MOMENTE SI SCHITE viziTA M-am dus la Sf. lon s& fac o vizita doamnei Maria Popescu, o veche prietend, ca s-ofelicit pentru onomastica ‘unicului su fiu, lonel Popescu, un copilas foarte drgut de ‘vreo opt anisori. N-am voit si merg cu ména goald si ram ‘dus baietelului o minge foarte mare de cauciuc si foarte ‘elasticd. Atentiunea mea a facut mare placere amicei mele ‘si mai ales copilului, pe care I-am gésit imbrcat ca maior {de rosiori in uniforma de mare tinuta. Dupa formalitatile de ‘Tigoare, am inceput s8 convorbim despre vreme, despre i agriculturil, d+ Popescu tat este mare agricultor, ~ re criz8 scl. Am observat doamnei Popescu c3 in anul ‘nu se prea vede la plimbare, la teatru, a petreceri.. sma mi-a rspuns c& de la o vreme ise uréste chiar unei i cu petrecerile, mai ales cénd are copil. — Si-ti spun drept, cit era lonel mititel, mai mergea: de cand s-a ficut baat mare, trebule s& m3 ocup eu de trebuie si- fac educatia. Si nu stti d-voastra barbati c&t p Zi ia unei ferei educatia unui copil, mai ales cind nu vrea sé-tlase férd educatie! Pe cand doamna Popescu imi expune parerile ei 38@ in privinta educatiei copiilor, auzim dintr-o odaie alaturio voce régusité de femeie batrénd: = Vite, conité, lonel nu s-astamparal 5Jon Luca Caragiole ~lonel!strigi madam Popescu. lonel vin’ la mamal ‘poi, cdtre mine inet: = Nu sti ce strengar se face. de dincolo adaogs: Conital uite lonell vrea sé-mi rstoarne masina. Astdmpard-te cd te arzil = lonell strigh iar madam Popescu. lonell vin’ la mamal * = Séri, conial vars spirtll saprindel = lonell strigd iar mama, si se scoala repede, si mearga dup’ el. Dar pe cAnd vrea s8 ias& pe us, apare micul maior de rosior cu sabia scoasd si opreste trecerea, Iudnd o pozs foarte martial. Mama ia pe maiorul in brate sil struts... =Nu tam spus si nu te mai apropii de maging, cind face cafea, c§ dacd te-aprinzi, moare mama? Vrei s& moar mama? = Dar, Intrerup eu, pentru cine ati poruncit cafea, madam Popescu? Pentru dumneata. =Da de ce vi mal suparati? =Da ce supérare? Madam Popescu mai siruti odati dulce pe maioragul, 1 scuip, s& nul deoache, si asd jos. Ela pus sabia in teacd, salutd militareste si merge tntr-un colt a salonului unde pe dou’ mese, pe canapea, pe fotelur si pe jos, stau grimace fel de fel dejucdril.Dintre toate, maiorul alege o trémbita si 0 tobi. Atarnd toba de git, suie pe un superb cal vanatrotat, pune trambita la gud si eganandu- se cdlare, incepe s& baté toba cu o mand si s& sufle tn trambita. Madam Popescu imi spunea ceva; eu n-aud nimica. Ii réspund totusi cd nu cred sé mai tie mult gerul asa de aspru; ea nu aude nimica ~ fonel! fonell! lonellli Du-te dincolo, mams; spargi turechile dumnealuil Nu e frumos, cénd sunt musafril i destept... Dar vocea — on tuea Caragiale Jar eu, profitand de un moment cénd trambita si toba ,d-ta est rosior, tn cavalerie. =Maior! strigd mandrul militar. iceu. La cavalerie nu e toba: simaiorul nu cant cu trimbita: cu trémbita cénté numai gradele Inferioare; maiorul comand si merge in fruntea soldatilor cusabia scoasd. Explicatia mea prinde bine. Maiorul descdlec8, scoate de dup’ gat toba, pe care o tranteste c&t colo; asemenea si ‘trambifa. Apoi incepe s8 comande: =Inainte! mars! Si cu sabia scoasé, incepe si atace strasnic tot ce ‘ntineste in cale. In momentul acesta, jupaneasa cea ‘ragusit intr cu tava aducénd dulceata si cafele. Cum 0 vvede, maiorul se opreste o clip8, ca si cum ar vrea s8 se reculeagé find surprins de inamic. Clipa tns& de reculegere ‘rece ca 0 clips, si maiorul dand un récnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul d3 un tipat de disperare. =Tine4, conita, c& m8 d8 jos cu taval Madam Popescu se repede si tale drumul maiorului, ‘cate, in furia atacului, nu mai vede nimic inaintea lui Jupaneasa este salvat8; dar madam Popescu, deoarece a " avut imprudenta s8 las8 din neutralitate gi sé intervie fn Fizbol, primeste in obraz, dedesubtul ochiului drept, 0 uternic’ lovituré de spada. =Vezi? vezi, dacs faci nebunii? era si-mi scot} ochiul,, Tiarfi plicut si m3 omori? Séruti-m, s8-mi treacd si SStelert! ‘Maiorul sare de gatul mamei si o sérut3... Mamei fi ‘rece; iar eu, dup ce am luat dulceata, ma pregitesc 38 sorb din cafe: =Nu va supra fumul de tutun? intreb eu pe madam @Jon Luca Caragiale = Vai de minel la noi se fumeazi... Birbatu-meu fumeaz...g..dumnealu...mi se pare cB-icam place. $i zicand «dumnealuia, mama mi-araté razand pe domnul maior. ~Alzic eu, sidumnealuit Da, da, dumnealul! sé- vezi ce caraghios ecu tigara {in gur, s8'te prépaidesti de és...ca un om mare... ~ Al asta nue bine, domnule maior, ic eu: tutunul este 0 otravs... =Da tu de ce tragi? ma intrerupe maiorullucrand cu lingura in cheseaua de dulceat. =Ajunge,lonell destulS duiceatf, mamil iar te-apucs stomacul Maiorul ascultS, dupa ce mai ia incd vreo tre-patru lingurite: apotiese cu cheseaua in vestibul Unde te duci? intreab mama =Viu acul rispunde lonel. up un moment, se intoarce cu cheseaua goals; 0 pune pe o masé, se apropie de mine, imi ia de pe mescioaré tabachera cu tigarete regale, scoate una, o pune in guré, si ima salut miltéteste, ca orice soldat care cere unui iil si- iimprumute foc. Eu nu stu ce trebuie s8 fac. Mama, rézind, Iii face cu ochiul, si ma indeamnd s& servesc pe domnui maior. Intind tigareta mea, militarul o aprinde pe a lui si fumand, ca orice militar, se plimb& foarte grav de colo, pnd colo. Eu nut pot admira indestul, pe cand mama il scuip3, si nul deoache simi zice: = Sculpé+| 88 nu mi deochit Malorul si-a fut tigareta pana la carton. Apoi se repede la mingea pe care -am adus-o eu si incepe s-0 tranteascé. Mingea sare pénd la policandrul din tavanul salonului, unde tulburd grozaylinistea cucurilor de cristal. lone astimpirs-te, mamal Ai 8 spargi ceva... rei sim& superi? vrei s8 moaré mama? Dar maiorul s-a indarjit asupra ghiulelei saltstoare, care [8 scBpat din mand: 0 tranteste cu mult necaz de ———— ‘Momente si schite et. Eu aduc spre gurd ceasca, dar, vorba Franncezului, entre la coupe et les levres.. mingea imi zboard ein mand ‘ceasca, oparindu-ma cu cafeaua, care se varsi pe Rantalonil mei de vizita, culoarea oulul de rats. = Ai vizut ce-al flicut?... Nu tam spas si te- jm Seren al suptrat pe dom. ARSdat no si mal ‘duc’ nici o jucdriel ‘Apoi, intorcéndu-se cdtre mine, cu mult’ bundtate: "Nu e nimical iese... Cafeaua nu piteazAl iese cu niticd ap’ cald’ Serr apucl termine, oda o vd stibnd- ‘se la fat3 ca de 0 adanc’ groazS. Apoi di un tipit si, fidicandu-se de pe scaun: =lonell mamal ce ai? M8 intorc si viz pe maiorul, alb ca varul, cu ochi pierdusi si cu drégilasa lui figura strémbat8. Mama se Tepede spre el, dar pana si faci un pas, maiorul Cade lat. = Vai de mine! tip’ mama. E réu copilulul.. Autor! ‘moare copilull fi deschei repede mondirul la gat si = Nu-i nimical zic eu! Ap8 rece! Ti stropesc bine, pe cand mama pierdutd 'si smulge = Veri, domnule maior? 1 ntreb eu, dupa ce tsi mai Vine in fire: vezi? Nu fi-am spus eu c& tutunul nu e lueru bun, AltSdats s& nu mai fumezit ‘Am lasat pe madam Popescu linistit cu scumpul ei maior afaré de orice stare alarmanta, siam iest. Mi-am pus {osonii si paltonul si am plecat. Cénd am ajuns acasa, am Tngeles de ce maiorul lesise un moment cu cheseava in ‘vestibul - ca si-mi toarne dulceata in sogoni 4