti, Lenuta mea I
Nici la gura n'o punea.
Dec and d'acasa-am plecat,
Cfiti baieti te-au sarutat ?
«Cali voinici ca dumneata,
TO la mine-au fost seara,
Ca mi-a fost dulce gura.
Câti voinici neica ca tine,
Toti au fost seara la mine.
s'alta mândra cuvânta:
<Neica draga, puiule,
N'asculta. minciunile,
Dela toate bolile.
Ca bolile multe-or zice
Ca dragostea sa ne-o strice;
Gurile multe-or latra
Set' ne strice dragostea.
Acelaa.
464
oMa dusei la Prutul sec
Dorul mandril sa-1 innec
www.digibuc.ro
85
Si dragostea nu ma lasa,
Durerea tare m'apasa.
Durerea si-omul urit,
De viu te baga 'n pämänt.
Dragostea si-ornul frumos
Din pdnant iard m'a scos.
Acelaa.
465
<41\4ândra neicai copilit,a,
Tu care ai vaci si boi
Nu da gura la slugoi,
Ci o da la orn de gazda.
<Deck gazda uracioasa,
Mai bine-o sluga frumoasa:
Ca-orn sluji o luna, doua
Si ne-orn face casa nouä;
Orn sluji un an, ori doi
Si ne-orn face vaci si boi:
Bine-om till amandoi.
S'om trail cu sänätate
Tot ca cei cu vaci cu lapte;
S'om träl cu buze moi,
Tot ca cei cu patru boi;
S'om teal cu buze dulci,
Tot ca cei cu patru junci.
Dela acela§.
466
Mandra, cu-ochii Ili cei dragi
Dupa ulita ma tragi,
Si in cas' la noi ma bagi,
Mândro, cu-ochii tai cei dulci,
Dupa ulita m'aduci
Si in cas' la voi mä culci.
Dcla acelaa.
467
«bang, puica, din valcele
Da la neica floricele I
86
«N'are puica flori de dat,
C'asta vara n'a plouat
$'am platit de le-a sadit,
Cu banii dupa iubit.
$'am platit de le-a udat
Tot cu bani dupa pupat.
Dela acelaq.
468
«Foaie verde siminic
De and maica m'a fAcut,
Tot in codru am crescut,
Soarele nu m'a vAzut,
Nici luna, nici soarele,
Numai caprioarele;
Caprioarl, surioarA,
'Nalta-te 'n doul picioare
$i roade co drul pe poale
sä ma vaza sfantul soare.
Roade poala codrului
Pana 'n varful fagului,
Sa vAz lunca Oltului
$i chica voinicului
$i ddlogii murgului !
Dela acela§.
469
Foaie verde trei gräunti,
Copilita cu parinti,
La ce focul te mariti ?
Ori muma-ta n'are minti ?
Ca mila dela parinti,
Anevoie o s'o uiti !
$i mila dela barbat,
Ca umbra de par uscat:
Cand te dai sa te umbrwi,
Tot mai räu te nadusiqti.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU
Foaie verde alti graunti,
Eu îti spui sa nu mai uiti
Mila ta dela parinti.
Ca mila dela barbat,
Te lasa cu mare-oftat.
Alta foaie 'o lalea,
Fata, nu te mania
CA vine primävara
$i inflorete floarea,
$i n'are cine-o purth.
«Las' sa vie, sa 'nfloreasca
SA faca floare albastra
C'oi purta-o s,1 nevasta !
Alta foaie, foaie lata
Cat fusei la parinti fa%
$tiam floarea cum se pow*
Tot pe codita 'n§irata.
Dar daca ma maritai,
Flori pe coada nu purtai,
Dar mai pusei cate-odata,
Pe sub carpa, pitulatä,
SI nu vaza lumea toata,
Ca ei ma §tiu maritatA.
Alta foaie trei graunti
Influriti, flori, influriti
Ca mie nu-mi trebuiti.
Mie cand imi trebuiati,
Voi atunci imboboceati.
Influriti, stare-ati parete,
CA eu am ie§it din fete,
$i-am intrat intre neveste !
Foaie verde margarit,
La pärinti cà n'am fetit
$i barbat mi-a trebuit.
Talta foaie, foaie lea
Cand o da lapte din piaträ,
Atunci eu m'oi vedea fata !
Dela acelaq.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
470
Foaie ver de de dudAu
Crede, puicA, ce-si spun eu;
Crede, puicA, si-ai vedea,
C'ai s'ajungi la vorba mea I
Eu puicutA, te iubesc,
Dar ai vostri nu voiesc.
DacA-i lucru-ash, iubitA,
Tu te du si te mAritA.
Ochii-s, pe voie, la tine:
Cata-ti, puicA, orn ca mine:
Subtirel si fAcut bine;
CI si eu, puicA, rn'oi duce,
Unde-oi da de gull dulce
Si cu buze subtirele,
SA se loveascA cu-a tele.
«Neic'al meu, pe unde-oi merge
bin inimA nu te-oi sterge,
Si de-oi da d'un mare bine
GAndu-rni este tot la tine;
De-oi da d'un mare bifdg,
Nu te uit, cà mi-ai fost drag.
uPuicA, dacA ti-arn fost drag
Tu sl sameni mac in prag.
Macu-o creste, o inflorl,
Arnandoi, noi n'orn mai fi.
Dela acelas.
471
Foaie ver de s'o Whine
CatA-ti, neicA, altA mAndrA.
S'altà verde siminic,
CI cu mine n'ai nimic.
CA cu mine ce-ai avut,
Ne-am dus Sarni:4a la tArg
S'amandoi ne-am desfAcut !
Dela acela§.
www.digibuc.ro
87
472
Busuioace, nu te-ai coace,
Nici sAmAntA n'ai mai face!
a din sAmincioara ta
S'a mistimit dragostea.
Si iar verde de trei cepe,
Dac'ai fi orn, te-ai pricepe,
Dragostea din ce se 'ncepe:
Din inele si din bete,
Vara, din busuioc verde.
Cules dela mama mea, Marina M. Po.
pescu, in vilrstá de 43 ani, din corn. Go-
runesti, jud. \Tikes.
473
PlAngeti ochi si lAcrAmati,
CI voi sunteti vinovati,
ce vedeti, nu lAsati
Si iubiti si bun si räu
romAncA §i tigancA,
Ce-o vrea Dumnezeu sl-mi fad..
Dela acelaq.
474
Foaie verde trei smicele,
CAnd sunt mere mititele,
Stau bine pe rAmurele;
Ash si noi fetele:
Cand suntem mai mititele,
Suntem dragi pArintilor
Si-urite strAinilor.
Da' dacl ne mai märim,
PArintii ne urgisesc
Si strAinii ne 'ndrAgesc.
Dela acela§.
475
OfteazA, mandrA, ofteazfi,
OfteazI si lAcrAmeazà,
88
ToatA lumea sA te creazA
C'ai fost neicAi amureazA.
Dela aceeaq.
476
Cine rade i vorbwe,
Ala mai putin iube§te;
Da' care e mai tAcut,
Ala iube§te mai mult.
Cine-mi este drag, mi-e drag,
Vine sara panA 'n prag
$i cu el vorbA nu-mi fac;
Pa' cine nu-mi este drag,
Vine sara panA 'n prag
$i cu el vorbA cA-mi fac;
Prostu' zice cA-mi e drag !
Dela aceeal.
477
MAriutA dintre WO,
Na, o rublä §i doi zloti
$i nu te iubi cu toti.
Nu-mi trebuie rubla ta
$i-mi trebuie bani mArunti,
SA mA iubesc mai cu multi.
Dela aceeaq.
478
LelitA carciumAreask
Ce te tii a§a mAreatA ?
Ori unde-mi e§ti albeneatA,
De-aia mi te tii mAreatà I
CA i neica mi-e albenet
$i nu se tine mAret,
$i-mi este cu pAru' cres.
Tot nu se tine mAret.
Dela aceeaq.
479
Iubqte-mA, bAetele,
Iubqte-ml, dad-ti plac,
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU G. FIRA SI C. M. POPESCU
DacA nu, sill nu-0 fac.
CA eu sunt floare de mare,
Cine mA iube§te, moare:
M'a iubit un logofAt
$i s'a prApAdit cu tot.
CA eu sunt Brumar de-1 mare,
De cade sara pe floare
$i s'ar did. 'n pranzu' mare.
Dare-ai pe la lunca deasA,
Calu' sA se poticneascA,
Mâna stangä
SA ti-o frangl
$i-a dreaptA
SA ti-o scrinteascA,
Lumea sA te miluiascl.
AducA-te Dumnezeu
-Pe la bordeia§u' meu,
SA te miluiesc §i eu,
Cu ce mi-o da Dumnezeu.
Dela aceeaq.
480
$'aoleo, lelit,A RadA,
Naiba te scoase 'n poianA
Alba ca o budianci,
De oprqti bAeti din cale,
De le faci de-o sArbAtoare;
Pupu-ti ochiu' §i-o spranceanl
$i cercelu' din stanga,
C'ala-mi rupse inima.
Dela aceea§.
481
BMA, bArbAtelu' tAu,
Ologi-l-ar Dumnezeu I
Ba sA nu mi-1 ologeascA,
Numai ochii sA-i plesneascA;
CA olog, §ade la foc
$i cu ochii vede tot.
Dela aceeal.
CULEGF.RE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA
482
Trecui aseará calare
Pe la poarta dumitale
Si-ti vazui rochita 'n poale,
Cusuta cu rotog4e.
La mijlocu' sfantului,
Chipu' dorobantului.
Cat oi fi,
Cat oi tral,
Dorobant n'oi mai iubi.
Sa-mi iubesc un floreftean,
CA ma poarta cu margean,
Cu margeanu' rosior,
SI fiu draga tuturor.
Dela aceeaa.
483
Foaie verde poyanic,
Nevasta cu copil mic
Nu e buna de nimic;
Da' e buna mai saraca,
Ce i-oi porunci, sä faca.
Dela aceaa..
484
Foaie verde turitd,
Hai, DrIghici, la rasnita,
SI rasnim malai de tei,
SA mancam cu Dragavei.
Dela aceeal.
485
Pe culmita dealului
Tipa puiul corbului,
Ce ti-e puisor de corb:
Ori ti-e foame, ori ti-e sete,
Ori ti-e dor de codru verde ?
Nu mi-e foame, nu mi-e
[sete,
www.digibuc.ro
89
Nu mi-e dor de codru verde,
Ci-as manca carne de Turc,
Si-as bea sange de voinic.
Dela aceeaa.
486
Thisuioc bätut de bruma,
Rau e, Doamne, fail mutual
Busuioc batut de piatra,
Räu e, Doamne, fail tatá !
Dela aceeaa.
487
Rele sunt frigurile,
Mai rele dragostile;
De friguri zaci si te scoli,
De dragoste cazi si mori.
De toate m'oi izbavl...
Dar de boala de iubit,
Nu ma mai vad izbavit,
Paul m'o baga 'n pamant.
Dela aceeaa.
488
Colea 'n vale in gradinä
Cant/ cucu' pe-o trupina,
Corbut sade, si-1 ingânä.
Taci, corbe, nu ma 'ngani,
CA tu nu esti legea mea;
Ci tu esti lege spurcata,
De mananci carne de vack
Nici-odata 'njunghiatá.
Dela aceeaq.
489
Colea 'n vale 'n trei izvoare,
Bea un nas c'o finisoari:
Poftim, fina, ia de bea,
C'am un gaud cu dumneata.
90
N'o fi, naule, pleat,
Trei copii mi-ai botezat:
Doui fete g'un bliat,
Pe mine m'ai cununat ?...
Dela aceea9.
490
Cine sue 'n deal la vie ?
Costia cu pAlrie,
Cu doisprezece lAutari,
Cu mEnile 'n pozfinari.
Läutarii and trAgei,
Craiova se legAnk
Boieri mari se minunau,
Cocoanele suspinau,
Cu batista se §tergeau,
Mai frumoase se fAceau.
Dela aceea9.
491
Cine sue 'n deal la vie ?
CosticA cu pAlArie,
Da-mi-l-ar maia-sa mie,
S'A-i pui flori pe pIlArie...
Da' ce neam de floricele ?...
Garoafe i ocheele.
Dela aceect§.
492
Ioana neiai din Ionele,
DA §i neiai floricele.
N'are, gaica, flori de dat,
C'astA varà n'a plouat
$i florile s'au uscat,
*'am plAtit, de le-am udat,
Cu bani de pe grutat;
*'am plätit, de le-am sIdit,
Cu banii de pe iubit.
Dela aceea9.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
493
La luna, IoanA, la luna,
SA-ti tai rAschitori §i fura :
Rlschitori de dApAnat
i fura de tors in pat.
Dela aceeaq.
494
Catrinuto, und' te duci
Numa 'n fustA i 'n papuci ?
SI dau al:4 la doi junci
*i guri la doi voinici;
SI dau apa la doi boi
gurA la doi ciocoi.
Dela aceeag.
495
Peste Olt, peste Oltet,
Mi-a rágrit nuculet.
Nucu' nalt i frunza rafA,
Cântà cucii, se omoarA.
i 'n poalele nucului,
Cana mama cucului.
De dinjos de amurele
Cana doua turturele;
Nu sunt doul turturele,
Ci sunt dragostele mele,
Care m'am iubit cu ele.
Dela aceea9.
496
Oltule, Oltetule,
Seca-ti-ar izvoarele,
SA-mi trec cu picioarele,
SA-mi vkl surioarele,
Cum le bate mann-sa:
Cu nuiele, cu zmicele,
Peste dqte cu inele;
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Cu stebla de busuioc,
Peste-Al subtirel mijioc.
Dela aceeaq.
497
FetitA de orn bogat,
Ce pripesti la märitat
Ca floarea la scuturat ?
Floarea mai infloare-odatA,
Dar tu nu te mai vezi fatl.
CAnd ti-o cAntA cucu 'n vatrA
*i. cArsteiul pe corlata,
Atunci te mai vezi tu fatA...
Dela aceeaa.
498
Foaie verde plopi cu foi,
Nu-mi trebue boi si oi.
Numai ochii-ti amandoi,
Ochii cu spr Ancenele,
GAtu' cu märgelele,
Pieptul si- cu tatele.
NeicutA, de and te-am luat,
Niciun cAntec n'ai cAntat.
NeicutA, and ti-oi cAntà,
Multi copaci s'or dal-A.1ra,
Livezi verzi s'or incurch,
Apele s'or turburh1
Dela aceeaa.
499
Foaie verde sälcioarä,
DunAre, apA vioarä,
Face-te-ai neagrA cernealä,
Ca sA-mi scriu de-o hArtioarA,
Sä-mi trimet maicäi la tail,
SI-mi dea bani de cheltuialA
*i. haine de premenealA,
CA MA duc in altA tall,
www.digibuc.ro
91
Alta tarA neumblatä,
Unde n'am fost niciodatl.
Dela aceeaa.
500
Iancule, de unde vii ?
Dela tftrg de peste Pi.
Da' Maritei ce-i aduci ?
0 creacl de mere dulci
i-o basmaluta cu nuci
i-o pereche de papuci.
Dela aceeal.
50!
Särutl-mA, neicl 'n gull',
CA mi-e gura de untura,
UnturA de turturea,
De nu mA mai poti uità.
SärutA, neicA, särutä,
In toate pArtile te uitä,
SI nu-mi vii cu chica smulsä
*i cu giubelusa ruptl,
CA giubeaua-i mai cArpl-o
Dar chica n'ai mai sIdi-o.
*i iar verde de märar,
Lisaveto, vai de mine !
MAncasi calu' de sub mine
*i. portofelu' cu rile.
Dela aceea§.
502
Foaie verde rosmarin,
VAzui ochii lui Märin,
Ii vIzui si cunoscui
a furá ai dumnealui.
Pentru tine, mAi Marine,
Mi-as da inima din mine,
SI ml vAd pe brat la tine.
Dela aceea.
92
503
Cat fu vara de väroasi,
Nu pusei mama pe coasI,
Dormii la umbra stoloasd.
Da' and fu la sfantu' Ion,
Sbiarl murghita 'n obor ;
N'am un par sI mi-o omor,
CI ml desteaptI din somn.
Dela aceeag.
504
CeatI, ceatI negureatI,
Ia-te mai de dimineatà,
DupI dos si dui:A fall,
Dupa lungu' drumului,
Dup. coama murgului,
CA mi-e murgu' de furat
i mandruta de-apucat
*i. m'apucä ziva 'n sat.
Dela aceeag.
505
De-ar fi drumu' prin pädure,
M'as duce cu mandra 'n lume,
i mi-e drumu' prin oras
i m'apuca de ravas.
Hai cu neica la Galati,
SI trIim necununati,
SI zicem cl suntem frati.
Dela aceeag.
5o6
Arde-te-ar focu', pldure,
SI se facI drum prin tine,
SI Ma uit la manästire,
SI-mi vId carduri de copile,
Sa-mi vld si copila mea,
Pe bratele altora.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
S'am un cutit m'as junghià
§i pe mine si pe ea.
Dela aceeag.
507
Jiea 'n car de peste Jii,
Adusä de doi copli;
Jiea 'n car de peste Olt,
AdusI d'un protopop:
Protopop de piscupie,
Cand Iti scrie,
Te mangaie,
Chid ceteste
Te slIveste.
Stelele: condeiele,
Luna: cIlimarile,
Soarele: pistoalele.
Dela aceeag.
508
Zdranco, zdranco din chitark
Esi, Lenuto, pin'- afarll
Nu poci, nu poci, neiculità,
CI sunt cu Iorgu la tat,I.
Fi-ti-ar Iorgu-alimfinit
Tot cu Iorgu m'ai mintit.
De trei zile-mi bat la poartI
tu dormi, dormire-ai moartà.
Da' nu dorm, dormire-as
[moartà,
Ci-am o cebald de fatà
si-mi sade la piept desteaptfi.
Dela aceeag.
509
LionicI, Lionea
BobocicI, bobocea,
De te-as prinde undeva,
Numai ochii ti i-as lua
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA
Si i-as pune 'ntre icoane
Si m'as rugà: 6Doamne, Doamne,
Dumnezeule ceresc,
DI-mi si mie ce doresc,
CA nu cer vr'un lucru mare
Si-ti cada cu suparare,
Si cer, Doamne, ce-am iubit,
Pe puicuta de demult».
Auzit dela veripara mea, Angela C.
Zamfirescu, in viirsti de x3 ani, din corn.
Filnama-Banului, judetul Dolj.
510
La fantana cu uhic
Se strang fetele buluc.
Foaie verde trei lalale,
La Buzau pe Magurele,
Fetele cu ochi de mura,
Vin naafi de le furl;
Foaie verde trei smicele,
La Buzau la trei vAlcele
Fetele cu ochi de drac.
Cad fllcailor cu drag.
Comunicat de dornniaoara Aurica Con-
17 ani, din corn.
stantinescu, in varstli de
Gorunelti, jud. \rakes.
511
Foaie verde merisor,
Tu, Marito, din pridvor,
Nu-mi trimite-atata dor,
CI ma faci de ma omor;
Trimite-mi mai putinel,
Ca sl pot trait cu el.
Dela aceea§.
512
Foaie verde trei oglici,
Tu te duci, neic, te duci,
www.digibuc.ro
93
Tu te duci, neica, grace,
Eu cu dorul tau ce-oi face ?
Tu te duci tocmai la Iasi,
Dar pe mine cui ma lasi
Pe mana multor vrajmasi
Tu te duci tocma 'n Tecuci,
Dar de-acolo ce-mi aduci ?
Foaie verde maracine,
Tu faci, leicuta, mai bine,
CA ramai in sat la tine;
Eu ma duc prin lumi straine
Si e rAu, leica, de tine.
Foaie verde .trei zambile
Si mai sunt voinici ca mine.
Fie, neica, cat de multi,
Treaca si de brazi in sus,
CA tot nu e cin' s'a dus,
Care-1 slrutam in plans._
Dela aceeal
513
Frunzulita de sulfina,
Colea' n vale la fAntAnI
PlAnge mandra si suspina,
CA i-a dat salba 'n fintana.
Salba de galbeni de-i mari,
Facuta de doi primari,
Doi primari §i doi jandari
S'un puisor de notar.
Salba de galbeni- de-i mici,
FacutI de ibovnici.
Frunzulita s'o lalea,
Nu mai plange, mandra mea,
CA-ti face, neica, alta,
Numai poli si galbiori,
Sa-ti sadl bine cu ei.
Spus de Nicolits I. Popescu, in Arad( de
21 ani, din Gorune§ti-Vilcea.
94
514
Co lea 'n vale 'n poienitä,
*ade-o mandrA copilitä;
Copilita ca o floare,
Mi-este prinsA de pe mare,
Cine mi-o iube§te, moare.
Mi-a iubit d'un logoffit,
Ta murit cu cal cu tot
Dela acee.
515
FrunzulitA de bujor,
M'ajunse, puica, d'un dor
De Dumitru §i de Ion;
De Dumitru mor, plesnesc,
cu Ion sA mA 'ntalnesc,
Doul vorbe sA-i vorbesc,
*i una sA i-o optesc.
Dela aceea§.
516
Foaie verde tufAnitä,
Cand aud strigand Ionità,
RAsai noaptea din velintA
i dau fuga la portitA,
SA vedem vine IonitA,
SA-i mai dea gaica guritä.
CA la toamnA rnA mArit
i de-oi lua vr'un amArit,
Nu mA lasA nici sl r ad,
Nici sl r ad, nici sl vorbesc,
Nici din buze sA zambesc.
Dela aceea§.
517
Tam %sat la moartea mea,
SA-mi vie ibovnica,
SA-mi tie lumanarea,
SI mor 'Cil ochii pe ea.
Dela aceea§.
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
518
MA suii in deal in cucd,
MA uitai in vale 'n luna :
VAzui lunca 'mbobocitä
'o nevastà tinericA,
Cu fusta albA, scrobitA,
Se certa cu moartea furcA :
Moarte, morticica mea,
SA nu mA iei de-acuma,
CA n'am fost femeie ra,
Cine mi-a zis, n'am zis ba;
De mi-a zis un orn frumos,
I-am fAcut cu ochiu 'n dos ;
De mi-a zis un orn urit,
I-am fAcut cu ochiu stâng,
SA coboare 'n vale 'n erâng.
Dela aceea§.
519
*i ti-am spus, Link sA vii
La gutuiu' dintre vii.
Da' eu, neicA, mi-am venit,
Mi te-am gAsit adormit.
De ce nu m'ai dqteptat ?
Credeam el e§ti supArat,
De ieri, de and ne-am certat...
Dela aceea§.
520
DaolicA, lele Link
Neica pleacà dela tine I
Las' sA piece
Gaica §tie
RAmane doru' la mine.
SA mi-1 culci, Lenuto, bine,
In patu' dela fereastrA,
In ciar§afu' de mAtasl,
Toe-a lumea sA te creazA
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
CA mi-ai fost mie-amureazA.
Doi amuri 2) and se 'ntalneau,
Se pupau, se grutau,
Se sArutau gurA 'n gurA,
Par'c'ar fi fAcuti de-o mumA;
Se sArutA 'ntre spr Ancene,
Ca doi porumbei in pene.
Dela aceea§.
521
Frunzulitä de artar,
'am ibovnicel jandar,
Nu 1-am vAzut de cinci ani.
'asearA-1 vAzui pe lunA,
Cu sAbioara pe mAnA,
Cu pintenii sdrAnclnind,
Cu inelu' de argint,
Cu capela la o parte,
Sufletu 'n mine se bate.
Iniml, de ce te bati
De rArunchi si de ficati ?
Inimioarl, stai pe loc
SA-ti pui lack la mijloc,
SA pui lacAte o mie,
Inima face ce stie.
Dela aceea.
522
FrunzA verde iarbA mare,
Bate vantul dela vale
Cu miros de iarbA mare,
C'a murit o fatA mare,
FatI mare logoditA,
Cu toatá zestrea chitit5.
Maml-sa cI mi-o jelek
Ginerile cA-i ziceà:
') Pentru: 4amorezi, Indrägostitio.
www.digibuc.ro
95
Marie, mireasa mea,
De stiam cA faci asa,
Chipu' tAu ti-1 zugrAveam
*i. fata ii-o poleiam.
Dela aceeaq.
523
Haideti, fetelor, haideti
La mAturi peste Oltet,
SI mAturAm curtile,
CA vin boierii desearl
Cu MArin bAgat in fiarA.
Pe marginea drumului
Vine-amanta lu' MArin,
Din fustitä vAlvAind,
Din sAlbitA licurind;
IntrA la boieri in casA
i puse salba pe mask
i mai puse din cununA
i luà pe MArin de mAnA.
Dela aceeag.
524
Dep arte, Ioaná, departe,
Doul dealuri ne desparte,
Doul dealuri s'o pAdure
'o grAdinitA cu mure;
Murele sA le mâncAm,
PAdurea sä ne-o tAiem
i mAndra sä ne-o luAm.
Dela aceea9.
525
i iar verde d'un boboc
Tam ibovnic logofAt,
Pe lume sI vi-1 ark,.
Pe lume, pe trandafir,
L-au pus dusmanii la bir,
96
Tar de frica birului
Dete dosu' Ramnicului
'n comuna Balota,
Plasa Amaradia,
Fuga la soru-sa-mi da
scrisoare and scria,
Cu douA, trei vorbe 'n ea,
N'am cui da im pol i cinci
[parale,
SI-mi taie nucii din vale,
SA-mi taie aschia mare,
SA pui punte peste mare,
SA-mi treacA neica cAlare,
Cu cAmap alba, floare
la gat cu legAtoare,
Cu ghetele lustruite cu argint,
Mi-1 tinea mandra de gat.
Dela aceea,.
526
Departe, Thank, departe,
DouI dealuri ne desparte,
Doua dealuri s'o padure
gradinitA cu mure;
Murele sA le mane-am,
PAdurea sA ne-o iAiem,
Pe mândra sA ne-o furAm.
mandrutA, sA fugim,
SI fugim in iarbA verde:
Unde sezi,
Nu te mai vezi;
Unde calci,
UrrnI nu faci.
puichita, sa fugim,
SA fugim in pAducei,
Dar'ar, puicl, focu 'n ei,
SA ramaie numai trei,
www.digibuc.ro
G. F. CIAIISANU, G. FIRA SI C. M. POPFSCU
SI ne plimbam noi prin ei,
C'o turma de mielusei.
Dela aceeaa.
527
Frunzulità magheran,
mAi, ma i I
MI Ionel de peste deal,
N'ai venit la noi de-un an.
N'am venit, ca n'am putut,
C'am fost bolnav s'am zAcut,
*'am zAcut pe prisp' afarA,
Galbin ca turta de cearA.
La cruciulita de piatrA,
Se strang fetele gramadA
se iau la judecata:
Ca sa ne facem, suratä,
C'am ramas nemAritate?...
dAm jalba la ciocoi,
SI ne rnAritAm si noi
sa ne luAm bumbac,
SA ne tesem carpe 'n cap,
SA zicem c'avem barbat.
Dela aceeaa.
528
Asarl pe vremea chili,
Lele, draga mea
Sumuta Lenuta cainii,
Sumuta da' nu prea, prea,
CI stia cA viu la ea
Sara si dimineata,
Peste zi 'ntotdeauna.
Apucai calea fantanii,
Gasii rochita Titinii:
Titino, na-ti rochita I
Mai bAete, bAetele,
Nu fii fIcAtor de rele,
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
SpArgAtoru' casei mele.
Nu sant fAcAtor de rele,
SpArgAtoru' casei tele,
Ci caut sA-mi iau muere.
Dela aceeas.
529
*i pleci, neicl, la armatA,
MA 15sa0 plangand la poartl.
la-mA, neicA, §i pe mine,
SA fac armata cu tine.
a de-ai fi v'o garofitA,
Mi te-a. v pune la tunica;
CA de-ai fi v'o mic§unea,
Mi te-a. v pune la manta;
CA de-ai fi vr'un bozotAl,
BozotAl ori cocorAl,
Mi te-a. v pune la capel,
SA fac armata cu el.
Spus de Leana G. Vizitiu, in virsti de
ani, din Gorunesti-VAlcea
530
Foaie verde pruni§or,
*'am iubit d'un domni§or...
Pruni§orul s'a uscat,
Domni§oru' m'a %sat.
Bine e cu bArbkel
i 'n sat cu amurezel;
Da' e bine §i 'nsurat
*i 'n sat cu amurezat,
CA §tiu sama unde trag.
Da' sl nu fiu cununat,
L-av pune proptA la gard
*i. blAnutele la pat.
Dela aceeas.
531
DacA ai bArbat urit,
Ia-mi-1 cu curmu' de gat,
www.digibuc.ro
97
SA te duci cu el la targ
sA strigi in gura mare:
Hai la bkbat de vanzare,
Ocaua: doul parale I
Dac' ai vedea ç'ai vedea,
SI-1 la0 naibii 'nteo para.
Te curki de-o nagara.
Dela aceeas
532
RAu fAcui de ma. 'nsurai
si-a dracu' nevastA-mi luai:
ade 'n vatrA §i mA laträ,
Cu casa nemkuratA;
i-mi iade, coaptA de sete,
Cu antana la pArete.
Dela aceeas.
27 533
Frunzulità iarbA mare,
Doi bleti din Valea-mare
Au plecat la vanAtoare,
SA-mi vaneze cAprioare.
aprioare nu-mi vanarA,
Ci-mi vanarA trei persoane,
Catewele domm'foare
'mbrAcate 'n mufamale.
Dela aceeas.
534
Pe Marin mi-1 bagA 'n fiare
§i-1 porneite la 'nchisoare,
Cu fiarele de picioare,
Cu lack la mainiware...
Ce-o fi MArin vinovat,
De-mi vade 'n fiare bAgat ?!
and oi zice lin, pelin,
Mai la deal de Severir,
98 G. F. CIAUSANU, G. VIRA SI C. M. POPESCU

Vine tata lu' Marin 537

Cu paisprezece boi la jug; La plopu' din vale 'n lunca
Foaie verde lin, pelin, 'am ibovnica rumancl,
Mai la deal de Severin, Cu ochii ca de naparca,
Vine muma lu' Marin Cand se uita, te mananca;
Cu paisprezece buti de vin; *i mai am una sarboaicA,
i iar verde lin', pelin, Cu ochii ca de §erpoaica.
Pe marginea drumului Dela aceeas.
Vine-antanta lu' MArin
538
Cu salbile zdrancAnind,
Cu papucii plutanind, Chid veneam, Thank la tine,
Cu maneca yam trägand. Mergea murgu' lin i bine;
Dete salba a mai mare, Da' and plecai dela tine,
Scoase pe Marin din fiare SA 'ntristA murgu' sub mine.
*i plea cu el la tarA. NeicutA, and ai plea,
Dela aceeas.
SA dai prin gradina mea,
SA-ti dau gura 'ntr'o basma;
535
Neicuta, unde-ai manch,
Aminte sA mi-ti aduci,
Cine trece pe la vie ?
De-ale noastre vorbe dulci.
Ioncica cu palarie,
Dela aceeas.
Da-mi-l-ar mama-sa mie,
SI-i pui flori pe palarie: 539
Una alba-colilie, La cruciulita de piatrA
s'alta galbinA-lämaie, S'au strans fetele gramada.
Sa-i stea bine 'n palarie. S'a vorbit fatA cu fatA:
Dela Nica lui Didin Feraru, in varstä de Ce-o sl ne facem, surate,
zo ani, din Gorunesti-Valcea. C'am ramas nemaritate,
Ne-a ltat baietii 'n armata.
536 Cate unu' a ramas,
De oftat ce oftai eu, Poarta caciula pe nas,
S'a suparat Dumnezeu Face fetelor nacaz.
*i. pamantu lui e greu! SA ne facem cate-un sfat:
Oftai asarl cu foc, SA punem carpe pe cap,
*i statù soarele 'n loc;. SA zicem c'avem barbat.
Oftai asarA cu mill, Dela aceeas.
Luai lumina dela luna. 540
Cules dela Elisaveta bildulescu, In varstä Foaie ver de trei scatti
de o ani, din Gorunesti-Vtdcea. Tare maica trei bAeti,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 99

Cates-trei sunt scrisi la sorti. E cu gatu' albisor,

Foaie verde de-artIras, Cu mArgeanu' rosior,
Unu' mi-e la cAlArasi, Rosior si bobonat,
Face-armata sa la Iasi; Pe tatisoare I./sat,
Foaie verde trei bujori, La ra boall m'a bAgat,
$'unu' e la rosiori, Las' sA zac si iar sA zac,
Face-armata dezertor ; Ce-oi iubi sA-mi fie drag.
$'unu' mi-e la sanitari, Spus de lAutarul Ion Pr. Duicu (47 ani),
Face-armata prin spital. Gorunesti-Vilcea
Dela Mitru I. Aricelu, in vArstà de 20 ani,
din corn. Goruneoi jud. Vilcea 543
Foaie verde trei masline,
54' Vezi, puichitl, cA plec maine,
Foaie verde firu' ierbii, Doru' rAmane cu tine.
Hai, Mito, pe dealu' Cernii, SA-1 ingrijesti vai de mine!
Unde cantA puiu' mierlii; Cum mA ingrijai pe mine;
Hai la nuci, sä trecem dealu', $i 0.4 culci in pat cu tine,
C'amandoi ne stim amaru', Uncle mä culcai pe mine.
Foaie verde de molotru, Dela acelas.
Hai, Mito, sI trecem Oltu', 544
SA schimbAm vorba si portu'; Cand eram copil de-o lunA,
Hai, Mito, sA trecem valea, MA ridicam inteo marl,
CA dusmanii ne tin calea. Scoteam fagu' din tulpinA,
Dela acelas. M'asezam la rAdäcinä,
542 SpAlam arme de ruginl
Foaie verde d'un bujor, Cu untura de gainA.
La fereastra din obor MA fAcui de sase luni,
Bate murgu' din picior. Furam ceapI din grAdini
Nu bate ca sA-mi adorm, $i custuri dela vecini;
$i bate ca sA mA scol, MA fIcui si de un an,
SA-i dau fan si orzisor, M'aruncai !i la erlan.
AO rece de izvor, Auzit dela Radu Stefan (38 ani), Go-
$i sa-1 tesel binisor runeoi-Valcea.
$i sl-1 ung cu untdelemn,
SI scot, seaua din F5opron, 545
SA trag ghiata la picior, Variantd
SA mA duc unde mi-e dor Foaie verde foi bujor,
La Marita din privdor: La fereastra din obor

www.digibuc.ro
100
Murgu' bate din picior.
Nu bate ca sA-mi adorm,
$i bate ca sa mA scol,
SI-i dau fAn §i orzi§or,
Apä rece de izvor,
SA mi-1 sesel binisror
'ncalec frumu§el,
SI mA duc unde mi-e dor :
La Marisa la izvor :
Se poartA cu capu' gol,
Cu mArgeanu' roOor,
Ro§ior qi bobonat,
Pe sAsi§oare %sat,
La grea boall m'a bAgat :
Din picioare m'a uscat,
La ficasi m'a veninat.
Dela acelaq.
546
DacA este dor,
Du-te la izvor,
te scaldA 'n apl rece,
CA de dor i trece.
MAi Mete dela Sark
Du-te-acasA gi te 'nsoarl;
InsoarA-te §i ia-Si muere,
Uzi fetele se mAritä,
RAmai cu inima friptl
$i cu buzele p Arlite.
DacA este jale,
D-te mai la vale,
te scaldä 'n apa mare,
SA-Si treacA de jale.
MiSico, cu ochii verzi,
SA te superi, nu-i frumos !
Hai, mai bine, sA vorbim
$'amAndoi sA ne iubim.
Dela acelag.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU
547
FrunzA verde mere, pere,
'nsurai qi luai muere,
Ma bucurai la avere,
La avere, la argint;
Averea se duse toata,
RAmAsei cu proasta 'n vatrA.
VAndui casa v'un parete,
SA scot proasta din unghete.
Na, na, na, Boian, Boian I
Ca nu este boala ta,
Ci e natantoala mea.
M'av duce §i eu la nuntA
mi-e nevasta uritA.
MA uitai la dAsmAntAi
Cu zambile dupa ei;
MA uitai qi eu la ea,
Lichitd samodiva.
N'am cusit tAià
$i pe mine §i pe ea.
Comunicat de fratele meu, Ion M.Popescu
(12 ani), Gorunesti-VAlcea.
548
Foaie verde maracine,
Aoleo, frate peline,
AmarA e frunza 'n tine,
Tot ca inimioara 'n mine ;
AmarA e frunza ta,
Tot ca inimioara mea.
Foaie verde, foaie fragA,
Maica, face-mi-te-ai piatrA,
a nu mA fAcu§i o fatA,
SI stau cu tine pe vatrA,
Cu cAsuSa maturata,
Cu vadra plina de apa,
Cu codita pieptInatI;
Foaie verde de mArar,
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
MI fIcu0 mArgAritar,
SI m/ ia de militar,
SA ml duc la CA1Ara0,
Vedea-i-a0 pustii i ar0,
SA r/maie numai parii,
SI se 'ntepe generalii.
Comunicat de Dim. Popescu, seminarist
(r 8 ani), Baldovinesti-Romanati.
549
Foaie verde de lalea,
AmAritA turturea
Vai, sArmana, vai de ea
Chid i0 pierde sotia
*i. rAmane singurea,
CA ea alta nuli mai ia.
Cat trIete, tot je1e0e,
Cu alta nu se 'nsote0e.
Sboarl prin pIdure verde,
I se pare cä nu vede;
SboarI prin dumbrav' adancI,
Nici nu bea, nici nu mAnâncI.
Unde vede apa rece,
Ea o turburA §i trece;
Unde vede apa rea,
Ea o turburà 0 bea.
Vai, armana, vai de ea,
Ce rIu este singurea.
SboarA, sboarA panI cade,
*i pe lemn verde nu pde,
*i and pde cate-odatá,
StA pe ramurA uscatI;
Mai §ade §i incI, Ina,
*i cade pe cate-o stancA.
Unde vede-un vanAtor,
CAtre el se duce 'n sbor,
SI mi-o vadA, s'o loveascA,
SA nu se mai pedepseascA...
De la acelas.
www.digibuc.ro
Pm
550
Foaie verde fir lalea,
Chid eram in firea mea,
Sburam ca o pIsIrea
Ca o pAsArea pribeagA.
i sburam din creacI 'n
creacA,
N'aveh nimeni ce sA-mi facI.
Dar un hot de vanItor,
Rupse trei fire de Or
si-mi ad.' un lAt4or
*i. mi-1 puse la strImtori,
M'apuci de subtiori...
N'am nAdejde sA mai sbor....
De aripI si de cap,
N'am nIdejde a mai scap.
Foaie verde de-asumie
i mA bIgl 'n colivie,
MA trimeasI la domnie.
Mai mult moartI cleat vie.
Cate 'Agri mI vedea,
Toate MI ciricdea:
Un' te duci, surata mea ?
Eu mI duc in tarI stria,
Unde nu e dor i milI.
Fie cat de bunA painea,
DacI sunt in tail strinA,
Mi se face disk' 'n gurä;
Fie painea cat de rea,
DacI sunt la tara mea,
Mi se pare ca mierea;
Fie painea cat de-amarA,
DacI sunt cu surioarI,
Mi se pare dulci.loarA;
Fie i mälai de mei,
DacI sunt cu fratii mei.
Dela acelas.
 G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

55r Nu poci trece fAr1 carte;

Foaie verde boabele, Nu poci trece prin oras,
S'au fAiat pldurile Ca m'apucä de rAvas.
si-a rAmas trupinile Dela aceeas.
Si-a 'nviat pAsArile 554
si-a umplut livezile Rade-te, neicA, mai des,
Si fetele luncile; CA la tine nu mai ies,
Foaie verde bob-nAut CA mä 'ntapä barba ta
si-a 'nviat s'un pui de si-mi stricA rumeneala
Pitulicea 1-a gAsit Si mA bate mAicuta:
Si 1-a luat si 1-a crescut... Ce-am %cut rumeneala ?
Auzit dela Anica Popescu (14 ani), Si pe tine maicA-ta:
Baldovinesti-Romanati. Ce-ai fAcut mustAcioara ?
Dela aceeas.
552
Foaie verde s'o lalea, 555
Plange codru i frunza Foaie verde de spanac,
De cAlAtoria mea. Cine-mi este mie drag,
Mai cu foc plânge mândra, AstAzi nu mi-1 vAd in prag;
CI famâne singurea. Cine-mi e mie urit
Le le, lele ca bobu', Azi de trei ori 1-am vAzut,
Nu iubi cAlAtoru, Sade 'n usa grajdului,
CA te lasA cu doru, DA grAunte calului,
Cu doru', cu dragostea, Cu cAciula frânt1 'n cap,
Star'ar pustie sä stea Cu cAmasa de bumbac,
Si de mine si de ea! Pe la poale cu sebac.
Dela aceeas. Foaie verde de-avrAmeasA,
Dela noi a treia casa,
553 Mi-am gisit si eu mireasá,
Marito cu ochii verzi, Cu párintii dusi de-acasA.
Esi afarA de mA yezi Când parintii cA sosirA,
Pâra sunt grânele verzi, De fricA si de rusine
CA dacä s'or secera, fAciii a cere paine;
Picd ordin §i ml ia, Dup./ pâine cerui apa,
Si MA duce 'n Dobrogea. Vezi minciuna cum sä treack
De-ar fi Dobrogea la cruce, S'o iubesc, cá prea mi-e dragg.
De trei ori pe zi m'as duce; Spus de Lina C. Pástit5, (13 ani), Baldo-
Da' mi-e Dobrogea departe, vinesti-Romanati.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
556
Foaie de-o cucutfi
Pe-o poted. stramtà,
Str amtà i cotitá
Pe sus poleitä,
La mijloc boltitá,
Pe jos pardositá,
Var i cárámidá;
Pe sus poleitá,
Marmure i sticlà;
La cap sindrilitl,
Cu sindrila micâ.
La mijlocu' ei,
Ceartl-mi-se ceartá
Doul sufltele,
Douä cumnätele:
Suratk cumnatä,
Fire-i blestematá.
Da' de ce, suratá ?
De ce-asa, cumnatá I
Foaie matostat,
DacA-mi ai bArbat
legat
De furca de pat.
Foaie de areu.
Bârbltelu' tâu,
Mult mi-e nätArAu,
Doarme 'n patu' meu.
Foaie de pelin
Si de rosmarin,
Colea peste drum,
La domnu' CAlin
C'are vinu' bun;
Foaie matostat
Si el s'a 'mbâtat
Si 'n curte-a intrat
Si 'n pat s'a culcat.
Tu nu 1-ai mânat,
www.digibuc.ro
103
Eu nu 1-am chemat,
Dar el a fost beat,
Fir'ar blestemat.
Dela Ghisa Pa§till (30 ani), Baldovineati-
Romanati.
557
Foaie verde de-o laiea,
Pásäricl, pAsgrea,
De-as sti unde-ai
Cuibu ti I-as fArfima,
Puisorii ti i-as lua.
Lele verde popâlnic,
M'ai väzut- cu mandra 'n crâng;
Te-ai pus pe
Toatâ lumea m'a simtit
CA sunt cu Marita 'n crAng.
Lele verde de-o lalea
Si m'a simtit nevasta,
Amar de dragostea mea
Plange prin vâi singurea
Si amanta dupá ea :
Vino 'ncoà, dragostea mea,
Ca te-a semAnat gaica.
Foaie verde matostat,
Neica fir'ar blestemat,
Pe-amândouâ ne-a lAsat.
Dela acela§.
558
Frunzá verde pelinit,A,
Colea 'n vale 'n grAdinità,
Frumos doarme-o copilità
Cu Oro' 15sat pe 00,
Cam pe 0.0, cam pe spate,
Inima 'n neica se bate
Dela prânz si pAnä 'n noapte
Ca 'ntr'un puisor de sarpe.
 104 G. F. CIAUSANU, G. FIRA I C. M. POPESCU

Frung verde iarbä mare, Doted rAsfirl din cioc

Trece-un voinicel cAlare Ca Marita din mijloc.
Si totodatd mi-o 'ntreabA: Dela acelal.
Esti fatà sau mgritatii,
560
Ori ana din cer picatA ?
Nu's fatA, nici mAritatg, Lasg-ti, codre, poalele
Nici aril din cer picatg. SA-mi copere armele,
$i sunt floare dupe mare CA le ploug. ploile
Adusg in corAbioarg, $i le ning zApezile,
Cine mA miroase, moare. Ruginesc otelele,
FrunzA verde de trei pesti, De ne princl poterile.
Da' dumneata cine-mi esti ? Ia ascultA, Radule,
Esti bgiat sau insurat, Bateti voi marginile,
Ori inger din cer picat ? Eu sg bat mijloacele,
Nu's bgiat, nici insurat, CA le stiu soroacele.
Nici inger din cer picat Dela acelaq.
Da' sunt brumgrel de-1 mare, 56r
Ce cad noaptea pe rAcoare Marito, fl, mândra mea,
$i iau mirosu' la floare, N'asteptâ dragostea mea;
Numai floarea soarelui,
Mgritg-te cu Dumnezeu
$ade 'n poarta raiului
CA mie nu-mi pare rAu;
$i judecg. florile
MAritä-te cu dulceatA
Ce-au fAcut miroasele.
CA mie nu-mi pasà, dragg:
Dela Costiel IlSrbulescu (21 ani) BAlceqti- Mgria-te, mândrg, bine,
Vfilcea.
Ia-ti radejdea dela mine.
Dela acelav.

559 562
Foaie verde bob nAgarA, Sapte sAptAmâni in post,
Dela Craiova la vale De and la mândra n'am fost,
Creste-un nuc cu frunza rarg. Iar asará and m'am dus,
S'a strfins toti cucii din tall Am ggsit lacAtu' pus.
$i aria de se omoark. Rupsei lacAtu cu mâna
Da' mai jos pe rAmurele $i veriga cu cAciula
Chia douI turturele: $i intrai in cas' cu sila
Doug. On* doug-ascula, $i pusei pe puica mâna.
Doul rgsfirl din pene $apte sgptAmâni in cap
Ca Marisa din sprâncene; In cas' la mândra am stat,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Peste zi mane= §i beam,
Si noaptea ne sarutam.
Mandra 'n brate ml lui
Si mereu imi tot zicek:
Uit'te bine §i ia-mi sama,
Cum imi §ade cu marama
Si ce fag are mama!
Dela acelas.
563
Foaie verde maghiran,
Sunt fecior de gardian
Port cAma§a de tulpan,
aciulita de-astrAgan
Si condeiu de tufan,
Unde scriu, nu §tergi un an.
Drag mi-era noaptea pe lunA
Venind dela carauld,
Cu pu§culita pe mall,
Cu aciula la o parte,
Venind din strAinAtate.
Pleat de tine MiticA,
CA ai casele de sticlA
Si n'ai nici-o ibovnicA;
Da' eu stau inteun bordeiu
S'am pe noapte douA, trei.
Ia-ml pe mine MiticA,
CA-ti clau zestre bunicia
C'are mama §ase boi
Si din §ase vinde doi,
Doi ii vinde, doi opre§te,
Doi imi cla mie de zestre.
Dela acelas.
564
Foaie verde trei smicele,
De unde vii tu, fl lele ?
Din deal dela MAgurele.
Din deal dela MAgurele ?
www.digibuc.ro
105
Si ce-ai cumpArat, fA lele ?
Patru §ire de mArgele,
SA lucrez noaptea la ele.
Dupa ce m'A cuno§ti, lele ?
Dupa brat' §i. pe mArgele,
Cu paru' fAcut inele.
Dela acelas.
565
Foaie verde, foaie la*
N'am sà mai mor niciodatA
Pan' oi iubi lumea toatA,
0 Armeancl §i-o Tigancá
S'alta lege mai spurcata,
Ce-o vrea Dumnezeu sA-mi faca.
Dela acelas.
566
Iube§te-mA, Veto, dragA,
NInà mi-e ama§a neagrA,
a daca m'oiu premeni,
Sapte fete m'or iubl,
Sapte fete dintr'un sat
S'o femeie cu barbat.
Of §i auleu I
Bobocel dela fereastrA 1
Prime§te-ml, Veto, 'n cask
C'afarA ploua §i varsA
Si ma udA la cAma§e;
Iube§te-mA, Veto, bine,
Pang sunt pe langa tine.
Of §i auleu!
Iube§te-mA, Veto, bine,
PanA sunt pe langa tine,
Ca daca m'oiu departà,
Mult oiu plange §-oiu ofta,
Sapte fete, §apte sate
S'o femeie cu bfirbat,
Of §i auleul
Dela acelas.
lo6
567
Foaie verde de susaiu,
Gheorghita, geamba§ de cai,
Noaptea flied,
Ziva jura
La primar in batatura;
Jura §i marturise§te,
Paguba§u se lipse§te.
Stai, Gheorghita, nu jura
Ca-ti moare nevestica.
De cat sa-mi moara nevasta,
Mai bine sa-mi arza casa,
aci sunt lemne la plc:lure
Si imi fac alta mai buna.
Azi e Luni §i maine Marti,
Plead. Gheorghe la Galati,
Cu cinzeci de cai furati
Si cu trei vineti rotati.
Dela acelal.
568
Tot a§à, Mitico, fa,
Paul mi te-ai coco§à,
Säruta-te-ar pupaza 1
Ba mai bine dumneatal
Ba, ba, ba, Mitico, fa,
Ba ce te-ai mai saruta,
C'odata te-am sarutat,
M'ai facut de ris in sat;
Te fäcei §i bataioasä,
1mi umblai §i manioasa;
Acum doru poti sä-mi duci,
Pe mine nu mai m'apuci.
Dela acelal.
569
Foaie verde §'o creitä,
De-ai fi neical dragulitä,
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 5I C. M. POPESCU
Ti-ar face neica caruta.
Cu roate de tertecutd,
Cu cai albi de pasarele,
Vizitiu de mic§unele
Si biciul de viorele,
Pe pofta iubitei mele.
Foaie verde trei smochine,
Amanta cu ce se tine ?
Cu paine §i cu masline,
Marnaligä de trei zile,
Mai pe urma-un pepena§
Si apoi un säruta§.
Mito, Mito, copilita,
Asa vara sugeai 00,
Acum dai neicai gurita,
Par'cà e§ti o porumbitä,
Mito puiculita mea,
Mitt), Mito, copilita I
Dela acela.
570
Frunza ver de §-o marula,
Cuculet cu pana sura,
Ce tot vii la noi la §ura ?
Ori ti-e foame, ori si-e sete,
Ori ti-e dor de co dru verde ?
Nu mi-e foame, nu mi-e sete,
Nu-mi e dor de codru verde,
Si mi-e dor de satu meu,
C'am läsat trei mandre 'n el :
Una 'n vale ca §'o floare,
Alta 'n deal ca un pahar :
A din vale m'a lasat,
A din deal s'a maritat,
A din capu satului
S-aia s'a dus dracului.
Dela acela.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
571
MA uitai la rAsArit,
VAzui primAvara, vind,
Co ltu la ierbitA &And
Si oitele pAscAnd,
Mieluseii 'incur And.
Dela acelas.
572
legea ta, fAgui,
De ce n'ai venit sl-mi spui
CAnd ti-a dat frunza dintAiu,
SA-mi iau armele din cui,
SA le 'ncing pe Bug/ mine.
Ia vezi, Mito 'mi sade bine ?
legea, pAguba§,
CA de noapte te sculaqi
Si de murgu te
Eu voinic i tu voinic,
SA taci, sA nu zici nimic,
CA-ti pui capu' la pAmAnt
Si cu murgu tot mA due.
Unde-am de gAnd, mA duc:
La salcia cocoptA,
Vin cArlanii de s'adapA.
Dela acelas.
573
Foaie verde asumie,
De m'o lua 'n militie,
Mândra mea cui sA rArniiie ?
RAmAi, mAndrA, cui ai vrea,
Eu mA duc la roata mea
Pe mAinile altora,
Prin gura vrAjmasilor
Si pe mftna strinilor,
TarA foaie de-o lalea,
NeicA, merg cu dumneata.
www.digibuc.ro
107
Cu -mine n'ai ce cAth,
CA cu pu§ca nu poti da,
Nici pe cal incllecA,
Nici cu sulita 'nfAph.
Spus de Florea Ferariu de fel din am-
peni-Romanati, in tabfirii la Orhania,
comunicat mie de d-1 Eugeniu Sachelarie
invAtAtor in corn. Gorunesti, jud. Valcea
574
Am plecat de WO tine
de-atunci e vai de mine I
Din desimea codrilor
Mor de doru murelor ;
Din vArful pA durilor.
Mor de doru fragilor.
Si de sunt aicea mure,
Nu-s ca cele din pAdure;
Si de sunt aicea fragi,
Nu-s ca cele ce mi-s dragi,
Mure cresc prin buruene,
Mie-mi plac de su' spr Ancene ;
Fragile printre bureti,
Mie-mi plac de su' mustAti.
Comunicat de d-1 Eugeniu Sachelérie.
inviilltor in Gorunesti-lalcea, (24 ani).
575
Foaie verde 0-o lalea,
Pe dealu Orhania
Sade trupa qi ofteazA,
Mii de lAcrAmiore varsA :
Nu cA le e dor de-acasA,
Ci imi plAng pe fratii lor,
Ce de holerA le mor.
Zeci §i sute gropi se fac
inteinsele nu 'neap ;
Nu incap brazii frumo§i,
Ce din r Anduri au fost sco0 :
io8
N'au fost sco0 de glont de
pu§cA,
Ci de boalfi cea mai crudä...
Dela acela§ din campania, 1913.
576
Cui plac vorbele de jale,
Va ascultà gurii mele,
Ca sA spui al meu necaz,
Ce-'n Bulgaria 1-am tras.
mai zice solz de pgte,
Nola sute treisprezece,
Cati feciori sunt mai frumo0
Toti la bAtae sunt sco0.
Foaie verde trei granate,
WO, din cetate,
Foaie verde §'o lalea,
Din cetatea Craiova
porniti in rand frumos,
Spre Bulgaria in jos,
Spre sunetu tobelor,
Spre scurtarea zilelor;
Spre sunetu trambitei,
Spre scurtarea vietei,
Foaie verde trei granate,
Cand fu ziva junatate,
Ar merge trupa, nu poate,
Nu poate de obositi,
CA-i calea grea §i 'mpietritä.
Foaie verde de-o sulfinA,
Cand e ziva pe la cinA,
Merge trupa spre oding.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
DA repaus, generale,
CA nu mai pot de picioare,
DA repaus, sfi rAsuflu,
Mi s'a pus in piept nAdufu I
Cind e apoi dimineata,
LacrAmile-mi taie fata;
\Tad ranita i arma,
Ca m'a§teaptA ca mandra;
Ca mandra nu mA weaptA,
CI nu vrea sfi mà ia 'n bratA.
Foaie verde izmA creatA,
*i in spate se agatfi.
Foaie verde mugure
arma de umere.
Foaie verde trei granate,
Trimisei in tarA carte
La flAcAii de prin sate,
SI nu poarte flori in piept,
a 'n Bulgaria-i mare foc;
Fete le flori i mArgele,
CA 'n Bulgaria-i mare jale,
E jale, foc §i amar
Dincolo peste hotar.
Foaie verde flori mArunte,
In Bulgaria sus pe munte,
Pe drumuri necunoscute,
Prin pAduri nestrAbAtute,
Nu 'ntalne§ti in calea ta
Decat praful i piatra,
Ce rAsuflarea-li 'neacl
picioarele iti crapl.
Idem.
 SATIRICE
(Strigaturi la hord)

I 5
&ram nevasta mea, Ce má mi§cfi pe sub br Au,
Puse oala sA se lea, Un purece cdnepiu.
Puse oala §'un azan, Dela mama.
CA nu s'a lAut de-un an i
Dela tata (Ciau§anu Fl.). 6
Fuseiu pela soacrl-mea :
z C'o clma§e rea pe ea,
*tii, fetitA, 'n patru ite ? *i la cea bunA cárpih 1
Dela mama.
Nici in patru, nici in douA,
C'a§i purth cAma§e nouà ! 7
Dela mama.
Fugi, uritule, din prag,
CA pui boii §i te tin 1
3
Dela mama.
SAraca nevasta mea :
Phi' nu dà cu suliman, 8
Nu iasä din cas'afar' 1 Nu m1 cAlch pe picior,
Dela mama. a te §tiu de ce ti-e dor t
Dela Leanca Prugu (33 ani), Filuregti.
4
Deck floare la mucoare,
9
Mai bine pe-o apä mare.
Tine una, una 11) Fata muicAi cea bArbati
Dela mama.
Cu c Anepa nelucratá,
Cu casa nescuturatA 1),
1) Acest din urmi vers, ca §i altele : Dela Mama.
stine dourt, doull trei, treit. 1 §. m. d. sunt o
Indemnare la joc, açà cum pe aiurea se 2) Var.: Mi§coti sub brawl.
zice: 111i'no, Mftn'o, mitirl a. a. 1) Var.: emäturatro.

www.digibuc.ro
zio G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

Io 16
Na, na, na, Boiane, na 1 Mie-mi spune-un pitigoiu:
Ca nu este boala ta, tStrangeti voi, sa mancIm noi I»
Ci e nevestica mea ! Mie-mi spune-o päsaricg:
Dela tam <Cine strange, nu manâncg !» 2).
Dela _t Ion Mosoiu (68 ani), Fauresti.
II
Facuiu groapg, sa ma. bag: 17
De ngroada tot nu scap !
Batg-te potca de nas,
Dela mama.
Cu cine ma cununasi;
12 Bata-te potca trial fine,
Asearg, la lumfinare, Dar n'au fost ochii la tine?
Mi s'a pgrut toanta, floare; Dela mama.
Iar dacá s'a luminat 1), x8
Mg mir cum nu m'a mfincat I
Zi ca el si fa ca tine,
Dela mama.
i las' sa nu fie bine I
13 Dela tata.
Mult a mai tunat si-a fulgerat, 19
Panà i-a adunat l
Bea saracul cu bogatul
Dela Matei Boboc (48 ani), Fluresti.
De se minuna a) tot saiul I
Dela mama.
14
Daolicg, lele Busk 20
Mi-ai pus vartelnita 'n use, Puseiu panza,
i-rni dapeni cgte-o päpuse I Când (IA frunza,
Dela Mitricl Protoposescu (39 ani),
Fluresti, 2) Versurile acestea populare iti aduc
aminte de Horatius:
Absumet heres Caecuba dignior
15 Servata centum clavibus...
Arzg-te focul iubit, (Carmin. lib. II, Ad Postum. Sau pe
La ce vreme m'ai gäsit: româneste:
Cand pui mainile 'n pamant, aCu sutimi de chei Cecubul, s1-1 inchizi
(oricat de bine,
*i. má scol in sus oftând ! aTi-I vor bea mostenitorii, cei mai
Dela mama, (vrednici cleat tine.
(Traci. D. C. 011ânescu).
1) A se lumink de zitiä. a) Var.: ((De se minuneazi satubl

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 1 xi

si-o sfar§ii la San-VIsii : 25

Ce fIcuiu de ml pripiil Vinu-1 beau, rachiu-mi place,
Dela mama. De parale nu pot face :
2I De curvar i de betiv
Foicia .§'o secarl, Nu pot casa O. mi-o tiu.
Lag, puick pan' la varà, Dela mama.
SI scoatem rIzboiu'-afarä,
26
SI chemIm vecinele,
SI ne 'noade firele : Doamne, Doamne !
C'ai pus pang de-a subtire, bra pIcIto§ii,
Dai cu bragla, nu se tine 1 Saturl bortoOl !
Dela mama. Dela mama.
22- 27
Pe sulul de dinapoi, Ce-i in gura beatului,
Cinci sute de läturoi 1); E 'n urechea treazului.
Iar pe cel de dinainte, Dela CosticA Popescu (35 ani), Flure9ti.
Dracu' le-o mai tine minte !
Dela mama. 28
23 Ii tremurà trupu',
La boangiu 2) in prävIlie, si-ar mama ca lupu'.
JoacI warecii 'n alai& : Dela mama.
JoacI §i se-afurisesc,
29
CA tIrate nu gäsesc I
Dela D-tru Ionescu, mAmular, 38 ani, Vioara: Bunä e mireasa, bunl e
FAure§ti. [mireasa 1
Cobza: Ho, s/ ca vedem; ho, sä
24 [ca vedem !
Mi-e bIrbatul bäutor : Dela mama.
BIù patruzeci de poli,
Vaca cu doi gonitori, 3°
*i. rImase §i dator 1 Bate mata cu vItraiul,
Dela mama. CI dece n'a scos mIlaiul ! $)
Dela mama.
1) Sau ldtunoiu, ldtunoaie, firele de
urzealA, maicuseamA, cari se rup in timpul
31
tesutului §i din cauza aceasta, nelegandu-se
On= cal:1MA niate strungi, (Marian, si-au plecat olteni la coasI,
Satire, pg. 374.
2) Boiangiu, manufacturier. 3) Se zice despre femeile lene§e.

www.digibuc.ro
 112 G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. FOPESCU

si-au rAmas oltencele, *i le 'ntinde pe zAbrele,

i-au beut 1) zAvelcile 2) De latrà cainii la ele;
De la mama. Mi le 'ntinde tot mai sus,
LatrA ainii ca la urs!
-32 Dela Stlinicfi Radu (5r ani), Fiitirebti.
Una,
'aia-i 3) curA lAnA I 37
Dela mama. Porunce§te §i 0 fA,
CA mai bine stA 1
33
Dela Petrache Popescu (52 ani), aluiu-
AibI-odihna v Antului; Romanati.
Aibl casa cucului I 4)
Dela mama. 38
Nu te uità la obiele,
34 CA iasI dracu' din ele;
Foaie verde trei rasure, Nu te Ida Ia cojoc,
Mo§ule cu plete sure, Ci te uitA cum mai jocl
Printre fete ce te 'ncurci Dela Stänicit läutarul (v. buc.2o).
Cand abià te tii pe furci ?
Dela Mitricl Protopopescu (39 ani), 39
Fluretiti-Valcea. Cine prinde hora 'ndrum,
Mult e mare qi nebun!
35 Dela mama.
Nevasta care-i frumoasA, 40
Nu-i pIcat 6) s'o Iii in cal; Pui, pui, pui, pui, pui, pui, pui,
Dar nevasta ce-i urità, De-ati mAnd, de n'ati mama,
Nu-i pAcat s'o dai de rapll Eu sl-mi fac datoral
Dela Matei Tficutil (41 ani), Flure§ti. Dela mama.
41
36 Ochii vAd, inima cere:
Fetele dintre vAlcele, Ce folos cl n'am putere !
SpalA rufele 'n ulcele, Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), Fiurebti.

1) In Vilcea se pronunti, mai In tot- 42

dauna, beut, beuturd. Aolia sunt de drag 1),
3) Fuste acute din Mat rohie sau hi Dragoste cu cin' sl fac ?
várgate cu alte colori.
Dela mama.
3) *i aceleia.
4) Blestem. 1) SubInteles: *de mine I* cle drag de
3) Var.: 4Face ca s'o tii in caslio! mine le.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA II3

43 so
Taca-ti gura, fá lelitä, Boierul la cafenea,
Au te-a facut la melita ?!... cocoana la fufea 5),
Dela mama. Una, s'alta, de !
Dela tata.
44
Pan' sa geama boii, 51
Scartaie carul I Pune vita,
Dela mama. bea Ghita !...
45 Dela mama.
Cele bune ung,
Ce le rele 'mpung ! 52
Dela mania.
Duru, duru, duruian,
46 Cu fetele 'n buruian :
Decal floare la mucoare, Cu-ale mici,
Mai bine pe-o apa mare: Prin urzici;
La tilward se-ofileste ; Cu-ale mari,
La frumoasä infloreste. Prin lastari.
Dela Leanca Prusu (33 ani), Fluresti. Dela tata.

47 53
Of saracul maritisul, Of 1 saracu' sulimanu',
Cum potoll scarpinisul 11) Cum maritá dudumanul !
Dela mama. Dela Matei Constantinescu (35 ani),
48 Fluresti.
Särace sulimaturi 2),
Cum intrá prin sbarcituri I 54
Dela mama. Eu nu beau, cá sunt betiu ;
49
Beau §i eu, ca sa ma tiu ! 6)

De urita nu-i bag villa ;
Treanf a 3) mi-o baga 'n izana I 6)
Dela mama.
1) Zice toanta care nu se lea cleat In
ajunul nuntei.
3) Sulimanuri, sulimenèle, sulimäni-
turi.
4) Zdreanta.
4) A bigit In iztiná, a izini = a spilt(
titu rufele, In cazul nostru.
Dela mama.
55
Deschide, leleo, cotetul,
6) La fficut soseaua, la Ingrijitul ei.
°) Variantá:
oZice lumea cA's betiu,
oSi eu beau ca sl mA tiul»
Sau:
eu beau sl mA mai 0111*

www.digibuc.ro
 -
114 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

SA vie si cfintaretul, S'o foita de lalea,

SI mAnAnce gainet,u11). Popa zice ca nu bea,
Dela mama. Si 1-am prins la butia mea,
56 C'o ploscA de opt oca 4).
GAina cAt mai bAtr Ana, Dela Radu ZdräncAnici (6o ani), FAurevi.
Face zearria cat mai bunal 6o
De la Dina BAblinitoaia (70 ani), Flurelti. Dupa rAie,
Si chelie.
57 61
Trage pamAntul si 'ndeasa, MA 'lianä taica la plug,
'NdeasA bine, s6 nu iasal Nu pot boii sa-i injug:
Trage, c'a trait destul, Eu ii dau cu coarnele,
si-a murit, c'a fost fudul 1 Ei se 'ntorc cu coadelel
'NdeasA bine, sA nu iasa, Dela I. Ciudea (50 ani) FAurevi.
Sa-mi mai bata la fereastra,
Ca ramAiu far' de nevasta 2): 6z
0 juratA de nevasta, SoacrA, soacrA,
Nici ca ItasA, nici nu coase, Poama acra:
Toata ziva la fereastra, De te-ai coace cAt te-ai coace,
[Dor cu ochii pe fereastrA] Du lce tu nu te-ai mai face!
Dela Ion Mogoroge (lAutar) (30 ani), Dela mama.
Stirbeiu-Romanati.
63
58 Drag imi e la refenea
BunA dimineata, caciula, Cu voinici de seama mea,
CA stapAn' tau n'are gura! 3) Drag imi e la beutura
Dela Ion PitpälacA (44 an», Mure§ti. Cu voinici de-adunaturA !
Dela Leanca Pruau ( an», Ffiuretti.
59
Foicica de rAsura, 64
Vine Iene,
Popa zice cá nu fur6, Pe la gene ! (Somnul).
Si 1-am prins in batatura
Dela mama.
C'un boboc de gAsca 'n mânä.
65
1) Escrementele paserilor. Cfiscatul umblA din orn in orn,
3) Var.: *MA lasA fArA nevastA N. Ca paserea din porn in porn.
3) Se zice celorce nu dau *binete» la
Dela mama.
oameni; sau acelora cari nu zic *bun
lucruh oamenilor cari muncesc. 3) Var.: *C'o boa de opt mil».

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA I I 5

66 71
A trecut Santa-Maria : Variantd
Jos, neica, cu paläria ! Cand vine ziva de lucru,
'Dela Stan PitpAlacii ani), Ffiuresti.
(41
Mi se molo§e§te trupu';
67 Cand e zi de sarbätoare,
I'auzi, i'auzi cum mai zice 1): Nici-un os nu ma mai doare !
Sanatatea sa-1 manance. Dela mama.
Sanatatea fetelor, 72
Dragostea nevestelor. Hai, nevasta, la pra§it I
Man-o, mai ! Nu pot, (fam iinbolnavit !
Dela Läutarul CiocAnel*. Hai, nevasto, la baud
Fa 'nainte, cA te-ajung I...
68 Dela mama.
Ocolii biserica,
73
Furca 'mi puse piedeca I
Intraiu §i 'ntr'o manästire, Decat c'un caier in furca,
Furca, hoata., dupa mine I
Mai bine cu neica 'n luncl ;
Decat la panza 'n razboiu,
Dela mama.
Mai bine prin al zavoiu.
69 Dela mama.
Decat un caier de oinz 2), 74
Mai bine-o vadra de vin ; Variantd
Decat un caier in funk
Mai bine-o oala de tuica 3). Deat cu sapa la munca,
Dela mama.
Mai bine cu neica 'n lunca.
Nici n'4 tese, nici n'a§i coase 4),
70 14 tot sta cu neica 'n leasa,
Cand vine ziva de lucru', Uncle mi-este iarba deasa
Mi se molomte trupu' ; Si umbra destul de groasa :
Chid e zi de sarbatoare, Nici n'a§i mai intri in casa !
Nici un oscior nu ma doare I Dela Leanca Pru§u, Fluresti.
Dela mama.
75
1) Läutarul. Subtire nevasta mea,
2) Lilnii mai scurti, mrtrunti, de proasti Subtire dracu s'o ia 1
calitate. La mijloc cat putina !
3) Deacl vine, poste, expresia: la aveit Dela mama.
de furcil cu cineva l*, a o pätl cu cinevi;
a o 041 pe-a buni. 9 Se pronunji ecoascb.

www.digibuc.ro
nx6 G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

76 Omule, pisica noastrA I

FoicicA de pelin,
Priceput imi wi, vecin',
CA ti-ai pus casa la drum,
i.-ai coperit-o cu fan !
Dela mama.
Nu-i Wale pisiceascA,
Ci-i bAtaie voiniceasa ;
Nu e urma de pisicl,
Ci e ghiata lui CosticA I
Dela GhitA BAdith (44 an). Fluresti.

77 83
Cat or sta zapcii 'n plasà, Omul dacI 'mbAtrane§te,
Nici n'am sl mai ies din leas5 ! 1) Nici doi bani nu mai plAtwe :
Dela mama. Pune pae i-.1 parlwe I
78 Dela Florea Stegariu (48 ani), FAuresti.
Decat sl tot Os la pan* 84
Mai bine sA cant din frunzA !
Cand ii aminte§ti de-argek
Dela tata.
IntrA toti dracii in ea L.
79 Dela t IonitA Maria (45 ani). FAuresti.
AO-i place babei mele, 85
SO se pane cu mArgele:
M'a.ezaiu la butie,
*i. 'n gurA, defel mAsele !
FAcuiu gatul palnie,
Dela tata.
i tornaiu de dadue !...
8o Dela mama.
La omul strac,
Nici boii nu trag ! 86
Dela mama. Firicel de iarbA neagrà,
81 Mliculita mea ml 'ntreabA,
Care muncl mi-e mai dragd ?
Joacä ursul la Ploeti,
Eu i-am spus cA nici o muncá,
i brezaia la Strejefti 2)
Decat cu neica pe luncl,
Dcla Mitricä Protopopescu (39 ani),
FAuresti.
SA culeg cate-o urzicA,
SA dau la puii de curd,
82 CA mAlaiul nu-1 manAncA !...
Ia te uitA, fa nevastA, Dela Luta I. ParcIlAbescu (41 ani),
Fluresti.
Cine bate la fereastrA ?
87
l) Zice proasta care e imbrAcatA rAu
de tot, e goalet, golopand, goall puscA. MA 'nchinaiu pela icoane,
2) Sau oricare altä comunA. Furca mereu pela poale;

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 117

Uncle vld furca §i fusul, 94

Par'cl e lupul §i ursul L.. Bung. gAtealA ;
Dela mama. Rea potrivealA :
88 Intaiu zdrimea,
Unde-o vld cu §ortul ro§u, $'apoi purcelimea a).
MA perpelesc 1) ca coco§u' !... Dela Gh. M. Vasilescu (35 ani), FAuresti.
Dela Man Pitpillaca (48 ani), Fluresti.
95
89 Iubesc noaptea ate zece,
Eu ii pui ciorbA pe masA, $i tot mi-e inima rece,
El mA ia de Or prin casA ; C'o fi altul 4) de m'o 'ntrece 1
Eu ii dau ciorbA de puiu, Dela mama.
El mi-aratA biciu 'n cuiu L. 96
Dela mama. Variantd
go Iubesc noaptea cate zece;
SA beau vin cu oala, Tot mi-e inimioara rece,
SA se ducl boala L.. C'o fi altul §i m'o 'ntrece !...
Dela f Ion Bunescu (67 ani), Fluresti. Dela mama.
97
91 Foicia l6bodA,
SI beau vin cu douà oale Gura lumii slòbodA :
SI rämaiu un coate-goale L.. Lash* lumea sI vorbeascA,
Dela acelas. Numai puica sà-mi trAiascä,
92
$i sl vrea sA mai iubeascA I
Unde nu-i pisicA 'n cask Dela Iancu Protopopescu (36 ani), Fluresti
$oarecii joacA pe masI;
Unde 'n cash' nu-i pisicA, 98
$oarecii steag 4i ridicA L.. 2). FoicicA foaie latA,
Dela mama.
SuveicatI 5), fluturatA ;
$i la cap netAsAlatA 6). !

93
S'am O. rad, sA rad, O. rad,
CA de-oiu luh vre-un arrarit,
Nici nu m'o lAsh sA r ad !
Dela Leanca Prusu, Fluresti.
i) Tfivälesc, nu-mi vine si stau locului.
8) Sensul cuvintelor, aa ridicit steag»,
este : a jubilit, a se veseD, WA cum II
grisim in hebraicul : dagal: a ridici steag,
a jubilit.
Dela man-La.
8) A zis tiganul ctiruia nasu-srm, ca sil
se rficlä de el, i-a dat intaiu lapte (zdrimea)
si-apoi fripturä de purcel (purcelimea).
4) Sau, alta.
5) Imbricatrt adiclt cu toale tesute cu
doll suveici din care, una cu teavrt cu
fir (beteh) si cealaltä cu fir obisnuit, fir
de bfiteali.Obiceiu vechiu, de provenienti,
poate, orients% turceascl.
8) Nepieptenatà (iron.)

www.digibuc.ro
r 18 G. F. CIAUSANU, G. PIRA $1 C. M. POPESCU

99 104.
MA bucuraiu la avere, Muierea nescuturatA 2),
MA 'nsuraiu fArA plAcere, Ca moara neferecatA !
MA' 'nsuraiu §i-mi luaiu muere; Una y'alta, de L.
Averea se duse toatA, Dela tata.
RAtnAsei cu sluta 'n vatrA L. 105
Dela f Ion 13;inescu (67 ani), Fauresti. Foaie verde §'o lalea,
Trageti hora mai Incoà,
100 SA se prindA si gaica :
Variantd SubtiricA, subtirea,
MA bucuraiu la avere, Aproape ca putina !...
MA 'nsuraiu §i-mi luai muere ; Dela mama.
Averea se duse toatA lob
RAmAseiu cu tuia 'n vatrA !... De nu erA sAcureh,
Dela mama. MA curAtià nAroada !
Dela mama.
Dot
107
Am sA joc ca rasa 'n baltA,
C'am rAmas nemAritatA, Iar a§à §i dA-I cAteaua,
Ca mArgeaua ne 'nsiratA !... Cu ghioldul 3) scoate-i mAseaua 1
Dela Stänicrt Läutarul (35 ani).
Dela f Dares Tranca (6o ani), Frturesti.

102
Variantd
Pe-un picior 1), suratá fatA,
C'ai rAmas nemAritatA,
Ca mArgeaua ne 'n§iratA 1...
Dela mama.
103
Bung ziva, fa nevastA !
Curl 'n vale la o leasA !
BatA-te potca de tuie 1
CfinepA ticeam sA puie !...
Dela mama.
Adica: sari si tu pe-un picior, in
hora, hi joc I
io8
Când e calea 4) mai aproape,
Nici-un dor nu se mai poate 1
Dela mama.
109
Cine iube§te §i spune,
SI n'aibl parte de bine ;
Cine iube§te §i tace,
N'are nici dracu' ce-i face 1
De ! de, murgule, de !
Dela mama.
3) Nebatuta, nescuturata de uclinepa
dracului» (de par).
3) Ghiont; A ghioldi; a inghioldl.
4) Calea, drumul dintre flacau si fata
mare.

www.digibuc.ro
 CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALcEA
110
Sub o manä de pAduchi,
Nu §(tiu) ce finding. 'mg Mifcci!
Dela mama.
I I I
Hai noroc, dela Georoc,
Ce-am vorbit, nu mai intorc
Dela tata.
112
InimA de putrigaiu,
N'am un cutit sA te taiu I
Dela M. Predescu (32 ani), Inviltfitor,
*tirbei-Romanati.
113
Sic, sic, sic: cä te-am ldsat 2),
N'ai venit und' te-am chemat !
Dela mama.
114
Foicicg bob nAut,
De ti-e bArbatul urit,
SA-1 iei, cu curmul2), de gât,
sA-1 tragi Vinerea 'n tArg;
sl strigi in gura mare:
((Hai, la bArbat de vânzare,
«Ieftin: cu douA parale!
Dac'ai vedeâ §i-gi vedea,
CA mu§terii. n-Ai avea,
SA-i lai pretu.'nteo park
Ca sA scapi de-o satar 4)
Dela mama 9i dela Leanca Pru§u Flurevi.
1) A Intoarce, ali lua vorba Inapoi,
2) A parfisl pe cineva, (vorb. de indril-
gostiti).
3) Curmeiu, bucatii de frânghie, funie.
4) Pacoste, bela, nacaa.
www.digibuc.ro
119
115
FoicicA avrAmeasä,
Lag lumea sá vorbeascA,
Numai puica sà-mi trAiascA,
SA vrea ea sl mg. iubeascA !
[*i sA vrea sl mg iubeascll] 5)
Dela mama.
116
De sArbAtoarek
«Cgte-o cheotoreà:
((Tot nu m'a§ fi agonisit 2) a§à!»
Dela mama.
117
Dezboiere§te-mA, Doamne,
CA m'a luat dracu', de foame 17)
Dela aceea.I.
ii8
Loloaico, mAritä-ti fata,
CA vAd cA i-a albit coada.
0 s'o mArit, vai de mine,
Dar nu-mi latrA nici-un aine.
Mi-a lAtrat un aine ciont,
S-a dus dracu' peste Olt,
Oltul mare, revIrsat,
S'a dus §i s'a inecat,
Fata nu s'a mAritat L..
Auzit dela Gogu Nicolescu (22 ani),
Lalo-Valcea.
6) Iti aminteqte de versurile luiCatullus.
oVivamus, mea Lesbia, atque amemus
«Rumoresque senum severiorum
aOmnes unius existimemus assis...
(Ad Lesbiam, V).
6) Rupt la haine, cilma§ä.
7) Iti aduce aminte de faimo§ii boieri
Giulegi, de boierii Inch* cu teiu sau cu
boll de funie, cari se gäsesc foarte des
prin jud. Vfilcea.
120
119
Foaie verde bob areu,
Multumesc lui Dumnezeu,
C'am bArbat pe placul meu:
Ce zic eu, zice si el.
El mA chiami la sApat,
Eu mA fac bolnavA 'n pat,
Foaie verde bob si linte
MAi bArbate, tu n'ai minte:
Ia anepa si mi-o vinde,
Si sl mi-o vinzi mai cu pret,
CA eu lunea nu lucre;
Martea till de sArbAtoare,
Miercurea de fatà mare,
Joia pentru dobitoace,
vinerea nu se toarce,
Sdmbdta e de lAut,
Dumineca de sezut 1
Vezi a dracului nebuna,
Cum ii trece sAptAmfina !
Dela mama.
120
Foaie verde ca spanacu',
Zici, femeia nu e dracu',
CA and isi vede bArbatu'
Ia arpa si-si leagA capu'
se 'nveleste cu sacu',
Si doarme On' o ia dracu'.
Foaie verde mArgArit,
Hai, nevastA, la prkit !
Omule,-ai inebunit ?
Nu vezi c'am imbolnIvit ? !
Ho, nevastA, c'am gresit,
Iartl-mA, cA n'am stiut !
Hai, nevastl, la beut
Bodeaproste, mi-a trecut !
Hai 'nainte, cA te-ajung !
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
C'un pui de glinA fript,
Cu lAutarii antând
Pe mijlocuI.satului,
SA dau chiot dracului
De focul bArbatului,
CA mi s'a dus dracului 1
Dela aceeal.
121
Ostenit si plin de apA,
Cand viu sara dela sapA,
GAsii natantoala 'n vatrA,
Cu mAmAliga nefiartA,
Cu picioarele la use,
Cu capul plin de cenuse;
Rupse Boian1) i se duse !
Na, na, na, Boiene, na !
CA nu este boala ta,
Ci e natantoala mea,
Care-am dat cinci poli pe ea,
S'acum nu face-o par4 !...
Dela aceea§.
122
Foaie verde ca scumpia,
Detei 2) via §i mosia
SA scot nAroada de-acia:
Detei casa s'un pArete,
NAroada sade 'n unghete,
Cu conciul pus pe-o ureche,
Eu O. zic cl-i sade rAu,
Cu 3) ochii pe mestecAu,
SA-1 frangl in capul meu !
Dela aceea.
1) Nurne de bou.
2) Pentru: &dui.
3) Subinteles: ea.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 121

123 129
Mi-ai dat cu rufald multA, Unii muncesc viile;
De-mi fAcu§i venin la burg ! S'altii beau vinurile !
Mama. Hora.
124 130
Din dragostea mea a multà, De and beau rachiu de prunii,
M'aleseiu c'o babl surdà ! Nu mai port cAciulA bunk' !
Mama. De and beau la vini§or,
125 Par'd mi-e mai binipr !
Foaie verde trei scaeti Hora.
Haideti, fetelor, haideti
La bAeti in alte pArti, 131
CI bktii dela noi ... Dad n'am avut noroc !
Sunt trente de pe gunoi, SI-mi arunc conciu' pe foc,
Cfind Ii vezi sara prin Conciu' §i cu legAtoarea,
Par'cl sunt rudari cu furci ! 2) C'aà mi-a fost ursAtoarea !
Furca. Furca.
126 132
MA uitaiu la nAtArAi: Dragile neidi copile,
Cu zambile 3) dupA ei; Da-v'ar Dumnezeu un bine,
Má uitaiu §i la a mea 4): Si mie de-o sAnAtate:
Licia samo diva. Ca sA vA märit pe toate,
Furca.
SI v dau pe la bärbati
127 Ca sA nu mA blestemati !
M'a§i duce §i eu la nuntA Hora.
Da mi-e nevasta uritä.
Furca. 133
CAnd mi-erai, puid,
128
Ti-era casa vAruità,
Unii muncesc pAnA mor; BAtAtura pardosità
S'altii beau cu capul gol 1 Numai var i drAmidA !
Hora din Fiureati. Hora.
Rumeneall de boboc de tdrg (floare 134
artificiall) cu care se sulimenesc fetele, FoicicI §i-o sipicA,
nevestele and ies la lume.
2) Furci de tors. Nevestid tinericA
3) Pentru: neveste, ibovnice frumoase. Na, na, na, rachiu din sticlA
4) Nevasta, ibovnica. Si vin din ulceaua' mica;

www.digibuc.ro
I22
Iubeste ki fii voinick
$i de bArbat sl n'ai fricAl
Foicia liliac
$'o creacI de matostat,
De ti-e fricA de bArbat,
Spune-mi mie, ca sä-1 bat,
Cu nuiele dela gard,
Cu Oran*/ de sub pat
$i urmA de lup turbat
Ca sä nu-si mai dea pe leac !
Furca.
135
Ioano, f... dracii täi-
Eu te strig dela vita
Tu rAspunzi din pAducei,
Dela drAgglIii tli 1
Hora.
136
Spune-afurisato, spune,
SI nu zici maine-poimaine
C'a fost pricina din mine!
Hora.
137
Pärinte, Sfintia tal
Spovedeste pe loana;
SI nu-i dai plcate multe,
CA e micA si le uitA !
Hora.
138
Foaie verde s'un mohor
ToatI lumea vrea sä mor,
SI le las pe mandra lor;
Da' de-ar fi sä mor ca maine,
Nu las pe puica la nimeni I
Furca.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
139
Foicia de mäcris
Puicuta dela pietris,
MA roagl s'o iau furis;
Eu ii spuiu c'o iau cu nuntk
Ea spune c'o miscA 'n bura 1...
Hora.
14.0
Astäzi beau si maine beau,
MA mir bani de unde iau ?...
Tot de pi la 1) Ai de au ;
Da' nici Aia nu-mi mai dau,
CA-mi dau bani intotdeauna
$i nu-i mai vAd cat e lumea!
Hora.
141
FoicicI avrAmessä,
Am o mandrutA frumoasä,
$i se poartá cam imoasd:
Nu stiu: lesia-i de salcd,
Or sApunul e de vacI,
Ori albia-i este spartA;
Lesia nu e de salcd,
Nici säpunul nu-i de vack
Albia nu-i este spartä;
Mdmifica 2) ei nu fread. I
Dela lrattarul Cucu.
142
Nu te uith la aciull,
$i te uitA la fäpturä;
CAciula se rupe maine,
Tu rAmai, puick cu mine!
Dela Cucu.
1) Sau: du pi la.
2) Diminutiv dela maná.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 123

143 SA ia urit cu urit,

Nu cAtà cà sunt bitrân, SA trAiasca amArit !
Ca sunt cu dragostea 'n s ; SA ia frumos cu frumos,
Nu cItà cl-s negri§or, SA trliascA mângaios
CA-s la dragoste u§or 1
Dela acelaa. 150
Foaie verde trei lalale,
'44 MA 'nsurai §i luai muiere,
De cocoa* sunt cocoanA, MA bucurai la avere :
N'arn fäsui sl bag in oalA La oale i la ulcele I
Nici porumb sA dau la hoarl !
Furca, Filure9ti. 151
145 Joacl, lele, i nu prea,
Minte proasta ce-am avut : CAci cAma§a nu e-a ta,
Am dat dragostea 'mprumut Si este a na§e-ta.
Si-acum cu ochii mA uit ! Azi ti-o da, mftine ti-o ia
Si rAmai cu treanta ta.
Idem.

146 152
Banii te scapA din lant, FrunzA verde lobo&
Si frumosul din racaz. Puica mea nu-i slobodà
Idem.
SA intre 'n bisericA ;
147 Nici crucea sà mi-o sArute,
La cap pApu.le, Nici la popA sA se uite
La c... mitu§e !... CI biserica-i sfintitä,
Idem. Si mandra mea e grqitA ;
Nu-i greOlA cu-altcevà,
148 Decat cä mi-a dat gura.
De-ai fi om de oameni buni,
N'ai §eclea pingd garduri 153
Noaptea la §apte ceasuri !... Foaie verde de dudAu,
Dela acelaq. Mandro, bArbätelul tAu
149 Ologi-l-ar Dumnezeu 1
Fugi, uriiule, din prag, Deat sl mi-1 ologeascA,
SI vie care mi-e drag ! Mai bine ssi mi-1 orbeasa.
Foaie verde foi dudAu, CA olog §ade la foc,
RAu a fAcut Dumnezeu : Si vede prin casa tot 1

www.digibuc.ro
124
154
CiobAna§ la oi am fast
Oi le nu mA cu.nosc.
M'or cunoa§te fetele,
CAnd le-oi lua betele!
155
Plea' nora la fAntAnA
Cu cIma4a soacrii 'n mAnk
0 trasA prin baltä-odatk
Na-o, soacrk cA-i spAlatAl
156
Nu mA cAlch pe picior,
CA eu tiu de ce ti-e dor !
De ii-e dor de skutat,
CalcA-ml pe celAlalt I
157
14urel cu puiul dodii,
CA se rupe br trul sobii:
Iarna afará e geroasA
mireasa-i friguroasAl
158
'astAzi joc, mAine la joc,
MAlaitil de Joi, in foc;
BAtui mAta cu jordita,
CA de ce n'a scos turtita;
mArtanul cu vAtraiul,
CA de ce n'a scos mAlaiull
159
VrednicA-i mândruta mea,
De vrednick dracu-o ia,
VrednicA §i 'ndemnAtoare,
Ar sta trei zile la soare,
o lung la rAcoare I
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
CAnd e vorba de rAzboiu,
Fuge, par'cA-ar fi-un strigoiu.
i6o
Le14oark lelea mea,
Luatte-ar dracu, sI te ia!
ama ti-e nespAlatk
TurtA nu e pe corlatA.
Spa1A-ti, leleo, cAmAma
CA-o sA vie i turtita I
161
Foaia verde-a bobului,
Sant in capul satului,
Nevestica mi-e istemk
De vrednick ca o treantA:
TreantA de-aia de gunoiu
Muiatá in usturoiu.
Fetele din ZlAtIrei
DA iubitul unde-1 vrei;
Fetele din tefAne§ti,
Vorbqti cu ea §'o iubqti;
Fetele dela Voicwi,
DA iubitul pe poteci;
Fetele dela BArsanu
DI iubitul cu toptanu;
Fetele din DrAg4ani
DA iubit pe gologani!
162
Doda e la brAu cu zale
*i din gurl-i cur/ bale,
Lask do da, zalele
iti terge balele!
163
MAndrulitA te dau ochii 1),
CA iubqti dascAli i popi;
1) Te-aratá ochii, te dau de gol ochii.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Dar te terge pela gurA,
CA popii-s la 'nvatatura;
SI te tergi 'apoi la nas,
CA de dascali ai ramas.
Foaie verde matostat
Mandra-asara s'a culcat
Cu soarele nescapa tat.
Frung verde isma creata,
Se scoalA de dimineatA:
Cand e soarele 'n pranzcior,
SA ia apa in urcior !
164
Ce-ti-e omul talalAu!...
De vrei, II culci in dudau,
*'apoi te duci peste lunci,
Cu iubitul sa te culci !
165
Frumos, mandro, te-ai &it,
Razoarele nu le-ai plivit,
Tu la iarna ai vedeh
Cand n'ai avea ce toch,
Cepu§oarl in ulcelusA,
Am sa te pui dupa w,
www.digibuc.ro
x25
SA stai cu greerii de vorba
Sa ti-se facA ochii toba.
166
I... With' badipr,
Vin coleh la saniwr I
/4 veni, lelita mea,
Dar nu tiu ce am coleh,
a grind aseara gardu,
Mi-ti-am intalnit barbatu!
167
Mai nene, nene Ilie,
Da-mi-te-ar maica-ta mie,
SA te pui de pazA 'n vie;
Strugurii sa mi-i pazqti,
De drägull O. dorwi.
168
Mandra mea, imbrAcata e
Cu cojocul de berbeac
La gura-i toata dovleac;
Mandra-i cu cojocul vechi
i,-i plina pan' la urechi I
Dela bucata 149, culese de G. Fira.
 GHICITORI
I 7
Am un co pil : de-1 iau in brate 1) Fatá buburoasfi
plfinge; de-1 las jos, tace. Sade cu vodá la masfi.
(Lantul). (Strugurele).

2 8
GAimqe ciu§e De-aici pinl la munte,
DA cu curu' prin cenu§e. Tot zale márunte !
(Furnicile).
(Luleaua).
9
3
Sub padurea grámlditä,
Gardul alb i boul rop. Sade lumea-adápostitá.
(Limba §i dintii). (Casa).
DO
4 Am n4te fete: and iti vin in
Am o vacl Mae curte, sa nu le aperi de caini; sl
Umblá noaptea prin gunoaie. le aperi de glini I
(Luna) (Rfirnele).

5
II
0 mulg cu scara Am o vacá cu tita 'n spinare.
i-o 'mpart cu tara. (Cowl casei).
(Moara).
12
6 Sus bat tobele;
Am o fatá cu clmg§i nenumá- Jos cull neguele.
rate §i le poartá pe toate pe ea. (Sita).
(Varza) '3
1) Toate ghicitorile bleep cu vorbele : Patru restee duc o plastä de fân.
Ighici-mici b. (Gala).

www.digibuc.ro
 CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA 127

14 2 1

Am patru fete: se gonesc me- Inalt cat casa,

reu si nu se mai ajung I Verde ca mätasa 1).
(Roatele carului). Ghici-mici, ce e?
(Nucul).
15
22
Am o läditä : vântul o 'ncheie, Ce intrà 'n sat
o 'ncuie, vantul o descheie. i câinii nu bat ?
(Coada glinei). (Noaptea).

i6 23
Am o iapä : cand ii iau saua, Tutoianä, tutoianä
i se vAd matele Tapa noaptea pe poianä.
(Lada, cufgrul). (Gfisca).

17 24
Coada vulpei Am un mic-mititel
Pe dloaga butei. i-ngrädeste frumusel.
(Tfklvul).
(Acul).

25
18
TAgan spanzurat,
Am o Mill Bun de mâncat.
Cu-o porumbitä ;
(Strugurele negru).
Cum zboarä porumbita,
Nu mai e nici lädita. 26
(Sufletul si trupul).
Amar ca fierea
Dulce ca mierea.
19 (Nuca).
Am un bou roschv,
Unde se cula, iarbà nu mai creste. 27
(Focul). Am niste boi: clau sa-i bag in
obor si ei intrà numai cu capul.
20 (Lingurile'n straching).
BAzmäluta 'no datà, No. 21 27: Dela MArina Ilie PfircAlft-
Peste mare aruncatl. bescu (52 ani), Fluresti-Vfklcea.
(Curcubeul). 1) «La noi sunt codri mari de brad,
No. I 20: (Dela mama, Ffiuresti, Si câmpuri de miltasi»
Vfilcea). (O. Goga).

www.digibuc.ro
128 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU

28 36
8âcäita, vai de ea I In pAdure nAscuiu, in pAdure
Sade 'ntr'un varf de nueä. crescuiu; acas' dacA m'aduserl,
(Aluna). cercel imi puserA.
Dela Hie M. Olaru, 17 ani, Fiuresti. (Cobilita).

29
Ghici-mici: 37
Ce nu simti pe tine ? Sunt cercel la toatA lumea: nu
(Numele, Porecla).
mA poartA, ci doar mA agatA la
case in fall.
30 (Laciltul).
In mijloc de camp
ade-un ciovdrstek. 38
(Buricul) Ganganie fall suflare
3r UmblA ati-astimpdrare,
Am o calm: pink' n'o iau de N'are duh, nici nu viazà,
coadA, nu latrA (nu zice (ibleau»). ToatA lumea indrepteazA.
(Melita). (Ceasornicul).
No. 29 - 31 : Dela Hie Pircillbescu
(6o ani), Fluresti-Vilcea. 39
ButurugA billbura
32 slde jos §i tulburA.
Bete peste bete: (Putineiul).
0 mie 'ncheiete.
(Ghemul). 40
Sus tunA,
33
Inteo vale-adanca Jos rAsunA,
Mii de ciori s'adunl. Ciorile s'adunA.
(CAlugArii and vin la hiserial).
(Lingurile 'n strachinil).

34 4'
Ce e dulce §i mai dulce Felie de pepene
Si pe taier nu se taie ? Merge pe rost repede.
(Somnul). (Suveica).

35 42
Sus copaie, jos copaie, Am o cAtelu§e,
La mijloc, carne de oaie. Laträ 'n valcelu§e.
(Scoica). (Melita).

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 129

43 so
Am o rati Rästeu rece,
}Id viatä : Marea trece.
Trece marea ne'ncetat. (Sarpele).
(Luntrea). Dela mama.
44
51
Tàntai-bhntai §ade pe tantbi- Nuielu§ä-unsä,
bAntbi ; dar tantbi-bäntdi nu poate In buruieni ascunsä.
'§edeh pe Ontai-lAntai.
(Sarpele).
(Cioara care glide pe spatele oilor, porcilor) Dela mama.

45 52
Putineiu de teiu, lag Bica din cotet
LimbI de báläurii. *i n'o prinde un judet.
(Sabia, teaca de lemn). (B4ina).
Dela aceea§.
46
Umflä-mi-se, ganfl-mi-se, 53
Cerbeneaua scoall-mi-se : In pädure näscui,
Dai, dai §i n'ai ce-i faCe. In pádure crescui,
(Cimpoiul). Acas' dacá m'aduserä,
47 Horá 'mprejur imi puserä.
Pe crestata s'o bäglm; (Masa).
(Cheia casei). Dela aceea§.
Pe rujàna s'o 'nvälim.
(Focul). 54
Iu§i I Iu§i1
Peri cu peri sä. 'mpreunlm. Prin päiii§,
(Inchiderea pleoapelor = adormirea Taci I tad 1
Prin copaci.
48 (Coasa)
Casa dracului
In mijlocul satului. 55
(Circiuma). Picioare n'avea,
49 Maini n'avea,
Am o 6uturoagth: and o ridic Dar in copaci se suià.
in sus e grea ; and o las jos e (Melcul).
u§oarä. Dela Gh. Fira, inviitkor (26 ani), Steflt-
(Caiicul, gävânul). ne§ti-Valcea.

www.digibuc.ro
130 G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

56 63
Pana inpanata
Ce este:
Pe apa. lasata, Incepatura,
Cu mani de orn, Fara neam de stramatura ?
(litirtia).
Cu voie de dornn.
(Moara).
Dela acelaq. 64
57
Ce e mic i agios,
Merge, §i nu merge, Sade pe punte de os.
(Inelul)..
De ascultat, te-asculta,
Face gura multa; 65
Ce-i dai, Ili da, Sus tuna
Cu talpa 'n apa sta. Jos rasura,
(Moara). La mijloc ciorile s'aduna.
Dela aces,.
(Clopotul).
58
Ce lucru e in toate 66
*i far% el nu se poate ? Hop, hop,
(Numele), Surcele 'ngrop:
59
Gheme stranse,
Douà jumatati de blid Funii intinse.
In dot& margini de crang. (Dovleacul)..

(Urechile). 67
Dela acela§.
Tábarcuta neagra
6o Peste camp alearga.
Am doi bulgära0 de unt, (Epurile).
Cat dau cu ei, cat se duc. 68
(Ochii),
Hodolog, boldolog,
61
De barba te-aduc,
Lunga, lunga De barba te duc.
Fall umbra. (Fedelewl).
(Poteca).
69
6z Voltea 'n sus,
Sus bat tobele, Voltea 'n jos,
Jos curl, negurile. Voltea vine manios.
(Sita), (Fusul).

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 231

70 78
Am doul tigInci de laie, Co pac Verde,
Se bat cu doul vItraie. Capu-i arde.
(Caprele). (Bujorul).
79
7' In mijlocul campului
Am o carte de cAtinl, Sade cuibul ciontacului.
Arar voinic o resfirl. (Buricul).
(Cartea),
8o
72 Am un cal tare,
Ce nod cu ruga se'noadä Umblà flrfi stampArard.
Si cu maini nu se desnoadl ? Ce nu tii tu, el te 'nvatä,
(Cununia). D'ai ghici, iti frig o rati.
(Ceasul).
73
81
Piele de taur
Cu piaturi de aur. Am o glinue gllbinu§e
(Cerul cu stelele). Strange minciunile 'n gu0.
(Vioara).
82
74
Pe-o valcea cotitá Glinu§a mea
Vine-o mierlà 'nvorvolità. Cand sasaie ea,
Se strange lumea la -ea.
(Ceata).
(Vioara).
75 83
Inelul doamnii
Sade 'n fundul oalii. Douä lemne inalecate
(Clopotul). Se strange lumea pe ele, ca la
76 moarte.
(Vioara).
Dacl n'ar fi, 84
Lumea ar pieri; Am o gAirià
Iar dacà multà este, Cu motul de fling.
Lumea se prApIdqte. (Zipada).
(Apa).
85
77 Mititel ca ou,
lantur, pàntur S'atarnä ca bou.
Trece pe ulità (Greutatea antarului).
C'o mie de sulitä. Dela Ilie M. Buretea (45 ani), Gorunesti-
(Ariciul). VAlcea.

www.digibuc.ro
(%
132 G. F. CIAUSANU, G. FIRA *$I C. M,. POPESCU

80 90
Sgaiesc pe roia, Am o co.lerità,
SI bag pe neteda. PIMA de oite.
(Turta and o bagi In foc). (Gura gi dintii).
De la acelag. Dela aceeag.
87 91
Ce nu trece drurnu ? Iu.le, itie prin plium
(Pirjolul).
Dela acelag. Tace, tace prin copace.
88 (Coasa).
Dela aceeag.
Am doi unchqi,
Se trag de barba amândoi. 92
(Pieptenii pentru anepA). Am un pui de grec
Dela Maria I. Aricelu (so ani), Gorunegti-
Face 'ndéc, indèc, 'Mac.
Vilcea.
(Sicurea and lovegte lemnol.
89 Dela aceeag.
Fotea 'n sus,
93
Fotea 'n jos,
Fotea vine minios. Am o fatä de Sacui,
(Fusul). Sade cu pletele 'n cui.
Dela Maria Popescu (so ani), Baldovi- (Plosca). .
negti-Romanati. Dela aceeag.

www.digibuc.ro
 DESCANTECE

.r. Descdntec pe scris4 1) gBunl dimineata, ling fantanl 1»

Nu dau in stea; Alai poftim, fad bAtrana. L..»
Ci dau in scrisul (cutare) (Imi dete scaun sI §ed).
SI nu-1 lase, »N'am venit sA §ed,
De s'o culca, »Ci-am venit sA-mi dai
SA-1 ciocneasa purecii, »Dragostile tele 3),
Cu ciocuri de fier, «SI mA spa! pe ochi cu de 1
Cu aripi de otel; Dela mama, Flure§ti-Vdcea.
SA mi-1 porneascA (pe cutare)
SI treacI prin pAdure, 3. Desalt:tau! sBobilori
FArA urit, Voi 41 de bobi,
Prin sat fArA ciumag; Cum stiti a 'ncolti,
SA nu-i dea sA odihneascA, Si-a rAsArl,
Pan' la (cutare) sI-1 porneascA 1 Si pImantul a 'nverzl,
Dela mama Fliure§ti-VilIcea. Si pAmantu-a 'mpodobi,
Si Tara-RomaneascAa- ar dni 4),
2. De dragoste 2) Dela RAsArit panA la ScApAtat,
De dimineatA má sculaiu, Mie, babei, sa-mi spuneti
La fantanA plecaiu, De (cutare hicru) adevArat:
Pe potecA necAlcatA, Dac' o fi bine, sA-mi dati bucurii
Pe rota nescuturatA; Si 'n dreapta, si 'n stanga ;
Poteca o alcaiu, DacA n'o fi bine, O. vA tAiati».
Roua o scuturaiu Dela mama, Flure§ti-Vfilcea.
Dragostile le-adunaiu,
Acolo dac'ajunseiu: 4. Desantec de dragoste
RAsai soare,-frAtioare
1) Se face cu tulpanul, cu betele unei Nu rAsArl pe garduri uscate,
fete, la o stea mai mare, mai luminoasi. Pe toluri vArgate;
2) 11 zice fata and se duce si ia api
neinceputi (aqua virgo) pani a nu 3) Tale.
rfisari soarele. 4) A hrdni, a nutril.

www.digibuc.ro
134 G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU

rIsai pe fata mea, SI-mi caute toatI lumea 'n

Pe ochii mei, [gurl.
Pe obrajii mei, II) Nu sug de§tul;
Pe hainele mele, Sug o fragi:
pe toate viersurile mele. SI fiu la toatA lumea dragl.
dA-mi ropta ta pe fata mea, III) Sug inima cui m'o vedeh,
SI se uite tara c lumea la ea: Mai v Artos la scrisa mea.
SI se uite ci tandr c bAtr An, Dela mama.
rudA c1 strin, Acest descantec il zic fatale mari
Mai vartos (cutare). intiiu degetul cel mic; al
doilea degetul inelar; al treilea pe cel
razele tele mijlociu dela mans dreaptii.
Pe bratele mele:
SI se uite tam ci lumea la ele. 6. .Descdntec de deochiu
SI se uite cj mic 0 mare, Fugi deochiu
§i tinár i bAtr An Dintre ochi,
§i rudA c strin, CA n'ai fi cu patru ochi
Mai v Artos (cutare). fi cu doi,
Soare, soare, frItioare, Ca 0 noi.
Cum e deftul Asta mai mare CA cine a deocheat,
Peste toate deftele, a crApat;
Acà sl fiu eu peste toate fetele. Cine a r
Vecinele mele, prietenile mele a plesnit,
[toate Déla (cutare) s'a pArIsit.
BAlegi uscate sub picioarele mele Fugi ca vAntu,
[cAlcate.
Nurnai eu sA fiu mai frumoasI SA te potole0i ca pAmântu.
Cine descanta, freacrt mereu cu degetele
Çi mai aka.* cele mari dela ambele maini timplele
Ca un ban din vistierie, bolnavului sufla din and in cand in
Ca o iapl din erghelie, (herghelie) Se descfinti de 3 ori.
Ca mAtasa din prAvAlie. Dela Marina M. Popescu (43 ani), Gor-
De la mama. unesti-Valcea.
Acest desantec ti zic fetele mari la
soarelui. i csind zic: sCum e 7. Desaintec de deochiu
destul iista mai mare...» dau cu degetul Linge ciuta puii ei,
din mijloc (cel mai lung) dela In &a De mititei
dreaptd pela sprincene.
de gol4ei.
5. Descantec de dragoste SI lingena ci pe (cutare) in frunte,
I) Nu sug deftul, De deochetori
Sug o murA: *i de deochetoare,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 135

De moroi De fata frumoasa,

Cu moroaica, De fata bulnà de lucru.
De strigoi Burl dimineata, lina fantail.
Cu strigoaica. Multumim dumitale, fata bunk
Q cine a deocheat, eziI N'am venit sa gez,
a crapat, Am venit sa-ti aduc uriciunile
Cine a ramnit, [mele,
a plesnit, Tu sa-mi dai mie dragostile tele.
Dela (cutare) s'a parasit. Cum egti tu viitoare
Sa ramaie curat, mergatoare,
Luminat, Pe matca ta,
Ca roua in camp, Pe parau tau,
Ca poala Maicai Preciste, Aà sa fii gi cu mine astazi,
Ca ceasu 'n care s'a nascut. De a ma spalh,
Ace leasi formaliati ca si la cel precedent De a ma curäti:
cu deosebirea cá atunci and se zice: sSä De uraciuni,
Engem...* desantitoare linge pe bolnav De scaldituri,
in frunte. Dela aceeas. De facaturi.
8. Descdntec de deochiu Se desantä cu'n fir de busuioc In apL
Vantu mare a burat, Comunicat de Dim. Popescu, semi-
narist si cules dela Gheorghita Pistitá de
Parnantu a crapat, (30 ani), Baldovinesti-Romanati.
Deochetoru
deochetoarea .ro. Descatec de intors
In pamant a intrat. Apa mica,
sa ramaie (cutare) Apa mare,
Curat, Ail din luna lui Mart,
Luminat, Cum pleci cu sloae,
Ca roua 'n camp, Cu ghetoae,
Ca poala Maicli Preciste, Sä speli vadu gi-1 lainuregti,
Ca ceasu 'n care s'a näscut. Aà sa speli gi trupu lui cutare,
Se desanti tot de 3 ori. De dataturi,
Dela aceeas.
De fkäturi,
9. Desamtec de dragoste De boale,
Pliut, voi chei de luncl, De uraciuni,
Vestea sa mi se duca : De clinca,
Prin toate satele, De flinca,
Prin toate oragele, De urita,
De fatá grzsa, De groasnica,

www.digibuc.ro
136 b. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 O. M. POPESCU

De smoala, dela moara, Melciu urechilor,

De rugina dupe earl, Radacina maselelor.
De scuturatura, de gaina Si te domole§ti c junghiurile tele,
Trupu lui (cutare) sà ramaie Cum se domolesc vitele la oboare,
Ca o bitaturi maturata, Pasarele la ramurele,
Ca o cama§e spalata, Copile la leganele.
Ca o fata pieptanata, In dealu lui Arva,
Ca o nevasta premenita, Sapte care de br Ana am incarcat,
Ca o garoafa In fata (sau in apa) le-am des-
Ca o foaie de bujor (cântat,
Inaintea tuturor, Si Maichii Precisti m'am rugat ;
Mai vartos inaintea scrisei lui, Branca din murgu, sarii,
De ursatoare ursata, Potolitorul
De catre Dumnezeu data. SI te domolqti cu junghiurile tele,
Se descant/ fn tip& cu'n fir de busuioc, Cum se domolesc vanturile.
de 3 ori. Cu apa se !mall( cel bolnav, (Cutare) sa ramaie curat
intr'un loc curat i bea din ea de 3 ori. Luminat,
Dela aceeaq. La na0-sa de botezat,
De Maica Precistii lasat.
Descdntec de brtincd Se deschntii de 3 ori cu un cutit in ap5
Branca ba§icata, sau In fata celui bolnav. Cu apa se spal&
§i gust& de 3 ori din ea.
Cutitata,
Comunicat de N. Tánäsescu, seminarist
Viforata, cules dela Stana RAducAneanu (52 ani),
Intapata. Tutana-Argeg.
Nu cutita,
Nu vifora, Descdntec de brdncd
Nu intapa cu sulita Branca zece,
E§i dela (cutare): Branca noul,
Din dinti, Branca opt,
Din znasele, Branca §apte,
Din gingii, Br anca §ase,
Din falca, Br anca cinci,
De sub &la, Branca patru,
Din ochi, Branca trei,
De sub ochi, Br and. doua,
Din cap, Branca una,
Din sgarciu nasului, Branca niciuna ;
Fata obrazului, EO. dela (cutare)

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 137

Din dinti, Bubl porceasck

Din mAsele, Bubl ovreiascA,
Din gingii, BubI nemteascl,
Din falcA, Bubi frantuzeasci,
De sub bid, Bubl de noulzeci §i noul de
Din ochi, [neamuri,
Din gene, NouIzeci i noul de bubi
Din spr âncene, Bubl de lac,
Din piele, Bubl de uscat,
De sub piele, E§i dela (cutare)
E0, E0 din bo§ogi,
Piei, Din ficati,
Illspiei, Din inimk
Du-te 'n vii, Din piele,
Du-te 'n p Arae, De sub piele,
Unde fatA conitä nu toarce,
Caine nu latrk Piei,
CA acolo iti dA bere, RAspiei,
Demâncare, Du-te 'n vAi,
Nine qi sare, Du-te 'n pâraie,
Cinstea dumitale, Unde fatl cosdfd nu toarce,,
SA rAmaie (cutare) curat, Câine nu latrA,
Luminat, C'acolo-ti dA bere,
Ca steaua din cer, Demâncare,
Ca roua din câmp, i sare,
Pfiine
Ca poala Maichii Precistii. Cinstea dumitale,
Se descAntA in apA cu 3 carbuni aprinsi, SA rAmAie (cutare) curat,
cari se sting and se apucl de descAntat. Luminat,
Cu apa cel bolnav se spali. Ca steaua din cer,
Dela acelas.
Ca roua din câmp,
13. Descdntec de burd Ca poala Maichii Precistii;
BubA albk Leac, leac, leac,
BubA neagrk SI dea Dumnezeu.
Bub5. ro§ie, Se descAntA in dreptul inimii cu'n cutit..
BubA albastrà, CAnd se terminA descAntecul, cutitul se
Bubl cafenie, infige in pamitntul nu :lade insA
But:4 cenu§ie, mult infipt In pirnfint.
BubA de cal, Comunicat de acelas.

www.digibuc.ro
138 G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Desantec de deochiu SI nu vie la (cutare),

Pasarica alba, Sa-1 zdrobeasca,
Cu coada codalba, SI-1 zdruncineasca,
In jos se Iasi, Din somn sa mi-1 dqtepteze;
Pe piatra se lasa, CA eu,
Piatra crapa. Cu focu te-oi arde,
Crapa-i-ar ochii Cu matura te-oi matura,
Cui a deochiat pe (cutare). Cu apa te-oi
0 fi deocheat de femeie, Cu toporu te-oi taia.
Sa-i crepe tatele, De descAntecul acesta se folosesc copiii
Sa-i cure laptele, mici. CAnd acestia pling noaptea se zice
Sà moara pruncul de foame, cA, tau de muma pfiduriii. Atunci se
cbeaml o babl ce stie sà descânte. Aceasta
0 fi deochiat de fata mare, ia un foc, o mAturA, un topor si o oalti de
SI-i cada coditele, apA si se aseaza in mijlocul usii afarl
Sa-i ramaie gclfile çi incepe a descanti uitAndu-se mereu la
Sa zaca de lingoare, un singur porn; iar mama cu copilul cade
SI nu se mai scoale, la spatele babei. Cand zice: tCu focu te-oi
SI rämaie (cutare) curat, arde, aruncl focul jos»; iCu mAtura te-oi
mAtura» aruncl mAtura jos, etc. Se des-
Luminat, anal numai cAnd soarele e pe muchie,
Ca steaua din cer, adicA e gata sl sfinteascA.
Ca roua din camp, Dela acelas.
Ca poala Maichii Preciste. x6. Desaintecul Bobilor
Se descind in fata celui suferind, in Patruzeci §i unu de bobi,
cu un fir de busuioc sau de mAturA Patruzeci qi unu de frati,
suflAndu-i din and in and in fatA Cum titi sa 'ncoltiti
scuipind in sec.
Si lumea sI araniti,
Dela acelas.
Pätulele sa gramaditi,
15. Descdntec de muma pddurii Tot asemenea sa-mi dati de tirea
Dui (cutare)
U ! muma padurii, De-o fi sanatos, sa-mi dati de
U ! tata-1 padurii, [bine,
Cearta-ti Temeiul pe cinci,
Catelele tele, La inima trei;
Caii tai, De-o fi bolnav sa-mi dati
Armasarii tIi, Temeiu pe noua,
Smeii tai, La inima doua.
Smeoaicele tele, Se repet1 de 3 ori.
Comunicat de d-1 Eugeniu Sachelarie,
1) &fide = panglicele dela coade. invAtAtor, Gorunesti-Vacea.

www.digibuc.ro
 GL OS AR
GH. F. CI.AUANU
A sl-i fi murit de dor, nici de slmintà,
.Aburit, -A, Expres. S'a culcat aburit (-d)
S'a culcat batut (dupli ce fusese bitut
stra§nic).
Ac, Expres. i. Sd dai cu acul ¡i sd pice
(cadd) in cap de om. (pentru a *lath,
multimea (de oameni) multi ca frunza
iarba, spuza, spuzenie, ca pfirul din
cap, lumea-albli, balciu.
2. Vorbd bdtrdneascd, «Omul de-ar
aduce cu carul i femeea de-ar risipi
numai prin urechea acului; praful
pulberea nu se-alege de casa i avutul
lor 1*
3. Expres. A scdpat ca prin urechile
acului. De-abia a scapat; ca din foc.
Acarèt, (Aeareturi) Ecaret.
Trenul accelerat.
Ad, adv. Expres. Ad e-ad = a) Aid e
greutatea cea mai mare (acum e-acum),
b) E foarte aproape de...
Aesiz, Acciz.
AcupAt, Ocupat.
Acupit le, Ocupatie, Lucru, Treaba.
Adistlmi§, (Ad &Imam° Ald Arm§ = cin-
ste intre cumparitor i vanzator.
Aductit, A, (Adoftat, A), Infiat,
adoptat.
.AturlsAnie, (Aturisanll). Expres. adverb.
De-afurisdnie (afurisdnie)1 De loc, de
fel, catu§i d putin, niam, niarn-di-
niam; nici strop; nici picaturi, cu-dat-
racului, nici-de-poftä, nici-de-rucla,
www.digibuc.ro
DE
nici (bobul, picatura, etc.) a dracului,
nici de leac, nici cat negru sub unghie.
AgonIsIti v. Alergh
Agostu, Agostru, = August (luna).
(ez) = A acrl cu zeaml de
aguridi. (in loc de (net).
AjAnz, = r. Chiabur, bogat.
2. Inteles cu cinevit; invoit cu prqul.
Alb, -I, Expres. A veded alb in cd-
pistere. A pune qaua pe Mans; a
prinde gura panzei; a prinde chiag; a
se procopsi; a-I vedeit soarele; a-i
pune D-zeu mana'n cap.
Alba = 1. Zapada: A dat alba = a nins.
2. Ziva: A intrat alba'n sat = s'a lu-
minat de ziufi; s'a fficut ziul.
AlbAstritAri, (pl. tantum), = Boera*i ;
targoveti (in 4albastre» haine); cioflin-
gari, papugii (in sens räu), surtuchri,
cioclovine, ciocoroade.
Albenèt, -eata, Bálaiu,
Alergi, (a), A muncl, a chibzul, a stran-
ge, a arnirul. Subst. Alergdturd = stran-
suri, munca mlqina, agonislta.
Ale§teu, Ale0ele, Elweu.
Al-futu-i-siieurea = Dracu, Naiba. Cor-
nea.
Allbzia, (a se -ese) = a tncheih, a
incleih, a aläturà bine de tot.
AlimAnit, -A, = Afurisit, ejurata.
Alt, II, pr. Expres. A da'n altele (de frica
«A se speria rail de tot, a da in boala.
copiilor de frica (spaima),
 140
Amâni, (a se), A se ajutora unul pe
altul. Md amdn cu socru meu.
Amilnitt, adv. Tftrziu, Inserat, la orice
vreme, la miez de miez, de noapte.
Am kith', -Ale, Cam amar.
Ameglui (a), A inselit, a pengell, a
potcovl, a Inca pe amejul, a sunagl,
a trage pe sfoara. i la Romanii din
Serbia: a ame-jul: Giuglea-Valsan,
De la Romdnii din Serbia, edit. Cassei
coalelor, pag. 231.
Ameglulhli, (-ell), Inselliciune, awl-
geali.
Amen Intl (a), v. Expres. Ameninfd cu
piciorul, Schioapiti purin din picior.
Aminte, adv. Expres. Imi era aminte sd
(velnd)... Tineam aveann interes
Imi flea inima ca coada de codo-
batura aft...
Anibal (amIrul), (a), A ctl§tigh, a
strange cu mdrunfaua. Expres. Banii ce
bruma-i amiruie §i el fi da pe got, vorba
cftntecului:
sCe-ai facut banii, voinice ?
II-am beut si nu se strice I
In Ardeal: meruiesc = castig (ung.
nyerni).
Amirulali, Castig tcu märunthuat,
stransuri, avere, tnIfind.
Amonitle, Munitie.
Amurti (a), A Incepe aft Inghete (no-
roiul, nämolul, glodul).
Aninghle, Aniinghe; strlinsoare, ne-
voie mare, stramtoare, strilmtorare.
AnghlAti, (Uri plural), = Secaturil;
mdnz-dupd-iapd.
Anginbr, Inginer.
Aph, Expres. Crqte ca din abd = Creste
repede, frumos, falnic (vorb. de fiinte).
Arritirle, Arlitare, naluca; sluta.
Ardr, -e, Expres. ..5'ufaua e ca arcerul.
E bine batatorita; e buni, e ca pielea,
e sd numeri parale pe ea.
Arète, Erete.
Argint-Tiu, 1. Expres. E ca argintul
iute, vioiu -viol = E vrednic(a) ne-
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCIS
voie-mare In limbs basmelor roma-
nesti = ca un prftsnel, ca scanteia, ca
un smeu, ca un vfirtej, se Intorcelt nu-
mai Intr'un
Vezi lucrarea: Dr. Ioan Urban Iarnik
fnsemndri cu privire la limba barmelor
populare romdnegi, pag. 33. (Bibl.
revistef loan Creangi) e fireatd (fire)
Expres. Pier, ca argintul-viul
2. Expres. Par'cd a intrat argintul-viw
frs ei (ele)I Se stie ci argintul-viu este
foarte mult Intrebuintat In vräjitorie.
Intre alte descantece si vráji pe cari
le fac cu el solomonarii, este si ((data-
tura cu argint-vitn, In care argintur-
viu este trimis, pe drum, peste gar-
duri sau valcele, la locul sau la omul
care i-a fost sorocit, pentru a face di-
ferite neajunsuri: dezbinare, vrajmasie;
stricare de zigazuri, inecuri s. a. Can&
se intampli de trece prin vre-un car&
de gftste, paserile Incep a se musch una
pe alta si trebuie sA le descanti, cáci
altfel ramai firi ele. De-aci expresia:
*Par'ci a intrat argintul viu In eles
Spun oamenii cA l-au vizut mer-
gand titirez pe drum, ca sarpele.
Arlilpètil (singular nentrebuintat),
Dracii; Prin extensiune duhuri:
rele, niluci, alte-dlea.
aDu-te, ma, si pe'ntuneric, ci nu te-or
luk (mind') arhipetiís I
Cf. Aghipefi, ghipefi (ghiphifi) al Ro-
manilor din Serbia; --= diavoli tartori..
(Giuglea-Valsan, Dela Romdnii din
Serbia, edit. Cassei Scoalelor, pag..
236-238; 247).
ArIe61, s. Lucru; Sd vii sd-fi dau ut
arichl.
2. Taini, lucru secret.
Expres. Sd vii sd-fi spun un aricgl.
Ardeal, Tara Barsei = maricel.
Arindrt, Arendfi.
ArIndas, arindasoaici, s. Arendt's, -A.
Aristant s. Puscarias; arestat, prins
ocnas; ocnean.
CULEGER.E DE FOLCLOR DIN JIM. VALCEA
2. OM cu privirea cruntii.
Cuvintul aristanf se intrebuinteazi si
ca apostrofi pentru bit/WO; cruzi,
ArzAnte, Infierbintat; fierbinte.
Arzullu, -e, Focos, iutac. fierbinte (vor-
bind mai ales de oamenii oachesi).
Asprida PpreclA de OM.
Aigir, adv. Expres. Mai de aid nu mai are
cum! (Nu mai are cum de-asel!) (Foar
tc bun, -I; Foarte frurnos, -1; Foarte
bine pregitit, -A), etc.
AqezA, A logodi, a hotirl o nunti.
A§teamAtul incet, agale, and-O.-and.
Expres. A se lud asteameltul dupd,
a se luh pe urmele cuivh, a pfindi dela
distanti, pe cinevh, a pave cu ochii
pe cinevh. Acelas cuvint cu aceeasi
insemnare in jud. Mehedinti. Cf. I.
Boceanu: Glosar de cuvinte din jud.
Mehedinti. An. Acad. Romftne.
Atfirni, (a), z. A se codl; a se lenevi,
a se inlenosh.
2. A atirnh pe oui, la clocit, a aided
pe oul, a se pune sA cloceasci.
Ata, Expres. z. A nu fi dator nici un
cdpdtdiu de ald. A fi liber de datorii.
2. Ii &eked ata! II pisteh picatul, Il
minh destinul de care nu poti sciph
nici in gauri de sarpe. (inexorabile Fa-
tum). Comparatia pare a fi luati din
ata cu boabe insirate pe ea, a tiganului,
,care prinde giini.
3. Ata, de uncle e saal slabd, tot de-acolo
se rupe. Expresie egali cu: La omul
sarac nici boii nu trag.
AtliffMnie, Acid-fenic.
Biblidien,PoreclA de orn.
Baboine, (sing. rar intrebuintat), s. n.
Sancru, ulcere, furoncule, in genere:
boli venerice.
BacioigA, Denominatie injurioasi: Sluti,
aritare, oiltie (vorbind de orn i ani-
male)
www.digibuc.ro
141
-e, Cursi (capcanii) rustici
pentru prins sobolanii (chinii).
BAdiva, -e, Putini mare, butoiu mare.
BahdrnItA (Babarnild) = Denom. injur.=
cotoroanti, bibule.
.Balaoin, -A, Coaches, negrùs, tiuciuliu,
ghsper.
Bainèti, -e, Spangi, baioneti.
-e, Cali mare pentru fiert, toali
de praznic*.
BilleAri, (a se, bAlieärese, bAlAcAr), v.
A face pe cinevit cu ou i cu (net; a-1
injurh ca la usa cortului (oborului);
a cart.
BAlhure, 1. Expres. Negru bdlaure =
verde inchis, vorbind de verdele ve-
getatiunii inviorate de bilighruri...
2. Grindi groasi pe care se pune po-
deals la poduri.
Foc; jiratec, bilbäri.
Expres. A pune bdlbdius unei cldi, a da
foc unei clii.
A trage billbdas sub cratild, a pune
(trage) foc sub cratiti.
Mile, (pl. neintr.), Bede de unturd =
multi unturi. (mai ales cind este to-
piti in tigaie).
BAlmAji, (a,-ese), bodogini; a murmurh,
a spune vrute i nevrute; a tiià la
piroane; a spune cai-verzi pe pireti;
a spune la draci-uscati. Subst. Bal-
mdjeald = vorbi de claci, nimicuri,
fleacuri.
BaltA, Expres. Mi-e baltd pc inimd!
Mi-e greati, scârbá (propriu si fig.).
BAlti (a se, -ese), A se slibl, a se des-
tinde (vorbind de atä, funie, coardi).
-e, Smirc,
Bfiltinos, Loc jos, cu mlastine,
smircuri, cu pipuris pe el, biltiret, all-
tinos.
Balvan, -1, Lemn mare, trunchiu, stomp,
par de uluci.
Bfilvini (a se), A se incilz1, a se incropl,
a fi osttitut*, aproape si se strice (vor-
bind de apii, bäuturi).
142
Rachiu bdlvdnit = rachiu cald, stfitut
care nu e beutor.
Adj. BA? !vault, Statut i aldicel
9i In jud. Mehedinti, cf. I. Boceanu,
op. cit.
Ban, Expres. Trdiefte ca banul! ca boerul
ca domnitorul, ca cucul in frunze.
Banekua, (Bangdua) (ffira plural). Ex-
pres. A pune bancaua pe... A se pre-
pune pe cinevh, a bfinul pe cinevh intr'o
afacere necuratA lud pdcatele pe..;
Bang5,, s. BancA (de 9coalfi).
2. Bana
Bin leoala porecli de femee.
BànitA, bänIl, rnfisurl de capacitate
(bucate). Expres. A coase bdniti, a
sforfil in somn. (Se Itie cA banitele
sunt cusute cu rAdAcini de dud: sfo-
rfiitul pare a imiteazA sunetul produs
de rAdAcina de dud and e trasfi prin
gfiurile acute in pfiretii 9i fundul ba-
nitei).
Tot acelor ce sforAie (in somn) li se zice
«A pornit-o cu porcii la Arid
BAntul (a, eu bfintui), v. Exp. Hogi
bdntuie la moard, dau des pe la moarl.
(Cf. lat. ventitare).
Subst. Bantwiald,
Adj. Bdntuit, Omul sau femeea
dupl credintele vulgului care
are nciluci sau la care vine smeul (zbu.
rAtorul) ca sfi aibl contact sexual (vor-
bind de muieri).
Un fel de legAturl amoroasi intre cei
muritori {ii cei nemuritori ca in mi-
tologia clasicA.
Banul, Expres. r. Banul e ochiul Dracu-
lui! E ispititor 9i indemnator la rele.
Sunt diferite pove9ti populare care
ilustreazA aceastA zicalfi.
2. A-1 lösd in banii lui. A-1 lAsh de
capu-i in plata Domnului a lash in
porcii lui. 3. Banul muncit fade
(plutege) de asupra apei = nu se
prfipfide9tet
Blirki, (a se) A se sul, a se cfitfirh.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPERCIT
-e, Vasul de lemn In care se-
prinde rachiul din gurile tevilor de
tcAzan«. (In jud. Gorj cuvintul acesta
are 9i alte insemnfiri: a) butoiu; b) gd-
leatd; c) ocd, cf. cdpate (pentru mAsurat
merele, perele). In jud. Gorj, vasul de-
prins tuica dela ecfizan» se nume9te-
Fuele iar in dDolj: Gibân si Givdn.
1111r141u1 Nume pr. de vale 9i de du..
Bilqaqui (a, a se; -me) A impArtl averea.
la copii (vorbind de un pArinte); a
osebl pe cinevh; a IndepArth.
Comparl Desbd,ccdfui (a) dela balca
separat, deosebit.
Bislei, te Woe (a), A bate mAr; a sturt
cu bitaia; a bate in; a frange (a rupe)
oasele cuivh. A scoate 1319ici.
Expres. A sta de bdtal, a sta ne-
clintit inteun loc; a se ocuph inteuna
cu cevh statornic.
Natant; = de bfital.
Bate (a), s. Expres. A bate de lumönare-
a bate pe (cinevh) de moarte; a ask.
mort de bitaie (bun numai sA i se punA
lumfinarea in mfini), a da ateaoa;
snopl in bitae; a bate chisfilitA.
z. A bate sor' cu moartea. A bate de
lumfinare; a bate la catarhml; ca pe
hotii de cai, a burdtql cu bfitaia; a bate-
frunza frasinului, ca la fasole; ca la
salta.
3. A se bate (cu multe). A se ocupfi cu_
multe; a se indeletnicl cu mai multe
treburi.
4. Bdttl vélnt de yard pe dinainte-ler
se zice despre cei ce mAnfina plinfi'n
bland, despre minai, infometati.
5. B (Rut, -d, adj. in volt; arnplu; bogat :
a) floare bdtutd invoaltA;
b) creastd bdtutd = bogatii (la coco9i,.
glini).
6. &UN, Gdsit de bdtdi = epileptic.
adj. Bdtdios =nebunatic ; nàbidAibs, -A..
Bazdoaeli, e, Ciomag mare, mAciudi
moach, vAzdoacA, mAzdrac, iron.: nu-
iaua, boabelor, (prin ext.) par, chlvA.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Ace laAi cuvint, cu aceeatii formi
insemnare, 11 gisim In jud. Mehedinti.
(Cf. I. Boceanu, op. cit.).
Bazdoelt§, -mil, Cu resteul la briu,
ciumdgdf, aristant.
Bea (a). Expres. 1. Bea uscatl = di de
duAci, a nu Mat nici strop in fundul
paharului, bea tapin. (Cf. franc, boire
sec).
2. A bea apd dupd cineva (ironic) A se
molipsi dela cineva, a lui pildi (in-
vät, nirav) dela cineva.
Beat, -I, Expres. Beat fdcut lulea
(lemn; teiu) Beat mort; tun, si toci
lemne pe el.
Bechèr, Om neinsurat, holteiu, mici
muiere nici copii, niciun fel de a-
Bejireli (pl. neintr.), 0 bejarcd de
paldrie (cdciuld), o rupturi, o lepfidi-
turi de...
Expres. i. Legat belciu, cot
la cot, cobzi.
2. Incuiat belciu incuiat 9i ferecat,
incuiat tun.
Belea, -ele, Fig. Menstruele, sorocul,
florile, periodul, (la femei).
Belicimetza, -e, = Bicicleti.
Belterie, Banti (de fusti), baieri;
betèia,
Bêrbenita, adv. Expres. Sdtul berbenitd
Sdtul carcibd (vezi acest cuvint),
par'ci e umflat cu teava. (in jud. Me-
hedinti acest cuvint = bridoaie, pu-
tinia Boceanu, op. cit.).
Beregiituf, (-ese), Sugrum.
Berezile, -url, Britara de piele care
prinde capul curelei ce iese din ci-
tarami.
Besidi (Besedda, Besddie, pl. neintr.)
Expres. A face besada cuiva, A face to-
porul cuiva, a face neajunsuri, buclu-
curi cuiva.
(In Trans. bisada vorba, cuvintul;
in limbs veche: a bdsddul = vorbi).
-e, Se zice unei femei unite
www.digibuc.ro
I4X
tcu foe», macioill; boald, ciumi, c4--
nicA.
Be§oindrà, -e, Li se zice In baichiald,_
in batjocuri, fetelor 9i femeilor. 0 be-
fodndrd de four.
Bete, (sing. neintr.) Expres. A da pe-
bete (un copil) A-1 lepidi, a-1 avortit..
(cu intentie) a da la gard (un copil).
Betegi (a, a se, -ego, A betell un poor
Betep = face rani (lovindu-1) unui
pom. A se betejl = a se strici;
a se imbolnivl.
Betegds, -1i 1 Beteag, bolnav (despre oa--
BeteregOs, -ii, meni, pomi, fructe, A. a)..
Betie, -II, Musculitele cari roiesc, and
fierbe mustul, imprejurul butoiului
sau prin beciurile cu biuturi.
Betio, -de, Betiv, betivin.
Beuell, -el,Vilcek, pripistioasi; vi-
giuni, al*, hoagi, ripi.
Bia! mod de adresi, Fi; cutare; dodi ;
surato; gaia; leliti.
Bic, -1, Taur. Cfr. la Megleno-Romini;
Per. Papahagi : Megleno-Rominii (publ-
Acad. Rom.) vol. II, glosar. De acir.
a se bki = a da la bic.
Blrfitele, Cuvinte cu cari se chianti ra-
tele. (biri-biri-biriuti, Trans.).
Biserlell. Expres. Nu efti nici tu vre-o-
ufd de biserica Nici tu nu eAti vre-a
scull l;vre-o poami; vre-un dint;
ai Al tu umblete rele (curvia, cur-
vistiria); nu eAti cinstit; nu eAti vre-un
precestuit 1 v. botezat.
Bitolea (Mona), Expres. Par'cd vii--
dela Bitoleal De-abik mieti picioa-
rele, vii agale; and-Ai-and; rara-
rara; par'c'ai aye& oui'n poali !
Bizadea, Beizadea Expres. A fedth .
ca o bizaded. A qedelt ca comisia;
nepisitor, firi griji; linistit; ca p&p.
Blagli, Lucru insemnat; bun (slay-
blago). Expres. Nu-i, vre-o blagdl Nu-i
vre-o brinzi 1 Nu-i vre-o mani 1 Nu-i
vre-o scofali 1=-- In Ardeal : blagi =avere...
 144 G. F. CIAUSANU, G. FIRA 61 C. M. POPESCU

Intr'un cAntec popular: A luat vre-o Ooieriel = A lust vre-un

43laga ta 1i cu a mea guturaiu
S'o mdndnci at lingura... Bogdisle Boatk, boroboati,
13 lank Expres. r. 0 bland de Mc = un
lot de pimintt. Bollste (pl. neintr.) Expres. Vaca asta
2. Vedea-te-afi pe 4 bland In cos- a dat in bdifte, se tot goneste cu
ciug, tron, sicriu. boil (taurii) si vita tot nu mai leagd;
Meuse, (pl. neintr.), Sunt bleasc! e mereu cu gdnita dupti ea 1
aunt nidu§it (plouat) lioarci, sunt tot Bolbolk (a, -ea), A bolboid ochii, a holbk
o api.. ochii; a face ochi mari; a face ochii
2. Cdma,ce cu bleasc de fluturi pe ea CA- cat cepele. Adject. Bolboiat. Cu ochii
map cu fluturi multi ai devi puqi pe ea. mari; cu gogdfile ochilor maxi.
Haimana, pierde-vari, seci- Bolborocea, Poreclä de orn.
turi, burti-verde. Ploud as bolboroci!
Bleoj, bleoaja, GAina cu mot i cu smoc Bolbordel Ploul cu bAici, cu galeata
de pene lingi ochi. (uriceatintm.) ploui de'n
Bolbordsi
Bleamb, Bleot, moale ; gingav. groapil; e potopl In Ar-
-Bleone, bleg (de urechi) fleanc,-1. deal: ploud cu bulbuci.
Bleoneds, -oaf* Aceeas Insemnare ca Bolbotine (sing. neintrebuintat). Bu-
precedentul cu ceva mai multi inten- ruieni cari se culeg de prin locurile cu
sitate. porumb si se dau tocate ratelor
Blestemk (-a), Expres: Te blesteamd de curcilor, etc,. (Iarba-lui-Tatin, mierea-
te'ncuie in petrel Te blesteami amarnic, ursului, etc.).
riu de tot, cu guri de foe. La Romfinii din Serbia, bolbotind = bu-
BoaleA, Rachiul e boalcd e beilvdnit. ruiani (in genere):
(vezi acest cuvint). *Mandril cu ochiu ficui
Moaner*, Baragladini, cioari, (vorbind si iask pin (prin) gag:link
de tigani).
Boatit, -e, Dricie, nisirimbi; sltupand cite-o bolbotind
Copilul dsta se tine numai de bottle. «Si nu-i bage nima'n vini.
(Bobkd, Bobicùjd, Bobeial(d),
Cali mici. (Giuglea-Vilsan, Dela Romdnii din
Serbia, pag. 350 si glossarul).
-e, Femee care stie si dea
Boldoase (firrt sing.), Boar, testicule
cu bobii, sA tragd bobii. Ghicitoare.
Bobi, (a, -ese), A ciutit, a cerceti de (orn; animal).
aproape ; a gisl, a efta, a ninaerl, a iscodl.
2. Motila.
llobolan111 Interj. Cuvinte cu cari se
BORiPitä (pl. neintr.) MòlimA, sboali'n
lumes.
chiami mingiindu-se bobocii (de
gawk tle rata). Boloekn, Nume de bou.
Bonk, bolte, boltl Corturile de
Bobolète, -eti, Inima paserilor.
Bodieii, (a se, eu bodkin), A dibul, a pinzi priviliile de sub ele, In bah
_ . .

orbial, a bijbil, a merge pe dibuite,

a pipil, a merge in clbdii.
Boneini (a se) Banii se boncdne la
minel
Subst. Bodicdiald, -eli.
Itoerie, (pl. neintr.), Sarcastic Mel! Am si multi bani n'ana lescaie 1
bole lumesti, Tufi de Venetia, la mine-,

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Bdndritli, -e, Omoitie (cf. virago lat. 9i
franc.) hudubitz.
Borangic. I se zice tortelului (o plantA
cu fire lungi i suptiri ce crecte prin
bozi ci lucernA). Expres. S'a ales bo-
rangicul de... praful s'a ales de...
Borhin, borhitne, Pintece mare la vite;
fig. la orn.
Borhoite (Sing. neintr.), Mate, mArun-
taie (la orn 9i animal).
Boroack boroace, -1, UmflAturA, tu-
moare, gala.
Borobogri, vezi board, ndsdrelmbd.
Boroscodi (a se), Ali aruna *Ara (pul-
bere) in spate, ca blcul (buhaiul).
(propriu ci fig.).
Subst. Boroscodeald, boroscodire.
Bdsolo-bdsolo,Interj.:imitA mersul greoiu
sau leneg la orn ci animale.
Bosongeac, PorecIA de con.
Boslt, Surpat, bo9orog1t.
Bostordg, -1, (Sarcastic) Mopeag, un-
chia9 (probabil dela bosordg = surpat,
vAtImat).
Bot-de-cAlus, I se zice aceluia (aceleia)
ce sare cu gura c spune, inainte de-a
putea spune altii vorbe neadevArate;
sau aceluia ce vorbecte multe 9i de
toate; vorbAret, guraliv; aceluia ce vrea
sA se arate mai ecu mote = mai dectept
deck ceilalti.
BotezAt, -A, Expres, Nid tu nu efti
vre-un botezatI Nici tu nu ecti vre-o
tica de bisericA, vre-un precestuit,
tu mi-ecti o poaml I ce mai sculi
mi-ecti I v. bisericd.
Bot6n, -1, Buton.
Botds, -dasA, Indraznet; obraznic.
Botèlnic, -A, Care se tine de drAcii, de
boate, drAcos; dracu'rnpelitat.
Botorcin Porecli de om.
Bozdroinca poreclA de femee.
Brabète, Vrabie.
BrAcloAick-1. Vas de lemn cu un fund mai
mare 9i altul mai mic cel mai mic are
o fereastrA cu capac. In brAcloaicA se
www.digibuc.ro
545
pfistreaz1 murfitirile (tImurlitbrii») otetul
de vin 9. a.
Diminutiv: Brddoichird.
Bralca, Nume de ales; porecli de femee.
Bralleitn, -1, (BrAilean). Precupet care se
duce ci vinde in Braila.
Brasovèlnic, -6, Bun de gurA; bun de
spus gogo9i; (bracoave) flear, flecar,
sporovAèlni, sporojblnie, snovèlnic,
bracovös; bun de bracoave.
Braton, -e, Bretork.
BrazdA, -e, Expres. A fug) rupdnd brazde.
A fugl mancand pltmantul (se zice
mai ales de oameni).
Breben61, -1, se zice omului albit de bA-
tranete sau celui tuns cla pieles,
chilug, ca genunchiul de bivol.
BroascA, -etc, 0 broascd de copil. Un
copil mic, o loazA de copil, copil numai
cat luleaua, o buciturA de copil, un copil
de leac.
Broatec (fArl plural). Expres.: Edit
verde, broatec, fan verde-deschis. Broa-
tdc e in loc de buratec (in Oltenia brotac:
sd-I scuipi in gurd ca pe brotdcl) Se etie
frumoasa coloare verde-deschig a aces-
tei broscute tcrainicul vremei ploioase».
Dead metafora : verde-broatec.
BrumA, Expres. Cu brume' la cur Mort;
righetat»; bumbenit.
BrustAnärie, -it, BostAnArie, bostani,
grAdinä de legume (zarzavat) sdrbdr)e,
vdrzdrie.
Brusi (a se, -esc), A se dezmierda; a
face exordiul iubirei senzuale (a se
ciupl, mu§ca.). Amor omnibus idem!
BucA, -1, Ex. Ce mdneincd pune'n buccll
Se zice despre un orn care se'ngra9e
vAzand cu ochii ci nesinchisindu-se de
nimeni, nesimritor.
Bucium, Expres. Erd cu cdmasd buciuml;
erd bucium!
Era nespAlat, solos, murdar, cu clmaca
neagri ca fundul de cAldare, ca baciul,
lutos, ca fiarele co9ului, trasi pe cog,
(prin cur).
146
BueiumA (a), A verge o via (cal) de
frecind-o cu un *omoiog de
paie (ffin).
Bueurestean, Precupet care vinde la
Bucuresti, care se duce la Bucurevi.
BudiAnA (BudiAnel), Nive flori galbene,
care chiar cind se usucl nu-§i pierd
coloarea. (BudiInci).
BudidAe, Bal /di; Buruieni.
Budurdiu, -oale, Trunchiu de lemn foarte
gros, seobit la mijloc care se bagl in
plmfint si tine loc de ghizduri la fan-
tani (citturi), frintInile acute astfel
(ciüturile).
Bueze, vezi Budidde.
Buh Alt, Umflat la fall, puhirv.
BubAlea PorecIA de orn.
BujdnlA, -e, Colibl; cocioabl Creangd:
abojdeucAn. Cf. lat, casa-ae, germ: Die
Hütte; francez: hutte, baraque, cabane,
chaumière.
BulduOlnie, -A, Scociorkor, scormonitor ;
fl hotornitn, pologar, glinar, pui de giol.
Buldwi (a, -ese), A scociorl; a sco-
tocl a cotrobAl, a verge, a oter-
11
pell, a pungAsl, a pingell, a furh, a
prAdk.
BuIivArd, Bulevard.
Bublg, Buluc.
mmben adv. mort. A OA pe cineva
Bumbenit bùmben (bumbenit) = gAsi
pe cineva (mort, tipAn).
Bun, -A, r) A da cuivd in bund. A lutt
Intelegere cu cinevh¡ a se logorosl
cu cinevI,11 a se pogodi, a se legAtui.
A spune cuiva hotdrfrea ta.
Nu-i este de-a bundl Are sè i se
intImple vre-o nenorocire.
Dupii mult rag, se zice adesea: De
ne-ar fi de-a bund rdsul dstal Eiut
fiind cA dupl ras si plansul e gata
3. Bun de mand-hot, hotomitn, hotontg ;
cu «mans. IungAb Tot aceeas insem-
nare o are 11 bun de ghiard.
4. Bun-lucrul = alit se salutA oamenii
cari aunt la muncA.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
5. Bun( d) de te scoald de pe boaldt
Foarte bunè mâncare, etc.
6. Bun-de-bunhje (bunite) foarte bun,.
nou-nout.
7. A-i st1 de bun (unui lucru) --= trage
toate foloasele ce se pot trage din cevh.
-eli, Impanzirea cerului, cur
nori, cu ceatA, burl, pilcI, negreatrt.
BArte (Sing.: burfa neintreb.), Toale
calabalk, catrafuse, boarfe.
Burka, (a, -ez), A moll un copil, a-i
tàià buricul Vasilind de buricat
vaselinA boricatl.
Burlin, -e, Tevile de lemn cari unesc
capacul cazanului cu gura tevilor de
araml ale putinei rficitoare.
BarnitA, -e, Ploaie ca prin sitA.
Burniti (a, -eazA), A o da (ploaia) ca
prin sitA.
BurtA. Expres. Cu burta la gurd ingre-
catA, insArcinatA; cu burta mare;
gata sl dezlege sacul.
Burtiale, (Sing. neintreb.) Cartaboli,.
ChiscA.
Burui (a), Onomatopeu pentru a imità
descArcarea armelor de foc.
Subst. Buruit, -uri, uruiàlö, -ell Bu-
ruitArd,
BusneAg, -gurl, Fum mult 1i gros.
Busni Ç (a, -ese), A nAvill, a da hires; a
Busti k tIsni, a inusti, a se nAbol.
Bultean, Expres. Orb bustean (bustenit)
orb de tot.
Busuioe, Expres. ,Sdrac de tniroas; a
busuioc.
SArac lemn, lipit, de n'are dui:A ce sè
ba apa; sula 1i cIciula; de se uitA in
cer oi'n pAmant.
Butuhin, Expresie Piciorul fi erd butu-
lulu! umflat rAu, ca butoiul.
BAzurA (Buzurind), I se zice unei oi
albe care are pete negre pe bot.
O
CfiefilAie (Denom. injur.), Se zicc unei fe-
mei molatece, moange 1i proaste,
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
care se tine cacatul 1», moto-
loaga.
CrteAnIu -le, Sarcastic: Cafeniu deschis;._
caramiziu deschis, tutuniu.
Ciclura. Expres. r. Nu te'ntreabd nime-
nea de ce ei-e cdciula. Nu-ti tine so-
coteala nimeni, nu te'ntreaba de ce
ti-e cojocul.
2.Ironic. A pune cdciula jos = a tine
doliu dupa cineva.
-url. 0 parte dintr'o postAta; o
bucata de loc semanat.
CAdei (a) 1. Expres. A cddeh la Sf.
Daruri.
2) A cddea la pensie.
Caler, -e. Expres. A se fined caier. A ise
tot certh, a se tot bate, a se certh furcfi.
Caine. Expres. Nu cdutd cautd
al cui e cdinele!
Cal. Expres. i. Calul frumos se furd sin-
gur; Calul frumos selaudd singur.
2. A-fi incurd caiie a-0 face mèndrele;
face damblaua, tabietul, gustul.
CAM Denom. injur. Fernee lene§1. E o
cad! De-abia merge pe pamant de
lene ce-i este 1
Ii e greu i pamantului cu ea!
Face umbra pamantului de geaba 1
CAl5m, -Me. (vorbind de lemne), cam verzi,
verdungi, cu niftzga in ele, neuscate
Inca (cf. acela4 cuvant din glosarul
Agriculturei Ia. Romdni de T. Pamfile,
publ. Acad. Romane).
CAIdAreAlA, Pl. neintreb = Negreala de
pe fundul caldarii.
Cale. Expres. r. A lud calea din picioare
(cuiva). A lud drumul din picioare
(cuiva).
A-1 scud de-a mai merge, a merge
in locul lui.
2. De calea asta. De data asta.
Calea'naltA, Drumul, vizita pe care-o fac
tinerii (insurAtèii), la o saptamana dupa
cununie, pe la socrii-mici.
Calea-valea = Treaca-mearga 1 Fie I Mai
merge 1 mai !melee du-te vino.
www.digibuc.ro
147
Celle (Cads) -L Mascaricios, ocdTit care
vorbemte farA perdea, porcotbs.
CAllfar (numai la singular). Lucru bun,
blaga. Cocenii sunt cdhfdr, nu mai alt-
ceva! Cocenii sunt buni, sunt foarte
bine pastrati.
Calugfirl, (a -ese), Femeea sau omul ne-
trebnic in casnicie cdlugdresc pe
tovaraaul (tovara9a) kr de viata.
Ciluiu'-dracului. .= Se numelte femeea
zbanghie, bataioasa, cu umbletele-rele
(curva) fi Baba-cloanta, calul-dracului.
CAmase, -I. Expres. r. A se imbrdcd pe
cdmapi aial
A se pune pe-a0 ceva, pune serios
in gaud sa..., pune i capul, numai
sA... a se face luntre mi punte, a face pe
dracu'n patru.
2. A luat-o numai cu cdmafa dupd ea!
A luat o fatI skaa, a luat-o numai cu
treat:fa dupa ea; cu manile'n san; o
sdrdciel in pielea goalA.
CAmAsulMA, -ell. = o pojghitä ce se face
de-asupra vinului; prunelor puse la
fiert. Pojghifd in genere.
Camizòn, Camizol (In Dolj: Zoavd).
Canelonit, -A, AmArit, slutit, rhu agonisit,
pocit, slut, schlodit, schilhm.
Canotea, -èle, Canapes.
Cana. (a) Fig. A cheltul, a nimicl, a
risipl.
Banii i-am cdntat de-atunci!
Cfintee, -e, Expresiune : Te pune lumea
in ceintec.
Ai si faci vorbä satului, ai al fii de
proverb, de pomini, de poveste (sens
pejorat.).
CanurA, Jurebii cari au fost vapsite.
Cap', Expres. r. Vorbege tdt a spargere
de cap. CautA cearti cu lumana-
rea; are samanta de vorba; e cu ar-
sag.
2. Capul sd trdiascd; cd belelele curd!
3. A pune capul jos. A atipi, a trage un
puimor de somn, a'nfige cornul in blana
patului. (a dorml).
148
4. A pune capul cuiva (la ceva). A veni
de hac cuiva.
5. A fi (pus) pe cap. A fi hotarît sau sl
omoiare sau sd fie omorit, a-9i cAuth rnoar-
tea, a-9i primejdul viata «ori Caesar,
or nimic».
6. / s'a pus cu cap& S'a suplirat
foarte räu; erh sA crape de nicaz (de
ciud1); nu mai puteh de nficaz.
7 . Nu md las odatd cu capul! Nu mil
las, chiar de-ar trebul sit mor l (sä-mi
pun capul) I o sA ml las and o da cu
tlmaie (tAranA) peste mine!
8. Mi I-am suit in cap! Nu mai am traiu
cu el 1 Mi-am gAsit mantaua cu el.
0 sA am de furcA cu...
9. Mi-oiu linea-o cu capul cd...
M'oiu cli 9i mort, cl...; M'oiu cAl cat
oiu fi; ate zile le-oiu Elva, cA...
ro. Se uitd peste cap! :=-- i9i cautA in
pungA, li sfarlie coliva'n plept; o sA le-
pede potcoavele; sapa 9i lopata I
ix. A se apucd de cap-de-veac. A se
apuch de-o lucrare care cere prea mult
timp 9i prea multA sarguintA.
rz. A fi cu capul-mare. A fi incApAtanat,
capsomhn, artAg6s, cu resteul la brat',
gata de ceart1.
13. Ali bdgcl capul in moare de sare
pentru...
A se pune luntre qi punte pentru, a face
pe dracu'n patru pentru...
A-9i pune capul (sufletul) pentru...; a
se pune la canon pentru...
14. A iefi in cap (unui lucru).
A-i venl de hac; a-I prApAdl.
Cripète, MAsur1 rusticA de mAsurat merde,
perele (o ocd).
Capetele, (plural) Capitalul.
r. Expresie Ali scoate din capete.
A se despAgubl din destul.
2. A da pe capete: A se gill:A II a da
zdravAn (vorbind de o bätaie) a da ca'n
saltea, ca la fasole.
Capra. 1. Expres. A bdgcrn corn de ca-
prd a da de lucru cuivh; a-i da de furcA.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
2. Fulgerd la cornul caprei: ( S. V.),
n'apuci sd mulgi vita fi ploaia s'a fi pus.
3. A da'n capra (Capra ..=-.. compasul do-
garului.
A acoate la Apses, la un limhni la un
capAt (cu cavil sau cinevh).
aNici dracu' n'o mai poate da'n caprho
se zice and un lucru este, sau se pare
numai, a fi, imposibil.
0a doua foaie de
Ciiptilg, -uri panzfi care se coase pe
Cupt4g. dedesubtul spatelui 9i
pieptilor dela cAmas1.
Car, earl, Expres. A-fi da carul de
cineva. A se legh de cinevh, a vizd pe
duel* a impunge pe cineva.
Cara (pl. nentreb.). Expres. A std (tineh)
de cdra cuiva. A-i purth sambetele; a-I
paute; a sth de capul cuiva; a sth ciocan;
pe cineva.
Caribi adv. A se face cardbd (vorbind de
vite) a se sAturh bine de tot, par'ck ar
fi umflate cu teava (de boalA, de
omeag sau de nutret).
Cirhbrtn,-1 efirAbinese (a so), A se umflh
(vorbind de vite, mai ales) de sAtule sau
de boalA.
Adj. Cdrdbdnit, -d.
Carabink -II, AfarA de Intelesul de pu9cii
(armA) mai insemneazA figurat: femeie,
iapii, etc., scurti 9i groasa, ghimotdc de
femeie, o durcia, de...
Caramèlfi, (pl. neintreb.). Boale In lume,
bole9nitä, boale molipsitoare, epidemie.
Cáritènle (pl. neintreb.). Expres. Nu
mai e de cdrdtenief Nu mai e de nici-
un Dumnezeu 1 S'a isprAvit l Nu mai
9tii ce sA facH Nu mai 9tii incotro
s'apuci I
Caraveiu, -le, =- r. FranturA de lemn,
de carnat H sac scurt ll orn scund.
Cirbujiln, CArbujani, CArbuni aprin9i;
járatec.
Urdu, pl. CAreluri, card, Ciorchinä de
strugure (mai pipernicit1).
Careeag (pI. neintreb.).
cuLEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
CArd, Ciopor, stol. Expres. Nu-mi bag
in cdrd cu eil Nu vreau sä am de-a face
cu ei, N'am nici in clin, nici in ma-
necii cu ei, nu bag in plug cu ei, nu
md'narduiesc cu ei.
Carète, = ironic Muci (la orn, la
oaie s. a.).
CArlAni. Se numesc, in batjocura coco-
losii nemestecati din mamaliga.
CArlAnnte, CArlionti.
CArnat, 41. Epres. Sdtul cdrnat (vorbind
de orn. Satul pani'n gat; bèrbenitä,
facut tobl, facut caraba, cu burta dol-
dora, sä omori paduchele pe ea, satul
ca'n ziva de Pasti.
Carne. Ex. Mi s'a mâncat de carne cu.
Am patit rau de tot cu. Am avut de
furca.
Carne-vie. Came rosiatica-inchisa, care
ramane dupace se rupe o buba sau
se stoarce puroiul, ori se scutura
viermii.
CArnotil. (E intrebuintat mai numai plu-
ralul). Se zice ì cdrnotle. Bucati de
carne sfasiate depe trupul, din carnea
cuiva; 'Ole de carne, fletaici de carne.
Incurcaturii, afaceri de bani;
carcota.
CârØlnio = Carcotits; räu-platnic tarae-
brftu (in intelesul vechiu al cu.-
vantului) chichiricbs; mate-pestrite,
inimi-rea.
Carstov. Expres. ifFdrd niciun cars-
toy =-- fArá nici-o noimá, Ora niciun
Dumnezeu.
Coal --= o urare : Sd dea Dumnexeu sd-ti
fad casd de sticld!
Casermiu, Gura casci; burti-verde,
prostanac, soarbe-zamfi, zevzec, papa-
lapte. (In Trans. cascliun).
CAsoAie, -I. Pivnita de lemn (prin pod-
gbrii); crami.
CatAnA, -e, A fi catand = A fi beat turtfi;
a fi cu chef, a se catdni.
tatadn, -oanii, Li se zice copiilorin boc
de afurisirl
www.digibuc.ro
149
CAIAlandru, -A, MArisor ; dolofaior,
groasnic.
CAtAlArie (-eall). = Perioada cand ia catei
o cätea; II sluareat, de catei.
Catavèleii, = 0 caraveicd de oaM = oalri
micsoarii, potrivitä.
Clif ea (CAP) -ele, ironic = s. f. i. Gura
(otnului) Leagd cdteaual =TacA-ti gura I
Bun de celled = Bun de guri, guraliv.
2. RaniM, cu cdreaua la spinarel
3. Sdptdmana cdtelei.
Sdptdmdna cdtelei erit, pe vremuri,
saptamana pe care o mai slugaria ser-
vitorul dupa Incheierea anului pe
care fusese naimit. Era un fel de duiorul
popeis si nu coprindea micile lipsuri pe
cari le-ar fi avut argatul in cursul ser-
viciului sau.
oSaptimina cateleis era o conditiune
cunoscuta tuturor si indeplinitä fara
a mai fi pusä in legaturile dintre stapan
si o sluga. Era ficuta atunci Ora :
mild de siM # dor de nevoie.
4. A da cdteaua pe cineva. A tarnul, a-i
da un frecus, a fatul pe cineva, a-1 lua
la refec, a pärul, a-i muitt oasele, a-1
scirpini la spinare.
CatarigA. Se zice unui bAtran verde, care
se tine bine. In pravila Mat. Basarab
(pg. 345): eatIrig iaste dela 15 ani
pang. la 22».
Calla (a). A cdutd cuiva ogodul, a se
purtit omentos cu cineva, a-se purth
cinstit ; a-I trait prieteneste ; dupd obraz.
Clizan. Clizan.
Vama cfizanului.
i
CfizAnit, -mi. CAzAnealA i se mai zice
ClzhnealA sinegreluei tii.depe fundulars
CeacAry (plur. neintreb.). i. Un fel de
vartelnita mai perfectionata.
2. Calul care are ochii vfirgati cu cer-
curi alburii si concentrice.
Ceapl, -e, Expres. Cu ochii cdt cepelel
cu ochii mari; co de broscoiu.
Ceas! oInterj. Sinonim cu cup/
 150
Cebilfi, pe (denom. injur.) --=-- Seaturi;
oplptie, loazA; arAthrie (Apostroffi p.
copiii neastAmpArati).
Cebrilul, (a, -ieSC), A stricAlla deflorh, a
silul, a dezvirgini; a schidoll, a distil
a-pi face rfts de.
Cecill (a, -ese), A ciall. Subst. f. Cacti-
leald, cecdliturd.
Celäratul, AccelAratul (tren).
Cell, (a, a se) celesc. A coace prost, un
porumb; o pAine a pdrporl. Subst. f.,
celhald, -ell, adj. celit, -I.
Cep.% -1, Primele urme cari se fac pe
noroiu dupl ce a plouat. Aceste urme se
usucá apoi agi de bine, cl pop sA mergi
pe ele, ffirà A te mânjepti de sulmol.
Cer, Expres. s. A se uitcl in cer fen pdmdnt.
A nu mai ItI ce srt facA (ce sA creadA);
incotro sA mai apuce; Cum eto mai
suceascA.
2. A cclzut cerul pe el! -= S'a poso-
monk, s'a ingrijorat, s'a fAcut ca pi-
mAntul.
3. (Om) fdrd ccr, fdrd pdmant, Strein
pe lume, fArA nimeni pe lume; ca un
aim al nimAnuia, singur-cuc, sula pi
cAciula.
4. S'a rugat cu cerul cu pdmdntul...
S'a rugat ca de-un Christos, s'a rugat din
toatA inima...; sl-1 fi rugat agh pe un
Turc, mina carne de porc...
Cercel, cercel. Expres. Prunele stau cercel,
pe creacd. Stau ingrAmidite; stau,
par'cit sunt puse cu mina; e intuneric
(negurime) de prune.
Cercificat. Certificat.
Cereal, (i, cerculesc), Casa de drugani
sau de straveli (traverse de lemn) pentru
a puteh sl fie lipitA pi tencuitä se cer-
cuiepte : i se bat adia pe drugani
nuiele despicate (cercuri) in forma
aceasta. fxx xl Cu acest chip tencuiala
poate sli se lipeascA pi sA stea pe zid.
Subst., n. Cercuit; f. Cercuiald.
CetArni, -e, Vas de doage intins, scund
pi cu un singur fund de forma elipsoi-
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU
dall, --in care se scurge mustul dcla
sbotul linului#.
Un vas analog Intrebuinteazi cfisciu-
marii, lAngA tejghea pentru a line
sticlele in ghiatA sau in apA rece.
Cetatie, Citatie (la judecatA).
Ceva pr., Cevh.
Cezvitrte, -1, r. CiosvArtA (de carne). 2.
0 spärturA (bucatA) de lemn.
Cezvirtl, (a, -esc), -.= A face cios-
vArti ---= bucAti.
Cheltaiithi, -ell, Figurat : A da de chel-
tuiald. A da pe sub fAlci (cuivit); a da
ativa potArnbgi; a trage cAti-va pumni,
a bate, a da vre-o cfiteva calcavbre.
Chiclurk, (Chico) -I, Primul cuvAnt are
pi insemnarea de chidd, promoroacl.
Expres. 0 chiciurd (chice) de dovlete.
Un dovleac mic; numai cAt mAna; o
ghighilice de dovlete.
Chiciurd, Chiciuri, = gloduri (de po-
rumb) prizArisi, rnici, drugi mititele de
porurnbi.
Chicot, -e, Vorbe amestecate cu xis,
zits pe infundate, vorbe intrerupte de
rfts, Rdsote (rAsete).
Chlldh, -e, Chingd de fire de urziall, la
tesut, se zice pi. de curea de mopie.
Chlhnie, -11, Tepi (at la sanie) puse la
carrel lungit pentru a se putei ark
lemnele mari, netAiate.
Chilèm, porecla Expres. Sd vorbeascd
fi nea Chilom, cd 0 el e om! = SA
vorbeascA pi nea Ion, cA pi el e orn;
pi nea Vlad cA pi el e din sat 1
Chingi, -1, Sfoarl de movie.
Chioardk Expres. s. A trage cu chi-
oarda, a se uith pe furip, hotepte.
2. A se uitd cu chioarda (ochiului).
A se uith chiordlp; a privi cu rAutate,
§erpe§te, amenintAtor.
Chidmb, -oambi, .--- care nu vede bine,
ironic: chior.
ChIp-§l-eamli ---= adverb. In aparentli.
Expres. Are fl el, chtP fi samd, nevastd.
Vorbd sd fie. Se fine fi el cd e insurat.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. vALCEA
ChIrneor, Bolnav; bolnavicios, cu
sufletul prin
Isèa, -Ale, (chlsir) Pungi (de bani);
pimgli de tutun.
cf. Chisea = vas de dulceata.
Chisnovi, (a se, -esc), A se restata, a se
rfisflocl, a se face indäratnic i preten-
tios (vorbind de copii) a plange intr'una.
Chisnovit, -d (Chisnovatd).
Chl§er, -e, Bratara, cerc format de impleti-
turfi de gdnj (nuia de ulm, etc.). Se prin-
de cu el capul portii de stalpul ei, etc.
'ChM, (a se, chitese). Expres.: A se
chin pe fuga = A se pune pe fugi, a-i
sfaral calcaiele; a o §terge, a spalit pu-
tina, a o
Ch1tIe, Tichie ; scufita.
Om ndscut cu chide = oun ai cfirui ochi
deoache foc; strigoiu.
-Chltfirnie (Chit1mbe) -11, Odlitil mica de
tot; chilie.
Chitotu, Clin de parnant.
-Chi*, lemnul care se pune pe pot-
vale, de-alungul butoaielor ca si nu se
mi§te.
.Clcoare, Expres. 1. Par'cd e bdtut cu
dcoarea pela ochi! Cu vinetele pela
ochi; cu cearcane (vinete) inprejurul
ochilor.
2. Cu cdmafa ca cicoarea. Cu carna§a
nespalata, murdara, neagrá, ca buciumul
ca de baciu; trasi pe co§.
.Cinci, Cinculeasa, Porecla de om, de
femeie.
Cloaca, -e, z. Pseudonirn pentru organul
genital masculin.
2. Cuvant de alintare pentru copiii
mid.
3. Cioace. Surcelii§ele puse in gura te-
vilor de cazan pentruca rachiul sfi curet
pe ele, drept in gaura bdrddcului.
4. O bucati de lemn sau Ufl lemn adus
care serve§te a tinea u§ile inchise (la
pridvor, la crania §. a.).
5. Deal 'Malt, pill's; cuca, varf ape
uncle ei-a 'ntarcat dracul
www.digibuc.ro
IS I
Clobohtli, -e, = Ghete, cisme proaste,
vechi, rupte.
Ciocan, -e, z. Pahlirut (de rachiu mai
ales).
2. Aceea§ insemnare cu cuv. cioacd,
No. r çi 2.
Clocirtl, (a, -esc), A taiit (lemne); Cio-
cdnittird.
2. A taia (In genere).
CloclovIne, v. Albastrituri
CIocoroialfi, Albistritird.
Clocoti (a, -esc), A mina (plescaind
mai ales), Trans. ciofdl (a).
amulet Interj. Cuvant de alintare p.
copii mid.
Cloilingarl, v. Albastritùri
ClouA (clohilli) 1. Carne multa;
2. Om, vita carnoasa (grasa).
Cioldmp, stricat; ca-
ruia ii lipse§te un picior (vorbind de
scaune), fari deget (vorb. de oameni).
Clomni, (a, -esc), v. A ciocnl; a ciocnl
oufr de Paeti.
Clonite, -Al, denum. injur. Vaci, bou,
slab, praparlit.
Clongfirl (a, ciongfirisc), A ciupl din
paine, din turti II A strich (ciungarl)
(a). Trans. (Vezi p. Trans. glossar dela
Dane fi Strigdturi de Iarnik, Barseanu),
Clopor pL neintreb. Stol; grup de oameni ;
de copaci. (Ciopbr).
Ciorovii, (a ase, -ese), A face gura; a
se certit.
Subst. f. Ciorovdiald.
Clotorol, (a -Iese), A vorbl; a conversh;
a convorbl, a spune dela moei-putrezi.
Subst.: Ciotoroiald.
Clr, (fira pl.) vezi Clealcd.
-e, Ghete p. femei.
Choy, cu scali, beteag.
Ciuble, (sing. neintreb.). Toate vasele (de
Omani) ale und gospodarii; Toate
ciublele sunt pline cu lapte!
Cluck Expres. Ciuca lor, acuma!
Norocul lor acuma 1
Le-a venit apa la moara I
152
Le-a venit i lor randul I
Le-a ie9it 9i plugul lor...
Cinch let, -A, Ciumat, invinetit de boalA,
de bolire j costelivjj invinetit de frig.
(Jiulica. Porecll de orn. fem.: Clu-
licoaia.
Clulpin, -I, Copaci rAzleti, rarnali pe
campii, pe ogoare, prin livezile de fan.
De cele mai multe ori li se zice dulpani
celor uscati 9i scorburo9i In care, cre-
de-se, le place zmeilor sl se acioleze.
Povestesc batranii din corn. Faure9ti
(Valcea) çA unui astfel de ciulpan, ban-
tuit de znnei, i-au dat foc dupice I-au
fost gAzuit. Si ci-cl au ars 9i ciulpan 9i
zrnei 9i tot 9i din vApaia de foc i-au fost
strigand Ai zmei pe oamenii cari gazuise-
sera i deteserl foc cuibului lor; dar ei
nu 9i-au Intors fata 1) i nici n'au rAspuns
nimic, cA etiau cA cum or raspunde i-a
pocit. Si-a doua zi, and s'au fost dus
pela ciulpan, au gAsit osanza zmeilor
inghetatA ca sApunul, cat e fata de arie
cA cl-ci smeii sunt gravi nevoie-mare.
Sunt multe cantece cu ciulpanul.
Unul zice intre altele ;
eFoileanA odolean
«Cana cucul prin ciulpan
doana-mi 9ade'n pat la geam
tSi-rni In9irl la mArgean...
Iar batrfinii and noroceau (inchinau)
cu paharul, la zile mari, ziceau:
«Hai noroc 1
eCele bune sA s'adune,
aCele rele sA se spele;
oDu9manii sA umple ciulpanii I
Ciumàg, -e, Ciomag; bata; bazdoacii.
MAzdrac.
Ciumighs, Bfitati9; cu resteul la
brau.
Ciumigedi -ell. BAtaie cu ciomagul.
Ciumbll, (a, -blese), A 9tirbi (un vas).
Clumblitnxi, StirbealA, atirbitura (a
buzei unui vas) 9i ciumbleald.
9 Cf. Dante: Infernul (trad. Gane) cant. IX.
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Clumeli (a, -ese), A culege, a aduna, a
pigull. Am dumelit strugurii, a pobarcl,
a bobith.
Clupitg, -e, un, Iie, partea cama9ii fe-
mee9ti, din brat' In sus.
Cluperi (a -ese), A ca9tigli (cu milrun-
taua); a arnirul cevi parale !
Clurelumil, adverb. Expres.: Fdcut ciur-
dumgl. FAcut covrig (de frig, etc.).
Clurciuvise, vezi CiOble.
Out Out) -I = fArA coarne. Expres:.
Eu o tiu de coarne i tu zid cd e ;We
= and se incearcA tagaduirea adeva-
rului evident.
(Cf. grec kytos).
Clidirte, -H, 0 creanga plinA de fructe,
o radAcina lasfirati (de cartofi etc.).
ClApIe (faal plural) Multirne mare, su-
medenie. stol, thbarl (cf. german.
Klappen).
Clean, Expres. r. tScitul clean = sAtul
pani'n gat; 2. (Beat) clean = beat
turtd.
Cleanti. r. Clanta; clampa.
2. GurA (omeneasca): bun de cleantd;
tacd-ri cleantal
Cleasei pl. neintreb. MamaligA rAu
facutä, dr, o fleascd de marnaligI.
Clentini (a, dentin), A vorbl fleacuri;
nimicuri a cAuta cearta cu lumanarea.
Clentk, -oasi, Palavragiu; coltbs; pri-
cinbs, artagos; cu resteul la brau.
Cleti (a; a se, -ese), z. A cleft = a zgudul,
a clatina, a zgacina.
2. A se deti pe mdini a se spala pe rnaini ;
a da pe maini.
Cletini (a, a se, eleitin), clAtinit (a,
a se).
ClIsi (WA plural). I se zice painei, care
nu e coaptA bine; care e coat.
Clod, (a, -cese), Figurat: a planul; a
ticlul; a pune la cale; a conspira.
Clocititril, (pl. neîntreb.). I se zice unui
orn slab, galbinicios; palid la fata.
CloclAmp, -url (sing, forma). a) Suportut
unei vartelnite; b) s. n. Cuib de hoti;
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
de votri; de talhari; conspiratiune.
Janddrii au spart clociumpul hotilorl
Clot, cloturl, Sparturi mica de caramida
sau piatra Intrebuintata de zidari pen-
tru a umple golurile mai mici.
Cf. german der Klotz sau: der Kloss.
clop, -0, r. Clo§c1.11 Figurat : patroana,
votru; pezevenghe ; ocrotitoare; mijlo-
citoare.
Coadll coade, eozi, Expres. t. A dat-o
de coadd in vale! A fe§telit-o, a dat-o
dracului, a scapati, a saraci; a ajunge
la lulele, la covrigi.
2. Vaca std'n coadd = E slabi de
tot.
C... = testicule i diminutivul cuvdntului
popular corespunzator, formeaza In
popor un mod de adresi foarte
firesc dealtfel al celor mai mari
catre cei mai mici i este sinonim cu:
neick neiculita; nene ; ciocule 1 Ca
mod de adresfi se intrebuinteaza,
cfitre baeti, i numele i diminutivul
numelui popular al organului genital
masculin.
Cade, Cobe figurat, loaza (de copil);
arithrie.
Cobile (intreb. numai la pl.). Criicana
de lemn pe care se a§eaza plugul cand
pornegte la drum.
(Cf. lat. cubile-is).
Cocirlii. adverb. Fdcut coarld, adus-
leuca (facut leuca) cocarjat, facut obida-
obadit, &boy, garbovit.
Cochle, -II, Corn de prescura sau de
colaci.
CodAlbA (a, codfilbez), A se uith cu
chioarda ochlului ; Clind coddlbd ochii,
mai-mai s'o iau la sdndtoasa I
Codfildt, -A, Cu coada II lungaret; Pere
coddlate.Ilpciduche coddldt.
Codfirle, -11, Coderi§te ; Codie (manerul
de biciu§ci sau de biciu).
Codilds, Nume de välcei.
Cddini, Lana tunsa dela coada oilor
ca sA nu se murdireasca.
www.digibuc.ro
151
Se tunde primavara inainte de tunsul
oilor.
ColeAl (-esc, colciese) r. A guith (vor-
bind de porcii prin§i pentru taiat sau
scopit). 2. Figurat = a chinul rfiu de
tot ; a smotocl, a chinul ((ea pe Domnu-
Cristose a tdpul. (a chinul i a face sa
tape).
Colic, -1, Expres. z. A-ti face coad
coldc, a se lenevi; a se codl; a se da in sus.
2. Ageaptd ca mortul colacul, cu nerfib-
dare ca pe-un codru verde, cu mare
pofta.
ColcovAn Bulgdre (de zahar, Baas
etc.).
Cole5l, (a se, -esc), A se sfar§1 (de foame);
a se pocaltl, a se hupl. (subst. Cole,sald,
adj. coleyit, -d.
COlo (Aalo) adv. ColO, acolO.
ColvA, -0, Prajlna; beldie; paleata ( ti-
ganului ) ursarului.
Comilistru (Comildstric), Gumelastic
(dela ghete, pra§tie). Se mai zice §1
. colimcistru; cumildstru.
Concènia. Expres.: Batd-te concenia!
Batfi-te potca 1 Bata-te norocoul
Conditdr, Conductor (de tramvay,
etc.).
COntragill, -II, Negustor de cereale.
Contaliu, -1, (Consaliu), Consilier co-
munal.
CopArsteds, Inalt §i subtire, chi-
brit, de§irat iapd nemfeascd, cdmild
barzoiu, girafa, copreala, a plouat cfind
1-a facut matna-sa.
Copil, -11, Expres.: Se tine ca dracul de-
copilul mic. Se tine scaiu de... ; nu-1 sla-
beve o 11 pa§te... i-o coace...; 11
urinfirwe pas cu pas.
Copll, Expres. Copil curat = fata
curata, fata virgini, fati cinstita, la
locul ei, mireasa daci a fost virgini, i se
zice ci a fost copil curat; sau «cum a
facut-o ma-sa*, ca argintul.
Copi-copi, interj. Vorbe cu care se chiami
curcile.
 154
Cdpil, Partea balarnalei care se'nfige
in stalpul portei sau ueei.
2. Firul de porumb, care fiind in plus
se rupe la präeit ei se adunä pentru gfiete.
Copililor li se mai zice el copileti iar
actiunea de-a copal se numeete copi-
leald, eopillt.
Copolos, -oasit, Care nu rabdi la ger,
ogärcos.
CoporAie, Coada coasei.
Expres. A pune-o in coporde, a ticlul bine
o minciuna; a potrivl o minciunä,
par'cli a fost pecete 1...
toprealA, -1, Prajina lunga; jj orn inalt,
lungan, iapa nemteascä, novae.
Copt, -A, Expres. Sunt copt pe tine! Nu
mai pot de nacaz pe tine 1 Ii port eu
sambetele, o sfi-mi vars eu focul pe tine.
Corconi (a, a se, -eso, mA corodn), A
ingrijI prea mult (de ceva sau cineva);
a rásfath II a se corconi = a zabovl mult
cu un lucru, a tarfiganl un lucru.
Corconeald,-eli
Coal (a se, -esc), A se hortl, a se sco-
\Ira, a se scalcia (vorbind de doage).
Corn, -e, -url. Expres. r. A'nfige con.
nu'n blana patului (in pdmdnt), A
dorml dus; a trage un somn (lat. inire
somnum, Verg). 2. A-i merge cornul! =
A-i pril, a-i merge bine. (cate-odata
in ironie) i-a lovit loava.
3. Cornuri, 0 batistd'n cornuri ( plind)
de... (0 batisti piiná de mere, pere...).
-Cornea, v. Al-futu-i-de... Sacurea.
Corvosealk pl. neintr. Goroveall, apa
turbure, ciorofleacá, j mocirla.
Cos, -uri, Horn, hogeag. Expres. Tras
pe cos = f. murdare (vorbind de rufe);
se mai zice 0: negru ca fiarele
CosAci, (-eso, a se), A se pupa* a se
gusta, a se strimth. (dela cosdc = clin,
triunghiu de pitman*
Cosdr, Cosoare, Expres. Se tine cosor
se tine Ara; se tine scaiu (de o
treaba; sau infrunta varsta cu atitudinea
lui vIr111).
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Cosori, (a, -Am), A tail' via (cu cosorul).
Cosorit,-uri.
Costiv, -A, Costeliv, firàv, sarmbs;
par'ca minima numai de post ; (numai
scoici).
CotArlète (Cotdrlat) pl. neintreb. Ocol,
tare, cotet, coeare.
Coteli, (a, -me), A chivernisl, a chibzul;
a brichisl, a randul, a orandul; a ingrijl.
A. Pann : mirosird, cotellrd...
Adj. CotelhInic, -d.
Cotldn (cotron) , pl. neintreb. Un fel de zid,
in forma de potcoavä, pe care se alazi
cazanul.
Cotdc, -oace, Manerul de care se apuca
o roabfi. (taraboanta).
familiar ironic = Pisoiu, martim, co-
toiu.
CotoArbA (fail plural), Belea, pacoste.
Expres. A incdped in cotoarbd, cu...
a incipek in mare grija cu...11 a aveh de
a-ei gAal Bacaul cu...
Cotolein, -ene, Coacia, cotor II picior,
os, in genere.
adj. Cotolends, -oasd ostra, inspi-
tat, copireteos, inspitat.
CatorAnds,-oasA,Guraliv,vorbäret, flecar,
limbùt ; facut la mèlita.
ColopAni, (a se, -esc), A se muncl greu
cu o sarcina (in spinare, pe brave, etc.).
De-abia se colopdnid cu drobul de sare!
Cotro§1, (a, -esc), a bulduel, a scociori,
a cotrobal; a sparge pdmdntul.
Cotin, -A, Insinuant ; viclean; eiret ne-
astamparat; iscoditor.
CovArni, (a, -esc), A se pogori, a se po-
yarn), a zavirnl. Soarele covárnise (se
covlirnise). Soarele se plecase spre seara,
dedese in ailaltd parte. (Expres. aceasta
ultima se intrebuinteazi ei and e
vorba de imbatranire, la oameni).
Covèrea,-1, Coviltir; (coliba acoperitä
cu trestie (coceni), pentru pindari, etc.)
Un soiu de ciuperci de
pidure galbene rocietice, bune de
mancat.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Cratu, Expres. Nu s'a spart capul lui
Craiu! Se zice cAnd se sparge
vre-o oall, etc. de mici valoare.
Transilv.: Doar un e un cap de crail
Craitiva, Numele arhaic al Craiovei.
CrApA (a, crap), Expres. Crdpd ceasul!
Dete Dumnezeu I in fine I in sfirsit.
Crdpdt = arsitA de soare, lipAr.
-oasa, Pepene (galben) care
se crapA cAnd se coace.
Crede, (a, a se), Expres. Ce te crezi?
Ce socotesti ? Ce crezi?
CredintA, Expres. Vinde pe (In) credintd,
pe datorle, pe veresie.
Crktet, -e, Expres. i. A-i scoate cuiva
(ceva) prin... a-1 tot cicàll, a-1 tot
dojenl, a-i tot amintl de-o binefacere
pe care i-ai fAcut-o.
2. A-i scoate cuiva mdncarea (bdutura)
prin crestet. A-1 face sit nu i se mai vie
de mincare (bäuturA) prin multi cia-
lire si vrajbl.
Crild, (flit intrebuintarea pluralului). Ar-
haic, Multime, sumeanie, furnicar,
clopor, stol, clipie (oameni, animale).
Expres. Copiii se tin crild pe ududdi.
Caving., -e, Tarina si livezile cu fAnuri
Crivink, -A, Prune crivinase = Un fel
de prune ce se coc in Julie.
Cruel, (a se, -esc), A se minunh, a'ncre-
menl, a rAmine cu gura cAscatA, a In-
lemnl, a immArmurl, a holbh ochii, a
rAmAneit scris pe perete.
Crudicinneel, dovleti sau porumbi necopti.
Cruntat, a inceput al spuni. pAtruns
prin tAiere
Expres. Mi-este cu apropiere,
Cu
Mi-este cu depdrtare.
Mi-e aproape; Mi-e departe.
Oa, Deal Utah si izolat. Turf ân -d.
Cucumei, -ele, Un fel de iesituri in aco-
peril care de multe ori e inzestratA
cu ochiuri de geam.
Cucuth, (a se, -ez), A se cocoth, a se
cfltArit, a se urch. Adj. cuculdt, -a.
Cu-dat-dracului, v. Afurisanie
www.digibuc.ro
155
Cult!, cute, A aved cuiu la inimd; a aveh
dared de inintd; cArcei, crampe la
stornac.
Figurate a Ewa o temere.
-e, z. Nicovall.
2. Odaie cu nicovala; covAlia.
Ca la cujnitd = murdar; nemAturat
(vorbind de imbrAcAmintea unui om
sau de o odaie nemAturatA).
Cuminte, Cumintele fdgddueste çi prostul
trage nödejde!
Cumpiinit, -e, Expres. Cumpdna noptii,
mint de noapte, la orice vreme, la an-
tatul (cintarea) cocosilor, (la cocop), la
miez-de-miez de noapte.
Cupt (a, a se, cupeso), A cup1 o pdnzd
(and car», a strAnge prea tare ata si a
o incret1; a o face pungd.
CuptusMA, CAptusall, dos.
Cuptu§lt, -A, Expres. Cuptusit de tusd.
foarte bolnav de tusl; de trbchni.
Cur, anus, sezut, dos.
Expres. 1. Md doare'n c... (de tine)!
Putin imi pasli (de tine) I
2. C... pdmdntului. CapAtul lumei,
Mfiru-rosu, (finis-terrae).
La c... pdmántului, foarte departe, unde
a dus mutul iapa, la miru-rosu, unde-a
fulgerat intAiu ;la dracu in praznic, unde
popa nu toacA, i uncle fata nu joaci.
3. lute de c... Curvar, curvA.
4. Acl capul, act c... Se zice despre un
orn bondbc, scurt si gros, ariciu pitic,
ghimotbc, fAcut ghimotbc, dop de sach,
durclA.
5. Capu/ ti-a mai fost odatd la c... ironic :
ti-e capul prost, tont; pleat cA-1 porti
pe umeri I
6. A pdtruns paiul cu c... de fricd. 0 ba-
gase pe mine* o sfeclise, nu stilt pe
uncle sA-si mai scoatl dump; cu capul
a-mAnii, a mina mucul lumAnirei, a
alergh la toti sfintii, i se fficuse pArul
miciucA, a se face verde de fricA, a-i
tatAl c... de fricA, i se dusese inima din
el (ea); i se dusese snags din el.
156
7. Le-a tras prin... Le-a uzat, le-a mur-
dArit (vorbind de haine sau rufe).
Curl, (a, a se, mA cur), z. A curge,
a curki a se cull* vorbind de vitele
fkate.
2. A se desvinoviitl : S'au curat unul pe
altul.
CurAtark -1. Locul de unde s'au scos
trupinile copacilor.
Cares, -A. Cu curii mari, hudubhz, cu
curul eat arm).
Curm,-url (Curnate, Curnalu, -eie), Bu-
catA mia de fanghie.
CurmA, (a, en cum), Expres. A currnd
pdnaintul. A da tara'n douii, a umblà
mAri i ki II a se face luntre i punte
a se da in Out pentru... (cf. movere
omnem lapidem), a face pe dracu'n
patru.
Curten4, -estA, istet, iscusit, cioplit
politicos indemanatic, cotelblnic.
Curvlitink -e, (Curvogind) CurvA, tele-
ara, traftiroaia II cuvânt de
alintare pentru copile.
Cusut, RAcit ràu, cu incheieturile
oaselor cusute (scortosate, pecetluite)
de acealL
CusturA, Cutit fkut de ttigaro
(fierar) cu mâner de obiceiu de
lenm.
Custurds, -oasA, Costeliv, tras, firav,
stirmds, cu sufletul prin flori.
CuO listed . La zbaterea (zbAnanitul)
mulsul vacilor, caprelor. Cf. Ceas!
Cusbi, (a, -ese), A lovl, a bate cu pA-
leata (beldia) cu cufba ursarilor, z1A-
tarilor.
CAA, -e, Caa proastk colibl. Umbld
din cu,sld in cufld = oclaielnicl, usk-
nia.
Cusmete, (Corneae, -uri), BucatA
calup, buatua, sneap.
Cuti! Interj. Cu care se goneste sau se
mânii un vitel.
Cutlèr, -1, Mimular, cercelar, tolbas, WM-
ator ambulant de mAruntisuri.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Cut% -e, Expres. 1. A fi pe cutit a fi
in ceasul (in doaga) mortei.
2. A fi la cutite a fi pusi pe cap,
certati rAu, invajbiti, pe cap.
3. Apd rece ca cutitul ca ghiata, de-ti
taie
4. A-i sdri cutitul din teacd a fi la
ananghe, la aman, a-i plesnl buza, la
mare strkntoare, a fi strans cu usa.
Cuza Expres. Ce, cd n'ai fi tu al luf
Cuza eu al lui Bdzoiu?!
Se zice acelui ce vrea sA se Ong, pe
nedrept mare, de semenii sAi.
DAbill (pl. neintreb.), Bela, nacafk.
necaz. In limba veche bir,
dajdie dabilar = perceptor.
DAnAnie, -Ai, CatraThse, calabalftc.
Dand (pl. neintreb.), Vargl- dealungur
spinkrei
DingAnie, -II, = Bela, pacoste, na-
cafb.
DAntilliu, (pl. neintreb.), Petrecere zgo-
motoask larmä, zaiafet, chef.
DitoagA, -e, DoagA. Expres. i. Ii lipsefte
o ddoagd. Nu-i cu toate ambetele I e
skit din balamale, zarpalatec, bezmetec
desuchiat, plesnit.
2. A da in ddoaga mortei = a fi pe patul
de moarte; a se lupti cu moartea, a fi
pe mina mortii.
3. A da in ddoaga copiilor a cAde&
in mintea copiilor pierde din
minti, a se desminti.
Moe, (a, a se, -ese), A dogi, a sparge
a da fundul unui vas.
-url, Depou; arciuml-pavAlie
II Proprietarul unui depou. s. fern.
Ddpoaicd.
DApustt (DepusA), Aproape sfi, fete cu.
ugerile (zAto hrele) lAsate.
Dar, -url, Expres. A dat in (luat) darut
betiei S 'a fkut un betiv si jumAtate,
roade cinzecile, a azut in patima be-
tiei.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
DArfingli (Doringi, pl. neintreb.), Par,
paringi (de hirdiu, etc.), bildie.
Dark), -url, (Ungur.) Alice mari de tot,
pòauri. A face dardpuri (ceva) = A
face ciur, a face praf din praf.
Dina, Porecli de femee.
DArdii, (a, eu (Ural), A tremurh «ea pif-
tie»; a tremurh vargA, a tremurh si-i
sari ochii.
DArdora. Expres. A da in ddrdora 'n-
surdtorii. A ciuth si 'nsoare; a da 'n
rostul insuritoarei = a vrea si se
insoare ai mai multe nu (0 alt
nirnic).
DarjAIA, -ell, Präjini, pileati beldie.
Darnel, Porecli de om.
DAsovii, -I, Dracie, Nizbfitie, nisirimbi,
neficuti, ispravi.
Deal, -uri, (Dial, Chia), Expres. A se
face cdt dealul. A se supirh foc; a se
face Dunire, a tunh ui-a fulgerà de
minie; a clocoti de mink.
Deelark (a, deelar), A vorbl de feu, a
vorbl pe cineva, a ponegrl, a scoate
coarne cuiva, a calomnih.
DecodatA, Deocamdatä, pia una-alta.
DehimA, (a, eu deham), A rupe de obo-
seal, adj. dehdmat, -d.
Dermeni, (a, -ese), A uzh, a stria (vor-
bind despre lucruri ai despre femei
destribilate care iai pierd indati tine-
retea ai frägezimea).
f. Dermeneald (DermenitArd).
DeseAreA (a se), Toate se descarcd (sparg)
in capul meu. Eu aunt tobi de bitaie,
cal de beilic, cal de poati, topor de
oase.
Desface (a se), Mi s'a desföcut capul
Mi doare capul.
Dessiirh, (a, a se, -ez), A pune peate sau
brinzi in api pentru a-ai mai ash din
sare (lat. desallo (salio).
DesbAsefisul, (a, -ese), A indepirth pe
cinevh; a nu-I mai face pine§ la ceva
Desbd,scdpiald, -eli.
Desbd,scdpit, -d.
www.digibuc.ro
157
DesmAntAn, -I, = Derbedeu, pierde-vari,
fluieri-vint.
Desmotit, -A, Desmitat, ciufulit, vilvoiu,
nepieptenat.
DespAna, (a, a se, -ez), i. A ieal pana de
lenui dela o coadi de secure etc.
2. A se descoase (vorbind de haine
etc.).
DespAnat, -A, = descusut. ferfeniti, Ian-
Oros, mai mult ati deck fatä.
best, -63,-- Expres. 1. Nuiaua o dai dupd
deft e mliclioasi. 2. L-a dat dupd
deft a picäll, a ingelh.
Detorni, (a, -ese), A ahingh, a bide-
pirth, a Mudul», a sgornI. a dotirni.
Subst. f. Detorneald, -eli.
Adj. Detornit, -cr.
Devesi (a), (in limba veche : a addvösi),
a risipi, a caritii», (o avere), a nimici.
DezArtit, -A,, Smintit, al-it (din bala-
male) ticnit, auiu, ziltat.
Dezgirdini, (a, a se, -ez), A dezlipi, a
desprinde 11 a indeparth. Nu puteam sd-1
mai dezgardinan de mine!.
Dide, Porecli, de om.
Didekack Porecli de orn.
Dlhort, Divori.
Dilidina (Dirlidlna), Porecli de femee.
Dinfigeank 4, Damigeani.
Dipotat, -II, Deputat (Citeodati se zice
numai ...de camera = deputat).
Disagi, Desagi,
Ditai, loc. pop. = cogeamite, coacogea.
Doaga, -e, Expres. 1. A da in ddoaga
(doaga) copiilor a ajunge in mintea
copiilor, a se desmintl, a da in anii
maimutei.
2.A da in morlei. A fi pe cutit, a
pune ochii in grincli, a fi pe lumi-
nare.
Doamne-ajuti Expres. z. M'am um-
plat de Mi-am ficut-o singur eu;
mi-am gisit beleaua, mi-am pus capul
sinitos sub Vanghelie.
2. A fi de doamne-ajutd. A fi de ajutor
cuiva; a fi o sculi (wadi).
158
Doh Hock, -oasA, Care-i place sA
jeascA de vite.
Doettni, (a, -ese), A certh, a mustrk a
povAtul.
Dodrean, -url -e, Thriate, rAmäsita nu-
treturilor date la vite, steplege, stio-
plége. In Mehedinti: Drodean = tò-
räte (toriste), (cf. I. Boceanu, op. cit.).
DMA (FArA plural), ScofhlA ; scull Expres.
Nu-i, de vre-o doftd! Nu e cine stie
ce I nu-i vr e-o brAnzA I
Dol. num. Ex. Nu dau dai pe-un loc= fu-
geau de nu-i prindeai nici Ware.
DdIdork Expres. Sdtul ¿Wore sItul
carhbA, berbenitA, thvä, clean, cArnat.
Dolonm, Crescut, mArisor, cAtAlindru.
(Se zice i despre om si despre ani-
male).
Comparativ. Dolofdior,-oard.
DommIstic, (dumnèstic), domestic, im-
blAnzit.
Domni, (a, -ese), A trAl bine; a trill ca
banul, a se rAsfirh 'n bunitAti, a trAl ca
glina la moarl, a prilltul,
Doplosi, (a, a se, -esc), A (a se) obisnul,
a 4(se) roada, a dedit cu, a se obosl.
Subst. f. Doploseald, Doplosdre, adj. Do-
plositrd.
Doak, Dosar.
DotfirnI, (a, -ese), A izgonl, a sgornl.
Dovedinie, Expres. adv. De dove-
dànie ne mai pomenit,
(A), extraordinar, din cale afarA, mi-
nunat, uimitor.
Dovedi, (a), Cu Intelesul arhaic: a prididl.
atfita (lume norod) emurià, cat
nu-i puteh dove& cu ingropatul».
(Vezi: O. Densusianu, Povestiri din
Cronicari (Bibl. p. toti, pag. s1z).
Dovlitte, -ett (Dolète), Dovleac. Expres.
i. Cu capu' cdt dovlétele. Cu capul
cAt banita (mare).
2. Nu fi s'a copt dovletele, ai rAmas tot
prost, n'ai glagore la cap.
Drac, -I, Expres. s. A da la o mie (la
cinci mit) de drad. A da la toti dracii;
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIliA $1 C. M. POPESCU
a drAcul, a drlimul, a bAlficArl pe ci-
nevh, ca la usa cortului, (cf. lat. sex-
centi cae .).
2. Fire-al al dracului, azi fi mdine.
drAcuire mai strasnicA.
3. A spune drad uscati = A spune
cai verzi pe ptireti, fleacuri, (nugae).
nimicuri, mosi-pe-grosi, a vorbi dahii,
a vorbi de dack a vorbi de pe apa Sam-
betei.
4. *ed ca doi, draci impuscati = Se
zice oamenilor cari sed Imbufnati, in-
vrAjbiti.
5. Vezi tu pe dracu (unde fade)! Un fel
de Quos ego... de amenintare. Iii ardt
eu pe dracu (= unde fade!).
Drag, -A, Expres. De drag, de el (ea).
Frumos, bine gatit (dichisit), (prop-
riu si ironic).
DrAgiilAu, ibovnic, amant, iubit. vezi
desindn n
Drigle (sing. neintr.), Vase de orice fel:
banite, cutii, vase de doage, etc.
Dream, (Dram, -nrI), Expres. Sd-1 puC
in dreanturil Foarte scump, scump focul
nestins I scump otrAvit, särat...
DrAmul (Dremul, a, -me), A drlicul, a
da /a rdi (draci), a mustrk a dojenl,
a certh rAu, a da la o mie de draci, a
dricul cu ce nu mai e, drAcuit (pe
cinevh) de n'a mai rdmas, 'ncuiat in,
pietre.
Subst. f. Dremuiald,-eli. Drdmuire,-i.
Dreapta, Mi-este ca macs dreaptd! Mi-
este de mult ajutor, mi-este de nea-
pArat ajutor.
Drept-Dumnezeu, s. Un fel de mosior
(colficel).
2. A seded ( a fi) drept-Dumnezeu.
fi (sedeh) de formi; numai cu numele;_
de ochii
Drum, -nil, Expres. A vorbi aldturea,
cu drumul. A vorbì a spargere de cap;.
a cluth cearta (bAtaia) cu luminarea;
a te scoate din sArite (balamale) a vorbi
in nestire, (beat etc.) a vorbi prosteste.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Drum4, Druz/14, cAlator.
Duce, (a se), Expres. A se duce Incolo,
ca omul. A se duce, ca omul, in poianii;
la spatele casei; dui:4 mg; la cacastoare,
se dua in camp; pe (in) poianA, sa-si
fad{ treaba (mare, mica), afarfi. A
se duce sa-si faca nevoile.
Duciped (Ducipdt, ducipet1), Bicicleta.
Dudoide (Dudulean), dimin. din Te-
odor.
Dudul (a), Este 91 onomatopeu:
4Facuiu gatul palnie,
4r*i turnaiu de diaduie 1» dar este si
cu insemnarea de a goni, a detorni, a
indepartd, a distera (a exild), a dotdrn).
Subst. f. (vechiu) Dudulturd, Duduiald.
Duduldiu (Duduleitn, -oaie, -Uwe), Lu-
gerul de ceapi care poartii in varf
semintele.
Duf, Duh Sf. /n numele Tatdlui gi al
Fiului si al sfdntului Duff
Dugds, -oasi, Incapfitanat, capsomitn;
cu capu' mare ;11 posac, mnchis, taci-
tbrn = clacbs, caruia-i scoti vorba din
gurA cu clestele.
Dfilmet, -e,
Putoare, miasma.
Duhoare, -I,
Dulce, figurat = ieftin in opozitie cu
acru, sdrat = scump.
Dumnezeu. Expres. a. Nu mai oil de
Nu mai stii incotro s'o apuci; pe
unde sa scoti camasa.
2) Nu- i de nid un nu-i bun de nimic
nu face o ceapi degerata, (un ban);
nu mai e de nici-o lege.
3. Nu mai ai nid-un Nu mai ai
nici-un cApataiu, nici un Cirstov, te
uiti in cer i 'n pamant.
4. Acolo l-a bdtut Acolo *a rfimas,
acolo a fost napustit (pArAsit).
Dunlire n. p. Expres. a. A se face Dundre.
A se supAri foc; a venl mare (vorbind
de riuri).
2.f A trece Dundrea pe cinevd. A dojeni
strasnic, pe cineva, a trece Oltul pe
cinevit, a-i trage un fàier, o sfipuneala.
www.digibuc.ro
159
Duldite, (e, -ur), Lemn gros de ars, tru-
pina, doascd, chitiac, ratavei gros.
Dusi, Expres. adv. Nu e 'n dusii di;
bunil Nu- e'n toate apele lui; nu-i
sunt toli boii acasa, nu e in toate
Sambetele.
Du-te, vino! Treacd-meargd! Fie! calea-
valeal Tot ar mai merge l
En, (a se, -ez), A se afla; a se gAsI;
a se descoperl; Holii n'au putut fC
eftati.
La Romanii din Serbia verbul acesta
are forma: ieftd (a se) si insemnarea
a se ivi. Cf. Giuglea-Valsan, op. cit.
glossar.
Eftiár, -oarii, Cam ieftin; de cbilipir..
Ete! dtete! interj. Uite I iatal
Face (a). Expres. I. Sc1 nu-ti foci, a...
= SA crezi, ca...; E probabil, ca... ; E de
crezut, ca...; E aproape sigur, ca....
2. L'a fdcut, cum i-a venit la gurd,
L-a facut ca pe-o albie de porci; L-a
ocarit; i-a strigat eke si mai ate; ha-
facut cu ou cu otet.
FAI, (a, a se, -esc), A zice unei femei : fa r
FAina, (Se aude ì folnd). Expres. I-a-
trecut prin trairtd! I S'a scuturat
floarea, si-a trait traiul, si-a facut ran-
dul, nu mai face doul parale, fosta-i
lele cand ai fost...
-e, Expres. O flilfand de varzd
= varad afanata, buretoasa.
Fdlfdnds, -oasd.
Farafastilcurl, sing. neintreb. Nazuri,.
mofturi, mutre, ismenèli, izmeniri, iz-
Faradn, -A, Ciorbiu, gasper, imluar, pi-
ricllu, din rasa murga.
Faraonoaicd = Sirens credintelor vul-
gare.
16o G. F. C1AU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
radii (raids, -oasA), Indiscret, gurA de
petece, care nu poate pästrà o taina.
FarfarA (denom. injur.). Se zice omului
bun de gurA (cites); thruie-gurA.
Poreclil a lui $tefan.
linen* -e, MahalagioaicA, tfirgoveatä,
ciocloving, ciocoroadA.
Lewialà; sfär§eall dela
Far014-611)
inimA; lihnire, hämisire,
(Funilh)
pocAltire, inflämänzire.
FatA-licA! Interj. Mod de adresA, obig-
nuit intre femei Adesea, Fd, fat&
lied!
FAtui, (a, -ese), 1. A drege marginile unei
rupturi (a hainei, cAmA§ei), carpindu-le
de petecul pus in dos .
a. A trage vre-o ate-va perechi de
palme; a face mori§cA'n pfirul cuiva.
Fereck (a, -erec), Marl de intelesurile
cunoscute de toatA lumea, mai are 0 in-
semnarea de-a mistta, a digerd (mai
adesea când e vorba de paseri; foarte
rar, i cu sens sarcastic, e intrebuintat
vorbind de oameni).
Ferecdthrd,
Fermelie = Infirmerle.
Feti, (a, -ese), A stä fati. sAln fetit mult
bine»; la Mai = a fide& = a dAnAci.
Fetie (Fetit), Epoca din vista unei femei,
hi care ea se numege §i este fati. Prietene
din fetie.
ri (a). Expres. Nu fireti afel de... = SA
nu fiti a§h de...
Flare, Expres. s. Uscat(d) ca fiarele
(cofului), f. slab, -A, slab tar, ca o scän-
durA, numai oasele de el (ea).
2. Negru ca fiarele (cofului). Balaoache§,
ga§per, tägän, negru ca fundul cAldArii ,
balaon, oacheq.
Ficate, Expres. 1. Apa e rece de te
taie la ficatil Apa e ca gheata
2. A vorbl dela ficati. A vorbl din inimA,
a vorbl din adancul inimei, a spune cu
gurA de foc, a rupe in graiu de foc; a
lAslen glas de foc, a vorbl din blierile
inimei.
www.digibuc.ro
Ficlor, -1 Expres. In sat: (erd) ficio-
rul-pustiului! In sat nu exit tipenie de
om 1; Satul erà pustiu (propriu fifigurat).
Nu exit nici cioarl-mioarl. Nici pasere
Nu erit nici picior de om.
Fier. Ex. A bdgd cuiva un tier rece la ini-
md A speriä pe cineva.
FierAt = Bani multi.
FierArit, 0 ceremonie superstitioash
prin care se chiami ploaia pe
timp de secetà fAcindu-se zgomot
noaptea cu clopote, i alte obiecte de
fier : de unde i numele : fierarlt.
Fierbe (a), z. A se Bpi clarnizile, pie -
trele intre ele, prin uscarea cimentului,
sau a varului.
2. A fierbe'n oald sacd (seacd), a näcäji,
a supArà riu (pe cineva); a-1 scoate din
särite, din balamiile; a cicAll (cecall) a
cerne pe cineva in ciur fArA vacalle.
3. S'a fiert. Fie ce-o fi I; S'a hotärit ;
S'a isprävit ! (lat. alea jacta est).
Fierotènii = Obiecte de fier; obiecte
vechi de fier.
FiertnrA, -1, s. Acum e la fierturd. Acum
e zor, scum e acum.
2. Ciorbi de gAinA, de gäscA, etc.
3. Un fel de noduri in lemn, cari II
fac, de multe ori,impropriu pentru lu-
cru = ineFuri.
4. Locul unde se lipesc, se impreunä
doul bucAti de fier.
Fierugèanca, Poreclii de femee.
Fiestecum, fiecilm, (Fitecilm) adv. Im-
bracat fiecum = ca acasà, cam prost.
Filoxerl. Ii zic adesea i numai :
goanga.
conjuc. Fie-cl... fie-ci; ori-ori
Fi-o-fi auzit prin lume, fi-o-fi auzit
chiar din gura lui.
Firosf, (a, a se, -Aso), A irosi; a 4cleveslo;
a'mprA0iit ca gAina boabele; a da pe
tine-minte, (a da degeaba).
Firosdld, -eli.
Fi§tèicA, -1 (diminutiv: fi§telentA), s. f.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Sfoara, curelusa de movie, curea de
parnant,
Fitintit (Fitivatie), Chitanta.
FIuhì (pl. neintreb.), Cuca, turtan,
culme, colnic.
Fläai, (a, -esc), A stir flácáu. N'oiu mai
fi cdit cd nu mi-am fldcdit!
Subst. f. Fldcdeald, Fldcdit.
FlAcAn-unguresc = Holteiu bátrân, fld-
cdu tomnatic, fldcdu bdtut de brumd.
Fliuti, -e Flaut.
(Flaoth)
Fleane, Cu urechile lungi, cläpairg
(cf. lat. flaccus, -a, -um):
Flear, -ä, Vorbarät, vesel, flecar,
velnic, sporovaèlnic; sporojèlnic.
Fleefireasi, -e, Buckareasa de bAlciu;
jupaneasa; madama.
Flegtea, Flegtioaiea, Porecla de om,
de femee.
Flegteri, (a, -me), a festell.
Fletbieä, -I, Fisteica, sofili, vita, suvita,
bucata lungä.
Flioarta, -e (Flfortattiri), TelelAica;
cutra; tirfostina; traftiroaica; dela traf-
tiri; curvisdna; beloandra. Il Se ia j ca
cuvant de alintare sau apostrofare
pentru fetite.
Floare, Expres. s. Alba ca floarea de
tiugd. (RufA) spalata bine, albA ghioc,
alba ca zapada.
2. Floare-la-ureche, s. f. Lucru usor.
Lucru dsta e floare-la-ureche pentru
mine; Sci nu crezi cd e floare la ureche!
Florile. Se numesc petele de singe dela
rnenstruatie (period, ksorbc»); si chiar si
menstruatia se numeste ca un termen
generic: flori. Expres.: Femeea cutare e
cu florae = E la period.
E unul din nenumaratcle eufemisme
(antifraze) ce imbogatesc i infrumu-
seteaza limba noastra. Diavolului nu i
se spune mai nici-odata pe nume, ci
se numeste iaca-cui; necuratul, naiba,
il-futu-i-sacurea; jivinele cari stria
hoarele (horatèniile) pe langa cask nu
www.digibuc.ro
x6i
se numesc nicio data pe nume, rnaicu-
searna seara ci se numesc toate: rdutdfi.
Cine nu-si aminteste ca cei vechi, tot
din aceastä tearna superstitioasa nu-
miau furtunoasa Mare-neagra: Euxi-
nus (pontus) i pe Furii Eumenide (bine
voitoare) ? cum numim noi Soimanele
Milostivele ?
Floler, -e. Fluier ; fluierile picioareler.
Expres. A ajunge la fluiere. A scapati, a
sarAci, a ajunge la lulèle; la gresii, la
resteul de alun; in sapa de lernn.
Floleri, (a, eu floler). A fluierk a
suieri.
Flurin -le, Baltat, tarcht, griv, florilat
(ciini).
Flurlile = Florlile.
Foamete, Porecla de orn.
Foe, Expres. a. A se face foc! a se supari
rfiu de tot; a se face at dealul.
2. Uritd mama foculuil uritd cu foc!
àboalá, cluie bésnita;
3. Scump focu'-nestins = foarte scump
negustorul (mere i pe tat'seu i pe
mA-sah.
4. S'i-a &tat sufletul in foc. A cfizut in
mare pacat (ucidere, etc.). Si-a sarat
sufletul,
Fofirlica, Expres. A umblit cu foftlrlica.
A umbli cu soalda; cu ocaua micA, cu
mata'n sac.
Foreazá, -e.
Fofoloage, Cuvant de dezmierdare pentru
gfiste, rate, fete.
Fop* (a, -ez), A suferl de foarne, a fi
lipsit.
Fometds (fomecios), -oasi, Infometat,
flit/And, facut blana (stiuck), lihnit,
häpit, cu noud ( rapte) lupi; hämäsit.
Fonf, foanfá, Pelticji care vorbeste
pe nas, gangav, (vezi scrisoarea III-a,
Eminescu). Un grad de tkie ironica, in
plus II are adj. fonfdrog, -oagd (fon-
for*, -d).
Forfeci (a, forfechez), A irosl, a devesl,
a mina, a prripAdl.
 r6z
F6rmit, -0 (Ffirma "-e) Hartie, formali-
tate.
Scoate furme dela primdrie.
A bdgat furme de nuntd.
El.aget, -A, Fig. Galanton, bun-platnic.
Fritneul, (a, -Iese), A lull mita, a jupu)
pe cineva, a-i luk qi cámaqa, a luk rug-
féturi (plocoane).
Frdncuiald, -eli.
Frislin, Frasin. Expres. A bate
(pe cineva) frunza fraslinului. A bate ud;
mar, ca pe hotii de cai; a bate de luma-
nare, a-i trage o modd de biltaie sa çìnA
minte cat o fi.
Frastinit (pl. neintr.) Matasa cea groasfi
scortoasa.
Friltdn, 4, Frate. Frätemi-meti. Frate-
mio.
riga Expres. Frig de se cacd vulpea
din copaci! Ger cumplit, ger de foc,
gerul Bobotezii, ger de crapa lemnele
pietrele, de-ti sar ochii (vederile)din cap.
FriniltfirA, -I, Faramitura; Faramila (de
paine, malaiu).
Biciuscä, Figurat. Se zice unei
femei slabe, subtiratice.
Fruntarii (sub. inteles) dintii, Dintii din
fata, incisivi.
Fulger4, baur, coclaur, präpastie,
turtan, prip6r.
Fundäreatii, Cdciuld funddreatd.
Caciula cu fund; WI mot.
Fundidu, (pl. neintreb.) z. Un sac scurt,
tebèicd.
2. Om scurt, scund; burtd ci cdciuld;
marunt.
Funtonkr, 4, Functionar, slujbas, left -
giu.
Funfonarii deIa tara:
Mamaliga cu pastrarna;
Funtonarii'n trebunal:
Caseaval in pozdnar!
Furst (a -ese), A sfarsi, a farsl, a ispravl.
Fus, Tusk Expres. Pdrul lui par'cd e
pus (södit) cu fusu. Are parul rar de
tot, a mancat la pomana dracului.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Futie, -I, 0 insecta, cu corpul lung
care umbra' prin fanete ; calul dracului,
libelula.
La Romanii din Serbia: futac = barbat,
orn al unei muieri (cf. GiugleaValsan,
op. cit. p. 28x td. glossar).
Gibfilea, Porecla de om.
Glen -nr1 Gatlaj; beregata; Inghi-
titoare.
GUM (a, a se, eu gidi)), A (a se) O-
din.
Gddaldtard,
Gidlni, I, Gaza, jivina, (intreb. si in car-
tile bisericesti).
Gagla Interj. Mod de adresare al sorei.
mai mici catre cea mai mare; sau al tu-
turor fata de o fernee mai in varsta.
Sinonime: doda, tata, lele, gaica, taica.
Gana, Expres. A murit gdina care
fdcea oul tare. S'au schimbat lucrurile.
Nu te mai intalnesti cu pomana aia;
nu e in toate zilele Vinerea-mare ; nu te
mai intalnesti cu vorba aia.
Nu mai dai de-ash chilipir
S'a dus mortul cu colacii I
Giiinète, -ell, GE:14, gdniète, gdinat.
Gilledei, Porecla de orn.
Garantênie, -enli, Garantle.
Garbiti, (pl. neintreb.). Barble, (la
vite), se zice i salbd.
Gard's% Gardist; vitasèl de primirie.
GArginne, 4, Barzfitme, uviespbius. Cdnd
te-or mufcd 9 gdrgduni (de odatd) efti
dus: dai ortu popii!
Gfirpb (gartiv), Cu gatul stramb; in-
tortochiat; ca capra'ntokturk.
GarmIzoani, -e, Garnizoand $ef de
garmizoand.
Qs* Expres. Altd gascd (neicd Sta-
ne)I = Alta vorba, alta ciciula I
Gas* v. balaon,
GfitIruri sing. Gatire. Feluri de mancare ;
mancaruri, feluri de bucate.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 163

Qua, (a, -eso), A unge cu gaz un lucru Subst. f. Ghimoteald; Ghimotit, Ghi-
pentru a-i pune foc. motiturd; Ghimotdc.
Geabei (fArd plural), Mers; drum (vor- Adj. Ghimotit, -d.
bind de cai). Calul dsta are o geabea, Ghin, -uri, Instrument fficut pentru
merge nitelus imbuestru 11 are mers lin, a inflorA fluierile, flautele, cavalele,
potolit. jagurile.
Geao (Geculète) pl. neintreb. Sficlill Gbinit, (Pl. nientr). Gheena iad.
de brAnzd flicuat din panzd rard de Ex. Ai sd md bagi in
tort in formi de cornet. Ghioaee, Coajd de court, glioacedlcoajd
Geamaliie, -uri, Geamlle. de nucA.
GemAnare, -I, Creangd, gamend cu Puicutl, amantd,
alta; creangd care porneste din acelas drAgutd. La Romanii
punct din care se ramified ti i altele. din Serbia ----- drdgutd,
Genanitua (Geananitua), CuvAnt in- frumoasfi, pima :
trebuintat in InjurAturi Genanaua Ghiolbiurt,
«aft esti, mAndrA, de
ma-sill ghiolbana, (frumoasd)
Genunchiu, Expres. o.ln genunchi sd oAsard-ti dedei o
fi mers ,si tot ajungeai mai repedeh palmA!...
Se zice celui ce urnbld alene; par'cd ar (Cf. Giuglea-VAlsan, op.
avea oud'n poald. cit. p. 317.
Gergeanoa, Nume de femeie. Ghiork, -uri, Bic, mintean, haind scurtA,
Gerui (a -elte), A se face ger; a se ldsd gheroc ( ?) germ.
ger stragnic, cf. franc. Un froid de loup= Ghlvint, -uri, DepArtdrile, distantele
un frig de moarte ; un ger de crapii pie- dintre dùngile unui surub.
trele. La RomAni, Ger de se cacd vulpea (Cf. germ. Gewinde).
din copad! Ghizda, -e, Gdurile nidragilor, acute
Subst. Geruidld, -eli. in fall sub curea i chendruite fru-
(a, -eso), A face guilt; vuiet, hAr- mos cu gäitane, la plural: ghiede
mälkie; tAmbAliu, larmd, zgomot, zarvd, cheile fintftnei, pe lAngii prima in-
Subst. n. Gheldiu; f. Gheldiald. semnare.
Gheriini, (a, -ese), A chinul, a canoni, a Gloat.* (pl. neintr.), Rabid, lepAdd-
schingita; a hArtul. turd, obiect stricat invechit. de proastA
Gherdnedld. calitate.
Gherètii, (GheritA), BaracA midi de Giramantii, -e, Bicicletfi.
blane pentru adipostitul unui paznic, Giuvélea, Gluveloala, Poreclä de om,
(neologism), (cf. franc. guéritè). de femee.
Nume de bou. Glam, -u4, Glontane, gloduri, aspe-
Ghighilice, -II, Mite ghighilici de cartofi, ritati, dùluri .
(dovldti) Niqte cartofi mid. Gliivätènle, -II (pl. neintr.). Gurd, larmd,
Ghilan, Geallu; broascd mare ghelaiu tardboiu; zavèrd.
(instrument) pentru amplari (cf. a Gies* -e, Expres. Apa e pdnd la
ghilui = geluI.ScAnduri giluite, negiluite, glesna pisidi (iron.). Apa e foarte mied,
(in Transilvania). rAul e aproape secat.
Ghimoti, (a, a se, -esc), A botl, a sifond. Glivi, (a, -eso), (Cuvint vechiu, aproape
a cocologi, a ghemul; a mototoll, a cfizut de tot in desuetudine). A purfit
face mototed. de grijd cuivd; a ocroti, a corconl; a

www.digibuc.ro
164
giugiull; a-1 tine ca'n palmd, a-1 tine'n
san ; a-i purth de grijä »ea la ochii din
cap»; a-1 creste numai In bumbac
(Ispirescu).
La Romanii din Serbia 11 Intalnim cu
sensul de-a morn), a incurcd.
Cf. Giuglea-Valsan, op. cit. p. 9 si
glossar.
Un fel de burete, de coloare
cenusie i tremurator, ca piftla,
ce creste pe lemnele ce-au dat In putre-
zit si mai ales dupa. ploi Indelun-
gate.
Globi, (a, -esc), A amencli, a lud pielea
cuiva.
(Cf. lat. glubo-are).
Glodloara, -e, Un grunj mic de sare.
Glojdori, (a, -esc), A paste Ora la pa-
rnant (vorbind de cai; de oi)11a mânch
un porumb copt etc.
Glojdoreedd.
Glontnn, -e, Gloduri de noroi uscat
(Inghetat).
Copulatia bovinelor. Expres.
Sdrat de goand. Sfirat-moroaga; ocna
de gnu, sarat de zbiard, moare de tare,
morogIt (de sare).
GodAn, Poreclfi de orn (Constantin).
Gogonet, -eatii, rotund, ca sfera, sferic,
ca un gogolòiu.
Goglbz, -e, Gunoiu; aschii mici
surcelbse, gâteje, vreascuri, hreast.
mere, pere fructe In genere 11 acadéle,
cofeturi, andel, (ccIndil) In Moldova
codex.
Golophn, -A, Same, golan, gol pusca,
lipit, lipit pamantului, sula i caciula,
gol meiu.
Gdmol, pl. neIntreb. Mat; viret; hrei-
mat ; dunk, zgornot, zarva, larma.
Romanii din Serbia au si ei acelas cu-
\rant cu aceasi insemnare.
(Cf. Giuglea-Valsan, oP. cit. P. 24 *i
glossar.
Goni, (a, a se), A lull viol; a fi datä la
taur o vacá. (cf. grec. gonbo).
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Subst.: Goand, Goneald.
Wacii fi e de goand!»
-e, $irul de tauri, boi cari se
insiruie (Incarduie) dupl o vaca, careia
i-a venit de goand.
Figural, ironic se zice i despre o fati
dupa care se tine un card de drag/Mi.
Expres. Trece ca gonila prin sat Trece
iute, se duce iute (molimfi, dragoste,
etc.).
Poreclfi de om.
Goroyeali, -I, Apa murdaril, Ingrosatä
cu noroiu; mocirloasa, Sinonint7
Modrigald; boroghind.
GOvie, (Cuvant vechiu), Hori, pe-
trecere cu lautari ;11 balciu.
GrAdui (a, -ese), A examinit cu alcool-
metru (bauturile); cu lactometru (lap-
tele). In limba populara valceneasca,
ambele aceste instrumente se numesc
grad.
GratIèr, Grefier.
Grinajille, Gramejioarli ; gramada
mica.
Granaldn, Gramofon. Plficilor de gra-
mofon ti se zice tderc.
Gras, 41, Expres. Se sparge de gras, -d,
Gras ca o dopie, ca rnalul.
GrAsAn (Grásune, pl. griguni), Pore
'Anil la vArsta de s an.
GrAtie, -II, r. Un fel de cursa rustica
formatti din lemne grele pentru
prins cainii cari vin sä manance po-
rumbul crud, sau strugurii.
z. Expres. Uscat ca gratia; ca pe gratie!
Slab de tot. Se zice 1 numai gratie =
Numai oasele de el (ea) ca fiarale co-
Grfini, (a, -esc), Dupa ce as'au scos toate
paele» de pe graill ce se treiera cu caii,
se aduna cu un tarn de máracine i cele
din urmi fire de paie ce-ar fi mai rä-
mas peste pleava i grau. Apoi cu lo-
pats se fac brazde insa numai In-
tr'un sens (directiune), prin graul
amestecat cu pleavi ce se alit Intins pe
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
arie. Actiunea aceasta se numegte a
grdui; grduit; grdzdald. Dar ga cele
doul-trei ftmii pe cari le mai dau caii
peste grauiall se numesc tibt grdulald,
grdult: Actiunea aceasti se numegte tot
aqh i la treieratul ovfizului, orzului
g. a.
Intr'o colinclä din jud. Bräila (cit. in
Poezii populare, Candrea i Densugianu
Bibl. pentru toti, pag. 53) gäsim:
*Cu picioarele treera (caii))
0Cu botul grohoea
*Cu närile vanturbo.
Graunte, Expres. 1. Frunzos ca grd-
untele.
2. Sandtos ca grduntele (sdndtos grdunte).
Gree60e, adv. Expres. A std grecege in
inima cuiva. A-i cunoagte gdndurile, a
cunoagte intentiile cuiva sau nurnai a
pretinde ci le cunoagte.
Grip* (pl. neintr.), Mestediu cu un
cap let, cu care se främantfi mdlaiul
de copt in teste.
Gripsor, (Gripsore. Pl. gripsori), Rublä,
piesi de 5 lei.
Groasi. Expres. E groasd. E ingre-
cati, grea, insärcinatä (vorbind despre
muieri):
La Romanii din Serbia acelag cuvant
il gäsim cu acceag insemnare:.
...*Scurtá vreme triia (sotul)
*Si stt 'ntampla de muria
*Nevasta groasd-i udia (rämanea)
(Giuglea-Valsan, Dela Romdnii din
Serbia, pag. 269.
GrogOiu, Grostaiel. Diminutiv, Grof-
teior, -oard. Groltelecin = Porcul pfina
la 6 luni.
Grunj, -uri, Expres. Carnea lui e ea
grunjul, E camas tare, e voinic, spà-
Os; inspitat; e cat uga in spate
carnea lui ca fagurele (de frumoasä, de
frageda).
Gugulòiu, Gogoloiu, sferfi, gogo-
loaiele de prtmant (humA) aduse de
apá i amestecate cu pietrig gi nisip.
www.digibuc.ro
2 65
Gulitra, -I, Gurá de ham formatá din
douä. curele sau chingi de canepd din
cari una trece pe de-asupra gatului iar
alta pe dedesupt, pela mugchii pieptului
gi se 'ntilnegte cu cealalti in dreptul
incheieturei de sus al picioarelor ca-
lului. De locul unde se 'ntalnesc gi se
unesc, se leagA gtreangurile (gleaurile)
cari tin de cruce. La gulfari se pune
calul gi la plug si la car, inanitea
boilor.
Gunolu, Exprcs. A std gunoiu in
ochii cuiva, A nu putea suferl ceva ;
a-i fi drag ca sarea 'n ochi; ca gheata 'n
din; ca fumul in ochi.
GurA, -I, Expres. A bdgcrn gura cuiva.
A 'ncondeelt; a pârI pe cinevit; a-1 da
pe mânä cuiva; a-1 bága 'n mainile
cuiva.
Gurtl-de-peteoe, = Gura-sparta, indiscret,
limbut, limbäu care-a mancat picior de
gainii; de curcl.
Garin! (a), A face gurä, a ghelAl.
Gun!, (a -eso), A inoda firele la ince-
putul tesutului unei panze.
Subst. Gurit; Guredld.
Gust, -tui, Expres. A veld cu gust. A
venì cu probl de rachiu de viu de
vanzare.
Gugetèl, Prurigugetel. Un soiu de pruni
ale cäror fructe se coc in Iulie.
Guturin, Poreclá de orn.
IL
Ha-ha! Interj. Expres. adv. Ha-ha, sd
cadd. Cat pe-acl (pe ce) sä cadi; mai-
mai sä..; cu putin a lipsit erit cat
pe-ad sä... (Cf. lat. tamuum non)
Haidllefi, 0 femee voinica ; omohie,
fernee omoasii. (Cf. franc. Virago).
Hiiineturi, (sing. neintreb.) = Haine
multe, tolaturi.
Mani, (a se, -HO, A se insträinit; a pri-
begl, a urnbla haimana; a umbla
ráznit. In tratatul lui Dim. Cantemir
cu Pctru-ccl-Mare:
 66 (3. T. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
eIsleamul lui sit nu iasi din domnie,
numai cand s'ar Min) sau gi-ar lepidà
legea».
Hdinit,
Expres. 0 haiste de casd, o
moara de cask.
Voinic, inspititt, novkc, Nov,
lunghn.
Furtuna, uragan, vantoaica (cf.
germ. Windin).
lifilku, (fAril plural), Expres, A lud la
hdldu, A certk; a face cu ou gi cu
otet; a trage un spertaf»; a luk la
trei pdoeste.
11A1Alku. Expres. M'a bdtut hdldldull
M'a batut stelele! S'a ales praful de
mine! M'am prapadit, m'a dus dra-
cul 1; m'am topit cu cai cu totul I s'a ales
harla de mine.
-ale, bucatfi.
Interj. = latratul cainilor, fig.
vorba prea multi!.
Ilâmb (fari plural), Oalii mare, oall
«de pritznic* j femee voinica, omoaie.
(Cf. lat, virago -inis; franc, virago).
laimpov (firit plural), Cam aceeaa In-
semnare cu lidmb. Sufixul ov e aici
oarecum augmentativ.
-e,r Femeninul cuvantului
Himpovill, precedentn *hitmpow.
Ildndird, adv. A se tine lwinddrd. A
se tine scaiu, incarduit, hârhkm,
inharhomit.
Ilanghèr, -1, propriu: Hingher; Figurat,
Om desmfitat, deguchiat, golopan,
golan, derbedeu.
HangliA, -e, Iapa, cal mare gi urit femee
/Me, lunga i proastä,
Hanta. (plural neIntrebuintat), Gura.
Bun de lubld = Flecar, guraliv; sporo-
vaklnic ; sporojklnic, bun de catea.
Adj. Höntòs, -oasd, Palavragiu, flecar,
artagbs, clentòs. = clanta.
Cearta, dihonie, ne-
intelegere, imperechiare, pricire, gal-
ceavi, vrajba.
www.digibuc.ro
Harkli, (a se, -ese), A se cdrpi cu..; a
se area ( cu chiu cu vai) cu un lucru,
sau fiinta: (dobitoc).
Md hörbuiesc cu... 0 duc cu chiu cu
vai..; (tarig-grapig); mai mult amar de-
ck ajutor; scurtare de vietfil
Harg (fark plural). Expres. A da hdrg
in tdrg. A spune la toata lumea;
a spune 'n gura mare, a obsti; a spune
de pe coperig ca evreul, a da #gfarrn
tara»; a spune gi la cei morti; a spune
In ttirg çi la moard, (unde se strange
lumea i poate si asculte). (Cf. lat.
divulgo, -are; vulgo dare).
Harhdm, (pluralul foarte rar in-
trebuintat). Multime; card, stol;
clapie. (Se zice numai despre bipede
patrupede).
Expres. A se alege hárla de...
A (nu) se alege praful gi pulberea de...
a se alege poradichiul de...
Harn, -A, Peiorativ dela awn,
Hart11 Interj. Cuvant cu care se maul,
se abate calul pus, la gulatii, inaintea
boilor , la plug, la car.
Hati, Turrnli de porci, fig. sarcastic
o hdtd de copii (puradki).
Hèria, adv. Expres. A umbld hèria. A
umblk fara nici-un capataiu, a umblk
haimank, a umblit trelea-lelea, a umblh
fuiorul popei, a umblii frunza lelei,
a nu face pureci Intr'un boo; a umblii
4de calo-calo a umblit incarduit cu.
}Helga (lripil). Ironic. Grau amestecat
cu neghina, cu taciune, mazAriche,
hrigc.ä, s. a.
HIsteag, -tut Hips, de*, bunget.
Hoag* -I, (plural rar intrebuintat),
Vagig, uduclbiu, huducibiu, ffigag;11
vale, valcea.
Hoanei (gi verb a-se honci)=Vezi : Hoagca
sinonim: Cardfd.
lioinfelea (de-a) adv. Se numegte mer-
sul &kit, zdruncinator al calului care
nu e buestritg. Este sinonim, cateodati,
cu galopul; cu de-a 'nsdritelea.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
In Transilv. troanca.
Iloa§cl, (pl. neintreb.), Ofn sau vitA
bAtrfini,
0 hoaFcd (hoancd) de cal! 0 hoaFcd de
unchiag Un hodorbg; un mosnelig; un
mormAnt I o clzAturA.
-nri, Hop, fAgAs, mâncilturA
(groapA, scobiturA) pe Fleaul §oselei
(drumului).
Hononòiu, Roiu; pale. MuFtele
erau honondiu.
Hontroipe (sing. hontroapd intrebuintat
mai rar).
Toale (vestminte) vechi, grele aster-
nuturi uzate boarfe.
Ho5tortog, -I, Unchias; baba', in sens
ironic,sarcatisc ca l boftorbg,
Hotar, -e, A goni pe cinevd un A-1
goni pfinA-1 lasi de urit.
Hot, haiduc, bun de
cu mina lun-
Hotoman, gA (dela ohotomano),
Hotomänds,-oasti, vulpe bAtrAnä, vul-
poiu ; vulpe cu gusa
albA.
Hofonag, V. hooman.
Hristos Expres. 1. A se rugd de cinevd
ca de Domnul Hristos. A se rug& mult
de duel* (SA te fi rugat de-un Turc,
si mane& carne de pores.
2. A judecd (chinui) ca pe Domnul
Hristos. A chinui mult,
Hudfibi (fAxii plural), Expres. adv.
A face de hudflbd, A nimicl; a pierde; a
pune cold cuivit; a omori, a sfeterisi.
Iludubitz, -e, Sinonim cu hdmb
doua insemnare ; i cu istimpov.
Hulfibä, -e. Afarit de 1nsemnarea §tiuti
se zice ironic; o hulubd de sobd, o
sobtt proastit, o sdrdcie de sobA.
Hulubi (a se, -ese), a se stria.
Humbar mai rar: hambar) Hambar
= o ladi mare (1fidbiu) ficut din blane
de fag, de rudari, In care se pistreaza
mdlaiul i fitina (de grriu). Se fac ai de
timplari de blane de brad.
www.digibuc.ro
567
Hupit, HAmisit ; lihnit (de foarne);
pocaltit ; cu noud lupi; colesit.
Gloabl de cal; cal prost,
o cdzdturd de cal, de
poti numeri coa-
Horomie stele de-o poFtd: de-i poti
atArnit plostile de sol-
duri.
Hastrt (pl. neIntr.), multime, pusderie
Gdinile vin hustd.
Hilture (firit plural). Om, animal, pásere
inspitati, voinicA.
IaturitA, -e, Femenin dela hature.
Iàzmi. pl. iezme, Maud., duh ne-
curat; Naibl, aritare, Benga, Nodea.
(cf. persan. Aesma).
IizmA, Aghiasma,
Api sfintitfi. Verb, a izmul = a spilh
cu..., a curátli cu.
leek (IcI) adv. Aici. Expres. Omul dsta
e cam d'ici, de colea! E pe-o parte, intr'o
ureche, tacnit, n'are toate sambetele, e
carn trisnit; nu e In toate apele lui.
Ielean, Viclean, airet, pungiw, cu
mate pestrite.
In Pravila lui Matei Basarab : hiclean,
hiclenFug,
Iclegng, Viclesug, iretlic, sarlatanie,
pehlivanie, tertip.
Icomonie, Iconomie, crutare, gspiculh-
tie», degumeillAs.
Iopinttnit, -I, vezi : curvigind.
Ierl, adv. Expres. s. A cdutd ziva de ieri.
A tilitt frunzi clinilor; a &wit la stele,
a-ei pierde vremea de pomani, a umblà
de flori de cuc, a tiiit dracului bureti,
a da dracului tämlie, a paute vântul.
2. Nici eu nu sunt de ieri-de-alaltderi!
Sunt bátriior i eul Am vlizut i eu
multe (pAtit).
Ieropin, -e, Aeroplan. (Cuvant niscut
in graiu popular odati cu mobi-
lizarea armatei romfine din 1913, cand
168 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

toatä lumea vorbeit ci os'au väzut) in cisem;pdtrunsesempaiul cu curtd; obä-

cutare loc (Un dicitur; fama est) gasem pe mfinecl.
Bulgari in ieropan, care vreau sä Catachreze: inima plidurii, a biciului,
arunce foc i otravA peste satele a codrului, a zAvoiului, a porumbilor,
noastre). 5. Expres. Cu initna bund. Marl de
Iertat, 4, Expres. RIO/in (el), iertat(d). intelesul cunoscut de toti vesel,
Subinte les: de moarte, de Dumnezeu. voibs;
Foarte bAtrAn(A); uitat (de moarte);i-a (Cf. Epistola S. Apostol Iacov, cap. V,
pierdut moartea catastivul; de cand 13. ((Este cineva cu mima buni ? sä
erà lupu' cAtel; om vecltiu; din alte vre- cânte».)
muri. (Se zice si despre oameni Aceastli expresie = mancAcios, pofti-
despre animale). cibs, cAruia-i del ittima (sk mlinfince de
IjieûtA, -e, (Fluralul mai rar intre- dimineatA; care nu alege si nu face na-
buintat). (Se zice mai numai despre zuri la mAncAri.
femei : telelèicA ; cutrà ; palavragio ; InImèi (Imin61), Pantofi.
iscoditoare; spärgAtoare-de-case; se- Iniversal, Plug Universal.
cAturA, pezevenghe. Intrb, (a). Pers II adj. sing, Inti (in kc
ImIsit, -A, Pipernicit; prizArit, slab, de intri).
firav; costeliv, (poate dela hörnesit). Iordanì (a, a se), A stropl cu apa; a
Im (plural neintrebuintat), Necurätenie, lovI cu bulgari de zApaclä (la Sf. Ioan).
murcilirie; slim, gin, jeg. Iordänealil, -ell.
bias, -oasd = soibs, murdar de tufe, Iortomin, Nume de bou.
negre. Iran. Hrean. Si in Transilvania.
Imosit, (a, a se, -ez), A se murdärl IrindeAna. Un joc repede; vioiu,
(vorbind de rufe, de corp, piele); a
murdärl (Cf. lat. limus, -i; limosus Irindeaua la genunchi!
-a, -um.) IsAiitä (Isen(ie; Isentd), Esenta de otet.
In. Expres. A bate in pe cineva. A Ismui, (a, a se, -ese), A spala, a se spAlit
bate la catarimä, a bate mAr, a bumbetcl cu idsmd, aghiasmA, apA sfintitä.
pe cinevA. Spion; iscoadd; cercetds.
Inle (fArA plural), Expres. Butoiul s'a (cuvAnt diformat si 11110-
fdcut tat o inie! Continutul butoiului mantenit astfel in graiul
(vin) etc., s'a fficut mici sloi de ghiatti. popular, cu ocazia mobi-
In opera lui Creangi Inie (Ndboiu) = Ispion, lizArei armatei romfine
ghiatA In formatie moale i sfArAmi- Ispioanä, (1913) cfind oamenii de
cioasä care pluteste pe apl. gardA pAziau satele de
InimA, -I, Expres. 1. A i se lud cuiva ispioanele bulgaresti cari
din spre inimd, a se scârbl; a se ingretosA, vreau sd le dea foc i sd
a se dezgustA. le otrdveascd ffinttinile).
-a. A se zburd inima cuiva. A se pätrunde, Iubèt, -calk Cfiruia li place sA iubeascA,
a se präpädl din cauza unor prea mari cAruia, la scAldatul dintâiu, i s'a ni-
emotiuni. merit apa fierbinte.
3. A-i da inima Ia... A poftl cevi; a dorl NIA (pl. neintreb.). Inceput; dever;
cu infocare; a nAzul, a rtivnl, a rämnl. gheseft, vänzare : clutarc (a unei
4. 2ti s'a dus inima (din mine). N'am märfi, articol de comert.) (Cf. franc.
mai putut de fricä; o sfeclisem; o mAl- vogue).

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN IUD. VALCEA
Iutac, v. arzuliu.
Wigan, Vrednic; silitor; ca
piperul, inimós, spirt; cu inimd; numai,
inimd.
2. Cam iute (corbind de ardeiu, etc.).
Izadi, (a, -eso), A risipl, a da 'n dreapta
'n stanga; a da pe rine-minte. lzddd;
-oare, (cf. . franc, prodigue;
dissipateur).
Izamen, -e, Examen: (serbarea de finele
anului scolar, la clasele primare).
Izani, (a, a se, -ese). A nu purth de
grija de cineva sau de cevh II a se pH-
zari; pipernicl, a se fnurdcid; a se schi-
monosl.
lzdnd, -e.
Izdnit, -d.
Expres. 2. A scoate pe cinevd din izeind.
a-I scoate de-asupra nevoii; a-1 pune
picioare.
2. A scoate rufele (sau 1i altcevd) din
A le spalh bine; a le deznecd (desnech)
dupi ce fuseserii fnecate, bcigat.? 'n
izdnd de altcineva.
Un cantec popular valcean (Fluresti)
zice despre o nevasti urita dar mai cu
seama neroadä:
oDe uritd nu-i bag vind
Treanta mi-o bagd 'n izdnd!»
Izbi, (a, a se, -eso), Expres. Am izbit-o!
Propriu. Am nimerit-o I; Sarcastic:
Am lovit-o ca Ieremia cu oistea 'n gard.
2. S'a izbit in partea mamd-sei. Co-
pilul seamana cu mama-sa.
E leit-poleit mama-sa; e capul masei.
Izmène, Expres. A da izmene pe cd-
ldtor. A incredinth un lucru unei maini
nesigure, necinstite; a o nimerl ca
Ieremia -cu oistea 'n gard. A da oile
in paza lupului.
Un crac de iznulnd.
Izmeni, (a se, -ese), A se fasoll, a se
preface, a face pe mofturosul; a se
strambh, a se schimonosl, a face mutre
a se sclifosl, a se miertal.
www.digibuc.ro
¡ 69
f. kmeneald, -eli.
lzmenit, -d.
an limbs veche = a ismeni a stria;
a denaturh, inteun hrisov dela Ma-
teiu Basarab din anul 2640, publ. in
Biserica Ortodoxd Romdnd, an. XXXIX,
Pag. 1149.
1=4 (a, a se, -ese), A se spdld pe mdini
cu iazmd (aghiazinfi), a se purifich; a
purifich stropind sau spfiland cu spa
sfintita.
Cf. Odobescu, Cdteva ore la Snagov,
Bibl. pentru toti, p. 73.
fmboli. Boià.
imboi, (a se, -eso), A se impleteci; a se
incovolit; a se aduce de sale; a se
apleci cat sa fie aproape sa cacti.
imbudituri, (a, -ese), A aveh griji de
cinevh; a branl; a tinea in palme, a
corconl, a glivl.
f.: Imbucdturaald,
iimbufni (a se, -ez), A se Infiniti; a-i
sari tafna, thnclara a se bosumflia; a se
intafnosh., i-a venit piperul la nas;
immurgite. Expres. adv. Pe fmmurgite
In capul serei; in capul murgului;
in murgul serei; in amurg.
impiritesc, Expres. 2. Lenq fm-
pdrdtesc, f. lenes, lenes imputit.
2. Befiu impdrdtesc betiu In patru-
zeci, suge-bute.
3. Casa impdrdteascd primaria.
4. Pugd impdreiteascci pusca mili-
tara (veche) de pe la primarii.
5. Pdttlle Impdrdtefti Mule in care
se tinea la primarii rezerve de bucate
pentru anii secetosi.
impiltra, (a o, -oz), A o sfecli, a o bag&
pe maneci, a nu mai st1 pe unde sa
scoati catnap.
Impelitat, Intrupat, ain carne
oase». Expres. Copilul dsta e un drac
impelifitt! E un drac i jumatate; e
170
dracu gol! Cine n'a vAzut pe dracu, la el
sl se uite !
(Cf. slay. pelitd = trup).
fmpieloregA, (a se, -ghez), A se pune pe
picioare; a se andreptio; a se restabill.
(vorbind de copii ai de bolnavi).
Sinonins. A se invdrtl = a-i da in de
bine, a merge spre insAnitoaire.
Implelmit, (a, -ez), A pune in meslul de
mdlaiu si putinfi ¡Ala (de gent) pentru
a-1 inchegh mai bine.
Pielm (fArA plural).
implersi, (a), A impietrl; a intepenl,
a'ntelenl, a se infierk. Expres. Mai
miycd-te yi tu, cd nu te-or fi'mpiersat
dracii! Fitt alte forme.
impildul, (a se, -ese), A se incontri,
a se prici, a se certh; a se pontul, a
se Impunge, a bate samarul ca sl pH-
ceapl mAgarul.
Impilduiald; Inspilduire; Impildult.
impojorat, -It, Imbujorat, cu flori in
obraz, bficAnit.
impunge, (a, a se), A bate tutus si pri-
ceapl iapa; a da sl'nteleagil, a atinge pe
cinevit (cu vorba), a criticA (cu perdeit),
a impunge cu vorba. A cAlch pe cineva
pe coadA.
imputi, (a se), Expres. A se Imputl de
swan! A dorml prea mult.
hales, adv. Mai ales cl; incaltea ;
IneMles, adv. mai cu seamil.
Ineaultea, adv.
hale!, (a se, -ese), A se Innodh vor-
bind de copulatia cainelui ai a cltelei,
a fi la cAtAllireali.
Inclllcit, -d.
Incdlceald, -eli, (rar intreb.).
Inealtit, (a), Amegiul.
Ineiltostl, (a, a se, -ez), A se face ca ai
cAltii (vorbind de lemne, sfoarl, etc).
hank (a se), Ex. s. A se incdrai de
Doamne ajutd. Ali gild beleaua (Be-
au»; a o WI pe-a bunA, a ai-o face
singur, a fi dojenit, a fi cicillit, mustrat
asupru.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
2. Atunci s'aratd incdrcdturd (la ceafd)!
Atunci se'ngroaae gluma; ai si le iai la
ceafl (dupl cap)1 Se'ntoarce foaia
ailaltli I; ne striciim omenial ne striain
la ceafA, stricAm cAruta.
IneArnat -- in carne pe el, arAnit.
ineitali, (a, a se; -ez), A se immulil, a
se inrAutlitl a se venind (Vorbind de-o
rank de buboaie, etc.), a se spuzl de
bube, a se face tot una de bube.
Inefttiirtinul, (a se, -ez), Figurat. A se
osplith bine, a se ghiftul.
Incdtdrdmare, -i.
Incdtdrilmdt, -a.
Ineergit, (a, a se, -ghez), s. A pune co-
viltir de cergi unui car (cu care lumea
se duce la bAlciu in timpul verei).
z. Expres. .cerul s'a 'ncergat (cu nori),
cerul s'a acoperit de noH.
ineetirit, -A, Cf.: inydfoydt, -d = plin cu
lapte (vorbind de ugere, de zatodre).
ineetunklä, -eli, TAndfileali, incetinealä
la lucru.
Ineettmel, (adv.). Incetinel, incetiaor, in-
cet, uaor.
Inehelat, -I, Expres. 1. Codrul (zdvoiul)
s'a 'ncheiat! A'nfrunzit bine de tot.
(0 expresie analoagii, glsim in cronica
lui Gheorgaki Vol. III, pag. 323.:
cdmpul fnchidieat cu iarbd.
2. S'a Inchis bobocull S'a string funia
la par; s'a fAcut agurida miere; nu mai
e pornana de-atunci! unde te mai in-
tAlneati cu vorba aia ?... popa nu toacl
de nouA ori pentru o baba surdA, odatA
se deschide cerul..-
Incioelli, (a, a se, -ez), s. A drege, a
tregulite un plug, (etc.), pentru a porni
cu el la arat.
2. A se restabili (dupl o bolire); a-ai
venl'n fire; a cdpdtd ruyelyd 'n fayd, a
se intremh, a fi in convalescentA; a-i
da'nspre bine, a-i porni'nspre bine.
Inciorlicat, -A, Se zice despre cocoaul
sau glina care are pene ai pe picioare,
pe ghiare.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALUE& 1.71

Ineocori, (a se, -ez), Ex. Ca lul se Incoco- Infruntdtdrd.

reazd. Calul tine capul Pin piepto, Subst. ( Infrunfald.
in sus mAndru. Infrunfdt.
Ineontrat, Contract. Adj. ( Infrunidt,-d.
Ineovrigh, -ghez A se (+face covrig; Inturrnit, (a se, -ez), a se gild. A se im-
(a se), a se face» colic; brAci in 9 cojoaoe, ca baba Dochia; a se
Ineovrigi, -ese (coy- a se aduce, a se sAturh: sA-i poti omori paduchele (pu-
rigi). i obldh. recile pe burtA, a sta loan de sfitul.
r Ineovright, -d, Infurmare, -i.
1 Incovrigit; -cr. Infurmat, -cl.
f Incovrigdturd. La RornAnii din Serbia cuvantul acesta
1 Incovrigeald. are mai aceeasi formii si tot acelas in-
Inerâmboii, (a, -ez), Expres. A fncrdm- teles. Inteo baladi populara:
boiat-o peste livezi. meroalele cli si le loa
A pornit-o prin livezi, a luat-o razna Si mai mindru si'nformh
a luat-o sAgeatii in spre, a retezat-o spre, (gild A).
a tulit-o. (Giuglea-Vislan, op. cit. p. 305 si glo-
Inereineenit, -ii, Afurisit, impiersat, im- sar).
pietrit, jurat. Ingâmbii, (a, a se), A pune mAna, (eu
Inerosnit, -ii, IncArcht, impovirlit, insir- ingAmb) a apuch, a luh la Ptrei-plzeste*,
cinat. Incrosndt de lemne... a pune mina in ceafA, a pune mAna'n
Lido tat, -I, Expres. Cu pdru'ndoiat guler,11 a se luh la bataie ; a-si da
(vorb. de oameni) = adult, bittrlin; cu natrele cu cineva.
ghiocei pe dimple; dat in dildnul Inginit, eu Ingkt, (a se). Expres. x.
parte. Cad se'ngand ziva cu noaptea. Amur-
Ineeiteids, -oasi, (Vorbind de fructele gurile tArzii; Dar mai ales, faptul zilei ;
care te'neacii, atunci and le mAnAnci). pe mfinecate de tot, la mlinecare adincl.
Mdldids, md1di4 (gutuia, pepenele gal- 2. In zavoiu ctintd cucii de se'ngand
ben, pere 9. a.). .--- aintA de nu-si dau tind; anti
In !Jerk, (a, -ez), Cf. Impiersd (4). cued de nu mai auzi In laturi; de ti-e
Cd nu te-or fi fnfierat dracii. Cd nu fi-o dragi lumea; de ti-e mai mare dragul.
fi beigat dracu' coadal Ingeni, (a, -ez), A Inceth, a contenl.
Influri (a se, -ese), Expres.: Pazele au Ploaia n'llngenatl
fnceput sd se'nfloreascd, au inceput sii se Inger, -I, Ex. Ca fngerii = cuminte, su-
svinteze, sii se nfilbiascA, dupAce au fost pus, ascultAtor.
spAlate si intinse la soare. Inghebeji, (a, a se, -ese), A inghesui, a
Am pus pdnzele la'nflurit. se inghesul; a se indesh ca la pomani.
Intorloei, (a se, -ehez), A se impopo- f. Inghebejald, -eli.
Infurfuei Pena, a gild., Inghebejit, -4.
(sens ironic). IngIngli (a), A prinde chiag; a prinde pe
f fnforfocat, -d, putere, a scoate sArAcia din vatrii, a da
I fnfurfucat, -it. fnainte (vorbind de oameni).
A'ncepe o mfincare Isi- IngrAuntà, (a, -ez), A da oviz,--ogräun-
Inlrunth, -ez, apoi a o lish; a muscit din- tea unui cal, vaci.
Infrunti, -ese, tr'un fruct si-apoi a-1 lAsit. Ingrdunfdld, -dli.
(cf. fnfruptd). Ingrdurldt, -d.

www.digibuc.ro
172 G. F. CIAUSANU, G. FLEA SI C. M. POPESCU
Ingropi (a), Expres. Afardploud de'ngroa-
pd, cu gfileata, plouä de toarnä.
Ingrosat, -A, 1. Expres. E drumul fngrosat
de oameni (lume). Forfoteste drumul de
oameni.
2. Tree oamenii ingrosati la bdlciu.
Roiesc, foiesc, misunl pe drum oamenii
ce trec la.
3. Urzici fngrosate. Fierturä de urzici
in care s'a pus si mälaiu (fhina de po-
rumb).
Inbruni, (a Se, -ez), Expres. A se fnlzdnui
dupd... A se luà dupa... a gonl pe tirucll
pe sämântb a prigoni; a urmArl (per-
sequor).
Inhalrhomi, (a, a se, -esc), 1. A fnsird, a
implied, a fneured. M'au inhdrhomit si pe
mine ca martur.
2. Expres. S'au fnhdrhomit dupe). el...
S'au luat...; s'au inhaitat..,
Inlicritt, -ii, Tesut in ochiuri (romburi)
sau cadrilat vorbind de scoarte. ma-
caturi, asternuturi.
Inlenosi, (a se), -ez, A-i veni lene
(cuiva). a se lenevl.
Inneei (a). Expres. si-a 'necat sufletul,
a baut para nu mai stie de el.
Inodiciii, eu mi. !nand!, (a se), A
manch de par'cii n'ar fi mai vraut de-
mancare (de and nbi-sa l-a acut);
a mama, cu ochii cat cepele; a bate
vantul pe dinainte-i; a manch sa crape;
sl-i sarà ochii.
Insantntt, (a, -ez), Ex. 1. De unde-ai fnsd-
ninat? De unde mi-ai rdsdrit? de-
unde ai venit ? - Subst. Vdreol, -oale, intoarcere, rä-
2. Cine stie unde-oiu insdnind! Cine
stie uncle-6u ajunge 1 (ca loc) Cine sac
unde mi-or stkl), fulgerel (lumind) ochii!
Insitit, (a, -ez), A fi de satiu, a saturit.
Insciunit, (a se, -ez), A se intemeia, a
prinde putere (chiag).
Inspitat, -it, Voinic.
Insuri (a, a se), r. A insure) niste In-
cdltdminte. A le incäputa. A le pune
fete.
www.digibuc.ro
2. A se insure) cu cdcatul dupd ureche.
A se insura de mic; cu buricul neuscat,
cu casul la gurà.
Intaeärub, (a, -ez), A inhAnlà, a pune
saua, a pune in stare de a functiona,
a infurma.
Intitogh, (a, a se, -ez), A (se) imbrrica
bine, a pune OA nouä cojoace ca baba
Dochia; a se'mbrâch (ca) de iarnA, a se
incotosmAna;
Intdfosdt, Intdfdscit, -a.
Inteiostl, (a se, -ez), A se face tare, teioasä
atoasä (vorbind de carnea de ard-
nude.
Inteisoare, -eri.
Teids, -oasd §i inteiosat, -cr,
Intesat, -a, ---- jepsit, a inghesult.
Intoarce (a se), Expres. Mi s'au tutors
matele pe dos. Mi-a fost gretrt; scarbi,
(mai ales vorbind de mancari, bäuturi),
Cu sens pejorativ, gäsim forma a se
Intortoid, a se fntortochici; adj. Intor-
toiat, -d; Intortoclziat, -d (cf. verb, latin
intorqueo si adj. intortus, -a, -um la
Persius si Plaut).
Intatosit, (a se, -ez) fncetdrd,
Intitfos at, -I fneetdrelt, -a.
Iutunerie. Expres. Intunerie de prune --=
negurime de prune, bisag, berechet
de prune.
Invalit, -A, (Despre flori si crestele
dela paseri).
Bätut, amplu, involt, bogat.
Invitrcoli, (a, -esc), A sucl, a intoarce, a
räsuci, Vlintul Invdreoleste vântul pe cos.
sucire, fnvdrcoleald, -eli.
Invirtit, -A, Expres. Ninge'nvdrtit. Ninge
de ingroapä, e hora mätusilor.
Invirzobi, (a, -esc), A face creturi opin-
cilor, a le pune curelele, nojitele.
Invulbi Invulr, a se, -esc), A se ins-
pita, a-si apuch pe puteri, a creste, a se
inspatosh, a se face mai voinic.
Invulbit, -el fnvulvit, -d.
(Cf. lat. involvo, -ere).
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Inzileti, (a, -esc), A riminei Am
inzaletit neinsurat!
A riminea balti; ash 1-a bitut Dum-
nezeu...
Inzaloglt, -fi, Incurcat; nehotirit.
Exprcs. Md tot tine'nzalogit! Mä
tine'ncurcat ! nu-mi da'n buni!
InzApuci, (a se, -esc), A se face lioarci
de ziduf; a fi tot o api de niciusali,
a fi numai api, a fi ca'n cuptor, a fi
bleasc de nidusit.
Inzapucit,
J.
Jilfivète, Reteveiu de lemn ratavd;
scurtitinl de lemn.
Jamplèri, Jambiere.
(pluralul: jepci f. rar intre-
buintat). Loc jos, piclinbs, padind, loc
care tine api.
Jar, -uri, Un jalon ficut dintr'o tufi
ciopliti (in pidure).
(Jaloanele puse pe cAmp bete sau
pari se numesc (du). Actiunea de-a pune
astfel de jaloane sau semne prin pidure
se numeste jeruire.
Firä plural. Foc mare, foc
Jfirägliu,
de zmei, ham, jfiristic, cfirbu-
jim, foc haiducesc.
Jarcalke, Vlijgan, mfigidin (bitrin)
haimank lungin.
Javlfi, -e, javrà, jigadie de aiine: puslä.
Jecnan, -e, (jAcmin), plur., -e, (-uri),
Prizi; jafuri,
Jecnnini, (a, -eso), (Ydcman)), A pracii;
a furit; a despuiit, a jeful
Yeandneald,
Jecneittfi. (Yacnea(d), Expres. Da jec-
neata oalei! Dfi foc oalei i Trage foc
la burta oalei, sii fiarbi mai iute
Jeml, (a, -esc), A umplea, a ticsl, a
intesà, a infundi cu...
Sacii erau jepsiti cu drugi de furat!
Yepsit, = ticsit, -A.
Jodi, -e. Berechet, biàg, multime; Ex.
La maw: erd jerfd (bucate, vin).
www.digibuc.ro
173
Jidov, -1. n. mit. pop. i. 6m Inspitat,
voinic, rupt din mal, hojmaliu.
2. Om chiabur, bogat; putred (de
avut) gros la pungi; cu chiag la pungi;
cald la pungä, cu ski la rfirunchi, stup
de bani, stup neretezat.
Este si expresiunea Rupt din jidovil
= voinic, ce brad de oral ce brad de
rurnin 1
Jighnle, -Anil, Fiari; jivini; balii; ani-
male domestice (pisici, cttini).
Jiguit, Mari de insemnarea cu-
noscuti, insemneazi si cu miros greu
(urit), cu dahnet rfiu; cu duhaare (vor-
bind de untdelemn, unturi, etc.).
Jigddie (Yigockald), &all a citinilor
(care li face si icneascd (suspine) dela
inimd).
Ca A se vindece li se di unt de pe
pieptene. Femeia care le di untul le
zice : *De-iii fi jigodit si-ti treaci; de-Ai
fi turbat si iei ampii»!
Se zice si ironic: o jigadie se fatal (Cf.
grec. lyngodis, qui sanglote). adj. yi-
godit, -d.
Jipu, pl. Jiple, JuNeu, Julfin; hadarig
(la parci fi la Mini).
Jlpin, Lemn mare; orn mare, spitos,
novae.
Joardfi, (Yordeci) pl. -èle, Nuii; mliji,
vergek vargi.
Jojfir, (plural neintrebuintat), Expres.
Pestele e jojar! Pestele e prost de tot :
e putred; coada-i miscd; capu-i pica!
Jucurao (Yucurhe), -11, Jucirle.
Jugrfiv, -1, Zugriv, pictor.
Jugrfivi, (a, -esc), A zugrävl; a pica.
Subst. f. Yugrdvecild, -eli; mai rar :
Yugrdvitard,
Yugravit, -d. Expres. Par'cd e jugrd-
vit (-a)!
«Frumbs din cale-afari; scris, picat (-a),
rupt (-c1) din some; zdna! ca o cadri, ca
o icoani I ca un boboc de trandafiri; e
frumos hotirit.
Cf. Martial (Epigr. J, log, Hachette,
174
vers 22, 23) - Editia, Waltz: Antho-
logie des pates latins, pag. 286:
...Aut utramque putabis esse veram
Aut utramque putabis esse pictam.
Jura!, v. aliminit.
JuritMe -II, Jirebie, jireabie.
Expres. Este cu cdmay: fdcutd juraii
E cu cimasa ficuti fufile ferfe-
nite ; cu cimasa ficuti praf (din praf);
diripinati, despinati, par'ci-a fost si
fad. frunzare (in pidure).
Llieärie, (plural neintrebuintat). Expres.:
A face ldcdrie. A virsi multi api,
a face biltoace (prin casi, pe prisp1).
(Se zice mai ales de cei ce se spali cu
multi api i fac apardie prin casi, pe
pardoseali).
Viet:m(1s, -oasà, Lacom, nesiturat, (flu-
piano.
Laorrt, -e, Racli, ladi D laturi de uluci
sau stacheti, dintr'un par pini in
celilalt.
Litertunit, (a, -es), i. A a.Tdcl, vorbind de
vase de pdmat (de doage), a Irish
nistrapi.
2. A face jalbi, a da jalbä, a se duce cu
jalbi 'n protip; a se jelul, a da (face)
petliclie; a reclami.
Subst. f. Lelcrdmdfdie,
Main, 41e, Lungin; bleg, tontorbc ni-
vlec, la-mi-mami, bililiu, nitiflète,
guri-casci.
Laptop r. Expres. Par'cd e sccildat in
duke. Foarte frumos, -A; curat, -A
spilitel, -ea.
2. A spune fi laptele pe care l-au sups
(dela mamele lor).
Se zice despre hotii cari mArturisesc
totul, fiind bfituti, chinuiti.
3. Nu se-alege laptele din pciscit! Nu
se-alege (pinii acuma) grill' din ne-
ghini; calul, and, fi iai saua i se vede
melicul, urma alege, toamna se nurnAri
bobocii, ho, si ca vedeml
www.digibuc.ro
G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Lisa!, Expres. Ldsat de Duninezeu
Nelegiuit, tilhar, ucigas; disperat, dis-
creerat.
Expres. sinonimi: ldsat de suflet.
Lästir, Vlistar, (la plural), pidure ti-
Lastul, (a, -eso), A aminii, a pisul (pe
cinevi pentru plata unei datorii).
F. Damé:
In Trans.= a hdldstui. Dictionnaire
franc.-roum.,
pag. /58,c. z.
Ldstuiald, -eli pdsuiald, pisuire.
Lat, Expres. adv. A zdcea pe lat,
(a fi pe lat), a zicei obiali, a zicea pe
moarte, a fi pe cutit,
Lituri, (a, -NO, A spin, in lituri, a-si
bate joc de rufe.
Lau! interj. Expres. N'a xis nici lau nici
bdlau. N'a zis nimic, n'a deschis gura.
(Cf. latin. non mu facere).
Larri pl. (neintr.), Multime sgomo-
toasilljaf, jertfd (ftrfd), berechet,
biu.
Lase, Expres. /. Nu-fi mai dd
pe leac. Nu-si mai vede vindecul, nu
se mai vede orn, nu mai vede zile bune,
nu se mai timiduieste.
2. Loc. adv. De leac, mic, putin, ne-
insemnat un copil numai de leac; un
copil mic de tot, de-o schioapi, o luleh
de copil i alte expresiuni de felul
acesta: o oalci numai de leael
(Cu siguranti cA expresiunea aceasta
vine dela obiceiul ce au descintitoarele
de-a da cite putinel din descintecile
bor. De-ad ì vorba:
(Nu e leacu'
Cu sacu'h)
Leau, -uri, Ecarèt, acarèt.
Lega, (a), Expres. legat unul fi altul
gura de cineva = a birfit, a calom-
niat.
Leglitui, (a se, -eso), A se intelege cu
cinevi; a se uni cu... Cf. Logorosi
(a se).
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Lege, -I, Expres. i. Nu mai e de nici-o
legel.. Nu mai e bun (-I) de nimic,
nu mai e de viath, nu mai e de foss.
2. Drept lege, De formfi, cu numele.
Legnmi, (a, -ese), A cruth, a iconomisl,
a mina moderat, cu spicula(ie.
LegumecIld.
Lele. Expres. In doru' lelii ! fArli tragere
de inimA; fArA interes; unde-o iefi
sd iasd!
Lenin, -e, Expres. A ldscl lemn pe cinevd,
a-1 lAsh cu mlinile 'n sAn, sArac; a
sArAcl pe cineva, a-1 lAsit numai cu
ctunaga pe e/.
(Aceettg expres. in Mehedinti, cf. Bo-
ceanu, op. dt.).
Lemnèt, -uri, Lemne multe, grAmadl
de lemne, nevoi-mare de lemne, mAglA
de lemne.
Lenes, -A, Expres. Lene; impdrdtesc,
Trintore, leneg de-i este greu gi pA-
mantului cu el, leneg In patru zeci;
lainic, lenevos, trAndav.
LAptile, Lectie.
Lqui, (a se, -ese), A se efArgl* (de
foame) a se lihni: a scApArà dintii de
foame.
s. f. Lquicild, -eli.
Adj. Lquit, -d.
Libirà (a se), A iegi din armatA, a ldsd
cdteaua (vitelul) din spate, a se liberit
din oaste, a da ranita'n primire.
Lichil (sing. neintr.) = vorbil de clack,
nimicuri, vorbA de popl ostenit, vorbe
goale.
...Spune licldi si minciuni
Sd-i dea popa 'nchindciuni!
(fragm. de cAntec popular).
Licit, -A, (Lichit, -A) Expres. Copilul dsta
e lidt tatd-sdu! E capul lui tata
slu, samfinii cu el ca dotal sboabev de
roua; ca doui picAturi de apli, e leit el.!
(tatii-siiu).
Liturdin, -1, Piciu, tine, blietan, bletig;
(sens peiorat.), secAturä, cebalA,
ogigtie.
www.digibuc.ro
175
LION', -A, CumpAtat la mAncare (bA-
uturA) csirmbs*, dificil (la man-
cAri).
Lighloanii, -e, = Vietate, jivinA, ji-
gitnie, pilsárile, (animalele) din 'curte.
Expres. r. A face lighioane; (a fi plin,
umplut de lighioane). A face pliduchi
sau viermi (la o ranA) vorbind de
oameni qi de dobitoace.
2. L-au mancat lighioanele. L-au mAncat
fiarele cAmpului, viermii.
Lillie, lined, Expres. Un liliac de copil!
Un gningure de copil 1, o floare
de copil ! (Expresiune de duioasii alin-
tare a copiilor cAnd se vorbegte
despre ei, ( Cam agh cum e in--
trebuintat in latinegte palumbus-i
(palumbes, is) = ibovnic; iubit, a-
mant).
Limboitk -e, Alta lege; strAin, ve-
netic (vinitic); (se zice tuturor celor
cari nu au obiceiurile gi religia noastrA
gi nu vorbesc la fel cu no:),
Linciuri, (a se, -ese), A se spilit mult; a
se muchilips111 a gustit tlegumile» (buca-
tele) fArli sA mfinAnce din niciuna
cum se cade, (se zice gi de oameni gi de
animale: pisici, cAini).
f. Linciurèald, -au.
Liciurit, -d.
Trans. = a se licitai.
Lingl, prop. LingA, alAturi de.
Linge, (a, ling), A furit. Expres. Mi-au
lins bardal Mi-au gterpelit barda!
Linguri, zi, Expres. r. A se ldsd de
lingurd. A murl, a lepAdit potcoavele, a
da ortul, a raposit.
2. A legd lingurile de gdt cuival = Tarde
venientibus: ossa!
Prea tftrziu! la trei zile 'nfierbdntate,
la spartul targului; dupit ce s'au Mt-
pArtit colacii.
3. Am luat-o (cu flIcutul) dela lingurd.
Se zice despre ceice incep o gospo-
dArie, neavAnd de nici unde, nearand,
de mai 'nainte cldag.
176 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU

Liphn, 0 burueanä. Expres. Fdcut Logorosdld, -eli (grec.).

lipdn)t, flatnand; whirl» (and se
vorbeate despre vite).
Subst. f. (rar intreb.).
Lipini (a se, -ese), A se fate aatiuca»
de foame, de nemancare; a se hamisi,
a se face blana.
Lipcinit, -a.
Lipar (plural neintreb.). Araiti de soare.
(WI cum in I. ebraica avem cuvfintul
hat).
Expres. Pe lipufrul de foci and crapa
cainii din caldura; pe cfildurile cani-
culare.
LIN, (a se, -ese), Expres. Nu te hPesti
de ei (negustori)! Vaud foarte scump;
focul nestins; scump de tot, cer cat
nu curl pe apfi.
Llpie, -11, Un fel de pia mica; (ironic)
calcavtrit, scatoalca, palma, laba.
LI5teiva (plural neintreb.). Apa mul- Lozi (a, -ese), A vorbl in neatire (la
ta, aparhie, Dundre, Olt; lacarie, , boale); a aiurh, a vorbl in delid ; a
Litilnie, -I, Rugaciune (cf. grec. Mania
-as si
Litrosf, (a, -ego), A nimicl a sfeterisl,
a luh sa nu mai rimaie nimic; a zvanth Lull, (a), Expres. s. Mi-ai Mat drumul
cu furatul, ripitul.
Expres. Soboldnii mi-au litrosit puil
dela trei ckte!
Subst. f. Litrosald, -eli, (pl. neintr.).
Adv. Litrosit, -d.
-e, (pl. neintr.), Priinta. Expres.
Via a avut loavd! i-a mers bine (dupii
sapht, dupii ploaie, dui:a timp).
LobIdrag, -1, Caltunaa, hobichig, (o
floare).
Foicia lobidragi,
De s'ar luh toti aft sunt dragi
N'ar mai fi frunzä prin fagi,
Nici umbra pe sub copaci
Loe, Ei, stiu eu ce ti-ar fi locul! Cc ai
merith (in sens pejorat.).
Logorosi, (a se, -ese), A se vorbi, a se
pogodl, a se intelege, a se sfitul, (cf.
(a se) legato».
LohJa (plural lipseate). Cerealele cernute
sub vanturatoare sau acelea cari cad
pela ureclzile eill figurat, sarcastic: gilt'
(ovaz, etc.) de proasta calitate (ames-
tecat cu NE/Ant, neghina, mazari-
che, a. a.).
Lohonds, -oasd.
Loliu (plural: loidne, intrebuintat mai
rar). Noihn de (boabe, prune, pere,
mere).
Loltrir, -e, Cantitatea pe care ia un car
cu loitre.
Lopati. Expres. Carnea pusd cu lopata,
carnea ca grunjul, carnos, (vorbind de
oameui, animale).
Lopitle, -a, Inteo ureche, inteo parte;
pe o ureche, ratut, zmintit, tacnit
zanatic, lovit cu leuca; nauc; ii lip-
seate o sambata, sArit (din balamale).
bodogänl, a vorbl in dodii, a spune de
pe apa Sambetei, a spune vrutc i ne-
vrute, a vorbl de clacil.
LozcIld,
din picioare! M'ai scutit de-a ma mai
duce eul.
Un aintec popular zice:
4MAritli-te fata-mare,
oDe-mi ia drumul din picioarc
«Si ochii de peste vale
2. L-a luat din dle sfinte; i-a Mat
nzdna, etc.-1-a pocit, 1-a aoimanit,
1-a izbit.
Lulea, -Ale, Expres. t. A rdmilned la
luléle! a sfiräcl, a (icia'ncifiräto a scApAth;
a o da de coadii 'n vale, a-i fierbe oalele
tot cu curu'n sus, a se duce la hagialac,
a nu mai aveh sare de mamilliga, a ra-
manea 'ncins cu teiu; boier cu boii de
funie; boier gol, a nu-j mai taiii cu-
titul, briceagul (coasa). Expresii echi-
valente : a razz:clued la ulcéle (sa faca...);
la fluiere, la oale, la grédi.

www.digibuc.ro
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
2. Cdt luleaua, Mic, micut, numai de
leac.
Copiltd numai cdt luleaua crit no-
dul, numai de leac, o bucfitufft de
copil.
Lumanare -I, Expres. (Drept) ca lumd-
narea, (vorbind de lemne, copaci),
drept, tors, far% strâmbaturi.
(Cf. franc.: droit comme un I.).
Lame, -I, Expres. z. Par'cd e towd lumea
a lui! Nu mai poate de bucurie, creste
carnea pe el de multumit ce este,
par'cl a apucat pe Dumnezeu de un
picior, nu-si mai incape in piele de
fericit ce-i.
2. Lumea-albd (lumea-luminatd) = So-
bor, bdlciu, sutnedenie de lume, lume
de pe lume, crila, c/apie, gloati (glotis).
Dimin.: Lumulèand, lumicicd, lumu-
lItd.
Lunitia (LuniA) = Nume de vaci, de
boi.
Lup. Expres. s. A fi ( a verd) cu noud;
cu sapte lupi. A fi (a veni) hämisit,
pocaltit, präpädit de foame, a nu
mai puteà de foame. (Cf. franc, il a
une faim de loup; manger comme un
loup.
2. Par'cd-as fi cu peri de lup; par'cd-as
aved peri de lup pe mine! Zice acel care
este urit, dosäclit, prigonit de toatä ltt-
mea (pe drept sau pe- nedrept).
Lupiv (Lupicas, -wig), = Mancicios,
mancau, flämänd, burtä-de-popà, la-
corn, fliimanjbs, cu ;aye lupi, secetbs,
fdcut pe sècetä.
(Se aud si formele laupdv si glupdv.
unei valcèle, VAL
zr Un fel de planta ase-
Lupoaia mänätoare cu mohorul (bd-
ldùra) ce creste, mai ales,
prin vfile nemuncite.
Lut. Expres, S'a fdcut lut fi pdmdnt. S'a
acut tuturor toate, s'a dat dupa pär,
miere de gáleatä, miere (Cf. lat, inset-
vire temporibus).
www.digibuc.ro
177
M
Mace, (numai plural), Necurfitenfile
dela ffitarea unei vaci, mai cu
seamä.
Maceaoila (Maclean), Se zice unei fe-
mei urIte si räu imbräcate.
Machin (Mache?) Conj. Oare ?
Mfieluett, -I, Expres. Ajunge o mdciucd
la un car de oalel Destul atata, pentru
cel cuminte e destul atita. (sapienti
sat ! Terentius).
Madei, -ale, Cusur, meteahnä, scalä,
lipsä, betesug; närav.
MilgiidAn, -I, fem.: -A, Vläjgan, citrjallu,
cos-cogemite orn, orn de muiere, orn
de 'nsurat.
Magallie, 41, Gárnälie.
Magirèatil. Esti mckdreald mare! Apo-
stroffi fetelor: esti gogeamite fatä!
Magla (pl. neintr.). Grimadi mare de
lemne, gliqd de lemne.
Magurean, Nume de bou.
Mai-vlizul: Expres. adverb. De fel,
Mal-vedeir de loc, neam!
Mal, -url. Expres. Gras ca malul (rupt
din mal). Foarte gras, se sparge de
gras.
Mahar, -e, Expres. r. Std pe malddr.
Traieste din belsug, boiereste, dorn-
neste, ca glina la moari, a fi la gurá
de cuptor.
L-a ldsat pe malddr. E fecior de bani
gata, sä mAnânce averea cu lingura si
tot n'are ce-i face.
Mrunnlir, -I, Cercelar, tolbas, vânzator
ambulant, coropcar, cutièr, Basara-
benii zic coropcar (call Transilvänenii)
Lipovenilor cari umbli cu cirute cu
marg, (Vezi Moisiu: AFtiri din Basa-
rabia, Sfetea, 1915, pag. r49.)
Mini. Expres. Nu-i vre-o mand! Nu-i
vre-o treabli, vre-o pricopsealä vre-o
blagd!, nu-i vre-o scofalal
Mina. Expres. adv. 1. Varzd de 4 milini,
De multe mdini = felurite de feluri,
multe categorii.
178
2. Expres. A incdped In miiinile cuiva.
A fi bAtut, mustruluit, de cineva.
3. A bdgcl in máinile cuiva A pail;
a da pe mAna cuivi pe cinevh.
4. Ali lud mac: de pe cineva a nu
se mai interesit, a nu mai vrea sl vie
de cinevh (sau cevh).
5. Nenorocirile se tinurd de-a mdna,
necurmate, lant, ir, neprecurmhte.
6. Sunt o nztlnd singurdl Nu sunt aju-
torat de nimeni, n'are cine sA-mi
ajute. Sunt un suflet singur.
7. Par'cd i-ai hut cu ran& Se zice
despre durerile unui bolnav, cari sunt
iute potolite de mevesugul doftori-
cesc (leacuri, doctorii, trAsäturi .a.).
8. Dinteo mie sd pui mdna pe el (ea).
Foarte frumos, drAgut, arAtos.
9. A se spdld pe Indini de... A se
lips1 tle, a i se furh ceva, a pierde
(cevh).
to. Ali face nand bund... a se luh cu
bine pe langA; a se gudurh pe lingl.
is. Cu o nzdnd de suflet. Slab, präpli-
dit, sufli, sà cadA jos, cu sufletuI
prin flori.
Minch (a), &Tres. i. A fi miincat de
morti, de necazuri, de belèle.
2. Ce, md, te mdndncd'n cur?=Ce-ai
de evi neastampArat ? Ai macdrime
in cur? Expresiunie echivalentA: A
avea viermi (viernuisi) in cur.
3. Mtincd-mi-te-as! Expresie exple-
tivA, intercalati in vorbire pentru a
atrage atentia i bunlvointa.
Mandillae, Nive plante sAlbatice
ale cAror rAdAcini tuberculi sunt
dulci.
Mangealile (pl. neintr.), PanA mare
de lemn pentru despicarea trunchiu.
rilor mari.
Menu, Nume de om.
Minima, 4, 0 manA de gilt' secerat.
Manzatl, (a, -ese), A rfirnfine stearpi
inteun an (vorbind de vaci). DacA
9i in anul urmAtor rAmâne stearpA,
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
i se zice ca strdmIlnzdtefte (a strdmiln-
zd(i).
ManzatlisurI (sing. neintreb.). Juninci
manzati.
MhOz, (pl. neintreb.). Madeh, cusur,
defect la vin (bAlosire, acreall; sfoiag,
etc.).
Mare, adv. A se face mare pe cevd.
A se face stAphn pe un lucru strein,
a pune tagd pe cevh --= in pravila lui
Mat. Basarab prinde tagd.
MATimurl (sing.neintr.). Persoane, ofetes
insemnate «obrazes mari.
Marli, (a se -ese), A duh ied* (miel).
subst. f.
Miring, i CAzAturA, gloabA, tihohre (vor-
bind de cai = o denornin. injurioasA).
Sinonim: mdriog, -d.
Mirmure. Marmot% Erumoasd ca o
pdpuye de marmurel
Indio, -1, Lemnele cari alcAtuesc podeala
de jos a unui piltul de porumbi. 2.
Nojitele (thrshnele) petrecute peste o-
bielele opincilor.
La Românii din Serbia mfirtac =
stdlp mare; par mare (cf. Giuglea
Valsan op. cit. Glossar.).
Mart (luna lui ), Martie.
Mascara (Mascara), Expres. a) A face
de nutscdrd a face pe cineva de
douA parale, a infrunth aspru pe
cineva, a dojenl, a rusinh, a face pe
cineva ca pe-o albie de porci.
b) Mascara = organ genital omenesc.
vezi Socariciu.
Masea, -ele, Un cep de lemn care se
bate in bin* in dosul canatului,
care trebuie sA ramAntt fix.
Masinat, -A, ZahAr masinat zahfir
cubic.
Ma§fri Interj. Mail! Sterge-o I Intin-
de-ol Cari-te
Martina (pl. neintra, Pensull rusticA:
carpi legatA de vArful unui betiga9.II
Sarc. se zice unei femei prost
imbrAcate.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Milt* -I, Instrument de lemn cu care
se bate laptele In putineiu.
Matipohln, -oane, Madapolam (panza.
Mitor, In varsta, matur, ajuns de
minte (minti). In Pravila lui Mat. Ba-
sarab aceea§ insetnnare,
Matti:0 (a se, -ese), A se honcl, a îm-
pleti coada alba.
Mlizgi, pl. neintreb. Ungur. Afara de
insemnarea de eseva», mai insemneaza
noroiul (tine, glodul) ce se face pe
pamant dupfice a plouat
Meeit, atins, citov, bolnav.
Meat, -Uri, Clfidiri mari, asezaminte
falnice
Medelean, Nurne de bou, o poreclii de
orn.
Ml,e, (Para plural). Expres. Nu s'o ft.
dus In mee! Nu s'o fi dus a-0 piarda
din urmä, nu s'o fi dus unde-a dus mu-
tul iapa 1 la mAru'-rosti.
-1, Hotar, despärtitura, a unei
moVi de alta.
MHO, Expres. Ci, mai taci, melito!
Par'cd te-a fdcut mumd-ta la melitd! (I
se zice celui bun de gurii, palavragiilor).
Mereu, adv. Ex. Stai mereu! Stai la un loc !
Lasa-ma'n pace !
MerIcii, Patna de America; a§h cum
avem: anglie = panza din Anglia.
...sSi tot haine de Anglie
uDin crestet pank'n calcaie.
(Viciu: Colinde din Ardeal, pg. 145,
public. Academiei Romane).
Mesèlnie, -I, Mesean, invitat la o petre-
cere, commesean, ospete.
Expres.: A std ca
miaua lui Roman. A sta nedumerit,
prostit, ca vitelul la poarta noua; dus
pe ganduri; batut de ganduri.
Mierliu, -e, Ex. A se ultd mierliu, a se
uith gales, cu gandul dus.
Miez, -nri, Expres. La miez-de-miez de
noapte. In puterea noptei, noaptea
cine vie and, la cumpfina noptei, and
dorm si apele.
www.digibuc.ro
179
Migorotd, (a, -ese), A migall, brichisl.
Migoroyald, -eli.
Migorofèlnic, -d.
Mie, num. Expres. Am o mie fi-o sutd pe
cap! Am foarte multe pe cap, mi-e capul
carindar, nu-ma incape carnasa.
Miji, (a, -ese), r. Ii mijefte mustata. Ii
cla mustata.
2. Mijefte de ziud. Se crapi de zita,
se sdmceledzd de zita, se slomnefte de
ziva, se face geara de zitiä.
Expres. 0 mild de ploaie, o ploaie
la timp, o buruliti de ploaie, e aur
nu e ploaie !
Mill, (a se, -ese), A se milostivl, a se
indura, a se induiosa, a-i fi mili.
Minte, Expres. r. A lud de minti pe.
A insela pe cinevà, amagl.
A-fi prinde mintea, a-fi pune mintea cu
copiii. A lua in serios pe copii sau spu-
sele lor.
a. A strdns mintea dela tog prof tii. A
strans inintea dela toti magarii, e nätfi-
flete, e un prost ingdurit, prost de (Wu
gropi.
3. Ajuns de minte. Mare, märivir (vor-
bind de fete, bfieti).
Minti, (a, mint), A misch putinel, a
urnl din loc.
Mireaz, Movenirea lasati de un om
sterp in casnicie rudelor sale.
Mi§ink mi§ini, Stransuret a soarecilor
furnicilor, etc., figurat: avere, de-
pozit, agonisitä.
Mi§ulle, -II, (Mifuledld), Boli lumevi,
boli rusinoase kveneriene). Adj. Mi-
fulit, -d.
(a; a se, -ese), Expres. Mi s'au
mititit (nticicit) ocl2ii de somn! Trecù
Ene pela gene, trag a somn; ochii s'au
facut ca gdoaza iepurelui.
Mitoeosi, (a, -ese), A musamaliza o afa-
cere necurata.
A immormanth o chestiune; a trage cu
buretele peste.., a face sul i pul.
Bine Incarcat. 0 sanie mld-
18o
jitd cu lemne. O sanie bunä de lemne,
o sande trAsnitä.
Moalele-capultil Crestetul capului (mai
ales la orn).
MoarA, Expres: r. E om umblat: a fost
fi la moard! despre unul care n'a
schimbat niciodatä orizontul satului säu
cu altele.
2. A spune un lucru in teirg Fi la »ward!
a spune in gura mare, a spune la toad
lumea, a obstl, a vesti de pe acoperbul
caseil) (cu o expresie ebraicA) (cf. lat.
vulgo (volgo), -are); in vulgus edere;
(urbi et orbi).
3. A hdgri'n moard cu cineva. A sfltul,
a ciotorl (cu glas tare ca sä nu mai poti
auzi in ldturi).
4. A plecfl cum pled dela o moard
frdntd. A plea necinstit, neomenit, im-
bufnat, ca dela o moarA stricatä,
frantà; nemulturnit.
Moartea. Expres. s. Moartea lui, sd...
Cea mai mare dorinti a lui erh sä.
2. A da mlina cu moartea. A vözut
moartea cu ocla. Erh pe cutit, pusese
ochii'n grindA, abia a sArit groapa...
Moater, n. propr. Om prost imbrAcat,
dezmAtat, desuchiat, ferfenitos, par'cä
ar fi prins pe gfirlä sau: pe rAdini.
Api murdarä, mocirloasä.
Cf.: Goroveald.
Moisti, (a se, -ese), A se imoinh, a se
muih (zApada, gerul).
Modrnzu, PoreclA de orn.
MolAndAu, (MorAndAu), -I, Molomète,
molatic, lAsä-mA sA-te
las; tAfAlog (vorbind de oarneni).
In opozitie cu sensul acestuia, gAsim:
orn verde pe lume.
MoleAlitt, -A, Moale, molatec, moan
(vorbind de oameni si de dobitoace).
Molent -A, Moale (aou molcbta).
-e, Albie mare, largi. a0 moldh
9 Cf. Ev. Mateiu X, 27., Luca XII, 3.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU
piing cu ma*. (Cf. Germ.: die Mulde)
franc.: huche.
Molomin, -A, Oat lenes si molhtec,
pierde-varA; om rnoale, orn mIlliet, o
balegii de orn, un mormant de orn, om
fArA vlagA, o mAmAligil de orn.
Molomete, Mai acelas sens ca prece-
dentul.
Along, moangil, Bleomb, bleot, molhn,
prostAnac, tont.
MonItIe, MunItie.
Mdrisei, -I, VanturAtoare. Expres. r. A
face cuiva moriscd'n pdr. A-i pune
mana'n ceafi, a-1 chelfäni putin, a-i
trage o sApunealA.
2. A fdcut moriscd = a murit, a räposat.
Mormant, -e, Expres. Un mormânt ((le
om). Un orn de nimic, netrebnic, pierde
varl, puturbs, calendroiu, toloschn.
Moroagit (MorogialA), neintreb),
Expres.: E moroagd! E aka (-A) peste
mAsuril, e ingrosat cu sare, e ocnct
de sare.
Morogi (a, -ese), A skrh peste mAsura de
mult. A-i pune sare cu punnul, cu ne-
miluita.
Morogit, -d, a sArh de goanä.
Mermin, (e, -urI), GrAmadA: Un mor-
min de pietre.
Mormolde, -I, Fig. Om lenes, molatec.
Mort, -A, Expres. A da cu mort peste
viu. A se apuch thntarul cu armAsarul;
a se apuch cel mai slab cu cel mai tare.
Mosamen, -ble Musamii.
Mosmoane, (Pl. neintreb.). VrAji de dra-
goste, bluturi fermecate, deschntate
(incingere) punere de oalA, ciob, ulcior
fficut, (impropriu).
MortkeInA (MortAciune), -I. Animal care
moare nejunghiat. (Cf. lat morticina
caro).
MotAleA, LegAturtt (basmi) cu parale,
seminte, etc. inodate intr'un colt
(corn), turnoare, umfliturA, gala. La
Românii din Serbia acest cuvânt il
inthlnim cu forma modalcd (top) =
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
punga. (Vezi: Giuglea-Valsan, op. cit.
p. 49 si Glossar).
Transilv. = modalca.
Mucul, Expres .Acolò fi pica mucul...
Aco lo ii face veacul, acolo Il gäsesti
totdauna, acolit isi face veacul.
Muchilipsi, (a se, -esc), A se ferchezul,
a se spilcul, a se spàlà mult de tot. Ce
te tot muchilipsefti?
Muiere, Expres. Om de muiere! Om
in toata fires, in toata legea, de in-
surat.
Mu It, Expres.: Sd deli mult cu multul!
Sit dai ()rick de mult, sà dai marea
cu sarea i Oltul cu totul I
Mumii-de-pimant, Ptunfint foarte rodi-
tor, pamant de calitatea intaia, fertil,
mantis, ca untul, ca branza.
Mumi-de-Salcie, ( ironic). Ibovnica,
amanta, puicuta.
Mumani, = Mama, maica. Alte
forme: Mumulgana, Mamuleana,
.Mdmulita, -e, Mu -e. Pravila Mat .
Basarab. idem. pag. 299.
Murritári (Moritdri), Muraturi.
Mozoli, (a, -ese), A manji, a intinh, a
path; a terfell, a terfech. s. f. Mozo-
liald, -eli.
Mureucui, (a), A se codl, a sth neho-
tärit, a da un raspuns in doi peri, a
mormal.
Mnrdid, Murdar.
Murdalac, Murdarie.
Muri, (a) Expres. r. Te nioare dracu'
mdine-poimaine! Mori ca maine
Ca forma: cf. Te ;ade dracu' olar! ezi
neimbracat neingrijit.
2. Moare i fnviard dela &lima. Lesina
de durere dela inima.
Mnscuri (musenricii) Oaia alba care
pe bot pete negre.
Mustici, (a, -ese), A rade pe sub mus-
tata, a zambi II a se strambh.
Subst.: Mustdceald, -eli.
Must*, Expres. r. A trage la mu-
staid a bea, a da pe gat.
www.digibuc.ro
181
2. A trage pe sub mustata, a mfinch, a
imbucit.
Musti (a), V. busni.
Mustlt, Putin ingrasat, gtilscior (vor-
bind de proci).
Mutilui, (a, -ese), (Vorbind de porci) a
da cu ritul, ticul (numai pe deasupra).
-eli, Mufluire,
NOW, (a, -esc), A se ravarsh, a bult),
a navall, a se virsh (vorbind de-o apa,
rau) in Creangd se zice despre apa care
se umflä de înghe i iese din albie.
Nacati, -Ale = Beleh; pacoste, s'atarä,
satark belch; pewit, clhbila, niicaz,
n5pastà.
Mich*, -nag, Suparficios, manies, cu
arthg, supirnicios, tafnte, pipette.
Nadi, Coada, (coc) din par strein, cum-
parat.
Nadragdiu
Ironic, Peanolu, opincar.
NAM* = Anafora. Se Injura de nafura.
Nagari, Belch, satari, hangara,
dandanh.
Nigrabi, adverb. Expres. A da nagrabd
pe... (a nagrabi pe...). a navall, a se
napustl, a al:Ad pe...
(a, ou nàibui, -esc), dracul a-1
pomenl, a raul, a da riului, (la Ili).
-e, Expres. ATamol de tarn& Carne
pusä cu lopata, carnea ca malul, ca
grunjul (vorbind de oameni i vite
carnoase, grase).
Ninote trancanale), sing.
neintreb. Lucruri incurcate, netreb-
nice, ciurciuvitse,
Niiparstdc, -oaci, Urmatic, zäparstea
(vorbind de ultimul copil a unei fa-
rnilii).
Nipliii, (a se, -ese), A-i ven1 rail de zaduf
(zdjnIc); a nu mai puteit de zapuc; a-i
cadea lesin pe inimà de zaduf.
Ndplöidld,
182
Mks, -uri, Expres. a. A da pe sub nas
(ironic). A mäncA, a imbuch.
2. Nu e cu nasu de ceard (Nu-i picd
nasul) Nu e salt de sfios, fricAs; timid.
Niisirilmbä, -I, DArvA, boroboath, boatA,
prostie.
NfistIr4s, -Oask Dificil la gusturi (vor-
bind despre oameni i despre vite),
care face nazuri, mofturi, mutre.
NAstrApil, nfistapi a. Brobohnii (picA-
turA) de apil ce trece prin oala nouA,
sau printre doagele unui vas.
2. Broboanä de nAduaalA.
lsastimi (a se, -ese), A rIsArl, a se ivl,
a ieal la fata pämäntului (vorbind de
flori, plante).
f. Nöstimire, ndstimeald.
Ndstimit, -4.
Natahalit, (Natahoili) -e, Toantä, béa-
nitA; femee imbrAcatä prost, murdar.
Sinonim: Natantodld.
Este un mormin (grAmadA) de
pietre cArate, de o femee care are
picd pe cineva, ai puse inteo moldld
(movllii) dela hotarul moaiilor. Pe
aceste pietre, cari inchipuesc mor-
mântul celuice i-a fAcut rAu (magie
imitativA), le tAmaie femeia regulat, ca
pe un mort, 40 de zile cu credinta cA
are sl-1 <Tung bineope cel viu cu vrajile
ei. (Anateml AnAtimä Nitiml ?),
NAtimds, -A, Mare, mAtAhilos ntimor-
nitos, jidov, munte de om.
Nitta, -e, Expres. da natrele cu
cineva. A se certh straanic cu cineva.
Nitrapits, 41.51,1 Negustor de vite, geam-
Nästräpas 1 134, samsar de vite.
Pe-o parte, inteo ureche, ne-
bun, prostAnk, prostatec, pe-o ureche.
Cam inteo parte, fAri o doagA, cipiu.
MAIO, Den. injurioasA. ProstAnac,
atorontem*, turuiAc* modärlAn, pAclurèt,
rAtAn, fArà bun-sims, prostut.
Ndvligds, -oasd.
Ca un urs, greoiu, necioplit din topor,
din bardA.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. PIRA SI C. M. POPESCU
NAzväti, (a se, näzvfit), A se rästlitA; a
se srAzgal*.
Neam, -url, Expres. r. Arniciu de toate
neamurile. Arniciu de toate colorile (fe-
tele); de toate mbdele, felurile. 2. Pa-
cate (moatenite) dela noud neamuri! PA-
cate multe, pe cari cineva crede-sc
le ispämte, fie prin boale, fie prin
alte neajunsuri in via*
Neam (Maim), adv. Deloc, de fel. Expres.:
Neam-de-neam. De fel. Niam-di-niant)
Cituai de putin, nici dectia.
Neaplpiit, Nou-nout.
NAder, -I, (pl. f. rar intrebuintat). Vezi :
Mdater.
Nefiieutà -e, Expres. Sd nu faci vre-o
nefdcutd! NAsAtAmbi, nAzbâtie nesA-
ratA, drAcovènie.
Negru, Expres. Imi este negra inaintea
ochilor. Nu pot srt-1 suffir; N'am ochi
sä-1 vAd.
Negriq, -I, Oachea, tiuciuliu, tiglincua,
-A, tiuciuliu.
Neleaperi, Expres. A luat (fdcut)
de neledpcd. (Vorbind de vaci). A
luat (fAcut) vitel mai nainte de vArsta
obianuiti (3 atd) a se gonl.
Figurat ai sarcastic se aice despre fetele
cari au copii din flori, de dupl gard, de
pripas; urzicar, pui-de-lele, copil de la
umbrA.
L-a tornat de neleapcd!
Nemlude (Nemetimii), Rude, neamuri,
rubeclè.nii; rudAnii.
NemernlciltA, (pl. neintreb.). MAricA,
merictth, pinzA din America, figurat,
stambi proastA.
Nòme?, Potrivit, micut; frumbs.
Oald némefil. Oall micùÇA, bobèicii;
bobiciatA.
(Dimin.: Nemesèl, neme0c4).
Nemti, (a se, -ese), A se imbAth, a se
ocAtAnl*, a lid* luleaua Neamtului, a fi
clean, a fi fumuriu la cap, a lta ciocAr-
lanul de coadA, a o rdri cu vorba, a se
chefi (chefell).
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Nepomenit, -A, Ne mai pomenit, extra-
ordinar, excelent. Cum nu se mai
poate de (bun, frumos...;) nu mai are
cum, de-asa.
E frumos nepomenit e scris, e cadra;
la soare te pop uitit, dar la el, ba; e
nedovedit de frumos; e frumos de nu
se mai dovedeste!
Nesiratd, -e, Ca subst.= nazbatie, nasa-
ramba, dasova.
Mu, i. Porecla de orn.
2.Ironic. Nèder, prostanac, desu-
cheat, tont, inteo ureche, plesnit,
lovit cu leuca, tacnit.
Netralu, Expres. Ali face netraiu cu...
A strick caruta cu..; a se stricit la
ceafa, a-si gasi mantaua.
Neveeult, -rt) Tartar, -1 (mort de).
Nevol-mare, adverb. Foarte, prea: Ne-
voi-mare de bun -= Foarte bun.
Nlam, v. afurisanie.
NII, (a, -test)), A tine de tilt cainii.
NBA, Diminutiv dela Naie, Nicolae.
Ni-ni, conj.: Cand.., and; ba... ba...
Expres.: Venii, ni una, ni alta.
Ni4I46mo = Nu te teme, de sigur
ca... ba bine ca nu...
Noada, (pl. neintr.) Ex. Noada cu-
rului locul unde se sfarseste sire
spinarei,
Noate, Note (de muzica) Ldutarul dsta
;tie fi pe mate.
Ndbila, plural neintreb. Automobilul;
mobila unei case.
NojI, (a, a se, -ese), A economisl, a
cruth; A se gasl; a ramaneit, Nu mai
nojeste paraual Pardlele nu se mai
nojesc la ell
Noptieica, Expres.: Toatd nopticica!
Toata noaptea. Cata e noaptea de
mare.
Noroei, (a- -ese), A inchini cu paharul,
cu plosca; a inchina la zile mari.
Noroceald, -eli.
Notret, (e, -uri), Nutret (fan, paie, co-
ceni, etc.).
www.digibuc.ro
183
Nuld, -ele, Expres. sarcast.: Nuiaua boa-
belor Parul de (pus) porumb.
Nume, Expres. r. Nume bune nu-
mele adevarat in opozitie cu po-
recla (polIcre).
2. Nume scumpe Nume rari, grele
de tinut minte (Laura, Lucretia, El-
vira, etc.).
Numit, -A, Renumit, vestit, cu nume
mare, cu valva mare, de care s'a dus
vestea (pbmina) ...oaceastä numitd §i
sfintä zi tma : a praznicilor praznic gi
sarbatoare este a sarbatorilor». (cartile
bisericesti Penticostar Canonul
Sf. Pasti).
Nu-stlu = Expres. A pune melna pe nu-
stizt A tagadui, a nega, a spune:
. mu stiu, n'am vazut».
Nunti, nunfi, Expres. Lumea e nuntd,
E balciu, e lume multi de tot, Muth'.
0
Obidi, obezi, Expres. E fdcut obadd.
E batran, cocosat (adits), e ficut co-
carli.
OIAjdla, (pl. neintr.), Expres. Te duce
obèjdia. Te duce nenorocul Noarta,
ursatoarea)». Te trage ata, nevoia, za-
birul.
Oblilmnie, -I), Colac de carpe impletite
si legate bine, pc. care femeile il
pun pe crestetul capului pentru a Cara
diferite greutati (vadra, s. a.).
Obl6ag (ObleAgi), Ceeace ramane din
fan, dupi ce au mancat dobitoacele.
Cf. tariste.
Obori, (a se, -Aso), A se dedi, a se
obisnul cu... a se roade cu, a se vligui.
(vechiu), Obiceiu, obis-
Ohridlu
nuinta, inditinare, da-
(Obridriu)
Pita, deprindere.
Oelirl, (a), A insulta, a batjocorl (mai
ales despre femei),
Ocdrit, -d=mascaricios, porcotos, care
vorbeste cum ii vine la gurfi, nu-i
prinde gura de veste ce vorbeste.
 184
Ocenic, -Ucenic, incepator, agea-
miu.
Ocenicie, -II, Ucenicie.
Ochesica, Nume de oaie.
Ochète, (Ochi.4), Ochète, Lat, (de frail-
ghie, sfoara).
Oda. (a se -esc), A se ochl, a se ziirl,
a se vedeh, Nu se ochia nimenea... Nu
dai ochii cu om. Nu erit la-
pènie de om, ficiorul pustiului.
Ochiu, Expres. r. S'a bud de ochi
cu. S'a dat in dragoste cu..; s'a in-
dragostit de...
2 A face cu ochiul (a face ochiul cuiva),
a se 'ntelege facand semne cu
ochiul:
oCei prosti, ca vita te'nteleg:
oDoar cand le spui cuvantu'ntreg;
oDar te'ntelegi cu cei cuminte
oNumai din ochi, färä cuvintes 1).
3. A trage cu ochiul; a trage cu coada
(chioarda) ochiului. A observit pe furis,
a paste.
<I- A tined ochii de cineva. A astepth, a
te uità de cinevh.
5. Nu mi-a dat de ochi cutare... N'arn
vazut pe cutare, nu 1-am ochiat, nu
I-am zarit.
Oemulnul, Crivätul (numit astfel, fiindca
e onemiloso ttot ca un ocnits (ooc-
neans); sau fiinded bate cam dinspre
ocne.
Expres. Trage Ocneanu! = Bate Cri-
vatul I
Odae, Expres. Prin oddi = pe usile
altora (ostriniloro = strainilor).
Adj. Oddèlnic, -d, Care umbla din
WI in 110, din casa in casä, cutra,
nOrnic.
Odar! Interj. Cuvant cu care se gonesc,
se alungi
Cf. verb. (a), na.
Oglindi, Expres. Fdcfs casa ca oglinda.
0 deretica, bine, o fact ca paharul,
1) Gh. Coçbuc, Antologie sanscritd
pentru toti).
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA C. M. POPESCU
sa lingi sare depe scanduri, poale
(pardosehlä).
Ojic, -uri, Usturlme (arsura, arzamInte)
pe opiepto, pe gat, in sus.
Opp, (a se, -esc), A se ujijl, a se usch.
Subst. Ojijire (Ojijdld).
Aspru, scortos, vanjos
(vorbindu-se de tesäturi).
Olar, Expres. Ce stai olar?! Ce stai
desrnatat, negatit, neprimenit, nechib-
zuit ?
Olearcfi (11olearci9, zeama-lungl; ra-
chiu slab.
Ole% (a se), a se aciolh; a se aclipostl,
a se intremh.
Om, Expres. 1. Omfacut in stare de-a
muncl, de a-si agonisl singur traiul.
z. Om de muiere, Om mare, de insu-
ratoare, in stare al-0 tie mg..
Omenis (Omulet), Om si jumätate, om
bogat, puternic.
In Trans. = sens pejorativ = om mai
sarac, fArà multä vaza.
Omer"; (a), r. Expres. v. Onward la el,
colo in vale. Il smotoceste, (piseaza),
11 bate de lumanare (pe cutare)...
2. Cd n'oiu fi omorit oameni, sd md
canonesc afd! Se zice de clitre cel
ce este pus la prea mare munca, canon,
ispasire, post, etc. sau care zace de
multa vrerne.
3. A omori niustul (de struguri). A-I
tdid; a-i luit putinta de-a fermenth
a se transformh in vin, turnand
in vas o caldare de must fiert in
clocote.
Opiceilit (Opficire), Slabire, tanjire,
prizarire, ofilire, vestejire, zaticnire.
Opicie, -hell, Secatura, iscoada, slutä,
oosIstie», schidoali, arathrie, iasma.
Priztorit, opimnicIto, firav, cos-
teliv, (costly), mort din picioare.
Oprovèuie, (pl. neintr.), Intreb in
aceeas expresiune si acelas inteles ca
cuvantul cdrdtènie = Nu mai e de
oprovènie.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Or Hite, -1, Loc lAsat nelucrat, arinia, 131-
tigan.
Os, -e, Expres. z. Cu oasele goale. Gol
gol de tot, golopitn», cu fpo-
doabelo goale; gol meiu, cum l-a
fdcut mami-sa.
2. Cu oasele incdrcate, Cu burta mare,
cu burta la gura, grea,insircinatii, in-
grecatá, bortoasil.
3. A se face os, A ingheti rilu de tot
a se face atuttict (tlutbc), a se face
toiag.
4. Ali odini oasele A se odinl,
repauzà.
Osalie, -all, (pl. neintreb.),Expres. Slab
ca osdiacul! Slab de tot; numai pielea
ai osul.
Oslinda, -e, Arátare, siutá, oiazmác Cf.
OfIftie # Opckie.
Osandity -A, Slab, prfipiidit; numai pielea
osul; zdpicit, prizirit, pipernicit.
Cu sufletul prin flori, osAndä, oai-
atie, arátarie, iscoadl, loazá, iazmg,
sAnzftianli (uscat ca o ); uscat ca Sf.
Vineri.
Ostia, OfticA, tuberculozá pulmonarii,
atac.
De toate-di 7.nai scdpd dar de osficd, ba:
sapa # lopata!
Osfica, (a; a se, ma wine, ostie), A
ofticà, atacà.
Osficds, (-at), Ofticos, atacat.
003tie, v. bacibagi.
Ostol, (a se, -ese), A se liniatl, a se po-
toll, a se ogol, a se domoll, a se mol-
coml, a se alinit.
Ostrivet, -e, Numele propriu al unui
deal; mime, täpaan in genere.
Ostromènt, (-e -ur1), Instrument, u-
nealtà.
(herd, oçenenese, (a se), A se potofi,
a se ostol, a se ogol. (vorb. de o moliml,
epidemie), a se stinge, a incedt.
0001e, -I, Sinonim cu Opdcie.
Ota§Unii, -e, Eat, in vechime ai acuma
pe alocuri dijma ce se da din vin
www.digibuc.ro
185
de citre arendea, proprietarului pe al
chui pAmant twat el via.
Otleni, (a, -ese), A incepe si verse, a-i
venl greatll, scirbä.
Oticnit, f. Oticneald. S'a pus pe oti-
cnit!
011nei, (a, -me), A fortit (drhve, u9i,
etc.), cu ajutorul unei pflrghii, securi,
etc.
Au otinclt drèvele dela ferestre # au
intrat la cassa cts bani!
Subst. Otinceald,-eli, Otinclt, Otincitùrd.
Boul mai cu putere se otince,ste la jug
fäcfindu-se sfi tragi mai mult el can't
(prin schimbarea cuielor la jug). Pe
.Prian I-am otincit.
Otet.
OPP, (a se, -ese), A se inticrl, a se face
otet (de acru). (vorbind de vin, ra-
chiu, mincAri, etc.).
001, Expres. Ii taie gura in fier # in
E tare limbut, e numai gura, de
el, te pune in divan cu gura, e ascutit
la limbi, spune ai vrute ai nevrute.
Pied, -e, Expres. 1. lud pdcatele
pe... A brtnul pe cinevit; a se teme
de cinevit; a se sprepunee pe cinevit
(in afaceri necurate) a pune «bancitua»
pe.
2. Ba pa pdcatelel Atata mai trebuiitl
Atka mai lipsiit ; eclupa rftie, ai chelie»
3. Batd-te pdcatele (tele) sd te batd!
Un fel de blestem in glurni sau de
dezmierdare.
Pacearls, (pl. neintr.), Siutá, opitcie,
oaiatie, arlitare. (Cuvant de apostrofare
de ironizare).
Nana', pAilIni, Loc jos, báltinos; jap-
Pddinds, -oasd.
Piducél, -1, Afará de insemnarea atiutfi
de toath lumea (copac), mai are ai
insemnarea de mdncdrime intre dege-
tele dela picioare.
186 G. F. C1AU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Pfilnea-lui-Dumnezeu, = Un om, pdinea
lui-Dumnezeu. Un orn foarte bun,
blajin.
PA lid, (a, -ese), A da din mftini, a face
vfint cu mäinile, a da din orischitoare».
Palingit, (adv. Expres. A face palangd,
a dobori, a culch la pimfint, a face ärie.
PAIAnglu, (Pdldngoclica), Porecle de om
femee.
Pälritui, (a, -ese), A petrece, a-si face
veacul a vecul, a hälädul.
s. f. Pdlatulald, -eli.
PAIi§at, -A, Poncls, deacurmezisul, oblic,
impiezis, impiezisat, piezis.
Pahang., -e, Expres. A pune palma cuiva
A pArtinl (ocrotl) pe cinevit, a favorizä,
a face hatiruri.
Pak*, -eagA, Vezi: Tapaleg.
PAlui, (a, a se, -ese), A (se) face pale,
vorbind de fan.
Pdluit,
Ptnninelor, (fäi% plural), Diminut. dela
pdmélnt = rnosie, 6cinä.
Mustn't, Expres. i. Nu s'a mai pomenit
(auzit) pe fat d de pdmdnt! Ceva foarte
rar, frumos, bun, etc. extraordinar,
nemaipomenit, nepomenit.
z. Cd n'o fi peste pdmdnt!? Prea dc-
parte, peste mAri si
3. Cu inima ca pdmilntul, Cu inima pe
Foarte trist, abAtut pAtruns.
PlimAntiu, -e, (Pdtantit, -a"), De co-
loarea pämäntului (Om) cu fat a pci-
mdntie. Cu fata ca pilmantul, cäruia
i-a iesit pdnuintul in Md.
Pandalil (sing. neintr.). Toane, capricii,
brtzdäc, nazuri.
PlingArlel Cuvant de apostrofare pentru
copii.
Paniu, -e, $chiop, osonts, sontorbg,
sontrbp, schiopAran.
PantA, On% Ironic, Alb ca panta fie-
ruluil ca fiarele coaului.
Papl-donmeascii, Expres. Nu mandnc,
sd fie si papd-domneascd! Nu mia-
nânc sä fie si purcel-fript 1 (Nu rnä-
www.digibuc.ro
nânc, oricat de buni ar fi mancarea).
(Papa-domneascA este in conceptia cu-
linarl a tliranului, cea mai bunä man-
care ce se poate inchipul, este idealul
mAncarilor.
Piipurl, (a -ese), A pune papurA intre
doagele vaselor de lemn.
Misuse, -I, Expres. 1. Frumos ca o pa-
pup) (de marmure) Frumos ca soarele ;
frumos ca o cadrä; par'cl e scris, la
scare te poti uità, dar la ea, ca mai ba.
2. A stl de pdpuse (unui lucru). stl
de stire, a-1 obobl*, a sti de unde sA-1
iai, a fi complice inteo afacere mitä
(necuratA hotie).
Par, -I, Expres. s. Orasele, satele sunt
adesea drAcuite cu celce a bdtut intdiu
parul in ele.
2. A pune paru'n usa cuiva. A-1 sArAc1,
a-1 lAsh muritor de foame, in sapl de
lemn, a-1 lAsh pe drumuri, a-1 face
ia lumea in cap.
ParAdde
ParadA.
Nadi()
Park -ale, Ex. Vie munciti de sA numeri
parale in ea foarte bine muncitA,
fArà dudAu.
Masi, (a), Expres. s. A idrdsi pe dneva
de undeva (la cineva). A-1 face sA nu mai
vinA pe-acolò, a-1 zgornl, a-1 dudul;
a nu-1 mai pristiml; a-1 face sä nu-i
mai dea mèsii sA mai vinl, a-i sparge
oala'n urmA-i.
2.. Oase pardsite. Oase vechi, de om
sau de dobitoc.
PArAsAgthni, (sing. neintreb.) Case, lo-
curi pArAsite, in pAritginti.
PArelul, (a, -ese), A tunde prost, a tunde
ocu sari»; a tunde Scum tunzi capreles;
a tunde fat% pieptene; a invAtit bAr-
bierla pe capul cuiva.
PAreluliIA f
PAreluIre
PArelultarts
Pirelli% -A,
Päreh, (s), Expres. Eu ti-am spus-o:
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
paie-li bine, paie-ti ?du! De ti o Ora
bine, de ti-o ',area rau...
A face pfirechi (pe -
P irechla, (a,-080) rechi) de opinci
(PArechi)
dintr'o piek.
Part, (a), Expres. Il pdrdste inima sd...
Il ramit la inima sa..., il indeamni inima
sa..., ii dete inima brand.
Pardie, -119 Parohie.
Parpagic, Porecla de ono.
Pärpahltic, 4, Peltic, 4cu limba ha»;
(feu limba cat carpätorul», defectuos la
vorbire.
PArpori, (a, a se, -ow), A nu (se) coace
bine, un porumb, o friptura, etc. a catii) gAng.
(se) coace de mantuiala, a (se) acello,
a parpfill. Plirporedld, -eli.
Parte, 4, Expres. Se aruncd In partea
...Seam/tuft cu... a leit (cutare) (vorbind
de copii).
Particau (pl. neintreb), = fulguiali de
zapada, prirnul strat subtire de zipada
ce se cerne intaiu.
Partón, -oane, Tain, parte, portie.
Plirtotinii, vezi: Bqodndrd.
PilsArkii., -1, Pseudonim pentru organele
genitale femeesti 0 barbatesti.
Pa,te, (a), Expres. L-am pdscut eu!
(E pdscut de mine) (se zice mai ales
despre oameni). E incercat de mine,
stiu eu ate parale face, cat ii poate
capul, cat ii face pilea, ii cunosc si ma-
selele din gut&
Pfitaritnie, 4i, Patànie, apfitimire», in-
tamplare, nenorocire, patimfi, necaz.
PatraillA, -e, Patralä.
Plitrunde, (a, a se), Expres. 1.A pd-
truns paiul cu curu', A bagat-o pe mil-
neca, a sfeclit-o, l-a trecut zece nadu-
pH (nacllifuri).
2. A se pdtrunde, Se bate de vorba
(omul; nu de ciomag), a se sitatl, a
pricepe de ce este vorba, a se arde de
cevit...
Patruzeci, Expres. z. A fii cti patru-
zed de inimi. A fii cu ochii in patru,
www.digibuc.ro
187
a fi numai ochi si urechi, a fi foarte
atent.
2. A dd la patruzeci de mii de draci
a dracul, a'ncula in pietre. A dracul
rau de tot.
Pazdèrie, -119 Puzderie; multime; toca-
tura lasati sub melite.
Peg, -eagl, i se zice omului (femeei)
care are pielea obrazului pAtatfi cu pete
negre (negricioase). Ironic se mai zice
ca la vite: mdscur, muscurlca!
Peltic, -A, Putin gangav, qkciv la vorba,
care vorbe§te in vlbful limbei, greu
la limbl, cu limbs legati (impiede-
Pengeli, (a), Amegiul.
Pèpene, -1, Expres. Gras ca pepenele
Gras ca malul, rupt din mal, se
sparge de gras, sa dai cu toporul si
n'ajungi de os.
Pepenerie, -11, Popular pentru : pepi-
nieri.
Perceat, -A, Pfitat, bAltat, griv, tarcat,
florilat.
f. Percetdrd, -i.
Percitor (Percetor), Perceptor. Un cfin-
tec incepe a§it:
Fetitd de percitor
De nu te-oiu iubl, sd mor!
Perèt, -uri, colect. Loc In care cresc
peri multi, perIa (cf. lat.. olive-
tum).
Pescolacii, -e, Pe0oaiel, Femela, mu-
ierusch pestelui.
Petreeinle, (pl. neintreb.). A face de
petrecanie (cuiva, la ceva). A pierde, a
nimicl, a prfipidi (cevit sau pe cinevit).
A face de hudal.
Petrècul, (pl. neintreb.) Expres. AO
mi-am fdcut petrecul! AO am trítit,
aali am dus-o, ask mi-am facut veacul /
(Expresiunea aceasta echivaleazi cu
expresiunea ciceroniana: agere aetatem,
cf. vitam agere; degere).
Muck pl. neintreb. Vezi Bacioagd, dimd.
Plelor, Expres. i. Cutare lucru a fdcut
188
picioare. A fost furat, sterpelit, lins,
aanexat».
2. Este cu un pidor In groapd. Ii sfarAie
(fierbe) coliva'n piept, i s'a apropiat
vAleatul. I s'a apropiat Ignatul. I s'a
scurtat pasul, miroase (pute) a tAmaie.
3. A pune pe cineva fn pidoare A
ajuth foarte mult pe cineva, a-i fi ca
mana dreapti (se zice i ironic).
Pièl§te, -1, Pierdere de vreme; zabovire.
Pick, Expres. r. E drumul ca pielea.
E drumul bine bfitut dupA ploaie.
2. I-a dat inbitul prin piele. A pAtit-o
de pe urma iubitului, ha pus bine (sus)
l-a lAsat cu mainile'n san, s'a imboln&-
vit din cauza iubitului.
Melds, -oasi, Cu pielea groasA, RAMA-
tor la ger; bátaie.
Pied (-a), Ex. x. Am pierit pe ldngd el.
Mi-am pierdut vremea, zadamic cu...
2. Ii piere de dinaintea ochilor. E curn-
plit de zgarcit, avar.
Piètruri, (sing. neintreb.). z. Carciuma-
rii istricAs (slAbesc, decoloreazA, etc.)
bAuturile kr, cu diferite procedee si
corpuri chimice. Acestea din urmA se
numesc de popor: vietruris.
2. Niste alifii, fAcute de femei, pentru
cei
In unturA de pore, in care s'a prAjit
ceapii, se pun noud1) feluri din diferite
corpuri chimice : pucioasii, viatrA-acri4;
tpiatrA-vanlitAs; tgorecie-albás; soreck-
galbenk säricicá, s. a. Acestea toate se
topesc in unturA si se descantA la miezul
noptei in trei nopti pe ùrdin de-a
randul sau inteo noapte de trei ori.
PimnitA, -I, (PimitA, -0, PivnitA.
Pimnicit, A, Prizärit, pipernicit, mu-
mai cat nodul», mic de-o schioapA, cat
luleaua, de leac, ogarjit.
Pin, prep. Prin.
Pintru, prep. Pentru.
1) Se atie marele rol pe care il au in super-
numerii nepereche:timpari gaudet nu-
mero demo. (Verg).
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Permanent (vorb.deoaste,
PIrmanAnt
militie.) Subst. Pirma-
(Pirmaant), nentd.
Pirdiu, -cafe, Piron, cuie mari.
Pirostie, Pirostrie.
2. Pirosiii (in bAtaie de joc) pentru
tcununli«.
Expres. Ei fi ce, dacd mi-a pus pirostiile
pe cap?
Pisici, (a so), A luh pui, vorbind de
pisicA, a se cotol.
Emma, adv. Expres. A face pisoacd
(ceva). A pisA, a flrAmith, a terciul,
a face chisdlitd, a face praf din
praf.
Pisogi, (a), A pish, a fAramith; a rupe
(muiA) opsele cuiva.
Piroace, Piscociu. Expres. Numai cdt
piscoaceal Mic, «numai cat noduli,
numai de leac, cat ghinda I cat MI-
parstocul.
Pisctip, (Piscop) Piscupie, Episcop,
episcopie.
Pi§curii, (a), A toarce firul ne-uniform:
cu galci, mai gros.
Piscurat, -cI.
Pigeag, plrgège, (-uri), Cuiul de lemn
care uneste dung& in dung& doutt
«Aripi» (stalpi) ale fundului de butoiu;
Cuide de lemn cari unesc cAp&taiele
obezilor.
(Acest cuvant este intrebuintat si in
jud. Gorj).
Plsoalcii (pl. neintreb.) Zeaml-lungA,
goleardit, 0.1marcAn;
Pi§dicea, I se zice unuia care se urineazA
des de tot.
PP,40IC6S, -ORO, Zembs, zAmbs. Prune
pisolcoase (pisoalce). Un soiu de prune
zemoase.
P..., (numele popular al organului ge-
nital feminin).
Expres. r. A face cuiva p... In cap. A
sparge capul, a face pe cineva rosu
(rosAtic) de sange.
2. P...-pMnge. (Ironic). Se zice unuia
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
care e moale, bleg; sau unuia care are
ochii lficrambsi, gata de plans.
rldnge, (a), Expres.PLange cu udd lemnele.
Plftnge cu hohote, de ti se rupe inima.
Cf. pees. pop.:
...Plange sora cea mai mica,
Frunza'n patru se despicd,
Piatra'n aia se usucd!
Planset, Expres. Isi plânge plasetul. Isi
spune pasurile ; a aduce vorba de neno-
rocirile (patimirile) sale.
Plataged, -Ale, Patlägeit. Expres. Cu
nasul ca platageaua. Cu nasul turtit,
bocarn.
Plivit, -A, Bálaiu, bilitn, albenèt, ualbèiu».
Piker, -e, Ingräditura de nuiele a gar-
dului.
Plèvitä, -e, 0 stinghie de lemn, o bu-
cath de lemn ce se prinde cu cuie de
fier peste o ruptizra (frangere) a unui
lemn.
Bin, -A, Expresii, adv. Roma din plin.
Om din plin. Mad, picior, din plin.
Brad de rumin, orn voinic, novkc, cruce
de voinic. Marra voinici (curmka).
PloseA, -I, Expres. z. Boald din ploscd.
Betia, imbatarea.
2. Slab de poli sd-i atdrni plof tile de
folduri (Vorbind de cai, mai cu searna).
Foarte slab; <igratie»; numai pielea si
oasele ; pielea si sufletul.
3. Umbld de colo pdnd colo cu plosca cu
minciuni. Umbla cu minciuni, din cash in
casa tocmai ca si ceice inviti pe oa-
meni la nuntä, curnetrie cu plosca
cu bäuturi drese cu zahar (Ca raspuns
afirmativ la invitatie, cel invitat bea din
plosca). Expresie sinonimd: Umbld cu
tiuga cu minciuni.
Plotdg, -I, Potlog. adj. Plotogar = cismar
prost ; pehlivan, sarlatan.
PluOi, (a, a se, -eso), Dela adv. pluftd.
A se pleosti, a se turti, a se micsork, a
se face broasca (lipcA) pe pamant.
Plug, Expres. Iasd el fi plugul meu!
1mi vine §i mie odatä apa la meara,
www.digibuc.ro
189
am sa mai fiu si eu vre-odata de-
asupra ! .
PoartA, Expres. adv. Poartd'n poar td cu...
Peste drum de, fata in fati cu.
Poefiltit, -A, Flamfind rau, coleslt, hupit,
ficut stiucá, fdcut lifild, lesuit, facut
blana.
Poehlii, (a -ez), A lovi la mir, a da la cap,
«a luà mirul»; a da fla tamplan.
Pochidld, -eli.
(pl. neintreb.). Expres. A
face cuivapocinovul. A i-o face
Poeindri cuivk a-i face beleaua cuiva,
PoeinAg a-i face toporul cuiva, a-i
face besada.
Pogodi, (a se), v. bun.
Poihjin, [-el, I, Fliajen.
Poleji, (a -eso), A picurk, a asudà; a se
revarsit (vorbind de apa) = a se *label».
PolApie, -A, Expres. Loc polemic. Loc ses,
neted, plan, oblu.
Poliero ¡
PoliereAlA 1 Porecla = Poreclire.
Polleri, (a) A pored'.
POliati, (a se, -ese), A se zamisli.
Pomank -I, Expres. z. Pomand fard
lumânare! (Vorbind despre o marfa)
ieftin de tot. In opozitie cu scump, focul
nestins!
2. Lung cdt pomana figdneascd. Foarte
lung.
Pomenealii, -All, Expres. Ali da'n
pomeneald despre... A-ai face vorbi
despre...; a aduce vorba despre, a-si
da'n teach; a-si da'n taina despre...
Pomeni, (a, a se, -eso), Expres. z. A-I
pomeni, a da dracului, a dracul.
2. Peste noapte (in somn) nici nu m'am
pomenit. Nu m'am mai desteptat. (Am
dormit nepomenit).
Pomit, -A, Uscat, facut moaste, (vor-
bind de fata oamenilor.
Tont, bleot, näting,
Pone, pound
prostaliu, pe-o parte,
Pane, -A i inteo parte.
PAndilA, -I, Podeala dintre grinzile
 G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
casei, fAcutrt cu blane trase la ulhc
(lambd) i frusnos inflorite.
Popa, Blestem: Zice-ti-ar popa pe cap!
Murire-ail
PopAlnit, Expres. Vasul acesta e (plin)
popdlnit. E plin ochiu e ras, plin pinfen
gfit, (vrana).
Poradichiul, (PAradiehlul, PArAdlchhil),
Expres. pop. : De fdn s'a ales paradichiul.
Nu s'a ales praful de el. Nu s'a ales
praful i pulbere, de el!
Pore, -I, Expres. z. Sd md fi rugat de
un turc mdncd carne de porc!
Se zice despre mice se lasA a fi rugati
prea mult. SA te fi rugat de-o vacA
stearpti, de-atunci si tot iti da o leaca
de lapte.
3. A roade ca pe-un picior de porc. A
face pe cineva si cheltuiascii mult,
globl.
PorniatItt, Expres. A da (a lua) vitele
In porneald. A da (lua) vite in pazA, in
ciobinit.
Post*. Portiunea de griu pe care
si-o ia un seceritor (secerAtoare) pe
= postatá.
Postav, Expres. u. larba ca pos-
tavul, deasl perie, ca peria.
2. Bop (verde) ca postavul. Rosu uni-
form; frumos (deschis).
3. Pielea ei: tot un postav (de rdie)!
Erk cositri de rile, eri tot o rfiie.
Posèrcii, pl. neintr. Un fel de fierturä
ficuti din seminte de dovleac sau de
cinepl pisate mirunt i cernute,
numiti sl Lapte-de-bou, sau zeama
de prune fierte in cazan.
'PotArndg, Pumni, Calcaviire, i-am
dat affe-o cdti-va.
Poteca, Ex. Nuli vede poteca vezi :
Pungd: I,ci cautd in pungd.
PotecAt, -A, Ipotecat, -a.
Poteovi (a), v. a amegiul.
PotIntliu, adv. Expres. A stcl potintau, a
sat nemiscatopar», ca de stank a sat pro-
tap ; (stilp) a stà protipit ; dirj, Intepat.
www.digibuc.ro
Potop, Expres. Din alte potoape. Din
mosi-strAmosi, decind erl lupul cAtel,
decind a nins pe miristi, din alte vrer
muri, din negura de vremi, (ab antiquo)
de and umbli D-mu pe
Chid se potcoviau purecii cu o suti de
ocale de fier, cfind ploui cirnati.
Preduceù.
Potroack (Singura forma intrebuin-
tatA). Expres. &Inge negru-potroacd.
Singe incus, singe negru; (rosu-inchis).
Poveste, Expres.: A fi de po-
veste. A se duce pomina; a se duce
vestea ca de popl tuns; a fi de pro-
verb, de pildA.
Poválnic, -A, De tras la ceatlAu (legliu)
vorbind de cai.
Pozinar, -e, Buzunir.
PozinArlialit, -ell, Scotocire prin buzu-
nare (in sens bun sau
Prat, Expres. A se face praf pentru
cineva. A-i purti mare grijA, a face pe
dracu'n patru pentru...; a face i pe dra-
cul, a alergi la toti sfinii ; a se da in vint...
pune pielea'n saramuri pentru...
Un fel de mfincare tArrineasci.
(In untura in care a fost prAjitA (ru-
menitd)ceapa, se toarnA milaiu (fAinA
de porumb) amestecat cu apl
uneori cu ourt blitute. Acestea
toate se prAjeac impreuni1).
Prinz, Expres. Nid prdnzul sd
nu te treacd, nid la treabd sd te (mai)
puie! A nimerl la pont, la lane, a cAdei
drAgus la ails,
Prisilds, Puibs, prolific..
Marl de insemnarea stiu-
PrA51 (a) ta, mai insemneazk si a nu
Prkti nimerl bine cu pusca, a
izbl putin.
Prea, adv. Expres. Prea aia... (de mare).
Prea atdta. J Cam atit, Cam atilta =
Prea atlitIca.i cam asa.
PrecestAnie, Cuvint care revine,
adesea in injurAturi. Grijinie, impär-
tisinie.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Preoestul, (a -ese), A injurh de Pre-
cesthnie, (in jud. Doljiu, corn. sim-
nic = a spovedi 9i a impartä91 un orn
(bolnav).
Precestult, x. &Ant, cum se cade.
de treaba, la locul lui, bun.
Nu e nid el vre-un precestuitl Nu e bici
el vre-o sculA, poamA, vre-un sfInt,
vre-o u9I de biserich.
2. Marturisit (spovedit) -A, i impArta9it
(grijit).
A se sclintl,
Precliati, (a se, -ese) crintl. Subst. f.
I 8
Preclinteald, pre-
(Preclfiti), clintire. Adj. Pre-
cldtit, preclintit.
Predit,-i, Deprimat, desnAdAjduit. (Con-
cept 9i cuvant nfiscut poste, la
1877-5878, chnd au fost adtni in tare
noastra, prizonierii turci, preda(ii
cu aerul lor deprimat).
Unui orn deprirnat sau jerpelit (ferfe-
nitbs), a rAmas de i se zice 9i astAzi:
Par'cd efti de-di predatil
Preheat, -A, Ipocrit, fal9, ca cum ustu-
roiu n'ar fi mancat 9i gura nu i-ar fi
putit (mirosit), ffithrnic, fariseu, ataler
cu doll fete», cu crucea 'n san, orn cu
douI limbi, in fatA miere qi in dos
fiere.
(Cf. germ. Honig im Mund, Galle int
Herzen).
Prelept, Prefect.
Premenek -4le, Cam* spilate, rufe
curate, schimburi.
Premeti, (a, -esc). A innol, pre'nnols,
aluatul, cuibarele, etc.).
Premeteald, -eli, Premetire, -i.
Prepinge, (a se), preping, A se corn-
pensà, a se cumpAnl, a se potrivl.
Subst. Prepingere, -i,
Propane, (a se), prepun, A se prepune
pe cineva, A Until pe cinevh (inteo
afacere necuratA); a pune «bancauao
pe cinevh, a pune tantbdcul pe...
Prepus, -uri; f. Prepunere, -i.
www.digibuc.ro
isa
Persoana (Plirsoant"), Persoank obraz,
ins, om cu vazA.
Prèsurä, Afar% de intelesul cunoscut
de toatA lumea, mai insemneazA 91,
prajinile cari se pun pe claie, ca sA
n'o zboare vântul.
Pribol, (a, -eso), A tintl cu ochii, a fixi,
a stit cu ochii sticliti la... (in intelesul ur-
matorului crAmpeiu de chntec popular:
«Deck sluga la ciocoiu,
«Mai bine cioban la oi,
«Cu capul pe mu9uroiu,
eCu ochii sticliti la oie.
Pricepe, (a se), Expres. M'am pri-
ceput din doftoria aia, Mi-a facut ceva
bine... m'am simtit mai bine..; mi-a
dat in de bine...
Pricinfi, Ceara, price, bataie, Mier,
aciumAgealAe.
Expres. A se pune in pricind, A auti
cearta, bataia cu lumanarea, a se pricl,
a fi thrhie-brau (in sensul arhaic).
Pricinds (Pricinèlnle), Cu resteul la
brâu, artrigos, plesnit, bAtAt9,
tandaros.
PrIdidi, (a, -ese), A apuch inainte, a
surprinde. M'a prididit cu vorba. Mi-a
luat vorba din gurA, mi-a luat inainte
cu vorba.
Un chntec popular zice:
«5i-a9i mai zice daolica,
«Da mi-e ibovnica mica:
«AO lasa-o de-ar mai cre9te;
oDoml ei mA prididege.
Subst. f. Pridideald, Adj. Prididit, -d.
Prildg. -oage, Loc nearat de 4 sau
5 ani.
PrimArie, (In vechime i se ziceh:
casa-impdrdteasca; pdtillele-impdrateyti
erau aliturate de ea: in ele se strin-
geh bel9ugurile anilor mano9i,rodnici,
pentru anii seceto9i).
$coala primdriei = 9coala primarA.
Primealfi, -ell. Nebunie, furie. Ce pri-
meald ai? Ce te-a gasit ? Ce te-a
apucat ? Ce naiba ai ?
192
Primi, (a), A pril, Expres. Nu md
primeite! Nu-mi prieqte. (furtul, mkt-
carea de duke, (dùlcele, de frupt; cu
dulce).
Primit, -is, Nebun, bätäios, afurisit,
cu toane, pe-o ureche.
Pr lot, -I, Preot; popl, pArinte.
Pristimi, (a, -ese), A ingldul, a lAsit, a
permite, a suporth. Expres. Nu-mi
pristimefte nimic! Nu-mi ingficluie ni-
mic! Nu-mi trece cu vederea nid cel
mai mic lucru (greaalii).
Subst. Pristimire,
Prlvigatoare, Privighetoare
...«Dar asarA pe rAcoare
oCAntA o privigdtoare.
(Fragment).
Probillul, (a, -ese), A probi, a incerch,
a verifich, a examinh de aproape.
Subst. Probelluire, -i. Cf. ProvI, Pro-
veald.
Procest, -e, Proces, (actiune judecko-
reascA). Expres. Procestul mieu s'a
(mutat) pus la Vinerea-mare.
Prociti, (a, -ese), A dean (acecäll») pe
cinevi; a-i face zile fripte (amare);
A spune cate In lunii i 'n soare;
spune mo§i-pe-gro§i; draci-uscati; cai
verzi pe pereti.
Subst. Procitedld, -eli.
Prosie, 41, Loc nearat de 2-3 ani.
Prost-Ingaurit, m. Prostul-pro9tilor, nà-
täflete, zevzec, 0014.
Protap, -uri, s. impropriu. Un instrument
de torturA pe cari il intrebuinfau (poate,
Il intrebuinteazd§i azi) invAtAtorii pentru
9colarii kr. Se fAcea dintr'un 134 care
se criph la un cap. Cu capul acesta se
vkit In pirul Folarilor rietun9i 9i. se
rasucea. Durerile erau destul de crude
9i a doua zi acolarii astfel chinuiti, erau
tun9i ca genunchele de bivol» tun§i
ProPpl, (a se, -ese), A sth oprotapu;
a sta potinau, a sat «par»; a stit ca de
piatrA; nemiacat, a sth stalp.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
(ProveidA), Probä, monstrA; ex-
perimentare, incercare.
Proverb, -e, Expres. A fi de proverb!
A fi de pomina, de pomeneall, de
bazmu', a 6 duce vestea ca de poptt
tuns.
Provi, (a, -ese), A probh, a incerch,
a verifich.
Prfisu (Pruvalca), PorecIA de orn,
femeie.
Pulu, s. m.Expres. s. Un puiu de md-
mdligd o mAmAligutA.
2. Un puiu de somn Nitel somn, ali-
aromealA, clipocealtt.
3. Un puiu (puigte) de ceapd, o cep-
o cepatA.
4..57 dsta e un puiu de lele! Si Asta este
un hotoman i jumkate; un curvar.
Pala, (a), s. A asurzi: Mi-a puiat
urechile cu!.. M'a asurzit.
2. A scorde pui (vorbind de paseri), pi-
sici, *oared, aobolani (guzgani) 9. a.
(Cf. lat. pullulo-are).
Pulandru, Puiandra, Puiu, puicA.
Pula, -uri, (pl. neintr.). Epoca in care
paserile ai animalele amintite lau pui.
Expres. Sunt in puiat.
Pularau, Desinfintau, Blender6u, de-
quchiat, pierde-vari, derbedeu, hai-
mar* tArhie-brAu, terchea-berchea, trei
lei perechea (Ispirescu).
Pune, (a, eu pui), Expres. s. Mi-a
pus-o in mad! M'a inlelat, mi-a tras
chiulul; m'a tras la fit.
2. A i se pune cu capul, A-i fi foarte
nkaz de, a-i pArelt foarte rail de..., a se
mort cA...
3. A pune tagd pe... A tdgddui cutare
lucru, arhaic (Pravila Mat. Basarab) =
prinde tagd.
Punere-de-cap, PrApAd; vreme rea (vis-
col, ploaie, tunete, etc.).
Expres. Afard e punere-de-cap! Mari e
mftnia lui Dumnezeu, plouA de varsA,
toarnii cu gkeata; s'au rupt cerurile,
s'au spart norii, e potopul lui Noe.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA 193

Punga, -I, Expres, 1. Alt: edutd 'n pun- avut copii ei le-au murit, singur pe
gd. A fi aproape de moarte, miroase lume, cuc, singur-singurel, pustiu.
a coliva, a-i fierbe coliva in piept, s'a Putere, -I, Expres. Ali prinde-pe putere.
smolit, pute (miroase), a tfirnaie, a in- Ali apucd pe putere. A se imputernici
negrit (la lath). (vorbind de plante); a prinde chiag,
2. M'a judecat de pungi de bani! M'a a-0 face stare, a ingingia (vorbind
judecat ca pe Domnu' Christos; m'a de oameni),
judecat mult de tot. Putinefu, -ele, Ex. Par'cd e treintit dela
PungfileAlit, -NI, (PungfilitarA, -I), Vezi , oala cu lapte, Gras, dolofan, vor-
a pungd1). bind de copii.
PungAli, (a, -ese), a coase rau, a coase Mod de adresi al Ga-
ficand pinza cu creturi ca gura menilor mai in virsti,
pungei.
PutAelit
catre cei mai mid.
Sgircit, *stains», avar, (Cf. Cioculel, ciocanel do-
PutAcime!
caqteiu, de §i-ar minch de airlanel numele 9i dimini-
Pungit, -A,
Pug! tivul numelui popular al
sub el ; de sub unghie ; de-i
Plingnit, -A, 1 aurliac organului genital mascu-
lefi la glc a;1:adr aduaa ec u-
1 lin, etc.

zece noduri. Putdiu, -I, 1. Piciu, tine (vorbind de

Fugal, -e, Pseudonim: pentru organul copii).
genital femenin. 2. Sticluta mica gti lungäreata, toiu,
Un crimpeiu de cintec, in care se (la arciumi ---= cioangl, ciocdn de tuica).
vede bine aceasti eufemizare, este
urmfitorul:
*1311gdiu mtina pe su' sort R
oLuaiu pupdza de moth
Cf. Pdsdrial. Ralik (pl. neintr.), Expres. Mabel rabd!
2.Semnul läsat de o rani, zgarieturli Putinica, treat* putin ca§tig 1
dupa ce s'a vindecat, cicatrice. RAMA, -e, Lucru sau fiinta tociti, ra-
3. Un semn conventional al doga- molita, stricati, baccea.
rilor la punerea fundurilor (de Expres. 0 rabid de cal o gloabli, o
vase). cazatura.
4. Ex. l-a luat dracu' din pupeze. Si-a 0 rabid de biciu un bleau l
pierdut din sambete, e cam ticnit. (Cf. lat. rabula, -ae).
PupAzA, (a se), A se stramti, a se in- Rion, -e, Avort (copilul avortat); scali,
gusta Locul se pupdzeazd spre 0114. bete§tg, meteahnä, durime.
Pupui, (a se, -ego), A vorbl in taina, Figurat: 0 racild de copil o seci-
gurit in guri; a conspira. turi, o opicie, o loazi.
Pupuidld, -hli, n. (Pupult, -uri). RAcoinit 1
(pl. neintreb.), Panzli rara,
PAreee, -I, Expres. Nu face pureci, oriun- RAcuints, proasta, au fesutd, de cinci
de se duce! Nu face nici-o isprava, unde (coturi) la franc.
se duce, nu <me tine» de nimica, nu e Rieuti, (a, -ea), A recruti.
orn statornic (sa se tina de vre-un ser- Riefite, Recrtue, richn, recrut, boboc.
viciu, muncfi). RUN (a), Expres. Ii ?Ad ochii fa cap/
E un pierde-varli. E iubet, e curvar, iute de cur, riu de
Pustiu, -e, Vorbind de oameni, cari au musca.

www.digibuc.ro
194
Rinlina, radial, RädAcini (crengi) de
copaci cari se rup din malul apei si
se infig in nisipul din albie, sau rttmrtn
aninate cu un cap in mal i pe celAlalt
ii bate mereu apa.
Expres. Par'cd esti prins pe rddini. Se
zice celui udat leoarck celui ubfitut
de mug* pe haine, pela poale; celui
ce a fost plouat «cured».
(a, -esc), A nAvAll la...; a da
busna la..; a nAgrAbi la..; a da iarna in
(prin). A rögaduit in privnitd.
Raga lie, Sinonim cu Ràdind.
Rapt la, (a, -ez), A regulh, a orindul, a
a dichisl II a bate la catitratnI; a trage
o santä de bitaie.
Rdgulat, -d = hotArit, neclintit.
Expres. Eu iti spun rdgulat! Eu iti
spun hotArIt; Eu ti-am spus sA n'am
pAcat I
Ramat, Ramat, Pl. neintr. Zgomot
mare, arAboiu, larma eglAvAtenle»,
gomot, vuiet, huiet, hrehmAt.
Ram, Numai cu un testicul (vorhind de
junci, etc.),
Figurat, sarcastic = orn sterp, farl
copii.
Winced, -a, Expres. .Reincedul at mu-
cedul! N'atArnA unul mai Inuit ca altul,
dracul cu diavolul; ce mi-e dracul ce
mi-e diavolul; ce mi-e dracul ce mi-e
tat'-sliu I; e tot una; brAnca cu
tusea cu junghiul, ce mi-e popa Stan,
ce mi-e Stan poi* uracul, broasca
o stiucb.
(Cf. franc. «C'est jus vert ou verjus*).
Ranehlul (neologism). Pick zficAsie,
alcan, osfimbete», (a purtd sdmbetele
cuiva).
(Cf. franc. rancune (la).
Rang, -e, Ciucurii de flori, la dud,
nuc, salcie, etc.
Rap, (pl. neintr.), Slim, murdArie, jeg,
scut, (la om i dobitoace).
Ripin, inciircat cu flori sau fructe,
ucu crengile in pámAnt».
www.digibuc.ro
G. F. CIAUMNU, G. FIRA RI C. M. POPESCG
Pm/di sunt rcipeni de prune. E intu-
neric de prune, se fring de rod.
RAO, (a, -ese), (RAO, A suflit din
greu; a trage (sA moará).
-e, Rilsadnità.
Rasot, -e, RAs homeric; rfts inAbu,it
(inghesuit), pe infundate.
Ritspunde, (a), Expres. A rdspunde niyte
bani. A achiti o datorie.
Rastornis -uri, Povirnis, drum aplecat,
pe-o coastk pe care sunt amenintate
sl se rAstoarne carele.
Rasucea, -ele, i. Furcl In care se pune
mosbrul cu borangic de rAsucit.
2. Rlisbiciu.
Rama, (a, -ese), Expres. Mi s'a rdsucit
in capul pieptului. Mi-a venit greatA
(scarbA), mi-a venit rAu, mi se Intoarce
rinza, mi se intoarce inima pe dos.
Rasta, (a, -esc), A deflorh, a silul, a
desfetl, a dezvirgini a luit fetia cuiva,
a schidoll, a badocori.
Rdsult, -d.
Macau. FArA varf (vorbind de stoguri
sau clAi).
Ratan, -fi, (vorbind de oameni). BldruAn,
gAurean, pAduret, sfilbAticos, necioplit,
din topor, dugos, grosolan, modarlan,
mocofan.
Ratayalu, -ale, Reteveiu, caraveiu, scur-
taturá, moack milzdrhc.
Ratoi, (a se, -ese), A face pe grozavul,
a se spurge (amenintAnd), pe cineva;
a-si da ifos, a se lAudh, a ameninth si
a ingrozi pe cineva.
Rfitunji, (a, -esc), Rotunji, Expres. A o
rdtunj) cu anew, a se intelege defini-
tiv cu cineva, a hotArl ceva, a pune la
cale.
Rätilt (farA altA form5.), Inteo parte,
pe-o parte, pe-o ureche; mojic, trug-
tult ((skit», (din mint».
Raul (a, -ese), A nAibul, a drAcul.
Raz, (Low, Glom), Instrument de fier
pentru sApat gropi, rimet.
Razmi-(a), rim; Expres. 0 raznici la
CULEGERE D1 FOLCLOR DIN JUD. VAL. CEA
cdrciumd! Ia drumul (poteca) car-
ciumei ; o'ntinde la..., o croie9te la...
Rece, = Slrac lipit, in opozitie cu cald
= bogat, cu chiag.
Recipht, s. n. (RIelpet, s. n. (lramaA),
s. f.) Bicicletl.
Re/ho. Indoitura p. branittor la ismene.
Expres. A lud la refec (resteu) = a luit la
socotealA, la trei-pfize9te, a fred ustu-
roiul.
&iglu, Regele.
Repegiv3, -url, Loc inclinat mult, coastä
rea.
Repel* (a), A repel* a drege.
Reperatie,-i.
Reperat, -d.
Rida, Porecll de femee (din Ma-
ria).
Ridichie, .11, Expres. A freed ridichia (pe
cineva). A-1 face mAr cu bAtaia, a-1
bate de lumanare, a-I bate sA spunl §1.
la cei morti 1 a-1 deznodh cu bfitaia
(in Mai).
-e, Lirl (monecil).
RhnZont, Cal voinic qi bun. s.
(Rlmonntä) f. (Cf. franc remonte
(la).
RivolAtie, (Rivolatle), RIvuliitie, RI-
vOltä, Revolta din 1907. Si Rd-
volta.
Ronde, (a), Expres. Il roade ca pe un
picior de porc II cheltueqte, il toacd
ffirA milA.
(-te, Expres. 1. Roata de
tutun. 2. Roatd de haiduci sau de potenkci.
Rai, (a, -ese) A mund ca un rob; a
muncl o muncl grea de tot, a muncl
din greu, a se desnodh muncind, a se
sped cu muncitul, a mund ca'n ocna.
Roenh, (a se, -nez), A se ruinh, a se
&fin* a se clArlpinh, a se nArul. (Se
gfise§te gi forma fnroend (a se),
f. Roendre,
Roenat, -d, fnroencit, -d.
Roll, (a, -ese), A fierbe prea putin o
legumA (fasole, etc.); A nu-o fierbe
www.digibuc.ro
195
de-ajuns, a-i da peste cap (cu fiertul)
Rofeald, -eli.
Rofit, -d.
Rohotl, (a se, -ese), a mustrit, a certà, a
se face inspre cineva.
Rolble, RoibA (o plant/ cu care se vAp-
sesc stofe, in coloarea rosie).
(cf. franc. garance).
Rublht, -A, Expres. Vdndt rublat. (vor-
bind despre cai vault inchis cu pete
alburii (albe) cat rubla).
-e, Expres. 1. A gonl, pe rudd,
pe schndntd, A prigonl fArá crutare, flril
pic de mill, cu cea mai mare cruzime.
2. Scl-1 omori fard rudd de pdcat! Ca
pe un puiu de glinA, ca pe un plduche,
fall mill. 3. nici-de-rudd v. furisinie.
(Cf. lat. persequor, sequi).
Rumeji, (a se, -ese), A se umed, a
trage, a fi burat de ploaie.
Rupt-In-punt, CusAturA obipuitä (cu
mana).
Rargi-de-Vede, Pentru: R*orii - de-
Vede .
Sibit$, Chip, flpturä; port, fel de
a fi.
Expres. Il cunosc dupd sdbdf!
Sib% (a se, -ese), A se ingusth, a se co-
ski, a se pupAzh.
Sich, (a), A sed. Expres. Mi-a Meat
inima! Mi-a rupt inima, m'a secat
la ficati.
Sliefieln, -Ie, Cam sec (vorbind de se-
minte).
Skill. (a, -ese), A purtit cu vorba, a su-
park a nelini§t1, a ingelh, a strAglnl, a
arced.
Sekdiald, -eli.
Sac, Expres. euf.: A deslegat sacul
= a fAtht, i-au venit Turcii in casl
&male, Vas de pämant. ZmAltuit
pentru tinut florile, glastrA.
Saladr, Salabbr.
196
Salaorie, -II, Salahorle; munca din greu.
&Infra, -e, SalatA.
Salbk vezi Geirbild.
SilbAn, -a, Nume de bou, vacii.
Sama, (pl. neintreb.), Expres. Mi-am
fdcut samal M'am sAturat (de mAncare,
de biuturA, etc.), m'am saturat, (in
genere).
Simbotin, -na, Nume de bou; de
vaca.
Slimed', -61e, Cutit mic iii asculit al
fluerarilor. Expres. Taie ca sdmceaual
Taie de efrigeo; taie de ezvanta», taie
ca briciul de ras.
Simon IA, (a se), Expres. Se sdince-
leazd de aiud, se crapti de ziva; se face
geana de zitill; se tvarsA» zorile; intra
oalba» in sat, se s1omne9te de ziufi, se
face row' la Rasarit.
Salmeelatul, (pl. neintreb.), Crapatul,
facutul de ziul.
Samediva, Moartea; Figurat: femee,
uritA, sluta, paceabrA, panceaura,
Sin, -nri, Expres. A letsd pe cinevd cu
mdinile'n sánl A-1 lash sArac, la ul-
chle, lipit pimAntului, si n'aibil dupl
ce bea apa, si toace pe vitraiu,
in sapi de lemn, a-i suflit 0 cenup
din vatra.
Sanohli, (a se, -eso), A se einlenoqh»;
a se lenevi; a se codl; a se lash pe tan-
jalii; a-9i face coada colac, a se da'n
sus (dela o treaba), la plicinte inainte
0 la razboiu inapoi.
Sanehlu, -e, Lene9, coda9: tArliebrftu,
ursuz, morocanbs, indarAtnic, Inca-
pAtAnat.
Singe, Expres. ii picd sdnge din obravl
E ro9u ca bujorul; ca moroiul, i-a cu-
prins rupta fats.
Saplaic, -url, Un vas de lenm (cauc,
cupa), cu givan mare cu care se ia
muatul din cetArna in care curge oho-
tub) linului, (teascului).
Saraballe, -II, Ceatli; ceata lui Papuc;
gloata; ceata lui Baboi, multime (vor-
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
bind mai ales despre tigani 0 sar-
castic despre cei cu copiii sau cu
rude multe).
Siriel, (a, -eso), Mara de intelesul
9tiut, mai insemneazi: a compdtimi, a
zice: sdracul de ell
Sirieusti, -e, 3 liturghii (pomeniri la
proscornidie), Cf. transilvanul: Sdrd-
curtd.
Sfirbirle, v. brustanarie.
Sarbitoare, -I, Expres. Imparte sdr-
britorile (pe drum). Umbli de geaba;
de-a surds, iti pierde, zadarnic,
vremea; taie frunza cainilor.
Sari, (a), Expres. A sdrit groapa --= a
sArit din groapa; a scapat, ca prin
urechile acului, de moarte.
Sirltdr, -oare, Ajutorhlnic, de ajutor,
binevoitor.
Sirmi, -e, Firiçoarele de borangic cari,
la trasul gogoOlor se unesc, se lipesc,
unele de altele, pentru a da firul
ce ((se rfisuce9te».
Sirmds, -oasi Delicat, costeliu, firitv,
uindelicit»; fraged; hew (la mancare),
dificil (la gusturi).
Siteili, -eli (Slitire), Roadere (tocare),
a unei panze (stofe); rArire.
Sid, (a se, -eso), A se dui, a se toch
(vorbind de tesaturi).
Sbor, (singura forma intreb.), frig cu
vant.
Sburf, (a se, -Aso), A se strich (vre-
mea) II ; a se sburli, slnirll.
&unit, -d.
Scalk 43, Boala, bete9ug, ricila, me-
teahnii, boall ascunsA (la om 0 ani-
male).
Soildi, -a, Zdrentele, lAtbrile, mAtu-
rile, pernele, albia cari au servit la
un om bolnav 0 cari, dupa moartea
acestuia, aunt aruncate, am spurcate»,
pe faga9e, ududoaie».
Oarnenii se feresc sA calce in ele,
fiindca cred ca sunt apociti». se im-
bolnAvesc. Unui om bolnav i se zice
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
adesea : 01n ce scalde o mai fi dato (ch-
eat) ?
Seantariche, (SeantAr61), PoreciA lui
Smarandache.
SehidohlA, -e, Sinonim cu Ardtdrie, opd-
de, qiftie.
Sebidoli, (a, -ese), A muta, aii bate joc
de ; a necinsti (a silul) o fatA, a dez-
virgina.
Schidoleald, -eli.
Schidolit, -d.
SehlmA, -e, secAturA, Vezi, ()Attie, ardtd-
rie, cebald.
SebIndAt, (pl. neintreb.), Un fel de
plantA de condiment, pe care femeile
o *pun') in grAdini, impreunil cu cimbru,
leusteanul ; pAtrunjelul, etc. Foitele
si semintele lui uscate aunt pisate si
amestecate cu ardeiul, ciruia ii a un
gust si un miros de te sldvqte, te sfin-
tqte, nu mai altceva 1
Sellpui, (a, -ese), A strange cu mArun-
taua, a amirul, a castigh putin ate
putin. Cu seeks inteles il gAsim in
Ioan Creangd.
Saoate, (a), A scoate ochii cuiva. A-1
tot certh; a-I tot dojeni. A scoate prin
creget; face o binefacere si a tot aminti-o
celui ce a primit-o.
ScoicA, -1, Expres. Ai ajuns ca o scoicd!
Esti slab din cale afarl, esti numai
osul si pielea, te-ai ficut pastramA,
poamA, ai ajuns ca gardul.
Seofe11, (a, -ese), A amitul, a sclipul,
a castigi, a agonisl.
Seorbeli, (a, -ese), A scociori, a scotocl.
A se intAri, a se face
Seorto9i, (a se,-ez), (scoartA»; a se scutul,
Inseorto§A, a se face ojingbs.
SeovArdi, (Seofirdi), (a se, -ez), A se
scobarda. (Se zice despre doagele da-
odgele cari s'au stricat, intrand in-
liuntru sau iesind afarA din nivelul
celorlalte, cari s'au hortit. Se zice 0
slespre dintii a ciror boil e neregulatl
cari sunt zdnabdti.
www.digibuc.ro
197
Scofdrdeald (Scovdrdire).
Scofdrdat, scovdrdit.
Scriveilli, -01, Instrument de tamplAri
cu care se strang blanele incleite pe
dungl.
Figurat : A bdgel la scriveald. A bligA in
rAcori, a bAgii in patruzeci, a strange
cu use, a strange chingile, a lui din
scurt, a nu da pas sA mai miste.
Serob, (pl. neintreb.). Se numeste astfel
zIpada care a fost plouatA pe de-asupra
si a inghetat apoi la suprafati, asa
ci poti uneori sA mergi pe ea
fArA si te scufunzi.
Serobòci (sing. neintreb) Un fel de
sosoni vulgari : pieile de oaie se intorc
cu lane spre pielea omului; se infAsurA
picioarele cu ele, in opinci, etc.
Seuri, (a se, sear), Expres. I se scurd
ochii (i se picurd inima) dupd... Nu mai
poate de dragul (dorul)...
South, (a, -ez), Expres. Il scurtd din
urrnd VI mai, il mai ajungea din urmI.
Il scurteazd noaptea. Mai-mai sit-1
apuce noaptea.
Scuteali, AdApost, sopron, cerdac,
etc.
SeuturA, (a se), Expres. Mi se scuturd
carnea... MA cutremur, mA incrancenA...
(cf. lat. Horresco referens.).
Scut, -nri, propriu: MurdArie formatA pe
burta dobitoacelor, din amestecarea
pArului cu balegA,
Figurat: (Despre oamenii nespAlati la
pArul capului): Sunt cu pdrul, scut!"
Verb: a se scutul = a se inscortosa.
Seeliciu, -e, Sec ; cam sec (vorbind de grau
si de alte cereale).
Sèlnie, (FirA plural) Carpi murdara,
otrep, in jud. Mehedinti, se zice
Sgnic = panzA de tort in care se pune
cenusa si apoi se toarnA apl fiartA
pentru a se face lecia. Cu selnicu' pe
cap! Cu o carpl de coloare inchisA,
(murdarl) pe cap.
Cf. Boceanu, op. cit
19$
Semui, -ese, (Slmui), A recunoaste ;
a stl de uncle sl-1 ia (pe cineva).
Sdmuitild, -eli, Scimuire, -i.
Serbejdr, -mirk (-Jae, -zille), SearbAd,
smad la fatA, palid, pal, anemic, fArA
sAnge in obraz, *spAlucit», spelb.
Sglmui, (a se, -ese), A se râcll, a se scar-
pinA. Se sgdmuie In ureche.
Sgurapii, (a se), A se fa/1mi* adj.
Sgurupds, -dasd, fArimitòs. (Vorbind de
milaiul, turta, care se poate firarnitii
ea inlesnire).
Sfeklnie, -e, Expres. Mdseaua are patru
sfesnicePatru gemlniri, patru rIclA-
cMi.
Sian! Interj. CuvAnt cu care se asmutese
Osumbo, asumutèsc9 cainii (germ.
Schau!); cu care se gonesc porcii.
Sibic, -uri, Vezi. Zdbic.
Sieret, -uri, Secret, tainA, arial; adj.
Slieret, -if, tainic, ascuns, secret,
ainuit.
Siminari, Siminarist, Seminar, semina-
rist. In sens ironic: Seminar = puscArie.
Slaki, -I, (Nadol, -1), Numire dad Aus-
tro-Ung. nfivAliti in Oltenia la 1916.
Slim (On), Murdirie, necurätenie, lut,
jeg.
Slimas, -oasd, Slinds, -oasd, lutos, cu
lutul de-un deget, nespilat, soios.
Witt, -urf, Ex. i. Sloiu de ceard turai
de cearli.
2. Rece ca sloiul. Rece ca ghiata.
Slugiinie, -11, (sens. peior.), = SlugA,
slugoiu, argat, nAimit, sambrias.
Smead, Smad (in ambele intelesuri.
Subst. si adjectiv.
SmiertrAle, (pl. neintr.) = BucAticii.
Smoltee, -e, (Sarcastic.) PArul capului;
pAr neingrijit, netdsdlat.
Smiligii, (F111 plural) Inceput, incepAturá.
A face smugd la fdn. A incepe claia cu
Ufa. (Cf. franc. entamer).
SmultArti, -1, Lana smulsA de pe oaie
(moartá) sau de pe pielea de oaie;
Mill de proastA calitate.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU
SnagA, (FArA plural). VlagA, viu, ener-
gie, Expres: a. Mi-a scurs snaga din
mine! 2. Mi s'a dus snaga din mine!
1. M'am pripAdit, m'am sleit peste
mAsurti; II 2. Mi se dusese inima din
mine; o sfeclisem o bAgasem pe mil-
necA.
Snomorill, -rei, Snop mic, mAnunchiu.
Snovèlnlo, Bun de glume, mucalit,
poznas, bazaconas, brasovelnic, bra-
§Covos.
Soare, 4, Expres. Casa frumoasd de
se'ntoarce dupd mare! Foarte frumoash;
mAreatä, mAndri; ca din povesti; palat,
nu altcevi.
Soartfi, Expres. E fdcut soartd! E Hoar-
cA, de udat ce e, e udat (plouat) pang
la oase, e bleasc.
Sodomi (Sudomi), (a se, -ese), A se
pabusi, a se närul, a se surpà (un mal).
Sdminii, -1, Gaurtt (de sobolan, cfirtita
etc.). tainitA (fAcutri de porci).
SpAlucit, -A, SpAlAcit, deschis, iesit;
spelb.
Spaluceald, -eli.
Spiirgllui, (a; a se, -ese,), A se imprAstiii
Norii s'au spdrgeiluit. Hora s'a spdreluit.
Spdrgdluiald, -eli.
Spdrgdluit, (fArk ordine, neorinduit,
talmes-balmes) alandala, claie peste
gramada.
Spite, -A, Fig. 1. Celorce rantincl prea
mult (mânciiilor) li se zice : tndtidned
par'cd sont spartil = burtA-de-popfi.
2. A venit la spartul tdrgului. A venl
and nu mai ai ce cluth; la vreme ne-
potrivia (tempore laevo, post festum)
dupl impIrtitul colacilor.
Spelb, -if, FArti stinge (fire)
in obraz,
smad, palid, gAlbinicibs, clocit, fiert,
fArA rusatA'n fatA, sofrAnit.
SpieulAge, Speculatie, economie, crutare
glegumeall*.
Expres. Flinul sd-1 dai cu spiculdtie (la
boi). SA legumeati Maul; sg-1 dai cu
crutare, economiel
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Spirt, Expres. Vrenic, spirt! BArbat,
harnic. (sau numai spirt cAnd este
vorba mai inainte de bArblitie, hor-
nicie).
Spirtu1, (a, -ese), A ImbälsAmh; a pAstrit
in borcane cu spirt.
SpirtuialA, Spirtuit, -d.
SpitArie, Expres. Vinde ca la spi-
priel Fla tocmeall (tocmfi, tomnd);
Cu nart, fArá targuiall, (vorbA) multA.
dinteo vorbd,
Splink -e, Fdrd splind! (Despre oameni
animale) Foarte iute, buihc,
ravalnic, iute ca piperul (ca ardeiul).
iute foc, care nu se osteneste cu-
rand.
Am auzit vorbindu-se cA mAnzii se
nasc cu splina pe bot i dacA o smulgi
o arunci, ei au sit se facA iuti si au
sa tini mult la oboselile drumului.
Li se zice : mnsplinati.
Spumui, (a se, -ese), vezi sötl, ( a se).
Subst. Spumniald, adj. Spumuit,
Spuzii, Expr. Par'cd a dat cu capul
prin spuzel. Trist, paraponisit. Adj.
neingrijit, smolit.
Spuzi, (a se, -ese), A se umple de
bubulite, a se 4impojorio; a se opdrl
de nAdusall. Subst. f. spuaeald, -eli.
StAnèl, StAni1A, Diminutiv dela Stan.
StAri, (a se, -ese), A se repauzA; a rAmA-
nea, a sta. (Cf. lat. stabilio-ire).
Stdvlre, mai rar Stdveald.
Steregle, (Tirlgie), Stirigie.
SterpliturA, -1, Denom. injurioasA (sar-
castic) pentru vitA sau femee stearpi.
Silent, -A, Atintit, holbat, pironit, fixat,
tintA, atent, pribo)t, cu ochii sticlif i (stdl-
piti) la oi...
StimpArA, (a, -a se) AstAmpArk (as-
tAmpArit). Subst. Stimpdr, Ai stimpär I
AstAmpila-te Cautil-ti de treabl !
Stormi, (a, a se, -e§e), A strivl, a ter-
ciul a se bate flu de tot (vorbind
de fructe).
Stinge, (a se), Expres. Ant cheltuit de
www.digibuc.ro
199
m-am. Am cheltuit foarte mult, am dat
si banal de nafurA. Expres, echivalentii.
M-am sturft cheltuind.
SUMO, (a), strAfig, A strAnuti.
Strdfigat, -uri. Strdfigare,
Striigheatl, -e, Este un leac tArAnesc
pentru desumflarea buboaielor.
Se face astfel: Se mulge lapte dela vite
imediat ce s'a muls, se pune in el
putin chiag. Duplice s'a inchegat, se
ia putin i se pune pe umfliturA :
buboiu (bubA), spartA sau si nespar-
tA, si indatA se trage (scade) umf1A-
tura.
StrAnsûri, Agonisitá, avere, blagfi,
bunAtfiti, mìinà, bani albi pentru zile
negre.
StrkunA, (a se, -ez), Ex. Ce i s'o fi
mai strdsunat. Ce i-a c4unat ? Ce i-a
abAtut ? Ce l-a gAsit ? Ce-a ?
StraTtite, -ell, Travers1 de lemn ;
Mruiète, edrugltr) pentru fAcut casA de
lemne.
StrechiAt, -A, Cam pe-o ureche, cam
inteo parte, artAgos ;11 spulberatic, ufu-
rel, sperios, salbAticos ; impusci 'n lunA;
impuscri 'n sfinti; fluierl-vânt.
Stack (a), Expres. N'a stricat D-zeu
cloud case! (Vorbind despre sotii cari
sunt deopotrivi de rAi). gAsit
dracu capacul 1 gisit sacul petecul;
Mult a mai tunat si-a fulgerat, Oat i-a
adunat !
Strin, -A, Strain, venetic («vinitic.») altA-
lege, limboatA, slkoni, nadbli
StrhAtAte, strinfitliti (strinAtilturi)
StreinAtate; Innluntru.
Stropitark Ex. Poamele (fructele) s'au
fdcut stropitùrd. S'au flcut putine, de
poftrt, de mdneare.
Studiènt (tudient), Student. (Cuviint
trecut in graiul popular, in Pm, cAnd
se credeis cA studianfii au fost instigatorii
masselor populare).
Stupinek Stupini, prisacA; locul in
care a fost o stupinA.
200
Star!, (a, -Aso), A scoate sangele in
piele, prin izbirea carnei cu lucruri tari;
a zdrobl, a prapficli, a face vanfiati.
(Sftngele sturit este negricios, mohorit.
2. A bate zdravan, a bate la cataramfi
M'a sturft in bdtaie! M'a facut numai
vanfitii; mi-a facut pielea tot un fund
de caldare.
(Cf. lat. medie.: stordatus, -a, -um =
obtusus, -a, -um; obstupefactus, -a,
um apud Du Cange).
La Romdnii din Serbia:
...«Cat iesti, mandri, de ghiolbana,
Asari-ti dedei o palmi
D'azdiniata [da' azi dimineata]
mi call
Ca dedei de te sturfti. 1)
Su', prep. Sub.
Subtloark -ort, Subsoara.
Un cantec popular :
...Ala (calul) e manca-l-ar boala
Ci-i dam graunte cu poala
fanul cu subjdoara...
Subtane, (a se), A (se) intretine, a
tral, a Elveà cu ce trA1. Am cu ce sd md
subidn fi la orafl
Sub/47167e = Sustinere, intretinere,
cheltueli de intretinere.
Subtare = Delicat, politicos, cinstit, ome-
nos.
Suddm (Soddni), (pl. neintreb.) = Om
mare, tatar, novae, namilä; femee
vanjoasii, omoaie, femee omoasd. Onice
obiect mare: un sudom de sobd
Suffrig, Sub-hirurg; sanitar rural.
Suflet, Expres. s. Cu o mhnd de suflet,
cu putin suflet, cu prin flori.
2. A lud in (pe) suflet pe cinevd
3. N'am luat sdrat pe sufletul meu.
N'am mancat nimic, n'am luat sarat In
gura (pe limba)1
IV. Sufletul mi-o mai da pe-acolo,
Zice unul care a patit ritu undeva
Giuglea-V1Usan, op. cit. p. 317, 0 glosar.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
fagaduindu-se astfel ca nu va mai da pe
acolo.
Sufletf, (a -ese), A mai tail; a-si venl
in fire a swell ragaz, odihnl, a-i intihnl.
Un cantec popular, vorbind despre
dorinta unui indragostit, zice:
Si se poarte (iubita) si mai du
SA mai suflelesc i eu
Sulfeniu, Coloare rosie-deschisa, cu o
nuanta slaba, pierdutfi de liliachlu.
SumerI, (a se. -ese), A se mandri, a se
fall.
S'a sumetit averei s'a bazat pe avere,
s'a alit cu. ..
Suni (a se), s. A se zvonl, a se auzi
despre... S'a sunat de rdaboiul Umbla
vorbit ca se face razboiu, se zvoneste
de...
II. A sund la telifan (talifon), a ebate
telifonuls, a vorbl la telefon, a da o te-
legrama.
SupginIcios, -oasä, Suparacios, tafnos,
artagbs, 4supirdnicp.
Suprefept, Zapciu, Suprefect ; fi Figurat :
nevastä cicalitoare, gdind ce antd
cocofefte.
Surupà, (a, a se, Burk)), A se surph, a se
prävall, a se narui II a se bosorogl, a-i
cadea boasele.
Sutupifte, räpa. Surupdtùrd, =
bosorogeall, hernie.
Surupat, Bosorogit; Prapastios, rapos.
-e, Samar, Sancru.
5engirit, Cu smear; plin de boale
A lumesti.
$antilea, Porecla de orn.
aranipdl, -sale, *ir (de rauri, de grá-
unte, rand:
$arAriu, Albastrul ca cerul.
Expres. TtPd ca din gurd de
farpe! A racni, a tiph din rasputeri,
cat ii ia gura.
§atrA, §etre, 0 Incapere filcuta, in
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALcEA
felul acoperieelor de case, din co-
ceni (snopi de coceni) de porumb, pi*
pe o cheresta de lemne. Aceastä in-
cApere se umple apoi cu foi de porumb
care se pästreazi astfel peste iarnit.
[L. sanscritl: sattra lat sessio franc.
session].
aiganii din zilele noastre au aceastä
vorbA, insemAnd ca locul, tabära, unde
au tAbärät, Wilful lor ].
$ebitee, ($obite, sobieurl; §obiee),
Cusilturä cu gäurele Ili alte figuri fäcute
pe iile romänecti. Acestea se fac cu
atil sau cu bumbAcel.
$erpeste, adv. Expres. Se uitd ferpege,
vioiu, crunt, haiduceete, hotecte.
erteatil, -e, Partea de jos a eirei spi-
niirei terrninatä cu tioada» curului.
$et, -url, Ses, câmpie; pod* cimpinA,
zäpodie, platou.
icealä, -e, (-1), $coalä.
leolari, colar.
$inghinei, -èle, Hairrianit, secfiturA,
ijictitA, pierde-varfi, hoinar, pribeag,
orn fArri cApAtrtiu, vinturfi-lume ; van-
turii-tarl, derbedeu, desmAntfiu.
$1seliv1, (a, a se, -ese), 1. A gingävl, a
ingAnit cateva vorbe.
2. Porumbi f4cavi, Porumbii ale cAror
boabe sunt sbArcite ei cari joacd pe
cocean (etiulete) ca mArgeaua.
Subst. f. $4cdveald, -eli, .Fixdvire, -i.
Adj. .5'i¡cdvit, -d.
Slitmna, nume de fernee.
Sneap, -uri, Codru, bucatii (de piine
de sApun, etc.); golopan, adder, moater.
$oearielu, (pl. neintr.), Pseudonim al
organului genital masculin.
Expres. imprec.: Beli-mi-ai...!
$afriinit, -I, Galben-lämäie,galben eofran,
eofräniu, -e (vorbind de giilbiniciunea
la oameni),
oniolddc, -e, omoiiig, ghimotbc, ghiem.
ondoroi, (a, -ese), A bodogiint, a born-
boni, a ciotorol.
Subst. Sondoroiald, -eli, $ondoroit, -uri.
www.digibuc.ro
201
$ontrop, -I, chiop (orn, animal, scaun,
ciolbmp, etc.).
Ca poreclä: qontrdpea.
orlel, (a se, -ese), A se face ca eoriciul
pus pe grAtar la foc (vorbind de frunza
mAnatä).
$ti, (a se), Expres. r. Nu Ind itiam cu
el (ea)! Nu te ftiai cu el (ea)!
Mi-erh de mare ajutor, ca mAna
dreaptä. 2. A se fil cu cinevd a se eti
amantä a cuiva; a se eti amant al
cuiva; a se etl cu musca pe ciciulii;
a se etl pdtatd cu cineva (vorbind de
fete).
tlerliterti, (a, -ese), onomatop. A ciripl
(propriu ei figurat); a gungurl.
,.Ftiorldcdiald, -eli.
$tir, -A, Sterp, -ft.
$tireil, -I, 1. Instrument cu care se
amestecl varul, nisipul ei apa intr'o
varnitä. cociorva,
2. Instrument format dintr'o pal-
jinä la capul areia se leagi carpe,
cu care se spalä tevile. cazanului.
$tIre, = Expres. I-a ftiut D-zeu de
'tire = A avut noroc in vieatit.
$toleig, -e, ($topleag, -e), $teap, tee,
(Sandu-Aldea).
$torminii, ($tiorminfi), Groapä, tai-
nitA, sbrninä, vägaunä.
Porcii au fdcut numai gormine pe bd-
tdturd (rämänd.).
$urligMe, -ill, Expres. A face ca toate
furligdile! A face (a tiph) ca toate pi-
Wile, matele, etc., a face ca toate visele.
La Romdnii din Serbia intilnim: fur-
ligaie, fturligdie, prligcle cu inteles de:
pasere.
(Giuglea-VAlsan, op. cit. pag. 8; 77
glossar).
Sum', -ide, $usii, $osea.
Un cAntec popular zice:
Boierul la cafenea
$i cocoana la mea I
(la fAcutul de cosele, la prestatie).
Suslète, (uslet), Expres. A md-
202
surd pe mlète. A mäsurit cam pe
ochiu, aproximativ, la ochi.
ipialla-pitla. adv. Expres. De-a fuvala-
pala talme§-balmea: alandala; de-a
valma, anapoda, a posna. bazaconas,
ciudat; vai-de-om».
Tabie, Oaste, armata ; lagär,
armle.
Tabon, Ceair, izlaz, pAsune :
inaas.
Theiune, Expres. Nu-i al?) ta-
ciunii In vatrd (de särac, de supfirat ce
este). Aratä sfirficia sau nevoile prea
grele, ale unui om.
titere, (TAier, Were), Taler, far-
furie de pAmAnt.
Expres. s. Sd dai cu taierul peste... Po-
trivite, de aceeas inältime 4capetele»
oamenilor, staturile lor ; spicele de
grAu, etc.).
2. Yoacd pe taierl Mester mare in ale
jocului (dansului); par'cl e luat din
Soimane, din ale sfinte, e jucAtor de
frunte.
TAM, fa), Expres. 1. A-i tdid cutitul
(coasa, briceag), a fi la largul lui, a pro-
pftql, a atilt si a spAnzurit, a fi si popä
si prinaar.
2. s'a tdiat dinspre inintd. M'am
scarbit, mi s'a faiat oHce poftä mi-a
venit greatA.
3. Lucrul dsta taie multe parale. Am
dat o groazA de bani pe el, costA mult
fierdt de bani.
4. I-am tdiat boabele de-a mai... A face
pe cineva BA tacl, a-i tfiià de greatä,
a-1 pune cu botul pe labe, a-i tAiä
nasul, a-i retezit vorba, a-i Wit de un-
ghisoati, a-1 pune la locul lui, a-i astupà
gura, a-i tAiit merticul.
Tall* Expres. E taind... kind acolo
E mult de tot pinA a ajunge la... 4i oud
gdina 'n traistd panA acolo.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C M. POPESCL
TalibA, -e. Ironic. Picior mare, picior
cdt scaunul (la orn, la cal).
N. pr. Tdldban (poreclA).
Adj. Tdldbas, -oasd.
WA (a, -ese), A vorbl fleacuri, a
spune cai verzi pe 'Anti, a spune nimi-
curi; a vorbl de dacA, a sat la sfat;-
a spune dela noul neamuri; dela mosi
putrezi, a sta la taifas, a spune vrute
nevrute; a OA la lavre si palavre
(Ispir.), a spune cite'n lunA sen scare.
Sust. f. Tdldidld, -eli.
Talpa-ladului, Mare platos, greselnic,
cAptusalä la cAzanul iadului.
Oiu fi talpa-ladului!
La Rominii din Serbia, gäsim urmA-
toarele versuri populare :
Ann partea iubitului
Va fi talpa-iadului».
(Giuglea-Vfilsan, op. cit., pag. 323.
-urt, Expres. t. Se duce fdcut Mtn.
Se duce glont, ghimotoc, se duce intins,
par'cA-1 apui cu maim», a se duce pusca,
a se duce atti.
2.Beat tölv, mort de beat, clean,
mahmur de vin, a furat luleaua neam-
tului, beat turd, beat tun; beat frânt,
tun de beat, vorbeste nemteste.
Tambhe, Plur. neintr. Expres. A pune
pe cineva. A binul pe cineva Inteo
afacere untA (vezi: banchua).
Tineul, FAA altA form5.. Expres. A
se da de töncul mortei. A se bate cu
moartea; a pune ochii in grindl; a fi
pe cutit; a fi in agonie, spe maim
mortei»; pe pragul mortei.
Figurat: A-i /Area foarte rAu de a-i
sea inima de (dupli); a se da de cea-
sul morii a nu-, a se cal i mort
clnu...
Tapaldg, -oagg, = THAlog, -greoiu la
mers.
Tarif, -uri, Tacâni, Un taraf de ldu-
tari. Un taam, o band/ de lAutari.
Tarapank, -ale, Fabria de bani fi fi-
gur.: fel. Ex. tot o tot un fel, ce
CULEGERE 0E FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
mi-e dracul, ce mi-e diavolul ; si-i pui
In cantar, n'atarni unul mai greu ca
altul.
TArArAie, Istorie lungl, poveste
tarlisenie.
Expres. E tdrdrdie lungd! E o intreagi
Odiseel
Tarbica, Plur. neintr. Expres. A pune
tarbaca pe cinevd luit picatele pe
cinevit; a banul pe...; a se prepune pe...
Sinonim : A pune bancdua pe...
TArchv, -A, Prizarit, pipernicit, chircit,
marunt, nerfisarit.
(Cf. lat. ter -I- cavus, -a, -um).
TArclivi, (a se, -esc), A se micsora, a
se prizarl, a se pipernici.
TArfoOinA, -e, Urfa, femee
telèleicfi, curvii, curvistinfi, traftiroaica,
vatäsoaie de traftir.
TArnomet, wad, Gunoiu, balegar, murcla-
rie, praf (de gunoiu), treasc.
Talromealfi, -eli, Bollre; lene, lenevire,
lancezeala, alean.
Tfiromi, (a, -eso), A tot boll, a boll pe
picioare, a fi tot chirribv; a fi cu su-
fletul «prin flori».
Tarsal% (-e) Sfoarele facute din par
negru de evil, cu cari taranii
fi leaga obielele pe fluierul piciorului
In sus.
TAqoagl (TArtioghitu'), Porecla de
orn.
TazmA, -Ale, Cazma.
Tazmazilo, -uri, Ramäsite; gunoaie. Ex.
Am mai scuturat la tdrg din vite: mi-a
rdmas taamazélcul !
TecOA, -e, Saculete de piele; gen-
tuta.
(In pomiile pop:dare culese i Intocmite
de V. Alecsandrl, gisim forma: te;Ild:
spre bàlciu dupa tocila
eCu gandul cam pe tesilas.
(In Bibl. p. to(i, pg. 176).
Teiu, Expres. i. Beat (fdcut) teiu!
Beat mort, facut twill, clean, beat
frant, tun de beat, topit de beat.
www.digibuc.ro
203
Cu-o ghioace de mein (piharut).
Md fdcuiu teio !
(Te faci teiu I).
2. Nu mai leg doud inteun teiu! and
e api nu e malaiu; and e malaiu, nu e
apa; and sunt de toate, vine spa In
vatra. I, sarac, scaplitat, särman, doud
in tel nu puted legd fi el ! (Ispirescu)
Telegfiri, (a, -eso), A tine tot la bam
(caii); a-i h4mui 1 a-i straportd l a scoate
bun dupl pielea lor, a le stl de bun.
Adverb. Telegfireste.
Ex. Vine telegdreste ! c'o falca'n cer
cu alta'n pamant.
Telente (WA singular), Expres. lud
teledfele! catrafusele, a luit-o
la sanatoasa, a-si lui talpasita; a spala
putina.
Tome, (a se), Expres. Ii teme bdrba-
tului se teme de barbat.
Temelu, Expres. Sunt struguri, temeiu.
Sunt foarte multi.
Temeiu de vie = Muhl vie. Plaiu de
vie.
Teuchiu, (Tenchin), adv. Expres. 1. N'am
par ale tenchiu! N'amnici-o lascaie, N'am
nici para afurisita, N'am nici cu ce-mi
cumpark sare, sunt tinichek.
2. Umbld In fenchiu dupd parale!
Curma pamantul ca sa giseasci parale;
se face hmtre i punte ca sa... (Cf. lat.
movere oinnem lapidem).
Teneau, adv. Expres. A fi tenendu.
A fi un pierde varA ; a nu avea cer, a nu
avelt pamant.
Terefech, (a, -chez), A terfell, a mur-
clarl, iarbd terfecatei.
Tertfin, -1, Piciu tinc, copilandru, ba-
etandru, pejorativ, haimani, bunk-
verde.
Teretecnti, -e, Tartfichtli. Adj. Tertecds,
oasd, tartanet, bondoc, bursuc, mic
si'ndesat, burtä i cäciulà, dop de
sach (vorbind de femeile scunde).
(Cf. franc. dondon.)
Tertealeic, -A, Tereteleeds, -ossA,
204
Mic, names, potrivit. Ex. 0 oald terte-
leacd.
Moire, (Tioare, -I), Tigoare (vor-
bind mai ales de vitele slabe, pràpà-
dite).
1111fdn, (Tellion, Tall Idn, TIligrif,
TallgrAf, TallgrAmi, Telefon. (Te-
legraf, Telegrami).
Tindèche, Tindac (instrument care serva
la tesutul, Intins in laturi apanzei).
(Cf. lat. tendicula, -ae, perche à etendre
le linge = Sen.; Augustin).
'Find lehea, -ele, Tinichea; blani subtirl
(de brad mai ales).
TinleheA, -èle, Expres. E tiniched. E
sfirac cupplit, n'are dupfi ce sa bea apa,
n'are o lascaie.
TIoe, -nri, Toc de usfi, de fereasträ II
Toc de scris Tocul ghietei, pantofului.
Tioelirie, -1, Toate tocurile (ferestre,
usi) dela o casa; lemnaria dela tocurile
unei cladiri, binale.
TipArit, -tA, Ex. Cu cdmaf a tipdritd in
cur. Cu cimasa intinsa pe bucile curului
(fArá creturi).
TIrigA, Porecla de orn.
Tirbnl, (Expres. pop.). Tot una,
la fel. Ce ini-e... ce mi-e; Tirimi Dracu,
tirimi Diavolul! Ce mi-e Draeu'; ce
mi-e Diavolul I
Se zice si in j. Mehedinti, cf. Boceanu,
op. cit.
TIsehlreana, (WA alta forma) Expres.
lud tischireaua, a-vi luà catrafusele
teleiitele, a se aril; a spalit putina.
Tltor, -1, Ctitor.
Iluciulitt, v. balavan.
ThigA, Tivga (planta)
Expres. 1. A umbld cu tiùga cu minciuni.
A fi mincinos, a bligit fitile (de intrigi);
a umbla cu plosca cu minciuni.
2. Alb ca floarea de tiùgd. Foarte alb,
alb ca zapada, alb ca crinul (vorbind de
albiturile, premenelele spalate bine).
Alb ca floarea ; alb colilie, alb fulg,
spalat fulg.
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU, G. FIRA $1 C. M. POPESCU
Cf. . la Romitnii din Serbia : «a albl pan-
zele ca floarea de troaci tigva. (Giuglea-
Valsan: op. cit. p. 22).
3. Ca tiuga paste gard, atarnat, nedecis,
nehotarit, in doi peri, nestatornicit; cu
gandul de duel.
Tivilichie, -11, (Vechiu), Un fel de haina
fará mfineci, = purtata de femei.
La Plisculescu, Din Literat. pop. rom.
(ed. Academiei Romane) = vieptar
lung al tirancelor_ cusut cu matase».
(Vezi In glossitr).
Expres. da in toacd. A
pomenl de, a aduce vorba de, a bate
pus sa priceapa iapa, a-si da in pome-
neall, a amintl, a bate samarul sa pri-
ceapli mägarul.
Tobi, -e, Expres. i.A face tobd de bd-
taie. A bate mar, a burdusl in bataie.
2. A bate toba despre... (cutare lucru).
A apune la toad{ lumea, a trambita...
cutare lucru, a spune in tftrg si la moara,
a vestl depe acoperis (cu o expre-
siune evreiasca).
Tohde, Sfaramituri de coceni, de paie,
floarea de fan, gunoiu (uscat). Cf.
Tariste.
Tolegi, (a, a se, -ese), A se inlemnl
a o apuch drept spre..., a o'ntinde.
TdmIte, adv. Tbmite la = Tocmai la...
Tamni, Tocma, tocmeala. Expres. Mi-am
fricut cisme pe tomnd. Mi-am facut
cisme pe porunceald; pe vorbd; pe
porlincd; pe tonmeald.
TAmnal, TAmna, Thmna, adv. Tocmai,
intocmai.
Tomni, (a, -ese), A tocml; a arvunl.
Subst. Tomneald, -di.
Topôr, -e, Expres. z. A face cuiva
toporul. A insela, a paean, a-i face be-
sada, a-1 legh la gard, a potcovi, a in-
calta pe cineva.
2. Topor-de-oase (a fi). Cal de bataie,
cal de posta, cal de tramvai, vita de
beilic, toba (de bataie la toti). (Cf. franc.
bite de somme).
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Toporkte, coada, pl. neintreb. Ex-
pres. adv. Din sdcure, topordste = Ce
gi ce; cat de cat; de-aici, de-acolo.
Topsfieitt, -A, Am Arlt peste masuri,
peste socoteall, topsicat, invenina.t,
otrAvit, cAtrAnit de nIcaz.
(Cf. grec. toxican, lat. toxicum).
TorbosAlA, -ell, (CorvoshIA), Cioro-
fleacA, mocirli, apA amestecatA, cu
noroiu, goroveall.
TorhoittA, -e, Haini grea; On; lepà-
dAturA.
Niste torhoate de haine.
Niste torhoate de cisme.
Tdriste, -I, Paele, fanul, cocenii cari
au mai rfimas in iesle dupfice au
mancat vitele.
In jud. Mehedinti: Tordste.
Cf. I. Boceanu, op. cit.
Torontde, -A, Tont, idiot, calcA'n-
strachini, calcren gropi, dA'n gropi
de-i n-lAnancA cainii din traistA, de nu
gtie cum se mAnancl mAmAliga.
Torti, (a, -ese), Expres. N'o tortqte cu
dla! Nu se intelege cu...; a nu se mute-
lege, a nu se potrivl cu, nu se impaci.
TotAlek -1, TrigcA, fluier fAcut din
coaje de salcie, (cu care anti copiii
in seara sf. Gheorghe, ca si goneascA
pe vrAjitoarele cari vor sA ia mana
vacilor).
Traoeit, -ele, Trangeu, (term. de milit.)
TragA, -1, Sfinioarii, saniutA de dats
(tras) pe coastA, tdrlie, troc.
TragAn, -e, Tumoare, umflAturA, gala,
scurtA, cartiti (mai ales la gat).
Trage, (a), Expres. De-aid mi s'a tras...
De-aclprovinc (boala, beleaua, moartea),
pe capul meu.
TrAl, (a), Expres. Trdi-te-ar D-zeu!
Urare de bine.
Train, Expres. Nu mai ai trai de pu-
toarel Nu poti sA-ti tragi sufletul, (sA
trAiegti) de putoare.
TrAmbi, (a -ese), A face panza trambA.
Trandafir, Roza II carnat.
www.digibuc.ro
205
Trisneall, -ell, Toani rea, nfivarlie,
vorba trantita (trultuita); vorbA (tron-
cAnitA).
TrAsnit, -A, Expres. Un car trdsnit
(de paie). Un car foarte bine Incarcat,
tapan incArcat, ca la Mischli. Tot agi
se zice gi despre oale: Oald trds-
nitd = de prasnic, bajbd.
TreantA, Expres, iron. A aprins treansd
s'a bAgit; a tras una.
Trease, Gunoiu, tknomet, praf de
gunoiu.
TrAziti, (a, -ese), a trezl, Fig. Expres.
A nu-1 trdzta. A nu-1 slAbl, a nu-i da
pas (rAgaz).
Treazv, Treaz, nebäut, negustat.
Trezvle, Trizvie, Treziè, stare de lim-
pezime, II vioiciune.
Trel-pitze§te, Expres. pop.: A lua la.-
Tine-te panzi, nu te rupe, a chelffinl,
a lua la trei...
Tremurleln, -url, Floare artificiall, pusit
pe-o sArrnA in spiralA, care o face
sli tremure Intr'una.
TrentliturA, -I, BuleandrA, haini veche,
rufe rupte.
TreplidAg, Treplidusoalea, PoreclA de om.
Porecli de femee.
Trotal, -url, Trotuar.
Trup, -uri, Se intrebuinteazil adesea
ca pseudonim (eufemism) pentru: or-
gane genitale (mascul. gi feminine):
Cu trupui gol = cu oasele goale, cu
podoabele goale, cu mascardua goalA.
Tru0e, PutinlcA, brAdoaidi In care
se puneau struguri gi, peste ei, must.
Mustul fierbeh gi se flea otet gi astfel
strugurii erau pistrati In perfectA stare,
panA la anul viitor; numai gustul lor
erA acru. Un cAntec popular zice, Intre
altele:
tukoleo, ce-mi place mie:
Strugurelul din trugle,
Si neicutil care gtie
S1 mi mugte sub birbie.
Trugni, (a, -ese), A se rfistl, a lnfruntit,
 206
a rapstl (vechiu), a fi imbufnat, a fi
nemultumit.
f. Trurnedld, èli.
Trurnit, -d = rastit, artilgos, a spargere
de cap, cu resteul la briu.
Trustui, (a, -He), Sinonirn cu a trusni.
Trustuidld, -eli.
Mica, Taica, tata (muica) mama.
Tuiplibr, -rire, = Diminutiv dela : tul-
pdn.
Tun, Expresii: Inghetat tun; Sdndtos
tun; Doarme tun.
Tunde, (a), Expres. A tunde ca genun-
chiul de bivole = a tunde cocean; a
tunde ridiche.
Tuplingi, (a, -ese), A bate mar, a face
tot o vinAtaie, tot un fund de caldare, a
omori de bataie, a muia oasele cuiva, a
fringe oasele cuiva.
Tupdngeald,
Tuplingit, -d.
TurtA, Expres.: Pe turtd (vorbind de
servitori). Fara simbrie, «pe mintes.
a) A da turtd de sufletul...
b) A da turtd zilei cd...
a) A impart1 de sufletul...
b ) A face pomana inteo zi in care ai
fost in mare primejdie si din care ai
scApat, ex-voto.
Tutile (Tiuttle), adv. Expres. Oltetul a
inghetat tutùcl E inghetat tun, sa treci cu
cand pe el.
Tutuniu, -e, De coloarea tutunului, cn-
feniu.
Tuturigi, RoatA, cerc, rotula (oul) ge-
nunchiului. A se duce de-a tuturiga
(tuturigu).
Tack (singurfi forma), Expres. E o
a dracului de oml E ciudat, rat', cu
mate pestrite, pipotos,
Tleall, (pl. neintr.), Rabla, rugina,
lepAdAtutil (de pus* etc.).
-tin!, (pl. mai des intreb.) s.
TufAris, huceag, higis, lastarls.
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. FIRA 51 C. M. POPESCU
Peat!, Porecli de orn.
Trig14% tinc, piciu, copi-
landru, tertau (sens pejorativ, adesea).
Tafelnie, Acid fenic, aatifélnico.
-oasA, Artagos, pipotos, rin-
zos, rautacios, rau-veninat, numai fierea
de el (ea) suparnicios.
Tale, -AI, Expres.: 0 pie de fustd. 0
fleanta de film* fustd de 3 (5) coturi la
franc.
TAIrin, -e, (-uri), TurmA, cireada. Tdlcin
de capre (oi).
TAraènt, Tamòntru, Ciment.
Tap, Se zice cite unui desfrinat (cf. lat
hircus, -i).
Tapenle, Tarie, durabilitate.
POO, -os, = tandaros, artigos.
'bur, -A, Intepat, mandru, ¡Antos, in-
furiat.
Expres.: A nu mai aved lard cu...
(cinevi).
A nu mai aveh traíu cu cinevi, a nu mai
puteit sa mAninci sare i piling de pe
un taler cu el. A lull lumea'n cap din
cauza...
TArAnA, Expres. Se laudd de curd td-
rdna din pod. Se laudA mult de tot, e un
laudaros si jumatate, e numai lauda de
el...
Tare, Impletitura de nuiele groase
(patine, cosari).
Tarealau, (pl. neintreb), IngrAditurii
in care se tin dobitoacele, obor, copra,
ocol.
Tarim Porecla de om.
TArtariehe, -il,fleicute, bucaturèle, sfir-
curi de carne.
Sinonim: Smicardie, i.
TrirvilleA (Tar vulète),
Porecla de
orn.
TAst, -e, Expres. Cu tdstul in cap
fermecat de muieri, imbrobodit,
obrocit, ormocit.
Nana, Expres. z. rdldna buboiului.
Raclacina unui buboiu.
2. Sdrit din tattini. Smintit, cu o doaga
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
lipsi, plesnit, amide, pe-o ureche,
särit din balamale.
3. Sd nu md scoli din... SA nu ma superi
mai mult I . albinele; stup. Expres. Cu picioarele ca
Tatèchie, -I, = Titeica, dAinug, leagan,
huit, clatinAtoare.
Tfiv Mu, -dale (Talvolu, -oaie), Gatul
(gatlejul) paserilor.
Tepeligit, -1, &pa HO.
Teper 1g, = Tipirig, (domeniul Botanicei
si Chimiei).
Tlnea, (a), Expres. Md linear,: cd cheia
e la mine. Socoteam, credeam, cii...
TIne-minte, adv. Expres. pop. A da pe
fine-minte. A da pe datorie, N'in credintls,
pe credit, pe veresle, la unul dela care
nu mai nfirlAjdue9ti si iai nimica inapoi.
Toaneä, Porecli de om.
To Mori, (Singular : (olgt foarte rar
treb.), Multime de haine, scoarte ;
häinèturi.
Tolohmbi, -e, Haine vechi, avernuturi,
boarfe, hontroape, birfe, lepficlAturi,
torhoate.
Tortold5, -aye, Turtur, ciucur.
Teleul, (a se, -ese), A se cinsti cu tuicA,
rachiu, ulrbjdies.
f. Tuicuiald, -ill.
Turtin, -e (-uri), Coastä priporoasA,
präpästioasi, inalta, pe care ii-a in-
fdrcat dracul copiii.
U Unghke,
Uib, (Singura forma) pretext, cuvant,
motiv. Expres. adv. In uibul securei,
el 4i mai fitted drum pela fatd. Sub
pretext, sub motiv ci vine a ceará
slcurea, el mai...
Ulna, (pl.: uime rar intrebuintat) is-
coadA, slutfi, arittare. Ex. 0 uimd de
fatdl Cf.: Bacioagd.
Mare, Expres. Ali face de uitare.
Ali uitit de ; a uita sca pAinfintulu.
Uitat, -A, (Fig.). Uitat de moarte,
bAtran iertat, ca Sflinta Vineri, bätran
www.digibuc.ro
207
de-ei ridicd pleoapele ochilor cu surcele.
Uleiu, -61e, Trunchiu de copac scor-
burbs (scobit) la mijloc, in care se tin
uleiele groase, cArnoase.
Ului, (a se, -ese), A se zApicl,a-si pierde
capul, a-si pierde cumplitul, a nu mai
sti de el, a-i fi luate mintile; a se fOstficl.
(Cf. franc. rester court).
Uluidld, -eli.
Uluit, -11.
Umblitoare, -I, Latrinet, privatä, iesi-
toare (vechiu.) cAcistoare.
Umblet, -ete, Purtare, conduitli, Expres.
Femeie cu umblete rele. TArfA, trafti-
rohicA, 0:Ida traftirs (= tractir) telelèicA,
tarfo9tinä, curvi; femee cu drfigälai
(amurezi).
Umere, -1, Ex. A se uitd peste umeri.
A fi pe piciur de duck a sta ca cucul pe
creangii, aii a9teptit moartea.
Umplei, (a), Expresie. Umple, acum
la toamnd, trei ani*.
(Cf. lat. Implevit annum LXVII = a
implinit 67 de ani).
Una... dour' = Expres. pop. Una, cloud;
neap afardl Ieva des de tot pe-afarä,
par'cit exit bolnav de inimä (parthieä),
parcA-1 dureit la inimA ; par'cl-1 gfisise
cufureala.
Unehe§1, (a se, -ese), A da'n aialaltd
parte, a imbátrfini, a-i albl paru'n
obraz.
(Unghk) = Ungher, colt
al casei.
Unghle, Expres. 1. Ifi =Wined de
sub unghie. E sgarcit nevoi mare ; colic
peste socoteali; ca9teiu, avar ; ili-ar
rnanca de sub el».
2. A se pune in ùnghii. A se face luntre
9i punte; a !Tamil 9i cerul 9i piimantul;
a-9i da toatA silinta (silintele) a face pe
dracul in patru.
(Cf. lat.: movere omnem lapidem.).
Ureche, -1, Expres. r. A cdded (cinevd
pe urechile (adv.!». A-i sta Muscal in
ao8
vatri, a-i roade si urechile, a sta : pune-te
mesa, ia-te mesa! a stien spinarea cuiva
z. Ce e in gura beatului (celui beat), e in
urechea treazuluil La belie auzi multe
taine, din gura celui beat, la betie Isi
di omul in petec (arama pe fall), ce e
in inima celui treaz, e in gura celui
beat, in vin e adevirul, Grecii : Bronzul
(arama) e oglinda fetei, iar vinul a mintei
(Eschil fragm. 13).
1Jrez, (Hurbz), = Orez.
Urml, -e, Expres. i. Ii calcd in urmd.
Il asculta, nu-i iese din cuvant ; sea-
mini cu...
2. Par'cd-i sunt urmele pe bani! E lenes,
codilnic, sanchlu.
Urmili, (UrmArA), $coala normala
(de invititori).
Urmatie, -A, Ultimul niscut, mezin,
ziparste, praslea (din povesti).
UrsAtoare, -orI, Ursitoare. Expres. Par'cd
sunt niste ursdloril (vorbind de mai
multe (de o ceata de) femei rau
imbracate, tagonisite».
14A, -I, Expres. r. Femeie de usi multe,
pusli cutrii, baimani, odfielnica; pone-
gritoare, gura-rea.
2. Nici tu nu qti vre-o :JO de biseried!
$i tu esti o poami 1 Nu esti nici tu vre-un
sfant, vre-un botezat ! De geaba te faci
sfanti ea o cheie de bisericell (cruce de
bisericd).
Upi, (a, -ese), onomatop. A gonl giiinile,
paserile.
Usuiald, -di.
Usuit, -uri.
V drag de el, sd-1 frdngi in genunche,
ValantoAee, adv. Expres. Venid cu cdinii
valantoace. Venik cu caini val-vartej,
de-a valitucul. (Inconjurat, adica, de
caini cari 11 laträ si se pestregdlesc In
laturi, Bind loviti).
%Ink -e, Expres. r. A pune vdnd ti-
ndrd la cur bdtrdn. A cauti A reinti-
www.digibuc.ro
G. F. CIAUSANU, G. F1RA $1 C. M. POPESCU
nereasca; a arath la bitranete, ce-a putut
la tinerate, a munci ca cei tineri.
2. Unui om iute, indemanatic, inimos,
sprinten i se zice: E numai vdnd ! ; E
numai Wind de-a bundl Numai vdnd de-a
dracului!
VArfoare, -I, Topurile din varful coa-
delor dela femei.
VAnAtAre, -I, Expres. In vadtdri, in
sliivile cerului, in sus, la vantul turbat.
VAnt, Expres. r. Nu-I bate nici-un
velnt. Este scutit de orice angora, supi-
rare, belea, tnápistie», nu-1 intreabh
nimeni de ce-i este ciciula.
2. Bdttl vatul; (veint de yard) vor-
bind de mancirile puse pe (tin») masa
Nu mai rimase nimic. Mancari plind in
bland;rruincarli lupeste ; nu mai rämaseri
nici sfrimituri» pentru caini; Par'ci li
se bateau calicii la guri, par'ci li se
bateau lupii la guri (Ispirescu), nu ra-
mase nici bucatica («frimitura») a dra-
cului (afurisita).
Virdirie, -II, 0 pasere (picus viridis)
cu pene verzi, ghionoaia, ciocanitoarea,
vardarea. Expres. Ca vdrddria = istet,
ca argintul viu, infipt (la mice).
Vardlin, Gardian, vardist.
VfirIote, (Sing. vArfot neintreb.) var-
furi, eburicele- destelor» (dela picioare).
Expres. A merge in vdrfotile dgstelor. A
aka numai in daftele picioarelor, in
varful picioarelor, tiptil, nesimtit, ho-
teste, ca pisica.
VArgAliu, -le, Vargat, zebrat, 4cu vergi»;
fluriu. (Vorbind de coloarea parului
la unele animale).
VArIAT, -A, = Durduliu, agroasnic», de
bine desvoltat.
VAni, (a), A pune marlicini pe garduri,
pe santuri, pe uluca, etc.
Vdrsdlel, -all.
Viirsit, -d.
VAride, -A, .--- Vir, verisor; prin ext.
vdruicd = tata, doda, lele.
CULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Värzdb, -uri, Incretitura dela opincl (pe
de làturi, virf, etc.).
Verb. a Invarzobl.
Värzui, (a se, -ese), (Värzilui), A rivAll
Norii se vörzuiesc.
Väsdae, interjectie. Fdat tuisdacl in casd.
Ficu zvic 1 in alai.
-e, Toamna, gospodarul pune in
pod struguri de pAstrar pentru iarni.
Parti le din coardi (4cipii»), cu cari au
fost diati ace§ti struguri §i eta cari se
infig intre drinite sau §iti, se nu-
mesc vasle.
Vittipale, StApina unui stabiliment (trac-
tir, traftir, bordcl); votru, codoa§cA,
pezevenghe, traftiroaicd, verigh§e.
Vitillu, -e, Puiul de iepure, care e do-
lofan, mAricel; iedul (iada) mai in
virsti.
(Cf. lat. vetulus, -a, -um).
Veins, -urI, Expres. z. Veac-uitat lucru
care a tinut (durat) (sau va tine) mult,
de movenire.
2. Ce veac rdu! Ce vreme uritl, poso-
mori
3. AO mi-am fdcut veacull Tot a§à am
dus-o, tot a§h am trait.
Adj. Vecuit, -d = care a trAit mult.
Nevecuit, -(1 Care a trAit putin.
Vedeä, (a), Expres. Nu-1 vede bine de
drag ce-i estel II pierde din ochi de
drag, de-abia-1 vede, se uitä la el ca la un
cire§ copt. (Ispir.). se uitd la el ca la
Dumnezeu (din cer).
Verde, adj. Expres. Muncefte verde din
greu, ca robii, ca la ocni, ca la pu§cArie,
din zori §i pinA'n noapte.
(Cf. franc. Une verte réprimande = o
stra§nicrt sipuneali).
(La acest adj. §i la altele ca: negru,
tare, moale etc., existA, in limbagiul
popular un fel de superlativ absolut care
s'ar puteh transcrie astfel: verrrrrde:
moallle.
Verdete, 40, RAtiveiu, scurtituri.
Verdäng, -a, Care bate'n verde, ver-
www.digibuc.ro
209
zuiu. Fan verdung = fin pdlult (ficut
pale) in claie care §i-a mai pistrat
ceva din coloarea sa naturalA.
Vetrinir, Doctor veterinar.
Viermui, (a), Foi, a mi§coti, a umblh
forfot1.
Vig, -uri, Val de 'Ana sau de orice
altA tesiturtt. In opera lui I. Creang1
val de pAnuri, de sumani = giguri.
In Ardeal &inn forma vig-viguri, ca
in jud.
Viiturk (pl. neintreb), Milul (pismo-
lul) pe care il ingrArnide§te, pe albie,
apa, smolnitI; smicinare, smicinituri,
potmol, prund. Cf. acela§ cuvint in
glosarul lucrirei lui PAsculescu, din
literatura pop. rom. (publ. Acad. Ro-
mani).
Vijulie, Vijelie, uraghn, furtuni, vol-
burgt.
VInd, (Part, prez. dela = a yen» pentru-
venind. Un cintec popular din Vilcea,
zice :
41VIA uitai la ItAsArit,
«Vizui pritnivara vincl«.
Vindeei, (a), Expres. (s). L-a dus de l-a
vindecat! luat lumea'n cap. IA
dus de I-a pierdut ; 1-a dus de i-a pierdut
urma; la MAru-Ro§u; la curu' Oman-
tului ; unde-a dus mutul iapa ; unde-a
fulgerat (bubuit) intiiu; unde-a'ntircat
dracul copiii.
Vindee, Kill pl.). Expres. Nu-mi mai
vdd vindecul! Nu ml mai yid lecuit
(zviduit)!
Vinerea-mare, Expres. Nu e intotdauna
Vinerea-marel Nu te mai intiln §it cu
pomana aia, nu mai dai de-a§h ch I pit.,
nu-i in toate zilele RIO. (Cf. lat. Non
semper Saturnalia erunt! Sentca:
Apol. XII, 2.
VinItie, Pribeag, adus-ck -vim, venetic,
vimurA-tari.
Vioarä, (Viorei), Expres. Limpede vioard
Foarte hmp.dt, ca vioreaua.
210
VIII le, -II, (pl. rar intreb.). Vipia defoc =
cAldurli mare, canicularA, aldura lui
Cuptor, toiul lui Cuptor.
Vis, -e, Expres. i. A face ca toate visele.
A strigit schirnbandu-§i vocea (ca felu-
rite animale, etc); A se schimonosl, a
face muta uritil, a se slutl, a se sa-
lfimblià, a se strAmbit.
2. Urft ca toate visele. Foarte urit, slut,
pocit.
3. Nu sunt nici eu de vise rele. Nu stint
nici eu de lepAdat, de batjocurA, de dis-
pretuit (se zice tsi despre lucruri).
Visterle, -II, I. Vistierie, comoarfi. 2.
Lemnele fAntfinilor invAlite, care se
anti in pArnint; groapa ffintAnilor in-
vAlite.
VlidIu, PoreclA de orn.
VIsti, (a se, -ese), A se ve§tejl, a caplt
(vorbind de buzele oamenilor), a se
fctsui.
Vi,Ttealci, -eli (Veftealc1).
Viftit, -4 (Veftit, -4).
TItà, -e, Expres. ironic. Au mdncat fi-di
de-au pierdut vitele. Se zice and se
pune mass prea thrziu, duplice i-a
trecut vremea.
La Ispirescu = Pe and mAncase §i cei
ce-fi pierduse boii.
(Citat la Dr. loan Urban Iarnik op. cit.
pag. 29).
Vitime, bel§ug de vite.
VIvArt, -urI, Vivat, cAntec vesel, vioiu
sfiltAret, de chef ; de despArtire. Md
fdgane, ai-i un vivartf
'Weal, Expres. 1. Cisme (§. a) fetcute pe
vorM. Pe porinceall, pe comandA, pe
poruncA.
2. A vorbl (cuiva) In vorbd. A-i vorbi
in sensul vederilor lui; a zice ca el; a-1
mAgull; cinu-1 atinge cu vorba.
3. Te-a pus lumea in vorbet! Te-ai ffieut
de basmu'; de pominA; de proverb;
te-a pus (lumea) in canted
4. Pe vorba lui nici pdnci afard sd nu te
dud! Se zice despre un om neserios, pe
www.digibuc.ro
G. F. CIAU$ANU. G. PIRA $1 C. M. Ponsct.i
_al arui cuvAnt nu poti pune niciun
temei u.
5. A da cu vorba de cineva. A iniltiintli
pe cineva de ceva.
6. Nu te mai intdlneiti cu vorba aid
S'a dus mortul cu colacii! nu mai dai
de-a9h. chilipir. Nu mai dai de-atlit po-
maul (noroc).
7. 11f4 felcuiu de vorbcrn sat! Ma fAcuiu
de basmu', de pominA, de proverb.
8. Diminutive: vorbirceit, vorbitä, vor-
biwarfi, vorbulitA. Am zis vorM mare
-= m'am jurat...
Vorbi, (a), Te vorbefte cinevd1 (Cflnd hiue
urechia stfing5, a cuiva) Te calomniaa
cineva, te ponegretite, te vorbetite de
rAu; te'njurl cineva.
Votri, (a, -ese), A mijlocl, a face pe
pezevenghiul, a hotri, a motrl.
Votru, -I, Mijlocitor, fAcAtor de vorbe,
veriglq, hotru, motru, pezevenghiul,
gugubinat, (v.).
Vriipti, (a, a se, -ese), A rAvAll, a pune
in neorinduialfi, a pune fiecum, a in-
curch totul II A se incura de geaba;
a umblit de colo pin& colo ffiri vre-o
treabl, a se incurci »ea bilqina in iz-
mene».
Vrctfuliald, -eli. Vrcifulire, -i.
Vr4ulit, -4.
Vrhu, -ad, Aria plini de snopi, pi-
le a nu fi intrat caii ca sA-i treere.
Fiinda snopii sunt a§ezati aproape in
picioare, imprejurul tsteijerului»,
cailor le vine greu la inceputul vraului.
De-aci expresiunea figurati, pentru
omul pus la o muna grea E In
vrauf
Vreme, -I, Expres. La orice vreme. La
miezul noptei, la cantAtori, la (in) cum-
plus noptei, cAnd dorm qi apele.
Vrutft, -e, CutrA, gurA-de-petece, sea-
tua.
VW-de-mind Vai de mine 1 Vai de mine
ai de mine! SArAchn de maica (mbica)
mea, Doamne I Vai de pAcatele mele I
rULEGERE DE FOLCLOR DIN JUD. VALCEA
Vulpe, -I, Prinseiu vulpeal (ironic) imi
aprinseiu cAmasa (haina).
Vuvir, Läutar care anti din vuvd
= dairhua, darhua; daraglu.
Zibir, (pl. neintreb.). ArsitA, crlipätul de
foc, aduful verei, zAduful lui Cuptorl.
El secerd pe zabdrul de focl
ZAbic, -e, (-url), (ZAbIc), Mincare fAcutii
pentru sau de copiii. (Pun turtA, mAlaiu
in tigaia cu unturA prAjiti i stimpd-
rdtd. Asta mai ales iarna.
Cf. Sibic.
Z tun, (FArA plural). Expres.: E (ca)
zadd! Se zice despre un lucru pästrat
bine (fin, varzl acrA, coceni, paie)-
(ZadA, Zad si Zadrä Abies Larix
copac din fan. Coniferelor. Cf. germ.
Sade-baum.
ZAdArl, (a, -Age), A inräutAtl, a neli-
nistl, a strich. Expres. A zdddrf o bubd. A
inrAutAtl o bubl dezlegand-o inainte
de vremea cuveniti, zgamsind-o, rAzA-
luind-o.
Zdddrdld, -eli; Adj. Zdddrft, -d.
Zaglaoane, (intreb. numai pl.) Lim-
boate, natii, nadbli.
.ZahanA, -ale, Zalhanh; mAceluri, orno-
palangl.
A fdcut zahand, toate gdstele. A omorit
toate gftstele, a fAcut polog toate gfistele,
le-a culcat la pämänt, le-a pologit.
ZAII, (a, -ese), A trAl, a se mai tine& cu
vial* in el, a fi viu, a fi sIn picioareo.
(In cArtile de ritual gAsim expresiunea
Indelung inzilit vorbind de M. S.
Regele).
Subst. : Mire, -i. Cf. la Rom. din Serbia
acelaq cuvAnt, cu aceltul Inteles. Giuglea-
Valsan, op. cit. p. 276 si glossar.
Zalinea, Nume de cAteh.
ZAltitt, -A, (IzAltitt, Smintit, nebun,
sAHt, täcnit.
Zdltdre, (izdltare).
www.digibuc.ro
211
Zama, Expres. Zamd de oir. Vin prost,
sspálAturi de butoiuo.
ZimArcl, -I, Zeaml-lungl, zeamA de ra-
chiu, de vin vin, rachiu prost, slab.
ZambIla, Nume de vaci.
Zlimbdc, -oace, -(deurl), Limbs. cats-
rAmei .
Dinitic, -A, Smintit, Ocnit, pe-o ureche,
desuchiat, izöltdt.
Zaparstea, (pl. neintreb.), Ultimul copil
al unei familii, cel mai mic, e mai
voinic; cel din urmA vlAstar, odor, ur-
mktic, nApArstbc, oacl.
ZAperr, (pl. neIntr.), Cdi - dela o trd-
surd pun adporl Nu mai vor sA
meargä inainte, sa mai ia din loc.
ZApae, -url, Zfiduf, oArlitho, cAldurA.
ZApucealti, -61i, A se inzdpuci.
DistAno, -tint, Intrerupere, rigaz, rAs-
timp, rAspas.
Eu nu mdanc cu zdstdncuril Nu-mi
place si fac pauze mari intre felurile
de bucate 1
Zitor, -oare, Titele pline cu lapte
intAfosate» ale scroafei, purcelei;
(ironic) despre tätele ferneilor.
Zatel, (pl. neintreb.). 0 prajinA cu care
se rAsuceste sulul de dinapoi (la ris-
boaie).
ZAtan, (ZAtón), Cantitate mare; Mul-
time. Porumbii erau zdtan. Fdnul erd
adtan.
La Romänii din Serbia gäsim verbul a
zdtord, a se revirsit un du; a se Infundit
a9h, ca sA dea apa peste lArmuri. (Cf.
Giuglea-Vfilsan, op. cit. p. 40 9i Glosar.
(ZAot), (pl. neintreb.). Expres.
Cdinii pun adudtl CAnili latri 'ntruna,
cAinii latri de nuli dau rAnd. ainii
nu-§i mai bagA limba'n gurA (cap.).
ZivArni, (a, -eso), Er. i. Soarele zdvdr-
nise. Se plecase soarele spre searà, sta sl
apunA soarele, sta sA scapete.
2. El advdrnise peste pisc. Trecuse In
partea cealahl a piscului, (vorbind de
oameni, vite, etc.).
212 G. F. CIAUSANU, G. FIRA SI C. M. POPESCU
Zbiincrtni, (a, -ese), A zbate tatele (mai
ales vorbind de vite).
Zbancdnaald, -eli, ZbitncdnittIrd,
Zbanceinit,
Zbangbin, -e, Zbegbs, eintepati; draga-
lag, Whet 11 (ironic) care se uiti crucis.
E zbanghiu la odd.
Zbor. Vane mare Ili rece, viint Inghe-
tat, vant de te piltrunde la oase; van-
toaica.
Zburittic, adv. Ex. /n zburatic. In zbor
tot intr'un zbor, adj.: pull sunt zburd-
tici, pot sa zboare din cuib.
Zburaturi, (a, -esc), A lov1 cu bucfiti
de piatrii sau de caramida, de lemn.
Zburettuzei, Zburdtureald, -eli. Zburdturit.
Zece, numeral. Expres. Ii dau Inainte cu
zece; dau cu zece inainte; fi dau zece
Inainte. Il intrec cu xnult. Nu e nici
la degetul cel mic al meul Il las de-
parte 1
Zestrav, -A, Om care se <marital>, nu
se insoark; orn care se duce dui:A mu-
iere care se duce In averea (In casa)
muierei.
Zgichri, (a, a se, sgâcln), A (a se)
zgudul, a clatina.
Subst. n. Zgdcinat, f. Zglicindre, Zgd-
cindturd,
Zgaibk, -e, Coaja care se face pe o mat.
ZgAlde, (Gitide), (sing. neIntreb.). Pi-
cioarele, cracii omului si ai animale-
Cdinele se del cu zgaidele'n sus.
Zgarns1, (a, -ese), A aura porumbi de
copt (fiert) desfacand foile drugei
(stiuletelui) la varf, la matase.
Zgdwire, Zgdmfald, -eli.
Adj. Zgdm.fit,
Zgfirgdr, -1, Laturoaie, lfitunoaie, zgarcori.
ZgArlante, (Chrifidnte), Carlibrit, (la
orn si la ratoi, etc.).
www.digibuc.ro
Zghebig, -e, Zghiab role, zghebulet de
lemn prin care curge prisosul de api
al fantanilor drivfilito>, facute cu
blane groase la poalele coastelor, ra--
pelor.
Zgobeiu, -die, Mälaiu, paine fad-
micioasa. Un zgobeiu de Lund! Adj..
Zgobeios, -oasd.
Zgrdbene, -1, Lana de proasti calitate,
ramásitä de lana.
Zi, Expres. r. Mare cdt toate
Mare cAt o zi de post, foarte mare, na-
mill; novae, jidov.
2. Bobocilor le dau demdncare din
zi odatd. Le dau odata pe zi.
3. Vii i tu la trei zile'nfierbantatel
Vii i tu la spartul targului, prea tarziu
dupace !eau impartit colacii.
Zoants, (pl. neintreb.). r. Zoana fuèlit
Zona soselei.
2. Zoand = Graul, cerealele cari tree
se cern sub vanturatoare.
Zob, Faramaturi, fararnitaturi.
Zobi, (a, -esc), A zdrobl, a marunti, a
pish, a face praf, a fararni.
Zobeald; zobire.
Zobit,
Zdl, -url, 0 frarnantatura obisnuitfi, un
aluat, o capistere de paine; verb. a
;soli.
Zoroclie, -II, Crunase de gata, pentru
barbati pe cari le vand femeile pela
targuri (DrAgAsani).
Zuldnr, (pl. neintreb.), Tumult, rfts-
coala, zavera, rasmirita.
Zvidui, (a, a se -esc). A se vindech, a se
tamadul, a se insinfitosi.
Zviduiald, Zviduiye.
La Romanii d;n Serbia, ii intilnim cu
forma: a avindul (Cf. Giuglea-Valsan
op. cit. p. 292 i glossar).
www.digibuc.ro