Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Realizator
Brânzai Cerasela cls. a VII-a
Şcoala cu clasele I-VIII Sălcioara
Judeţul Tulcea
Piesa principală în componenţa
costumului popular este cămaşa. Îmbrăcată
direct pe corp (în vestimentaţia ţărănească
neexistând rufărie) cămaşa este
confecţionată din pânză ţesută în general din
fibre vegetale şi mai puţin din fibre de
borangic sau lână.
În funcţie de croială, deosebim 4 tipuri de cămaşă în costumul femeiesc
din ţara noastră dintre care se desprind cele 2 forme principale :
cămaşa dreaptă
cămaşa încreţită în jurul gâtului
cămăşii.
Dat fiind frecvenţa generală şi de veche tradiţie a
tipului de costum femeiesc cu două catrinţe, peste
întreg spaţiu dunărean, surprindem in această extinsă
zonă etnografica diverse drumuri date acestei piese de
port: “zăvelcă” “boscea” “otă”, postelcă”, etc., şi
binînţeles diverse sisteme de ornamentare.
Pestelca se compune, în forma sa originală, din 2 foi de tesătură datorită
posibilităţilor reduse ale războiului primitiv de ţesut, care nu permit ţesutul în
dimensiuni mai largi) ce erau unite fie în sens orizontal “încheiată pe genunche”
fie în sens vertical. De la bun început, trebuie să menţionăm cele două categorii
ale acestei piese de port din această zonă “pestelca aleasă purtată în ţinuta de
sărbătoare şi pestelca învărgată” din ţinuta de muncă.
Pestelca aleasă din judeţul Tulcea a aparţinut costumului femeiesc din
zona de vest, întinsă pe un larg teritoriu pe cursul Dunării de la Dăieni până la
Somova.
Ornamentul somptuos şi dens,
ce se desfăşoară între cele două
chenare laterale şi chenarul de
jos,care apare aici, îţi produce, la
prima vedere, impresia unui covor.
A doua categorie, “pestelca
învărgată” este simplă, fapt ce a
determinat şi denumirea de “ pestelcă
ieftină “. Ţesută din lână, adeseori pe
urzeală de bumbac ( vara se poartă şi
pestelca numai din bumbac ) nu are
chenare şi nici un fel de alesătură,
ornamental fiind redus la nişte dunguliţe
înguste într-un colorit distinct de acela al
fondului.
Realizator
Cocoloş Gabriel
Clasa a VII-a
Şcoala cu clasele I-VIII Sălcioara
Judeţul Tulcea
În costumul femeiesc betele se întrebuinţează mai puţin, totuşi le întâlnim
sub formă de chingă. Motivele ornamentale de flori sau ochiuri se înşiră în sens
linear pe lungime.
De formă triunghiulară,
această năframă se poartă
direct pe păr. Confecţionate din
pânză albă au un modest
ornament de colţişori cu acul la
tivul din faţă. Această piesă se
poartă legată ,,moda răsucită” cu capetele legăturii răsucite una în alta pe creştet.
Capul femeii este apoi
învelit cu ştergarul din fire vegetale
sau marama din borangic.
Realizator
Cocoloş Gabriel
Şcoala cu clasele I-VIII Sălcioara
Judeţul Tulcea
Şi aici ca şi pe întreaga întindere a ţării găsim în portul popular cele două
tipuri principale de cămaşăprivind croiala şi forma lor:
cămaşa dreaptă
cămaşa cu platcă
Cămaşa bărbătească din Dobrogea, ca şi cea femeiască, este ţesută din bumbac,
cânepa servind în mod izolat numai în confecţionarea cămăşilor de muncă a
bărbaţilor şi atunci amestecată cu bumbac. O notă caracteristică a cămăşii
bărbăteşti este lungimea pronunţată ajungând până sub pulpele picioarelor. O
altă formă a cămăşii este cea structurată din platcă, aşezat pe umeri şi din trupul
cămăşii prins încreţit de platcă. Gura cămăşii este adâncă, doar gulerul a rămas
drept.
În costumul bărbătesc găsim două tipuri de pantaloni: dulvarii largi,
confecţionaţi din aba în colorit închis şi cioarecii drepţi şi strâmţi confecţionaţi
din aba albă.
Realizator
Cocoloş Gabriel
Şcoala cu clasele I-VIII Sălcioara
Judeţul Tulcea