1, Aditivii alimentari — prezentare-generali i, han Utilizarea aditivilor alimentari nu constituie 6 Gnoutate, din timpuri stivechi oamenii au adaugat in alimente divetse ingredfente, substante chimice, cu scopul de a imbunatati caracteristicile organo ice si termenul de valabilitate a acestora. Conservarea alimentelor pringiifloaee chimice a fost si inc& mai este o necesitate, Multe dintre t : dé'conservare a alimentelor aplicate pe scara larga in industrie (pasteurigarea, sterilizarea, refrigerarea si congelarea) sunt relativ noi. Atunci cand péijyris de alimente incoteazi si mai fie 0 problema, accentul este!fiys,pe aspectul calitativ al alimentelor, consumul acestora fiind privit nu ca ne8axitate pentru supravietuire ci mai degrabii ca o plicere, si mai noysgaun tratament. In general, constitueniii prodiitglor alimentare pe care le consumam pot fi: ingrediente normale, * adi substante contaminante. Materiite prime nuar trebui sa siaaduce o serie de avantaje consumatorului gi provesatorutui Perfectionarea procedeelor tehnologice de prelucrare a alimentelor a avut drept consecinta secundara folosirgé i i prezent, la nivel'g! de aditivi alin oe a vemtiee ofecte dorite in alimente pe pareutsul prelucrarii sifthigrior pe timpul maniputiirilor si depozitarii lor. Utihiggrea ‘Aditivilor alimentari, desi acceptati in practicd, nu a fost lide controverse, in mod logic, daca se adaug’ alimentului ceya.ce ip sgn de acesta, apar suspiciuni din partea consumatorilor. Ca o Ponsecinta, sunt manifestate anumite rezerve fata de aceste ingrediente, care Enu sunt cotiiderate necesare ci dimpotriva daundtoare sanata Rolul aditivilor alimentari in industria alimentara a fost frecvent crifie&$ide multe ori a facut obiectul unor afirmatii tendentioase si incompletargumentate stiintific. Aditivii alimentari au cazut victima unor atacuri aceite concertate, termenul naditivi” find de cele mai multe, ati to jat modificate genetic. Autor ¢ a c&ror obiectiv principal este a area firme multinationale produciitoare de alimente, bazandu-: sé pe “iin unui segment important de consumatori, au gasit in acest subject al aditivilor alimentari un ato nepretuit at au sport adam consitiigioritor pei acestor sub; tif Subiectul aditivilor alimentari a deveniti nai aut ingepand cu anti 1980, deoarece pri modificarea prevederitor legate relgtitglte la etichetare, nt din aceasta ingrijorarea consumatoralui. Sistemul european. de codific: vilor alimentari, aparut cu scopul de a simplifica etichetarea alimentelo in inlocuirea denumirilor chimice (uncori prea lungi gi compligite), si pentru a indica faptul ci aceste substante au facut obiectul unor précedul e certificare a inocuitatii lor, s-a dovedit a fi, contrar astepigtilngperceput ca un mijloc de secretizare a substantelor introduse fn aliment 5 si URmotiv suplimentar de respingere a produselor alimentare care Je et afin. ie inultimii ani au fi pilblicaléimeroase materiale informative despre aditivii alimentari, modaijtatea de gpl izare a acestora, efectele benefice sau potential daunatoare si prevedefilglegale care guverneaz’ aprobarea pentru utilizare si ulilizarea acestora. joritatea au fost motivate de necesitatea informarii corecte a consumatorului dar au fost si unele care au avut in principal o motivatic politica, ilustrand in exces doar efectele negative ale aditivilor alimengiti. r Aditivii jpiehtayt sunt utilizati pentru a facitita sau pentru a completa © mare variefate de #i8tode de procesare a alimentelor, Cele doud functii de baza alg a€éiigra sunt: de 2 face alimentele mai sigure, prin prevenitea be patel procesirii, ambalirii, transportului san depozitarii sau pentru un 2efect benefic direct sau indirect asupra caracteristicilor alimentului, devenind parte integranta a alimentului” (Regulamentul CE 1333/2008). 8 aceasta categorie, utilizarea aditivilor alimentari fii Cele mai importante caracteristici ale acestora sunt: “ij, 1. Nu sunt alimente sau ingrediente obiggtity aleatignatelor. ingredientele normale ale unui alimepit sui acelea ce pot fi consumate ca atare crude sau dupa o prepararé su avand valoare nutritiva si contribuind, intr-o masura mai mare sau, mali ‘4 la acoperirea necesarului metabolic al omului. Find de@§ebiti dé constituentii normali ai alimentelor, aditivii alimentari sunt substan striine alimentului care pot fi gasite in alimente dar care nu fac obiettul cobigumutui ¢a atare. Majoritatea produselor alimentare se pot obtine i in absenta ¥alitivilor, i ins& folosirea lor faciliteaza obtinerea alimentelor gi at me. serie de avantaje procesatorilor gi consumatorilor. oy 2. Se adauga intentiosatinalimente. Din acest punct de (edere, “dditivii alimentari se deosebese de substantele contaminante care a Bling tn aly ente In mod accidental, consecinta se itervenite ‘be parcursul procesarii alimentelor, de la materia prima pang | a Momentul utilizirii lor de catre consumator. Substantele contaminante din cand efectelor nocive pe care Je pot exercita, sunt nedorite, de cele mai mul air periculoase iar prezenta lor in alimente este monitorizata. 3. Se folosese cu un scop specific, bine determinat. in functig"de seepul utilizarii se apreciaza si necesitatea adaugarii aditivului in alinigngé: Tepdinta, la ora actual, este de a se restrictiona drastic introducerea,giior suBslange straine in alimente. Scopul utilizarii unui aditiv trebyie foagte: Clap pSpecific at. De regula, aditivii alimentari se utilizeaza pentru rezolvarea ‘gp sroBleme de ordin tehnologic. Devil parte integranta a alimentului. Aditivii:'alimentari se regasese in aliment la momentul utilizarii estuia. in acest punct de vedere se deosebesc de adjuvantii tehnologici are sunt gUubstante adiugate in mod intentionat in alimente pentru a se ita, destasurarea unor procese tehnologice (reducerea intensitatii culorii, clarificarea unor lichide, controlul proceselor de cristalizare) dar care nu ses 3se mai gasesc in produsul final, deoarece se consuma in cursul procesului tehnologic dupa ce si-au exercilat functia sau sunt indepartati ath Hijetode specifice din aliment. %, Este foarte important s4 se faca o distinctie clara intre aces dou! categorii, deoarece multe dintre substanfele fotosite ca aditiviipet fi foldsite si ca adjuvanti, insA cand sunt folosite cu aceasta functie acenstiy xcede domeniului de aplicare a legislatici referitoare la aditiviiald nentari. principal de diferentiere este prezenfa intenfionata; in prbdysul finit si capacitatea substantei de a exercita o functie (un efect) ‘thyprodustt finit. Spre exemplu, dioxidul de sulf poate hatitigat "ene @ prevent decolorarea fructelor destinate pentru fabricaredimor roduge de patiserie, dar nu are nici un efect in produsele finite, lind degiadat pigape i in intregime in timpul prelucrarii, In acest caz substanta este up adj vant alimentar si nu un aditiv. Un alt exemplu in acest sengieste repr ventat de catre agentii antiaglomeranti care pot fi prezenti in ifigreWientele sub forma de pulbere, pentru a impiedica formarea de ag \dhheraristabile, inainte de utilizarea acestora pentru obfinerea de produsefinite {prodite de panificatie etc.) dar nu vor exercita nici un efect odaté ce prods ul este obtinut, astfel incat functia de agent antiaglomerant (aditiv) este éxerciti doar in ingredientul alimentar, dar raportat la produsul finit, finda, lui este doar de adjuvant tehnologic. Alte exemple de adjuvanti amor unt substanjele folosite pentru a preveni lipirea produselor alimettare de fprmele in care acestea se obtin gi de echipamentele de taiere Si tiigoes SUEY’ chiar in/pe produsul finit pot exista urme din aceste substatte, cals nugexercité nici un efect in produsul finit, deoarece rolul lor s-a consumatiin,éimpul procesului de fabricare. 5. Pot avea valoare nut¥itiva sau nu valoare nutritiva. De regula aditivii alimentari datoriti: concentrati folosese nu contribu substantial la valoarea nutritiva a alimentului in gasese. Spre deosehi dgalte tri (SUA), in Uniunea Europeana suplimentele nutritive, adiuga aie a completa sau imbogifi alimentele in principii nutritivi deficiari, nu‘stint considerate aditivi alimentari. mici in care se Se 1.2. Pringipii @e,utilizare a aditiviler alimentari gittra de specialitate si legislatia privind utilizarea aditivilor Q insentari Seepot identifica urmatoarele principii de utilizare a acestora: 1:Se utilizeazi doar daca se demonstreaza necesitatea lor. sitatea unui aditiv alimentar se poate justifica din punct de r x tabnologic si/sau economic. De regula se soliciti aprobarea unui now “pontru a se solutiona, in conditii de eficienti economica, ¢ problematehnologica (producerea, prelucrarea, ambalarea, transportul sau depozitarea) ce pu poate fi rezolvatd in condifii de eficientd prin alte metode, ge ‘Snditia ca aditivul sf nu ascunda unele efecte negative induse de utilizar arc sicily y al sp caracteristicilor organoleptice a climeneion, cu — ia ingele consumatorul. Justificarea doar pe criterii economice” imposibil. in acest ultim caz, trebuie demonstrat ¢ olosire, aditivul alimentar aduce un avantaj economic atat cofisumat lui cat si procesatorului. 2. Se afilizeazi doar pentru apo ce efectul pentru care a fest aprobat. in cazul in care o substantl ar putea fi f@lpsita si pentru un alt efect in alimente, decat cel pentru care a Fostigprobat deja, 0 noua autorizare este necesara, Avance conditiile d utilizare potiggezenta particularitati, ste 0 conditie esentiali a aprobarii utilizarii lor 3 in industria alii Hecare producator care doreste sa introducd un nou aditiv ait vidi ebul i demonstreze ca acesta nu prezinta, efecte toxice pentru coagamatori, ip conditiile de utilizare specificate. Se testeazd alat toxicitatea acuta ‘ati cea cronica a aditivului. in Uniunea Europeand, SCF (Scientific Cottinitee for Food) pana in anul 2002, si in prezent EFSA (European Food Safety Authority), au verificat si verifica ori de cate ori se dovedeste a fi necesar toxicitatea substantelor folosite ca aditivi alimentari. La nisl mpopdial JECFA (Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives) apg ui in ac Se wl azavdoar aditivii alimentari pentru care existi metode adecvate de dBigginare a cantititilor aprobate pentru a fi introduse in aliment. Obliguivitites punerii la punct a unor metode cantitative, adecvate de evi ere a4 aditivilor in alimentele in care acestea se utilizeaza, revine gghttivcare Solicit aprobarea pentru utilizare. Daca nu exista metode de dozare respunztoare aditivul nu poate fi utilizat. 4, Utilizarea aditivilor in alimente trebuie adusi la cunostinta “Prin folosirea unui aditiv nu se urmireste inducerea in eroare a 3consumatorului. Este obligatia producatorului sa informeze si dreptul consumatorului sa fie informat despre prezenta unui aditiv in alingét entra a putea selecta alimentele in functie de preferintele lui. 1.3. Beneficiile utilizarii aditivilor alimentari Fara indoiala, existi numeroase avantaje ale folasirit avi alimentari, atat pentru consumatori cat si pentru Pragesatori. Cele mai importante sunt: 1. Obtinerea de alimente mai sigure si cu valoate.nutritiva ridicata. Utitizarea conservantitor Impiedied dezveiti iMidyastanismelor care pot determina degradarea alimentelor si, de Komenia, reduc dezvoltarea unor microorganisme implicate in producerea de toxfin, {ii alimentare. Substantele antioxidante previn degradarea alimentelor eafizata prin procese oxidative si formarea de compusi cu potential togic ce apar ca urmare a unor astfel de degradari. Adaugarea acesfor: gubstante contribuie la mirivea perioadei de viata a alimentelor prin pastrare: 'earacteristicilor organoleptice sia valorii nutritive pentru o perioadd mai mar 2. Obtinerea de noi alimenté,?%, Majoritatea supermarket-urifor ofé#gonsumatorutui, prin numaral mare de produse alimentare, ponPBihiga ea de a alege dintr-o gama variati de sortimente, cele care acoperd gel mai bine necesititile sale. Utilizarea aditivilor allingntar niribuie la acest aspect atat prin extinderea perioadei dg eonierc lire a numeroase produse sezoniere in afara perioadei tradifjgnales, catgi prin posibilitatea crearii de produse noi. Aditivii alimentari permit pbfinerea de alimente ugor de preparat, cu perioadi mare de valabilitate seu valoare nutritiva ridicata. Cu toate cA, ia aceasta diversificare sortimentala participa si alte metode de procesare, aditivii sunt indispensabilt, Se estimeazi ci perioada de conservare a Produselor din cgttiemerescur de doua ori prin utilizarea antioxidantilor. re lui consumatorilor pentru dietele hipocalorice a condus la crfleen ctisumului de alimente in care se folosese induleitorii sintetici sila “hifigzitia de alimente noi, in care ponderea grasimilor a fost redusa_ considgyabi’ sau in care acestea au fost inlocuite cu substante ce se comporta aseihanditor, dar furnizeazé organismului o cantitate infima des energl@isue lizarea stabilizatorilor, emulgatorilor, colorantilor si a romatizantilor a permis obfinerea de substituenfi pentru carne, lapte si ele prodise lactate. Margarina, snifele pe bazi de soia nu ar fi existat Fae a adi vi alimentari. Majoritatea bauturilor racoriteare sunt de fapt un amesiee de constituenti in care aditivii alimentari predoming. in viitorul 6apropiat, se estimeaza 0 crestere a utilizarii aditivilor in procesul de obtinere a alimentelor functionale (care exercita efecte benefice asupra stride’ a consumatorului) si nutraceutice. % 3. Obtinerea de alimente cu pret convenabil. Scoaterea din uz a aditivilor alimentari va determi preturilor alimentelor. De exemplu, pentru inlocuirea margaringt coiéymatorii in ciuda beneficiilor enumerate, in ajleima pefloada exista o ingrijorare crescandi privind efectele negative pe offre dditivii alimentari ar putea si te exercite asupra consumatoti. Principalele motive de ingrijorare sunt generate de faptul ca studiile de toxicitate, ia,urma cArottese accepti folosirea unui aditiv alimentar, nu pot garanta in toialitasg Jlipsa efectelor toxice ale acestuia. Studiile de toxicitate se efectueaza pe animal, de laborator, pentru perioade mici timp gi au un grad ridicatsd@%te|ativitate. In realitate, organismul uman este expus zilnic unor doze inici de “aditivi alimentari, de-a lungul unor perioade mari de timp, conditir'éyge nu pot fi reproduse ca fidelitate in cadrul studiilor toxicologice. ip’ hig, se CotStat o mare variabilitate in ceea ce priveste rispunsul indiveg |; expunerea la aditivii alimentari, existand si persoane mai sensibile, la car awifost descrise reactii din cele mai diverse (alergii, fenomene de intolerant& Ic.) Totusi, ludndu-se in considerare situatia epidemiologica actual, cele mai mufte afectiuni generate de consumul de alimente nu au drept punct de plecare aditivii alithientari. Studiilg despecia Date stabilese urmitoarea ierathie in ceea ce priveste importanta rigcuritor a86ciate consumului de alimente: agit, patogeni de natura microbiana (Listeria spp., Escherichia ‘pp, Salmonetta spp, virusuri, paraziti etc.); jul sau deficitul de ingrediente obignuite ale alimentelor mine, microelemente, zahir, grasimi» aditivii afimentari. Cu toate cd, din punct de vedere epidemiologic, sun ail pnsin importanti decat alti factori de rise, im practicA se poate constata gage alimentati constituie unul dintre cele mai importante motivg de in; pentru consumator. Acest fapt este, printre altele, consecinta sWeeptsiii Fegale a introducerii lor in alimente, consumatorul fiind constient de™ “Wagerarea aditivilor, care constituie substante straine de aliment, Savetige (de multe ori), a cdror toxicitate nu poate fi garantata la m@dul absalut. La acest percepfie a contribuit foarte mult sfmass média care in ultima een in cdutarea stirilor de senzatie a éttjuat HBawte mai multe European Armonizarea legi comerul cu produse alimentare ps coarece diferentele intre legislatia nationala a statelor pot constitu Bixgiere in calea comertului liber cu produse alimentare. 4 . Dezvoltarea legislatiél europine referitoare ta aditivii alimentari incepand cu sfarsital anifor 1989.4 a fosé consecinta une’ fipse a controtului, ci a recunoasterii Faptytt@5 exitqu’ diferente in abordirile legislative nationale ale statelor methbre, eere afgctau libera circulatie a marfurilor intr-o entitate economic’ unic! Noudtegislatic a consolidat obligafia de justificare a nevoii utilizirii aditivilor aljfentari gi importanta protectic! sinatati consumatorului Scopul principal al industriei alimentare este de a pune la dispozitia consumatorilor Byer de proguse sigure, sai atoase, hranitoare si atractive, la preys imposibil de transformaredi teriilor prime agricole — je sau animale in ae sigure, stabile,. soFule pregatit si de valorificat. dn evo) legislatiei referitoare la aditivii alimentari in Uniunea an reurs mai multe tape distincte: ima directiva in acest sens a fost emisii in anul } 1962 gi se e referea ulilizind pentru prima dati pentru identificarea aditiviloracceptati indicativul E urmat de un numar. Aceasta directiva a fost urmata de altele care au eglement:l dupa aceleasi prfetpth conservanfit' 1904), ‘ - ei © agentii de coagulare 9%) Adoptares acestor acte normative a ast proces lent in urma c&ruia au fost stabilite listele cu substiinggie pert pentra a fi introduse in alimente ca aditivi alimentari. Statéle meigbre au avut inca mult timp dupa emiterea acestor acte libert ede, a preciz’ care sunt alimentele in care se pot introduce aditivii alimentari spetificati gi care sunt nivelurile maxime admise. Ulterior, ca parte a demersurilor de creay armonizarea legislatiei referitoare la aditivit!, i necesitate. Acest lucru a fost realizat in perioada 1988-105 si a constat in emiterea unei directive cadru (Directiva 107/89), ¢ i stabilea regulile de baza privind utilizarea aditivilor alimefitari, a sei directive cu domeniu de aplicare specific, referitoare la indyftitoxi (Directiva 35/94), coloranti (Directiva 36/94) si alti aditivi (Directi¥a 2/9. directivele care precizeaza. criteriile de puritate ale aditivilor alimentari cest stadiu s-a reusit o apropiere a reglementarii aditivilor diffigntari in intreaga Uniune Europeana dar, deoar pentru aplicare, directive! hecesitat transpunerea in legislatia nationalé a fiecdruigs it numeroase diferente intre statele uniunii in ceea ce priveste utiliZarea aditivilor alimentari. in anul 2008, in cadrti i dgmers mai amplu de reglementare a substanfelor care se wfilizéazs f'¥idustria alimentara (care a inclus si substantele aromat izantési enzifnele), au fost emise mai multe acte normative intre care Regulamentul CE 4343/2008 cu referire specifica la aditivit alimentari. Acesta a intrat in vig@are 1a 20 ianuarie 2010 cu precizarea unor perioade de tranzitie pentru o serie de detalii tehnice care au necesitat timp pentru a putea fi pe deplin implementate. in perioada de tranzitie, aspectele expres precizatel gggulament au fost reglementate prin prevederile iegislatici anteridard’ In soiembrie 2011, prin Regulamentul CE 1129/2011, au fost em! ispoditit detaliate destinate inlocuirii prevederilor actelor normative, a1 are emiterii Regulamentului 1333/2008. Prevederile regul lamentitfgg, | *)/2011 au intrat pe deplin in vigoare la 1 tunie 2013, data laggare au{Sst abrogate prevederile directivelor emise in anii 1990. 0012 3 iilitest actualizate criteriile de puritate ale aditivilor alimentari in Regtlamentul CE 231/2012 iar prin Regulamentul 234/2011 au fost tualizata procedura ce trebuie respectata pentru aprobarea unor noi aditivi “Legislatia alimentara, si In special legistatia referitoare la aditivii 9alimentari, constituie un domeninu in care in permanent apar noi reglementari generate de evelutia rapida a tehnologiei si informatiilor din doit s necesitatea protectiei consumatorilor si asigurarea unui mediu “big i corect. " Listele comunitare cu aditivi autorizagi Numai aditivii alimentari inclusi comercializati ca atare si/s enzimele alimentare si in aromele alimentare. Unjne i va ies conform conditiilor mentionate in legislate. f S21, Condit listele comunitare 1. Un aditiv alimentar poate fi inc! indeplineste cumulativ urmatoarele condifii » conform dovezilor stiinifice dispokbile, nu pune nici o problema de siguranta pentru sandtatea consumtittorului la dozele propuse pentru utilizare: ' » existé o necesitate. tchnologic! “suficienté care na poate fi satisfacuta prin eHlade realizabile din punct de vedere economic si tehndlggic; » utilizarea sa induc Ben grbare consumatorul. 2 Penn af indie & stele comunitare, un aditiv alimentar trebuie sa prezinte avantaje si un interes pegitra consumator si, prin urmare, trebuie sa contribuie la realizarea umuia sat ai Multora dintre urmatoarele obiective: » conservarea calititii nutritionale a alimentului; » furnizarea ingredientelor sau componentelor necesare fabricarii de paid Jimentare destinate unor grupuri de consumatori cu nm Spptritignale speciale; rirea Pipacivatii de conservare sau a stabilitatii unui aliment sai fmbunatatirea proprietatilor sale organoleptice, cu conditia ca 1, consistenta sau calitatea alimentului s4 nu fie modificate astfeFincat sd induca in eroare consumatorul; fitributia la fabricarea, prelucrarea, prepararea, tratarea, ,ambalarea, transportarea sau depozitarea alimentelot, inclusiv “a aditivilor alimentari, a enzimelor alimentare si a aromelor alimentare, cu condifia ca aditivul alimentar s& nu fie utilizat pentru deghizarea efectelor utilizarii. unor materii prime » 10defectuoase sau a unor practici sau tehnici neadecvate, inclusiv a unor practici sau tehnici neigienice, in cursul uneia oper ati aint poate fi inclus fn lista contunitar’ doar dacd: » alimentul nu constituie o componenta esential alimentar normal; » aditivul alimentar este necesar la fabtigarea tr alimentare destinate unor grupuri de. dietetice speciale. g 43.2.2. Continutul listelor comunitare de aditivi alimentari in listele comunitare rubrica gorespunzbtoagy aditiv alimentar mentioneaza: & i ‘pgicaive séu (E urmat de un » numele aditivului a limentag aumar); » produsele alimentare in'@are poate fibiueat » conditiile in care poate fjutifizy, aditival atimentar; » dac& este cazul, Sventualele restrictii la vanzarea aditivului alimentar direct gee coniymatorul final. 1.5.3. Aspecte legislative pri hati ilighren aditivilor alimentari - Cantitatea de adifivi tliat Cantitatea utilizab liggtiata Ja doza minima necesar’ pentru obfinerea efectului dorit. La stabjlffea cantitagii de aditivi ce poate fi utilizata in alimente se iau in considerare Lrmatoarele elemente: e » doza zilnicé admisi (DZA) sau echivalenta, stabilita pentru » de gruputi ‘Beige de ‘consumator! ise fine cont de doza, zilni nosibild raportata 1a! igentéle specifice ale acestei categorii de consumatori. acd citgumstantele permit acest lucru, nu se stabileste o limita ‘Vaggcisia pentru un aditiv alimentar, intr-um astfel de caz, aditivul mentarggste utilizat in conformitate cu principiul ,,guantum satis”. in is” inseamna c& nu se “i ici un nivel | numeric maxim iar substantele vor fi utilizate in a cu bunele practici de fabricatie, intt-o cantitate care si nu WLdepaseasca nivelul necesar pentru obtinerea efectului dorit si cu conditia de a nu induce in eroare consumatoral. 8 In Principu, aditivii alimentari nu se utilizeaza Aditivi alimentari nu se utilizeaza i in produsele pentreiugari si de varsti mici, inclusiv in alimentele dietetice utilizate pentrelsustifeg) copii de varst&é mic& in scopuri medicale speciale, cu excepsiaggazurilor 1 if care legistatia prevede altfel. g in unele produse alimentare traditionale, expreRispecificate se poate interzice utilizarea anumitor categorii de aditivi pier éaniexemplu i in acest sens este berea, in Germania). 15.3.1. Principiul transferului Prezenfa unui aditiv alimentar est expres specificate in legislatie. Ca ae prezénta unui aditiv alimentar intr-un produs alimentar altul decat celg4 izute in legislatia specifica este posibila in una din urmatoarele situatii: : bis, ew ‘ » in cazul in care aditivul —— est autorizat intr-unul dintre » imentar, men a adaugat un aitiy a o enzim’ sau Voge intermediul pe “nt aeeeti ici o functie tehnol logica in. produsul alimentar fiftal. Bae ys 2 . . 1.5.4. Aspecte legislative privindfitilizarea aditivilor alimentari - Etichetarea aditivilor alimentari S41. Aditivi care nu sunt destinafi vanzirii catre consumatoral final Aditivii afftiontari care nu sunt destinati vanzarii catre consumatorul. final, indiferen dagtt ‘ui vanduti individual sau in amestec unii cu altii si’ sau cu ingredie nte alifentare, pot fi comercializati numai dupa etichetarea corespunzatoct Pe “iiabalaisle sau recipientele cu aditivi care nu se comercializeazd indica rmatoarele informatii: nayfiele gi/sau indicativul european specific fiecdrui aditiv alimentar sau o descriere pentru vanzare care include numele si/ mentiunea ,,pentru produse alimentare” sau, dupa caz, ,,pentru uz alimentar restrictionat” sau o indicatie mai precisa privind 12utilizarea alimentara prevazuta; » condifiile speciale de depozitare si/sau utilizare; » identificarea lotului; » » indicarea cantitatii maxime din fiecare el grup de elemente componente Supustity produsete alimentare » ent component sau inhlnisenitatve 1 in » cantitatea neta; fi » data durabilitatii minimale sal gata Ws deuitilizare. 1.5.4.2. Aditivi destinati vanzdvii cittre contra inal Aditivii alimentari care sunt destinattyyanzrii catre consumatorul final, pot ft comercializati numai dag pe ambali@sunt indicate urmatoarele informatii: » denumirea si/sau indicativul eurdpean (E), specific sawo descriere comerciala care speiticlids, denumirea si numarul E pentra fiecare aditiv alimentar; > mentiunea .poptgy . PRbdsgalimentare” , mentiunea ,.uz alimentar restricionag sadhjo indicatie mai precisd privind utilizarea alimentara Beeviiza » pentru indulcitorii d&lasd eticheta include mentiunea ,indulcitor de masa pe baza de completati de denumirea substantei sau substan{elor edulcorante din compozitia sa. » indujeffBrip de masa. care confin polioli gi/sau aspartam si/sau sare® spit acesulfam poarté urmatoarele mentiuni: polioli: suimubéxcesiv poate avea efecte laxative” sau ,,contine o sursa pilalanina” pentru aspartam si/sau sare aspartam-acesulfam. cy din punet de vedere > atintfe) pentra a Bemis consumatorilor, in sBeeial’ ‘acelora dintre ei care sufera de alergii sau intolerante alimentare, s& poati alege in cunostint& de cauzi produse sigure pentru ei. 13Aditivii alimentari trebuie sa fie desemnati prin denumirea categorie pits acestora, urmati de numele specific sau, daci este cazul, de nust? obligatorie daca prezenta in progusul alimentar estgydatorata exchusiv faptului c& acestia au fost continuti in unul sau in mafimulte i rediente ale produsului respectiv, in conformitate cu prineipiul tra: Stag fui cui gonditia a nu mai indeplineasca nici o functie tehnologica ingpPSdysuFfinjefeu exceplia produselor i in care nu se permite adaosul de adit in cazul in care aditivii alimentari sunt utili nu este necesara precizarea lor pe eticheta. E Pentru unii coloranti (gafben porto@aliu - H/110, galben de chinolina ~ E 104, carmoizina - E 122, rogu alte e 129, tartrazinaé - E 102, rogu ponceau 4R - E 124) este necesara prétizaretipe etichet a unor informatii suplimentare legate de capacitatea potential ie ora de a afecta negativ activitatea copiilor gi atentia acestor: Aceste informatii trebuie Sh fic prezentate in termeni usor de inteféSde catre cumparatori, Informatiile trebuie sa fie furnizate in cel putin uaa sau mabmulte limbi oficiale ale Comunitatii Europene, limbi care umeaz Sti gstabilite de statul membru respectiv. ae inal 1.5.5, Legislatia privin faditi ii alimentari - Clasificarea aditivilor “Wizibile, lizibile, indelebile si Diferite tipuri de Aditivi alifrientari sunt folositi pentru scopuri strict specificate, majoritatea lor find utibizari pentru exercitarea unei singure functii fiind cazuri cand unii dintre acestia pot exercita functii multiple, una dintre aceste fiind functia principala Legislatiag@étugla identifica un numar 26 de categorii functionate de aditivi alimettasipentru care jegislatia stabileste conditiile specifice de utilizare: » Fegglcitor” — seutilizeaza pentru a da un gustdulce produselor Sa) metitare sau ca induleitorii de masa (sub forme diverse); cabbtanti” — -— adauga sau redau culoare produselor alimentare “gi ghclud componente naturale ale alimentelor sau alte substante naturale care nu sunt de reguli consumate ca alimente de "sine stititoare si nu sunt de obicei utilizate ca ingrediente caracteristice in alimentatie. fn sensul precizat in legislatia in vigoare, preparatele obtinute din produse alimentare si din alte 14» » » » » » » » » materii prime comestibife naturale prin extractie fizica si/sau chimicd, conducdnd la o extracfie selectiva a pigg@hittor in raport cu constituentii nutritivi sau aromatici sunt Gonside coloranti; »conservanti” — prelungese durata de stabili a a produselor alimentare prin protejarea acestora TH pgtriva deteriorarii_cauzate de microorganis previ cresterea microorganismetor patogene; ~antioxidanti” --- prelungese durata produselor alimentare prin protejar deteriorarii cauzate de oxidare, pregum 1 schimbarea culorii; impotriva eavea grasimii gi »substanfe suport” modifica fizic un aditiv aliggi alimentara, nutrient $i/saug bstanta adaugata unui aliment in scopuri nutritionale sau iol ce {Grd a-i altera functiile (si fri a exercita un ef¥pt tehnologic propriu) in scopul de a facilita manipularea, aplicaréigsau folosirea acestuia; »acidifianti” — substante ci alimentar gi/sau ifconi ain gust acru; ~corectori de, acliijate” |) substanfe care modifica sau idigtec SHPAlcalinitatea unui produs alimentar; wagenti anGgglonigrangi” — substante care reduc. tendinta particulelor individugle dintr-un produs alimentar de a adera una la alta; j at sa F maresc aciditatea unui produs .antispumanti” — previn sau reduc formarea spumei; »agentixle incireare”” — substanfe care contribuie la cresterea ae ae , a: ee volumuldfifui produs alimentar, fara s4 contribuie semnificativ tage ae tagvalbiingg sa energeticn; Seimylsifianti” — fac posibili formarea sau mentinerea unui M f F nestée omogen de dond sau mai multe faze imiscibile, ca ulelfibsi apa, in produsele afimentare: ri de topire’* — au roful de a transforma proteinele din branza intr-o forma dispersata si, astfel, determina distributia " omogendia grisimilor sia altor componente in cadrul produsului; »agenti de intirire” —~ substante care fac sau mentin tesuturile fructelor sau legumelor tari sau crocante sau interactioneaza cu 15agentii de gelatinizare pentru a produce sau intari un el, » ,,potentatori de arom’” —- amelioreaz’ gustul wu “TA existent al unui produs alimentar; » ,agentide spumare’”” — sunt substanfe care fac posi bila fo unei dispersii omogene a fazei gazoase intr-un) sau soli » — ,agenti gelatinizanti” —~ dau texturd unui,grodtigialimentar prin formarea de geluri cu consisten{a variabitts » yagenti de glazurare” (inclusiv lubgifiantii)'izgacaplicate pe suprafata externa a unui produs alittient ii confer acestuia un aspect lucios sau actioneazi ca oitstrat prowétor » ,,agentide umezire” — impiedica uscarea yprédhiiselor alimentare, contracarand efectele unci aftpostong cu ur un nivel seaz umiditate, sau stimuleaz’. dizols vi grea intr-un mediu apos a unui aliment sub forma de pulbere; 7 » ,amidonul modificat” ¢ obtinut® ‘prin unul sau mai multe tratamente chimice din anidgn comestibil, care poate suferi un tratament fizic sau enzimatic $F pieate fi fluidificat sau albit prin tratare cu acizi salt bilze: » gaze de ambalaré” un container, dpeint alimentar f container » ,agenti de Bropulégr un produs aliment » ,agenti de afanare” — substante sau combinatii de substante care elibereaza gaze, marind astfel. volumul aluatului sau al — gavéle altele decdt acrul, introduse intr- iin, {igipul sau dupa plasarea unui produs , pentru a crea o atmosfera cu rol specific; *— gazele, altele decat aerul, care scot intr-wn container; » — formeaza complecsi chimici cu ionii ipjlizatori” — adiugat intr-un aliment, fac posibila ‘iagntinévea starii fizico-chimice a acestuia; stabilizatorii includ subgiintele care permit mentinerea dispersiei omogene a doud “igauiinai multe substanfe nemiscibile intr-un produs alimentar, substantele care stabilizeazi, conserva sau intensificd culoarea vexistenté a unui produs alimentar, precum gi substantele care mérese capacitatea de legatura a produsutui alimentar, inclusiv formarea de legituri inerucigate intre proteine permitand 16fegarea fragmentelor de alimente din alimentele reconstituite; 5 »agenti de ingrogare” -~ cresc vascozitatea produ: se adauga; pagenti de tratare a fainii”, altii decat orl — subs care se adauga in fain sau aluat pentru ale imbue lal ‘alittle panificabile. 7Utilizarea colorantilor pentru a face alifentelé, m; apetisante, a fost practicaté inci din antichitate. Higifitea descoperirii colorantilor artificiali (de sintez4), celorarea “Alinientelor se facea preponderent cu extracte din fesutu tale (Mai rar animate) si unele substante minerale existente in natura. déxistatediferente mari de lao zona la alta, generate de disponibilitatea pigmentilor Végetali sau minerali in acea zona. tractive, mai vs in general, culoarea este un Shen, portant al perceptiei de caitre om a mediului inconjurator iayinyparticalar, fh ceea ce priveste alimentele, culoarea poate fi consideratg, drept"Gel mai important factor al evaluitii calitatii, Culorile nedorite al@yalimenglor (deviatii de la normal) sunt asociate de consumator curpitzentdyaliinent a unor compusi straini, aparati ca urmare a alterarii, indvechirit falgificdrii sau a modificdrilor generate de procesarea, ambalarea, tin sid depozitarea necorespunzatoare. ih conciuzie, culoarea piiite fi considerata un element important al acceptrii (sau respingerii) alimentului de cAtre consumator. Ca urmare a globalizarii, de cele mai multe ori produsele alimentare sunt expuse spre witizare la departare de locul de producere, perioada de timp in care, ca urm: FOcesArii, transportului si depozit&rii, apar inevitabil si modificari de@itlo: Qyjtlstificdind utilizarea frecventa a aditivilor. Colotang sunt substante care au proprietatea de a absorbi radiatiile luminoasedin spectrul vizibil. Componenta cromofor’ din. structura colorangilor a rbe o parte din energia radiatiilor din spectrul vizibil, in timp.ce piiniga peabsorbitd, reflectatd sau refractata, este perceputd de ocbiul an, gegerand impulsurile nervoase responsabile de perceptia culorii. Colorantii alimeniari sunt substante care nu sunt consumate ca atare “Yise adayga in alimente pentru a realiza unul sau mai multe din urmatoarele efccl@@Supra alimentului: 18» restabilirea culorii originale a alimentului, modificat ca urmare atk a proceselor normale care au loc pe parcursul =“ sal deport ii; a » protejarea unor constituenti valotosi ai vi alimontlor seiiipil fa actiunea fuminii (substanfe antioxidante, vittititig ¢ gtc.)s » peal ua da alimentelor un aspect afractiv fees col Mumatori; aceasta reprezinté un element in valorificare a acestuia; >» asigurarea unui aspect calitativ normal, aitesar valorificdrii produsului. Colorantii alimentari nu se uf za in scopul masedrii unor modificdri aparute ca urmare a defictente lode procesare, transport sau depozitare a alimentelor. O astfel d izare estésinterzi isi gi sanctionaté de legislatia in vigoare. Preparatele obtinute din prodtise a Hiljgntare gi din alte materii prime comestibile naturale obtinute pie ‘wpptyactic fizica si/sau chimica conducand la o extractie selectiva a pighientilor port cu ‘constituent aromatici sunt considerate tal de paprica, curcuma, etc) in conformitate tuali nu sunt considerati coloranti substantele coloraie folagite pehiru,gcoperites alimentului dar care nu sunt consumate (straturile de “acopetixe la branzeturi, colorantii folositi pentru membranele artificiale ete), nutritivi sau 2.1. Forme de prezentare ale colorantilor alimentari ColorangiSs gomercializeaza in stare pura dar mai ales sub forma de amestecuri de ti. Buterea de colorare este standardizata prin adaosul de excipienti in dicen diverse cu rojul de a diminua sau accentua puterea de colorare, Coldiiaggi alimentari se pot utiliza sub forma de pulberi, granule, solutii, aes si diSpersii. site atteilé de colorare au aparut ca wmare a necesita{ii de a creste feria, olorantilor sintetici, in special la actiunea fazei apoase din ‘aliment. Se prepara prin precipitarea sau absorbtia colorantului pur pe saruri mpi. Lacurile obtinute contin colorant in concentratie de 1-40%, *“Lacurile au marele avantaj c& sunt relativ insolubile in apa, se pot 19incorpora in produs in forma uscata, au o opacitate ridicata si o rezistenta mare la actiunea luminii sia variatiilor de temperatura. intrucat lacurile colorante contin cantitati apreciabile de, contribuind semnificativ la aportul prin dieté la anumite categ consumatori, din motive de siguranta alimentara, incepand a 2 aust a anului 2014 numai o parte din coloranti pot fi utilizati in aliménte’S de lacuri, Acestia sunt: Curcurmina » E102 Tartrazind » E104 — Galben de chinolina » EL » E120 » E122 » E123 » E124 » E127 » E129 » E13. » E132 B33 » Edt » E142 » Elst Negra if BN, » E155 Brun HT » Antocianine ee procesirii sau 4 interactiunii cu a constituenti ai alimentului; » s&aibd capacitatea de dispersie si/sau solubilitatea in conformitate 20cu caracteristicile alimentului in care va fi folosit; ; 5a a F ead pi » sa fie stabil la variatiile factorilor fizico-chimici (t# pekat pH etc.), normale in timpul procesarii si ulterior ey transportului si depozitarii alimentului; » sd nu imprime mirosuri si/sau gusturi particulare abiimgntulut; » sf poata fi pus in evidenté in aliment prin tehnici ‘anlalitice adecvate. é 2.3. Clasificarea colorantilor alimentari denumirea de colorant identic natural nti se may fc Colorantii naturali sunt aceiysubstante célprate care sunt sintetizate, depozitate sau excretate de catre cole ii. Sunt pigmenti care se gasesc in natura, in special in tesutur vegetale § ‘animale, de unde sunt extrasi si concentrati prin metode sp&cifiée%Se caracterizeaz’ printr-o stabilitatea redusa la actiunea luminii, temp aturildgridicate si variatiilor de pH, Pentru a corecta aceste deficientgrayyfo Ppusede punct tchnologii noi, multe dintre acestea incd neacceptatejin inttgaga lume. Colorantii identi@haturali sul substante obtinute prin sintezd chimica dar au structura chimica identic4iéu cea a colorantilor naturali. le 4 artificiali sunt substante obtinute prin sinteza chimica, acestea nefiind gasite ca atare in natura. O parte instthnata a colorantilor alimentari care se folosesc in prezent sunt pigmenti naga re au fost modificati prin diverse procedee fizice si/ sau chimice ti caracteristicile tinctoriale. Colorantii sintetici 21si caramelul. Odaté cu obtinerea colorantilor de sintezi, cererea pentepf* ‘Satorant naturali a scizut, deoarece puterea de colorare, stabifitatea scent pretuh, e care purificare este necesara ‘4 aplicarea unor etape suplimentare de proce sunt destul de costisitoare. . in ultimii ani utilizarea colorantiler naturali a ino: fap reviriment deosebit ca utmare a reducerii drastice a numarului lor artificiali acceptati pentru utilizare in alimente. Respect Serondintg id le reducere 4 aportului de substante siriine in alimente, apatitia ail entglor functionale si a celor organice, a condus la cresterea utilizirii co raffilor naturali in detrimentu! celor artificiali. 6 Cu toate c& sursele de obtinere alg Acestof:pigmenti sunt bogate si foarte diversificate, tehnologiile de obtisiet nt complexe si costisitoare gi ca urmare sunt mai scumpi in comparatit cu celorantit sintetici. 2.4.1, Clasificarea cojorantilor nati Pe baza structurii chimice, cdforaliti sase clase: » derivafi tetrapirolici — C8pfin inelul pirolic in structuri ciclice sau lineare. Cuphitg, pigmenfii porfirinici, cel mai important reprezentan ml loreitite’si derivatii acesteia din plante dar si » derivati inopienci spinel atatin regnul vegetal cat si in cel animal. Cei maidinportanti, din punct de vedere af utilizarii in industria alimentara, fiind carotenoizii; » compysi N-heterociclici — foarte putin diferiti de cei tetrapirolici, cupriid ga8e, grupuri distincte de pigmenti (purine, pterine, flaytneltenggine, fenoxazine si betalaine); ae » derivati debenzopiran ,Suprind compusiheterocictici oxigenat, » gtiline — cei mai importanti fiind benzoquinonele, juinonele si antraquinonele; originea lor colorantii alimentari naturali pot fi: de origine vegetalA — antocianii, carotenoizii, betalainele, 22» de origine animafa — hemoglobina, mioglobina, carminul, a3, % a 5 a sa » de origine microbiana — pigmentii de Monascus (aditiisi’t utilizare in industria alimentari numai in Japonia). 2.4.2. Coloranti alimentari de origine vegetal 2.4.2.1, Antocianinele (E 163) sie, arenae, plante, find Sunt substanfe care se gdsese intr-un num: responsabile de culorile frunzelor, florilor sau fructelor acestofa, Cea mai important sursd industrialé de antocianine este pike uilor, dar se extrag in cantitati apreciabile si din afine, couche, eura, Mure gi varza rosie (Tabel 2.1). La ora actuala cei mai mari produ pecan la nivel mondial, sunt Italia, Franta si Germania. peers Vinete Coacize negre 130-400 Mure a5 83-326 Afine 25-497 Cirese 350-400 60-200 0 Merisor Portocale Ridichi 11-60 Zmeura 10-60 Coacaze rosii 80-420 Struguri rosii 30-750 7-21 24-35 15-35 Didi puri vedere chimic, antocianinele sunt, derivati glivozidici ai antocianidiféles Principalele srupe de antocianidine sunt: ne vegetale i in mediu! acid. zarea antocianinelor in alimente este limitati de susceptibilitatea tora dg a participa la o serie de reactii cu substante preexistente in aliméntt{acid ascorbic, oxigen, dioxid de sulf, peroxid de hidrogen ete.), in urma c&rora culoarea acestora sufera modificari. 23Antocianinele sunt sensibile ia actiunea pH-ului alimentelor find stabile la pH sciizut. De asemenea, culoarea acestora se modified Galara, cu variatiile de pH. La pH scazut (mai mic de 4) antocianinele at etiioa é rosie intens& ajungand roz la pH intre 4 si 6, si albastru inchis la pHantre oH si 8, dup’ care, prin cresterea pH-ului, culoarea devine verde gfapoi galbena. Antocianinele sunt solubile doar in apa si in solventi polari si suite la actiunea temperaturii. in sucurile din fructe, conservele din fructe, iaurgttitiecu alcoolice, RI u H Delfinidina OH Peoni H Maividina OCH, Ce His. 2deStructura chimicd a antocianidinelor Studiige de" igxigitate efectuate pana in prezent au arditat ci aceste substanje nulsunt toxice gi nici mu au efect mutagen. JECFA a stabilit o valoare a dezgi acceptabile de 0-2,5 mg/kg greutate corporala, pentru antocianinele © din pielita boabelor de strugare. a . v4 cA aportul de antocianine in dieta umana prin consumul Ae Hucte gsié’mult mai mare decat cel prin alimentele in care avestea se Gadauga ca vi alimentari. eprezinté un grup de substante colorante care se gasese in tesuturile 24structura a 40 de atomi de carbon prupati in 8 unitati izoprenice, ke c&rora se leaga substituenti diferiti, care genereaza diversititita, mare in cadrul geupului Spre deosebire de antocianine, carotenoiz fiposolubili, find mult mai stebiti pe pinanatl jivs@mpt_preponderent frocestilylimentelor oxigenalui. Cel mai raspandit membru al grupului qotenul, prezent in cantitafi apreciabile in morcoy si in uleiul ‘de io (Fig. 2.2). Se comercializeaza sub forma de ® suspensii in ulei vegetily suspensii in ulei riabil de beta caroten. Se ntilizeaca pentru colorare: arinei, untului, brénzeturilor, pastelor fiinoase, sosurilor, dressing-urilor, Preduseler de patiserie, supetor concentrate ete., cArora te conferagg putoare ee De asemenea, beta- cH = CH GHy gy Fig. 2.2. Beta-caroten lt carotenoid de culoare galben-oranj care se extrage Annage # es din peric: nH -minfelor unei plante tropicale (Bixa orellana) (Fig. 2.3). Spre deosebirede, alt 1 Bigmenti din aceeasi grupa este stabil la variatii de pH si la actiunea oxig i dar este moderat stabil la variatiile de temperatura. se; Palg,un.gmestec de bixind gi norbixind, prima find preponderent, iar a de a dot#eSte obtinuta prin hidroliza alcalina a bixinei (Fig. 2.4.). Bikina este liposolubila, produce o culoare oranj si se foloseste in amestec cu alti coloranti pentru colorarea unor produse lactate, tatygaPinei, a unor produse de panificafic, cerealelor pentru micul dejun sia unor bauturi alcoolice. 25Norbixina este hidrosglabila, si se foloseste pentru colorarea unor P a a 7 - p . produse de panificatie, a cerealelor pettey micul dejun, a pestelui afumat sia unor produse din carne inp a i nea. CH Bixjna R=CH, Nerbixina R= H Fig. 2.4. Annatte (bixina gi norbixina) 262.4.2.3, Extractul de paprica abit Extractul de paprica (ardei rogu) se obfine din fructele irk si ale plantei Capsicum annuum, prin extractie cu solventi organi cor tuile supercritice acceptate in industria alimentara. Paprica este un fgarte cunt pentru proprietatile sale aromatizante. able, doi je capacitatea pigmenti carotenoizi (capsantina § de colorare a acestuia (Fig 2.5. a gi b). Extractul de paprica, la fel ca gi alti pigmenti carétenoizi la actiunea directa a luminii care, prin oxidare deteft oe culorii. Folosit in cantitati mari determina mo: H " fapt nedorit de cele mai multe ori. Se utitizeaza ,,quantum satis” pentru cologare hoe lor, sosurtlor, a consiferat lipsit de toxicitate, e sensibil Broce or din saa snaks- wile ete, ii extractului de paprica, a) Capsantina; b) Capsorubina ee CH aN Sg OR Sigal Cy St Sa Saye i L wey Cy 2hFig. 2.6, Structura chimicd a alter carote “oe ‘ 2.4.2.4, Betalainele Betalainele cuprind dowd de culoare rosie si betaxantinele, d albena, Betacianinefe cuprind ia. in categoria betaxantinelor sunt cunoscute: walgaxantinag miraXantina, portulaxantina si indicaxantina. Dintre betacianine cea mai foldgita ses re este 0 glicozida formata din betanidina gio 0 molecule ‘dliigg (Fig. 2.7,). Cea mai importanté sursa Betalaincle suni®pigmer variatiile de pH, temperatura, ty, sensibiliti nsibili fa 4 ‘tiunea luminii si a oxigenului. Din cauza tii lor betalainele se utilizeazi doar in alimente cu o durati de pastrare scurté, care nu sufera tratamente termice in procesul de prelucrare. Sunt protgiate de de actiunea degradanta a Juminii gi oxigenului de catre proteine, fapt cate aa iidus la utilizarea acestora mai ales in alimentele cu continut ridicapde protel ihe (preparate din carne in membrane, carne tocat’, hamburger, fructe, inghetata). Cobmai “Hiportant aditiv alimentar din aceasta clas este Colorantul larg vispanditi in natur’, ingle au 0 toxicitate redusa, studiile efectuate pana in prezent ‘eun efect advers generat de consumul alimentelor in care . La aproximativ 14% din populatie betanina (pigmentul din se elimina nemodificat prin arina ceea ce duce la colorareaGlucose— 0. a HO HOOC Fig. 2.7. Betaii ig. “afte 2.4.2.5. Porfirinele 4 Ss, derivatii de clorafild (Fig. 2.8.). Clorofila se giseste in toate plantelé'¥erzi fiind implicata in procesul de fotosinteza. Clorofila contipe*tiatom de magneziu legate de patra atomi de azot fiind destul de sensibilé la actitinga factorilor fizico-chimici. Ot ots omy Hy Clorofila AR, 5 Clorofila,B -R=€H "ly pte Ge Fig, 2.8. Clorofilele la actiunea luminii si a caldurii. Forma liposolubila este mai variatiite de pH, flind degradata cu o rata ridicaté in mediu acid. si alcalin 29Se utilizeaza in industria alimentara pentru colorarea unor produse lactate, a supelor, a gumei de mestecat gi a produselor de cofetarigg!%, Nu au fost evidentiate efecte adverse in cadrul studiitor & cunt animalele de experientl ionilor de Mg cu ioni de Cu, Zn, Fe, sau Ni. Clorofilinele “ sintetici ai clorofilei (Pig. 2.9). Clorofilina A - R = CH, Clorofilina B- R= CHO produselor in care se adaugé au o-guloare verde mai intensd si mult mai stabila. intrucdt se obtin prin modificare chimica, complexele pe bazi de cupru nu trebuie o iderate coloranti naturali. Doza zilnicd admis pentru acesti categorie ste de 0-15 mgykg greutate corporala. fn Uniunea ung clorofilele gi clorofilinele complexate cu ioni de Cu sunt inchise , categusia colorantilor care se pot utiliza ,,quantum satis” (grupul Hl) in tittpce in SUA utilizarea lor este interzis la ora actual. 2.4.3. Color i vine animala America de Sud. 30