CAPITOLUL IV CERCETARE PRIVIND CAUZELE, EFECTELE ȘI COSTURILE

ȘOMAJULUI, ATÂT ÎN CADRUL FAMILIAL CÂT ȘI ÎN SOCIETATE

IV.1. Designul cercetării

Conform Dicționarului de sociologie, al cărui coordonatori sunt C. Zamfir și L. Vlăsceanu,

metodologia cercetării sociologice reprezintă o analiză a metodelor și tehnicilor aplicate în
realizarea și finalizarea cercetării sociale. Pe baza reflecției asupra experiențelor trecute de
cercetare, formulează strategii de investigare, indică atât eventualele dificultăți și neajunsuri,
cât și căi de obținere a unor rezultate valide din punct de vedere științific (Zamfir, 1993, p.
353-355).

Șomajul constituie una din cele mai dezbătute probleme cu care se confruntă atât țările
dezvoltate cât și cele mai puțin dezvoltate, datorită impactului pe care îl are asupra creșterii
economice și a vieții indivizilor (Ghișoiu, 2000, p. 5). Problematica șomajului în România
este un fenomen care deși a existat dintotdeauna a luat amploare într-un mod foarte drastic
odată cu globalizarea, odată cu tranzația economică ce a avut ca scop trecerea la economia de
piață liberă și integrarea europeană, dar un alt factor ar putea fi și integrarea pe piață a noilor
tehnologii de ultimă oră ce înlocuiește sursa umană de muncă cu robotizarea.

Pentru a atinge obiectivele propuse, am întocmit următorul plan după care mă voi ghida pe
parcursul desfășurării cercetării:

Scopul cercetării și metodologia utilizată

În lucrarea de față îmi propun să cercetez cauzele,efectele și costurile șomajului din punct de
vedere al indivizilor, dar și din perspectivă socială, în special a celor din județul Vaslui,
municipiul Vaslui, care, conform ultimelor statistici se află pe primul loc la nivel național,
unde rata șomajului se înregistrează a fi cea mai mare, având cel mai mare număr de șomeri.

Pentru a realiza acest lucru am apelat la metodele cercetării calitative, deoarece, așa cum
precizează autorul Tutty Leslie, cercetarea calitativă ,,este studierea oamenilor în mediul lor

51

natural, în viața de toate zilele. Ea vizează cunoașterea modului în care trăiesc oamenii, în
care vorbesc și se comportă, precum și a lucrurilor care îi bucură și îi supără. Ea țintește mai
ales spre cunoașterea sensului pe care îl are pentru oameni propriile cuvinte și
comportamente” (Tutty, 2005, p. 18). Michael Quinn Patton completează cu precizările
asupra designului cercetării calitative, care este naturalistic prin aceea că cercetătorul nu
manipulează variabilele, căutând să înțeleagă fenomenele apărute în mod natural, în situații
naturale, nu în situații experimentale. Abordarea naturalistă este opusă cercetării
experimentale, în care cercetătorul controlează variabilele experimentale într-o situație adesea
artificială (Patton, 1980, p. 41).
 Ca tehnică de investigație am ales interviul, deoarece este o metodă foarte flexibilă în
culegerea datelor, care permite obținerea de răspunsuri complete și ample la toate întrebările.
Pe parsursul desfășurării interviului, am avut posibilitatea de a pune întrebări suplimentare sau
de a clarifica anumite aspecte legate de răspunsurile persoanelor intervievate. Realizând
interviul ,,față în față” cu respondentul, am avut siguranța că persoana care îmi răspunde este
cea vizată și nu alta. Nu în ultimul rând, conversația cu respondentul a permis crearea unui
sentiment de încredere ce l-a determinat pe acesta să răspundă deschis întrebărilor pe care i le-
am adresat, și totodată, a permis observarea comportamentelor nonverbale ce însoțeau
răspunsurile persoanei intervievate.

Interviul este definit de către Vasile Miftode ca o tehnică de investigație științifică a unui
fenomen sau domeniu ce constă în culegerea datelor în legătură cu scopul urmărit (Miftode,
2003, p. 235).

Spre deosebire de tehnica chestionarului, bazată pe formulări rigide, tehnica interviului

presupune o mare libertate de mișcare în plan metodologic și tehnic din partea cercetătărilor,
libertate care constă în următoarele :

- se stabilesc problemele care vor fi studiate, dar forma concretă a întrebărilor este lăsată ,,la
inspirația momentului”;

- în timpul interviului se pot formula întrebări noi, fapt neîntâlnit în cazul tehnicii
chestionarului;

- operatorul de interviu poate cere detalii, precizări și eventuale reveniri (atunci când constată
contradicții între răspunsuri) din partea subiecților intervievați.

52

În cadrul cercetării mele, pentru a afla cauzele intrării în șomaj, efectele și costurile șomajului
care se abat asupra indivizilor, atât în familie cât și în mediul social, am folosit interviul
semistructurat. Această tehnică a fost cea mai potrivită în scopul colectării răspunsurilor de la
persoanele intervievate, deoarece a permis discutarea tuturor întrebărilor, iar, pe lângă
aspectele urmărite în ghidul de interviu, am avut libertatea de a adresa întrebări suplimentare
pentru clarificare, iar respondentul a avut posibilitatea de a aduce orice completări pe care le
găsea potrivite.

Interviul semistructurat, în literatura de specialitate, este caracterizat prin următoarele

aspecte: abordează teme şi obiective dinainte stabilite, întrebările şi succesiunea lor nu sunt
prestabilite, sunt formulate obiective şi cercetătorul elaborează un ghid de interviu, în care
sunt fixate problemele ce vor fi abordate în convorbire .

Pentru interviul semistructurat utilizat ca metodă de cercetare am realizat un ghid de interviu

prin intermediul căruia să obțin răspunsuri care vor ajuta la scoaterea în evidență a cauzelor ce
determină intrarea personalor în șomaj, a efectelor și costurilor problematicii șomajului asupra
persoanelor atât în cadrul familial cât și în societate. Întrebările urmăresc să obțină informații
despre modul în care au ajuns persoanele la statutul de șomeri dar și cum sunt afectați aceștia
la nivel personal, familiar și în societate.

Formularea obiectivelor de lucru

Urmărind scoaterea în evidență a cauzelor intrării în șomaj, a efectelor și costurilor șomajului

în cadrul familial și în societate din punct de vedere al individului, dar și din perspectivă
socială, am alcătuit cinci obiective. Acestea au fost elaborate cu scopul de a afla, care sunt
tipurile de servicii, măsuri oferite de Agenția Județeană a Ocupării Forței de Muncă
persoanelor șomere, care sunt cauzele, efectelele și costurile sociale ale șomajului și care este
modalitatea de adaptare a persoanelor afectate de șomaj.

Obiective:

Obiectiv 1: Identificarea drepturilor care trebuie oferite de către angajatori din punctul de
vedere al intervievaților. Atribuțiile și serviciile asistentului social și a consilierului în
instituția publică.

53

Obiectiv 2: Identificarea nivelului șanselor de angajare în urma parcurgerii cursurilor de

calificare/ recalificare/ specializare.

Obiectiv 3: Alternative ale migrației într-un alt stat pentru o slujbă mai bine plătită.

Obiectiv 4: Identificarea cauzelor care au produs apariția șomajului.

Obiectiv 5: Analiza efectelor stării de șomaj asupra individului. Costurile șomajului din
perspectivă socială.

În partea a doua a cercetării am realizat un ghid de interviu pe care l-am și aplicat unui număr
de cinci persoane inactive pe piața muncii în momentul intervievării, toate persoanele
aparținând municipiului Vaslui, județul Vaslui. Persoanele intervievate au fost alese după
următoarele criterii:

- În funcție de vârstă - având în vedere că cea mai mare rată a șomajului, cu cel mai mare
număr de șomeri a fost înregistrat în categoria celor cu vărstă cuprinsă între 40 și 49 de ani. -
În funcție de sex. Conform statisticilor Agenției Județene a Ocupării Forței de Muncă, în
orașul Vaslui numărul șomerilor de sex masculin este cu mult mai mare în comparație cu
numărul șomerilor de sex feminin, dar am intervievat atât persoane de sex masculin cât și de
sex feminin deoarece ambele categorii sunt afectate de problematica șomajului. - În funcție
de mediul de proveniență. Conform statisticilor, numărul de șomeri înregistrat în mediul rural
depășește în mod considerabil numărul șomerilor înregistrat în mediul urban, dar am
intervievat atât persoane ce aparțin de mediul rural, cât și persoane ce aparțin mediul urban. -
În funcție de nivelul de educație, am intervievat persoane care au absolvit doar 10 clase, cu
urmarea unei școli profesionale și persoane care au absolvit liceul, cu promovarea
bacalaureatului. - În funcție de șomeri indemnizați și neindemnizați. Conform statisticilor
Agenției Județene a Ocupării Forței de Muncă, Vaslui numărul șomerilor neindemnizați este
foarte mare în comparație cu numărul de șomeri indemnizați, așadar printre cei intervievați se
află și persoane indemnizate, dar și persoane neindemnizate.

Dificultăți întâmpinate în cadrul cercetării

În cadrul cercetării pe care am realizat-o am întâmpinat următoarele dificultăți: în primul

rând reticență din partea personalului instituției AJOFM, Vaslui care nu a fost prea deschis în
ami oferi informațiile necesare cercetării, instituția nu are ca angajat un asistent social, ci un
consilier care, printre atribuțiile sale, are și atribuții de asistent social. În ceea ce privește
timpul alocat intervievărilor șomerilor, aceștia nu s-au arătat a fi foarte deschiși la începutul
interviului deoarece statutul de șomer le oferă o stare de disconfort în special când este vorba
de viața lor persoanală, însă, pe parcursul interviului am reușit să obțin informațiile dorite.

Observații ale aplicării tehnicilor de lucru

În ciuda faptului că tehnicile de lucru au vizat un număr restrâns de respondenți, susțin că

acestea au reușit să cuprindă întreaga arie de probleme propuse spre cercetare. În urma
realizării interviurilor am obținut toate informațiile necesare urmârind scoaterea în evidență a
cauzelor, efectelor și costurilor șomajului, din punct de vedere al indivizilor dar și din
perspectivă socială.

Interviurile au fost realizate după cum urmează: interviul cu consilierul din cadrul Agenției
Județene a Ocupării Forței de Muncă din orașul Vaslui, județul Vaslui, Str. Spiru Haret, nr.5,
care s-a desfășurat în incinta instituției, interviul cu asistentul social din cadrul Primăriei
orașului Vaslui, Str. Spiru Haret, nr.2 în incinta instituției, și în cele din urmă interviurile
realizate cu persoanele care ocupă stautul de șomer, ce s-au desfășurat în cadrul domiciliului
fiecăruia. Datorită faptului că provin din orașul Vaslui, mi-a fost mult mai ușor a lua contact
cu beneficiarii.

IV.2. Analiza datelor