PUTERI ŞI RADICALI

Puteri cu exponent natural:

 n
a unde a|R, n|N;  (am)n=amn, a|R, m,n|N*;
 a0=1;  aman=am+n, a|R, m,n|N*;
 a1=a; a an
n
    n , b0, a,b|R, n|N*;
 an = a
 a
 ...
a ; b b
de n ori
am
 a – baza puterii;   amn , a|R*, m,n|N*, m>n.
an
 n – exponentul puterii;
 (ab)n=anbn, a,b|R, n|N*;

Puteri cu exponent întreg negativ:

 a-n= 1n unde a|R*, n|N;  restul proprietăţilor se păstrează.
a

Puteri cu exponent raţional pozitiv:

m p m p
 an  am
n
, a≥0, m
ℚ+;   m q 
 a  n   a n q , a≥0, m
, p
ℚ+;
n
p m p
  n q
m 
, p ℚ+;
m m
 a n a q
a n q
, a≥0, an
m p

n q  p
a n q
, a>0, , ℚ+, m
m p
> p.
m
m m n q n q
 ab n ℚ+;
m q
 a n b n , a,b≥0, a
n
m m
an an
    m , a≥0, b>0, m
ℚ+;
b n
bn

Puteri cu exponent raţional negativ:


m
 restul proprietăţilor se păstrează.
 a n 
1
m

n
1
, a>0, m
ℚ+;
am n
an

Funcţia putere cu exponent natural nenul:

 f(x)=xn, f:|R|R, n|N*;
n par  f(x) strict descrescat oare pe (-, 0]
 monotonia: n par  f(x) strict crescatoare pe [0, ) ;
n impar  f(x) strict crescatoare pe R
n par  f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: ;
n impar  f(x) impara, graficul simetric fata de origine
x  0, n  N, n  2  f ( x)  0
 semn: x  0, n par  f ( x)  0 .
x  0, n impar  f ( x)  0
Funcţia putere cu exponent întreg negativ:
 f(x)=x-n, f:|R-{0}|R, n|N*;
n par  f(x) strict crescatoare pe (-, 0)
 monotonia: n par  f(x) strict descrescat oare pe (0, ) ;
n impar  f(x) strict descrescat oare pe R - {0}
 n par  f(x) para, graficul simetric fata de OY
 paritate: ;
n impar  f(x) impara, graficul simetric fata de origine
x  0, n  N, n  1  f ( x)  0
 semn: x  0, n par  f ( x)  0 .
x  0, n impar  f ( x)  0

Funcţia putere cu exponent raţional:

<0 ⇒ f strict descrescătoare.
m m
 f(x)= x n = n x m , f:(0, ) →(0, ), m
ℚ*;  dacă
n n

 dacă m
>0 ⇒ f strict crescătoare;
n

Radicalul unui număr pozitiv:

 ecuaţia xn-a=0 (n|N, n2, a|R, a0)  n
0 =0;
are o singură rădăcină reală pozitivă;  x, x  0

 dacă a0, n|N, n2 se numeşte radical  x | x |  0, x  0 ;
2

 x, x  0
de ordin n din a, numărul pozitiv a cărui 
putere a n-a este a;
 notaţie x= n a ;
 notaţie 2 a = a ;

Radicalul de ordin impar al unui număr negativ:

 ecuaţia xn-a=0 (n|N, n2, n impar, a|R, a<0) are o singură rădăcină reală negativă;
 dacă a<0, n|N, n2, n impar, se numeşte radical de ordin n din a, numărul negativ a cărui
putere a n-a este a;
 notaţie x= n a =  n  a ;

Proprietăţile radicalilor:  m, n, kℕ*, m, n, k≥2

 P1) n ab  n a  n b , a,b≥0;  P4) ( n a )m = n a m , a≥0;
n
 P2) n
a
 n
a
,  a≥0, b>0;  P5) n
= nk a mk , a≥0;
am
b b
 P6) n m
a  nm a , a≥0.
 P3) n
a mn  a m ,  a≥0;

Operaţii cu radicali:
1. scoaterea unui factor de sub semnul radical: se descompune numărul de sub radical în
factori, se aplică proprietăţile 1, 3 şi 5;
2. introducerea unui factor sub semnul radical: se utilizează proprietăţile 1, 3 şi 5;
3. înmulţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietatea 1 şi 5;
 n a  n a  ...  n a  n a a  ...  a ,
1 2 k 1 2 k a1, a2, …,  n a  m b  nm a m  nm bn  nm a m  bn , a, b≥0;
ak≥0;
4. împărţirea radicalilor de acelaşi ordin sau ordine diferite: se utilizează proprietăţile 2 şi 5;
n nm
,  a≥0, b>0; am am
a a n
 n
n  a
  nm ,  a≥0, b>0;
b b m nm bn
b bn
5. raţionalizarea numitorilor:
 operaţia de eliminare a radicalilor de la numitorul fracţiilor;
 expresii conjugate: - expresii cu radicali care prin înmulţire dau o expresie fără radicali;
-  a  b  a  b   a  b , a, b≥0; - n a  n b  n a n 1  n a n  2b  ...  n abn  2  n b n 1   a  b , a, b≥0;
 
- 
3

a  3 b  a 2  3 ab  b 2   a  b ,

3 3

a, - 
n

a  n b  a n 1  a n  2b  ...  abn  2  b n 1   a  b ,
n n n n
a, b≥0, n
 
b≥0; impar;
Funcţia radical:
 f(x)= n x , f:[0, )[0, ), n|N, n2;
 monotonia: f strict crescătoare pe [0, );
 f(x)0 x[0, );
 funcţia este bijectivă;
 inversa ei este funcţia putere.
 f(x)= n x , f:|R|R, n|N, n2, n impar;

Ecuaţii iraţionale:
 ecuaţii care conţin necunoscuta sub semnul radical;
 rezolvarea constă în eliminarea radicalilor prin diferite transformări (ridicări la putere = cu
ordinul radicalului, înmulţire cu expresia conjugată), reducându-le la ecuaţii studiate;
 condiţii de existenţă numai pentru radicali de ordin par 2k f ( x) : f(x)≥0 unde f(x) este o
expresie în funcţie de x;