Universitatea Petrol-Gaze Ploiesti,

Facultatea :Inginerie Mecanica si Electrica

Specializare : Utilaj Petrolier de Schela

Proiect

Calculul si Constructia
Utilajului Petrolier de Schela

Coordonator: Student : Lupa Marius

Prof. univ. dr.ing. Marius Stan Grupa : 10307

Ploiesti 2018
 Cuprins

1.Introducere................................................................................................................... pag. 3

1.1 Alegerea tipului instalatiei de foraj si a principalelor utilaje componente ale sistemului de
manevra............................................................................................................................pag. 9

2.Date initiale ..................................................................................................................pag. 10

2.1 Adancimea sondei

2.2 Sistemul de actionare

2.3 Constructia sondei cu 3 coloane

3.Continutul memoriului

3.1 Determinarea forţelor nominale la cârlig ..................................................................pag. 12

3.2 Tubarea sondei...........................................................................................................pag. 14

3.3 Calculul puterii instalate; determinarea numărului de grupuri de foraj. Schema principală
a acţionarii sistemelor........................................................................................................pag.
17

3.4 Determinarea numărului necesar de motoare............................................................pag. 18

3.5 Determinarea numărului de trepte de viteză la manevră şi materializarea schemei

cinematice a sistemului de
manevră......................................................................................................pag. 19

3.6 Alegerea geamblacului de foraj..................................................................................pag. 22

3.7 Alegerea cablului de foraj..........................................................................................pag. 25

4 Stabilirea dimensiunilor principale ale tobei de manevră........................................... pag. 28

5 Construcţia frânei cu benzi......................................................................................... pag. 29

6.Calculul de dimensionare – verificare al arborelui tobei de manevră......................... pag. 31

7.Dimensionarea arborelui tobei de manevră....................................................................pag.35

Bibliografi...................................................................................................................... .pag.39

2
 1.Introducere

Petrolul era folosit si în medicina veche fiind vândut ca leac miraculos universal.

Ţiţeiul era cunoscut în zona ţării noastre încă din secolul I î.Hr., de când datează
obiectele descoperite în cadrul cetăţii dacice de la Poiana (Nicoresti, Galaţi): podoabe din
smoală întărită şi acoperită cu un strat subţire de argint. De altfel, prima rafinărie de petrol
din lume a fost construită în România, în 1856, la periferia oraşului Ploieşti, în drum spre
localitatea Râfov, pe strada Buna Vestire, nr. 174, de către fraţii Mehedinţeanu. Instalaţiile
rafinăriei erau destul de primitive, toate utilajele fiind formate din vase cilindrice din fier sau
fontă, încălzite direct cu foc de lemne.

Aceste utilaje au fost comandate în Germania firmei Moltrecht ce construia cazane

pentru fabricarea uleiurilor din şisturi bituminoase, iar în decembrie 1856 începe construcţia
„fabricii de gaz” din Ploieşti, pe numele lui Marin Mehedinţeanu (decedat în 1861). Distileria
de petrol şi-a început activitatea când Teodor Mehedinţeanu întâmpina greutăţi în aplicarea
contractului semnat încă din 1856 pentru iluminarea capitalei cu „hidrocarbură şi lampe”.

Preţul petrolului scade rapid prin creşterea numărului de rafinării, petrolul lampant
devine o resursă tot mai importantă în iluminat, înlocuind trepta lumânările.

Exploatarea masivă a petrolului începe în secolul XIX pe motivul răspândirii

folosirii petrolului în iluminat, care dădea o lumină mai bună producând fum mai puţin
în comparaţie cu lămpile cu ulei de balenă, sau lumânările de ceară.

În anul 1852 medicul şi geologul canadian Abraham Gesner obţine patentarea rafinării
petrolului lampant curat numit petroleum, iar în 1855 chimistul american Benjamin Silliman
propune purificarea petrolului cu acid sulfuric.

Pentru obţinerea masivă a petrolului, urmează o perioadă de forare intensivă. Cel

mai renumit foraj este efectuat de Edwin L. Drake la 27 august 1859 în Oii Creek,
Pennsylvania, fiind finanţat de industriaşul american George H. Bissell, aici găsindu-se la
21,2 m adâncime zăcăminte mari de petrol.

Sondele sunt construcţii miniere, de forma cilindrica, vertical sau inclinate,

caracterizate prin raport mare intre lungimea (adâncime) si diametru, executate de la
suprafaţa cu instalaţii speciale, avand ca scop cercetarea scoarţei terestre, punerea in evidenta
si valorificarea unor zăcăminte de substanţe utile.

Prin forare se defineşte complexul de lucrări necesare realizării unei sonde. Intr-un
sens mai strict, forarea reprezintă operaţia de dislocare a rocilor si de evacuare la suprafaţa a
fragmentelor de roca rezultate din dislocare (a detritusului)

3
 Partea superioară, de început, a unei sonde se numeşte gura sondei, iar cea
inferioară - talpa sondei. Deschiderea obţinută prin forare, fără consolidare cu coloane
de tubare, se numeşte gaură de sondă. Aceasta este delimitată lateral de peretele găurii de
sondă.

Dislocarea rocii la talpă se execută cu instrumente speciale. La dislocarea pe talpa

circulară completă, instrumentul de disclocare se numeşte sapă, iar la dislocarea pe talpa
inelară - cap de carotieră sau freză. Legătură dintre instrumentului de dislocare şi instalaţia de
la suprafaţă este asigurată de garnitura de foraj.

La sistemele actuale de forare, detritusul este transportat la suprafaţa prin circulaţie de

fluid. Acest fluid se numeşte fluid de foraj sau fluid de circulaţie.

Sondele pentru petrol şi gaze se forează, pe uscat sau pe mare, cu instalaţii de foraj. O
instalaţie de foraj este compusă din grupul de forţa pentru acţionare, turla cu substructura sa,
sistemul de manevră (pentru efectuarea operaţiilor de introducere şi extragere în şi din sondă
a sapelor, precum şi a diferitelor scule şi dispozitive, sistemul de rotaţie (pentru antrenarea
garniturii de foraj în mişcare rotativă) şi sistemul de circulaţie (pentru asigurarea fluidului de
foraj în sondă).

La gura sondei se află montată instalaţia de prevenire a erupţiei prin care se închide
sonda în urma unor manifestări eruptive sau erupţii libere.

Operaţia de forare propriu zisă este urmată, la anumite intervale de adâncimi, de

consolidarea porţiunii traversate. Aceasta este realizata prin tubare (introducerea in sonda a
unei coloane de tubare). În mod normal, după tubare urmeaza operaţie de cimentare,
prin care se izolează spaţiul inelar din spatele coloanei de tubare.

În procesul de forare, în funcţie de necesităţi, se execută diferite operaţii de investigare

a găurii de sondă şi a rocilor traversate: carotaj electric radioactiv sau sonic, cavemometrie,
măsurători de deviaţie etc.

Principalii parametrii ai regimului de foraj sunt:

• viteza unghiulară a sapei;

• debitul de fluid de foraj;
• apăsarea pe sapa.

Instalaţia de foraj este alcătuită dintr-un complex de utilaje, echipamente şi mecanisme, care
îndeplinesc următoarele funcţii principale: menevrarea garniturii de foraj şi a coloanei de
tubare, pomparea noroiului de foraj şi rotirea garniturii de foraj, în cazul forajului cu masă
rotativă.

4
 Utilajele, echipamentele şi mecanismele instalaţiilor de foraj se grupează în:

 Sistemul de manevră care cuprinde troliul de foraj, geamblacul, macaraua, cârligul,

cablul, toba cap mort şi unele anexe;
 Sistemul de pompare şi circulaţie a noroiului care cuprinde pompele de noroi
manifoldul de refulare şi aspiraţie a acestora, şi complexul pentru prepararea,
depozitarea, circulaţia, curăţirea şi recondiţionarea noroiului;
 Sistemul de rotire care cuprinde masa rotativă, capul hidraulic, la care se adaugă
garnitura de foraj formată din prăjină de antrenare, prăjinile de foraj, prăjinile grele,
sapa şi când este cazul turbine de foraj.

Acţionarea instalaţiilor de foraj cu Motoare Diesel, este preponderenta, motoarele fiind

montate impreuna cu instalaţiile lor anexe pe sanii pentru a fi uşor de transportat si montat.
Sistemul de acţionare Diesel hidraulic este in prezent cel mai răspândit sistem de acţionare,
răspunzând cerinţelor de exploatare. Convertizoarele hidraulice de cuplu transmit energia de
la arborele motor la arborele condus prin intermediul lichidului, realizând in acelaşi timp si o
transformare de moment.

Sistemul de manevra al instalaţiilor de foraj este ansamblul format din troliul de foraj,
mecanismul macara-geamblac, cârlig si cablu. El asigura introducerea si extragerea garniturii
de foraj, susţinerea acesteia in timp a forajului, introducerea si susţinerea de tubaj, precum si
efectuarea unor lucrări de instrumentaţie sau cu caracter auxiliar.

Troliul de foraj este elemental sistemului de manevra, care indeplineste in cadrul

instalaiilor de foraj următoarele funcţiuni:

 Extragerea si introducerea garniturii de foraj, respective introducerea coloanei de

tubaj suspendate in cârligul mecanismului macara-geamblac;
 Inşurubarea, strângerea, desfacerea,desurubarea paşilor de prăjini, a burlanelor,
precum si adaugarea prăjinilor de foraj;
 Susţinerea garniturii de foraj si reglarea apasarii pe sapa in timpul focajului;
 Lucrări auxiliare de ridicare, apropiere si introducere in sonda, operaţii care se
executa cu ajutorul mosoarelor pe care se infasoara;
 Lucrări de punere in producţie, pistonat, lacarit, carotaj prin prăjini, măsurători care se
executa cu ajutorul tobei de lacarit;

5
Figura 1 Troliul de foraj

Ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul cârligului instalaţiei.

Exploatarea şi prelucrarea petrolului a determinat dezvoltarea forajului. Până la

utilizarea forajului în exploatarea petrolului, aceasta se realiza prin puţuri săpate
manual.
Prima sondă pentru petrol a fost forată în Rusia, lângă Baku (1848), în sistem
percutant uscat. Abia în 1859, se forează prima sondă pentru petrol în SUA
(Pensylvania). In România, prima sondă de petrol (mijloace mecanice) a fost forată în
1861 la Mosoare (Târgu Ocna), unde s-a fost folosit sistemul percutant uscat cu prăjini
de lemn.
Primele sonde se sapă în sistemul percutant uscat, dar se trece la forajul percutant
hidraulic, la care evacuarea detritusului se realiza continuu, prin circulaţia apei. Acest
sistem permitea adâncimi mai mari de forare şi creşterea siguranţei de lucru. în România
sistemul a fost aplicat în 1896 în Prahova (Băicoi).
Sistemul rotativ apare la începutul secolului XX în SUA. în România, primele sonde în
acest sistem, au fost forate în 1906 (Moreni-Prahova, Tescani -Bacău).Dezvoltarea sistemului
rotativ hidraulic duce la creşterea vitezelor de forare şi a adâncimilor sondelor.în fosta URSS,
după 1922 se introduce forajul cu turbină, care este un sistem de foraj rotativ, cu un motor
amplasat deasupra sapei. La noi s-a aplicat după 1952. Este preferat în cazul rocilor dure şi
la forajul dirijat.
Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit îl
prezintă flexo-forajul. Garnitura de foraj este formată dintr-un tub flexibil, cu o structură
specială. Cu toată diversitatea sistemelor şi variantelor, sistemul rotativ cu masă este cel mai
folosit.

6
 Recordul de adâncime atins pe plan mondial este de 12.390m (Murmansk-Rusia). În
România adâncimea maximă atinsă este de 7025m (Tufeni-Băicoi).

Figura 2 : cârligul instalaţiei

Tabel 1

7
Figura 3.Instalație de foraj

8
 1.1 Alegerea tipului instalatiei de foraj si a principalelor utilaje componente ale
sistemului de manevra

În general o instalaţie de foraj se compune din următoarele subansamble:

- turla, mast sau trepied;
- utilajul de manevra: troliu, sistemul geamblac-macara, cablu;
- utilajul de rotire sau utilajul de percuţie, la instalaţiile mecanice;
- utilajul de circulaţie a fluidului de foraj la instalabile hidraulice;
- instalabile de forţa la instalabile semimecanice si mecanice;
- organe de transmisie, de comanda, de măsură si control.

Simbolizarea instalaţiei de foraj:

Seria nouă: IF 320 3DH, unde:

320 - forţă maximă la cârlig exprimata în tone forţa ;

3DH – sistemul de acţionare (3 motoare diesel cuplate la instalatie fiecare printr-un

convertizor hidraulic de cuplu)

În România simbolizarea este făcută sub forma: F320 3DH.

O instalaţie de foraj cuprinde 3 sisteme de lucru principale şi mai multe sisteme de

lucru auxiliare.

Sistemele de lucru principale sunt:

 sistemul de manevră (SM);

 sistemul de rotatie (SR);
 sistemul de circulaţie (SC).
Sistemul de manevră (SM) realizează apăsarea pe sapă şi operaţia de manevra a
materialului tubular în sonda.

Sistemul de rotatie (SR) realizează transmiterea mişcării de rotaţie de la suprafaţă până

la sapă.

Sistemul de circulaţie (SC) realizează debitul de circulaţie necesar evacuării detritusului

din sonda.

Sistemul de manevră reprezintă unul dintre sistemele principale de lucru ale IF fiind
alcătuit din:

 grupul de forţă;
 transmisia mecanică;

9
  maşina de lucru (troliul de foraj);
 mecanismul macara-geamblac-carlig.
Mecanismul macara-geamblac-carlig este alcătuit din:

 geamblac;
 înfăşurarea cablului;
 ansamblul macara-carlig.

2.Date iniţiale

2.1 Adâncimea sondei

Conform datelor, adâncimea sondei este egală cu:

Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filetele de legătură corelate cu

diametrele de burlane şi prăjini se face de la pag. 166 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.

2.2 Sistemul de acţionare

Sistemul de acţionare ales este DH (Diesel Hidraulic).

2.3Construcţia sondei

Figura 4 Figura 5. Distributia de tensiuni

10
 Lungimea primei coloane de burlane (de suprafaţă/ ancorare) trebuie să îndeplinească
următoarea condiţie:

Lungimea coloanei intermediare se determină astfel:

Lungimea coloanei de exploatare este egală cu adâncimea totală a sondei:

Măsurile diametrului fiecărei coloane de burlane sunt:

⁄
;

Sonda este formată din trei tronsoane de burlane, numite şi coloane. Acestea sunt:

 coloana de ancorare
 coloana intermediară
 coloana de exploatare.

Prin „tubarea sondelor” se înţelege complexul de lucrări necesar a fi efectuate pentru

introducerea coloanelor formate din burlane de oţel în găuri de sondă săpate la o anumită
adâncime şi cu un anumit diametru. Scopul tubării sondelor este acela de a realiza
următoarele deziderate principale:

- să ofere posibilitatea izolării între ele a straturilor ce conţin fluide de natură diferită şi
cu presiuni diferite şi de a dirija în final producţia sondei, după voinţă;
- să închidă anumite orizonturi care prin natura lor creează dificultăţi importante în
continuarea forajului, dificultăţi care ar împiedica atingerea adâncimii finale
proiectate;
- să formeze un suport suficient de rezistent pentru fixarea coloanelor următoare.

11
 Adâncimea de tubare se stabileşte în funcţie de scopul ce se urmăreşte prin tubarea
coloanei respective, fapt care determină de altfel şi denumirea coloanei. Diametrul coloanei
se stabileşte în funcţie de mai mulţi factori, între care se menţionează: diametrul disponibil al
găurii, adâncimea necesară de tubare şi condiţiile de lucru cunoscute sau presupuse (estimate)

3.Continutul memoriului

3.1 Determinarea forţelor nominale la cârlig

Definim forţa la cârlig normală ca fiind forţa care apare cu probabilitatea cea mai mare
în timpul operaţiei de manevrare a garniturii de foraj. Ea este dată de cea mai grea garnitură
de foraj care de multe ori este cea mai lungă garnitură de foraj.

Se cunosc :

– greutatea prajinilor de foraj ;

-greutatea prajinilor grele ;

–densitatea fluidului de foraj ;

-greutatea tijei de antrenare ;

–masa sapei;

-apasarea pe sapa;

-forta suplimentara de desprindere ;

( ) =0.80 -acceleratia corespunzatoare manevrarii fortei maxime la carlig ;

( ) =1.45 -acceleratia corespunzatoare manevrarii fortei nominale normale la carlig ;

Algoritmul de calcul

= 1298.397 =1673.07 KN

= 10 x 1020 + 267.613 + 0.784 = 1298.397KN

12
 = 273.5 x 3732.817 = 1020.925KN

( ) = 4000 – (10 + 267.613) = 3722.28KN

= = 267.613KN
( ) ( )

= = 267.613 KN

= 80 x 9.81 = 0.784 KN

= max (2273.07; 2703.6) = 2703.6 KN

= 1673.07 +600 = 2273.07 KN

=2098.2KN = 2703.6 KN

∑ ) = max (2158265 ; 2554307) = 2554307 N

= =124.366 KN

[ ] ; aleg ;

( ) =1673.07+ ( ) = 1761.406 KN

= { ( ) ( )

kN

Verificare :

= 1.51

13
 3.2 Tubarea sondei

Pentru determinarea forţei la cârlig la tubare se pot neglija acceleraţiile, deoarece

tubarea se face la nivel constant, cu viteze mici.

⁄
Din diagrama de tubare VII pentru coloana de , la 2666.67 m , s-a obtinut :

Figura 6. Diagrama de tubaj VII

14
 Tabel 2

Tabel 3

15
 Din diagrama de tubare VII pentru coloana de , la adancimea 4000 , s-a obţinut:

Figura 7 : Diagrama de tubaj V

Tabel 4

16
Tabel 5

3.3 Calculul puterii instalate; determinarea numărului

de grupuri de foraj. Schema principală a acţionarii sistemelor

Modalitatea prin care fluxul energetic se transmite de la motoare la procesul tehnologic

se numeşte mod de acţionare.
În practică se stabilesc trei moduri principale diferite de acţionare:

- modul de acţionare în grup;

- modul de acţionare mixt;
- modul de acţionare individual.

Pentru instalaţia noastră vom alege modul de acţionare individual.

Se determina puterea la manevra ( :

m/s

Pa- puterea auxiliara

17
Pa =50….300 Kw

Pa =150 Kw

Pr – puterea de rotire

Pr =

Pr =216.77 Kw

Pc -puterea de circulatie

Pc =

Pc = 1089.52 Kw

Pentru instalaţia noastră vom alege modul de acţionare individual:

PI = Pm +Pr+Pa + Pa)*c=(998.48+216.77+1089.52+300)*1.1=2865.247 kw

3.4 Determinarea numărului necesar de motoare

Se face în fuctie de puterea instalată. La alegerea numărului de motoare se va avea în

vedere că numărul acestora să fie minim.

Numărul necesar de motoare va fi partea întreagă a:

Se alege motorul MB 890 Bb cu puterea la motor de 630 kW

18
 Acţionare individual:

Figura 8

Notaţii:
o M1,2,3,4,5 – motoare;
o T1,2,3,4 – transmisii;
o MR – masa rotativă;
o R – rotor;
o C – cârlig;
o -PF1,2 – pompe de foraj;
o PP1,2 – pistoanele pompelor de foraj
o CH – cap hidraulic;

3.5 Determinarea numărului de trepte de viteză la manevră şi materializarea schemei

cinematice a sistemului de manevră

Numărul de trepte de viteză se calculează cu relaţia:

( )

unde:

19
 ;

= = 76916.1.75 N =76.916 kN ;

( ) = 76.961( ) =88.961 kN ;

( )

viteze ;

Calculul vitezelor:

20
Figura 9. Diagrama : viteza - forta

Schema cinematică a unei instalaţii de foraj (şi a oricărui alt tip de instalaţie) reprezintă
modalitatea grafică, prin care sunt reprezentate transmisiile arborilor şi elementele care
concură la realizarea funcţiei cinematice.

Factorul de transmitere „m”- reprezintă numărul transmisiilor dintre doi arbori care pot
fi succesivi sau nesuccesivi, în acelaşi plan sau în plane diferite.

Grupa de transmitere „w”- se formează cu trensmisiile dintre doi arbori succesivi.

Numărul total de viteze „N”- poate fi relizate cu transmisia mecanică la elementul de

execuţie.

Numărul total de arbori „t”- t=w+1

Relaţia structurală - arată legătura dintre grupele de transmitere:

21
Schema cinematică a sistemului de manevră este următoarea:

Figura 10. Schema cinematica a vitezelor

Linia de cuplare- totalitatea transmisiilor care sunt folosite pentru realizarea unei viteze.

Identitate logică- reprezentarea logică a funcţionării cuplajelor.

Dezvoltarea logică- obţinerea liniilor de cuplare.

3.6 Alegerea geamblacului de foraj

Geamblacul, montat în vârful mastului sau turlei constituie partea fixă a mecanismului
macara - geamblac şi este format dintr-un număr de roţi pentru cablu, care se rotesc liber pe
rulmenţi, aceştia fiind montaţi la rândul lor pe una sau mai multe axe sprijinite pe suporţi.
Prima dintre roţile geamblacului realizează trecerea capătului activ al cablului de la toba de
manevră peste faţă mastului sau turlei, iar ultima roata a geamblacului asigura trecerea
capătului mort al cablului la toba cap mort.

22
 Amplasarea roţilor este în aşa fel făcută încât să fie evitat contactul dintre cablu şi alte
elemente ale mastului sau turlei, precum şi schimbările de direcţie ale cablului care să
producă sărirea cablului de pe roţi.

Construcţie

Tipul cel mai întâlnit de geamblac este tipul cu ax unic, cu roţile în linie, care este
sprijinit pe doi suporţi situaţi la capete. Suporţii se pot sprijini fie direct pe un element de
coroană mastului sau turlei sau pe un cadru propriu care se sprijină la rândul lui pe elementul
de coroană.

Se întâlnesc şi construcţii de geamblacuri având una din roţi înaintaşă prin care se
realizează trecerea cablului în interiorul mastului sau turlei.

Roţile gemblacului sunt destinate înfăşurării cablului de manevră, respectiv cablului de

lăcărit. Roţile pentru cablul de manevră de la geamblac sunt identice cu roţile de la macara.

Figura 11. Geamblacul de foraj

23
Figura12

24
3.7 Stabilirea principalelor dimensiuni ale ansamblului toba de manevra in functie de
diametrul cablului
A. Calculul diametrului cablului si alegerea sa

Cablul este un ansamblu format din fire din oţel de rezistenţă ridicată şi de
dimensiuni cu tolerante restrânse, înfăşurate cu precizie într-o anumită construcţie în aşa
fel încât să funcţioneze într-o concordanţă perfectă.

Elementul de bază al cablului îl formează firele individuale. Acestea, răsucite într-un

toron sau vita care reprezintă un mănunchi de sârme grupate prin înfăşurare în jurul unei
sârme centrale sau inimi. Înfăşurarea este un proces asemănător întrucâtva cu împletirea,
deoarece firele sunt aşezate în toron şi nu torsionate. După aşezarea în toroane, acestea
sunt la rândul lor înfăşurate în jurul unei inimi pentru a forma cablul compus.

Figura 13 : 6 X19(12/6/1) serat inti tali kawat spesifikasi

Figura 14: 6 X36(14/7+7/7+1) serat inti tali kawat spesifikasi

25
Algoritmul de calcul

= {

m=√ =√ =4,582

*2171,77= 0,142 * 2171,77=331.64kN

* = 0,142 * =206.49KN

Din catalogul de alegere a cablurilor de foraj, tip SEAL 6x19 se alege in functie
de diametrul cablului:

( 71223 kgF/mm2)

26
Tabelul 6 (Tabelul 7.2)

B. Ansamblul macara – cârlig

Figura16. Ansamblul macara – cârlig

27
 Mecanismul macara – cârlig este alcătuit din macara- cârlig, înfăşurarea cablului şi
geamblacul de foraj.

Ansamblul macara – cârlig reprezintă modul în care este ataşat cârligul prin intermediul
unui sistem de amortizare al şocurilor şi vibraţiilor.

Macaraua este partea mobilă a mecanismului macara – geamblac, formată dintr-un

număr de roţi identice în general ca diametru, tip şi construcţie, dar cu una mai puţin.
Macaraua execută o mişcare de ridicare şi coborâre pe verticală în interiorul mastului sau
turlei şi trebuie să prezinte colţuri sau proeminente care să faciliteze agăţarea în timpul
mişcării sale.

Cârligul este elementul sistemului de manevră care, completând macaraua şi formând

adeseori împreună cu acesta un singur bloc macara – cârlig îndeplineşte următoarele funcţii:

- susţine în timpul operaţiilor de extragere – introducere, garnitură de foraj prin

intermediul chiolbaşilor şi al elevatorului de prăjini;
- susţine în timpul tubajului coloana de tubaj prin intermediul de foraj care au prevăzut
acest sistem;
- ridică diferite greutăţi şi asigură manipularea prăjinii de avansare;
- ridică în timpul montajului şi demontajului diferite utilaje şi piese grele;
- participă la operaţia de ridicare şi coborâre a masturilor rabatabile, la instalaţiile .

Figura 17.

28
 1- toba de manevră
2- capătul activ al cablului
3- rola alergătoare
4- geamblac
5- o râla de la geambac
6- una din ramurile înfăşurării cablului
7- macara
8- cârlig
8’- sistemul de amortizare
9- capătul mort al cablului
10– toba fixă (sau toba moartă)

Există 3 tipuri în funcţie de sarcină de lucru:

- uşor , în formă de za, pentru sarcini până la 870 tf;

- mediu , în formă de bară cu 2 ochiuri la cele 2 capete, pentru sarcina de 125 tf;

- greu . pentru sarcini >200 tf.

Când cablul de foraj prezintă semne de uzură este necesară înlocuirea lui. Pentru o
operaţie mai uşoară de înlocuire se procedează astfel: pe toba moartă se afla înmagazinată o
cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este neuzat. Se va debloca, deci toba moartă şi va
trage de manevră o cantitate de cablu corespunzătoare lungimii celui care funcţionează.

4 Stabilirea dimensiunilor principale ale tobei de manevră

Toba de manevră este elementul principal al troliului de foraj care se montează pe

arborele tobei de manevră şi este folosită pentru înmagazinarea cablului de manevră.

Figura 18

29
 Dimensiunile funcţionale ale tobei de manevră se aleg în funcţie de diametrul cablului
de manevră.

Algoritmul de calcul

(diametrul valului de siguranta)

a =0,98 * =0,98*32 =31,36mm

(lungimea tobei)

Determinarea numarului de valuri active

n= + = + = 55 spire

2m( )= 2*5 (0,5 +27) =275 m

√
z= =
√
= =3,52

30
 5 Construcţia frânei cu benzi

Alegerea cuplajelor si franelor instalatiei de foraj

Sistemul de frânare al instalatiilor de foraj si interventie trebuie sa asigure

blocarea sarcinii în timpul operatiei de introducere a garniturii de foraj si controlul vitezei de
coborâre.

Frânele instalaţiilor de foraj se împart în două mari categorii:

- frâne de serviciu;
- frâne auxiliare;

Frâna de seviciu realizează controlul de coborâre al garniturii de foraj în sondă,

dar, ceea ce este cel mai important, realizează blocarea (oprirea) deplasării cârligului şi a
garniturii de foraj.

Frâna auxiliară realizează controlarea vitezei de coborâre, fără a putea realiza

blocarea sarcinii, având rolul de a descărca o parte din valoarea momentului de frânare pe
care trebuie să-l realizeze frâna de seviciu.

În această categorie din punct de vedere constructiv instalaţiile de foraj sunt echipate cu 2
tipuri de frâne:
- frâna hidraulică (ele nu dezvoltă moment de frânare la operaţia de ridicare, fiind
cuplate prin intermediul unui cuplaj de sens unic);
- frâne electromagnetice.

Construcţia frânei cu bandă:

Figura 19. frânei cu bandă

31
Algoritmul de calcul:

α – unghiul de infasurare al benzii de frana pe tamburul franei;

[ ]

= 4,188 rad

t se adopta 15kgF = 0,1471kN

= 1,834 kN *m

F= = 100* 0,1471 = 14,71 kN

se adopta 100

Dimensionarea la intindere a benzii de frana:

= 14,71 * =160,042 kN

B=( = (160,042 *2) / (600*1,92) = 277mm

p se adopta 6 bar

Se adopta B =300mm

32
Grosimea benzii de frana:

= =83,87mm

=173N/mm^2

0,2*300 =60mm

6.Calculul de dimensionare – verificare al arborelui tobei de manevră

=331,64 kN

F- forța din capătul activ al cablului,cand forța la cârlig este maximă

- greutatea cuplajului

– greutatea roților de lanț

2m( )= 2*5 (0,5 +27) =275 m

- greutatea tobei

33
Figura 20. Diagrame

Determinarea forţelor din articulaţii pe verticală

=0

34
Verificare pe vertical

( )

0=0

Determinarea momentelor încovoietoare pe vertical

35
Determinarea forţelor din articulaţii pe orizontală

=0

Verificare pe orizontală

0=0

36
 Determinarea momentelor încovoietoare pe orizontală

7.Dimensionarea arborelui tobei de manevră

Încovoiere cu torsiune

Momentul de torsiune:

Se alege materialul 41 MoCr11-150N/mm2

Momentul încovoietor se calculează cu:

Suprafaţa de încovoiere:

√ ( )

Secţiunea A:

√ ( )

37
 √

Secţiunea B:

√ ( )

Secţiunea F:

√ ( )

Secţiunea G:

√ ( )

38
 BIBLIOGRAFIE

1. Stan, M., Utilaj petrolier, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2011.
2. Stan, M., Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier, Editura Universităţii
Petrol-Gaze din Ploiesti,
3. Costin, I., Îndrumătorul mecanicului de la exploatarea, întreţinerea şi repararea
utilajelor de foraj. Editura Tehnică, Bucureşti, 1984.
4. Alexandru POPOVICI, Nicolae CALOTA, Catalog de utilaj petrolier de schela –
Institutul de Petrol si Gaze, Ploiesti, 1976.
5. www.wikipedia.com
6. www.onepetro.org
7. http://www.scribd.com
8. 10. http://www.cat.com
9. https://www.klueber.com/ro/ro/oil__gas_industry/
10. http://id.asia-wirerope.com/steel-wire-ropes/ungalvanized-steel-wire-rope/general-
engineering-steel-wire-ropes.html
11. https://www.google.ro/search?q=geamblac+de+foraj&oq=geamblac+de&aqs=chrome
.1.69i57j0l4.6691j0j7&sourceid=chrome&ie=UTF-8
12. https://www.google.ro/search?q=toba+de+manevra&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwjbq6zPxrLbAhXrDMAKHTKnAOgQ_AUICigB&biw=1366&bih=
637
13. https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=637&tbm=isch&sa=1&ei=8FURW7a1
POGC6QSW25GQDg&q=frana+cu+banda+instalalatia+de+foraj&oq=frana+cu+ban
da+instalalatia+de+foraj&gs_l=img.3...7858.16364.0.16823.25.23.2.0.0.0.101.2135.2
2j1.23.0....0...1c.1.64.img..0.0.0....0.HQN-D2HWz-c#imgrc=pO3lRS5DQ10ttM
14. https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=637&tbm=isch&sa=1&ei=KYsRW8K
ML8Tm6ATQvZ-
YAg&q=ansamblu+macara+carlig+a+geamblacului&oq=ansamblu+macara+carlig+a
+geamblacului&gs_l=img.3...12502.26293.0.26875.21.20.1.0.0.0.141.1837.17j3.20.0.
...0...1c.1.64.img..0.0.0....0.0wjOrxyPCks

39