ACIZII GRASI OMEGA-3 SI BENEFICIILE CONSUMULUI DE PESTE:

ESTE TOT CEEA CE STRALUCESTE AUR?

Jose L. Domingo
Laboratorul de Toxicologie si Sanatatea Mediului, Facultatea de Medicina “Rovora i Virgili”,
Universitatea San Lorenzo,Catalonia,Spania

Sumar
In ultimii ani, mai multe studii au scos in evidenta in mod clar beneficiile nutritionale pe
care le aduce consumul de peste: proteine, vitamine, minerale si in special acizii grasi polisaturati
omega 3 (PUFA), care ar putea proteja importiva catorva efecte daunatoare sanatatii, printre care
mortalitatea asociata bolilor coronariene ale inimii si infarctul. Totusi au fost ridicate si cateva
semne de intrebare in ceea ce priveste potentialele riscuri asupra sanatatii derivate din elementele
de contaminare a mediului gasite in pesti. Din aceasta cauza evaluarea adecvata a riscurilor si
beneficiilor aduse de consumul de peste este, in acest moment, un element cheie in ceea ce
priveste nutritia/sanatatea mediului. In aceasta lucrare au fost analizate cele mai recente
informatii stiintifice disponibile. S-a ajuns la concluzia ca, desi pare evident faptul ca pestele
trebuie sa fie o parte importanta a unei diete echilibrate; a alege cele mai potrivite specii in ceea
ce priveste nivelurile de PUFA si poluanti, frecventa consumului si marimea portiei sunt aspecte
esentiale in echilibrarea balantei dintre beneficiile si riscurile consumului frecvent.

Cuvinte cheie: consum de peste, acizi grasi Omega-3, poluanti chimici, beneficii pentru sanatate,
riscuri pentru sanatate.

Cuprins:

1. Consumul de peste, acizi grasi Omega-3 si bolile cardiovasculare………………..993

2. Evaluarea globala a poluantilor chimici din peste: somon………………………...994
3. Consumul de peste: beneficiile omega-3 si riscuri asociate mercurului.,………….995
4. Omega-3 si contaminarea chimica la diferite specii de peste si fructe de mare.…..995
5. Consumul de omega-3 si efectele benefice asupra sanatatii……………………….996
6. Concluzii…………………………………………………………………………...997
Bibliografie………………………………………………………………………...997

1. Consumul de peste, acizi grasi Omega-3 si bolile cardiovasculare

Potrivit Asociatiei Americane a Inimii (AHA), precum si diferitor organizatii

internationale, acizii grasi omega-3 aduc beneficii inimilor oamenilor sanatosi precum si acelora
cu risc ridicat sau suferind de boli cardiovasculare (CD).In 1996 AHA a lansat Indrumarul
stiintific “Consumul de peste, uleiul de peste, lipidele si bolile coronariene ale
inimii”(Stone,1996). De atunci au fost raportate noi descoperiri importante despre acizii grasi
omega-3, in special acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosohexaenoic (EPA).
Recomandarile in ceea ce priveste dieta ale AHA in vigoare recomanda ca adultii sanatosi sa
manance cel putin doua portii de peste (in special peste gras) pe saptamana (Kris Etherton et al.
2002,2003). AHA sugereaza ca pacientii cu sau fara istoric de CD sa manance, respectiv, o
varietate de pesti (in special cei ce contin ulei) cel putin de doua ori pe saptamana, sau sa
consume aproximativ 1 gram de EPA+DHA pe zi, de preferat din ulei de peste (Kris Etherton et
al.2002,2003). Totusi Declaratia Stiintifica a AHA arata de asemeni ca pestele si fructele de
mare sunt potentiale surse majore de contaminare a omului cu diferiti poluatori ai mediului. In
functie de etapa vietii, consumatorii trebuie sa fie atenti si la potentialele riscuri pe care le poate
aduce consumul de peste (Kris Etherton et al.2002,2003).

2. Evaluarea globala a poluantilor chimici din peste: somon

In ultimii ani cateva investigatii au avut drept scop evaluarea nivelului diferitor poluanti
existenti in mai multe specii de pesti. Deoarece somonul contine cantitati importante de PUFA, a
fost una dintre speciile de peste oceanic comestibile care au primit cea mai mare atentie. Easton
et al. (2002) a examinat cinci tipuri de hrana comerciala pentru somon, patru somoni de cultura (
unul atlantic, trei Chinook), si cinci somoni salbatici (un Chinook, un chum, doi socketeyes) de
pe coasta pacifica pentru a determina nivelul bifenililor policlorurati (PCB, 112 constituenti),
difenileteri polibromurati (PBDE, 41 constituenti), 25 pesticide organoclorurate (OP), 20
hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), si metan si mercur anorganic. Somonii de cultura au
inregistrat diferente mari importante de PCB, PBDE, OP (cu exceptia toxafenuliui) fata de
somonii salbatici. Implicatiile asupra sanatatii omului in ceea ce priveste consumul de somon de
cultura au fost considerate din perspectiva normelor WHO si Health Canada (2000) intrari
zilnice tolerabile (TDI) ale valorilor de PCB. Pe baza unui TDI de 1 pg TEQ/kg bw/d; analiza
indica o ingrijorare asupra sigurantei sanatatii celor care consuma somon de cultura obtinut din
hrana contaminata, saptamanal. Jacobs et al. (2002 a,b) au gasit o gama larga de PCB, OP si
PBDE in somonul de cultura si cel salbatic din zona Europeana atlantica, in hrana pentru
aqacultura si in uleiurile de peste folosite pentru a suplimenta hrana. Studiul a confirmat
investigatii precedente care indicau concentratii relativ mari de PCB si concentratii moderate de
dibenzo-p-dioxine policlorurate si dibenzofurani (PCDD/PCDF), OP si PBDE la somonul de
cultura din Scotia si Europa. Rezultatele au sugerat ipoteza ca un consum ridicat de somon, in
special de catre copiii sub 5 ani, poate duce la intrari peste TDI si intrarile tolerabile saptamanale
(TWI) ale acestor chimicale in special PBS atunci cand sunt combinate cu intrari de nivel mediu
si ridicat, tipice dietei din UK.
Unul dintre cele mai largi si complete studii in ceea ce priveste nivelul catorva poluanti
existent in somonul salbatic si de cultura din diferite tari a fost efectuat recent de catre Hites et
al. (2004). Autorii au aratat ca un consum de somon de cultura poate duce la expunerea la o
varietate de substante chimice contaminante biocumulative care au potentialul de a creste
riscurile de sanatate prezente. Concluzia principal a studiului a fost aceea ca somonul de cultura
are un nivel de concentratie semnificativ mai mare al substantelor contaminante organice decat
somonul salbatic. Acelasi colectiv a observat ca riscul potential asupra sanatatii derivat din
expunerea la acesti poluanti scade din efectele benefice ale consumului de peste (Foran et al.
2005a). Totusi, intr-o analiza cantitativa ulterioara a beneficiilor si riscurilor aduse de consumul
de somon de cultura si salbatic, a fost remarcat faptul ca ca riscul de expunere la contaminanti
chimici este partial compensat de catre beneficiile aduse sanatatii asociate acizii grasi (Foran et
al. 2005a). Intr-un studiu recent al aceluiasi colectiv, au fost determinate nivelurile de
PCDD/PCDF, PCB si pesticide clorurate la somonul de cultura din opt regiuni ale Europei,
Americii de Nord si Americii Sud, din file–uri cumparate din 16 orase din Europa si America de
Nord si din cinci specii de somon salbatic de pe coasta pacifica. Prin aplicarea metodelor pentru
avertizarile privind consumul de peste folosite de catre Agentia de Protectie a Mediului US (US
EPA) privind cancerul provenit din amestecuri ale tuturor acestor substante pentru care US EPA
a raportat un factor de cancer in panta, cele mai severe recomandari, pentru somonul de cultura
din nordul Europei, a fost consumul a cel mult unei mese la cinci luni. Aceste recomandari au
fost facute pentru a nu depasi un risc crescut de cancer de mai mult de 1 la 100.000. Somonul de
cultura din America de Sud si cea de Nord au declansat avertizari pentru intre 0,4 si o masa pe
luna. Luand in considerare toti acesti compusi organoclorinici ca un amestec, chiar si somonul
salbatic de Pacific a declansat averizari pentru intre una si cinci mese pe luna. Avertizarile au
fost datorate PCB nondioxinice si pesticidelor si nu PCDD/PCDF si PCB colanare. Pentru
efectele necancerigene ale contaminantilor pentru care US EPA a furnizat o doza de referinta,
doar endrina si PCB au declansat avertizari semnificative. Pentru ambele, in cel mai rau caz
(somonul de cultura din nordul Europei), s-a indicat a nu se depasi trei mese pe luna (Huang et
al.2006). Acestea sunt concluzii relevante si foarte importante ce pot actiona, cel putin partial,
impotriva recomandarilor AHA privind consumul de diferite specii de peste cel putin de doua ori
pe saptamana (Kris-Etherton et al.2002,2003). Trebuie mentionat ca datorita continutului ridicat
de PUFA, somonul este una dintre cele mai recomandate specii pentru consumul regulat.
De curand, au fost de asemenea analizate probe de somon atlantic de cultura din Maine si
Canada estica, somon salbatic Chinook de Alaska si somon crescut organic din Norvegia, pentru
prezenta PCB, PBC de natura dioxinelor, PCDD/PCDF si pesticide chlorinate (Shaw et al.,2006).
Concentratiile totale de PCB au fost semnificativ mai mari la somonul de cultura decat la probele
de somon de Alaska Chingook. Concentratiile de PCB, WHO PCB TEQ si pesticide clorinate au
diferit semnificativ de la regiune la regiune. Somonul crescut organic din Norvegia a avut cele
mai ridicate niveluri de PCB si WHO PCB TEQ, valorile lor de TEQ situandu-se in zona ridicata
a celor raportate la somonul de cultura din toata lumea. Prin inlaturarea pieii de pe file-urile de
somon s-au inregistrat variatii importante in ceea ca priveste reducerea lipidelor si a
contaminantilor.
Hayward et al.(2007) au masurat nivelurile de PBDE, PCB si PCDD/PCDF la fileurile de
peste pescuit-salbatic si de cultura colectate din pietele de peste si lanturile mari de
supermarketuri localizate in Maryland, Washington DC si Carolina de Nord (SUA). Cele mai
ridicate concentratii de PCB si PBDE au fost inregistrate la fileurile de bluefish salbatic, iar cele
mai scazute la fileurile de somon salbatic de Coho. In ceea ce priveste hidrorburile policiclice
aromate (PAH), fileuri crude de Salmo salar din Norvegia sau din Marea Irlandei au fost probate
intr-o afumatoare moderna pentru continut de PAH. Aceleasi probe au fost analizate imediat
dupa afumare. Printre compusii investigati, ace-naftalina, fluorenul, fenantrenul, antracenul,
fluorantenul, benz(a)antracenul, crisenul, benz(b)fluorantenul, benzo(k)fluorantenul,
benzo(a)pirenul si benzo (ghi)perilenul au fost detectati atat in fileurile crude cat si in cele
afumate. Nu au fost observate diferente semnificative la concentratiile a sase PAH, dar au fost
gasite diferente semnificative la fluoren, antracen, fluoren, benz(a)antracen si benzo(ghi)perilen.
Rezultatele confirma ca la somonul afumat (si probabil si in cele mai multe specii de peste),
concentratiile de PAH sunt rezultatul atat al poluarii marine cat si al procesului de afumare
(Visciano et al.,2006).
 3. Consumul de peste: beneficiile omega-3 si riscuri asociate mercurului

Cercetatori de la Centrul de Analiza a Riscului Harvard au publicat, in 2005, rezultatele a

mai multor studii remarcand faptul ca desi unii pesti contin metil mercur, care poate dauna
dezvolatarii fetusului, avantajele importante pentru sanatate a consumului de peste (Bouzan et
al.,2005; Cohen et al.,2005a,b; Konig et al.,2005) indica faptul ca doar femeile fertile trebuie sa
inlocuiasca pestele cu concentratii mari de metil mercur cu peste cu concentratii mai mici de
metil mercur. Totusi cum poate sa cunoasca majoritatea consumatorilor nivelurile de mercur din
pestele pe care il consuma? Cercetarea Harvard a concluzionat ca daca si alti adulti ar reduce
consumul de peste, impactul net asupra sanatatii public ar fi unul negative. (Cohen et al.,2005c).
Recent Mozaffarian si Rimm (2006) au examinat, pe o linie asemanatoare, dovezile
stiintifice privend efectele adverse si benefice asupra consumului de peste. Acesti autori au
concluzionat ca pentru efecte majore asupra sanatatii printre adulti, beneficiile consumului de
peste depasesc riscurile, in timp ce pentru femeile fertile, beneficiile unui consum mic de peste
depasesc de asemeni riscurile. Din pacate probele care sa sustina concluziile de mai sus sunt
limitate, deoarece au fost luate in considerare doar riscurile aferente catorva poluanti: metil
mercur in studiile grupului Cohen (Bouzan et al.,2005; Cohen et al.,2005a,b; Konig et al.,2005)
si metil mercur, dioxine si PCB in examinarea lui Mozaffarian si a lui Rimm (2006). Alte studii
recente privind echilibrul dintre riscurile si beneficiile consumului de peste, au fost aplecate
asupra aspectelor ce au in vedere contaminantii chimici (Wilson,2004; Arnold et al.,2005;
Levenson and Axelrad et al.,2006). Toate aceste studii nu au inclus, de exemplu, riscul potential
al PAH (unele dintre ele sunt agenti carcinogeni cunoscuti la om)(US EPA, 2002) eteri difenil
policlorurati (PCDE) si naftaline policlorurate (PCN)(unii PCDE si PCN cogenerati pot actiona
similar compusilor dioxinici)(Domingo 2994a,2006), sau PBDE (cu efecte toxice binecunoscute)
(Domingo, 2006b) printre alte chimicale contaminante.
Intr-un studiu recent, Ikonomou et al.,2007, au comparat calitatea carnii a somonului de
cultura si a celui din surse salbatice din Columbia Britanica, in ceea ce priveste concentratiile de
PCB, PCDD/PCDF si ale echivalentilor lor toxici asociati, mercur total (TGh), metil mercur
(MeHg)si acizi grasi selectionati cunoscuti pentru importanta lor asupra sanatatii umane, acizi
grasi omega-3, acizi grasi puternic nesaturati (n-3 HUFA) si acizi grasi (n-6). Au fost analizate
fileuri de somon fara piele din surse cunoscute de cultura de Atlantic, Coho si Chinook (n-110) si
Coho, Chinook, chum, socketeye salbatic si somon roz (n-91). Somonul atlantic continea
concentratii mai mari de PCB decat Coho de cultura sau Chinook si nivelurile in ultimile specii
au fost similare speciilor salbatice. Nivelurile de PCB in carnea de somon de Atlantic au fost de
53-71 ori mai mici decat nivelul de ingrijorare pentru consumul uman ex.200ng/g asa cum a fost
stabilite de Health Canada si Administratia Hranii si Medicamentelor a US (US FDA). De
asemeni, nivelurile de THg si MeHg din toate probele au fost mult sub instructiunile Health
Canada (0.5 ug/g) si nivelului de actiune al US FDA (1.0 ug/g). In medie THg din somonul de
cultura a fost similar sau inferior celui din somonul salbatic. Somunul de Atlantic a fost o sursa
mai bogata de n-3 HUFA decat alte surse de cultura sau salbatice examinate. Aceste descoperiri
sustin indicatiile asupra consumului saptamanal recomandat de specii de pesti uleiosi pentru
beneficii asupra protectiei cardiace facute de AHA si de Agentia de standarde alimentare UK
(Ikonomou et al.,2007).
In UK, a fost format un grup de experti in nutritie si toxicologie pentru a reviziu
beneficiile si riscurile associate consumului de peste. Nu a fost posibila o analiza obisnuita
riscuri-beneficii deoarece datele nutritionale nu erau suficiente cantitativ. Comitetul de evaluare
a toxicitatii chimicalelor in alimente, produse de consum si mediu inconjurator (COT) a
modificat din aceasta cauza modul de analiza a riscurilor pentru a obtine diferite indicatii asupra
nivelului de intrari pentru diferite subgrupe de populatie, Concluzia COT a fost folosita pentru a
furniza sfaturi tintite despre cat de mult peste poate fi consumat fara risc exagerat de
contaminare. Consumul, de catre un adult, a unei portii saptamanale (140g) de rechin, peste
spade sau merlin ar depasi instructiunile de intrare a metil mercurului de 40-90%, prevazuta
pntru a proteja fetusul in dezvoltare, fara a lua in considerare intrarile din restul dietei. Ca
urmare, consumul acestor specii de catre copii a fost considerat a fi de evitat (Maycock and
Benford, 2007)

4. Omega-3 si contaminarea chimica la diferite specii de peste si fructe de mare

.
In laboratoarele noastre, au fost masurate recent nivelurile mai multor poluanti anorganici
si organici, precum si concentratiile de EPA+DHA la 14 specii marine comestibile consummate
pe scara larga de catre populatia din Catalonia, Spania (Domingo et al.,2006; Falco et al.,2006;
Llobet et al.,2006; Bocio et al.,2007). Nivelurile de poluanti au fost determinate intr-un total de
42 esantioane compuse (3 esantioane din fiecare specie), fiecare esantion compus fiind format
din pana la 20 de esantioane din respective specie. Pentru speciile mici (ex.sardine ansoa, scoici
etc.), intreaga partea comestibila a fiecarui individa fost folosita pentru prepararea esantionului
compus, in timp ce pentru speciile mai mari (ex.hake peste spade, ton), au fost incluse doar
fileurile din partile comestibile in esantioanele compuse. Toate esantioanele au fost cumparate
independent si la intamplare in zona geografica de origine, ceea ce inseamna ca speciile de peste
si fructe de mare nu au fost prinse neaparat pe coasta Cataluniei (Domingo et al.,2006; Falco et
al.,2006; Llobet et al.,2006; Bocoi et al.,2007).