Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile

SecDiunea a 6-a. înregistrarea decesului

6.1. Competenţa înregistrării decesului

Actul de deces se întocmeşte de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor

sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază:
a) s-a produs decesul;
b) a fost găsit un cadavru.

6.2. Declaraţia de deces

Declaraţia de deces se face verbal, în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a
persoanei, fiind luată în calcul atât ziua în care s-a produs decesul, cât şi ziua în care se face
declaraţia.
Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente, precum şi
în cazul găsirii unui cadavru, declaraţia se face în termen de 48 de ore, socotit din momentul
decesului sau al găsirii cadavrului. Intr-o asemenea ipoteză, pentru întocmirea actului de deces este
necesară şi dovada eliberată de poliţie sau de parchet, din care să rezulte că una dintre aceste
autorităţi a fost sesizată despre deces. Dacă decesul nu a fost declarat în termenul de 48 de ore, mai
sus menţionat, întocmirea actului de deces se face cu aprobarea parchetului.
Declaraţia de deces se face de către:
- membrii familiei decedatului;
- în lipsa acestora, de către medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs
decesul;
- orice persoană care are cunoştinţă despre deces.
O dată cu declaraţia de deces, declarantul va depune:
- certificatul medical constatator al decesului;
- actul de identitate al persoanei decedate;
- dacă este cazul, documentul de evidenţă militară a celui decedat.
înregistrarea cadavrului neidentificat se va face pe baza acestor documente, precum şi a
procesului-verbal întocmit de medic, care va cuprinde vârsta, sexul, locul unde a fost găsit cadavrul,
data şi cauza decesului. Datele privind identitatea cadavrului, stabilite ulterior de poliţie, se înscriu
prin menţiune pe actul respectiv. Menţiunea se comunică serviciului public comunitar local de
evidenţă a persoanelor sau primăriei care are în păstrare actul de naştere şi, după caz,
comandamentului militar.
în cazul în care se declară decesul unui copil născut viu, care a încetat din viaţă fără ca
declararea naşterii să fi fost făcută în termenele prevăzute de lege, ofiţerul de stare civilă va întocmi
mai întâi actul de naştere şi apoi pe cel de deces. Dacă, din motive temeinice, actul de naştere nu
poate fi întocmit, ofiţerul de stare civilă întocmeşte actul de deces şi ulterior urmăreşte înregistrarea
naşterii.
Documentul cu care se face dovada identităţii persoanei decedate şi documentele de evidenţă
militară ale acesteia, după caz, se reţin de către ofiţerul de stare civilă şi se înaintează serviciului
public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată unitatea administrativ-teritorială,

1Art. 32-391Legea nr. 119/1996.

1
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
respectiv centru militar zonal/judeţean/de sector, pe raza căreia/căruia persoana decedată a avut
ultimul domiciliu, în termen de 10 zile de la data înregistrării decesului.
în cazul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, documentul cu care se
face dovada identităţii persoanei decedate se transmite cu primul curier diplomatic, organizat de la
data înregistrării decesului.
în cazurile în care declarantul nu poate prezenta documentele anterior menDionate,
precizează în scris motivul neprezentării acestuia şi datele de stare civilă ale decedatului, iar
declaraţia se înaintează serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor.
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) transmite
lunar Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale (CNARNN-INFONOT)
din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR), în format electronic, lista
actualizată a informaţiilor aferente actelor de deces înregistrate în Registrul naţional de evidenţă a
persoanelor (RNEP), listă care cuprinde cel puţin numele şi prenumele defunctului, data decesului în
format an, lună, zi şi ultimul domiciliu al defunctului. Structura datelor de referinţă, precum şi
procedura prin care acestea sunt transmise se stabilesc prin protocol încheiat între DEPABD şi
UNNPR. Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României acreditate în străinătate comunică
lista actualizată a informaţiilor aferente actelor de deces Ministerului Afacerilor Externe, care o
transmite Camerei Notarilor Publici Bucureşti.
După întocmirea actului de deces, ofiţerul de stare civilă eliberează declarantului o
adeverinţă de înhumare sau de incinerare a cadavrului.
înhumarea sau incinerarea unui cetăţean român al cărui deces s-a produs şi s-a înregistrat în
străinătate se face pe baza adeverinţei eliberate de serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază urmează să se facă înhumarea ori incinerarea. Adeverinţa se întocmeşte pe baza
certificatului de deces eliberat de autorităţile străine, precum şi a traducerii legalizate a acestuia.
Când decesul cetăţeanului român s-a înregistrat la misiunea diplomatică a României, adeverinţa se
întocmeşte pe baza certificatului de deces emis de misiunea diplomatică sau de oficiul consular de
carieră.
Adeverinţa se eliberează într-un singur exemplar, iar în cazul în care declarantul decesului nu
mai deţine adeverinţa de înhumare sau de incinerare, la solicitarea acestuia, autorităţile anterior
menDionate îi eliberează un duplicat.
Dacă decesul unui cetăţean român s-a produs pe o aeronavă aflată în afara teritoriului
României sau pe o navă aflată în afara apelor teritoriale române, iar cadavrul este transportat în ţară,
înhumarea sau incinerarea se face pe baza dovezii eliberate de comandantul navei sau al aeronavei.
Se întocmeşte act de deces şi în cazul declarării morţii pe cale judecătorească. în acest caz,
întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive declarative de moarte, se
face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, de către serviciul public comunitar local
de evidenţă a persoanelor sau ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-
teritoriale de la:
a) locul de naştere al celui declarat mort;
b) domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile
locale din străinătate;
c) domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul
naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute.
înregistrarea decesului în acest caz se face numai în baza hotărârii judecătoreşti definitive
declarative de moarte, în care este prevăzută data decesului în format an, lună, zi.

2
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
în cazul hotărârilor judecătoreşti incomplete, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, persoana
interesată solicită instanţei stabilirea datei decesului conform art. 49 alin. (2) C.civ.2
Ofiţerul de stare civilă are obligaţia să întocmească acte de deces în cuprinsul cărora să fie
menţionate data decesului în format an, lună, zi şi ultimul domiciliu al defunctului.

SecDiunea a 7-a. înregistrarea naşterii, căsătoriei sau decesului în cazul când au loc în tren, pe
navă sau aeronavă
A

7.1. înregistrarea naşterii sau a decesului ce au avut loc în tren, pe o navă sau o
aeronavă ori într-un alt mijloc de transport în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor
ţării

Dacă naşterea sau decesul are loc în tren, pe o navă sau aeronavă, ori într-un alt mijloc de
transport în timpul călătoriei pe teritoriul României, întocmirea actului de stare civilă se face la
serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor al locului de coborâre sau debarcare ori,
după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei
rază are loc coborârea sau debarcarea.
Dacă decesul s-a produs pe o navă sau aeronavă şi nu există medic la bord, constatarea
decesului se va face în primul port sau aeroport de escală, de către medic.
în situaţia în care durata călătoriei navei până la primul port de escală este mai mare de 24 de
ore, constatarea decesului se face de către comandant, împreună cu consiliul de bord şi se
consemnează în jurnalul de bord. în caz de moarte violentă, comandantul navei va efectua cercetări,
potrivit legii.
întrucât nu prezintă caracter de urgenţă, căsătoriile nu pot fi încheiate în tren, pe o navă ori
aeronavă sau în alt mijloc de transport, în timpul unei călătorii în interiorul graniţelor ţării.

7.2. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă care au loc în tren, pe o navă sau o
aeronavă în timpul unei călătorii în afara graniţelor ţării

a) înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă produse pe nave

Comandanţii de nave care efectuează călătorii în afara graniţelor ţării sunt învestiţi cu
atribuţii de ofiţeri de stare civilă. Aceştia înregistrează naşterea, căsătoria şi decesul care se produc
pe nave, în timpul unei călătorii în afara apelor teritoriale române. înregistrarea naşterii, căsătoriei
ori decesului de către comandantul de navă se face în jurnalul de bord, eliberându-se persoanelor
îndreptăţite o dovadă a înregistrării făcute.
La sosirea în ţară, comandantul navei este obligat să înainteze un extras de pe jurnalul de
bord, prin căpitănia portului, la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor al
sectorului 1 al municipiului Bucureşti, care va întocmi actul de stare civilă.
Comandanţii de nave pot proceda la încheierea unei căsătorii, în timpul unei călătorii în afara
apelor teritoriale române, numai dacă viitorii soţi sunt cetăţeni români.

b) înregistrarea naşterii şi a decesului care au avut loc pe aeronave.

2 Dacă data primirii ultimelor informaţii sau indicii despre cel dispărut nu se poate stabili cu exactitate, termenul de 2 ani
se socoteşte de la sfârşitul lunii în care s-au primit ultimele informaţii sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili
nici luna, de la sfârşitul anului calendaristic.
3
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
Dacă naşterea sau decesul se produc pe aeronave, în timpul unei călătorii în afara teritoriului
României, evenimentul se înregistrează în carnetul de drum, eliberându-se persoanelor îndreptăţite o
dovadă a înregistrării făcute.
La sosirea în ţară, comandantul aeronavei are obligaţia să înainteze, prin comandantul
aeroportului, un extras de pe carnetul de drum la serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor al sectorului 1 al municipiului Bucureşti, care va întocmi actul de stare civilă.
înregistrările făcute în jurnalul de bord şi în carnetul de drum vor face dovadă, până la
întocmirea actului de către serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor al sectorului 1
al municipiului Bucureşti.

SecDiunea a 8-a. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în
străinătate3 Di ale cetăDenilor străini afla Di în România
a

8.1. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate

întocmirea actelor de stare civilă privind pe cetăţenii români aflaţi în străinătate se face la
misiunile diplomatice, la oficiile consulare de carieră ale României sau la autorităţile locale
competente. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă de către misiunile diplomatice şi oficiile
consulare de carieră ale României în străinătate se efectuează în conformitate cu legislaţia română.
Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României, având calitatea
de ofiţeri de stare civilă, ori unul dintre agenţii diplomatici sau funcţionarii consulari delegaţi să
exercite atribuţiile de ofiţer de stare civilă vor putea întocmi, în registrele de stare civilă pe care le au
în păstrare, actele de naştere, de căsătorie şi de deces ale cetăţenilor români aflaţi în afara hotarelor
ţării.
Şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României încheie căsătorii
între cetăţeni români sau dacă unul dintre viitorii soţi este cetăţean român, dacă aceasta este în
concordanţă cu legislaţia ţării în care sunt acreditaţi şi dacă cel puţin unul dintre viitorii soţi,
cetăţean român, are domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia consulară a misiunii diplomatice ori a
oficiului consular.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României trimit, prin intermediul
Ministerului Afacerilor Externe, primul exemplar al registrelor de stare civilă, pe măsura
completării, la Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al
Municipiului Bucureşti, împreună cu documentele primare pe baza cărora s-a întocmit actul.
Certificatele eliberate de aceste autorităţi sunt identice cu cele eliberate în ţară. Al doilea exemplar
al actelor de stare civilă se trimite în ţară, în termen de 30 de zile de la data când toate actele au fost
completate, la Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.
Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite la autorităţile străine, au putere
doveditoare în ţară, numai dacă sunt înscrise sau transcrise în registrele de stare civilă române.
Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului
unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al solicitantului, cu avizul prealabil al
serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei.
Cetăţeanul român este obligat ca, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la
primirea din străinătate a certificatului sau extrasului de stare civilă, să ceară transcrierea acestor
acte la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază domiciliază.

3 Art. 40-42 din Legea nr. 119/1996.

4
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
înscrierea sau transcrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau a extraselor
de stare civilă eliberate de autorităţile străine, care nu conţin toate rubricile prevăzute de certificatele
de stare civilă române, se efectuează pe baza documentului original emis de autorităţile străine şi a
altor înscrisuri autentice, emise de autorităţile publice competente române sau, după caz, străine,
care fac dovada datelor ce trebuie înscrise la rubricile respective, prezentate de solicitant.
Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă privind cetăţenii români care nu au
avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit cetăţenia română, se face
cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefului
Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti,
în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.
Transcrierea certificatelor şi a extraselor de stare civilă privind cetăţenii care au redobândit
cetăţenia română şi care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile
de la depunerea cererii, după cum urmează:
a) cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefului
Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului
Bucureşti, în cazul celor care au depus cererea de redobândire la sediul Autorităţii Naţionale
pentru Cetăţenie din Municipiul Bucureşti;
b) cu aprobarea primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi cu avizul prealabil al serviciilor
publice judeţene de evidenţă a persoanelor, în cazul celor care au depus cererea de
redobândire la birourile teritoriale ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie;
c) cu aprobarea şi cu avizul autorităţilor publice locale prevăzute la lit. a) sau b), în cazul celor
care au depus jurământul de credinţă la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
României acreditate în străinătate.
Cetăţenii români ale căror acte de stare civilă au fost înregistrate în localităţi care au
aparţinut României, iar în prezent se găsesc pe teritoriul altor state, pot solicita întocmirea actelor de
stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria unităţii
administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi au domiciliul, pe baza extrasului de pe actul de stare civilă
ce se găseşte în păstrarea Arhivelor Naţionale. Transcrierea acestor extrase în registrele de stare
civilă se face cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale de la locul de domiciliu al
solicitantului şi cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor
sau, după caz, al Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor a Municipiului Bucureşti.
Este interzisă transcrierea/înscrierea certificatelor sau extraselor de stare civilă emise de
autorităţile străine privind căsătoria dintre persoane de acelaşi sex ori a parteneriatelor civile
încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini.

8.2. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă ale cetăţenilor străini aflaţi în România4

Cetăţenii străini care au domiciliul sau se află temporar în România pot cere înregistrarea
actelor şi faptelor de stare civilă în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
Persoanele fără cetăţenie sunt obligate să solicite înregistrarea actelor şi faptelor de stare
civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria
competentă.
Cetăţenii străini pot cere, iar persoanele fără cetăţenie sunt obligate să solicite înscrierea de
menţiuni pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române.
Dacă un cetăţean străin s-a căsătorit sau a decedat pe teritoriul României, ofiţerul de stare
civilă care a întocmit actul va trimite, în termen de 5 zile de la înregistrare, un extras de pe actul
respectiv organului competent al Ministerului Afacerilor Interne, care îl va transmite misiunii

4 Art. 4 din Legea nr. 119/1996.

5
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
diplomatice sau oficiului consular al ţării respective acreditate în România, potrivit obligaţiilor
izvorâte din tratate, acorduri sau convenţii la care România este parte sau pe bază de reciprocitate.

SecDiunea a 9-a. înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă în caz de mobilizare, război
ori participare la misiuni de menţinere a păcii sau în scop umanitar

în caz de mobilizare, război, participare a forţelor armate la misiuni în afara teritoriului

statului român, Ministerul Apărării Naţionale sau, după caz, Ministerul Afacerilor Interne
desemnează cadrele militare care înregistrează actele şi faptele de stare civilă ale militarilor, ale
personalului civil, precum şi ale altor categorii de participanţi şi le comunică serviciului public
comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, ofiţerului de stare civilă din cadrul
primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente.

SecDiunea a 10-a. înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă

în actele de naştere şi, atunci când este cazul, în cele de căsătorie sau de deces se înscriu
menţiuni cu privire la modificările intervenite în starea civilă a persoanei, în următoarele cazuri:
a) stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă şi
încuviinţarea purtării numelui;
b) contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;
c) căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
d) adopţie, desfacerea, încetarea sau anularea adopţiei;
e) pierderea sau dobândirea cetăţeniei române;
f) schimbarea numelui;
g) deces;
h) rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe ele;
i) schimbarea sexului, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti.
Modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români aflaţi în străinătate se înscriu de
ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă, cu aprobarea
Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
Pe măsura asigurării infrastructurii informatice necesare, comunicările privind faptele de
stare civilă, precum şi cele referitoare la înscrierea menţiunilor în actele de stare civilă se realizează
şi în sistem informatic.
La cerere, persoanelor îndreptăţite li se pot elibera certificate de stare civilă cu menţiunile
înscrise în actele de stare civilă. Certificatele de stare civilă eliberate anterior se retrag şi se
anulează.

10.1. înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei

înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi, după caz, de căsătorie şi de
deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaştere întocmit
potrivit legii sau a hotărârii judecătoreşti definitive.
Dacă, ulterior, prin hotărâre definitivă s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al
părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor
minori, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora.

10.2. înscrierea menDiurni privind desfacerea, anularea sau constatarea nulităţii adopţiei
6
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
Desfacerea, anularea sau constatarea nulităţii adopţiei, dispusă prin hotărâre judecătorească
definitivă, se înscrie, prin menţiune, pe actul de naştere iniţial şi, după caz, pe cel întocmit în urma
adopţiei, pe actul de căsătorie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul
copiilor majori, numai la cererea acestora.
Menţiunea se înscrie, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, pe baza hotărârii
judecătoreşti definitive.
a

10.3. înscrierea menDiurni privind nulitatea căsătoriei

Constatarea nulităţii sau anularea căsătoriei se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie şi
pe cele de naştere ale foştilor soţi, pe baza hotărârii judecătoreşti definitive şi nu produce efecte
asupra stării civile a copiilor, aceştia păstrându-şi statutul de copii rezultaţi din căsătorie.
A

10.4. înscrierea men Diurni privind încetarea căsătoriei

încetarea căsătoriei, prin decesul sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre
soţi, se înscrie prin menţiune pe actul de căsătorie al foştilor soţi şi pe actul de naştere al celui rămas
în viaţă.
înscrierea se face, din oficiu, pe baza comunicării primite de la ofiţerul de stare civilă care a
întocmit actul de deces, a hotărârii judecătoreşti definitive ori la cererea persoanei interesate.
Aceeaşi procedură de înregistrare trebuie urmată şi în cazul anulării unei hotărâri declarative de
moarte sau de rectificare a datei morţii.

10.5. înscrierea menDiunii privind desfacerea căsătoriei

înscrierea divorţului dispus pe cale judiciară se poate face, atât din oficiu, prin menţiune pe
marginea actului de căsătorie Di pe cele de naDtere ale foDtilor soDi, în baza hotărârii judecătoreşti
definitive, comunicate de instanţa de judecată, cât şi la cererea oricăruia dintre foştii soţi, care va
trebui să depună copie legalizată a hotărârii judecătoreD ti definitive.
înscrierea divorţului pronunţat în străinătate cu privire la un cetăţean român se va face numai
după ce hotărârea străină, definitivă, a fost recunoscută de către instanDa competentă.
în ceea ce priveşte divorţul dispus pe cale administrativă, trebuie să distingem, în temeiul
dispoziţiilor art. 377 C.civ., între următoarele două ipoteze:
■ când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă,
după emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie;
■ în cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă
comună, ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie
certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în
actul de căsătorie.
în cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi
înaintează, de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria,
spre a se face menţiune în actul de căsătorie.

10.6. înscrierea menDiunii privind cetăDenia română

Menţiunile privind acordarea sau pierderea cetăţeniei române se înscriu pe actul de naştere
şi, dacă este cazul, pe cel de căsătorie, pe baza comunicării transmise de Ministerul Afacerilor
Interne.

Secţiunea a Il-a. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă

7
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
Reconstituirea actelor de stare civilă se poate face, la cerere, dacă:
a) registrele de stare civilă au fost pierdute sau distruse în totalitate sau în parte;
b) actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori
extrasul de pe acest act.
întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă se poate cere dacă:
a) întocmirea actului de naştere sau de deces a fost omisă ori refuzată, deşi au fost depuse
actele necesare întocmirii acestuia;
b) întocmirea actului de căsătorie a fost omisă sau refuzată, deşi a fost luat consimţământul
soţilor de către ofiţerul de stare civilă.
Procedura reconstituirii şi întocmirii ulterioare a actelor de stare civilă prezintă caracter
administrativ şi nu judecătoresc.
Cererea de reconstituire sau de întocmire ulterioară a unui act de stare civilă, însoţită de
documentele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor
sau la ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale competente să
întocmească actul.
Dacă actul de stare civilă a fost întocmit în străinătate şi nu poate fi procurat certificatul ori
extrasul de pe acest act, cererea se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a
persoanelor sau la ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale pe a
cărei rază se află domiciliul persoanei interesate.
Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile, cu avizul prealabil al serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanei, prin dispoziţie a primarului, care se comunică
solicitantului în termen de 10 zile de la emitere. \^ .
Această dispoziţie poate fi contestată la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială îşi are
sediul autoritatea emitentă.
Aceste dispoziţii legale se aplică, în mod corespunzător, persoanelor fără cetăţenie, care au
domiciliul în România.
în cazul în care unul dintre exemplarele registrului de stare civilă este pierdut sau distrus, în
totalitate ori în parte, acesta se înlocuieşte printr-o copie întocmită de pe registrul existent, care se
certifică pentru conformitate de către ofiţerul de stare civilă.

Secţiunea a 12-a. Anularea, modificarea, rectificarea şi completarea actelor de stare civilă şi a

menţiunilor de pe acestea5

12.1. Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Anularea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea reprezintă acea sancţiune care
intervine în ipoteza în care nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de
valabilitate a acestora.
Potrivit legislaţiei în vigoare, anularea se poate cere dacă:
a) actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător;
b) actul nu trebuia întocmit de structura respectivă;
c) faptul sau actul de stare civilă nu există;
d) nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă; menţiunea a fost
înscrisă pe un alt act de stare civilă;
e) menţiunea a fost operată cu un text greşit.
Această enumerare are numai caracter enunţiativ.

5 Art. 57-59 din Legea nr. 119/1996.

8
 Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile

12.2. Modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Modificarea actelor de stare civilă presupune înregistrarea unor menţiuni ce privesc, în

general, schimbările în starea civilă a unei persoane, în următoarele cazuri:
■ stabilirea filiaţiei prin recunoaştere sau hotărâre judecătorească definitivă şi încuviinţarea
purtării numelui;
■ contestarea recunoaşterii sau tăgăduirea paternităţii;
■ căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei;
■ adopţie, desfacerea, încetarea sau anularea adopţiei;
■ pierderea sau dobândirea cetăţeniei române;
■ schimbarea numelui;
■ deces;
■ rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe
ele;
■ schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

12.3. Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora presupune

îndreptarea unor erori materiale, comise cu ocazia înregistrărilor de stare civilă. Spre exemplu, între
cele două exemplare ale registrelor de stare civilă există neconcordanţe, cât priveşte numele tatălui.

12.4. Completarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

Completarea actelor de stare civilă presupune întregirea acestora cu menţiunile omise, atunci
când, din diferite motive, unele rubrici au rămas libere deşi trebuiau completate. Spre exemplu, la
rubrica numelui tatălui din actul de naştere nu a fost trecut niciun nume, deşi, la data întocmirii
actului de naştere, filiaţia faţă de tată era stabilită.
Se impune subliniat că, în lumina legislaţiei în vigoare, actele de stare civilă reconstituite nu
pot fi completate şi nici rectificate.

12.5. Procedura de anulare, modificare, rectificare şi completare a actelor de stare civilă şi a

menţiunilor de pe acestea

Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe

marginea acestora se pot face numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive.
Instanţa de judecată poate fi sesizată de persoana interesată, de structurile de stare civilă din
cadrul serviciilor publice comunitare locale sau judeţene de evidenţă a persoanelor ori de parchet.
Competenţa materială Di teritorială de soluţionare a acestor cereri, în primă instanţă, aparţin
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul solicitantului, iar dacă
petiţionarul este cetăţean străin ori un cetăţean român cu domiciliul în străinătate, competenţa
materială Di teritorială aparţin Judecătoriei sectorului 1 al Municipiului Bucureşti.
După ce hotărârea prin care s-a admis cererea referitoare la înregistrarea de stare civilă a
rămas definitivă, pe actul de stare civilă se va înscrie, prin menţiune marginală, după caz, anularea,
modificarea ori completarea acestuia.

12.6. Procedura de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor de pe acestea

9
 Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile

Rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în

temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare
civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public
comunitar judeţean de evidenţă a persoanei.
Cererile înregistrate la serviciile de stare civilă ale sectoarelor municipiului Bucureşti se
avizează în prealabil de către şeful serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor.
Cererea de rectificare a actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea, însoţită de
actele doveditoare, se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la
primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori, după caz, la
serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau la primăria de la locul de domiciliu.
Cererea se soluţionează în termen de 30 de zile prin emiterea dispoziţiei, care se comunică
solicitantului în termen de 10 zile de la data emiterii.
Această dispoziţie, precum şi înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei
persoane până la proba contrară.
Dispoziţia poate fi contestată la instanţa de judecată în a cărei rază teritorială îşi are sediul
autoritatea emitentă.
Rectificarea unui act de stare civilă ori a menţiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin
dispoziţie a primarului, se înscriu numai prin menţiune pe marginea actului de stare civilă
corespunzătoare.

Secţiunea a 13-a. Acţiunile de stare civilă

13.1. Noţiunea acţiunilor de stare civilă

Acţiunile de stare civilă sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect elemente ale stării
civile a persoanei fizice. Scopul acestor acţiuni îl reprezintă stabilirea, contestarea sau modificarea
stării civile a persoanei.
Aceste acţiuni nu se confundă însă cu cele care urmăresc anularea, modificarea, rectificarea
şi completarea actelor de stare civilă sau a menţiunilor marginale ale acestora, întrucât obiectul lor
este diferit. Astfel, prima categorie de acţiuni (acţiunile de stare civilă sau acDiunile de stat, cum
mai sunt denumite) priveşte un element al stării civile, considerat a nu fi fost corect stabilit, în timp
ce cea de-a doua categorie de acţiuni (acţiunile în anularea, modificarea, rectificarea şi completarea
actelor de stare civilă sau a menţiunilor marginale ale acestora) nu priveşte starea civilă, considerată
a fi corect stabilită, ci înregistrările de stare civilă, considerate a nu fl conforme stării civile.

13.2. Clasificarea acţiunilor de stare civilă

Principala clasificare a acţiunilor de stare civilă are la bază criteriul obiectului sau finalităţii
lor. în funcţie de acesta, distingem între:
- acţiuni în reclamaţie de stat;
acţiuni în contestaţie de stat;
acţiuni în modificare de stat.
Prin acţiunile în reclamaţie de stat se urmăreşte obţinerea unei alte stări civile decât cea
avută de persoana în cauză la data formulării acţiunii. Exemple:
- acţiunea în stabilirea maternităţii;
acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei.
10
_________________ Atribuţiile funcţionarilor publici în materia stării civile_________________
Acţiunile în contestaţie de stat au ca scop înlăturarea unei stări civile, pretins nereale şi
înlocuirea ei cu alta, pretins reală. Exemple:
- acţiunea în tăgada paternităţii copilului din căsătorie;
- acţiunea în contestarea filiaţiei faţă de tatăl din căsătorie;
acţiunea în contestarea recunoaşterii de filiaţie;
acţiunea în constatarea nulităţii absolute a căsătoriei sau a anulării căsătoriei;
- acţiunea în constatarea nulităţii absolute a adopţiei sau a anulării adopţiei.
Acţiunile în modificare de stat sunt acele acţiuni în justiţie prin care se urmăreşte o
schimbare, numai pentru viitor, a stării civile a persoanei, cea anterioară nefiind contestată.
Exemplu: acţiunea de divorţ, acOiunea de desfacere a adopOiei etc.

13.3. Prescriptibilitatea acţiunilor de stare civilă

Acţiunile de stare civilă, fiind acţiuni prin care se apără drepturi personal-nepatrimoniale,
sunt, ca regulă, imprescriptibile. Există însă şi acţiuni de stare civilă supuse prescripţiei extinctive,
precum:
- acţiunea în anulabilitatea căsătoriei, în termen de 6 luni;
- acţiunea în tăgada paternităţii formulată de mamă sau de soţul acesteia, în termen de 3
ani;
- acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei nu se prescrie în timpul
vie□ ii copilului.

13.4. Efectele ac Diurnlor de stare civilă

AcOiunile în reclamaOie de stat Oi în contestaOie de stat au efecte declarative, hotărârea

judecătorească are efecte retroactive, deoarece starea civilă reclamată este considerată a fi fost
dintotdeauna strea civilă reală a persoanei, iar starea civilă contestată este considerată a nu fi existat
niciodată, iar acOiunile în modificare de stat au efecte constitutive, stabilind numai pentru viitor o
nouă stare civilă.

11