Universitatea Politehnica Bucuresti

Evaluarea calitatii materialelor si produselor

Lucrare de cercetare stiintifica

Analiza emisiei acustice

Caracteristicile echipamentului de EA

Dragota-Petre Andrei-Dan
 1. Notiuni generale

Emisia acustica este generata de o descarcare spontana de energie, partial, sub forma de
vibratii de natura mecanica produsa intr-un material, o piesa sau o structura atunci cand este
supusa unei solicitari.
In anul 1960 s-au facut primele observatii privind posibilitatile de a se detecta fisurile din
vasele si recipientii sub presiune prin captarea si analiza semnalelor acustice generate de
propagarea fisurilor. Primele aplicatii ale emisiei acustice in controlul nedistructiv au fost
semnalate incepand cu anul 1964, dar studiul sistematic al fenomenului denumit “emisie
acustica” a inceput dupa anul 1980. S-a conturat astfel o noua metoda de control nedistructiv
bazata pe analiza emisiei acustice care poarta informatii despre structura materialului,
continuitatea acestuia, evolutia unor discontinuitati etc.
Investigarea unui produs metalic prin aceasta metoda consta, in principal, din
urmatoarele:
- solicitarea produsului cu o forta crescatoare prin: indoire, presare, lovire etc.
- solicitarea produce deformatii, ruperi, modificari de structura etc. insotite de emisie acustica;
- detectarea, inregistrarea si analiza emisiei acustice pentru punerea in evidenta a
informatiilor ce caracterizeaza materialul si comportamentul in timpul solicitarii.

Fenomenul de emisie acustica poate fi generat de:

 aparitia si cresterea fisurilor;
 scurgerea fluidelor prin interstitii;
 lichefierea si solidificarea materialelor;
 transformarile de faza in stare solida (de exemplu, formarea martensitei);
 microfrecarile intre suprafetele fisurilor sau intre alte suprafete, fara deplasari macroscopice;
 degajarile de gaze in timpul coroziunii;
 miscarile structurale de dislocare, in domeniul deformatiilor elastice;
 realinierea domeniilor magnetice si cresterea acestora (zgomotul Barkhausen);
 defectari in instalatiile electrice (strapungerea izolatiilor, descarcari de condensatoare);
 spargerea peliculelor de oxizi, acoperiri de protectie, zgura;
 desprinderea aschiilor la prelucrarea prin aschiere;
 fenomenul de cavitatie etc.

Spre exemplu, o fisura existenta in interiorul produsului este o sursa de emisie

acustica, fie datorita microfrecarilor care se produc intre suprafetele acesteia, fie datorita cresterii,
propagarii fisurii. Semnalul acustic produs ca urmare a eliberarii rapide de energie se propaga prin
materialul controlat sub forma de unde elastice ce pot fi detectate la suprafata produsului cu ajutorul
unor senzori denumiti captori.
Un captor contine, in principal, un traductor care transforma oscilatia mecanica in oscilatie
electrica. Semnalul electric este transmis defectoscopului, unde este amplificat si prelucrat in
diverse moduri astfel incat informatiile sa poata fi analizate si interpretate.
 2 . N o t i u n i s i t er mi n o l o g i e

 Emisia acustica (EA) = fenomen constand in eliberarea rapida a energiei, sub forma de unde
elastice, care se propaga intr-un material si pot fi detectate la suprafata acestuia;
 Examinare prin emisie acustica (AET – Acoustic Emission Testing) = metoda de examinare
de unde elastice, care se propaga intr-un material si pot fi detectate la suprafata acestuia;
 Sursa de EA = zona materialului in care se genereaza evenimente de EA;
 Surse parazite = surse de emisie acustica datorate actiunii altor fenomene decat cel studiat
(ex: zgomotul produs de instalatiile mecanice, angrenaje, etc);
 Impuls de EA = semnal de EA inregistrat, a carui valoare creste pana la o valoare maxima,
urmata de o revenire imediata la nivelul de referinta;
 Salva = semnal de forma oscilatorie, caracterizat de o crestere rapida a amplitudinii oscilatiilor,
urmata de o descrestere, in general mai lenta, pana la o valoare apropiata nivelului initial;
 Emisie acustica discreta = EA pentru care intervalul de timp intre impulsuri este mai mare sau
egal cu durata de cresteere sau descrestere a lor. Este specifica aparitiei si cresterii fisurilor;
 Emisie acustica continua = EA pentru care intervalul de timp intre impulsuri estee mai mic
decat durata de crestere sau de atenuare a lor. Este specifica producerii deformatiilor;

Tipuri de semnale de EA: a – emisie discreta; b – emisie continua.

 Traductor = dispozitiv care converteste parametrii fizici ai undelor, in semnale electrice;
 Cuplant = substanta interpusa intre mediul de propagare a undelor si traductor cu scopul
imbunatatirii transferului de energie acustica;
 Eveniment de EA = aparitia unei microdeplasari, angajand unde elastice tranzitorii;
 Suma impulsurilor = numarul total al impulsurilor de EA care depasesc un anumit nivel de
referinta pe durata observarii;
 Rata impulsurilor = numarul de impulsuri de EA, raportat la un anumit interval de timp;
 Energia emisiei acustice = energia totala primita de un captor, de la inceputul testului;
 Valoare eficace = radacina medie patrata, RMS (Root Mean Square) a amplitudinii semnalului,
masurata intr-un interval de timp dat (T);
 Atenuare = pierderea de energie a undelor ultrasonore pe masura patrunderii in materialul
examinat determinata de: absorbtie si imprastiere (dB/m).

3. S i s t e m e d e c a pt a r e, c ul e g e r e s i p r e l uc r a r e a s e m n al e l or a c u s t i c e
Pentru a putea fi interpretate semnalele de emisie acustica necesita un lant de subsisteme,
aparate sau dispozitive care au rolul principal de a separa partea utila a semnalului provenita de la
surse “interesante” din punctul de vedere al controlului nedistructiv de zgomotul de fond, produs de
mediul inconjurator sau de fenomene care nu fac obiectul examinarii. In acest scop semnalele sunt
filtrate intr-o banda de frecventa convenabila, amplificate, digitizate, numarate etc.
Sistemele de culegere si prelucrare a datelor, folosite in controlul prin emisie acustica sunt
grupate dupa numarul de captori utilizati in doua categorii:
- sisteme unicanal – cu un singur captor;
- sisteme multicanal – cu mai multi captori (patru pana la peste o suta).

3.1. Sisteme unicanal

Obiectul examinat este supus unei solicitari care determina aparitia emisiei acustice.
Undele ultrasonore, produse de sursa se propaga prin material. Preluate de catre captor aceste
semnale acustice sunt transformate de catre traductorul din interiorul captorului intr-un semnal
electric care este transmis unui preamplificator. Acesta din urma amplifica semnalul inaintea
transmiterii lui mai departe, pentru a obtine cel mai bun raport semnal/zgomot (amplificare de
20...60dB).
 Filtrul de frecventa elimina zgomotele provenite din mediul inconjurator (de la motoare,
angrenaje, pompe, curgeri de fluide, vibratii de produse de campuri electromagnetice etc.).
Semnalul filtrat este din nou amplificat si transmis mai departe unui discriminator care prelucreaza
convenabil semnalele amplificate astfel incat sa poata fi numarate sau transmise unui osciloscop.
Semnalele pot fi masurate cu un voltmetru amplasat direct dupa amplificatorul principal sau
pot fi inregistrate sau vizualizate prin intermediul unei imprimante. Sistemul unicanal (cu un singur
senzor) permite detectarea, inregistrarea si masurarea emisiei acustice fara sa poata fi localizata
sursa care a produs-o.
Sistemul cu un singur captor este folosit in acele situatii practice in care nu este necesara
localizarea sursei fie datorita faptului ca locatia sursei este cunoscuta (de exemplu, deschiderea
unui contact sau deschiderea unei supape de siguranta ca urmare a depasirii unui nivel de presiune
prestabilit) fie datorita faptului ca examinarea este exclusiv calitativa si localizarea nu este necesara
(momentul in care se realizeaza transformarea martensitica).

3.2. Sisteme multicanal

Pentru localizarea surselor de emisie acustica sunt necesari mai multi captori.

Sistemele multicanal se utilizeaza in urmatoarele situatii:

- ƒ Pentru localizarea surselor de emisie acustica, pe baza diferentei dintre timpul de sosire a
undelor la fiecare traductor in parte, deoarece sursele nu sunt pozitionate la distante egale fata de
traductori.
- ƒ Pentru tratarea in mod diferit a aceluiasi semnal, in scopul de a obtine noi informatii despre
sursa care l-a produs.

4 . C a r a c t e ri s t i c i l e e ch i p a m e nt u l ui d e em i si e a c u st i c a
Echipamentul de analiza al semnalelor de emisie acustica realizeaza doua functii principale:
 Analiza intensitatii fenomenelor de emisie acustica realizata prin masurarea numarului de
evenimente de emisie acustica si prin masurarea unor parametrii caracteristici acestor
evenimente, cum ar fi numarul de oscilatii, aria de sub curba de emisie acustica, amplitudinea
 maxima a oscilatiilor. Marimile masurate, cu exceptia tensiunii de varf, date in volti pot fi date atat
sub forma de rata de aparitie pe interval de timp bine determinate, selectabile de la panoul frontal,
cat si sub forma cumulata.
 Localizarea in plan a surselor de emisie acustica prin masurarea timpilor relativi de propagare
prin excitarea a 4 traductoare dispuse intr-o geometrie cunoscuta pe corpul metalic testat.

4.1. Traductorul de emisie acustica

Traductoarele acustice sunt dispozitive folosite pentru captarea semnalelor de emisie
acustica si poarta denumirea de traductoare, captori sau senzori. Ele convertesc undele elastice
receptate, in semnale electrice care se pot prelucra si inregistra. Cele mai folosite traductoare
acustice sunt cele piezoelectrice, care, constructiv, sunt foarte asemanatoare palpatorilor normali
folositi in examinarea cu ultrasunete.
Traductoarele de emisie acustica sunt piezoelectrice si au urmatoarele caracteristici tehnice:
Caracteristica UM Tipul traductorului TEA
200 KHz 80 KHz
Diametru mm 18 18
Inaltime mm 16 16
Greutate g 15 14
Frecventa de KHz 200 + 15 % 800 + 8 %
rezonanta
Tensiunea de iesire mV min.40 min.40
7
Rezistenta de izolatie ohm 10 107
0
Temperatura de lucru C -33 250

4.2. Captori
Captorii piezoelectrici sunt captorii cel mai frecvent utilizati in practica.

Schema de principiu a unui captor piezoelectric

 Traductorul acestor captori este constituit dintr-o placuta din ceramica piezoelectrica, in
general din titanat sau zirconat de plumb, amplasata intr-o carcasa cu partea de jos folosita ca
suprafata de cuplare (din metal sau din rasina epoxidica).
Captorii piezoelectrici sunt foarte sensibili, foarte fiabili si stabili in timp, in conditii normale.
Totusi, functia lor de transfer este putin cunoscuta. De fapt, tinand cont de conceptia si natura
preamplificatorului, ei pot raspunde la diferite marimi fizice: presiune, viteza, deplasare. Totusi,
caracterul lor rezonant deformeaza mai mult sau mai putin semnalul initial.
In figura de mai jos sunt prezentate cateva solutii constructive de captori piezoelectrici.

Captori optici
Principiu de functionare: acesti captori functioneaza pe principiul interferometrului lui
Michelson modificat pentru a prezenta o diferenta de traiectorie stabilizata dupa un anumit principiu.
Avantaje:
- e un captor de deplasare cu adevarat etalonabil in metri;
- e de banda larga si nu deformeaza semnalul;
- masurarea se face fara contact, ceea ce suprima problemele de cuplaj si permite efectuarea
masuratorilor la temperatura inalta;
- are o sensibilitate satisfacatoare, asemanatoare captorilor piezoelectrici.
Dezavantaje: fragilitate si complexitate, gabarit mare, pret ridicat.

Captori capacitivi
Principiu de functionare: captorul capacitiv este, de fapt, un condensator plan in care unul
din electrozi este reprezentat de suprafata piesei. Capacitatea unui astfel de condensator este
direct legata de distanta dintre electrozi si, sub o tensiune de polarizare constanta, toate modificarile
acestei distante provoaca o deplasare de sarcina pe care amplificatorul o sesizeaza si o mareste.
Avantaje: raspunsul in frecventa este foarte extins, ajungand pana la mai multi MHz, la care
se adauga o constructie simpla si un cost limitat;
Dezavantaje: sensibilitate slaba estimata a fi cu 40 dB mai slaba ca la captorii clasici; dificil
de utilizat pentru materiale care nu sunt conductoare (de ex. compozitele). In plus, toata calitatea
rezultatului rezida in izolarea electromagnetica a captorului pentru a limita sensibilitatea la paraziti.
 Microcaptori (captori integrati)
Un captor integrat este construit in jurul unei mici piese din siliciu in care tehnica
microelectronicii a permis integrarea elementelor de convertire a semnalului, corpul de proba si
eventual circuitele electronice de conditionare si tratare a semnalului. Captorul integrat sau
microcaptorul este, asadar, un circuit integrat captor de masura.
Alti captori de emisie acustica
In practica au fost propuse si alte principii pentru realizarea captorilor: electromagnetice,
magnetostrictive sau cu film de poliflorura de vinil (PFV). Acesti captori nu au cunoscut, insa, o
dezvoltare notabila, in special din cauza slabei lor sensibilitati.
Captoarele piezoelectrice folosite in practica:
 Captor rezonant: captor tip piezoelectric utilizand efectul de supratensiune datorat unei frecvente
de rezonanta (sau a mai multor rezonante apropiate);
 Captor banda larga: captor la care raspunsul in frecventa nu prezinta rezonanta(e) in banda de
frecventa considerata;
 Captor asimetric: captor la care un pol al elementului sensibil este la acelasi potential ca si cutia,
celalalt pol fiind izolat de acesta;
 Captor diferential: captor in care polii elementului sensibil sunt izolati de cutie si se gasesc la un
potential flotant

4.3. Preamplificatoare pentru prelucrarea analogica a semnalelor

Preamplificatorul are rolul de a

asigura adaptarea cu impedanta
traductorului, amplificarea de tensiune de
40dB, adaptarea cu impedanta cablului
coaxial cu care se face legatura cu
amplificatorul, cablu ce poate avea lungimi
diferite si banda de trecere cat mai larga
pentru a se putea folosi cu ambele tipuri de
traductoare. Preamplificatorul de semnale
este realizat sub forma de casete prevazute
cu doua mufe pentru conectare.

4.4. Amplificatoare
Rolul amplificatorului este de a
asigura prelucrarea conditionala a
semnalelor, amplificarea selectiva a semnalelor si obtinerea semnalelor analogice si logice
necesare prelucrarii ulterioare a semnalului. Semnalele obtinute de la preamplificator se aplica unui
repetor pe emitor. Iesirea repetorului constituie simultan si iesirea circuitului numit banda foarte
larga. Din acest punct semnalele sunt aplicate unui filtru cu banda larga, de la iesirea repetorului,
semnalele sunt aplicate succesiv unui atenuator reglabil de pana la 50 dB, apoi unui atenuator de 9
dB, realizandu-se astfel reglajul de amplificare de 59 dB.
Amplificarea de tensiune poate fi reglata de la panou in limitele 0 - 50dB, banda de trecere
a amplificatorului se poate alege cu un comutator avand la dispozitie urmatoarele posibilitati:
- Banda ingusta ( realizata de un filtru acordat pe o frecventa de circa 230 khz si cu o largime de
banda de 3 dB corespunzatoare la 30KHz; filtrul acesta fiind recomandat sa se foloseasca atunci
cand mediul este foarte zgomotos);
- Banda larga (presupune mentinerea constanta a amplificarii in domeniul de 100-800 KHz);
- Banda foarte larga ( 50khz – 2mHz) aceasta banda fiind recomandata pentru localizarea surselor
de emisie acustica.
Tensiunea de prag pentru punerea in evidenta a oscilatiilor ce caracterizeaza evenimentul
de emisie acustica se poate alege de la un comutator pentru urmatoarele situatii:
- Prag fix (de circa 1V)
- Prag reglabil ( 0-3V)
- Prag stabilit in mod automat in functie de nivelul zgomotelor captate de amplificator

4.5. Analizatoare de emisie acustica

Au in componenta:
1. Traductoare piezoelectrice pentru transformarea undei mecanice in semnal electric
2. Amplificatoare de conditionare a semnalului de emisie acustica care asigura o amplificare
reglabila si selectiva pentru adaptare la diferite traductoare si nivele ale semnalelor de emisie
acustica
Aceste amplificatoare ofera posibilitatea inregistrarii urmatoarelor caracteristici:
a) Numarul de evenimente
b) Numarul de oscilatii
c) Numarul de impulsuri (proportional cu aria de sub curba de emisie acustica si amplitudinea
primei oscilatii)
Pentru localizarea surselor de evenimente de emisie acustica se foloseste un bloc de
determinare a diferentelor de timp de propagare, bloc care asigura afisarea pe panoul frontal al
aparatului.
Analizorul are in componenta un detector de nivel de zgomot urmat de un amplificator de
adaptare ce determina o tensiune continua dependenta de nivelul de zgomot ce insoteste
semnalele de emisie acustica, care impreuna cu o tensiune fixa si cu una reglabila genereaza
tensiunea de referinta.
Acest echipament are in structura sa filtre selective de banda foarte larga, banda larga si
banda ingusta, ce prelucreaza semnalele de la traductoare, amplificate intr-un preamplificator de
banda larga, urmate de un atenuator reglabil de la panoul de afisare, urmate de un amplificator
dupa care semnalul obtinut trece printr-un repetor pe emitor si actioneaza simultan un amplificator
de adaptare pentru a putea fi vizualizat semnalul pe un osciloscop.

Analizoarele portabile Bruel & Kjaer tip 2250 respectiv 2260 si 01dB-Metravib SOLO Master
respectiv Premium, sisteme de achizitie multicanal 01dB-Metravib respectiv Bruel & Kjaer care fac
parte din generatia a IV-a inovatoare de echipamente in domeniul acusticii si al vibratiilor:
 Platforma 2250 are urmatoarele utilitati:

 Evaluarea si monitorizarea zgomotului ambiental;

 Evaluarea zgomotului la locul de munca;
 Selectia protectiei auditive;
 Controlul calitatii productiei;
 Masurari de sunet Clasa 1, conform tuturor standardelor internationale;
 Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3 octava
 Analiza semnalului in timp si a parametrilor de banda larga cu inregistrare;
 Documentarea masuratorii utilizand adnotari tip text si vocale;
 Documentarea masuratorilor prin inregistrarea sunetului in vederea redarii semnalului;
 Un microfon incorporat care permite efectuarea de comentarii vocale ce pot fi, astfel, atasate
la masuratori pentru o mai usoara documentare si evidentiere a evenimentelor ce au loc in
timpul masurarii.

 Platforma 2260 are urmatoarele caracteristici:

 Indicarea starii si a masuratorii, utilizand indicatori tip "semafor";

 Domeniu dinamic de peste 120 dB;
 Domeniu liniar de frecventa 3 Hz - 20 kHz
 Analiza de frecventa in timp real in benzi de 1/1 sau 1/3 octava
(modul optional)
 Inregistrarea sunetului in timpul masurarii;
 Valori de banda larga sau spectrale pot fi inregistrate (logging) pe
termen lung in vederea analizei ulterioare (modul optional);
  Platforma 01dB - Metravib SOLO Master respectiv Premium:
- Conform cu cele mai recente standarde internationale (IEC 61672-1) in ceea ce priveste
masurarea nivelelor de zgomot;
- Poate efectua masurari de vibratii, zgomote de vehicule, monitorizarea sunetelor si vibratiilor,
analiza in timp real a frecventelor octavelor 1/1 si 1/3;
- Conversie analog-digital pe 24-bit care permite masurarea pe o singura gama dinamica (117 dB),
iar capacitatea mare de memorie permite stocarea datelor masurate in paralel;
- Interfata USB il transforma pe SOLO intr-un aparat ce poate fi conectat la PC pentru analiza in
timp real;
- Folosind un modem sau un telefon GSM, SOLO poate fi monitorizat de la distanta si interogat
pentru a extrage toate datele masurate, fara a intrerupe sesiunea curenta de masurare

 PULSE™, multianalizorul BK tip 3560 C, sistem de

analiza versatil, orientat pe aplicatii care reprezinta o platforma pentru o gama variata de
aplicatii Brüel & Kjær de masurare asistata de PC
 Bibliografie

1. http://www.resist.pub.ro/Cursuri_master/MNEIS/curs5_MNEIS.pdf

2. http://documents.tips/documents/metode-moderne-de-detectare-a-
defectelorpdf.html

3. http://www.preferatele.com/tehnica/PROIECT-LA-INSPECTIA-
CALITATII535.php

4. http://www.tcontrol.ro/emisie-acustica/

5. http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2013/12/52-EXAMINAREA-
ULTRASONIC%C4%82-AUTOMAT%C4%82-SAU.pdf