Eugen Popa. Subiectul e la pag.

50-52, pana la al doilea corolar

(fără el), dar ar trebui sa prezenati inainte si lemele de la
pag. 43, cu tot cu demonstratii (definitia omotopiei este la pag. 42).
Ceea ce doresc este sa inteegeti efectiv demonstratiile, adica sa le
descifrati.
Anuntati-ma cand puteti veni totusi la un seminar, ca sa prezentati
referatul.

Capitole abordate
1. Domeniu simplu conex.Domeniu dublu conex
2. Analiticitate. Omotopie.Olomorfie.
3. Teorema fundamentala a lui Cauchy
4. 5.Lema Goursant
5. Aplicatii

CAPITOLUL 1. DOMENIU SIMPLU CONEX

O mulţime deschisă este convexă dacă şi numai dacă oricare două puncte ale sale pot fi unite printr-o
linie poligonală conţinută în acea mulţime.[3] pag.13].
Oricare coroana circulara este o multime conexa [3] pag.13].
O multime deschisa este multime conexa daca oricare doua puncte ale ei pot fi unite printr-o linie
poligonala continuta in multime[.
Cele mai importante multimi in teoria functiilor complexe sunt domeniile[3-Draghia pag13].
O multime deschisa si conexa se numeste domeniu [3] pag.13].
Oricare vecinatate a oricarui punct este domeniu[3] pag.13]..
Oricare coroana circulara este domeniu[3] pag.13]..
Domeniul D se numeste simplu conex daca orice curba ınchisa din D este omotopa cu un
punct ın D. Verificarea acestei proprietati fiind ıngeneral mai anevoioasa, consideram
urmatoarea clasa de domenii: spunem ca domeniul D este stelat ın raport cu punctulz0∈D
daca,˘pentru fiecare z∈D, ıntreg segmentul de extremitati z si z0 este continut ın D. Desigur,
orice multime convexa este stelata (ın raport cu fiecare punct al sau). R2, din care se elimina
o semidreapta, este stelat (ın raport cu orice punct de pe semi-dreapta opusa). Folosind
functia: H(t, s) =s.z0+ (1−s).γ(t), rezulta˘ ca orice multime convexa este sim-plu conexa.
Invocand independenta grupului fundamental de punctul z0, rezulta ca orice multime stelata
este simplu conexa.
Definiţia 6. Un domeniu D ⊂ C este simplu conex,dacă orice curbă simplă închisă Γ , conţinută în D,
delimitează un domeniu mărginit ∆ având frontiera Γ ,este inclus în D,adică ∆ ⊂ D :
Un domeniu care nu este simplu conex vom spune că este multiplu conex. Prin introducerea unor
tăieturi, adică noi frontiere, domeniul poate deveni simplu conex. Ordinul de conexiune se obţine
adăugând o unitate la numărul minim de tăieturi pentru ca domeniul respectiv să devină simplu
conex.
Exemplu. Domeniul D din figura de mai jos este triplu conex[2] :

Prin tăieturile T1 şi T2 el devine un domeniu simplu conex având ca frontieră mulţimea :

Definitie Daca o multimeD 𝐶 C se numeste convexa, daca pentru orice doua puncte din
multimea z1, z2∈D exista un drum care uneste z1 cu z2 si este continut in D. Mai precis
exista o functie continua 𝛾:[a,b]→ 𝐷, asa incat 𝛾(𝑎) = 𝑧1, 𝛾(𝑏) = 𝑧2
Acest tip de „conexiune„ se numeste si „conex
prin arce”. Drumul y este privit ca un arc de
curba ce uneste cele doua puncte.
Definitie
O multimeD 𝐶 C se numeste convexa daca
pentru orice doua puncte din multimea
z1, z2∈D segmentul care le uneste este inclus
in D. Cu alte cuvinte {z∈C, z=(1-t)z1+tz2∈D,
t∈[0,1]}∁ 𝐷
Observatie
Orice multime convexa este conexa. Nu si
reciproc.
Segmentul ce uneste punctele A si B nu este
inclus in multimea din interiorul conturului. Deci multimea nu este convexa, dar este conexa.
Definitie
O multime D 𝐶 C se numeste stelata, daca exista un punct z0∈ 𝐷, asa incat pentru orice alt
punct z∈ 𝐷, segmentul ce uneste z0 cu z este inclus in D.
Observatie
Orice multime stelata este conexa, dar nu neaparat convexa.
Exemplu, fig.nnnn
Multimea este stelata. Segmentul
ce uneste punctele A si B nu este
inclusa in multime, deci multimea
nu este convexa.

Exemple
a) Un disc deschis este
multime convexa, deci domeniu conex D={|z-3|<4}

b) Reuniunea unor discuri deschise cu

intersectie nevida este multime stelata, deci
domeniu conex( dar nu convex),
D={|z-1|<1}∪ {|𝑧 − 𝑖| < 1}

c) Reuniunea unor multimi deschise

disjuncte nu este un domeniu conex
D={|z+1|<1}∪{|z-3|<2}
 2. ANALITICITATE. OMOTOPIE.OLOMORFIE.

Analicitatea este conceptul cel mai important pentru functiile complexe [3-pag.43].
Definitie: O functie se numeste analitica intr-un punct daca si numai daca este diferentiabila
intr-o vecinatate a punctului.
O functie este analitica intr-un domeniu daca si numai daca este diferentiabila in fiecare punct
al domeniului.
O functie analitica in intreg planul complex se numeste functie intreaga.
Nota:Notiunea de functie analitica este denumita si prin termenii sinonimi:
-functie olomorfa
-functie regulata
-functie omogena
Observatii
1. Multimea tuturor punctelor in care o functie data este analitica trebuie sa fie omultime
deschisa
2. Oricare functie analitica este continua in in domeniul ei de analiticitate.
Conditii suficiente pentru analiticitatea unei functii intr-un domeniu rezulta din conditiile
suficiente pentru diferentiabilitatea functiei intr-un punct.
Teorema.Fie o functie f(z)=u(x,y)+iv(x,y), definita intr-un domeniu D. Daca u(x,y) si iv(x,y),
au derivate partiale de ordinul intai continue care satisfac ecuatiile Cauchy-Rieman in toate
punctele domeniului D, atunci f(z) este analitica in domeniul D.

Important. Polinoamele, functia exponentiala si functiile trigonometrice sinus si cosinus sunt

functii intregi.
Daca doua functii sunt analitice intr-un domeniu, atunci suma si produsul lor sunt functii
analitice in D.
Catul a doua functii analitice in D este functie analitica in D, cu conditia ca functia de la
numitor sa fie diferita de zero in D.
Daca functie f: D 𝐶 C → 𝐶, D multime deschisa, este derivabila pe D, ( in fiecare punct din
D), atunci functia se numeste olomorfa pe D.
In loc de multime deschisa se utilizeaza si notiunea de domeniu. Motivul acestei denumiri este
faptul ca o functie olomorfa ( derivabila pe o multime deschisa) are foarte multe alte
proprietati, cum ar fi:
-este indefinita derivabila
-dezvoltata in serii Taylor
-partea reala si partea imaginara sunt indefinit derivabile si armonice
Observatie
Daca functie f: D 𝐶 C → 𝐶este olomorfa pe domeniu D, f=u+iv, (u=Re, v=Im), iar u,v sunt
functii de clasa C2 pe D, atunci
𝜕 2𝑥 𝜕 2𝑢
+ =0
𝜕𝑥 2 𝜕𝑦 2
𝜕 2𝑣 𝜕 2𝑣
= =0
𝜕𝑥 2 𝜕𝑦 2

Comentariu
Conditia ca functiile sa fie de clasa C2 nu este de fapt necesara, deoarece este demonstrat ca
pentru functii olomorfe, partea reala si partea imaginara sunt functii de clasa 𝐶 ∞ ( indefinit
derivabile).
Definitie
Operatorul diferential
𝜕2 𝜕2
∆= 2 + 2
𝜕𝑥 𝜕𝑦
Se numeste laplacian. Functiile cu laplacianul nul (∆𝑢 = 0) pe o multime deschisa, se
numesc functii armonice.
Partea reala si partea imaginara a unei functii olomorfe sunt functii armonice.
Definitie
Daca functiaf: D 𝐶 C → 𝐶, este olomorfa pe domeniul D, f= u+iv ( u=Ref, v=Imf) functiile u
si v se numesc armonic conugate, v este conjugatul armonic al lui u si reciproc u este
conjugatul armonic al lui v.

Definitie
Un domeniu D 𝐶 C marginit, se numeste simplu conex, daca atat D cat si complementara sa
C\D sunt amandoua multimi conexe.
Exemple
Intreg planul complex, adica multimea numerelor complexe C este simplu conexa, orice
semiplan, orice disc inchis sau deschis, toate acestea sunt multimi simplu conexe.
O coroana {r<|z|<R}, C\{0},{|z|<r}\{0}.
Teorema
Daca D 𝐶 C este domeniu simplu conex si u:D→R este functie armonica pe D, (∆𝑢 = 0)
atunci exista o unica ( pana la o constanta) functie armonica v:D→R asa incat functia f:D→C,
f=u+iv sa fie olomorfa pe D, atunci:
f(z)= f(x+iy)=u(x,y)+iv(x,+iy)-u(z,0)+iv(z,0)

Problema
Cunoscand fie partea reala, fie partea imaginara a unei functii olomorfe pe un domeniu simplu
conex, se poate determina functia olomorfa( pana la o constanta).
Solutie
De exemplu se cunoaste u:D→ 𝑅, u=(x,y).
Se verifica daca u este functie armonica pe D,(∆𝑢 = 0).
Din faptul ca f este functie olomorfa si din relatia lui Cauchy-Riemann rezulta ca

𝜕𝑢 𝜕𝑣 𝜕𝑢 𝜕𝑢
f' (z)=𝑓 , (𝑥 + 𝑖𝑦) = +𝑖 = (𝑥, 𝑦) − 𝑖 (𝑥, 𝑦)
𝜕𝑥 𝜕𝑥 𝜕𝑥 𝜕𝑦
Folosind teorema mentionata mai inainte, rezulta ca

𝜕𝑢 𝜕𝑢
f' (z)=𝑓 , (𝑥 + 𝑖𝑦) = (𝑧, 0) − 𝑖 (𝑧, 0)
𝜕𝑥 𝜕𝑦
Apoi stiind derivata functiei determinam functia prin integrare, folosind metodele elementare.

O alta metoda consta in determinarea, partii imaginare, adica functia v(x,y), careia i se
cunosc cele doua derivate partiale din relatiile Cauchy-Riemann

𝜕𝑣 𝜕𝑢
=−
𝜕𝑥 𝜕𝑦
𝜕𝑣 𝜕𝑢
=
𝜕𝑦 𝜕𝑥
Se pune problema de a determina un potential scalar pentru campul de gradienti
𝜕𝑣 𝜕𝑣 𝜕𝑢 𝜕𝑢
( , ) =(- , ), folosind una din modurile de integrare de mai jos:
𝜕𝑥 𝜕𝑦 𝜕𝑦 𝜕𝑥

𝑥 𝜕𝑢 𝑦 𝜕𝑢
V(x,y)=-∫𝑥0 (𝑡, 𝑦0)𝑑𝑡 + ∫𝑦0 (x,t)dt
𝜕𝑦 𝜕𝑥

𝑦 𝜕𝑢 𝑥 𝜕𝑢
V(x,y)=∫𝑦0 𝜕𝑥 (x0,t)dt)-∫𝑥0 𝜕𝑦 (𝑡, 𝑦)𝑑𝑡

Exemple

1.Consider u(x,y)=√𝑥 2 + 𝑦 2 , (x,y)≠ (0,0)

𝜕𝑢 𝑥
=
𝜕𝑥 √𝑥 2 + 𝑦 2

𝜕𝑢 𝑦
=
𝜕𝑦 √𝑥 2 + 𝑦 2

Functia,u(x,y)=√𝑥 2 + 𝑦 2 nu este armonica, deoarece derivand obtin:

𝑥
2
√𝑥 2 + 𝑦 2 − 𝑥
𝜕 𝑢 √𝑥 2 + 𝑦2 𝑦2
= 2 = 3
𝜕𝑥 2 (√𝑥 2 + 𝑦 2 ) (√𝑥 2 + 𝑦 2 )

𝑦
2
√𝑥 2 + 𝑦 2 − 𝑦
𝜕 𝑢 √𝑥 2 + 𝑦2 𝑥2
= 2 = 3
𝜕𝑦 2 (√𝑥 2 + 𝑦 2 ) (√𝑥 2 + 𝑦 2 )

𝜕 2𝑢 𝜕 2𝑢 𝑦2 𝑥2 1
∆𝑢 = 2
+ 2
= 3 + 3 = ≠0
𝜕𝑥 𝜕𝑦 (√𝑥 2 + 𝑦 2 ) (√𝑥 2 + 𝑦 2 ) √𝑥 2 + 𝑦 2

Si deci ∆𝑢 ≠ 0, ceea ce explica faptul ca functia modul nu este derivabila.

3. Consider u(x,y)=𝑥 2 + 𝑦 2

𝜕𝑢
= 2𝑥
𝜕𝑥
𝜕𝑢
= 2𝑦
𝜕𝑦
𝜕 2𝑢
=2
𝜕𝑥 2
𝜕 2𝑢
=2
𝜕𝑦 2

𝜕 2𝑢 𝜕 2𝑢
∆𝑢 = 2 + 2 = 2 + 2 = 4
𝜕𝑥 𝜕𝑦
Deci, functia, u(x,y)=𝑥 2 + 𝑦 2 nu este armonica.

3.Consider functia u(x,y)=𝑥 2 − 𝑦 2 , u:𝑅 2 → 𝑅

𝜕𝑢
= 2𝑥
𝜕𝑥
𝜕𝑢
= −2𝑦
𝜕𝑦
𝜕 2𝑢
=2
𝜕𝑥 2
𝜕 2𝑢
= −2
𝜕𝑦 2
𝜕2 𝑢 𝜕2 𝑢
Deci, ∆𝑢 = + 𝜕𝑦 2 = 0
𝜕𝑥 2
Prin urmare functia este armonica pe 𝑅 2 , iar derivata functiei olomorfe f=u+iv este
𝜕𝑢 𝜕𝑣 𝜕𝑢 𝜕𝑢
𝑓 ′ = 𝑓 ′ (𝑥 + 𝑖𝑦) = +𝑖 = (𝑥, 𝑦) − 𝑖 (𝑥, 𝑦) = 2𝑥 − 𝑖(−2𝑦)
𝜕𝑥 𝜕𝑥 𝜕𝑥 𝜕𝑦
= 2(𝑥 + 𝑖𝑦) = 2𝑧
Este usor de observat ca
F(z)=𝑧 2 + 𝑐𝑡 = 𝑧 2 + 𝑎 + 𝑖𝑏
f(z)=f(x+iy)=(𝑥 + 𝑖𝑦)2 + 𝑎 + 𝑖𝑏 = 𝑥 2 − 𝑦 2 + 𝑎 + 𝑖(2𝑥𝑦 + 𝑏), de unde rezulta
ca
Ref=𝑥 2 − 𝑦 2 = 𝑢(𝑥, 𝑦) = 𝑥 2 − 𝑦 2 + 𝑎 ⇒ 𝑎 = 0 si v(x,y)=2xy+b, b∈ 𝑅

Integrala complexă
Definiție
Se numește drum parametrizat de clasă C1 , o funcție
Teoremafundamentala a calculului integral( Lema Goursant + 2 leme

 Definitie

Pentru o functie f:D C→ 𝐶 si z0€{|z-z0|<r} C D spunem ca functia f este continua in punctul z0 daca
lim 𝑓(𝑧) = 𝐿 𝑑𝑎𝑐𝑎 lim |𝑓(𝑧) − 𝐿| = 0, 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝐿€𝐶
𝑧→𝑧0 𝑧→𝑧0

Definitie
Pentru o functie f:D C 𝐶 → 𝐶 si z0€{|z-z0|<r} C D spunem ca functia f este continua in
punctul z0 daca
lim 𝑓(𝑧) = 𝑓(𝑧0 )
𝑧→𝑧0
O multime D C 𝐶 se numeste deschisa daca pentru orice punct z0 € D
Exista un disc deschis asa incat z0€{|z-z0|<r} C D.
Cauchy Goursant

f(z) analitica ăsatisface relatiile cauchy-Riman)

f´(z) continua

atunci

∮ 𝑓(𝑧)𝑑𝑧 = 0
𝐶

f(z)=u+iv
 Functia este analitica daca
𝜕𝑢 𝜕𝑣
=
𝜕𝑥 𝜕𝑦
𝜕𝑢 𝜕𝑣
− =
𝜕𝑦 𝜕𝑥

∮ 𝑓(𝑧)𝑑𝑧 = ∮(𝑢 + 𝑖𝑣)(𝑑𝑥 + 𝑖𝑑𝑦)

𝐶

= ∮ 𝑢𝑑𝑥 − 𝑣𝑑𝑦

−𝜕𝑣 𝜕𝑢 𝜕𝑣 𝜕𝑣
+ 𝑖 ∮ 𝑣𝑑𝑥 + 𝑢 𝑑𝑦 = ∬ ( − ) 𝑑𝑥𝑑𝑦 + 𝑖 ∬ ( − ) 𝑑𝑥𝑑𝑦 = 0
𝑅 𝜕𝑥 𝜕𝑦 𝑅 𝜕𝑥 𝜕𝑦

∮ 𝑓(𝑧)𝑑𝑧 = 0
𝐶

Exemplu1

∮(𝑧 3 + 𝑖𝑧 2 − 5𝑧 + 2𝑖)𝑑𝑧; C:|z|=1

𝑓(𝑧) = 𝑧 3 + 𝑖𝑧 2 − 5𝑧 + 2𝑖

Z=x+iy si dz=dx+idy
Z^3=(x+iy)^3=(x+iy)(x+iy)^2=(x+iy)(x^2+2ixy-y^2)= x^3+2ix^2-xy^2+ix^2y-2xy^2-
iy^3= x^3-3xy^2+3ix^2y-iy^3
Iz^2=i(x^2+2ixy-y^2)=ix^2-2xy-iy^2
-5z—5(x+iy)=-5x-5iy

∮(𝑧 3 + 𝑖𝑧 2 − 5𝑧 + 2𝑖)𝑑𝑧 = ∮⌊(𝑥 + 𝑖𝑦)3 + 𝑖(𝑥 + 𝑖𝑦)2 − 5(𝑥 + 𝑖𝑦) + 2𝑖)⌋ (𝑑𝑥 + 𝑖𝑑𝑦) =
∮((𝑥 3 − 3𝑥𝑦 2 ) − 2𝑥𝑦 − 5𝑥)dx +i∮(𝑥 3 − 3𝑥𝑦 2 − 2𝑥𝑦 − 5𝑥)𝑑𝑦 + 𝑖 ∮(−𝑦 3 + 𝑥 2 +
3𝑥 2 𝑦 − 𝑦 2 − 5𝑦 + 2)𝑑𝑥 − ∮(−𝑦 3 + 𝑥 2 + 3𝑥 2 𝑦 − 𝑦 2 − 5𝑦 + 2)𝑑𝑦=∮ 𝑃𝑑𝑥 +
∮ 𝑄𝑑𝑦 − ∮ 𝑄𝑑𝑥 + ∮ 𝑃𝑑𝑦=0

−𝜕𝑣 𝜕𝑢 𝜕𝑣 𝜕𝑣
∮ 𝑓(𝑧)𝑑𝑧 = ∬ ( − ) 𝑑𝑥𝑑𝑦 + 𝑖 ∬ ( − ) 𝑑𝑥𝑑𝑦 = 0
𝑅 𝜕𝑥 𝜕𝑦 𝑅 𝜕𝑥 𝜕𝑦

Exemplu2
3.3.2 Teorema fundamentala˘ a lui Cauchy (versiunea omotopica)˘.

Fie D ⊆C deschis, γ o curba˘ ˆınchisa,˘ omotopa˘ cu un punct ˆın D, f : D →C

olomorfa˘. Atunci:
Z
f(z).dz = 0
γ
Demonstrat¸ie. Lema lui Goursat garanteaza˘ ca˘ formele
diferent¸ialeu.dx−v.dys¸i v.dx+u.dy verific a˘ ipoteza din lema 1.2. Prin urmare,
aceste forme diferent¸iale, s¸i deci f, admit local primitive ˆın D. Astfel, putem
aplica lema 1.3., obt¸inandˆ con-cluzia.