Academia Română

Centrul European de Studii Covasna-Harghita

Sf. Gheorghe, str. Miko Imre, nr. 2
Tel./fax 0267.313534, cohara_ro@yahoo.com

GENERAŢIA MARII UNIRI

100 de intelectuali români din județe Covasna și Harghita
În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918,
Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Național al Carpaților
Răsăriteni, cu sprijinul Instituție Prefectului Județului Covasna lansează proiectul intitulat
GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna și Harghita, în cadrul căruia
vor fi prezentate în presa locală, și apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele
scaune secuiești, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și
Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării și afirmării identității românești din
această parte de țară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri.
Selecția celor 100 de intelectuali români, s-a realizat dintr-un număr mult mai mare de
personalități locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite și inedite, în mod
deosebit a principalelor arhive laice și bisericești din București, Sibiu, Blaj, Brașov, Alba Iulia,
Cluj-Napoca, Târgu Mureș, din majoritatea localităților românești din actualele județe Covasna și
Harghita, informații care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele și publicațiile
apărute la editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai
Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și „Angvstia” a Muzeului Național al
Carpaților Răsăriteni.
Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea
acestora cu secuii/maghiarii din zonă, întreprinse mai ales după înființarea Episcopiei Ortodoxe a
Covasnei și Harghitei în anul 1994, și a instituțiilor culturale din subordinea sa, precum și după
înfiinţarea Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în anul 1997, au pus în evidență faptul că
românii din fostele scaune secuiești (comitate) Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și
Harghita, alături și împreună cu românii din Transilvania și din celelalte provinciile istorice
românești, au participat la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie
1918, în frunte cu liderii lor recunoscuți – preoții, învățătorii, profesorii și fruntașii din cadrul
Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale, profesionale și civice românești,
precum și din redacţiile publicațiilor care apăreau în limba română. În primele rânduri ale acestora
s-au aflat ierarhii și protopopii Bisericii Ortodoxe și cei ai Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma,
scriitori, publiciști, juriști, profesori, medici și alți intelectuali – cu toții ocupând locuri de frunte în
rândul făuritorilor idealului naţional.
Începând cu secolul al XIX-lea au sporit preocupările comunităților românești din
Transilvania, inclusiv a celor din fostele scaune secuiești, pentru formarea elitei intelectuale, prin
întărirea instituțiilor identitare fundamentale, respectiv: bisericile ortodoxe și greco-catolice, școlile
confesionale în limba română, Asociațiunea ASTRA și celelalte asociații și fundații culturale. În
această preocupare se înscriu şi sistemul de burse oferite de numeroase fundații, în frunte cu
Fundația Emanuil Gojdu, dar și cu sprijinul Băncii „Albina” și al altor bănci şi cooperative de
întrajutorare etc. Episcopiile ortodoxe și cele greco-catolice, respectiv din cea de-a doua parte a
secolului al XIX-lea Mitropolia Ortodoxă din Sibiu și cea Greco-Catolică din Blaj au extins, întărit
și modernizat sistemul de învățământ confesional în limba română, începând cu școlile primare
(populare), continuând cu cele gimnaziale și terminând cu învățământul superior pedagogic și
teologic. Peste 130 de tineri români din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune au studiat la
universităţi de prestigiu din principalele orașe europene, care au contribuit apoi la pregătirea
Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dintre care, 30 au obținut titlul de doctor în diferite științe.

1
Acestora li se adaugă sutele de absolvenți ai învățământului superior pedagogic și teologic ortodox
și greco-catolic de la Sibiu și Blaj. Cei mai mulți au absolvit facultățile de Drept și Științe Politice,
apoi cele de Teologie, Medicină și Farmacie, Filozofie și Litere, Facultăți Tehnice, de Matematică
și Științe Naturale, de Arhitectură, Silvicultură, Academii de Comerț etc. După localitatea natală,
aceștia proveneau din: Toplița și Odorheiu Secuiesc – câte 12, Araci – 10, Brețcu și Tulgheș – câte
8, Poiana Sărată, Hăghig, Buzăul Ardelean și Subcetate câte 5, Săcel și Covasna – câte 4 ș.a. După
confesiune, 76 aparțineau credinței ortodoxe și 54 celei greco-catolice. Din totalul licențiaților și
absolvenților studiilor doctorale, peste 30 au beneficiat, în timpul studiilor, de burse de la diferite
fundații: Gojdu, Alexandru Sterca Șuluțiu, Simion Ramonțai, Vasile Moga, ASTRA, Fondul
Grăniceresc Năsăud ș.a.
La toate marile evenimente și proiecte identitare românești din viața publică a Transilvaniei
din a două jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, premergătoare Marii Uniri de
la 1 Decembrie 1918, au participat și reprezentanții românilor din comitatele Ciuc, Odorhei și
Treiscaune. Astfel, sursele documentare îi menționează la Revoluția de la 1848/1849 pe protopopii
Petru Pop (Brețcu), Ioan Moga (Vâlcele), Aron Boieriu (Gheorgheni), Ioan Boieriu (Aldea-
Odorheiu Secuiesc), pe preoții Ioan Bucșa din Belin, Ioan Cichi din Aita Mare ș.a.; la mișcarea
memorandistă: pe juriștii Ioan Bucur din Toplița, Patriciu Barbu din Odorhei, Gheorghe Pop din
Poiana Sărată, Ioan Țifrea din Subcetate, Alexe Onițiu din Sf. Gheorghe ș.a.. În conducerea
Asociațiunii ASTRA activau Elie Miron Cristea (Toplița), Octavian Codru Tăslăuanu (Bilbor),
Justinian Teculescu (Covasna), Nicolae Bogdan (Hăghig) ș.a. În conducerea Societății Studenților
Români „Petru Maior” din Budapesta erau Dumitru (Emilian) Antal (Toplița), Pompiliu Nistor
(Araci), Miron Crețu (Hăghig) ș.a. Au participat la înființarea Muzeului Asociațiunii ASTRA
Octavian Codru Tăslăuanu și Elie Miron Cristea. S-au dovedit publiciști de prestigiu la principalele
reviste românești din Transilvania, tipărite la Sibiu, Braşov, Blaj, Arad, Pesta ş.a. Octavian Codru-
Tăslăuanu, Ghiță Popp, Nicolae Bogdan, Romulus Cioflec (Araci), Nicolae Colan (Araci) ș. a.
Autori de manuale școlare au fost, tot din zonă, Constantin Dimian (Brețcu), Nicolae Bogdan
(Hăghig), Gheorghe Zaharia (Întorsura Buzăului) ș.a., culegători de folclor din Araci Dimitrie
Cioflec şi din zona Topliței Elie Miron Cristea, iar Cristofon Purecel din Barcani a editat volume de
poezii. La redactarea celor trei volume ale Enciclopediei Române (1900-1904), coordonată de C.
Diaconovici și a Şematismului jubiliar al bisericii greco-catolice din 1900 au contribuit Elie
Câmpeanu (Gheorgheni). Documentele menționează activitatea președintelui Asociației
Învățătorilor Români din județul Treiscaune, Gheorghe Furtună din Covasna, și contribuția lui
Nicolae Vecerdea din Sfântu Gheorghe la fondarea Băncii „Albina” și a lui Elie Miron Cristea la
fondarea Băncii „Lumina”.
După începerea Primului Război Mondial, numeroși tineri români din comitatele Ciuc,
Odorhei și Treiscaune au trecut granița în România, prin așa numita „Vamă a Cucului”, și s-au
înrolat voluntari în Armata Română. Printre nenumăratele exemple, documentele consemnează
numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărășești, dar și al unor
cunoscuți fruntași ai românilor ardeleni, din această parte de țară, precum Octavian Codru
Tăslăuanu, Romulus Cioflec, Gheorghe Colan, pr. Ioan Rafiroiu, pr. Elie Câmpeanu ș.a. Deosebit
de meritorie este și contribuția publicistului Octavian Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu
Nistor (Araci), a învățătorului Gheorghe Tărlungeanu (Brețcu) ș.a. la înființarea și activitatea
Corpului Voluntarilor Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire, format din militari
români ardeleni și bucovineni din armata austro-ungară, prizonieri în Rusia.
Este cunoscut şi procesul de spionaj înscenat de guvernul de la Budapesta, înainte de
începerea Primului Război Mondial, intentat celor 13 preoți ortodocși români din localitățile aflate
la granița cu România, din comitatul Treiscaune, întemnițați în lagărele din vestul Ungariei. În
rândul acestora s-au aflat: Ioan Coman (Sita Buzăului), condamnat la moarte, Ioan Modroiu (Vama
Buzăului), Gheorghe Neagovici-Negoiescu (Întorsura Buzăului), Gheorghe Burlea (Barcani), Iosif
Popovici (Sfântu Gheorghe), Aurel Nistor (Araci), Ioan Toma (Dobolii de Jos), Gheorghe Furtună
(Covasna), Nicolae Rădoiu (Ozun) ș.a. De asemenea, sursele documentare redau dimensiunile
prigoanei pornită asupra fruntașilor români din zonă, după retragerea Armatei Române din

2
Transilvania, în septembrie 1916. Au avut această soartă, printre alții: pr. Ioan Tăslăuanu (Bilbor),
pr. Elie Câmpeanu (Gheorgheni), preoteasa Ana Ciora, împreună cu opt țărani (Zagon), Gheorghe
Bânduș primarul din Araci, împreună cu alți 12 consăteni români, Aleman Ilarie, fostul prima al
orașului Sfântu Gheorghe și Gheorghe Zaharia, fostul primar din Întorsura Buzăului ș.a.
Un rol important în păstrarea şi afirmare identităţii naţionale româneşti din Transilvania l-au
avut preoții protopopi, în calitatea lor de lideri spirituali ai românilor ardeleni. În secolul al XIX-lea
și începutul sec. XX, în fruntea protopopiatelor ortodoxe și greco-catolice din fostele scaune,
respectiv comitate Ciuc-Giurgeu, Odorhei și Treiscaune s-au aflat următorii: Protopopiatul
Ortodox Treiscaune: Nicolae Popovici din Ozun, Radu Verzea din Săcele, Ioan Pop (Popescu) din
Brețcu, între anii 1827-1835; Petru Pop din Brețcu (1835-1853); Nicolae Popescu din Mărtănuș
(1853-1861); Ioan Petric din Brașov (1861- 1872); Spiridon Dimian din Brețcu (1873-1885);
Dimitrie Coltofeanu din Brețcu (1885-1903); Constantin Dimian, din Breţcu (1903-1920);
Protopopiatul Ortodox al „Hăghigului şi Vâlcelelor”: Ioan Moga din Vâlcele (1847-1868);
Protopopiatul greco –catolic al Treiscaunelor, cu sediu în Poian: Iacob Popovici (1839-1847),
Moise Boieriu din Ghidfalău (1848-1859), Ioan Şolnoi (1859-1909); Protopopiatul greco-catolic
al „Giurgeului şi Sepvizului”, cu sediul la Gheorgheni şi Frumoasa: Ioan Vijoli din Gheorgheni
(1815-1843), Aron Boieriu (1843-1871). În 1871, vechiul arhidiaconat se desparte în două:
Frumoasa şi Ghimeş, conduse de protopopii: Ioan Urzică (1871-1878), Gavril Ciobotar (1871-
1884), Petru Dobreanu, George Crişan, Simion Cheţan, Iuliu Montani şi Artemiu Codarcea (1884-
1896), Elie Câmpeanu (1896-1916); Protopopiatul greco-catolic Odorhei: Ioan Laslo (1780-
1811), Ioan Boieriu (1812-1820), Ştefan Boieriu (1820-1834), Ioan Boieriu din Aldea (1834-1856),
Alexandru Boieriu (1856-1897), Ştefan Şandor (1897-1916), Ioan Gergely (1917-1924). De
subliniat activitatea acestora şi în calitatea lor de inspectori ai școlilor confesionale ortodoxe și
greco-catolice și gestionarea relațiilor parohiilor și școlilor românești cu administrația publică
locală.
Pe acest fundament, chiar dacă majoritatea comunităților românești din comitatele Ciuc,
Odorhei și Treiscaune, mai ales cele din localitățile etnic mixte, erau mult slăbite, ca urmare a
înăspririi procesului de maghiarizare, devenit politică de stat, după instaurarea dualismului austro-
ungar din anul 1867, a avut loc participarea reprezentanților acestora la înfăptuirea Marii Uniri,
de la 1 Decembrie 1918.
În luna noiembrie 1918 populația românească din cele trei comitate și-a ales Consiliile
Naționale Române locale, s-au constituit Gărzile naționale române comitatenses și locale și după
publicarea, la 8/20 noiembrie 1918, a Apelului la convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba
Iulia, și-a desemnat, în cadrul unor adunări populare, desfășurate într-o atmosferă de entuziasm,
delegații ce urmau să o reprezinte la Alba Iulia.
Muzeul Unirii din Alba Iulia păstrează procesele-verbale, credenționalele și documentele
intitulate „Hotărârea noastră” din toate comunitățile românești din Transilvania, Banat, Crișana și
Maramureș. După cum este cunoscut, în ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia au fost prezenți, în
sala cercului militar din cetate, 1228 de delegați, din care 680 aleși în cele 130 de circumscripții
electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului și Sătmarului. Dintre ei, 35
reprezentau cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei și Trei Scaune. Din actualul județ
Covasna (comitatul Treiscaune): a) Cercul electoral Sfîntu Gheorghe (Săpşi-Săngeorgi) era
reprezentat de: Ioan Modroiu, preot în Vama-Buzău (astăzi județul Braşov); George Cerbu, preot în
Întorsura-Buzăului; Nicolae Cristea din Sita-Buzăului; George Nistor din Teliu (astazi județul
Brasov); Xenofon Comşa din Marcoş (Mărcuș); Nicolae Rusu, înv., Sita-Buzăului – suplent. B)
Cercul electoral Aita-Mare era reprezentat de: Gheorghe Pakular din Aita de mijloc (Aita Medie);
David Pakular din Aita Mare; Ioan Şerban din Belin; Gheorghe Șolcoiu din Arini (astăzi în județul
Brașov); Ioan Ardelean din Arini (astăzi în județul Brașov). C) Cercul electoral Covasna era
reprezentat de: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sârbescu, Nicolae Jurebiţă – toți din
Covasna. Din actualul județ Harghita (comitatul Ciuc): a) Cercul electoral Cîrța (Carifalău)
era reprezentat de: Ioan Suciu, proprietar; Ioan Baciu, propr.; Platon Grigore, propr.; Ioan Platon,
propr.; dr. Emil Precup, prof.; toți din Ghimeș; b) Cercul electoral Gheorghieni (Giurgeu) era

3
reprezentat de: Dr. Petru Musca, adv. din Ditrău Hodoșa; Teodor Urzica; propr. Din Subcetate;
Dumitru Musca, propr. Din Subcetate; Ioan Urzica, propr. Din Sărmaș; Ioan Cotfas, propr. Din
Bilbor; c) Cercul electoral Sânmartin (Ciuc-Sânmărtin) era reprezentat de: Ioan Țeran (Țărcan),
propr. Din Lăzărești; Dumitru Suciu, propr. Din Lăzărești; Ioan Muntean, propr. Din Sânmărtin;
Ilie Sabo, propr. Din Sânmărtin; Toader Mureşan, propr. Din Sânmărtin. Din actualul județ
Harghita (comitatul Odorhei): Cercul electoral Homorod (Homorod-Ocland) era reprezentat
de: Nicolae Ştefan din Jimbor; Vasile Suciu, învățător din Archita (astăzi, jud. Mures); Cercul
electoral Cristuru Secuiesc era reprezentat de: Achim Pandrea din Feleag; Alexandru Murzea,
econom din Vidăcut; Nicolae Maior jun. Din Săcel; Eronim Bereşiu din Săcel. Din actualul județ
Harghita, Cercul electoral Reghin era reprezentat şi de dr. T. Liviu Tilea din Toplița Română.
La 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia au mai participat şi 548 de membri de drept ai Marii
Adunări Naţionale, reprezentanți ai episcopiilor românești, ai societăților culturale, ai institutelor
de învățământ superior și școlilor medii, ai reuniunilor învățătorești, ai reuniunilor de meseriași și
femei, delegații Partidului Social Democrat Român, ai gărzilor naționale și ai societăților
studențești. 13 dintre membrii de drept au fost din zona Ciuc, Odorhei și Treiscaune: 2 protopopi
români, 6 reprezentați ai unor reuniuni și ai unei societăți și 5 reprezentanți ai gărzilor naționale
românești, şi anume: protopopii Constantin Dimian din Treiscaune şî dr. Augustin Tătar din Varviz
(Subcetate); Virgil Nistor din Arpătac (Araci) şi dr. Romul Oltean, avocat din Dobârlău din partea
Reuniunii de cântări din Arpătac (Araci); George Popoviciu și Dumitru Antal, ambii studenți la
Budapesta din partea Societăţii, Petru Maior” a universitarilor români din Budapesta, supleanți
fiind Traian Popoviciu şi Veturia Leucuția; George Axente și Alexandru Axente, ambii din Arpătac
(Araci) din partea Reuniunii femeilor române din comuna Arpătac (Araci); stegar Traian Ludu și
soldat George Șandru, ambii din Prejmer din partea Gărzii naționale române din Treiscaune:
Zaharia Maior și ofițer de administrație Ilie Costea din partea Gărzii naționale române din
Vidacutul-român; Patrichie Murza din partea Gărzii naționale române din Vidacutul-unguresc.
În Marele Sfat Național – organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania până la
unirea administrativă definitivă cu România, ales de Adunarea de la Alba Iulia, în ședința sa din 2
decembrie 1918, din comitatele Ciuc, Odorhei și Treiscaune au făcut parte dr. Augustin Tătariu,
protopop din Subcetate, și dr. Petru Musca din Sărmaș, comitatul Ciuc; Vasile Suciu, învățător și
Ioan Vătășan, preot, ambii din Archita, comitatul Odorhei; Nicolae Cristea din Sita-Buzău, Ioan
Modroiu, preot din Vama-Buzău, Xenofon Comșa din Mărcuș, George Negoescu, preot din Vama-
Buzău, David Păcurar din Aita Mare, comitatul Treiscaune și Ghiță Popp din Poiana Sărată, ca
notar.
În Consiliul Dirigent al Transilvaniei (organism politic provizoriu, cu atribuții legislative,
executive și administrative limitate, din perioada 2 decembrie 1918 - 4 aprilie 1920, a activat ca șef
de serviciu la Resortul Cultelor preotul Virgil Nistor, viitorul episcop al Caransebeşului Veniamin
Nistor, iar Dumitru Antal, viitorul episcop Emilian Antal, la Departamentul Ocrotirilor Sociale și
publicistul Ghiță Popp în Comisia de Cenzori.
De remarcat faptul că la 1 Decembrie 1918, cei doi protopopi români de Alba Iulia, care au
coordonat întreaga activitate a Comitetului de organizare a Marii Adunări Naționale, erau originari
din comitatul Treiscune și din comitatul Ciuc, respectiv protopopul ortodox Ioan Teculescu, din
Covasna, viitorul episcop al Armatei Române Justinain Teculescu și protopopul greco-catolic
Vasile Urzică, din Subcetate.
Este bine cunoscut rolul episcopului ortodox al Caransebeșului, Elie Miron Cristea, viitorul
patriarh al României, în organizarea și desfășurarea Adunării de la 1 Decembrie 1918 și ca membru
al delegației care a prezentat actul Marii Uniri regelui Ferdinand al României întregite.
Reprezentanți ai românilor din actualele județe Covasna și Harghita au participat la
evenimentele care au condus la unirea Basarabiei cu Țara mamă, din martie 1918. Tinerii publiciști
Romulus Cioflec, Nicolae Colan și Ghiță Popp au făcut parte din grupul intelectualilor ardeleni, în
frunte cu Onisifor Ghibu, care s-au implicat în apariția primelor publicații și manuale școlare în
limba română, cu grafie latină, în Basarabia.

4
 Până la recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin tratatele încheiate în cadrul
Conferinței de pace de la Paris, din anul 1920, semnalăm activitatea profesorului și publicistului
Nicolae Bogdan, născut la Hăghig, în cadrul Comitetului Național al Unității Române, de la Paris,
condus de Take Ionescu, și publicarea, de către acesta, a studiului Les roumains de Transylvanie,
precum și calitatea de misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris a teologului
Alexandru Nicolescu, viitor mitropolit greco-catolic de Blaj, născut la Tulgheș.
Spre deosebire de primii ani ai Primului Război Mondial, când tinerii români din
Transilvania au luptat în cadrul armatei statului austro-ungar, de multe ori chiar împotriva fraților
întru credință și neam, după 1 Decembrie 1918, aceștia au participat, sub faldurile tricolore, la
îndeplinirea misiunilor Armatei Române de asigurare a ordinii și liniștii publice în Transilvania și
de eliberare a Budapestei de sub regimul comunist al lui Béla Kun, în rândul cărora s-au aflat şi
români din zonă, precum Nicolae Jurebiță din Covasna, Mihai Todicescu din Sfântu Gheorghe ș.a.
Unirea Transilvaniei cu Țara Mamă a fost pecetluită prin jertfa a peste 500 000 de militari
români, morți și dispăruți. Un număr important dintre acești eroi își dorm somnul de veci în
cimitirele eroilor din Toplița, Miercurea-Ciuc, Valea Uzului, Poiana Sărată, Sfântu Gheorghe,
Brețcu, Araci ș.a.
După înfăptuirea Marii Uniri și recunoașterea internațională a acesteia a urmat perioada
consolidării unirii, trecerea la unificarea legislativă, administrativă, instituțională, economică,
socială și culturală, respectiv integrarea Trasnilvaniei și a celorlalte provincii istorice românești
unite cu țara mamă în administrația unitară a statului român. Pentru românii din județele Ciuc,
Odorhei și Treiscaune, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a constituit o adevărată renaștere
națională pe plan economic, politic și social, spiritual și cultural. Unirea a însemnat și crearea
instituțiilor de drept ale statului român: prefecturi, plăși, primării, revizorate școlare, tribunale,
judecătorii, poliție, jandarmerie, unități militare etc., care au înlesnit și locuitorilor români din
această parte de țară, alături și împreună cu concetățenii maghiari și cei de alte etnii, accesul la o
viață liberă, demnă şi democratică. Între anii 1919 -1940 a avut loc o amplă acțiune de renaștere a
vieții naționale românești și de readucere la normalitate a condiției de român pe aceste meleaguri.
Acțiunile de consolidare a Marii Uniri, în profil teritorial local, au fost gestionate de
prefecturile din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune, instituții conduse, în perioada interbelică, de
oameni politici, dar, în același timp, majoritatea buni profesioniști și apărători ai valorilor naționale
românești, în rândul cărora s-au aflat: în județul Ciuc: Gheorhe Dubleșiu (1919-1920, Alexandru
Vasu (1920 -1922, 1926 -1927), Ștefan D. Spătaru (1923 -1924), Constantin Handra (1925 -1926),
Fanu Ștefănescu (1927 -1928), dr. Aurel Țețu (1928 -1931), Dinu Stolojan (1931-1932), Victor
Oțetea (1933 -1937); în județul Odorhei: Toma Cornea (1920-1922), Valer Neamțu (1922-1923),
Vladimir St. Spătaru (1924 - 1926), Gheorghe Andrieș (1927-1928, 1933 -1936), Mihai
Constantinescu (1936 -1938), col. Ion C. Pleșoianu (1938 -1940); în județul Treiscaune: dr.
Nicolae Vecerdea (1919-1920), Valeriu Neamţu (1920 – 1921), dr. Vicenţiu Rauca Răuceanu
(1922-1926), George Cernat (1927 – 1928), dr. Nicolae Crăciun (1928-1931), dr. Valeriu Bidu
(1933 - 1937), dr. Ioan Culcă (1937 – 1938), col. Constantin Petrini (1938 – aprilie 1940).
Legislația interbelică a permis alegerea în funcția de primar, sau numirea în cea de
„președinte al Comisiei interimare”, în „comunele urbane și rurale”, inclusiv în fruntea orașelor de
reședință a celor trei județe, a unor personalități cunoscute pentru implicarea lor benefică în viața
publică locală. Un exemplu îl constituie, în acest sens, primarii orașului Sfântu Gheorghe din
perioada interbelică, în rândul cărora s-au aflat nume precum: dr. Zaharie Crişan (1920 – 1922), dr.
Izidor Rauca -Răuceanu (1922 - 1926, 1927 -1928), dr. Gyarfas Albert (1928 – 1929), Victor
Maiorescu (1932 – 1933), dr. Vasile Stanciu (1934 – 1937), dr. Nicolae Crăciun (1938 – 1940).
Administrația publică locală era sprijinită de deputații și senatorii aleși de electoratul din
cele trei județe. În Camera Deputaților, de remarcat prezenţa unor cunoscuţi politicieni români din
perioada interbelică, pe listele electorale din județele menționate, după cum urmează: în
Treiscaune: fostul prim ministru Constantin Argetoianu, foştii miniştrii şi secretari de stat
Constantin Angelescu, Constantin Bucşan şi Voicu Niţescu; în județul Ciuc: Virgil Cioflec,
George Moroianu și Ştefan Bogdan; în județul Odorhei: Constantin Tănăsescu, Constantin

5
Anghelescu și Costache Lupu. Adevăraţi lideri locali ai populaţiei româneşti din aceeaşi perioadă
de consolidare a Marii Uniri erau: în județul Treiscaune: Ştefan Bogdan, Vicenţiu Rauca-
Răuceanu, Alexandru Iteanu, părintele protopop Aurel Nistor; în județul Ciuc: Octavian Codru
Tăslăuanu, Vasile Urzică, Aurel Ţeţu, Gheorghe Cerbu; în județul Odorhei: pr. Ioan Popa, Mihai
Constantinescu, Virgil Solomon. Dintre reprezentanții populaţiei maghiare în Parlamentul
României Mari erau: baronul Szentkeresztely Bela (Treiscaune), Pal Gabor, Laslo Dezideriu şi Iosif
Willer din Ciuc și Bethlen Gheorghe și Looar Francisc din Odorhei. Lista senatorilor cuprinde alți
importanți lideri locali, precum: Ghiță Popp, Miron Crețu, Aurel Țețu, Miron Crețu ș.a.
În îndeplinirea unor înalte demnități publice în statul român, nu au uitat locurile natale
patriarhul Elie Miron Cristea, Regent și Prim-Ministru al României, și miniștrii Ghiță Popp,
Octavian Codru Tăslăuanu și Nicolae Colan.
Suflul nou de viaţă românească a fost susţinut prin întărirea bisericii româneşti, prin
promovarea învăţământului în limba română, prin afirmarea culturii naţionale şi stimularea presei
româneşti. Acest complex de acţiuni făcea parte dintr-o strategie economică, socială şi culturală de
perspectivă, ce se bucura de susţinerea şi sprijinul întregii ţări. Un efect benefic asupra vieţii
economice, sociale şi culturale a comunităţilor româneşti l-au avut şi împroprietărirea cu suprafeţe
agricole şi silvice a locuitorilor şi principalelor instituţii: biserici, şcoli, cămine culturale, înfiinţarea
băncilor populare, asociaţiilor profesionale, măsurile de sprijinire a capitalului românesc şi cele de
acordare a unor sporuri sociale salariale învăţătorilor şi profesorilor români din zonă.
La revigorarea vieţii româneşti au contribuit din plin, alături de biserică, şcoală şi asociaţii
culturale (în mod deosebit ASTRA) şi administraţia publică de stat (prefecturi), centrală și locală.
Implicarea directă şi eficientă a statului în asigurarea cadrului legislativ şi logistic necesar afirmării
identităţii naţionale a românilor, a fost în chip fericit completată de o frumoasă solidaritate
naţională, concretizată, printre altele, în „patronarea” şcolilor şi bisericilor româneşti din
„Secuime” de către şcolile normale, protopopiate şi parohii, instituţii şi personalităţi din întreaga
ţară.
În condiţiile istorice cunoscute, cu sprijinul Arhiepiscopiei din Sibiu, condusă de
mitropolitul Nicolae Bălan, a patriarhului Miron Cristea, a românilor din întreaga ţară şi a unei
administraţii româneşti locale foarte apropiată şi implicată direct în viaţa bisericească, culturală şi
naţională, protopopii ortodocşi, alături de cei greco-catolici, au reuşit în doar 20 ani să scrie o
frumoasă pagină din istoria bisericilor şi comunităţilor româneşti din zonă. În aceşti ani s-au
reînfiinţat 41 de parohii, s-au construit 51 de biserici şi capele, 54 de case parohiale, 69 de troiţe şi
tot atâtea clopotniţe, dăruite – în cadrul unor frumoase ceremonii – de şcoli normale din întreaga
ţară, care patronau micile comunităţi româneşti din zonă. Un efect pozitiv asupra desfășurării vieții
bisericești ortodoxe l-a avut îmbunătățirea structurii acesteia, prin înființarea protopopiatelor
ortodoxe Sfântu Gheorghe și Oituz (cu sediul la Târgu Secuiesc), în anul 1924, și al protopopiatului
ortodox Odorhei, în anul 1937. Propunerea de înființare a unui vicariat ortodox pentru județele
Ciuc, Odorhei, Mureș și Treiscaune, cu sediul la Târgu Mureș, formulată în anul 1937, a fost
amânată, concretizându-se abia peste aproape șase decenii, în 1994, prin înființarea Episcopiei
Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Și în perioada interbelică, în fruntea protopopiatelor ortodoxe și
greco-catolice din cele trei județe s-au aflat preoți vrednici, după cum urmează: Gheorghe
Neagovici-Negoescu, din Întorsura Buzăului (1920 – 1924) în Protopopiatul Ortodox
Treiscaune; Aurel Nistor (1924- 1940) în Protopopiatul Ortodox Sfântu Gheorghe; Ioan
Rafiroiu, din Poiana Sărată (1924-1940) în Protopopiatul Ortodox Oituz (cu sediu la Tg.
Secuiesc); Sebastian Rusan (1937-1940) în Protopopiatul Ortodox Odorhei; Ioan Gergely (1917
-1924), Iuliu Laslo-Laurian (1925 -1934) și George Ivan (1935 -1940) în Protopopiatul Greco-
Catolic Odorhei; Artemiu Boieriu, Aurel Arieșanu și Avisalon Costea (1917 -1940) în
Protopopiatul Greco-Catolic Gheorgheni.
Învăţământul românesc din județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune a cunoscut o reală înflorire
în anii de după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 şi până în septembrie 1940. Pe lângă şcolile
primare de stat (unele bilingve) s-au înfiinţat licee şi şcoli normale româneşti în principalele oraşe
din zonă: Liceul „Sf. Nicolae” din Gheorgheni; Liceul „Şt. O. Iosif” şi Gimnaziul „Anastasia

6
Şaguna” din Odorheiu Secuiesc; Şcoala Normală de Fete „Regina Maria” şi Gimnaziul de băieţi din
Sfântu Gheorghe; Gimnaziul mixt „Petru Rareş” şi Şcoala primară de stat din Miercurea-Ciuc;
Şcoala Normală din Cristuru Secuiesc; Gimnaziul Mixt din Târgu Secuiesc ş.a. Printr-o folosire
chibzuită a unor fonduri şcolare şi cu sprijinul statului, în perioada interbelică s-au construit şcoli
noi în majoritatea localităţilor din zonă. Liceele şi şcolile din perioada interbelică erau adevărate
focare de cultură românească. Pe lângă fiecare şcoală existau formaţii de dansuri populare,
ansambluri corale, echipe de teatru. Se organizau serbări şcolare, spectacole în comunităţile
româneşti şi maghiare din judeţ, excursii în întreaga ţară. Se ţineau conferinţe de către personalităţi
de seamă ale vremii. În această perioadă au fost publicate mai multe volume semnate de învăţătorii
şi profesorii români din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în rândul cărora s-au aflat:
Nicolae Vleja (Covasna), Ioan Stoenac (Micfalău), Constantin Dediu (Belin), Octavian Zăbavă
(Sfântu Gheorghe), Constantin Melinte (Brețcu), Gheorghe Rafiroiu (Araci), Aurel Gociman-Oituz
(Brețcu), Octavian M. Dobrotă (Odorhei), Theodor Chindea (Voșlobeni), Constantin Sporea (Vama
Buzăului), Matei Jurebiță (Covasna) ș.a.
După reactivarea despărţămintelor centrale judeţene ASTRA Treiscaune, Ciuc și Odorhei,
în întreaga perioadă interbelică asistăm la o adevărată renaştere naţională. Asociaţiunea a înfiinţat
„biblioteci poporale”, a organizat conferinţe şi prelegeri, şcoli ţărăneşti, cursuri de alfabetizare,
coruri săteşti, echipe de teatru, şezători literare, expoziţii etnografice şi alte activităţi artistice şi
sportive. Toate acestea au contribuit la îmbogăţirea vieţii spirituale a locuitorilor, la păstrarea
nestinsă a flăcării demnităţii naţionale, ASTRA devenind, după cum scria Timotei Cipariu, un
adevărat „reazim al naționalităţii române”. Toți fruntașii vieții publice locale au desfășurat o bogată
activitate astristă. Adunarea generală a Asociațiunii ASTRA din anul 1931 a avut loc la Sfântu
Gheorghe, la care au participat ca invitați de onoare personalități marcante ale vieții publice
românești, precum: mitropolitul Nicolae Bălan, Ion Agârbiceanu, Gheorghe Bogdan-Duică, Tiberiu
Brediceanu, Nicolae Colan, Ioan Lupaș, Coriolan Suciu ș.a.
Cele peste 20 de publicaţiile româneşti editate în județele Ciuc, Odorhei și Treiscaune în
perioada 1919-1940 şi-au propus „să acopere un gol pe tărâmul exprimării publice naţionale în
zonă”, „să lupte pentru afirmarea mai puternică a importanţei şi rolului elementului românesc”..
În redacţiile publicaţiilor româneşti au lucrat ziarişti profesionişti de valoare incontestabilă:
Theodor Chindea, Aurel Gociman, Theodor Atanasiu, Octavian Dobrotă ş.a. Semnau frecvent în
coloanele ziarelor amintite principale personalităţi ale vieţii culturale româneşti şi colaboratori din
afara judeţelor menționate. În fostul judeţ Treiscaune, azi Covasna, respectiv în Sfântu Gheorghe,
în perioada de referință au apărut următoarele publicaţii săptămânale şi lunare în limba română: La
Noi – în judeţul Treiscaune (1932-1934), Neamul nostru (1934-1936), Oituzul (1935-1938),
Curierul grefelor (1936-1937), Era Nouă (1933-1940), revistă lunară editată de Asociaţia
Învăţătorilor din judeţul Treiscaune, Buletinul ASTRA (1938-1940), editat de Despărţământul
Central al judeţului Treiscaune. Printre publicaţiile apărute la Miercurea-Ciuc, în limba română sau
bilingve româno-maghiare, în perioada interbelică erau: Dacia (bilingvă, 1926-1928), Şcoala
noastră (1932-1935), Viitorul Ciucului (1933-1934), Astra Ciucului (1934-1936) şi Ţinuturi
secuizate (1934-1940). La Odorhei, în aceeaşi perioadă au apărut: Gazeta oficială a Revizoratului
Şcolar a judeţului Odorhei (1924-1940), Harghita (1929-1939), Glas românesc în regiunea
secuizată (1935 - 1940), Şcoala practică (1927-1938), Şcoala satului din Secuime (1938-1940).
Tott atunci, la Gheorgheni au apărut: Şcoala şi Familia (1925), Gazeta Ciucului (1929-1940),
Începuturi (1934-1935), iar la Topliţa, în anul 1929, Glasul Călimanilor.
Putem conchide că principalele obiective ale strategiei de integrare a Trasnilvaniei și a
celorlalte provincii istorice românești unite cu țara mamă în administrația unitară a statului român
au fost realizate realizate prin efortul colectiv al autorităților centrale și locale și prin implicare
asocietății civile, al liderilor locali, a comunităților. Toate acestea au stimulat programele de
dezvoltare locală edilitar-culturală, au condus la creșterea gradului de instruire și implicare a
cetățenilor în problemele comunităților locale, sporind spiritul general democratic al societății
românești din perioada interbelică, cu respectarea drepturilor și libertăților pentru toate minoritățile

7
naționale, conform prevederilor tratatelor de pace, încheiate la terminarea Primului Război
Mondial.
Prezentul volum se vrea şi un omagiu adus tuturor celor care, prin activitatea lor pusă în
slujba prezervării și afirmării identității românești din fostele comitate Ciuc, Odorhei și Treiscaune.
Prezentăm, în ordine alfabetică, principalele date biografice și, acolo unde este posibil, fotografiile
a 100 de intelectuali români din județe Covasna și Harghita, participanți la pregătirea, înfăptuirea
și consolidarea Marii Uniri, cei care s-au născut sau au îndeplinit demnități publice în fostele
scaune, respectiv comitate și judeţe Ciuc. Odorhei și Treiscaune, cu mențiunea că au fost alese
simbolic, la Centenar doar 100 de personalităţi, urmând ca să apară în viitor un dicţionar cât mai
complet al personalităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei, inclusiv pe baza semnalelor pe
care le vom primi din partea comunităților locale, după publicarea în mass-media a prezentului
proiect.
Demersul nostru reprezintă, în același timp, o recompensă morală adusă tuturor românilor
din această parte de țară, în frunte cu membrii elitei conducătoare, care au avut de suferit, atât de
mult, urma Dictatului de la Viena, iar apoi, o mare parte dintre ei au suportat și chinurile
închisorilor comuniste, în rândul cărora s-au aflat: Ghiță Popp, Valeriu Bidu, Miron Crețu, Spiru
Tudor, Aurel Țețu, preoții Valeriu Antal, Ioan Rafiroiu, Ioan I. Rafiroiu, Gheorghe Negoiescu,
Emil-Romulus Ciora, Nicanor Filip, Gheorghe Papuc ș.a.

Cei 100 de intelectuali români din generația Marii Uniri, din Covasna și
Harghita, cuprinși în proiectul nostru
1. Emilian (Dumitru) ANTAL (1894-1971), teolog, publicist, mitropolit al Bucovinei, stareț al
Mănăstirii „Sfântu Proroc Ilie”, Toplița. (Toplița)
2. Teodor ATANASIU (1904-?), profesor de filosofie şi drept, avocat, publicist, director al
Gazetei Ciucului. (Gheorgheni)
3. Patriciu BARBU (1848 -1902), jurist, membru fondator al ASTREI şi în Comitetul Naţional
Central al Partidul Naţional Român, participant la mișcarea memorandistă. (Odorheiu Secuiesc)
4. Valeriu BIDU (1895-1967), medic, publicist, lider civic și politic, fost prefect al judeţului Trei
Scaune; în 1952 este arestat şi trimis la muncă la Canalul Dunăre – Marea Neagră. (Sfântu
Gheorghe)
5. Nicodim BELEA (1907 -1986), preot ortodox, profesor, doctor în Teologie, protopop de
Sfântu Gheorghe. (Sfântu Gheorghe)
6. Aron BOIER (1834 -1901), preot greco-catolic, profesor de istorie naturală şi limba maghiară
la Blaj, paroh şi protopop al Aiudului. (Ghidfalău)
7. Gheorghe BOTA (1889 –?), profesor de filozofie şi drept, publicist şi om de cultură, autor de
volume de proză și versuri, deputat de Bihor. (Araci)
8. Petre A. BOTIANU, jurist, prim – pretor și secretar general al orașului Toplița Română,
redactor la publicația Glasul Călimanilor; împreună cu patriarhul Elie Miron Cristea s-a
implicat în organizarea cimitirului eroilor din Primul Război Mondial și a Mausoleului de la
Secu – Toplița. (Toplița)
9. Nicolae BOGDAN (1867-1952), profesor de limba română, maghiară şi latină, publicist, autor
de manuale școlare, membru al Comitetului Naţional al Unităţii Române din Paris, condus de
Take Ionescu. (Hăghig)
10. Ioan BOZOCEANU (1846-1897), profesor, doctor în Filosofie, membru în conducerea
ASTREI şi a Partidului Naţional Român, profesor la Colegiul Andrei Șaguna, din Brașov.
(Vâlcele)
11. Aurel BUCUR (1911 -1971), medic, doctor în ştiinţe medicale, medicul chirurg care a realizat
primele operaţii pe inimă şi vase de sânge. (Topliţa)

8
12. Ioan BUCUR (1868-1947), avocat, înalt funcționar public, participant la mișcarea
memorandistă și la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.
(Toplița).
13. Octavian BUCUR (1901-1986), inginer electro-mecanic, autorul unor proiecte de anvergură la
marile combinate de la Hunedoara, Reșița și Roman. (Toplița)
14. Niță BUZEA (1904 -1986), învățător, inspector școlar, publicist. Membru în colegiul de
redacţie al revistei „Era Nouă” şi în conducerea Băncii Populare „Progresul” a învăţătorilor din
jud. Treiscaune. (Covasna)
15. Elie CÂMPEANU (1859-1937), preot greco - catolic, publicist, protopop al Protopopiatului
greco-catolic Gheorgheni, colaborator la Enciclopedia Română, coordonată de C. Diaconovici;
în timpul Primului Război Mondial condamnat la moarte în contumacie de autorităţile austro-
ungare. (Gheorghieni)
16. George CERBU, preot ortodox, avocat, participant la Marea Adunare Națională de la Alba
Iulia, de la 1 Decembrie 1918; deputat în Camera Deputaților, din partea județului Ciuc.
(Întorsura - Buzăului)
17. Ioan CICHI CIUNCAN, învăţător, membru în Corpul Voluntarilor Români din Transilvania,
veteran de război, autorul cronicii intitulate Memorii din Carpați și din răsăritul îndepărtat
(1914 -1920). Zile mari, zile trăite de Ioan Cichi, voluntar în Legiunea Română. (Belin)
18. Constantin CIOFLEC (1880-1979?), profesor de limba română, custode la Biblioteca
Academiei Române din București și profesor la Liceul „C. Diaconovici Loga” din Timișoara.
(Araci)
19. Dimitrie CIOFLEC (1829-1891), învățător, profesor, folclorist, autorul culegerii de poezii
populare din Araci (1855) şi ctitorul „casei culturale româneşti” clădită în 1910 din banii săi
(azi capela ortodoxă). (Araci)
20. Romulus CIOFLEC (1882-1955), profesor de limba română, publicist, scriitor, autor de
nuvele, schițe, povestiri, volume memorialistice, piese de teatru și romane, redactor la
publicațiile Cuvânt moldovenesc; Sfatul Ţării și Şcoala moldovenească, toate apărute la
Chișinău, în 1918. (Araci)
21. Silvester CIOFLEC (1889 -1969), profesor de limba română și germană. A fost profesor la
Chișinău, apoi la Timișoara, unde, din 18929 a îndeplinit și funcția de inspector-șef al Regiunii
Școlare Timișoara. (Araci)
22. Ștefan CIUTAC (1880 -?), preot ortodox şi învăţător în parohiile Micfalău și Cernat, revenit la
ortodoxie după ce a funcționat ca învățător și preot reformat 32 de ani. (Cernat)
23. Teodor CHINDEA (1895-1982), profesor de limba română, publicist, director fondator și
redactor al publicației Gazeta Ciucului, autor a mai multor volume de istorie și manuale
școlare; azi, școala din Voșlobeni îi poartă numele. (Voșlobeni)
24. Nicolae COLAN (1893-1967), teolog, prof. univ., publicist, mitropolit al Ardealului, ministru
al Educaţiei Naţionale, al Cultelor, membru al Academiei Române, autor a peste 2000 de
volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească. (Araci)
25. Gheorghe COLAN (1896-1963), jurist, publicist, secretar general al Uniunii Notarilor din
România; în timpul Primului Război Mondial a luptat în armata română, pe frontul de la
Mărășești; Cavaler al ordinului „Coroana României” (1938).
26. Dimitrie COLTOFEANU, preot ortodox în Brețcu, protopop al Protopopiatului Treiscaune,
între anii 1885 -1903, inspector al școlilor confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune,
membru în conducerea Asociațiunii ASTRA, corespondent la publicațiile „Telegraful Român”,
„Gazeta Transilvaniei” ș.a. (Brețcu)
27. Augustin COSMA (1848-1926), preot ortodox la Micfalău; în 1917 a fost arestat, întemnițat la
Brașov. După arestarea lui, cei peste o mie de credincioși din Micfalău au fost siliți să treacă la
religia romano-catolică; decorat cu ordinul „Coroana României cu drept de cavaler”. (Micfalău)
28. Miron CREŢU (1887-1960), medic, medic șef al județului Treiscaune, senator. Prefect al
judeţului Trei Scaune; după 1949 este arestat şi obligat să muncească la Canalul Dunăre –
Marea Neagră; la ieşirea din închisoare i s-a stabilit domiciliul forţat la Vatra Dornei. (Hăghig)

9
29. Elie Miron CRISTEA (1868-1938), teolog, publicist, patriarh al României, regent și prim –
ministru al guvernului României, membru de onoare al Academiei Române; a participat la
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 și a făcut parte din delegaţia
care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti; autor a numeroase volume, studii şi articole de
teologie ortodoxă şi cultură românească. (Toplița)
30. Ilarie DEBU, avocat, doctor în drept, reprezentant al comunității românești din Miercurea -
Ciuc, în perioada interbelică, vicepreședinte al filialei Ciuc al Partidului Național Țărănesc. A
susținut moral și financiar apariția publicației Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost arestat și
întemnițat de poliția „populară” maghiară (Miercurea-Ciuc)
31. Ioan DIMA (1883-?), învățător, publicist, subrevizor şcolar judeţean, preşedintele Asociaţiei
învăţătorilor din judeţul Treiscaune, membru în Comitetul de redacţie al revistei Era Nouă.
(Covasna)
32. Constantin DIMIAN, preot, protopop al protopopiatului Treiscaune, inspector al școlilor
confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune, președinte al Despărțământului Treiscaune –
Ciuc al Asociațiunii ASTRA, autor de manuale școlare. (Brețcu)
33. Constantin DIMIAN jr. (1876-1959), preot ortodox, publicist, colaborator la Telegraful
român şi la multe publicaţii româneşti din Ardeal; din anul 1908 a fost preot la o comunitate
românească din Banatul sârbesc, unul din liderii românilor din zona menționată. (Brețcu)
34. Vasile I. Dobrean (1897 -?), memorialist şi monograf local, veteran de război, figură
emblematică a ţăranului român păstrător al comorilor identităţii noastre naţionale: limba, portul
şi credinţa. (Subcetate)
35. Octavian DOBROTĂ (1896-?), profesor de limba română, publicist în Odorheiu Secuiesc,
redactor şef al publicaţiei Glas românesc în regiunea secuizată, autor al volumului Strană de
strigăt românesc. Proiectul interbelic al reromânizării „secuizaţilor”, apărut postum (Odorheiu
Secuiesc)
36. Gheorghe Dubleșiu (1875-1938), avocat, membru al Partidului Național Român, membru al
ASTRA în Despărțământul Deva și membru fondator și pe viață al Despărțământului
Hunedoara, delegat al colegiul electoral al cercului electoral Hunedoara la Marea Adunare
Națională din 1 Decembrie de la Alba-Iulia, a fost prefect al județului Ciuc între anii 1919-1920
și prefect al județului Hunedoara între anii 1922-1926. (Miercurea-Ciuc)
37. Ioan FLORIAN (1824 -1894), jurist, președinte al Tribunalului din Odorheiu Secuiesc, lider al
populației românești din localitate. (Odorheiu Secuiesc)
38. Gheorghe FURTUNĂ (1885-1937), învățător, preot ortodox, președinte al Asociației
Învățătorilor Români din județul Treiscaune. (Covasna)
39. Gavril GAFTON (1909 -1999), jurist. A lucrat în Ministerul Finanțelor și la unități din
subordinea acestui minister din Cernăuți, Oradea, Brașov și Tg. Mureș. (Subcetate)
40. Ioan GARCEA, preot ortodox la parohia Bățanii Mari, cu o activitate remarcabilă de
reînnodare a tradiţiilor româneşti în viaţa comunităţii de revenire la credința strămoșească a
românilor înstrăinaţi; autorul Cronicii parohiei Bățanii Mari (1920 -1950). (Bățanii Mari)
41. Aurel Gociman Oituz, prof. Univ. la Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj-Napoca
în perioada interbelică, autor a numeroase lucrări, studii şi articole pe teme privind economia
forestieră, cooperaţia, transportul, dar şi de istorie a românilor din „Secuime”. (Breţcu)
42. Nicolae JUREBIȚĂ (1898-1991), jurist, a contribuit la organizarea gărzilor naţionale din
Treiscaune și a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, în delegaţia covăsneană.
(Covasna)
43. Gheorghe JUREBIȚĂ (1894 -1968)), preot ortodox, profesor, publicist, a îndeplinit funcţii
importante la Episcopia de Cetatea Albă – Ismail și a editat Buletinul Episcopiei, în perioada
1925-1932. (Covasna)
44. Matei JUREBIȚĂ (1908 -1995), profesor de muzică, compozitor, autor de manuale școlare,
şef de muzică şi dirijor al muzicii Regimentului 36 Infanterie. (Covasna)

10
45. Nicolae MAIOR (1894-1975), inginer constructor, prof. univ., a lucrat în administraţia căilor
ferate și a fost profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara; a publicat un tratat de Mecanica
pământurilor, în două volume. (Toplița)
46. Ioan MAXIM (1901-1978), fizician, doctor în științe fizice, preparator la Institutul de Fizică
Teoretică și apoi prof. Univ. la Universitatea clujeană. (Târgu Secuiesc)
47. Ioan MOGA (1813 -1868), preot ortodox, protopop al protopopiatului „Hăghigului şi
Vâlcelelor”; a participat la Adunarea Naţională de la Blaj (1848), fiind ales în Comitetul
Permanent de la Sibiu. (Vâlcele)
48. Ioan MODROIU (1886 -?), preot ortodox la Vama Buzăului; a fost întemnițat în lagărele din
vestul Ungariei, împreună cu alți preoți români, pentru „trădare de patrie” și „spionaj
românesc”; a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918.
(Vama Buzăului)
49. Petru MUSCĂ (1883-1969), medic, profesor universitar, participant la Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918; primar al municipiului Târgu Mureş,
autorul unor articole şi studii de specialitate. (Ditrău)
50. Constantin NEDELCU (1906-?), inginer, inventator; în anul 1929 pleacă în America, unde, în
anul 1935 a absolvit Institutul Tehnic „Drexen” din Philadelphia; întors în țară, a fost un
apreciat inginer mecanic, inventator și organizator de producție și proiectant de benzi
transportoare de mare capacitate. (Zagon)
51. Gheorghe NEAGOVICI - NEGOESCU, preot ortodox, membru al unei „dinastii” de preoţi
ce au slujit în Întorsura Buzăului timp de peste 200 de ani, protopop al Protopopiatului Ortodox
Treiscaune; arestat în anii Primului Război Mondial (împreună cu alţi preoţi români din curbura
Carpaţilor) și întemnițat în lagărele din vestul Ungariei. (Întorsura Buzăului)
52. Aurel NEGOIESCU (1900 -1957), preot ortodox la Gheorgheni și Întorsura Buzăului, cu o
activitatea de excepţie depusă în parohia Gheorgheni, în perioada interbelică, pe tărâmul
propăşirii Bisericii ortodoxe şi a culturii româneşti; ataşamentul faţă de Biserică şi rezervele
exprimate faţă de noul regim comunist ateu au constituit principalele sale „capete de acuzare”
pentru întemnițarea sa la şantierul de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, unde și-a găsit
obștescul sfârșit. (Întorsura Buzăului)
53. Alexandru NICOLESCU (1882-1941), teolog, doctor în Filozofie şi Teologie, publicist,
mitropolit greco-catolic de Blaj; în 1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința
de Pace de la Paris; autorul unor volume de studii teologice, meditaţii, predici, conferinţe și
cuvântări ocazionale. (Tulgheș)
54. Aurel NISTOR (1882-1974), preot ortodox, protopop, publicist, deputat, lider al comunităţii
româneşti din fostul judeţ Treiscaune, participant la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
de la 1 Decembrie 1918, deputat în primul Parlament al României Mari; autor a numeroase
lucrări, studii, articole şi conferinţe despre istoria românilor din fostele scaune secuiești. (Araci)
55. Pompiliu NISTOR (1883-1961), medic, lider al Asociațiunii ASTRA, preşedinte al Societăţii
„Petru Maior” a studenţilor români din capitala Ungariei, unul din organizatorii Corpului
Voluntarilor Români Ardeleni şi Bucovineni militanţi pentru Marea Unire. (Araci)
56. Dionisie Nistor (1891 -1915), profesor de limba română, fiul preotului Dionisie Nistor,
absolvent al Facultăţii de Litere din Jena şi al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din
Budapesta, profesor la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov, mort pe frontul din Galiţia în
Primul Război Mondial. (Araci)
57. Veniamin (Virgil) NISTOR (1886-1963), teolog, publicist, participant la Marea Adunare
Națională de la Alba Iulia, șef de serviciu la Resortul Cultelor din Consiliul Dirigent, consilier
la Arhiepiscopia Sibiului, episcop al Caransebeşului, autor al mai multor studii şi lucrări
teologice. (Araci)
58. Ilie OLTEANU (1903 -1968), medic. Sportiv de performanţă, om de cultură, luptător pentru
drepturile românilor din curbura Carpaţilor, colaborator apropiat al prof. Iuliu Haţieganu, a fost
primul medic din România (probabil şi din Europa) care la începutul anilor 1950 a introdus
gimnastica în aer liber şi ergoterapia în tratamentul bolnavilor de TBC. (Covasna)

11
59. Romulus OLTEAN (1885 -?), jurist, doctor în științe juridice, absolvent al Academiei Regale
de Drept din Bratislava¸ beneficiar al unei burse din partea Fundației Gojdu. A participat la
Marea Adunare din Alba-Iulia, ca reprezentant al gărzilor naționale românești. (Dobârlău)
60. Valeriu OȚETEA, avocat, doctor în drept, fost prefect al judeţului Ciuc. Împreună cu soţia sa,
Vica Oţetea, a pus bazele societăţii civile româneşti din perioada dintre cele două războaie
mondiale, fiind o personalitate emblematică pentru românitatea din zonă. (Miercurea-Ciuc)
61. Grigore PĂLTINEANU (1892-1945), jurist, doctor în „științe de stat”, notar și prim-pretor la
Pretura Plășii Sf. Gheorghe și subprefect al judeţului Treiscaune, demnități publice din care a
contribuit la dezvoltarea administraţiei locale şi la valorificarea resurselor balneo-climaterice.
(Sfântu Gheorghe)
62. Ioan PETRIC (1817-1903), preot ortodox, protopop al Protopopiatului al II-lea al Braşovului
și protopop (administrator) al Treiscaunelor, contribuind la zidirea mai multor biserici și şcoli
confesionale ortodoxe, sub deviza: „a ţine prin duhul cel bun şi curăţenie Biserica şi Şcoala”, în
concordanţă cu „cerinţele cele multe ale timpului de faţă”. (Sfântu Gheorghe)
63. Iosif POPOVICI (1904-1939), preot ortodox, fiul preotului Alexie Popovici din Sfântu
Gheorghe, întemnițat în anii Primului Război Mondial în lagăre din vestul Ungariei; a contribuit
la restaurarea Bisericii Ortodoxe din Sf Gheorghe, iar la moartea sa, și-a lăsat întreaga avere
parohiei în care a slujit o viață și unei fundații care avea ca scop școlarizarea de tineri români și
finanțarea corului ASTRA. (Sfântu Gheorghe)
64. Ghiţă POPP (1883-1967), jurist, doctor în drept, publicist şi om politic, militant în presa
vremii, de până la 1918, cu curaj, demnitate şi convingere pentru unirea Transilvaniei cu patria
mamă, deputat în mai multe legislaturi, ministru, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc,
membru al delegației care a încheiat Armistițiul de pace cu URSS, în septembrie 1944 şi, în
final, deţinut politic. (Poiana Sărată)
65. Petru POP (1794-1869), preot ortodox, protopop al Treiscaunelor şi „inspector şcolar teritorial
pentru şcoalele ortodoxe”, participant la Adunarea de la Blaj din 15 mai 1848, ales în delegaţia
care urma să prezinte dorinţele românilor ardeleni Dietei de la Cluj. (Brețcu)
66. Cristifon PURECEL (1893-1983), poet popular, veteran de război, autorul volumelor: Dorul
soldatului - poezii din război, Braşov, 1915; Patima războiului, Braşov, 1916; Fata şi feciorul,
Braşov, 1916; a fost primul primar român al comunei Barcani. (Barcani)
67. Ioan RAFIROIU (1882-1948), preot ortodox în Poiana Sărată, protopop al protopopiatului
Oituz, cu sediul la Târgu Secuiesc, publicist, lider al Asociațiuni ASTRA, în timpul Primului
Război Mondial s-a înrolat ca preot voluntar în Armata Română, fiind decorat cu mai multe
ordine şi medalii. (Araci)
68. Ioan I. Rafiroiu (1907 -1982), preot ortodox, arhivist, paroh în parohia Târgu Secuiesc,
membru activ în cadrul ASTREI, la întoarcerea din refugiu, în 1944, a fost întemnițat la Sfântu
Gheorghe de „poliția populară” maghiară. După desfiinţarea protopopiatului Oituz, în 1952, a
asigurat păstrarea şi prelucrarea arhivei parohiilor ortodoxe şi greco-catolice din fostul judeţ
Treiscaune. (Târgu Secuiesc)
69. Iosif RAFIROIU (1902-1989), inginer, reputat specialist în domeniul minier, îndeplinind
funcția de inginer-șef la minele de aur ale statului din Baia Mare și la exploatările miniere din
Deva, Baia Mare și Roșia Montană. (Araci)
70. Gheorghe RAFIROIU (1907-1956), profesor de istorie-geografie la licee din Oradea, Salonta
și Lugoj, autorul mai multor volume, printre care şi Monografia localității Araci (1938). (Araci)
71. Silvestru RAFIROIU (1903-1961), arhitect, cu stagii postuniversitare şi excursii documentare
la Constantinopol, Viena şi Roma, arhitect al municipiilor Arad și Timișoara; a proiectat
numeroase biserici ortodoxe, în stil bizantin, şi alte edificii publice „în stil curat românesc”.
(Araci)
72. Remus RAFIROIU (1900 -1991), inginer, șeful secției silvice al Domeniilor Mocioni, iar în
anul 1925 devine secretar personal și administrator al Domeniului Mocioni, membru al mai
multor importante instituții economice, financiare, culturale și civice din județul Arad. (Araci)

12
73. Vicenţiu RAUCA-RĂUCEANU (1888-1954), jurist, deputat, publicist, doctor în drept, prefect
al judeţului Trei Scaune (1922-1927), director de bancă, coproprietar și redactor al ziarului „La
noi, în Treiscaune”, funcții în care s-a impus „prin cultură, erudiţie, profesionalism, afirmându-
se ca un conducător dinamic, adeptul unei concepţii moderne despre administraţia de stat”.
(Hăghig)
74. Isidor RAUCA-RĂUCEANU (1891-1975), jurist, publicist, doctor în științe juridice. Asesor
la Tribunalul din Odorhei, subprefect al comitatului Odorhei, prim-pretor la Pretura plășii Sf.
Gheorghe, primar al orașului Sfântu Gheorghe, coproprietar și redactor al ziarului „La noi, în
Treiscaune”; în calitate de primar al orașului Sf. Gheorghe a contribuit la modernizarea și
dezvoltarea infrastructurii urbanistice a localității. (Hăghig)
75. Sebastian RUSAN (1884 -1956), preot ortodox, administrator protopopesc în Odorheiu
Secuiesc, arhiepiscop de Iaşi şi mitropolit al Moldovei; împreună cu alţi intelectuali români din
fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Treiscaune s-au numărat printre iniţiatorii şi susţinătorii
proiectului de reromânizare a românilor secuizaţi. (Odorheiu Secuiesc)
76. Nicodim RUSSU (1859 -1931), învăţător la şcoala confesională din Voşlobeni, pe care a slujit-
o cu dragoste şi competenţă o jumătate de secol, iar faptul că această „insulă românească” nu s-
a maghiarizat, se datorează şi învăţătorului Nicodim Rusu. (Voșlobeni)
77. Nicolae RUSSU (1860-?), învățător, director la școala din Sita Buzăului, delegat al românilor
din Buzăul Ardelean la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia; azi,
școala din Sita Buzăului îi poartă numele. (Sita Buzăului)
78. Eugen SIBIANU (1884-1948), economist, publicist, lider al Asociațiunii ASTRA, șef al
Serviciului financiar din cadrul Prefecturii județului Treiscaune și pentru un scurt timp primarul
orașului Sfântu Gheorghe (1944); președinte al Despărțământului Central Treiscaune al
ASTREI și redactor șef al publicației Buletinul ASTRA, al despărțământului menționat.
(Dobârlău)
79. Aurel SOCACIU (1904 -?), profesor de limba română în Sfântu Gheorghe şi Braşov, consilier
eparhial, primul născut din cei opt copii ai familiei Socaciu din Vâlcele, a căror descendenţi au
fost medici, profesori, jurişti, actori, între care și cunoscutul cântăreţ de muzică folk Victor
Socaciu. (Vâlcele)
80. Stelian SOCACIU (1920 -?), profesor de teologie, publicist, funcţionar superior în Ministerul
Cultelor; a publicat ”Medalioane” ale unor personalităţi proeminente, foşti elevi şagunişti; este
şi autorul unui jurnal de memorii şi pagini din istoria localităţii Vâlcele, păstrat de familie în
manuscris. (Vâlcele)
81. Constantin SPOREA (1876-1954), profesor de limba română şi scriitor hunedorean, fost
director al Şcolii Normale din Deva, autor al mai multor studii şi lucrări de pedagogie şi al unor
lucrări beletristice; s-a remarcat ca fruntaş astrist, publicist, animator al vieţii culturale şi
ştiinţifice din zonă, prieten cu mari personalităţi publice ale vremii. (Vama Buzăului)
82. Nerva Viorel Stoica (1903-?), jurist, doctor în științe juridice, participant la Marea Adunare
Naţională de la 1 Decembrie 1918, fiu al unei familii de moşieri români ardeleni; în 1945 a fost
nevoit să părăsească Ministerul Economiei Naţionale, unde lucra ca specialist, şi să se
stabilească la Miercurea-Ciuc, unde a fost epitrop de onoare al Parohiei Ortodoxe Miercurea-
Ciuc II. (Miercurea-Ciuc)
83. Dumitru ȘTEFAN, jurist și înalt funcționar public; beneficiind de o bursă acordată de Fundația
„Moga” a fost student al Universității din Viena; după 1919 a fost prim procuror la Brașov.
(Covasna)
84. Ioan STOENAC (1907 -?), învăţător, publicist, a fost directorul şcolii din Micfalău, inspector
general şcolar al judeţului Treiscaune, redactor şef al revistei Era nouă, publicaţie lunară editată
de Asociaţia Învăţătorilor din Treiscaune. (Micfalău)
85. Ioan ŞOLNAI (1839 -?), preot greco-catolic timp de 60 de ani în parohia Poian, iar în perioada
1888-1909 a îndeplinit și funcția de protopop al protopopiatului greco-catolic Treiscaune.
(Poian)

13
86. Augustin TĂTAR (1887- 1947), preot greco-catolic, doctor în teologie și filosofie, protopop
al Giurgeului, la 1 Decembrie 1918 a însoţit delegaţiile din satele româneşti din comunele
învecinate, din partea protopopiatului greco-catolic, la Marea Adunare Naţională de la Alba
Iulia; a fost apoi profesor de religie la Liceul „Sfântul Vasile” din Blaj, apoi rector al
Academiei Teologice. (Subcetate)
87. Justinian TECULESCU (1865-1932), preot ortodox, ierarh, general de armată, publicist,
protopop în Alba Iulia, episcop al Armatei și al episcopiei Cetatea Albă-Ismail (1924-1932); în
calitate de protopop de Alba Iulia, în anul 1918, în cadrul Consiliului Național Român local, s-a
implicat în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia; în anul 1919 este ales senator
în primul Parlament al României Mari. (Covasna)
88. Alexandru TEODORESCU (1897-1972), general, participant la luptele din Primul și al
Doilea Război Mondial; fost ofițer de Stat Major, comandant de regiment, cu gradul de general,
distins cu numeroase decorații: Ordinul Mihai Viteazul, Steaua României, Coroana României.
(Vâlcele)
89. Eremia TICUȘAN (1881 -?), preot ortodox, profesor în Mărtănuş, Zagon, Băcel, Boroşneu
Mic și Covasna, unde, în 1938, împreună cu alţi intelectuali, va ridica statuia ostaşului român,
monument dărâmat în 1940 în timpul ocupaţiei horthyiste; este autorul unei monografii a
parohiei Covasna. (Covasna)
90. T. Liviu Tilea (1866-1930), medic, a făcut parte din Societatea academică studențească,
România Jună” din Viena, evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit la Toplița Română,
unde a luat parte activă la mișcările politice de emancipare românească ale epocii. A fost ales în
Consiliului Național Român județean Mureș și delegat al Cercului electoral Reghin la Marea
Adunare Națională din 1 Decembrie de la Alba-Iulia. (Toplița)
91. Mihai TODICESCU (1878-1973), general, comandant al Centrului de Instrucţie al Infanteriei
şi al Garnizoanei militare Sfântu Gheorghe, numit în această funcţie în 1920, îndeplinind
această grea şi onorantă misiune timp de zece ani; din 1930 este avansat în conducerea Statului
Major al Armatei Române. (Sfântu Gheorghe)
92. Alexandru TOHĂNEANU (1907-1988), prof. Univ. Licențiat în arte plastice şi psihologie;
doctorat în filozofie şi litere; a fost profesor la la Institutul de Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu”, la Institutul Pedagogic şi la Institutul Central de Perfecţionare a Personalului
Didactic din București; autor de manuale universitare, studii şi articole și a unui „Jurnal”
ilustrat, ajuns la 62 de volume. (Întorsura -Buzăului)
93. Spiru TUDOR, profesor de limba română, director al Gimnaziului Petru Rareș din Miercurea –
Ciuc, între anii 1930 -1940, președinte al despărțământului ASTRA Ciuc, arestat și întemnițat
în anul 1947, pentru că a făcut demersuri pentru reînființarea Gimnaziului Petru Rareș,
desființat în toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena. (Miercurea-Ciuc)
94. Aurel ȚEȚU, avocat, doctor în drept, numit prefect al județului Ciuc, în anul 1932, iar apoi a
fost ales deputat în Camera Deputaților, pe listele Partidului Național Țărănesc, din județul
Ciuc. A susținut moral și financiar apariția publicației Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost
arestat și întemnițat de poliția „populară” maghiară (Miercurea-Ciuc)
95. Gavril V. URZICĂ (1908-1949), învățător la Școala din Sărmaș-Fundoaia și la Școala Primară
din Subcetate-Centru, a pus prima piatră la temelia actualei clădiri în care funcționează Liceul
„Miron Cristea” din comuna Subcetate, în calitate de director al școlii. (Subcetate)
96. Vasile URZICĂ (1872-1970), preot greco-catolic, administrator al protopopiatului Giurgeului,
cu sediul în Subcetate; s-a ocupat de construirea bisericii de piatră și pictarea ei; la declanșarea
Primului Război Mondial a fost obligat de autorități să părăsească satul, cu soția și cu cei trei
copii, stabilindu-se la Alba Iulia, în anul 1918 a îndeplinit funcția de protopop greco-catolic la
Alba Iulia, vicepreședinte al Consiliului Național Român local din Cetatea Unirii și membru de
drept al Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918. (Subcetate)
97. Nicolae VECERDEA (1861-1938), jurist, doctor în drept, membru fondator al Băncii
„Albina”, al Asociaţiunii ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului,
a donat sume importante pentru construcţia Palatului ASTRA – Muzeul Asociaţiunii şi a

14
 Catedralei mitropolitane, primul prefect al judeţului Treiscaune, după Marea Unire. (Sfântu
Gheorghe)
98. Isidor VLAD (1884 -1965), preot în Miercurea-Ciuc, unde a slujit între anii 1907 – 1965;
figura sa a fost imortalizată de Mihail Sadoveanu în schiţa Modoraş, precum şi în personajul
„preoteasa Olimbiada” din romanul Nicoară Potcoavă; despre el au scris şi scriitorii maghiari
Fodor Sándor, în romanul Zece sticle cu apă minerală, şi Tamási Aron, în volumul Abel.
(Miercurea-Ciuc)
99. Nicolae VLEJA (1907-2004), învățător, publicist, directorul Școlii generale din Voinești-
Covasna, în perioada interbelică a fost inspector școlar și secretar general de redacție al
publicației Era Nouă, revistă lunară editată de Asociația Învățătorilor din județul Treiscaune.
(Covasna)
100. Gheorghe ZAHARIA (1851-1932), învăţător, autorul manualelor școlare Carte de cetire
pentru şcoalele primare române, partea I şi a II-a, Braşov, 1891; a desfăşurat o vastă activitate
culturală, socială şi de interes economic şi naţional, în 1919-1922 este ales primar în comuna
Întorsura Buzăului. (Întorsura Buzăului)

Sfântu Gheorghe, 9 august 2018

D r. Ioan LĂCĂTUȘU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ

15