„Zestrea genetică" a lui Mihai Eminescu

Dan Stănescu

Alina, citind articolul meu „Neamul şi numele lui Eminescu. Originile", postat
în ianuarie 2014 pe internet, a remarcat negativ căutările originilor lui Eminescu şi în
afara spaţiului românesc.
Desigur, Alina este de cea mai bună credinţă, în acord cu însuşi George Călinescu: :
... năpăstuit de legendă şi de ştiinţa biografică, (Eminescu) este întins de zece naţii
deodată, spre a fi pe rând turc, albanez, persan, suedez, rus, bulgar, sârb, rutean,
polon, armean. („Viaţa lui Mihai Eminescu", 1932).
Este, însă, necesar să înţelegem cu toţii următoarele (citez dintr-un articol,
Genealogia - de la prezent înapoi în trecut de Mihaela Marinaş, 14.12.2012): „Omul are
vocaţia memoriei şi a transmiterii.
Ca indivizi, nu apărem din neant, ci suntem, fiecare dintre noi, rezultatul a
nenumărate "izvoare" de filiaţie. Avem ochii bunicului patern, ţinuta bunicului matern,
temperamentul unui străbunic, vocea altuia.
Aici e vorba de genetică, ale cărei legi ne influenţează chiar fără să fim conştienţi de
asta şi fără să ne putem sustrage.
Purtăm în noi zestrea genetică a strămoşilor."
Este de remarcat că unele caracteristici transmise au caracter latent, ele putându-
se manifesta abia după mai multe generaţii; şi am în vedere nu numai caracteristicile
fizice menţionate de autoarea citată, ci şi pe cele psihice, imunologice, intelectuale ....,
inclusiv unele deficienţe.
Aşadar, nu trebuie să ne mirăm privitor la ipotezele originilor lui Eminescu. Încă în
timpul vieţii, prieteni sau adversari îl numeau oriental, persan, turc (prietenul
Slavici), bulgar.
Însuşi Eminescu încerca să-şi afle originile, dar, când îşi incita tatăl să-i vorbească
despre strămoşii săi, acela evita subiectul, în primul rând pentru că el însuşi nu-i ştia mai
mult decât pe părinţii şi pe bunica lui.
La rându-mi, incitat de menţionata remarcă a Alinei, am avut curiozitatea să aflu
cam care ar putea fi zestrea genetică - independentă de voinţă, naţionalitate, vieţuire - a
marelui nostru poet naţional.
Cele mai recente cunoaşteri documentare şi evaluări privindu-1 pe Eminescu - şi
anume, cartea lui Ion Roşu: Legendă şi adevăr în biografia lui M. Eminescu. Originile,
Ed. Cartea Romanească, 1989 - indică rădăcini paterne româneşti din Banat, iar linia
maternă este moldovenească, dar şi cu o infuzie de sânge rusesc de la un refugiat (probabil
politic), Donţu (donţu = de la Don).
Dincolo de genele sale - obiective - Eminescu este român din Moldova de sus,
prin mediul în care s-a născut, instruit, educat, conştientizat, creat.
In schema de mai jos, am expus numai liniile directe dintr-un arbore genealogic
stufos, făcând următoarele precizări privitor la factorii genetici luaţi în consideraţie:
Am acordat importanţă egală femeilor şi bărbaţilor, deoarece transmisiile genetice
sunt de pe ambele sexe, deşi gradul de transmitere este aleatoriu, iar ştiinţa încă nu-1
poate cuantifica. Exemplific prin relatările lui Matei Eminescu despre fraţii şi surorile
sale: (Mihai avea) piciorul şi mîinile mici, ca ale mamei. Cânta bine din gură, ca şi mama
şi Harieta. (Tata avea) o memorie uimitoare (calitate moştenită de Mihaiu. Mama
(Raluca) era femee măruntă, dar robustă, brună-albă, la faţă îi semăna Iorgu perfect şi
puţin şi Mihaiu. Iorgu semăna la faţă cu mama. Era înalt, brun-alb. Ilie semăna cu tata;
blond, cu ochi albaştri. Bine semăna cu mama Iorgu şi ceva Mihai. Cu tata — numai Ilie.
Ceilalţi un fel de amestecătură şi de la tata şi de la mama.
In sensul celor de mai sus, convin că zestrea genetică a unui individ preia părţi
egale(1/2 : 1/2) din structurile genetice ale părinţilor biologici.
ADN-ul, purtătorul programului informaţional de construcţie corporală şi de viaţă,
are nu numai componente „fizice" moştenite de la toţi străbunii de ambe sexe, dar şi
componente energetice şi spirituale - abordate deocamdată doar de ştiinţele metafizice şi,
încă timid, de ştiinţele oficiale. Intre acestea, am luat în consideraţie energiile locurilor de
origine (ex. Banat, Ardeal, Moldova), deoarece, chiar dacă aparţin spaţiului de
românitate, ele au totuşi caracteristici energetice specific locale, care fac diferenţă -
uneori uşor de depistat - spre exemplu între un bucureştean X, de origine ardeleană şi
alt bucureştean Z, de origine moldoveană, după înfăţişare, reactivitate, atitudine,
masivitatea corpului etc.
O linie genetică îşi păstrează marca, indiferent unde se nasc descendenţii, până
în momentul întretăierii, prin căsătorie, cu altă marcă genetică. De aceea, am convenit să
consider mărcile genetice după locul naşterii primului strămoş din marca respectivă:
A - marca ardeleană (Blaj)
B - marca bănăţeană
b - marca bucovineană
H - marca nord-basarabeană (Hotin)
M - marca nord-moldoveană
R- marca rusă
Admiţând aceste convenţii, schema de mai jos a relevat următoarea zestre genetică
a lui Mihai Eminescu:
1/4 b = 25,0 % bucovinean
1/4 M = 25,0 % nord-moldovean
1/8 H = 12,5 % nord-basarabean
1/8 A = 12,5 % ardelean
1/8 B = 12,5 % bănăţean
1/8 H = 12,5 % rus
Pentru o corectă informare a cititorului, în tabelul-schemă am subliniat numele
primilor strămoşi ale căror existenţă şi legătură cu Eminescu sunt cert dovedite prin
documente şi mărturisiri (precum cele ale lui Matei Eminescu, fratele mai mic al
poetului).
 Structuri genetice de-a lungul arborelui genealogic al lui Mihai Eminescu

Imin Soţie
(n. 1675)

B B
Iovul Iminovici Soţie Iuraşcu Soţie Ion
(n. 1705) din Hotin Brehuescu
(n. 1720)
1/2 B + 1/2 B =
=B B H H M
Petre Iminovici Agafia Ion / Iov Maria Gafiţa * Iacob
(1735-1811) Şerb an Iuraşcu Brehuescu Donţu**
(1736- (n. 1750 - ?) (d. 1830)
1818)
1/2 B + 1/2 B = 1/2 H + 1/2 H =
=B A =H M M R
Vasile Iminovici Ioana Vasile Iuraşcu Paraschiva
(1778-1844) Sârghie (1780 - 1856) Brihuescu-Donţu
(1781- (1785-1834)
1844)

1/2 B + 1/2 A b 1/2 H + 1/2 M 1/2 M + 1/2 R

Gheorghe Iminovici / Eminovici Raluca Iuraşcu
(1812-1884) (1816-1876)

1/2 (1/2 B + 1/2 A) + 1/2 b = 1/2 (1/2 H + 1/2 M ) + 1/2 (1/2 M + 1/2 R) =
= 1/4 B +1/4 A + 1/2 b = 1/4 H + 1/2 M + 1/4 R
Mihail Eminovici / Mihai Eminescu
(1850 - 1889)

1/2 (1/4 B +1/4 A + 1/2 b) + 1/2 (1/4 H + 1/2 M + 1/4 R) =

= 1/8 B + 1/8 A + 1/4 b + 1/8 H + 1/4 M + 1/8 R
* şi ** Conform Pomelnicului redactat de cele 3 mătuşi ale lui Eminescu, călugăriţe la
mănăstirea Agafton. În amintirile - nu prea fidele - ale lui Matei Eminescu, aceştia
figurează însă sub numele: Catrina Brihuescu, respectiv Alexa Potloff / Donţu

------------