Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Jose L. Domingo
Laboratorul de Toxicologie si Sanatatea Mediului, Facultatea de Medicina “Rovora i Virgili”,
Universitatea San Lorenzo,Catalonia,Spania
Sumar
In ultimii ani, mai multe studii au scos in evidenta in mod clar beneficiile nutritionale pe
care le aduce consumul de peste: proteine, vitamine, minerale si in special acizii grasi polisaturati
omega 3 (PUFA), care ar putea proteja importiva catorva efecte daunatoare sanatatii, printre care
mortalitatea asociata bolilor coronariene ale inimii si infarctul. Totusi au fost ridicate si cateva
semne de intrebare in ceea ce priveste potentialele riscuri asupra sanatatii derivate din elementele
de contaminare a mediului gasite in pesti. Din aceasta cauza evaluarea adecvata a riscurilor si
beneficiilor aduse de consumul de peste este, in acest moment, un element cheie in ceea ce
priveste nutritia/sanatatea mediului. In aceasta lucrare au fost analizate cele mai recente
informatii stiintifice disponibile. S-a ajuns la concluzia ca, desi pare evident faptul ca pestele
trebuie sa fie o parte importanta a unei diete echilibrate; a alege cele mai potrivite specii in ceea
ce priveste nivelurile de PUFA si poluanti, frecventa consumului si marimea portiei sunt aspecte
esentiale in echilibrarea balantei dintre beneficiile si riscurile consumului frecvent.
Cuvinte cheie: consum de peste, acizi grasi Omega-3, poluanti chimici, beneficii pentru sanatate,
riscuri pentru sanatate.
Cuprins:
In ultimii ani cateva investigatii au avut drept scop evaluarea nivelului diferitor poluanti
existenti in mai multe specii de pesti. Deoarece somonul contine cantitati importante de PUFA, a
fost una dintre speciile de peste oceanic comestibile care au primit cea mai mare atentie. Easton
et al. (2002) a examinat cinci tipuri de hrana comerciala pentru somon, patru somoni de cultura (
unul atlantic, trei Chinook), si cinci somoni salbatici (un Chinook, un chum, doi socketeyes) de
pe coasta pacifica pentru a determina nivelul bifenililor policlorurati (PCB, 112 constituenti),
difenileteri polibromurati (PBDE, 41 constituenti), 25 pesticide organoclorurate (OP), 20
hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), si metan si mercur anorganic. Somonii de cultura au
inregistrat diferente mari importante de PCB, PBDE, OP (cu exceptia toxafenuliui) fata de
somonii salbatici. Implicatiile asupra sanatatii omului in ceea ce priveste consumul de somon de
cultura au fost considerate din perspectiva normelor WHO si Health Canada (2000) intrari
zilnice tolerabile (TDI) ale valorilor de PCB. Pe baza unui TDI de 1 pg TEQ/kg bw/d; analiza
indica o ingrijorare asupra sigurantei sanatatii celor care consuma somon de cultura obtinut din
hrana contaminata, saptamanal. Jacobs et al. (2002 a,b) au gasit o gama larga de PCB, OP si
PBDE in somonul de cultura si cel salbatic din zona Europeana atlantica, in hrana pentru
aqacultura si in uleiurile de peste folosite pentru a suplimenta hrana. Studiul a confirmat
investigatii precedente care indicau concentratii relativ mari de PCB si concentratii moderate de
dibenzo-p-dioxine policlorurate si dibenzofurani (PCDD/PCDF), OP si PBDE la somonul de
cultura din Scotia si Europa. Rezultatele au sugerat ipoteza ca un consum ridicat de somon, in
special de catre copiii sub 5 ani, poate duce la intrari peste TDI si intrarile tolerabile saptamanale
(TWI) ale acestor chimicale in special PBS atunci cand sunt combinate cu intrari de nivel mediu
si ridicat, tipice dietei din UK.
Unul dintre cele mai largi si complete studii in ceea ce priveste nivelul catorva poluanti
existent in somonul salbatic si de cultura din diferite tari a fost efectuat recent de catre Hites et
al. (2004). Autorii au aratat ca un consum de somon de cultura poate duce la expunerea la o
varietate de substante chimice contaminante biocumulative care au potentialul de a creste
riscurile de sanatate prezente. Concluzia principal a studiului a fost aceea ca somonul de cultura
are un nivel de concentratie semnificativ mai mare al substantelor contaminante organice decat
somonul salbatic. Acelasi colectiv a observat ca riscul potential asupra sanatatii derivat din
expunerea la acesti poluanti scade din efectele benefice ale consumului de peste (Foran et al.
2005a). Totusi, intr-o analiza cantitativa ulterioara a beneficiilor si riscurilor aduse de consumul
de somon de cultura si salbatic, a fost remarcat faptul ca ca riscul de expunere la contaminanti
chimici este partial compensat de catre beneficiile aduse sanatatii asociate acizii grasi (Foran et
al. 2005a). Intr-un studiu recent al aceluiasi colectiv, au fost determinate nivelurile de
PCDD/PCDF, PCB si pesticide clorurate la somonul de cultura din opt regiuni ale Europei,
Americii de Nord si Americii Sud, din file–uri cumparate din 16 orase din Europa si America de
Nord si din cinci specii de somon salbatic de pe coasta pacifica. Prin aplicarea metodelor pentru
avertizarile privind consumul de peste folosite de catre Agentia de Protectie a Mediului US (US
EPA) privind cancerul provenit din amestecuri ale tuturor acestor substante pentru care US EPA
a raportat un factor de cancer in panta, cele mai severe recomandari, pentru somonul de cultura
din nordul Europei, a fost consumul a cel mult unei mese la cinci luni. Aceste recomandari au
fost facute pentru a nu depasi un risc crescut de cancer de mai mult de 1 la 100.000. Somonul de
cultura din America de Sud si cea de Nord au declansat avertizari pentru intre 0,4 si o masa pe
luna. Luand in considerare toti acesti compusi organoclorinici ca un amestec, chiar si somonul
salbatic de Pacific a declansat averizari pentru intre una si cinci mese pe luna. Avertizarile au
fost datorate PCB nondioxinice si pesticidelor si nu PCDD/PCDF si PCB colanare. Pentru
efectele necancerigene ale contaminantilor pentru care US EPA a furnizat o doza de referinta,
doar endrina si PCB au declansat avertizari semnificative. Pentru ambele, in cel mai rau caz
(somonul de cultura din nordul Europei), s-a indicat a nu se depasi trei mese pe luna (Huang et
al.2006). Acestea sunt concluzii relevante si foarte importante ce pot actiona, cel putin partial,
impotriva recomandarilor AHA privind consumul de diferite specii de peste cel putin de doua ori
pe saptamana (Kris-Etherton et al.2002,2003). Trebuie mentionat ca datorita continutului ridicat
de PUFA, somonul este una dintre cele mai recomandate specii pentru consumul regulat.
De curand, au fost de asemenea analizate probe de somon atlantic de cultura din Maine si
Canada estica, somon salbatic Chinook de Alaska si somon crescut organic din Norvegia, pentru
prezenta PCB, PBC de natura dioxinelor, PCDD/PCDF si pesticide chlorinate (Shaw et al.,2006).
Concentratiile totale de PCB au fost semnificativ mai mari la somonul de cultura decat la probele
de somon de Alaska Chingook. Concentratiile de PCB, WHO PCB TEQ si pesticide clorinate au
diferit semnificativ de la regiune la regiune. Somonul crescut organic din Norvegia a avut cele
mai ridicate niveluri de PCB si WHO PCB TEQ, valorile lor de TEQ situandu-se in zona ridicata
a celor raportate la somonul de cultura din toata lumea. Prin inlaturarea pieii de pe file-urile de
somon s-au inregistrat variatii importante in ceea ca priveste reducerea lipidelor si a
contaminantilor.
Hayward et al.(2007) au masurat nivelurile de PBDE, PCB si PCDD/PCDF la fileurile de
peste pescuit-salbatic si de cultura colectate din pietele de peste si lanturile mari de
supermarketuri localizate in Maryland, Washington DC si Carolina de Nord (SUA). Cele mai
ridicate concentratii de PCB si PBDE au fost inregistrate la fileurile de bluefish salbatic, iar cele
mai scazute la fileurile de somon salbatic de Coho. In ceea ce priveste hidrorburile policiclice
aromate (PAH), fileuri crude de Salmo salar din Norvegia sau din Marea Irlandei au fost probate
intr-o afumatoare moderna pentru continut de PAH. Aceleasi probe au fost analizate imediat
dupa afumare. Printre compusii investigati, ace-naftalina, fluorenul, fenantrenul, antracenul,
fluorantenul, benz(a)antracenul, crisenul, benz(b)fluorantenul, benzo(k)fluorantenul,
benzo(a)pirenul si benzo (ghi)perilenul au fost detectati atat in fileurile crude cat si in cele
afumate. Nu au fost observate diferente semnificative la concentratiile a sase PAH, dar au fost
gasite diferente semnificative la fluoren, antracen, fluoren, benz(a)antracen si benzo(ghi)perilen.
Rezultatele confirma ca la somonul afumat (si probabil si in cele mai multe specii de peste),
concentratiile de PAH sunt rezultatul atat al poluarii marine cat si al procesului de afumare
(Visciano et al.,2006).
3. Consumul de peste: beneficiile omega-3 si riscuri asociate mercurului