CUPRINS

CAPITOLUL I..............................................................................................................................2

1. INTRODUCERE......................................................................................................................2

1.1. Poluarea si depoluarea apelor.........................................................................................2

1.2. Modul de actiune a absorbantilor naturali........................................................................8

1.2.1. Aplicabilitatea absorbanţilor naturali..........................................................................9

CAPITOLUL II...........................................................................................................................14

2. SOLUTII PENTRU REMEDIEREA POLUARII APELOR.....................................................14

SUBTERANE............................................................................................................................14

2.1. Tehnici de remediere......................................................................................................14

2.2. Integrarea Romaniei in Europa si schimbarea tehnologiilor de depoluare a apelor......17

2.3. Rezultate obtinute si moduri de aplicare:.......................................................................18

2.4. Obiectivele integrarii.......................................................................................................18

CAPITOLUL III..........................................................................................................................23

3. DEPOLUAREA APEI SI EFECTUL ACESTEIA..................................................................23

3.1. Compententele specifice elaborate de specialisti pentru depoluarea apelor................23

3.2. Dispersia uraniului din sol in depoluarea apelor............................................................26

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................28

1
 CAPITOLUL I
1. INTRODUCERE

1.1. Poluarea si depoluarea apelor

Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu
poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a
modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se
manifesta in prezent la scara planetara.Criza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic
industrializate, cat si tarile slab dezvoltate,cu climat arid, unde productia agricola este limitata
prin lipsa apei.
Circuitul apei de la o sursa si pana la folosinta (casnica, agricola, industriala etc.)
poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana, ce modifica si
altereaza calitatile fundamentale. Poluantii dever- sati contribuie in mare masura la
reducerea cantitatii de oxigen dizilvat; oxige- nul dizolvat in apa reprezinta pt. majoritatea
organismelor acvatice un factor iritant in dezvoltarea lor.
Daca reziduurilor li se pemite sa domine mediul, echilibrul natural este piedut si
acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a
vremii.
Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate –
solide, lichide, gazoase, radioactive – apele sufera modificari fizice, chimice sau biologice,
susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata
acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism.
Poluarea apei este produsa de trei categorii de poluanti:
 Fizici
 Chimici
 Biologici
Poluarea apei datorita agentilor fizici apare ca urmare a evacuarii in apa a
materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a
reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea
termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversarile apelor de racire care provin din
industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca
urmare a acestor deversari, poate duce la modificari intolerabile pentru cea mai mare parte a
speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate
fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufera pentru ca temperaturile
superioare maresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita 'poluare
termica'.
Poluarea chimica rezulta din deversarea in ape a diversilor compusi ca : nitrati,
fosfati si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deseuri provenite din
industrie sau din activitati care contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.

2
Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfati a devenit tot mai ingrijoratoare in ultimul timp, mai
ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ingrasaminte cu azot in
sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in
cantitati mari. Consumul de apa cu concentratie mare de nitrati poate duce la "boala
albastra" a copiilor - methemoglobinemie. O cauza principala a poluarii apelor o constituie
hidrocarburile - prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizatiei moderne.
Poluarea apei datorita agentilor biologici (microorganisme si materii organice
fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept
urmare raspandirea unor afectiuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida.
La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura
industriile alimentare, industria hartiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hartie de
dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce priveste poluarea, cu un oras de 500.000 de
locuitori. Nu mai putin periculoase, sunt apele uzate provenite de la cresterea animalelor in
marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe
spatii inchise, foarte restranse.
Poluarea apei cu substante organice de sinteza este datorata in principal,
detergentilor si pesticidelor. In S.U.A.,de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proportia de
dermatoze (afectiuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de
poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria
materialelor plastice sau care apar datorita intrebuintarii in orezarii a octoclordifenilului. Pe
langa aceste substante, mai participa nenumarate alte substante organice de sinteza, cum
sunt fenolii in apele continentale.
O problema speciala o reprezinta poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara
in urma unor caderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a
incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc
energie atomica sau de la cercetarile nucleare.
Consecintele poluarii asupra mediului:
 posibilitatea contaminarii sau poluarii chimice a animalelor acvatice;
 contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica si radioactiva a legumelor,
fructelor sau a zarzavaturilor;
 Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micsorarea
capacitatii de debarasare fata de diversi poluanti prezenti la un moment dat.
Asupra sanatati:
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul ca oamenii nu beau suficienta
apa sau apa bauta nu are cele mai bune calitati.
I. Boli infectioase:
 boli microbiene: febra tifoida, dizenteria, holeria;
 boli virotive: poliomielita, hepatita epidemica;
 boli parazitare:dizenteria, giardiaza.
II. Boli neinfectioase: determinate de contaminarea apei cu substante chimice cu
potential toxic:
• Intoxicatia cu plumb (saturnism), se manifesta prin:
 oboseala nejustificata

3
  afecteaza globulele rosii, vasele sanguine;
 afecteaza sistemul nervis central, provocand ecefalopatia saturnina si cel
perifieric cu dereglari motorii.
Intoxicatia cu mercur:
 dureri de cap, ameteli, insomnie, oboseala;
 tulburari vizuale;
 afectiuni ale sistemului nervos;
 afectiuni ale rinichilor;
 malformatii congenitale ale fatului in cazul femeilor insarcinate.
• Intoxicatia cu zinc:
 dureri epigastrice, diaree, tremuraturi, pareze;
 afectiuni ale sistemului nervos central, muschilor si sistemului cardiovascular.
• Intoxicatia cu cadminiu:
 cefalee;
 scaderea tensiuni arteriale;
 afectiuni hepato-renale.
• Intoxicatia cu azotati si fosfati:
 invinetirea buzelor, narilor, fetei;
 agitatia pana la convulsii;
 cefalee, greata.
• Intoxicatia cu pesticide:
 alterarea functiilor ficatului pana la formarea hepatitei cronice;
 encefalopatii;
 malformatii congenitale.
III. Asupra calitatii apelor:
In viata colectivitatilor umane, apele sunt utilizate zilnic atat ca aliment cat si in
asigurarea igienei personale. In medie, in 24 de ore, un om adult consuma in scopuri
alimentare 2-10L de apa.
Mirosul apei provine de la substantele volatile pe care le contine ca rezultat al
incarcarii cu substante organice in descompunere, al poluarii cu substante chimice sau ape
reziduale. Cu cat apa contine mai multe substante organice, chimice sau ape reziduale cu
atat mirosul este mai usor de perceput.
Culoarea apei poate da indicatii asupra modificarii calitatii astfel:
 apele de culoare aramie sau bruna provin de la distilarile de carbune
amestecate cu ape industriale care contin fier;
 apele de culoare brun inchis sunt apele de la fabricile de celuloza;
 apele bogate in fier sunt cele provenite de la tabacarii si au culoarea verde
inchis sau neagra;
 ionii de fier dau apelor o culoare galbena;
 ionii de cupru confera apei o culoare albastra;
 apele care contin argila coloidala au o culoare galben-bruna.
Autopurificarea apelor se realizeaza prin procese fizice si fizico-chomice precum si

4
prin procese biologice si biochimice. Acestea constau in:
 sedimentarea materilor mai grele,sedimentare, care este influentata de
temperatura, viteza de scurgere a apei etc.;
 prin actiunea radiatilor solare (ultraviolete) cu efecte antibacteriene;
 prin reactii chimice de oxidare, reducere, neutralizare care au loc intre
substantele chimice din apa si cele din apa poluata;
 prin reactii chimice chiar numai intre substantele chimice din apa poluata.
Procesele biologice si biochimice constau in primul rand in concurenta dintre flora
propriei ape si flora poluanta patrunsa in apa. Astfel, germenii propii apei elibereaza in apa o
serie de metaboliti cu actiune antibiotica fata de germenii poluanti, ducand in cele din urma la
disparitia suportului nutritiv de hrana al germenilor patogeni patrunsi prin poluare.
Poluarea este degradarea unui mediu natural prin actiunea produselor toxice.
Chimia este preocupata de poluare din doua motive,ea fiind vinovata in mare
parte.Pe de-o parte,pentru ca in timpul productiei,transportului si distribuirii produselor
chimice au loc numeroase contaminari; in al doilea rand, pentru ca fenomenele poluarii sunt
analizate si studiate de catre chimisti, care propun solutii pentru ale controla sau pentru ale
preveni.
Apele reziduale provenind din locuinte,din industrie si agricultura ajung inca in
proportie mare in apele lacurilor si ale raurilor.Aceste ape poluate contin substante care
favorizeaza dezvoltarea bacterilor.
Aceste bacterii consuma cantitati immense de oxigen dizolvat in apa si in felul
acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduuale contin de asemenea
produse industriale toxice,cum sunt plumbul si mercurul.
De asemanea ingrasamintele,folosite mult in agricultura,ajung in apele raurilor,
purtate de apa ploii.
Aceste ingrasaminte contin nitrati si polueaza apele subterane.
Apele reziduuale sunt tratate in statii de tratare a apei,numite statii de epurare
(epurarea este eliminarea impuritatilor din gaze sau ape reziduale). Dupa ce se analizeaza
compozitia acestora, tratarea lor presupune trei etape: eliminarea particulelor solide prin
strecurare,apoi prin decantare; dupa aceasta se adauga oxigen; apoi se elimina produsele
toxice cu ajutorul unor microorganisme. Apa este retrimisa spre utilizare dupa ce se face o
analiza chimica a gradului ei de puritate.
Rolul chimistului este de a analiza acesti factori poluanti si de a le determina
originea.
Materiale biodegradabile
Biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu
ajutorul unor microorganisme, din descompunerea acesteia rezultand alte substante
inofensive.
In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi
eliminati, exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza mediul. Un
produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompune si se elimina in
mod natural.
Daca omenirea ar ramane la metodele clasice de depoluare,ea ar fi nevoita sa-si
semneze actul de deces peste aproximativ 200 de ani. Asadar,este foarte important sa

5
cunoastem cat mai multe despre poluare,sa constientizam si sa recunoastem ca ea exista si
are efecte deosebit de grave asupra tuturor.
Poluarea este degradarea unui mediu natural prin actiunea produselor toxice,in
timp ce biodegradarea este fenomenul prin care o substanta se descompune natural cu
ajutorul unor microorganisme,avand ca rezultat alte substante inofensive.
In contrast cu factorii poluanti din apa care necesita o tratare speciala pentru a fi
eliminati, exista o categorie de substante,numite biodegradabile, care nu polueaza mediul.Un
produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma,se descompune si se elimina in
mod natural.
Studiile au aratat ca,in cazul poluantilor pe baza de hidrocarburi policiclice aromate,
biodegradarea se poate realiza:cu microorganisme (bacterii) extremofile;cu alge;cu
absorbanţi naturali.
Depoluarea apelor si biodegradarea hidrocarburilor policiclice utilizand
microorganisme extremofile au fost izolate,identificate si caracterizate un numar relativ mare
de microorganisme extremofile, care cresc in biotopuri extreme cum sunt lacurile hipersaline
si alcaline, izvoarele geotermale si sistemele marine hidrotermale si care prezinta proprietati
unice.Aceste organisme,care apartin in cea mai mare parte procariotelor(Archaea si
Bacteria),dar si eucariotelor (fungi, alge flagelate fotosintetice - Dunaliella si Asteromonas si
diatomee - Nitzschia si Navicula) au fost clasificate in mai multe categorii:
 microorganisme adaptate supravietuirii la concentratii extreme de
temperatura (psihrofile sau criofile si termofile);
 microorganisme adaptate cresterii la concentratii extreme de pH
(acidofile si alcalifile);
 microorganisme care supravietuiesc in conditii de presiune hidrostatica
ridicata (barofile);
 microorganisme care se dezvolta in medii in care apa
are o activitate redusa (osmofile, halofile, xerotolerante).
Majoritatea extremofililor studiati au fost izolati din biotopuri naturale extreme, zone
rar intalnite pe pamant deoarece sunt rezultatul unor combinatii neobisnuite intre factorii
geologici, geografici si conditiile climatice (izvoare geotermale, habitate reci din zona
Antartica, medii acvatice alcalino-saline si hipersaline, depozite de sare, soluri acide, etc).
Pentru biodegradarea hidrocarburilor policiclice aromate, din categoria bacteriilor extremofile,
se utilizeaza Pseudomonas pudita.
Depoluarea apelor si biodegradarea hidrocarburilor policiclice utilizand absorbanţi
naturali.
EcoApaSol ofera instalatii speciale de absorbtie care sunt in stare da a colecta
uleiurile minerale de pe suprafata freaticului cu metode diferite in functie de natura
poluantului (figura 1.)

Figura 1:

6
 Din categoria absorbanţilor naturali, cei mai folositi, pentru depoluarea apelor de
hidrocarburi policiclice aromate, sunt SPILL-SORB şi ENVIROPEAT.
Tehnologiile de depoluare care utilizeaza acesti absorbanti, sunt simple, nu necesita
utilaje speciale sau personal calificat, hidrocarburile absorbite fiind biodegradate.
SPILL-SORB,cunoscut ca „absorbantul mileniului”, este un absorbant 100 %
natural si biodegradabil, care: absoarbe si incorporeaza definitiv poluantii, astfel ca
produsele absorbite nu se pot scurge; este total integrabil in natura, netoxic, nu necesita
colectarea lui din teren; are o capacitate de absorbtie: de 8 - 12 ori greutatea lui si nu este
abraziv.
Absorbantul SPILL – SORB este un muschi de turba recoltat din zonele mlastinoase
ale Canadei de Nord.
In stare naturala,muschiul de turba Sphagnum are un continut de apa de 85 % - 90
%.In urma unui proces special de uscare pana la un continut de apa de 7 %, isi schimba
caracteristicile devenind hidrofob si avand capacitatea de a incapsula o gama larga de
poluanti, care inlocuiesc apa.
Este un produs cu aspect fibros, cu greutatea specifică de 60 - 90 g / l, nu se autoaprinde,
este stabil in timp,are pH = 4 - 6, prin ardere producand numai 2% cenusa.
ENVIROPEAT este un produs 100% natural si biodegradabil,cu aspect fibros si
culoare maronie, rezultat prin deshidratarea termica in conditii aerobe a muschiului de turba
(gen Sphagnum), care provine din Noua Zeelanda. El absoarbe produse petroliere si
derivatele acestora, erbicide, pesticide, cerneluri, sange, grasimi etc.

7
1.2. Modul de actiune a absorbantilor naturali

Absorbantul, SPILL-SORB sau ENVIROPEAT, imprastiat manual sau mecanic pe

suprafata poluata absoarbe si incapsuleaza, aproape instantaneu, produsele petroliere in
celulele vegetale ale muschiului de turba deshidratat.
In paralel,incepe un proces biochimic de rupere a structurilor chimice ale
hidrocarburilor de catre enzimele produse de flora bacteriana existenta in apa Muresului,
acizii humici din structura celulara avand rol de catalizator.
Absorbantul se comporta ca o „gazda” ce retine si controleaza procesul de
biodegradare.
In prezenţa oxigenului,a unei temperaturi de minim 10 – 12ºC si a umiditatii,
procesul de biodegradare decurge normal. Elementele biogene, ca azotul, potasiul si
fosforul, stimuleaza acest proces.
SPILL-SORB absoarbe produse petroliere si derivate,erbicide,pesticide
etc.,procesul de absorbtie fiind aproape instantaneu,iar poluantul este „incapsulat” in celulele
sale.
Biodegradarea produsului petrolier absorbit se produce in maxim 120 zile,daca se
asigura urmatorii factori principali:oxigen,apa,sol,temperatura de 10-12°C,la care se adauga
si elemente biogene (fosfor,azot,potasiu).
Produsul este importat din Canada,ambalat in saci din polietilena dublu
compactati,este stabil in timp si nu necesita conditii speciale de transport,iar depozitarea se
face in locuri acoperite si ferite de umezeala.
Utilizarea lui la depoluarea apelor (dulci,marine,salmastre) sau a solurilor afectate
de produse petroliere nu necesita utilaje deosebite.
Problemele de mediu ce s-au acumulat de-a lungul unei mari perioade de timp
trebuie,in sfarsit,sa-si gaseasca rezolvare.Aceasta actiune cere vointa,fonduri insemnate,dar
mai ales profesionalism.
Societatea noastra este pregatita sa vina in sprijinul nostru cu produse si servicii de
cea mai buna calitate prin care situatiile de poluare din trecut,cele actuale dar si posibilele
accidente sa fie imediat inlaturate,iar costurile noastre sa fie mult diminuate,iar mediul sa
revina la ceea ce trebuie sa fie: modul de viata,al nostru si al copiilor nostri.
Produsele destinate interventiilor rapide in caz de poluari accidentale sunt:
- Absorbantul natural biodegradabil SPILL-SORB;
- Skimere;
- Baraje plutitoare limitatoare;
- Baraje plutitoare absorbante;
Principalele avantaje ale produsului sunt:
-actioneaza eficent atat pe apa,plutind la suprafata acesteia,cat si pe sol;
-produsul natural sa fie biodegradabil;

8
 -absoarbe rapid produsul petrolier si il retine la locul accidentului,nepermitand
migrarea sa in profunzime,ceea ce inseamna blocarea extinderii poluarii;
-este lipsit complet de toxicitate pentru organismelor vii si nu modifica caracteristicile
mediului pe care a fost aplicat.

1.2.1. Aplicabilitatea absorbanţilor naturali

Fiind hidrofobi absorbantii (SPILL-SORB şi ENVIROPEAT), plutesc la suprafata

apei si, dupa ce intra in contact cu produsele petroliere sau alti poluanti,le absoarbe aproape
instantaneu. Ei pot fi imprastiat in mod direct pe suprafata apei sau pot fi incorporaţ si in
baraje si/sau saltelute plutitoare.
Recuperarea lor se realizeaza cu echipamente usoare, prevazute cu site fine,
barajele si saltelutele recuperandu-se direct.
In continuare, absorbantii saturati cu hidrocarburi, pot fi folositi drept combustibili in
centrale termice. Cantitatile de absorbant saturat,nerecuperate de pe suprafata apei se
biodegradeaza in timp, fara a afecta calităţile mediului.
De asemenea, absorbantii naturali (SPILL-SORB si ENVIROPEAT) pot fi utilizati in
filtrarea si purificarea apelor uzate care contin coloranti si metale grele. Testele au aratat ca
dupa numai două treceri ale apei uzate printr-o saltea ce contine SPILL-SORB, concentratia
metalelor grele a fost adusa in limite acceptabile.
Dupa utilizare, absorbantul a putut fi manevrat in conditii de siguranta si incinerat.
Avantajele utilizarii absorbantilor SPILL – SORB si ENVIROPEAT la depoluarea
apelor Muresului de hidrocarburi policiclice
o absorbantii actionează cu succes la depoluarea apei,nu sunt abrazivi, fiind
100% naturali si biodegradabili;
o produsele absorb si incorporeaza definitiv poluantii, pe care ii
biodegradeaza,fara a permite scurgerea acestora;
o 1 kg de produs absoarbe 8-12 litri poluant;
o fiind produsi naturali, netoxici, total reintegrabili in natura,nu este obligatorie
colectarea lor din teren;
o dupa depoluare,apa poate fi redata categoriei de folosinta initiala;
o tehnologiile de depoluare cu SPILL - SORB si ENVIROPEAT se realizeaza "in
situ" si nu cer utilaje speciale sau personal inalt calificat;
Singurele deosebiri intre cele două tipuri de absorbanti sunt cele referitoare la tara
de provenienta,si la durata necesara pentru biodegradare.
Astfel, SPILL – SORB provine din zonele mlastinoase ale Canadei de Nord, in timp
ce ENVIROPEAT provine din Noua Zeelandă. Dacă se asigură condiţiile optime, cum ar fi:
prezenta oxigenului si a temperaturii de 10 - 12ºC, la care se adauga si elemente nutritive
(fosfat, azot, potasiu), ENVIROPEAT se biodegradeaza prin activitatea microbiana,in
maximum 120 zile.
Utilizarea unor absorbanti de tipul SPILL - SORB si ENVIROPEAT este cea mai
simpla, rapida si eficace metoda de a stopa si elimina poluarile accidentale cu hidrocarburi
policiclice aromate a apei Muresului.

9
 Ca urmare,apa care a fost poluata poate fi redata in totalitate categoriei de folosinta
initiala, economisind efort, timp si bani.
Cunoasterea suselor bacteriene si a muschiului de turba,care pot fi utilizate in
depoluarea biotehnologica a apelor, este foarte importanta,deoarece aceste metode de
depoluare degradeaza total poluantii ducand la formarea unor compusi netoxici, atat
mediului inconjurator cat si organismului uman.
EcoApaSol dispune de o experienta extensiva si cuprinzatoare in domeniul
purificarii apelor freatice. In decursul aniilor a aplicat atat procese conventionale cat si
procese inovatoare, fiind astfel in stare sa depolueze aceste zone (figura 2.).
Figura 2:

Subiectul este deosebit de actual si,cu siguranta,cercetarile vor continua.

Problema combaterii poluarii mediului ambiant este una din problemele globale ale
omenirii, una din problemele fundamentale ale epocii contemporane. Nerezolvarea ei poate
avea efecte dezastruoase pentru omenire. Fara mentinerea sanatatii mediului nu poate fi
asigurata sanatatea omului si calitatea vietii. Datorita acestui fapt, acestei probleme i se
acorda un rol primordial si i se consacra numeroase actiuni, simpozioane, congrese, fonduri
nationale si internationale. In acest domeniu, aparatura si metodele de analiza au cunoscut o
dezvoltare vertiginoasa, de la determinarea unor indicatori globali de poluare, la analiza
substantelor individuale din amestecuri impurificatoare complexe cu instrumente de inalta
performanta (cromatografie, spectrometrie de masa, electroforeza caplilara, analizor de
carbon organic total).
Centrul de cercetare Ingineria Protectiei si Depoluarii Apei si Analiza de Mediu a
Proceselor Industriale functioneaza in cadrul Universitatii Politehnica din Timisoara.
Domeniul de referinta este Ingineria si protectia mediului, cu directiile de cercetare: tratarea
apei in scop potabil si industrial, epurarea recuperativa a apelor reziduale si analiza de
mediu a proceselor industriale. Cercetarile noastre, efectuate in domeniul ameliorarii
tehnologiilor, recuperarii unor subproduse si deseuri, otimizarii tehnologiilor de tratare si
epurare a apelor, evaluarilor de mediu, controlul si combaterea poluarii, au facut si fac
obiectul unor proiecte de diploma, lucrari de disertatie ale inginerilor de la master, teze de
doctorat, ale unor lucrari stiintifice comunicate la conferinte nationale si international,

10
respectiv publicate in reviste de specialitate din tara si strainatate, precum si a numeroaselor
contracte de cercetare fundamentala si aplicativa.
Echipamentele existente la Centrul de cercetare sunt utilizate pe scara larga de
catre studenti, masteranzi, doctoranzi, cercetatori si cadre didactice, atat din facultatea
noastra, cat si de la alte institute de cercetare si universitati cu care colaboram.
Aparatura achizitionata in prezentul grant, in completare la cea existenta, contribuie
la dezvoltarea cercetarii si invatamantului la un inalt nivel. Aceasta va determina crearea
unor conditii similare cu cele existente in tarile dezvoltate.
Au fost efectuate mobilitati in Germania, la Fachhochschule Gelsenkirchen
Germania,unde s-au stabilit legaturi de colaborare in domeniul protectiei mediului,
colectarea, sortarea si depozitarea deseurilor, respectiv recuperarea si valorificarea
deseurilor industriale. S-au efectuat o serie de cercetari experimentale, in special in domeniul
proceselor de separare cu membrane si al proceselor biologice de epurare si bioacumulare.
De asemenea s-a realizat un amplu studiu de literatura si au fost efectuate vizite la
Universitatea din Munster unde s-au stabilit noi legaturi. Partenerii germani au fost informati
despre preocuparile noastre si urmeaza sa dezvoltam impreuna domeniile de cercetare.
Doi membrii ai grantului au efectuat cursuri de pregatire efectuate de RENAR in
vederea acreditarii laboratoarelor in care se efectuaeaza analizele fizico-chimice.
O parte din cercetari au constituit teme ale proiectelor de diploma pentru
studenti sectiilor Tehnologia Substantelor Anorganice si Ingineria Mediului, ale lucrarilor
de disertatie pentru studentii masteranzi de la specializarea Tehnologii de Proces
Nepoluante si ale tezelor de doctorat.
Studentii masteranzi si-au finalizat lucrari de dizertatie avand tematici
referitoare la tehnologii avansate de tratare a efluentilor reziduali industriali, cu
precadere efectuand studii de depoluare si recuperare a unor ioni metalici continuti in
efluentii reziduali.
Au efectuat studii de caz pe situatii concrete de tratare tertiara,cuaternara si
cvinara, a efluentilor specifici rezultati in tehnologiile de galvanizare,industrii de
obtinere a unor metale sau efluenti din industria materialelor de constructii.
Aparatura existenta in cadrul centrului de cercetare a permis evaluarea gradului
de poluare a efluentilor reziduali si posibiliati de tratare eficienta a acestora.
Pentru monitorizare si supraveghere, EcoApaSol ofera sistemul IEG-ML,care
prezinta avantajul, prelevarii simultane a probelor din diferite orizonturi fara problematica
amestecarii (scurtcircuitarii) apei pe verticala putului. Deasemenea se evită greselile de
prelevare (figura 3.)
Figura 3:

11
 Unele cercetari ale colectivului Catedrei de Tehnologie Chimica Anorganica si
Protectia Mediului efectuate in domeniul ameliorarii tehnologiilor, recuperarii unor
subproduse si deseuri, respectiv protectiei mediului, au facut obiectul unor lucrari stiintifice
comunicate la conferinte nationale si internationale, respectiv publicate in reviste de
specialitate din tara si strainatate, la acestea au colaborat cadre didactice si cercetatori de la
institutiile de invatamant si cercetare cu care colaboreaza (Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Ecologie Industriala – ECOIND Sucursala Timisoara, Academia Romana
Filiala Timisoara, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie si Materie
Condensata Timisoara, Universitatea de Vest, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina
Veterinara a Banatului Timisoara etc.).
Directiile de cercetare in domeniul Protectiei Calitatii apei si a Mediului Industrial
sunt promovate in subdomeniile : tratarea apei in scop potabil si industrial, epurarea
recuperativa a apelor reziduuale, analiza de mediu a proceselor industriale.
Directiile de cercetare au urmarit valorificarea experientei in domeniul ingineriei
chimice si protectiei mediului cu precadere in tehnologiile de tratare a apei. Astfel s-au
promovat cercetari in urmatoarele directii: tehnologii de obtinere a materialelor compozite
utilizate in depoluarea si in tratarea apei, tehnici moderne pentru evaluarea materialelor
compozite pe baza de aluminisilicati, analiza de mediu a proceselor industriale.Deasemenea
s-au consolidat directii de cercetare existente accentuandu-se pe urmatoarele directii:
tehnologii moderne de potabilizare a apei, procedee de dezinfectie aplicate in tehnologia
apei si metode de analiza a poluantilor din apa.
Solutiile problemelor ecologice sunt complexe si costisitoare. Daca vrem sa
dispunem in viitor de programe de mediu eficiente, daca dorim sa obtinem informatii prompte
asupra problemelor mediului trebuie sa rafinam tehnicile de analiza si sa folosim cele mai
bune intelegente de care dispunem, deziderat prioritar al departamentului nostru de
tehnologie chimica anorganica si protectia mediului. Principala preocupare a noastra este
formarea prin instructie si educatie a specialistilor de inalta calificare in protectia mediului in
general si in particular a specialistilor in probleme de monitorizarea poluantilor din apa, de
analiza a poluantilor prioritari prin tehnici de laborator complexe utilizand aparatura de inalta
performanta si a tehnologilor specializati in tratarea apei in scop potabil si industrial. In cadrul
studiilor intreprinse ne propunem implemetarea unor ecotehnologii industriale si a protectiei

12
mediului cat si rezolvarea efectiva in confruntarea cu volumul complex de reguli si
reglementari destinate sa protejeze mediul.
In cadrul centrului de Cercetare tip C,Ingineria Protectiei si Depoluarii Apei si
Analiza de Mediu a Proceselor Industriale s-au dezvoltat laboratoare specifice tehnologiilor
de tratare a apei in scop potabil, tehnologiilor de tratare a efluentilor reziduali industriali,
laboratoare de depoluare a solului si a aerului, toate fiind echipate cu aparatura moderna si
de ultima generatie.
De mentionat existenta in cadrul centrului de cercetare a unor standuri
experimentale privind tehnologia de tratare a apei, standuri de determinare a eficientei unor
procese unitare din tehnologia apei: coagulare-sedimentare, filtrare, dezinfectie.
Exista posibilitatea de analiza unor indicatori specifici de poluare a apei,aparatura
existenta si imbunatatita datorita achizitiilor din prezentul grant permite determinarea unor
indicatori globali (TOC) cat si analiza individuala prin HPLC, absorbtie atomica,
cromatografie de gaz, spectrometrie de masa GC-MS, LC-MS, electroforeza capilara. Iar prin
achizitionarea datorita prezentului grant a pompei de prelevare probe de aer BUCK –Genie
VSS-5,laboratorul de depoluare a aerului existent in cadrul centrului si-a diversificat gama de
posibilitati de studiere a unor noxe specifice din atmosfera.
Aparatura existenta si cea achizitionata datorita grantului,asigura conditii de
cercetare stiintifica performanta pentru membrii centrului de cercetare, cadre didactice,
doctoranzi, masteranzi si studenti. Fiind un laborator si un centru de referinta in zona s-au
creat relatii de colaborare cu Institutii interesate si s-au dezvoltat retele de cooperare
internationala in domeniul protectiei mediului.

13
 CAPITOLUL II
2. SOLUTII PENTRU REMEDIEREA POLUARII APELOR
SUBTERANE

2.1. Tehnici de remediere

Metodele pentru remedierea apelor subterane cuprind intreaga gama de tehnici

menite sa neutralizeze sau sa blocheze fluxul de noxe determinate de poluare.
Functie de locul de aplicare in raport cu situl poluat, precum si de tehnicile de depoluare,
clasificarea acestor metode este bazata pe urmatoarele criterii:
· criteriul locului de aplicare;
· principiile tehnice de depoluare.
Dupa principiile tehnice generale de depoluare se pot distinge patru grupe de
metode:
- metodele fizice de depoluare a solului si apelor subterane constituie categoria cea
mai extinsa, iar in cadrul lor se pot deosebi:
-metode bazate pe imobilizarea fizica a poluantilor , fie prin izolare (etansare, blocare
hidraulica), fie prin stabilizare sau inertare;
-metode bazate pe extractia fizica a poluantilor si contau din; excavarea, pomparea,
spalarea, flotatia; injectia de aer sub presiune; extractie electrocinetica;
- metodele chimice se aplica pentru distrugerea, separarea, neutralizarea sau transportul
poluantilor;
- metodele termice au ca principiu de baza extractia, distrugerea sau mobilizarea
poluantilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi ridicate. Incinerarea,
desorbtia termica si vitrificarea reprezinta cele mai cunoscute metode.
- metodele biologice se bazeaza pe degradarea poluantilor datorita activitatii
microorganismelor (bacterii, ciuperci etc.).
Dupa locul de aplicare a depoluarii se disting trei categarii de metode de depoluare:
- metode aplicate in afara sitului- care constau in evacuarea solului sau a apei poluate
din mediul natural (prin excavare sau pompare), transportul acestora in afara sitului si
executia lucrarilor de depoluare. Pricipalele avantaje ale acestor metode sunt: extirparea
rapida si totala a componentelor contaminate, posibilitatea continuarii activitatii pe sit si
eficienta ridicata de depoluare.
- Metode aplicate pe sit se aseamana cu metodele aplicabile in afara sitului, deoarece
au la baza principiul evacuarii solului si apelor contaminate din mediul natural. Dupa

14
evacuare produsele contaminate nu mai sunt tratate in afara sitului, ci sunt tratate in sit,
utilizand instalatii de depoluare mobile.
- Metode de aplicare “in situ” au ca particularitate executia lucrarilor de depoluare direct
in mediul poluant, fara a se apela la lucrari de evacuare. Tehnologiile “in situ” ofera
posibilitatea depoluarii simultane atata a solului, cat si a apelor subterane.
Pentru depoluarea apelor subterane afectate de poluarea cu produse petroliere au
fost testate in Romania, in zona Ploiesti, la Rafinaria Petrobrazi, in cadrul Proiectului PHARE
RO 9910.02 LOT 2 mai multe metode de depoluare, stopare a dispersiei poluarii si
monitorizarea a apelor subterane, dupa cum urmeaza:
Sisteme pilot cu recuperare
-Pilot de depoluare cu injectie cu alcool
-Pilot tip put de denivelare cu pilot de extractie
-Bariera fizica la scara redusa
-Bariera hidraulica
-Pilot de testare a sistemelor de extractie
Sisteme de stopare a dispersiei poluarii
-Bariera fizica la scara larga
-Bariera biologica cu biostimulare
Sisteme de monitorizare tip piezometre este destinat strict monitorizarii si este compus din:
7seturi de 3 foraje sapate la adancimi de 9m,11m,20m.
- Spalarea cu alcool se aplica la 3 locatii si urmareste recuperarea produsului petrolier din
panza freatica cat si recuperarea produsului petrolier rezultat in urma spalarii solului cu
alcool. Acest sistem este constituit din: 2 puturi de recuperare, 2 puturi de injectie alcool, 6
puturi de monitorizare precum si dintr-un container cu echipamente (separator apa
produs+vas stocare produs; compresor de aer; vas de aer; tablou de control; sistem de
tratare apa cu filtru de carbon);
- Recuperarea selectiva se aplica intr-o locatie ce este constituita dintr-un foraj de
recuperare si 8 foraje de monitorizare;
- Bariera fizica la scara mica se aplica in prezent intr-o locatie si este constituita din 2 bariere
impermeabile situate la 9m adancime si 12m distanta intre ele si este constituita din 2 puturi
de recuperare si 22 puturi de monitorizare;
- bariera hidraulica se aplica intr-o locatie si este constituita din
3 module cu denivelare, fiecare modul are: -put de recuperare,-4 foraje de monitorizare si un
container cu sistem independent de recuperare, tratare si stocare format din:- debitmetre; -
separator apa produs-vas;- stocare produs; - compresor de aer ;- vas de aer; - tablou de
control; - sistem de tratare apa cu filtru de carbon)
- Top filing se aplica intr-o locatie unde exista un foraj de extractie si 8 foraje de monitorizare;
- Recuperare cu vacuum se aplica intr-o locatie unde exista:
-3 puturi de recuperare
-8 foraje de monitorizare
-container cu sistem independent de recuperare, tratare si stocare.
- Bariera scala larga se aplica intr-o singura locatie si consta dintr-un perete ingropat,
alcatuit din amestec de ciment si bentonina, la o adancime de 9m, cu o lungime de 295 m.
Aplicarea acestei metode are scopul de a stopa produsul petrolier si de a-l dirija spre puturile

15
de colectare. Exista 6 puturi de colectare şi 22 foraje de monitorizare;
- Bariera biologica se aplica tot intr-o singura locatie si este amplasata in spatele barierei
fizice la scara larga, pe directia de curgere a apei freatice. Este constituita din:
-3 bariere impermeabile la 20m adancime
-6 foraje pentru injectie aer
-15 foraje de monitorizare
Bariera (blocarea) hidraulica,se aplica pentru zonele cu produs petrolier in stare
lichida care pluteste deasupra apei subterane in cantitati mari. Bariera hidraulica este
constituita dintr-un aliniament de foraje, perpendiculare pe directia de curgere a apelor
subterane, cu adancimea de cca.20m,in cazul experimentului realizat la rafinaria Brazi;
forajul este prevazut cu doua pompe, una care sa extraga apa subterana si implicit sa creeze
un con de depresiune spre care sa fie atras produsul petrolier, care va fi evacuat printr-o alta
pompa avand sorbul la nivelul penei (zonei) de produs petrolier. Atunci cand in pompa de
evacuare a produsului petrolier patrunde apa aceasta se opreste automat.
Punerea in aplicare a metodei se face cu destula usurinta, fara cheltuieli importante, cu
conditia sa se cunoasca conditiile hidrogeologice si hidrodinamice ale mediului contaminat.
O alta conditie impusa este posibilitatea pomparii apei subterane intr-un loc invulnerabil
(reteaua de ape uzate din apropiere, bazinele de epurare ale uzinei).
Bariera fizica-depoluarea prin aceasta metoda se aplica in cazul in care cantitatea
de produs petrolier situat deasupra apei este mai mica. Bariera fizica este impermeabila
constituita din bentonita trebuind sa fie suficient de adanca, incastrata in roca de baza
impermeabila, pentru a impiedica scurgerea apei pe sub ea avand (in cazul experimentului
realizat la rafinaria Brazi) adancimea de cca. 20 m sub nivelul apei freatice. Este insotita de
foraje, situate amonte de-a lungul acesteia.In foraj se introduce o pompa pentru extractia
selectiva a produsului petrolier.
Sistemul de functionare al pompei este identic cu cel descris in cazul barierei
hidraulice. Saparea transeei pentru realizarea ecranului se face cu excavatorul, peretii fiind
sustinuti cu noroi bentonitic, care prin patrudere in porii rocii formeaza un strat cu
permeabilitate redusa. Latimea uzuala a transeelor este de 0,6-1,0 m adancime putand
ajunge pana la 20-40 m, chiar si mai mult, dependent de performantele utilajului de saparare.
Bariera biologica-aceasta bariera este constituita dintr-un sant cu adancimea de
cca.10 m sub nivelul apei freatice (in cazul experimentului realizat la Rafinaria Brazi),
prevazuta cu ferestre, in dreptul carora imediat in amonte se executa cate un foraj, prin
intermediul caruia se introduce, cu ajutorul unui furtun, aer (oxigen) de la un compresor.
Bacteriile aerobe existente in mod natural in zona respectiva vor consuma carbonul din
hidrocarburile dizolvate in apa subterana, scazand in acest fel continutul acestora din apa
subterana.
Procesul de bioremediere reprezinta transformarea compusilor organici poluanti prin
activitatea microorganismelor, in substante organice inofensive cum sunt CO 2 si apa.

16
2.2. Integrarea Romaniei in Europa si schimbarea tehnologiilor de
depoluare a apelor

Integrarea in UE a Romaniei impune armonizarea legislatiei specifice si

introducerea de instrumente de implementare pentru fiecare domeniu in parte (standarde,
norme, tehnologii moderne de minimizare a poluarii, tehnologii moderne de depoluare si
monitorizare, planuri de evaluare si reducere a riscurilor etc) si global (strategii pe domenii de
activitate, strategii de dezvoltare locala si regionala). Pe plan european activitatile de
protectie a mediului sunt corelate prin Directive Cadru si Directive specifice. Aceste Directive
sunt aplicate etapizat pe baza unor programe si planuri de implementare pentru fiecare tara
in parte in urma negocierilor la nivelul CE. Directiva 96/61 EU privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii – IPPC, transpusa prin OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea si
controlul integrat al poluarii, prin care se introduce notiunea de “cea mai buna tehnologie
disponibila” contureaza necesitatea intensificarii cercetarii aplicative in vederea descoperirii
de noi solutii performante din punct de vedere al raportului cost-eficienta-timp.
Poluarea apelor subterane reprezinta una dintre problemele acute ale politicilor de
mediu in intreaga lume, dovada numeroasele manifestari internationale dedicate. Masurile
de remediere si protectie initiate sunt limitate,in multe cazuri au esuat neatingand eficienta
scontata,datorita urmatoarele constrangeri aspecte:
- costurile exagerate necesare remedierii;
- esecul caracterizarii stratelor acvifere poluate, prin inadecvarea metodelor folosite;
- ineficienta aplicarii unor metode si tehnologii traditionale de depoluare
- esecul remedieri prin inadecvarea nivelurilor impuse;
- timpul relativ indelungat necesar remedierii.
In Romania nu a fost elaborata o cartare completa cu locatiile si sursele de
contaminare si totodata nu sunt dezvoltate proceduri,strategii,metodologii pentru tratarea
coerenta, unitara conforme specificului acestei probleme.
US-EPA a dezvoltat o serie de criterii care privesc: caracterizarea stratelor acvifere
poluate, monitorizarea evolutiei poluarii, politici si constrangeri in stabilirea nivelului
depoluarii, parametri de analiza a fezabilitătii diverselor tehnologii ce pot fi aplicate, criterii de
dimensionare ai tehnicilor de remediere adoptate.
In Romania nu exista o unitate specializata capabila sa dezvolte si sa rezolve in
intregul ei problema poluarii unui acvifer,de la definirea acesteia pana la implementarea
solutiilor de remediere,respectiv post remediere.Nu sunt dezvoltate metodologii, normative,
ghiduri prin care sa se coordoneze unitar aceasta activitate,cu atat mai mult nu sunt aplicate
principiile celor mai bune tehnologii disponibile in acest domeniu, concept impus prin
legislatia actuala, enuntata mai sus.

2.3. Rezultate obtinute si moduri de aplicare:

17
 1. Caracterizarea mediului subteran poluat se face dupa metode improprii, preluate
dupa metodele de caracterizare din punct de vedere geologic sau hidrogeologic.
Neadecvarea acestor metode consta in faptul ca pot modifica substantial subteranul
generand cai preferentiale de migrare a poluantilor sau crescand dificulatatea remedierii.
2. Tehnicile de remediere dezvoltate in prezent sunt numeroase,aplicarea lor fiind
conditionata de o multitudine de factori si constrangeri.
Lista acestora este impresionanta: 1. Izolarea zonei poluate prin: a) ecrane
subterane impermeabile; b) izolare hidraulica (puturi de extractie si, eventual, injectie); 2.
Bariere reactive sub forma: a) ecrane impermeabile cu porti de epurare; b) ecrane
permeabile reactive; 3. Pomparea si epurarea la suprafata a apei poluate ; 4. Metode termice
de epurare prin: a) injectarea aburului ; b) injectare aer cald ; c) incalzire electrica ; 5.
Sisteme de aspiratie a vaporilor din subteran pentru recuperarea compuşilor organici volatili
si semivolatili; 6. Barbotarea cu aer: injectarea aerului in scopul de a determina antrenarea
compusilor chimici poluanti si transportul lor la suprafata; 7. Metode chimice de epurare in
situ bazate in special pe: a) oxidarea/reducerea produsilor petrolieri reziduali din subteran
prin injectarea unor agenti chimici adecvaţi naturii poluantului si transformarea acestuia in
forme netoxice; b) spalarea mediului subteran, inducandu-se reducerea tensiunilor
interfaciale apa-poluant, marirea solubilitatii poluantilor si reducerea viscozitatii acestora,
astfel fiind favorizata recuperarea poluantilor prin puturi sau drenuri de captare; 8. Metode de
accelerare/stimulare a proceselor de bioremediere in situ : a) aplicarea unui sistem de
pompare a apei subterane, pentru recircularea acesteia si introducerea in zona poluata
impreuna cu apa a oxigenului si nutrientilor ; b) bioventilarea.
Din pacate aplicarea unora din aceste tehnici a esuat in atingerea telurilor, altele
necesita timp indelungat de functionare pentru remediere, altele sunt foarte costisitoare, iar
impactul generat de aplicarea unora din aceste tehnici poate fi semnificativ.
3. Nu este diponibila o metodologie ,procedura pentru stabilirea potentialului de
remedire al unui acvifer poluat, respectiv a nivelului posibil, tehnic sau economic al
remedierii. Dezvoltarea acesteia este necesara pentru a putea evalua de la inceput care sunt
solutiile optime ce ar trebui adoptate pentru managementul unei zone contaminate, pentru a
evalua solutiile alternative remedierii.
4. Nu este disponibila o metodologie prin care sa se evalueze parametrii de
performanta ai tehnicilor de remediere aplicabile pentru diverse tipuri de poluanti, respectiv
diverse tipuri de zone poluate.

2.4. Obiectivele integrarii

Obiectivul general al proiectului il constituie optimizarea metodologiei si a solutiilor

tehnice de evaluare si caracterizare a nivelului poluarii istorice a stratelor acvifere degradate
prin poluari anterioare si de fundamentare a solutiilor tehnologice pentru controlul si
remedierea acestor poluari.

18
 Ca obiective specifice proiectul prevede realizarea unui program general de
evaluare, supraveghere si remediere a apelor subterane care sa reflecte principalele tendinte
si orientari in domeniul protectiei acviferelor pe plan european si mondial.
Rezultatele aplicarii proiectului vor fi de doua tipuri si anume de natura cuantificabila
direct si de natura cuantificabila indirect.

Rezultatele cuantificabile direct sunt:

 un sistem coerent si riguros de caracterizare si evaluare a calitătii apelor subterane;
 definirea parametrilor care determina vulnerabilitatea la poluare a resurselor de apa
subterane;
 stabilirea parametrilor,ierarhizarea importantei acestora,necesari caracterizarii
stratelor acvifere poluate: hidrogeologici, hidraulici, chimici, biologici;
 stabilirea criteriilor de fezabilitate pentru definirea nivelurilor si tehnicilor remedierii;
 definirea criteriilor necesare în alegerea şi dimensionarea unui sistem local de
remediere a calitatii apelor subterane care sa reduca consumul de substante chimice prin
folosirea metodelor noi,moderne,biotehnologice si de bioremediere, respectiv de
atenuare naturala a concentratiei compusilor chimici periculosi existenti in apele
subterane;
 instruirea personalului cu atributii in managementul apelor,respectiv de protectia
mediului in aplicarea tehnicilor de monitorizare a calitatii apelor subterane;
Rezultate cuantificabile indirect sunt:
 reducerea riscurilor asociate apelor subterane poluate;
 cresterea eficientei caracterizarii, monitorizarii si depoluarii acviferelor;
 reducerea consumului de substante chimice si de energie in remedierea
calitatii resurselor de apa subterana;
 cresterea pregatirii profesionale a personalului din sistemul de gestionare a
resurselor de apa subterana;
 cresterea increderii populatiei si a gradului de confort, a calitatii vietii in general;
 reducerea timpului de interventie pentru remedierea unor situatii accidentale;

19
 1. Pentru realizarea obiectivelor descrise mai sus, o prima cerinta este analizarea
situatiei existente. Aceasta presupune identificarea si analiza substantelor periculoase
existente in apele subterane,cu aplicatie pentru zonele din interiorul si vecinatatea marilor
platforme industriale.
Pentru aceasta analiza se vor utiliza atat bazele de date existente la unitatile
industriale, autoritatile de gospodarire a apelor,cat si datele obtinute prin campaniile de
prelevari de probe de apa si determinari analitice ce se vor realiza in cadrul prezentului
proiect.
Sirul de date astfel creat va permite evaluarea evolutiei spatiale si temporale a
fronturilor poluante,corelarea acestora cu influenta factorilor naturali asupra comportarii
compusilor chimici eliberati in mediu.
Analiza sistemului actual de caracterizare si monitorizare a calitatii apelor subterane
va permite evidentierea inadecvarilor acestui sistem,cauze si conditii ale ineficientei acestuia
si detalierea pe aceasta baza a procedeelor specifice de caracterizare astfel incat sa
consituie o baza nu numai pentru definirea poluarii ci si pentru decizia solutiilor de
remediere.
2. Urmatoarea etapa o reprezinta analiza stadiului actual de dezvoltare al
metodelor, tehnicilor si tehnologiilor de monitorizare a substantelor poluante si a tehnologiilor
neconventionale de remediere a stratelor acvifere afecate de poluare.
Se va insista pe gasirea tehnicilor si echipamentelor care definesc concentratiile
punctuale ale poluantilor si nu pe cele medii pe un anume domeniu din vecinatatea forajului
de monitorizare.
Vor fi analizate tehnicile si instrumentele moderne utilizate in acest moment in lume
pentru monitorizarea,prelucrarea datelor de monitorizare si reprezentarea acestora in
vederea gasirii celor mai eficiente solutii de interventie pentru limitarea si neutralizarea
efectelor poluarii.
Se vor defini parametri de proiectare a puturilor de observatie care trebuie sa tina
seama de conditiile hidrogeologice ale acviferului si de chimismul poluantilor. Rezultatele
cantitative ale analizelor chimice realizate pentru probele prelevate in cazul monitorizarii
surselor sunt foarte importante intrucat de ele depin depind actiunile ce vor trebui intreprinse
pentru limitarea poluarii. Scopul si utilitatea datelor de monitorizare trebuie bine analizate si
intelese inainte de a se trece la proiectarea si realizarea puturilor de monitorizare.
Inainte de proiectarea si realizarea unor astfel de puturi este necesar sa se
stabileasca tipul si caracterul informatiilor ce urmeaza a fi obtinute prin constructia acestora.
Odata prelevate probele de apa ele trebuie conservate, pana la realizarea
masuratorilor analitice in aceleasi conditii, sau in conditii similare celor din mediul subteran.
Vor fi definite si analizate sursele potentiale de aparitie a erorilor: stabilirea punctelor de
prelevare; constructia incorecta a puturilor, amplasament necorespunzator, materiale de
constructii improprii; colectarea probelor;predarea si transferul probelor; conservarea
probelor; transportul probelor.
3. Pe aceasta baza va fi posibila definirea vulnerabilitatilor zonelor afectate,
identificarea parametrilor care guverneaza migratia si comportarea compusilor chimici
poluanti in mediul acvatic subteran.

20
 Interacţiunea acestuia cu mediul acvatic de suprafaţă va costitui de asemenea un
domeniu de analiza.
Se vor stabili criterii si metode pentru fundamentarea nivelurilor remedierii calitatii
apelor subterane. Vor fi construite algoritme de analiza bazate pe metode si modele
multicriteriale, astfel incat sa se optimizeze, respectiv minimizeze riscul asupra
ecosistemului, riscul asupra sanatatii umane, riscul asupra apelor de suprafata, riscul asupra
surselor de apa, riscul asociat tehnicilor de remdiere,impactul general asupra mediului etc.
4. Se vor analiza si se vor identifica tehnicile si tehnologiile cele mai eficiente din
punct de vedere al raportului cost-beneficii, dar si al nivelului si timpului necesar remedierii,
pentru depoluarea apelor poluate, respectiv pentru remedierea stratelor acvifere contaminate
cu substante chimice periculoase. Vor fi definite criterii si conditii pentru fezabilitatea aplicarii
tehnicilor de limitare a poluarii sau pentru remedierea acestora.
Se va pune un accent deosebit pe tehnologiile pasive de remediere,cele care
folosesc cantitati reduse de substante de neutralizare,respectiv pe folosirea proceselor
naturale de autodegradare a compusilor chimici,ca si pe gasirea tehnologiilor de stimulare a
eficacitatii acestor procese: bioremedierea, atenuarea naturală, dar se va pune un accent
deosebit şi pe studiul fitoremedierii atat in cazul apelor de suprafata cat si in cel al stratelor
acvifere poluate etc.
Utilizarea microorganismelor,in indepartarea poluantilor din medii poluante constituie
o metoda neconventionala, fezabila,economica si de perspectiva pentru decontaminarea
acestora.
5. Ultima etapa a proiectului consta in crearea de materiale necesare exploatarii la
parametri optimi ai sistemului de monitorizare,caracterizare,remediere a stratelor acvifere si
instruirea personalului.
Rezultatele studiilor efectuate vor fi valorificate pe perioada desfasurarii proiectului,
prin rapoarte interne intre membrii consortiului, rapoarte catre potentiali beneficiari,cursuri de
scurta durata cu utilizatorii potentiali ai sistemului propus,proiecte de diploma,referate de
doctorat, articole publicate in reviste de specialitate, atat in tara cat si peste hotare,
participarea in anul 2007 la Congresul International “Groundwater Quality”, organizarea in
anul 2008 a unui workshop cu tema “Implementarea solutiilor moderne in monitorizarea
eficienta a resurselor de subterane poluate,stabilirea nivelurilor si solutiilor de remediere”.
În judetul Prahova,poluarea cu produse petroliere se datoreaza,in principal
proceselor tehnologice desfasurate in cele 5 rafinarii din judet,activitati de extractive de titei,
transportul de titei si de produse petroliere finite prin conducte si scurgerilor accidentale din
conductele de transport,avand drept cauze vechimea conductelor si spargerea acestora in
scopul efractiei.
Poluarea principal cu produse petroliere a apei subterane se afla in aria urbana si
periurbana a Municipiului Ploiesti.Zona mai bine studiata este zona de sud a Municipiului
Ploiesti.
Poluarea petroliera are o lunga istorie,paralela cu inceputurile extractiei si prelucrarii
titeiului.Adancimea stratului imbibat cu produse petroliere este de 4-6 m de la suprafata;iar
grosimea stratului petrolier variaza de la 0,01 m la 1 m.
Produsul petrolier curge pe suprafata panzei freatice cu o viteza de circa 10-50
m/an.

21
 Produsul petrolier are compozitie diferita,in general cu componenti grei.
Contaminatrea stratului acvifer este rezultatul in timp,ceea ce se datoreaza in
principal defectiunilor aparute in timpul exploatarii la unele retele de conducte sau de
canalizare de pe teritoriul rafinariilor,la conductele de transport titei si produse prelucrate
intre rafinarii,depozite sau de transport in tara.
Se constata in ultima vreme micsorarea grosimii stratului de produs petrolier
precum si a vitezei de inaintare a poluarii in stratul freatic din zona de sud a Municipiului
Ploiesti,aceasta datorandu-se diminuarii aportului de la unitatile de prelucrare a titeiului si de
transport a produselor prin: reparatii capitale la conducte,punerea in funtiune a instalatiilor de
epurare,incinerare,scaderea cantitatii prelucrate,recuperarile din subteran efectuate de catre
marile unitati de rafinarii din Romania,precum si datorita supravegherii permanente a
unitatilor de catre Garda Nationala de Mediu,Comisariatul Prahova.
Astfel in zonele refinariilor s-a impus monitorizarea calitatii apelor subterane,atat in
incinta,cat si in vecinatati.
Fiecare rafinarie si-a creat propria retea de monitorizare in zona de influenta astfel
incat starea apelor subterane sa fie imbunatatita si masurile de depoluare sa fie cat mai
eficiente.
In vederea ameliorarii calitatii apelor subterane s-au luat masurile urmatoare:
-Monitorizarea panzei freatice prin analizele probelor de apa prelevate din forajele
de observatie;
-Verificarea permanenta si repararea sau inlocuirea (dupa caz) a canalizarilor
uzate,a conductelor de mal,slops sau chimicale,in perioada reviziilor;
-Curatirea perioadica a canalelor de conducte,prin dirijarea produsului petrolier catre
statiile de epurare;
-Supravegherea permanenta a starii de siguranta a malurilor batalelor de gudroane
si a digurilor;
-Verificarea permanenta si repararea sau inlocuirea a conductelor si utilajelor
tehnologice care vehiculeaza produse petroliere.

CAPITOLUL III
3. DEPOLUAREA APEI SI EFECTUL ACESTEIA

22
 Depoluarea urmareste sa formeze gandirea tehnica la viitorii specialisti mecanici,
pregatindu-i pe acestia sa conceapa,proiecteze,execute,monteze si sa exploateze masinile
hidraulice speciale si instalatiile folosite in domeniul epurarii apelor.Cursul prezinta
principalele tehnologii de epurare a apelor uzate, modul de alegere a tehnologiei de epurare
in funcţie de tipul poluantilor prezenti in apa uzata,modalitatea de calcul a diferitelor obiecte
din statia de epurare,echipamentele si instalaţiile necesare fiecarei tehnologii de epurare,
precum si caile de rentabilizarea a unei staţii de epurare.
In cadrul orelor de laborator se realizeaza experimentari pe instalatiile din
Laboratorul de Transport Fluide Polifazate si Depoluare in scopul aprofundării cunostinţelor
prezentate la curs.

Figura 5.-Statie de depoluare a apei

3.1. Compententele specifice elaborate de specialisti pentru depoluarea

apelor

- capacitatea de a colabora cu specialisti din domeniul epurarii apelor si alte

domenii conexe;
- culegerea,analiza si interpretarea de date si informaţii din punct de vedere
cantitativ si calitativ, din diverse surse alternative,respectiv din contexte profesionale reale si
din literatura din domeniu pentru formularea de argumente,decizii si demersuri concrete in
domeniul epurarii apelor uzate;
- capacitatea de a transpune in practica cunostinţele dobandite in domeniul
epurarii apelor uzate;
- capacitatea de a soluţiona probleme specifice domeniului epurarii apelor uzate;
- aplicarea conceptelor,teoriilor si metodelor de investigare fundamentale din

23
 domeniul epurarii apelor uzate,pentru formularea de proiecte si demersuri profesionale;
- capacitate de sintetizare si interpretare a unui set de informatii din domeniul
apelor
- uzate,de rezolvare a unor probleme de baza si de evaluare a concluziilor
posibile;
- analiza independenta a unor probleme si capacitatea de a comunica si
demonstra soluţiile alese;
- capacitatea de a realiza studii de pre-fezabilitate/fezabilitate pentru o statie de
epurare a apelor uzate

Capitolul Continutul
1.Conceptul de Cunoasterea conceptului de calitate in sistemul
calitate a apei indicatorilor; Insusirea tipurilor de poluanti cu influentele
negative;
Procesul de autoepurare a cusurilor naturale;
Direcţii strategice in domeniul calitatii apelor;
2. Procese si scheme Tehnologiile de epurare in treapta
de epurare. Tehnologii de fizica,biologica,chimica; Modalitatile de egalizare-uniformizare;
epurare. Impactului SEAU
asupra mediului inconjurator;
3. Procese de epurare Retinerea corpurilor mari pe gratare rare;
fizica a apelor grele Mecanisme de blocare si curatire a gratarelor dese;
Calculul hidraulic, mecanic pentru diferitele tipuri
de echipamente – gratare dese, rare,site;
Instalatii moderne de compactare si deshidratare a
retinerilor de pe gratare si site;Procese unitare-
separare gravitationala (decantare, flotatie); Calculul
decantoarelor, deznisipatoarelor, separatoarelor de grasimi.
4. Procese biologice Notiuni de baza in cinetica bilogica pentru procese cu
de epurare a apelor uzate. si fara recirculare (instalatie cu namol activ,instalatie cu
pelicula biologica,procese in regim
natural);Metodologii de
calcul a instalatiilor de epurare biologica; Instalatii si
echipamente utilizate in procesele unitare de epurare
biologica; Transferul oxigenului din aer in apa si
calculul instalatiilor de oxigenare.
5. Procese unitare de Identificarea conditiilor tehnologice pentru functionarea
epurare chimica echipamentelor;Instalatii si echipamente de amestecare
(barbotare, amestecare lentă, amestecare rapidă);
Instalatii de preparare si dozare a reactivilor chimici.
6. Statii de pompare in Identificarea parametrilor statiilor de pompare; Statiile
epurarea apelor de pompare din SEAU şi echipamentele de pompare specifice
(elevatoare hidraulice, pompa cu jet de fluid, pompe

24
 pentru medii bifazice);

7. Tehnologii si Variante tehnologice de prelucrare si tratare finala a

echipamente namolurilor; Caracteristicile namolurilor (reologice,
pentru gospodaria de chimice, tehnologice); Procese de stabilizare a
namol namolurilor organice (aeroba, anaeroba); Tehnologii moderne
de
prelucrare finala (incinerare, pasteurizare, compactare,
valorificare superioara etc).
8. Bilant energetic Modalitatea intocmirii bilantului energetic pe SEAU;Cai
pentru de rentabilizare a SEAU din punct de vedere a bilanţului
SEAU energetic prin folosirea energiei solare, eoliene si
cogenerare.
9. Aspecte generale Surse de poluare a aerului.Identificarea surselor de
privind poluarea aerului poluare industriale.Efectele poluarii aerului asupra mediului.
10. Procedee de Clasificare. Consideratii tehnico – economice asupra
epurare a procedeelor de epurare a gazelor.
aerului

11. Procedee si Separarea prin sedimentare. Separarea prin inertie.

instalatii de separare uscata Separarea prin inertie si impact. Separarea prin
centrifugare. Separarea prin filtrare.

12. Procedee si Turnuri de spalare. Separatorul mecanic. Filtrul umed.

instalatii Separatorul cu spuma.
pentru separarea
umeda
13. Procedee si Filtrul electric. Instalatia de epurare sonica
instalatii pentru separarea
electrica si acustica

3.2. Dispersia uraniului din sol in depoluarea apelor

Ca urmare a avarierii frecvente si fara posibilitatea de prevedere a retelei metalice

de transport de pe segmentul sonda de productie (de extractie),parcul de semiprelucrare,
âse produce infestarea cu fluid tehnologic polifazic,poluand atat solul cat si apa freatica
(daca nivelul hidrostatic este la mica adancime) .
Exista situatii cand fluidul tehnologic prezinta o radioactivitate naturala crescuta
(care depaseste limita maxima admisibila specifica mediului cu care intra in
contact),conducand la poluarea radioactiva cu elementul in cauza.

25
 Sunt cunoscute cercetari referitoare la modul de poluare al apei cu materiale
radioactive, care,insa nu se refera la apa sarata de zacamant.
Radioactivitatea apelor de zacamant si a titeiului brut, a fost constanta pentru prima
data pe plan mondial in anul 1940.Tomkeiev (1946), un specialist mentioneaza un continut
mediu de uraniu in titei de 100 g/t (100 ppm).
Prezenta uraniului explica si pe cea a produselor de dezintegrare a acestuia, dintre
care, cele mai importante sub aspect biologic sunt radiul ,226 si radonul, 222.
Cercetarea s-a efectuat in intervalul 1993–1994, in campul experimental Poeni
(judetul Teleorman), situat intr-o zona cu lucrari de extractie din anul 1974. S-a urmarit,
variatia continutului de uraniu total din apa sub influenta lucrarilor hidroameliorative si
agropedoameliorative, incluse in tehnologia de depoluare a terenului infestat cu apa sarata
de zacamant si titei brut.
Campul experimental a fost realizat in anul 1991 si este prevazut cu urmatoarele
categorii de lucrari:
a) Reteaua de drenaj de spalare compusa din drenuri absorbante cu diametrul de
80 mm, lungimea de 100 m, pozate la adancimea de 0,90 m si la distanta de 11 m; materialul
filtrant este balastul.
Evacuarea drenurilor se face intr-o retea de canale, apa fiind injectata in subteran la
adancimea de peste 300 m.
b) Irigatia de spalare realizata cu udari gravitationale la scara de microparcela (3 m x
3 m). Apa de irigatie provine din sursa subterana, are reziduul salin de 402 mg/l si s-a
distribuit cu intensitatea de 10 mm / ora pana la aparitia stagnarii (4 – 6 ore), dupa care s-a
redus la valoarea vitezei de infiltratie. Norma neta de irigatie a fost de 6000 m 3/ha, durata
udarii de 80 de ore (timpul de functionare zilnica 10 ore) iar umiditatea initiala a fost sub
plafonul minim.
c) Lucrarile agropedoameliorative s-au realizat in anul 1992 si au constat din
afanarea adanca prin scarificare (executata la adancimea de 0,60 m) si din amendarea cu
fosfogips (doza de 8 t/ha).
Apa de irigatie are un continut infim in uraniu total ( sub limita de detectie ).
Experimentul a inclus doua variante: cu irigatia de spalare si neirigat (martor).
Adincimea de udare a fost influenta direct de adincimea de afanare. Drenajul a
inceput sa functioneze in a doua zi de la aplicarea udarii.S-a constatat ca, pentru 1000 m 3/ha
de apa de irigatie, s-a evacuat 100 – 200 m 3/ha, cu un debit specific instantaneu de 11,7 l /(s
x ha). Apa drenata a avut reziduul salin de 4,04 – 4,43 g/l.
Continutul mediu in U (uraniu)-total pe adincimea de 0,90 este de 1,48 ppm pentru
varianta neirigata si de 1,22 ppm, in cazul aplicarii irigatiei de spalare cu norma neta de 6000
m3/ha, incadrindu-se in LMA specifica solului de 0,5 – 4 ppm.

Figura 7:

26
 Irigat
neirit
neirigat

Figura nr.7 – Continutul in U – total in apa pentru variantele irigat si neirigat

Continutul maxim in U – total, se inregistreaza in situatia anterioara irigatiei de

spalare, avind valorile de 2,2 ppm pentru adincimea de 0,10 – 0,20 m si de 2,0 ppm pentru
orizontul 0,40 – 0,50 m.
Irigatia cu rol de spalare,reduce nesemnificativ continutul in U–total al apei,fata de
varianta neirigata, in medie cu 0,15 ppm (figura 6.).
Valorile maxime se inregistreaza pentru adincimile 0,4 – 0,5 m (1,6 ppm), 0,0 – 0,1m
( 1,5 ppm ) si 0,3 – 0,4 (1,5 ppm).
Reducerea continutului de U – total este maxima pentru adincimile 0,1 – 0,2 m (0,8
ppm) si 0,6 – 0,9 m (0,7 ppm) (figura 6.). Aceasta se explica prin efectul spalarii pentru primi
20 cm, al adincimii de realizare a afinarii si al diminuarii efectului acesteia in timp, pentru
intervalul 0,2 – 0,6 m.

BIBLIOGRAFIE

27
Negulescu, Mircea, Protecţia calităţii apelor, Editura Tehnica, 1981.

Pisota, Ion, Buta, Iuliu, Hidrologie, Editura Didactica şi Pedagogica,

Bucureşti, 1980.

Galdeanu, Nicolae, Rusti, Dorel, Ecologie şi protecţia mediului, Editura

Economica Preuniversitaria, 2002

Gruia, E., Marcoci, S., Panaitescu, G., Român, P., Apa şi poluarea, Editura
Ştiinţifica şi Enciclopedica, Bucureşti, 1979

Robescu, Dan, Stamatoiu, Dan, Bătălia pentru apa vie, Editura Ceras,
Bucureşti, 1988.

28