Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Trancau Violeta Si Vasile Andreea

    Caricato da

    ionutudor19
    436 visualizzazioni25 pagine
    Trancau Violeta Si Vasile Andreea

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Trancau Violeta Si Vasile Andreea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    436 visualizzazioni25 pagine

    Trancau Violeta Si Vasile Andreea

    Caricato da

    ionutudor19
    Trancau Violeta Si Vasile Andreea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 25
    -PROIECT IUEM — IMPACTUL UTILIZARII ENERGIE! ASUPRA MEDIULUI IMPACTUL SECTORULUI ENERGETIC ASUPRA MEDIULUI Enerpa ete unul dntre cei mat important factor ce prejudiciaza mediul prin diverse ‘fonomene: cresterea emisilor de gaze cu efect de ser, poluarea mediului cu hidrocaruri, stocarea pe termen lung a deseusilor minire si aucleare,despadur in itm alr et, Productiasicontumal de energie exerita presi considersbileasupra medial, care includ contrbuti la schimbarile climatic, deteriorares ecosistemelor naturale si producerea de efecte negative asupa sanaat umane. Activitatea enerpetica este responsaila de existenta poluantilor in propoti de peste 50% din emisile de metan si monoxide carbon, aproximati 90% din emisile de dioxid de sult, aproximativ 88% din emisile de oxzi de azot,aproximativ 72% din cantata de pulberi in suspensi evacuate in atmosfen si aproximativ 99% din emisile de dioxid de carbon. In Romania, sector energetic a contribuit ca factor major de degradare a medivlui prin dezvotarea centralelor electrce pe carbuni inferior. Poluarea in acest sector poate fi cauzata de procesul de prodictie a energiei primare, de transport, converse si consum, Sectoral energetic contribue la emisia in atmosfera @ unorcanttat isemnate de dioxid de sulf (S02), monoxid de cabo (CO), dioxid de carbon (COs), oxizi de azot (NO.), particule fine, precum sila deversrea de ape rezidusle. Pentru reducerea impactuluisectorului energetic asupra mediulni Romania a tanspus in logislatia romareasa in anul 2003 Directva 2001/80/CE pentra limitarea emisilr in eer ale anumitor polunti proventi din instlatii mari de andere. Aces act nommatv vizewza, limitarea emisilor de dioxide suf, oxzi de azot si pulberi di instalaile mari de ardre, si num instalatile care au putere termica mai mare de 50 MW termi Sectorul energetic cuprnde urmatoaree acivtat: extracta si prepaazea carbunelu extract petrlului si gizelor naturale; extract si prepararea minereurilor radioactive, industria de prelurare a teiului; producti, transportul si distibutia de energie electica si teria, gaze si apa calda Unitale de productic sunt: tenmocentalele, hidrocentalcle si ceutala a slecticn dela Cernavoda, ea Termocentralele repreznta sursa cea mai importanta, care polveaza serul prin procesele de combustic si care genereaza emis de gaze cu efet de sera (oxi de uzot, oxizi de sulf, CO) afectand calitatea stmosferei. Ape calda rezltta in urma raciiiaburulu in condensatoare, modifics parametrii calitativi si apelor de suprafta, eu consecinte asupra faunei si flrei acvatice; depoztele de 2gura si cenusa afecteaza calitatea aerului din zona (prin spulberari de ceru# 444967 1:3) si a apelor subterane, Accidentele produse la temocenrale, seeparile de produse petrolire,afecteazacalitatea apelor de suprafsta si a soll, Impactul asupra medivlui cauzat de susele de energie care a atras in mod special in ulmi ani, este cel asupra atmosferei: pile acide si incalziea globala, efecte ce provin din folosvea pe scra larga a combustiililor fol. Este avut in vedere si impactul supra ape, soll si peisjfu,efet care se manifesta mai mult la nivel loca ideocentralele, in aparenta unitati nepolustoare, sfecteaza si ele fixtrii de medi Hidrocenralele modifica peissul eosistemele, varietatea si mumaral de speci, calitatea ape (prin concentraea in sarur) Prin construct unc hidrocentale se elboraeizasupeate mari de tern, se fac dfisari masve, se deplaseaza populatia spre alte zone, Datoritaexcesului de ‘umiditateatmosfrca in zona se pot produce perturba climatice. Comperatv cu sectoral produceri de energie prin andorea combustibilitor fii, producerea de energie in hidrocetrale are un impact redusasupra medi aéuean in plus o serle de benefit care constau in principal din asigurarea de debite suplimentare pentru alimentarea eu spa e localitatilor st ‘obictivelorindustriale si economice; [1 servieii de gospodarireaapelo: prin apararesimpotriva inundator a localitatlr, ‘cbiectivelor economic si esilor decomunicais a contribuie la depoluea apelor prin decantarca si sedimentarea suspensilor ‘transporte de rou, posbitatea de retiner a anumitordescur, produse petrolire ce, (Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda polueaza mediul prin debitul mare de apa necesar in sistemul de racre si prin continutul in radionuclizi al guzeor, lichielor si ‘mateialelor solide evacuate, Reducerea impactluisistemelor energetice asupra mediului si implementarea normelor prevazute in acest domeniu impuse de reglementavile Uniunii Europene unneaza sa se realizeze prin: herk de reabiltae si modemizare, ecologizares haldelor de zgora si cenusa, monitorizarea continua a calitatii mediului in zona marilor obictive energtice, reabiitarea solurilorpoluate si reintroducerea aestor in circuitl agricol, reducerea emisilor de poluant la rafiari si minimizare pirderlor,refacereaecologica @unor zone pteolitere prin reluceres ive in pera 2. CONSUMIUT. BRUT DE ENERGIE. [Energia primar, se imparte in douaeategorit importante (electia si termic). In tabelul ne. 21, si in figura nr. 2.1. este rodatconsuml inter brut de energie (mi chivalent peo) in periods 2000 2006. ‘Tabelel ne. 2.1. Consuml intem brut de energie (mii tone echivl 2006 3 petrol) in poroada 2000, ‘Consumul intern brut de energie (all tone echivalent pero) ———S~S~S~S ‘200i [2001 [2002 [2003 [3004 [3008 [3006 Toul 36374 [ 37.971 | 363840 [39.032 | 39.018 [37.932 | 39577 Energie cesta Tae [rir [1136 [962 [1320 [1489 [1212 Carbune(inclusiv cosy [7475 [8169 [srs [9509 [9.172 [8742 [9.340 Titel si produse petrouere ‘Gaze naturale [ais [26 _[s3i7 [766 _ [20 [rae ‘ste [insos|or0 [oss | 1000 [ores [ores ‘Sursa: Aruaral Statistic al Romaniei, 2007 ‘Figura nr. 2.1. Consuma inter brut de energie in peioada 2000 ~ 2006 ‘Sursa: Anuaral Statistical Romaniei, 2007 Dale evidentiazs 0 crestor totallui consumulu intern brut de energie in perioada 2000 - 2006, 2.1. Consuml final energetic si consumul de energle pe locultor Principal consumatori de energie clectice sunt: economia, iluminatul pubic si ‘populata. Economia detine o ondee rides in totalul de consum energetic (632% in 2006), ‘Datoritainchierii uno intrepinderi mari consumatoate de energie sa extinderidotarlor cu ‘echipamente si tehnologi noi, dupa 1996 5 inregistrat o seadere a consumului de energie in ‘ndustre si construct, urmat deo crstere in anul 2004 Ia 11.285 mi tone echivalent petrol ‘ep),apoi de o seadere pana ls pana la 9.998 mai tep in 2006. tn tabell nr. 2.2. este prezentat ‘consul final energetic in perioada 2000 ~ 2006, ‘Tabelulnr 2.2. Consumul final energetic in perioada 2000 - 2006 ‘Consuamal final energeti (il tone echivalentpetrol-tep) 2000 [2001 [2002 [2003 _[ 2004 Trdusie Tasha 1089 aan 9017 | 931 | 1016 | 2° | in.2ss ‘Agricultura, svieatara, peseuit ‘Transportun sicomunicamt | 3508 [3975 [4308] 4a19 [4355 “Ale activa 3i2_[ra@o|se7 [1826 [2001 Popalatie sana [7197 [7284 [7879 [7910 305 |209 | 208 [259 |ax3 Sursa: Amar Statatic al Romani, 2007 De asemenea, consumul in agrcultura, silvcultura si pescuit a ereseut in 2006 cu 25 ‘mil tep fata de anul anterior, in transportur si comunicai a crescut eu 28 mii tep, in timp ce 1a populate se remarcao scadere a consumuli cu 166 mi ep in anul 2006 fate de anul 2005, pnausie (resi consrucmgrcu svt pesitTansgrsscomunctiaeachvh top "Evoota consul inal energetic in peroada 2000 —2006 este real in Rgurant. 22. Figura nr 22. Consuml final energtic in perioads 2000 - 2006 Sursa: AnuaralSetistc al Romaniei, 2007 ‘Consunel de cues, pe lvl in periods 2000 ~ 2006 este recent in tell 2.3, ‘obelul nr. 23, Consumul de enere, pe focutor in perioada 2000 - 206 ‘Consumal de energle, pe locuitor fone echivatent petrol Nocaltor) 3000 [2001 [2003 [2003 [2004 [2005 [2006 Consum inter brat de enorate | 1621 [1,694 1,674 | 1,796 | 1800 [1.754 [ 1S ‘Consum final energetic Teese (nclusiv construct) | (402 [O17 [ O87 [0501 [050 [0486 [ 0403 ‘Agricultura, svicutur, pesout | C018 [0,013 | 0014 [0072 | oo11 | 4011 | 0012 Transportur si comonicati Gis6 [0,177 [0.198 [0,199 [0,201 | 0,203 | 0204 Rezidential sal ator aciviati [6376 [0,304 [ 0375 [0447 [0457 [0.469 | 0.365 ‘Swsa: Amaral Statistic al Romaniei, 2007 CConsumul intern brut de energie pe locator, inregisteaza o usoaracresterere, dela 1,754 ‘epg in 2008 la 1.89% topos 7006. Aceatn evolitie este reprezentata in Fira ne 23 ‘Braise gnov cores) Figura nr. 2.3. Consumul de energie, pe Tocutor in peioada 2000 - 2006, Sursa: Anuar Satistc al Romaniei, 2007 ‘Consumul Je energie pe cap de locuitor este consideatastazi cs un indice al niveulu de trai. Astfel din cauza nivelului de dezvoltare economica mai relus, acest consum in. Romania este de circa doua oi mai mic deeat in tarile Uniunii Europene. Consumul Baal energetic creseut in agricultra si transport si inregsteaza scadesi ‘comparativeu anul 2005 in industiesirezidential, 3. PRODUCTIA DE ENERGIE ELECTRICA Sistemul energetic din Romania este eprezentat de un numar mare de centale de conyenerae u energie pein furniarea calduri sta apel clde care consumator. Energia. -produsa de centrale, este de doustipuri: termica si lectrca. Productia de energie electrica in perioada 2000 ~ 2006 este prezentata in abdul ne. 3A. sin figura nr 3.1 ‘Tebelul nr, 31. Producta de energie electric in peroaa 2000 ~ 2008, Productia de energie electrics ‘ow [2001 [3002 [2003 [2004 [2008 [7006 33.865 ‘Total (milioane kWh). | 51.935 54.935 | ses | 56.482 } 50.413 | 62.606 Temoclecine PAE SLE EGE ESRC EEL EE ELEC] Tidroclectica Ta778 [14923 [16046 [259 [16513 [2007 [18.355 Pelocuitor (Wa) 2315 [2404 [2501 [2.606 [2.606 [2.748 [2905 Surea: Anuar Statistic ol Romaniei, 2007 Temeaaas sien rea Figura ar3.1.Productia de energie electrica in perioada 2000 - 2006 ‘Sursa: Aruaral Staite al Romeniel, 2007 Energia electrica este cea mai importanta forma de energie disponibila pentru civiizatia modem, dsponibilitates ei este vitala penta sustinereastructurilor economice. In ‘nul 2004 5-1 inregistrat foarte mica scadere fats de anul anterior, ajungund la $6.482 kWh, Datoritadezvotari socialo-economice, in anal 2006 s-a inregistatoeresterebrusca (cu 3.283 ‘Wh fata de anul 2008), ajungand Ia valoares de 62.696 kWh, Analiza acesteevoluti mai arta ca productia de energie termoctoctic in anul 2005 ‘nrepstreaza o foarte mica scadee fata de 2004 si apoi o crestere in 2006, iar producti de ‘energie idroelectrica a erescut in ancl 2005 fata de anul anterior sia scazut in 2006. IMPACTUL CONSUMULUI DE ENERGIE ELECHRICA ASUPRA MEDIULAIL Energia electica continua sa repreznte un prooent tot mai mare dia consul final de ‘nergie, stat ca rezultat al cestert mumarului de aparateclectrice in dameniul cast si al serviilor, cat si ca rezultat al utilizar mai freevente a procesclor de productieindustriale bazate pe eneie electrca Distihutia si orsumul de energie election ereesza impact ssupea mediulu prin: 5 seurgei acidentale de ulei clectroizolant de la echipamentle eletroenergetion (transformatoare de putee, itrerupatoare de isla si joasa tensiun, bobine de stinger, reductori de tensiune si cuent aflate in exploatare sau mentnanta; 5) declansarea de inoendii ca umare functionari defecuoase a echipamentelor clectroenergetice cu ule electiviolunt i line’ elative werien; 1S Seurgeri accidentale de elecolit datorate manipulari defectuoase a baterilor de scumultor stations in state de transformare, Instalatile clectrice de inata tensine constinite in principe! din linile electron actiene si sate ce transformare au posiil impact asupra mesiuli drat stat complexitali lor cat sia suprafetclor ocupate. In eazulamplasari insalatilorenergatice in zone silvce, se cefacmeaza defiiari in fara de consimcte, cate se mentin si pe perioada exploaart, refacandu-s ulterior numei vogetaia de mica inaltime. Din analiza eategorilor de impact negativ al campului electromagnetic erat de -clementelereteleielectrice de foarte inatatenstune, stile de specalitate au aratat ca in Romania nu se depasese limitele normate sau recomandate de sandardcle intemationale, Singureleeategorit care ar putea afecta popultia, campul magnetic si ionizare ereata de -descarearea de tip coroana si descararlepartiale, nu sunt clrifiate pe plan interstional, ‘ceretarilestintiice desfasurandu-sein continue Sectrul energie, pe intregul lant - producer - transport - distribute - consum, reduce sproximativ 00% din enisilepoluarte din Romania. Principal pohanti rufa din adore, combustbillor fos ce impact ssupraaerli swt: puber (cenusa, particule de erbune, zg, amant, fningine eta}, 45, oxizi de azo (NO si NO; oxizi de carbon eudoane; hidrocarburi; ac orgarici et. Obiectivele principale de modiu care se regasese in politica de energie se refra la ‘minimizarea impactului de mediu si dervoltarea unui sistem energetic durabil, Minimizarea impactuli de mediu are tel deci principale de stune: nlouirea enegilorpoluante eu altele ‘mai putin poluat,inroducetea tehnologilor de reducerea emisilor de gaze si cresterea eficienei energtce, La producerea energ, din sursele energetie se degaja substanje poluante eu impact egativasupra medi [a cecal exutilelor ternuslectice care funcionesza eu etrbunlrderes. combust implica degajri de gaze nocive In tmosfei care se reintore pe sol sub forma de ploi ace ce istrug vegetaia. CCentralelehidroelectice presupun construirea unui barj de acumulare a ape, produc ereglsi ale clime, ore si faunei din zona, prin modificareareyimului precipi ‘ce poate determina disparija unor speci de plante i animale. Centralele muclearo-clesrice sunt deosebit de periculoase din punct de vedere al efectuluidistugitor asupra mediulu, mai als in eazul unor accident in exploatare.Cel mai srav accident de acest fel a avut loc in 1986 la Cernobl in Ueraina,atunei nd un nor radiocativ de dimensiuniuriage a fost purat deasupra Europ, cu efete deosebit de nocive asupratuturr vefuitourelor Reziduurile de combustbil nuclear trebuie depozitate in condi de maxima siguranfA pentru a evita scurgerie, in butosiae ermetie in deporte proteate de perei de beton, up constienizaeaefecelornocive ale tehnologilor energetic, s-a apelatintens la ormele ecologice de energie, la susele inepuizabile sau regenerabile, energia vitului gi ‘energia solar nu sunt polunnt, exist in canta inepuizaile dar tehnologile de producere a cnergiieletrice sunt foare seummpe. Dereglarea ecosistemelor acvatice impurifiedsolul. Modul ambiant poate fi pouat de sectoral energetic direct sau indirect + Tehnotogile eu impact cirect jn de transformarea energisi combustibiluli fost fn energie clectic gi termics, ransfermsnd energiapotengialacarburanilr in energie cineticas - Indirect, mediul este polit de tchnologie energofage _Arderes carbunelul polueaza prin: ‘+ emis de poluat (oxi de carbon sults azot, particule de prt); ‘+ contibuie la scnimbarea global a climet prin gazele eu eect de sera; ‘+ climina zgura, care are efecte complexe asupraatmosfre,solului si apelor subtrane, limi plher metatice; 1+ produce degeur, ‘Petrol si guzel na “+ -produe poluarea mating ia coastelor ltoallor: ‘+ modified pl-l soluli prin acumular de hidrocarburis ‘+ -laardere produe $02, NO2, CO2 si gaze eu efet de seri ce comtibuie Ia formarea ploilr acide ‘Teansportarea petrolulut ‘Transportul energie poate aveaefecte locale de poluare. Maile si oceanele sunt afectate de petrolul care se revarsi in urma diverselor accidente, Astizi hidrocarburle reprezintt Principalii poluanji ai bwinelor acvatice mari. Hidrocarburile sunt rezistente la actiunea bactrior, de aceea persis timp Indelungat tn repiunile infestate At percol este a petrol, avind o densitate mai mict dec a ape, formeazs la supraafé apeio peliculicae impiedica Aifuarea oxigenului in apt. Ca rezutat apar probleme Ia asimilareacloroilians si respiajia organismelor,fapt ce ingreuneaz8 fotsintcza ftoplanctonulu, care produce cites 70% din ‘oxigenul stmosferic. Algele si planctonul, care reprezinttalimentul de baz in ecositemele marine, inceteazi si prolifereze, Deversirile In urma transport ifeiuli i acidentelor -ecosistemele marine se etimeaz la peste 12 milioane tone Polearea electromagnetic Desettearea corona care apare in instalaile de inal gi foarte inal tensiune este insofitt de apariia suocesiuni de impulsuri de curent de seurté duratd, Propagarea acestor ‘curenji deternind, in jurul cieuitelor parcuse, aparijia de cimpuri electomagnetice perturbatoare, de freevent si amplitdine dfere, care conduc la distrsionaea semnalelor utile ale emisior radio side televiziune, Poluareaelectromagnetcl este specific intalailor ‘cu tensiunea sominald peste 220 KV gi prezintdo important deosebitto dats cu extinderea comunicajlor in domeniul —freevenfelor nate i_—fearte inate, Perurbaile emisiunilor de televiziune sunt de dou fur + perturba pasive, datorate prezenfel insaailor electice si reflexilor semnaluli util determinate de_—=—=—acestea’ = (aparjian—imaginilor “fantom + perturb active, datoratedistorsionari semnalului util de etre elmpul perturbator de inal ——_freevent pierdate in timpul extacte, transportulki si cepovtarit telului si produselor petrolizr. Actunile cu impact mejor asupra mediului sunt induse de catre principale instalai din fluxul de exploatae, respectiv sondele de titei si parcuile separatore, Factorul de mediu cel mai afectat este solu, find supus contaminari in special eu apa de zacamant In sectorl extract se va urmari monitaizarea, revenite si reducerea impactuui asupra mediului, precum si reabilitarea zoneor minire dezafectate. Poluarea atmosferica poate fi determinata de cazancle de abur dela pacurile de separatoare sau de la rezervourele de stocareatitiul, Sursete potential de poluarea fictoritr de mai in caulexpoataritzacaminteor dette 5 gaze sunt prezntt in abel 51 “Tahelul ar. $.1. Surse potentiate de patuate in eau explant zcamintelor de itis ae Factor ‘Sursa potentiala de ae oluare Cauze potentiate afectat Zoe = erupt ape Sonde extract tei - inven Foo sigue ee = deversari accidental dette si apa de zacamant din ‘eciulsondei — = Sonde si stai de|- fenomene de coroziune si uzura ce conduc Ie|- ape injectie apa de |fisurarea instalatilor si deversri accidentale de apa de| fteatice acamant zacamant de suprafata Parca | - incendi ~ wh separatoare = __deversri accidental de titi si apa de zacamant la] - ape Far sm poten do a poware cure potentiate o. viet aa Tee “aa cease eile ea ee eee ey Crate | em cen, wcrc oS |= pe Pee Gun Dike ae @ oles pompare titi apa de F me eee ye aanet suprafata _ + deve scien deep de scat a] vetoes : oo e.hlU:t:t degoctit | puget inl slndowrat eset | SE, = spargeri sau fisurari ale decantosrelor si | SUPr=fate note deport neste do des ode sa sl, : stati conpinae

    Potrebbero piacerti anche