Regulamentele generale

1. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la obligaţiunea militară şi formele serviciului
militar (art. 2, 4, 5).
Art. 2. Obligaţiunea militară.
(1) Obligaţiunea militară este o datorie constuţională a cetăţenilor Republicii Moldova.
(2) Obligaţiunea militară prevede:
- aflarea în evidenţa militară;
- îndeplinirea serviciului militar;
- participarea la alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei.
(3) Cetăţenii care, din motive de conştiinţă, se eliberează de la îndeplinirea obligaţiunii militare (a serviciului militar sub arme) execută serviciul civil,
ce înlocuieşte serviciul militar, în modul stabilit de lege. Serviciul civil poate fi executat şi de alţi cetăţeni, în conformitate cu legislaţia.
Art. 4. Serviciul militar.
(1) Serviciul militar este formă specială a serviciului public ce rezidă în îndeplinirea de către cetăţeni a datoriei constituţionale privind pregătirea
pentru apărare şi apărarea Patriei exclusiv în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
(2) Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni ai Republicii Moldova, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
- serviciul militar prin contract;
- serviciul militar în termen;
- serviciul militar cu termen redus;
- serviciul militar ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
(3) Sînt consideraţi în serviciul militar şi studenţii instituţiilor militare de învăţămînt.
(4) Femeile cu pregătire specială necesară pot îndeplini serviciul militar prin contract.
Art. 5. Alte forme de pregătire pentru apărarea Patriei.
Prin alte forme de pregătire a cetăţenilor pentru apărarea Patriei se înţelege pregătirea premilitară a tineretului, instruirea la catedre militare,
pregătirea cetăţenilor în cadrul formaţiunilor de protecţie civilă şi al formaţiunilor sanitare voluntare ale Crucii Roşii.
2. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la îndeplinirea serviciului militar şi îndeplinirea
obligaţiilor serviciului militar (art. 15, 17).
Art. 15. Îndeplinirea serviciului militar.
(1) Cetăţenii Republicii Moldova îndeplinesc serviciul militar în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative cu privire la asigurarea
securităţii militare.
(2) Cetăţenii care , îndeplinesc serviciul militar au statut special,
stabilit de lege,
(3) Militarilor li se conferă grade militare. Ei sînt numiţi în funcţii militare, poartă uniformă militară şi beneficiază de drepturile şi libertăţile
acordate cetăţenilor Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia.
1
 (4) Militarilor, pe perioada îndeplinirii serviciului militar, li se interzice:
- să facă parte din partide şi alte organizaţii social-politice ori să desfăşoare activităţi politice în favoarea acestora;
- să declare greve sau să participe la acestea sau la orice alte forme de protest colective;
- să deţină alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie.
Art. 17. Îndeplinirea obligaţiilor serviciului militar.
(1) Prin îndeplinirea de către militar a obligaţiilor serviciiului militar se are în vedere:
- participarea la acţiuni militare;
- exercitarea funcţiilor de serviciu;
- executarea serviciului de alarmă;
- participarea la exerciţii şi antrenamente militare;
- aflarea pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de orarul zilnic sau în orice timp, dacă aceasta este în interes de serviciu;
- aflarea în misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau aflarea la tratament;
- deplasarea la şi de la locul de serviciu, de tratament sau locul misiunii;
- parcitiparea concentrări militare;
- apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii persoanei;
- acordarea de ajutor organelor de drept pentru asigurarea legalităţii şi ordinii de drept;
- participarea la acţiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale, ale avariilor tehnogene şi ale
catastrofelor;
- alte acţiuniu ale militarului, calificate de instanşa de judecată ca fiind săvîrşite în interesul persoanei, societăţii şi statului;
- aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare binevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată;
- dispariţia militarului pînă la declararea dispariţiei sau morţii sale, în modul stabilit de lege.
(2) Militarul aflat în excerciţiul obligaţiilor de serviciu este reprezentant al puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului. Conţinutul şi volumul
drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţii militarului sînt determinate de faptul dacă acesta se află sau nu în excerciţiul obligaţiilor de serviciu.
(3) Militarii sînt supuşi asigurării obligatorii de stat, în caz de deces sau de pierdere a capacităţii de muncă în timpul îndeplinirii obligaţiilor
serviciului militar, pe o sumă echivalentă cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe 10 ani de serviciu militar. Modul şi condiţiile de achitare a sumelor de
asigurare se stabilesc de Guvern.
(4) Nu se consideră în exerciţiul obligaţiilor de serviciu militarii care:
a) şi – au provocat de sine stătător starea de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică;
b) au comis fapte socialmente periculoase prevăzute de legislaţie;
c) au săvîrşit sinucideri sau atentate la sinucidere, dacă acţiunile menţionate nu au fost provocate de o stare patologică sau de o constrîngere la
sinucidere;
d) se află în afara locului de staţionare a unităţii militare cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(1) lit.i)-n).
3. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la durata serviciului militar (art. 18).
Art.18 Durata serviciului militar.

2
 (1) Durata serviciului militar este:
a) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen - 12 luni;
b) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar cu termen redus – 3 luni;
c) pentru militarii care îndeplinesc seviciul militar prin contract – perioada indicată în contract;
d) pentru rezerviştii concentraţi – durata concentrărilor.
(2) În caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabileşte.
(3) Durata serviciului militar se socoteşte;
a) pentru cetăţenii încorporaţi în serviciul militar în termen sau în serviciul cu termen redus – din ziua includerii în tabelul nominal al unităţii
militare;
b) pentru cetăţenii încadraţi în serviciul militar prin contract – din momentul intrării în vigoare a contractului;
c) pentru catăţenii înmatriculaţi în instituţiile de învăţămînt militar – din ziua înmatriculării;
d) pentru rezerviştii concentraţi sau mobilizaţi – din ziua încorporării de către centrul militar.
(4) Perioada aflării cetăţeanului în serviciul militar se socoteşte din ziua în care acesta, prin ordinul comandantului centrului militar, este
încorporat sau încadrat în serviciul militar şi trimis în unitatea militară şi pînă în ziua în care militarul, prin ordinul comandantului unităţii militare este exclus
din tabelul nominal al unităţii militare în legătură cu trecerea în rezervă sau în retragere. Pe durata aflării în serviciul militar, toţi militarii dispun de
legitimaţie de serviciu, eliberată de comandantul unităţii militare sau serviciul personal al organelor centrale ale componentelor Forţelor Armate.
(5) Militarul nu este exclus din tabelul nominal al unităţii militare în cazul cînd:
a) se află la tratament într – o instituţie medicală;
b) se află în concediu;
c) este detaşat în interes de serviciu;
d) este eliberat din funcţie pentru a urma diferite forme de instruire, perfecţionare sau pentru desfăşura activitate ştiinţifică în interes de
serviciu;
e) se află în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţia de ostatic sau de persoană internată;
f) este absent din teritoriul unităţii militare sau de la locul de serviciu – pînă la declararea dispariţiei sau a morţii sale în modul stabilit de
lege;
g) se află sub urmărire penală sau cauza sa este examinată în instanţa de judecată.
(6) Perioada aflării cetăţeanului în serviciu militar se include în vechimea lui de muncă generală şi specială neîntreruptă.
(7) Militarul care a părăsit fără voie unitatea militară sau locul de serviciu militar este radiat din tabelul nominal al unităţii militare în modul
stabilit de Legea cu privire la statutul militarilor.
(8) Perioada în care militarul lipseşte, fără motive întemeiate, din unitatea militară sau de la locul de serviciu militar sau nu se prezintă la
serviciu mai mult de 10 zile, precum şi termenul de executare a pedepsei disciplinare sub forma ţinerii în arest, nu se includ în durata serviciului militar.
4. Gradele militare prevăzute de Legea cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei şi însemnele distinctive (art. 19).
Art.19 Gradele militare
(1) În Forţele Armate se stabilesc următoarele grade:

3
 a)pentru efectivul de soldaţi:
- soldat;
- caporal;
b) pentru efectivul de sergenţi:
- sergent inferior;
- sergent;
- sergent major;
c) pentru efectivul de subofiţeri:
- plutonier;
- plutonier major;
- plutonier adjutant;
d) pentru corpul de ofiţeri cu grade inferioare:
- locotenent;
- locotenent major;
-căpitan;
e) pentru corpul de ofiţeri cu grade superioare:
- maior;
- locotenent-colonel;
- colonel;
f) pentru corpul de ofiţeri cu grade supreme:
- general de brigadă;
- general de divizie;
- general de corp de armată;
(2) Gradele militare supreme - „general de corp de armată ”, „general de divizie” şi „general de brigadă” – se conferă prin decretul Preşedintelui
Republicii Moldova. Specimenul legitimaţiei pentru ofiţeri cu grade militare supreme ai Forţelor Armate şi Regulamentul cu privire la legitimaţia pentru
ofiţerii cu grade militare supreme ai Forţelor Armate se aprobă de către Preşedintele Republicii Moldova.
(3) Modul de conferire a gradelor militare altele decît cele supreme, de retrogradare şi de restabilire în grad a militarilor se stabileşte de Legea cu
privire la statutul militarilor.
(4) Gradele militare ale ofiţerilor pot fi retrase numai în temeiul hotărîrii instanţei de judecată rămase definitive.
(5) La gradele militare ale cetăţenilor aflaţi în rezervă se adaugă cuvintele „în rezervă”, iar ale cxelor aflaţi în retragere – cuvintele „în retragere”.
(6) Gradele militare ale ofiţerilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract sînt echivalente cu gradele de calificare ale funcţionarilor publici,
după cum urmează:
1. general de corp de armată:
- consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a I;
2. general de divizie:
4
 - consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a;
3. general de brigadă:
- consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a;
4. colonel:
- consilier de stat de clasa I;
5. locotenent-colonel:
- consilier de stat de clasa a II-a;
6. maior:
- consilier de stat de clasa a III-a;
7.căpitan:
- consilier de clasa I;
8. locotenent major:
- consilier de clasa a II-a;
9. locotenent:
- consilier de clasa a III-a.
(7) În cazul angajării ofiţerilor trecuţi în rezervă în serviciul public, acestora li se acordă gradul de calificare corespunzător gradului militar deţinut la
momentul trecerii în rezervă.
5. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la încadrarea în serviciul militar prin contract
(art. 24, 25, 26).
Art.24. Orga nizarea încădrării în serviciul militar prin contract.
(1) Încadrarea cetăţenilor în serviciul militar prin contract se efectuează de către centrle militare în baza extraselor din ordinele pe efectiv cu privire
la numirea în funcţie, parvenite:
a) pentru soldaţi, sergenţi şi subofiţeri – de la comandanţii subunităţilor şi marilo unităţi militatare;
b) pentru ofiţeri – de la autorităţile administraţiei publice centrale în crae este prevăzut serviciul militar.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova care solicită în serviciul militar prin contract trebuie să corespundă cerinţelor medicale şi profesional – psihologice
ale serviciul militar pentru o specialitate militară concretă, precum şi nivelului de pregătire fizică, determinate de Ministerul Apărării şi de alte autorităţi ale
administraţiei publice centrale în care este prevăzut serviciul militar.
(3) Selectarea cetăţenilor pentru încadrarea în serviciul militar prin contract se efectuează de centrele militare şi de către comandanţii unităţilor şi
marilor unităţi miliatre, în modul stabilit de Legea cu privire la statutul militarilor.
Art. 25. Contractul de îndeplinire a serviciului militar.
(1) Contractul de îndeplinire a serviciului militar reprezintă un acord între cetăţean şi autoritatea administraţiei publice centrale în care este
prevăzut serviciul militar, acord prin care părţile contractate stabilesc termenul încadrării şi condişiile ăndeplinirii serviciului militar, obligaţiile şi
responsabilitatea părţilor.
(2) Contractul de îndeplinire a serviciului militar se încheie în formă scrisă;

5
 (3) Contractul de îndeplinire a serviciului militar nu poate fi încheiat de cetăţenii:
a) care au antecedente penale nestinse sau care nu au fost restabiliţi, în modul stabilit de lege;
b) care se află sub urmărire penală.
(4) Drept temei pentru refuzul încadrării în serviciul militar prin contract pot fi:
a)lipsa în Forţele Armate a locurilor vacante conform profilului de pregătire a candidatului într – o specialitate de evidenţă militară;
b) necorespunderea persoanei care solicită încadrarea în serviciul militar prin contract cerinţelor prevăzute de prezenta lege şi de Legea cu privire la
statutul militarilor.
(5) Contractul de îndeplinire a serviciului militar poate fi încheiat pe o durată de:
a) 3 sau 5 ani - pentru efectivul de soldaţi şi sergenţi;
b) 5 sau 10 ani – pentru efectivul de subofiţeri şi corpul de ofiţeri.
(6) Contractul intră în vigoare la data semnării şi îşi încetează acţiunea la data radierii militarului din tabelul nominal al unităţii militare.
(7) Modul de încheiere a contractului de îndeplinire a serviciului militar, încetarea acţiunii lui, precum şi drepturili şi obligaţiile părţilor contactante,
sînt reglementate de prezenta lege, de Legea cu privire la statutul militarilor, de alte acte normative.
Art.26. Vîrsta – limită de încadrare în serviciul militar prin contract.
(1) Vîrsta – limită pînă la care cetăţenii pot fi încadraţi în serviciul militar prin contract este de 40 ani.
(2) În scopul completării Forţelor Armate cu cetăţeni cu specialităţi deficitare, vîrsta – limită de încadrare în serviciul militar prin contract
poate fi majorată în modul stabilit de Legea cu privire la statutul militarilor, dar nu poate depăşi vîrsta – limită de aflare în serviciul militar prin contract.
6. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la încorporarea în serviciul militar în termen
şi cu termen redus (art. 28, 33, 34).
Art. 28. Organizarea încorporării
(1) Bărbaţii, cetăţenii ai Republicii Moldova, care au îndeplinit vîrsta de 18 ani sau ating această vîrstă în perioada încorporării sînt încorporaţi în
serviciul militar în termen.
(2) Încorporarea în serviciul militar în termen se efectuiază de două ori pe an: în mai – iunie şi în noiembrie – decembrie.
(3) Încorporarea cetăţenilor în serviciul militar în termen se efectuiază de către autorităţile administraţiei publice locale, în comun cu centrele
militare, în temeiul decretului Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrea Guvernului.
(4) Asigurarea financiară a activităţiilor ce ţin de pregătirea cetăţenilor pentru încorporare şi încorporarea propriu zisă, de funcţionarea punctelor
de recrutare, încorporare şi completare, precum şi de selectarea şi transportarea recruţilor la centrele militare, se efectuiază din contul bugetului local.
(5) Cetăţeanul se consideră încorporat în serviciul militar în termen din momentul prezentării la centrul militar pentru a fi trimis în unitatea
militară.
(6) Selectarea recruţilor pentru serviciul militar în termen, repartizarea lor pe genuri de arme şi componente ale Forţelor Armate se efectuiază de
către coisiile de recrutare – încorporare.
(7) Criteriile de selectare şi repartizare sînt stabilite de Regulamentul cu privire la încorporarea cetăţenilor în serviciul în termen sau în cel cu
termen redus, aprobat de Guvern.
Art. 33. Vîrsta – limită de încorporare în serviciul militar în termen.

6
 (1) Vîrsta – limită pînă la care cetăţenii po fi încorporare în serviciul militar în termen este de 27 de ani.
(2) Cetăţenii care nu au fost încorporaţi în serviciul militar în termen pînă la atingerea vîrstei de 27 de ani sînt trecuţi în rezerva Forţelor Armate.
Art. 34. Organizarea încorporării.
(1) Absolvenţii instituţiilor civile de învăţămînt superior universitar, acreditate de stat, care nu şi-au îndeplinit obligaţiunea militară pînă la
finalizarea studiilor îndeplinesc serviciul militar cu termen redus în centrele de instruire ale Ministerului Apărării sau la concentrări speciale organizate de
centrele militare, în primul an după absolvire, dacă nu au atins vîrsta de 27 de ani.
(2) Încorporarea în serviciul militar cu termen redus se efectuiază în conformitate cu prevederile capitolului V aplicate în mod corespunzător.
(3) Persoanele care frecventează cursurile celei de a doua facultăţi şi au absolvit cel puţin un an al acesteia beneficiază de amînarea încărporării.
Amînarea respectivă se acordă numai pînă la absoliverea cursurilor celei de a doua facultăţi.
(4) Absolvenţii instituţiilor civile de învăţămînt superior universitar pot opta pentru servicul civil cu durata de 12 luni, în condiţiile legii.

7. Prevederile Legii cu privire la pregătirea cetăţenilor pentru apărarea Patriei referitor la pregătirea la catedrele militare (art. 41).
Art. 41. Pregătirea la catedrele militare.
(1) În instituţiile de învăţămînt superior universitar de stat pot fi create catedre militare. Programele de instruire ale catedrelor militare sînt
aprobate de Ministerul Apărării. Asigurarea tehnico-materială şi financiară a cadetrelor militare se efectuiază din contul instituţiei de învăţămînt.
(2) Studenţii audiază cursul de instruire la catedra militară în mod binevol.
(3) După absolvirea cursului deplin de instruire la catedra militară, în funcţie de necesităţile Forţelor Armate şi de rezutatele obţinute în pregătirea
militară, absolvenţilor instituţiilor civile de învăţămînt superior li se pot acorda grade de ofiţer, subofiţer sau sergent în rezervă în condiţiile Legii cu privire
la statutul militarilor.
(4) Cetăţenilor care au absolvit cursul deplin de instruire la catedra militară, dar nu au absolvit instituţia de învăţămînt, li se pot acorda grade de
subofiţer sau sergent în rezervă.
8. Noţiune de serviciu interior. Timpul îndeplinirii îndatoririlor serviciului militar ).
Serviciul interior este menit să menţină în unitate ordinea interioară şi disciplina militară, factori care asigură starea permanentă de pregătire în
vederea luptei, instruirea efectivului, îndeplinirea organizată de către acesta a altor misiuni ale activităţii de toate zilele şi păstrarea sănătăţii militarilor.
Prin îndeplinire de către militari a îndatoririlor de serviciu se înţelege : participarea la acţiuni militare ; executarea funcţii lor de serviciu ;
executarea serviciului de alarmă ; participarea la aplicaţii; aflarea pe teritoriul unităţii militare pe timpul de ser-, viciu stabilit de orarul zilnic sau dacă
aceasta o cere necesitatea de serviciu ; aflarea în misiune sau la tratament; deplasarea la locul de serviciu, de tratament sau retur; trecerea
concentrărilor militare ; aflarea în prizonierat (cu excepţia cazurilor de predare benevolă), în situaţie de ostatic, de persoană internată; absenţa nemotivată
— pînă la recunoaşterea militarului ca fiind dat dispărut sau declarat mort în modul stabilit de lege ; apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei şi demnităţii
persoanei; acordarea ajutorului organelor de drept la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept; alte acţiuni ale militarului recunoscute de instanţa
judiciară ca fiind săvîrşite în interesul societăţii şi statului.
Nu sunt recunoscuţi ca fiind în exerciţiul funcţiunii militarii care s-au adus benevol la starea de ebrietate alcoolică, narcotică sau toxică; care comit
fapte social periculoase prevăzute de legislaţia penală ; care săvîrşesc sinucidere sau atentate la sinucidere, dacă acţiunile menţionate nu au fost provocate de
o stare patologică sau nu au fost o ducere la sinucidere ; cînd se află în afara locului de staţionare a unităţii militare la odihnă, în învoire sau concediu,
7
precum şi cînd se află fără învoire în afara locului de staţionare a unităţii militare sau a locului de serviciu din afara unităţii militare, cu excepţia cazurilor
de aflare în prizonierat, în situaţie de ostatic sau internat, a altor cazuri recunoscute de judecată ca fiind săvîrşite în interesele societăţii şi statului.
La necesitate, militarul, la ordinul comandantului (şefului), este obligat să intre în exerciţiul funcţiunii în orice moment.
Militarii în exerciţiul funcţiunii sunt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului.

9. Drepturile militarilor.
Nimeni nu are dreptul să-i limiteze pe militari în drepturile garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de legislaţie.
Folosirea de către militari a drepturilor sale nu trebuie să fie în detrimentul drepturilor şi intereselor legitime ale societăţii, statului, serviciului
militar, drepturilor altor militari şi cetăţeni.
Statul garantează protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri pentru a le crea un nivel de viaţă suficient şi binemeritat, pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de serviciu şi de trai.
Pînă la depunerea Jurămîntului militar militarul nu poate fi numit în funcţii militare, angajat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în
executarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului de gardă) ; militarului nu-i pot fi repartizate armament şi tehnică militară, lui nu-i poate fi
aplicată pedeapsa cu arest.

10. Modul de aplicare a armei de către militari.

Militarii aflaţi la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului militar au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicarea armei.
Militarii, ca măsură excepţională au dreptul să aplice arma de foc personal sau prin mijlocirea efectivului subunităţii:
a) pentru respingerea unui atac în grup sau atac armat asupra unor obiective militare importante, aflate sub pază, precum şi asupra
corpurilor de gardă, clădirilor, încăperilor şi a altor construcţii ale unităţii militare ;
b) pentru prevenirea capturării prin violenţă a armamentului şi tehnicii militare;
c) pentru apărarea militarilor şi persoanelor civile şi pentru autoapărare contra unor atacuri ce constituie un pericol real pentru viaţa sau
sănătatea lor, dacă prin alte metode şi mijloace este imposibil de a-i apăra ;
d) pentru eliberarea ostaticilor ;
e) pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă armată ori care a fost surprinsă în momentul săvîrşirii unei infracţiuni grave, sau a
delincventului care evadează de sub arest, precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se subordoneze cerinţei legale de a depune arma, cînd este
imposibilă înfrîngerea rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte căi şi cu alte mijloace ;
f) militarii din componenţa gărzii au dreptul să aplice arma de foc în cazurile şi în ordinea determinate de Regulamentul serviciilor în garnizoană şi
de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova ;
g) comandantul (şeful), pe lîngă aceasta, are dreptul să aplice arma personal sau să ordone a o aplica pentru restabilirea disciplinii şi ordinii în
cazul nesupunerii deschise a unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei
misiuni de luptă în condiţii de luptă.
Efectuarea unei împuşcături asupra ţintei este considerată drept aplicare a armei.
Aplicarea armei trebuie să fie precedată de avertizare despre intenţia de a fi aplicată.
8
 Arma de foc poate fi folosită fără avertizare în caz de atac prin surprindere, de atac cu utilizarea tehnicii de luptă, a mijloacelor de transport, a
aparatelor de zbor, a navelor fluviale, în cazul eliberării ostaticilor, evadării de sub arest cu armă sau cu ajutorul mijloacelor de transport, precum şi în timpul
evadării din mijloacele de transport în timpul deplasării lor.
Militarii au dreptul să folosească arma pentru a da semnalul de alarmă sau pentru a chema ajutor, precum şi contra unui animal care ameninţă viaţa
sau sănătatea cetăţenilor.
La aplicarea şi folosirea armei militarul este dator să ia toate măsurile posibile pentru asigurarea securităţii cetăţenilor din jur, iar în caz de necesitate,
să acorde ajutor medical de urgenţă victimelor. Este interzisă aplicarea armei asupra femeilor şi minorilor, cu excepţia cazurilor cînd aceştia întreprind un
atac armat, opun rezistenţă armată sau atacă în grup, care pun în pericol viaţa militarului şi a altor cetăţeni, dacă prin alte metode şi mijloace este
imposibil de a respinge un astfel de atac.
Despre fiecare caz de aplicare sau folosire a armei militarul raportează comandantului (şefului).

11. Obligaţiunile generale ale militarilor.

Militarul Forţelor Armate ale Republicii Moldova în activitatea de serviciu se conduce de cerinţele legilor, regulamentelor militare şi nu trebuie să fie
legat de activitatea organizaţiilor şi asociaţiilor de masă şi de altă natură, care urmăresc scopuri politice.
Militarul este obligat:
— să fie devotat Jurămîntului militar, să servească neprecupeţit poporul său, să apere Republica Moldova cu vitejie, cu price pere, fără a-şi
cruţa sîngele şi însăşi viaţa, să-şi facă datoria militară:
— să respecte cu stricteţe Constituţia şi legile statului său, să îndeplinească prevederile regulamentelor militare ;
— să suporte cu tărie greutăţile serviciului militar, legate de executarea misiunilor de apărare a Republicii Moldova ;
— să-şi însuşească în permanenţă cunoştinţele profesionale militare, să-şi perfecţioneze pregătirea şi măiestria ostăşească ;
— să cunoască -şi să întreţină în stare de pregătire permanentă pentru aplicare armamentul şi tehnica militară încredinţate, să păstreze avutul
statului;
— să fie cinstit, disciplinat, curajos la îndeplinirea datoriei militare, să dea dovadă de iniţiativă raţională;
— să se supună necondiţionat comandanţilor (şefilor) şi să-i apere în luptă, să păzească Drapelul de luptă al unităţii militare ;
— să preţuiască camaraderia'ostăşească, fără a-şi cruţa viaţa, să salveze camarazii aflaţi în pericol, să-i ajute cu cuvîntul şi fapta, să stimeze
onoarea şi demnitatea fiecăruia, să nu admită faţă de sine şi de alţi militari brutalitate şi batjocuri, să-i reţină de la fapte nedemne ;
— să respecte regulile salutului militar, politeţei şi conduitei militarilor, să fie întotdeauna în ţinută regulamentară, îmbrăcat curat şi
ordonat;
— să fie vigilent, să păstreze cu stricteţe secretele militare şi de stat.
Militarul trebuie să poarte cu demnitate înaltul titlu de apărător al Republicii Moldova, să preţuiască onoarea şi gloria de luptă a Forţelor Armate,
a unităţii sale militare, precum şi onoarea gradului său militar.
Militarul este dator să dea dovadă de patriotism, să se mîndrească cu prietenia internaţională între popoare, să contribuie la consolidarea fraternităţii
între naţiuni şi poporaţii.
În procesul de instruire şi educare a militarilor trebuie să se dea dovadă de stimă faţă de sentimentele, obiceiurile şi tradiţiile lor naţionale.
Militarii sunt obligaţi să se respecte reciproc, să ajute comandanţii (şefii) şi superiorii la menţinerea ordinii şi disciplinei.
9
 Militarul este obligat să cunoască şi să respecte cu stric teţe regulile internaţionale de ducere a acţiunilor militare, de comportare cu răniţii, bolnavii
şi cu populaţia civilă în raionul acţiunilor de luptă, precum şi cu prizonierii de război.
Militarul, pe parcursul acţiunilor de luptă, chiar, aflîndu-se rupt de la unitatea (subunitatea) sa militară şi în deplină încercuire, este obligat să opună
rezistenţă hotărîtă inamicului, evitînd capturarea sa în calitate de prizonier. El este obligat să-şi îndeplinească în luptă pînă la capăt datoria militară.
Pentru militarii capturaţi ca prizonieri, precum şi pentru cei internaţi în statele neutre se păstrează statutul militarilor.

12. Responsabilitatea militarilor.

Militarii poartă răspundere disciplinară pentru încălcarea disciplinei militare în modul stabilit de Regulamentul disciplinei militare al
Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Militarii poartă răspundere administrativă potrivit principiilor generale ale legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative.
Totodată, faţă de ei nu pot fi aplicate pedepse administrative sub formă de amendă, munci corecţionale şi arest administrativ.

Militarii poartă răspundere juridică, materială pentru paguba materială adusă statului în timpul exercitării îndatoririlor serviciului
militar, pentru crimele de stat şi de drept comun potrivit condiţiilor generale.
Militarii care au fost traşi la răspundere disciplinară în legătură cu comiterea infracţiunii nu sunt scutiţi de răspunderea penală pentru
această infracţiune.
Dacă infracţiunea este legată de pagube materiale, militarii le repară, indiferent dacă au fost traşi la alt fel de răspundere sau li s-au
aplicat măsuri de influenţă publică.

13. Comandanţii şi subordonaţii. Superiorii şi inferiorii.

După situaţia de serviciu şi după gradele militare pe care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau subordonaţi.
Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un exemplu de atitudine plină de tact
şi stăpînire de sine şi să nu admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Pentru acţiuni care înjosesc demnitatea umană a subordonatului şeful poartă
răspundere.
Subordonatul este obligat să execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului el poate să înainteze o reclama-ţie, dacă consideră că
faţă de el s-a procedat nejust.
Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se numesc şefi direcţi.
Şeful direct, cu funcţia imediat superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit.
După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (dacă aceştia se află în serviciul militar) :
— generalii de corp de armată şi generalii de divizie — pentru ofiţerii superiori şi cei inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
— generalii de brigadă şi coloneii — pentru ofiţerii inferiori, pentru sergenţi şi soldaţi;
— ofiţerii superiori cu gradele militare locotenent-colonel, maior — pentru sergenţi şi soldaţi;
— ofiţerii inferiori — pentru sergenţi şi soldaţi;
— sergenţii — pentru soldaţii din aceeaşi unitate militară.

10
 Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar nu sunt în raport cu alţi militari şefi sau subordonaţi, pot fi superiori sau
inferiori.
Superioritatea este determinată de gradele militarilor.

14. Modul de dare şi executare a ordinelor, dispoziţiunilor.

Ordinul este o dispoziţiune a comandantului (şefului) adresată subordonaţilor, care cere executarea unor acţiuni, respectarea unor reguli sau
stabileşte o ordine sau o situaţie.
Ordinul poate fi dat în scris, verbal sau prin mijloace tehnice de legătură unui militar sau unui grup de militari.
Dispoziţiunea este o formă de transmitere a misiunilor de către comandant (şef) la subordonaţi privind chestiuni particulare.
Dispoziţiunea se dă în scris sau verbal.
Modul de dare şi executare a ordinelor
Ordinele se dau pe linie de subordonare.
Comandantul poartă răspunderea de ordinul dat şi de consecinţele lui, de corespunderea ordinului cu legislaţia, precum şi de abuzul de
putere şi de excesul de putere sau de împuterniciri funcţionale în ordinul pe care îl dă şi de neluarea măsurilor de executare a lui. Ordinul
trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretarea lui ambiguă şi să nu-i provoace îndoieli subordona tului.
Ordinul comandantului (şefului) trebuie să fie executat n econdiţionat, exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde
: „Am înţeles", apoi îl execută.
Despre executarea ordinului primit militarul este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul şi şefului său nemijlocit.
Dacă militarul care execută ordinul primeşte de la alt şef, superior după situaţia de serviciu sau după gradul militar, un nou ordin,
care împiedică executarea primului, atunci el raportează despre aceasta şefului care a dat ordinul nou şi în cazul dacă acesta este confirmat,
îl execută pe ultimul.
Cel care a dat noul ordin comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.

15. Regulile de executare a salutului (onorului) militar.

Regulile de executare a salutului militar
Toţi militarii sunt obligaţi la întîlnire (depăşire) să se salute reciproc, respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul instrucţiei
de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova.
Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar la grade militare egale — se salută reciproc.
Militarii sunt obligaţi să dea onorul militar:
— Mormîntului Eroului necunoscut;
— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova
— drapelelor de luptă ale unităţilor militare ;
— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare.
Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la comandă:
11
 — pe Preşedintele şi pe ministrul apărării ai Republicii Moldova ;
— pe generalii de corp de armată şi de divizie şi pe toţi şefii direcţi, precum şi pe persoanele numite pentru conducerea inspecţiei
(controlului) unităţii (subunităţii) militare.
Pentru salutul în formaţie din mers şeful dă numai comanda.
Unităţile şi subunităţile militare dau onorul la comandă :
— Mormîntului Eroului necunoscut;
— mormintelor comune ale ostaşilor căzuţi în luptă pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova;
— drapelelor de luptă ale unităţilor militare ;
— procesiunilor funebre, însoţite de subunităţi militare ;
— una alteia la întîlnire.
Marşul de întîmpinare".
Cînd se află în afara formaţiei, atît în timpul şedinţelor, cît şi în cel liber de la exerciţii, militarii din unităţile şi subuni tăţile militare salută şefii
la comanda „Drepţi" sau „Atenţiune, drepţi".
La şedinţele în afara formaţiei, precum şi la consfătuirile, la care asistă doar ofiţeri, pentru salutul comandanţilor (şefilor) se dă comanda „Domnilor
ofiţeri".
Comanda „Drepţi", „Atenţiune, drepţi" sau „Domnilor ofiţeri" o dă comandantul (şeful) superior dintre cei prezenţi sau milita rul care primul 1-a
observat pe comandantul (şeful) sosit. La această comandă toţi cei prezenţi se ridică, se întorc spre comandantul (şeful) sosit şi iau poziţia „drepţi", iar
ofiţerii acoperiţi, în plus, duc mîna la coifură.
Superiorul dintre comandanţii (şefii) prezenţi se apropie de cel sosit şi dă raportul.
Comandantul (şeful) sosit, după ce a primit raportul, dă comanda „Pe loc repaus" sau „Domnilor ofiţeri", iar cel care a raportat repetă această
comandă, după care toţi cei prezenţi iau poziţia „Pe loc repaus" sau se aşază. Ofiţerii care sunt acoperiţi lasă mîna în jos de la coifură şi în continuare
acţionează după indicaţia comandantului (şefului) sosit.
În prezenţa unui comandant (şef) superior comanda pentru salutul militar al unui inferior nu se dă şi raportul nu se înfăptuieşte.
Cînd lecţiile se desfăşoară în clasă, comanda „Drepţi", „Atenţiune, drepţi" sau „Domnilor ofiţeri" se dă înaintea fiecărei lecţii şi la sfîrşitul ei.
La intonarea Imnului de Stat militarii, aflaţi în formaţie, iau poziţia „drepţi" fără comandă, iar comandanţii de subunităţi, de la pluton în sus, în
afară de aceasta, duc mîna la coifură.
Militarii aflaţi în afara formaţiei la intonarea Imnului de Stat iau poziţia „drepţi", iar cînd sunt acoperiţi, duc mîna la coifură.
Comanda pentru salutul unităţilor şi subunităţilor militare
nu se dă:
— la alarmarea unităţii sau subunităţii militare, în marş, precum şi la şedinţele şi aplicaţiile tactice ;
— la punctele de comandă, centrele de transmisiuni şi în locurile de executare a serviciului de alarmă (serviciului de luptă) ;
— la linia şi la poziţia de tragere (de lansare), pe timpul executării tragerilor (lansărilor) ;
— la aerodromuri pe timpul efectuării zborurilor;
— pe timpul executării lucrărilor de construcţie, de gospodărie sau lucrărilor în scop instructiv, precum şi pe timpul şedinţe lor şi lucrărilor în
12
ateliere, parcuri, hangare, laboratoare ;
— pe timpul desfăşurării competiţiilor şi jocurilor sportive ;
— pe timpul servirii mesei, după semnalul „Stingerea" şi pînă la semnalul „Deşteptarea" ;
— în încăperile pentru bolnavi.
În cazurile enumerate şeful sau superiorul doar raportează şefului sosit.
De exemplu: „Domnule maior. Compania de infanterie motorizată numărul doi execută exerciţiul doi al tragerilor de instrucţie. Sunt comandantul
companiei, căpitan Ursu".
Subunităţile care participă la procesiunile funebre nu execută salutul militar.
Dacă şeful sau superiorul se adresează unor militari singulari, atunci aceştia, cu excepţia celor bolnavi, iau poziţia „drepţi" şi îşi spun
funcţia, gradul militar şi numele. La strîngerea de mînă primul întinde mîna superiorul. Dacă superiorul este fără mănuşi, atunci inferiorul înaintea
strîngerii de mînă scoate mănuşa de pe mîna dreaptă.
La salutul şefului sau al superiorului („Bună ziua, ostaşi") toţi militarii, care se află în formaţie sau în afara ei, răs pund : „Să trăiţi", dacă
şeful sau superiorul îşi ia rămas bun („La revedere, ostaşi"), militarii răspund: „La revedere". La sfîrşitul răspunsului se adaugă cuvîntul „domnule"
şi gradul militar, fără a indica genul armei sau serviciului.
De exemplu, cînd se răspunde: sergenţilor, ofiţerilor — „Să trăiţi, domnule sergent", „La revedere, domnule plutonier", „Să trăiţi, domnule
locotenent", „La revedere, domnule locotenent" etc.
Dacă comandantul (şeful), în ordine de serviciu, felicită sau aduce mulţumire unui militar, acesta răspunde: „Servesc Republica Moldova".
Dacă comandantul (şeful) felicită o unitate (subunitate) militară, militarii acesteia răspund prin „Ura" prelungit, repetat de trei ori, iar dacă
comandantul (şeful) îi aduce mulţumiri, ei răspund : „Servim Republica Moldova".
Cînd se dau citirii Decretele Preşedintelui, ordinele ministrului apărării al Republicii Moldova, militarii care se află în for maţie sau într-o încăpere
iau poziţia „drepţi" fără comandă.

16. Despre politeţea militară şi conduita militarilor .

Relaţiile între militari se constituie pe baza stimei reciproce. In chestiuni de serviciu ei trebuie să se adreseze unul altuia prin «dumneavoastră" sau
„dumneata".
Comandanţii şi superiorii în grad, cînd se adresează subordonaţilor după grad şi nume sau numai după grad, în ultimul caz adăugind înaintea gradului
cuvîntul „domnule".
De exemplu: „Soldat Pîntea", „Sergent Olaru", „Domnule sergent".
Subordonaţii şi inferiorii în grad, cînd se adresează în probleme de serviciu comandanţilor şi superiorilor în grad, îi numesc pe aceştia după
grad, adăugind înaintea gradului cuvîntul „domnule".
De exemplu : „Domnule locotenent major", „Domnule general de brigadă".
Cînd se află în afara formaţiei, dînd sau primind un ordin, militarii sunt obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă sunt acoperiţi, să ducă mîna
la coifură şi s-o lase în jos.
Cînd dă sau primeşte raportul, militarul lasă în jos mîna de la coifură după încheierea raportului. Dacă înainte de raport s-a dat comanda
„Drepţi", atunci cel care dă raportul, la comanda şefului „Pe loc repaus", repetă comanda şi lasă mîna în jos.
13
 Cînd se adresează altui militar în prezenţa unui comandant (şef) sau superior, el trebuie să ceară aprobarea acestuia.
De exemplu: „Domnule colonel, permiteţi-mi să mă adresez domnului căpitan Popescu".
În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile interurbane, dacă lipsesc locurile libere, militarul este dator să ofere locul său
şefului (superiorului).
Cînd îl însoţeşte pe un comandant sau pe un mai mare în grad, militarul este dator să-1 urmeze din partea stîngă.
Dacă la întîlnirea cu un şef (superior) subordonatul (inferio rul) nu poate trece pe lîngă acesta, datorită spaţiului îngust, el este obligat să-i lase
trecerea liberă ; dacă e !Ошибка в формулеnecesar ca un şef (superior) să fie depăşit, subordonatul (inferiorul) trebuie să-i ceară permisiunea :
„Domnule maior, permiteţi-mi să trec".
Militarilor le este interzis să ţină mîinile în buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef (superior) fără aprobarea acestuia, precum şi să
fumeze în stradă din mers şi în locurile nedesemnate acestui scop.

17. Obligaţiunile locţiitorului comandantului de pluton.

Locţiitorul comandantului de pluton pe timp de pace şi pe timp de război răspunde : de instruirea, educarea şi disciplina mili tară ale
efectivului; de ordinea interioară în cadrul plutonului; de executarea serviciului de către efectiv ; de aspectul exterior al fiecărui soldat şi
sergent. El se subordonează comandantului de pluton, iar în problemele menţinerii ordinii interioare — şi plu tonierului de companie şi este
şef direct al soldaţilor şi sergenţilor din pluton.
Locţiitorul comandantului de pluton este obligat:
- să instruiască, să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare personal şedinţe la indicaţia comandantului depluton ;
- să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la ser viciul militar,
situaţia familială, succesele şi lipsurjle în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
- să urmărească respectarea disciplinei militare şi executarea serviciului de către comandanţii de grupe şi de către întregul efectiv al
plutonului;
- să întreţină în stare bună armamentul, tehnica militară şi alte mijloace materiale ale plutonului, să urmărească existenţa acestora ;
- să se îngrijească de curăţenia încăperii, să stabilească rîndul la executarea curăţeniei între grupe ; să ceară de la subor donaţi să
întreţină în stare bună şi curată cazarmamentul, îmbrăcămintea şi încălţămintea ; să urmărească că reparaţia curentă a echipamentului să se
execute la timp cu forţele proprii ale efectivului ;
- să efectueze inspecţia de dimineaţă a efectivului plutonului;
- să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze nevoile ;
- să numească soldaţi la serviciu şi la lucru, să ţină tabelul cu rîndul la serviciu în pluton (anexa 11), evidenţa personalului,
armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului;
- să cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor ;
- să raporteze comandantului de pluton toate cererile sub
ordonaţilor, încurajările, abaterile şi pedepsele disciplinare aplicate ;
cînd rămîne în locul comandantului de pluton, să îndeplinească îndatoririle acestuia.

14
 18. Obligaţiunile comandantului de grupă
Comandantul de grupă pe timp de pace şi pe timp de război răspunde: de executarea reuşită de către grupă a misiunilor de luptă ; de
instruirea, educarea, disciplina militară şi starea moral-psihologică, ţinuta ostăşească şi aspectul exterior al subordonaţilor ; de întrebuinţarea şi
păstrarea corectă a armamentului, tehnicii militare, echipamentului, îmbrăcămintei, încălţămintei şi de întreţinerea acestora în ordine şi stare
bună ; el se subordonează comandantului de pluton şi locţiitorului acestuia şi este şeful nemijlocit al efectivului grupei.
Comandantul de grupă este obligat:
- să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd execută misiuni de luptă - să comande cu pricepere grupa ;
- să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia pînă la servi ciul militar,
situaţia familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui subordonat;
- să urmărească executarea orarului zilnic, curăţenia şi ordinea interioară în grupă, să ceară respectarea de către subordonaţi a
disciplinei militare ;
- să cunoască materialul, regulile de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, să urmăreas că existenţa
acestora, să le controleze zilnic şi să le întreţină în ordine şi stare bună ;
- să le cultive soldaţilor grupei ţinuta ostăşească şi rezis tenţa fizică;
- să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze în amănunte nevoile ; să urmărească îngrijirea, starea bună a îmbrăcămintei şi
încălţămintei subordonaţilor, ajustarea corectă a echipamentului, respectarea de către acestea a regulilor de igienă individuală şi de port al
ţinutei;
- să urmărească zilnic curăţenia încălţămintei, îmbrăcămintei şi uscarea obielelor, ciorapilor, precum şi reparaţia la timp a în călţămintei şi
îmbrăcămintei;
- să urmărească ca după trageri şi şedinţe la subordonaţi să nu rămînă cartuşe de război şi de manevră, grenade, focoase şi substanţe explozibile ;
- să raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate cazurile de îmbolnăvire, reclamaţiiie şi cererile subordonaţilor, abaterile şi măsurile
luate în vederea prevenirii acestora, încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate, precum şi cazurile de pierdere sau defectare a armamentului şi a
altor mijloace materiale ;
- să cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor.

19. Obligaţiunile soldatului.

Soldatul pe timp de pace şi pe timp de război răspunde de executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor şi misiunilor ce-i revin, precum şi de
starea de funcţionare a armamentulu său, a tehnicii încredinţate şi de integritatea materialelor ce i s-au repartizat, El se subordonează comandantului
de grupă.
Soldatul este obligat:
- să înţeleagă profund datoria sa de ostaş al Forţelor Armate, să-şi execute în mod exemplar îndatoririle de serviciu, să însuşească totul ce-1 învaţă
comandanţii (şefii) ;
- să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor săi direcţi pînă la comandantul de brigadă inclusiv ;
- să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să păstreze onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe militară, de conduită
şi de dare a salutului militar ;
15
 - să se călească zilnic, să-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile de igienă individuală;
- să respecte în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;
- să cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare, curăţate, gata de luptă armamentul şi tehnica militară încredinţate ;
- să poarte cu grijă echipamentul, să-1 repare la timp şi îngrijit, să-1 curăţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile stabilite ;
- să respecte întocmai prevederile de securitate la manipularea armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi cerinţele de siguranţă contra
incendiilor ;
- la necesitatea de a pleca în limitele locului de dispunere a unităţii, să ceară aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze
sosirea ;
- cînd se află în afara locului de dispunere a unităţii, să se comporte cu demnitate şi cinste, să nu admită încălcări ale ordinii publice şi fapte
nedemne faţă de populaţia civilă.

20. Încăperile cazarmei prevăzute pentru cazarea şi activitatea militarilor.

Toate încăperile şi teritoriul brigăzii sunt repartizate subunităţilor de către comandantul de brigadă.
Militarii în termen sunt instalaţi în cazarmă.
Pentru instalarea fiecărei companii sunt prevăzute încăperile ce urmează:
— dormitorul;
— camera de informare şi odihnă;
— cancelaria companiei;
— camera pentru păstrarea armamentului;
— camera (locul) pentru curăţarea armamentului;
— camera (locul) pentru şedinţele sportive ;
— camera pentru menaj;
— magazia pentru păstrarea materialelor companiei şi obiectelor personale ale militarilor ;
— camera (locul) pentru fumat şi curăţatul încălţămintei;
— uscătoria pentru încălţăminte şi îmbrăcăminte;
— camera pentru spălat (lavoarul) ;
— camera cu duşuri;
— toaleta.
În locul de dispunere a fiecărui batalion sunt destinate camerele : pentru comandantul batalionului, pentru locţiitorii acestuia, pentru statul major al
batalionului, pentru pregătirea către şedinţe, consfătuiri şi pentru odihna ofiţerilor.
Pentru desfăşurarea şedinţelor în cadrul brigăzii se amenajează clasele respective.
Pentru fiecare unitate se amenajează Odaia gloriei de luptă (istoriei) şi se ţine Cartea de onoare ale unităţii militare.
Plutonierii care ocupă funcţia plutonierului de companie (familişti sau nefamilişti) se instalează pe locul de dispunere a unită ţii ori în preajma
acestuia.

16
 Sergenţii în termen, care ocupă funcţia plutonierului de companie sau alte funcţii destinate completării cu ofiţeri şi plutonieri, pot fi instalaţi într-o
încăpere separată în cazarmă.
Se interzice oricui să locuiască în ospătarii, puncte medicale, cluburi, parcuri şi hangare, precum şi în încăperile de ins trucţie şi de serviciu ale
cazărmii.

21. Utilarea dormitoarelor şi model de păstrare a bunurilor materiale ale companiei.

Instalarea militarilor în termen în dormitoare se face calculînd 12 metri cubi de aer pentru un om.
Paturile în dormitoare se dispun în consecutivitatea corespunzătoare statului de funcţii al companiei şi se aranjează astfel ca lîngă fiecare din ele sau
lîngă două paturi împreunate să rămînă locuri pentru noptiere, iar printre rîndurile de paturi să fie loc li ber pentru adunarea efectivului; paturile se
amplasează nu mai aproape de 50 cm de pereţii exteriori, respectînd alinierea. Paturile trebuie să fie uniforme (standard).
Amplasarea paturilor în dormitoare poate fi pe unu sau pe două niveluri (nesuprapuse sau suprapuse).
Pentru militarii înscrişi în listele companiei pe veci sau ca soldaţi de onoare pentru fapte vitejeşti, în dormitor, într-un loc vizibil, se instalează
un pat, care este menţinut permanent în stare exemplară. Deasupra patului, în ramă, se atîrnă portretul eroului şi descrierea faptei lui vitejeşti.
În noptiera de lîngă pat se păstrează: în sertarul superior — obiectele de toaletă şi de ras, batistele, guleraşele şi alte obiecte mărunte de uz
personal; în secţiunea din mijloc — cărţi, regulamente, albumuri fotografice, caiete şi alte obiecte de scris ; în cea de jos — obiectele pentru
curăţatul hainelor şi încălţămintei.
Aşternutul militarilor instalaţi în cazarmă trebuie să constea din pătură, cerşafuri, pernă cu feţe, saltea şi aşternut sub aceasta. Aşternuturile
trebuie să fie aranjate uniform. Se interzic aşezatul şi culcatul pe aşternut în îmbrăcăminte (cu excepţia persoanei de serviciu pe companie pe timpul odihnei)
şi în încălţăminte.
Mantalele, scurtele calde de campanie şi pantalonii, cojoacele, coifurile, raniţele completate se păstrează în dulapuri speciale, instalate în încăperile
cazărmii, iar căştile de oţel, mijloacele de protecţie individuală, cu excepţia măştilor contra gazelor — şi pe stelaje ; echipamentul de paradă şi oraş,
uniforma sportivă şi îmbrăcămintea de lucru — în dulapurile magaziei pentru păstrarea materialelor companiei şi obiectelor personale ale milita rilor,
îmbrăcămintea specială se păstrează în dulapuri în afara dormitoarelor.
Locurile de păstrare a tuturor felurilor de îmbrăcăminte sunt repartizate militarilor şi notate cu etichete indicînd gradul mili tar, numele şi iniţialele
militarului.
Îmbrăcămintea de fiecare zi şi centura, înainte de culcare, se aşază în mod ordonat şi uniform pe taburet, încălţămintea se pune la picioare lîngă pat.
Hainele, lenjeria şi încălţămintea, la necesitate, se usucă în uscătorii.

22. Modul de păstrare a armamentului în cazarme.

Armamentul de infanterie şi muniţiile, inclusiv cele de instrucţie, se păstrează la subunităţi într-o cameră aparte cu zăb rele de metal la ferestre,
care se află în paza permanentă a persoanelor din serviciul de zi. Uşa camerei trebuie să fie înzestrată cu semnalizare electroacustică cu ieşire la ofiţerul
de serviciu pe unitate, să aibă orificiu de control şi să se deschidă în interiorul încăperii (să se deplaseze lateral). Se admite instalarea unei uşi metalice
cu zăbrele sau a unui perete glisant.

17
 Mitralierele, automatele, carabinele, puştile şi aruncătoarele de grenade portative, precum şi ţevile de schimb ale mitralierelor, baionetele-cuţit
(baionetele) se păstrează în piramide, iar pistoalele şi muniţiile — în dulapuri sau lăzi metalice care se închid cu lacăt. în piramide se păstrează, de asemenea,
lopeţile de infanterie şi măştile contra gazelor.
Armamentul de instrucţie şi muniţiile de exerciţiu se păstrează separat de cele de luptă.
Piramidele cu armament, dulapurile şi lăzile cu pistoale şi cu muniţie, precum şi camera de păstrare a armamentului se încuie cu lacăt şi se
sigilează cu ştampila de mastic: piramidele şi camera — cu ştampila sergentului de serviciu pe companie ; dulapurile şi lăzile cu pistoale şi muniţie — cu
ştampila plutonierului de companie.
Cheile de la camera de păstrare a armamentului şi piramidelor se află în permanenţă la sergentul de serviciu pe companie, iar cheile de la dulapuri,
lăzi cu pistoale şi muniţii — la plutonierul de companie. Transmiterea cheilor este interzisă.
Cheile de rezervă se păstrează la comandantul de companie într-un tub (penal) sigilat şi într-o ladă (casetă) metalică încuiată cu lacăt.
În cameră de păstrare a armamentului se afişează tabelul de materiale, în care este trecut numărul de piramide, dulapuri, lăzi, standuri, placarde şi
alte materiale păstrate în această cameră, în tabel se indică numerele de ordine ale dulapurilor şi cu care ştampilă sunt sigilate.
Pe fiecare piramidă (dulap, ladă) se fixează o etichetă cu indicaţia subunităţii, gradului militar, numelui şi iniţialelor persoanei responsabile,
numărului de ordine al piramidei (dulapului, lăzii) şi numărului ştampilei cu care se sigilează.
În piramidă (dulap, ladă) se afişează tabelul cu indicaţia categoriei şi cantităţii de armament şi muniţii păstrate aici. La fiecare locaş al piramidei
(dulapului) trebuie să fie lipită o etichetă ce indică categoria şi seria armei, numărul măştii contra gazelor, precum şi gradul militar, numele şi iniţialele
persoanei căreia îi sunt distribuite.
Toate opisurile aflate în camera de păstrare a armamentului în piramide, dulapuri, lăzi sunt semnate de către comandantul de companie.
Armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion (din statul major şi serviciile unităţii), cartuşele pentru el şi dozimetrele se
păstrează îptr-un dulap metalic, care se încuie cu lacăt, pe lîngă una din companii (pe lîngă statul major al unităţii). Totodată, cartuşele trebuie să se afle
într-o ladă metalică aparte, care se încuie cu lacăt şi este sigilată de către ofiţerul (plutonierul) responsabil de păstrarea lor. Cartuşele distribuite ofiţerilor şi
plutonierilor pentru executarea serviciului de zi pot fi păstrate în afara lăzii. Dulapul se sigilează de către plutonierul de companie (ofiţerul de serviciu pe
unitate). Dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor, cu cartuşele şi dozimetrele, aflat la ofiţerul de serviciu pe unitate, pe lîngă aceasta,
trebuie să aibă semnalizare electroacustică la şeful gărzii cu ieşire secretă.
Cheile de la dulapul cu armamentul individual al ofiţerilor şi plutonierilor din batalion şi de la lada cu cartuşe se păstrează la plutonierul de
companie, iar de la cele ale ofiţerilor şi plutonierilor statului major şi serviciilor din unitate — la ofiţerul de serviciu pe unitate.
Cheile de rezervă se păstrează la biroul (secţia) de documente secrete în modul stabilit.
Modul de distribuire şi primire a pistoalelor şi cartuşelor pentru acestea se stabileşte de către comandantul de unitate.
Cartuşele pentru gărzi şi pentru subunitatea de serviciu trebuie să se afle în lăzi metalice, care se încuie cu lacăt şi sunt sigilate, cheile şi
ştampilele de la care se păstrează la plutonierul de companie. În fiecare ladă trebuie să fie opisul muniţiilor existente.

23. Modul de utilare a încăperilor aucziliare ale companiei.

În cadrul companiei se amenajează o cameră de duş cal culînd un robinet (o sită de duş) la 15—20 de oameni, se insta lează spălătoare — un
robinet (un jet) la 5—7 oameni şi cel puţin două băi de picioare cu apă curgătoare, de asemenea se amenajează un loc pentru spălatul îmbrăcămintei
militarilor.
18
 Pentru curăţatul echipamentului şi îmbrăcămintei trebuie rezervate încăperi sau locuri separate, utilate corespunzător.
Fumatul este permis în camerele sau locurile rezervate şi amenajate în mod special.
Camera pentru menaj se utilează cu mese pentru călcatul hainelor, cu placarde privind regulile de purtare a uniformei militare şi aspectul exterior al
militarilor, reparaţia îmbrăcămintei şi încălţămintei, cu oglinzi şi scaune (taburete), cu numărul necesar de fere de călcat, precum şi cu inventar, instru-
ment pentru tuns, pentru executarea reparaţiei curente a echipamentului şi încălţămintei, cu furnituri şi materiale pentru reparaţie.

24. Modul de întreţinere a încăperilor.

Toate camerele e necesar să fie numerotate. Pe partea exterioară a uşii de intrare a fiecărei camere se atîrnă o tăbliţă indicînd numărul şi
destinaţia ei, în interiorul fiecărei camere — tabelul de materiale aflate aici (mobilier, inventar şi utilaj).
Mobilierul, inventarul şi întreg utilajul din încăpere se numerotează pe una din părţi şi se înscriu în registrul de evidenţă, care se păstrează la
cancelaria companiei.
Mobilierul, inventarul şi utilajul aparţin încăperii şi nu pot fi mutate dintr-o subunitate în alta fără aprobarea comandantului de unitate.
În dormitoare sau în alte încăperi pentru efectiv, la un loc vizibil, trebuie să fie afişate pe panouri speciale orarul zilnic, programul şedinţelor,
tabelul cu rîndul la serviciu, schemele de instalare a efectivului, tabelele de materiale şi instrucţiunile necesare.
Portretele şi tablourile atîrnate în camere (încăperi) e necesar să fie luate în rame, iar placardele şi alte materiale ilust rative — pe rigle
(îndreptare).
Geamurile la ferestrele de la etajele de jos, care ies în străzile oraşului, la înălţimea cerută, e necesar să fie mate sau acoperite cu vopsea albă.
La necesitate, uşile de intrare în cazarmă pot fi utilate cu un orificiu de observare, cu o încuietoare interioară sigură şi cu semnalizare acustică cu ieşire
la plantonul pe subunitate. La ferestrele de la etajele de jos în acest caz se instalează zăbrele.
În toate dormitoarele, care au apeduct, pentru apa de băut se amenajează havuzuri, iar în încăperile fără apeduct se instalează rezervoare cu apă
potabilă, închise cu lacăt, care, de asemenea, se asigură cu havuzuri. Rezervoarele, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie, în fiecare zi
se clătesc şi se umplu cu apă potabilă proaspătă, o dată pe săptămînă se dezinfectează. Cheile de la rezervoare se păstrează la sergentul de serviciu pe
companie.
Tuturor încăperilor li se asigură numărul suficient de urne pentru gunoi, iar locurilor pentru fumat — lăzi cu apă (cu lichid dezinfectant).
La intrările din exterior în încăperi trebuie să fie instalate dispozitive pentru curăţatul încălţămintei de noroi şi urne pentru gunoi.

25. Cerinţele privind curăţarea încăperilor.

Curăţarea zilnică a încăperilor se face de către personalul numit, sub supravegherea directă a sergentului de serviciu pe companie.
Menţinerea curăţeniei în încăperi pe timpul desfăşurării şedinţelor se află în funcţia plantoanelor.
Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe săptămînă se execută curăţenia generală a tuturor încăperilor sub conducerea plutonierilor de companie.
Dacă podelele nu se lustruiesc cu mastic, atunci spălatul lor se execută cel puţin o dată pe săptămînă. Turnarea apei pe podele este interzisă.
La bucătării şi sălile de mese tot utilajul şi inventarul se marchează, se menţine în curăţenie şi ordine ; vesela după servi rea mesei trebuie să fie
curăţată, spălată, opărită cu apă fiartă, uscată şi păstrată pe stelaje sau în dulapuri speciale.
Pe timp de iarnă, lucarnele clădirilor trebuie să fie închise, iar pe timp de vară — deschise, dar protejate cu reţele speciale.
Podurile, uscătoriile, subsolurile se încuie, cheile păstrîndu-se la persoana de serviciu de la subunitatea responsabilă de întreţinerea acestor încăperi.
19
 26. Utilarea şi întreţinerea tualetelor.
Toaletele se amenajează calculînd o cabină cu scaun (un ochi) şi un pisoar la 10—12 oameni. Toaletele trebuie să fie în treţinute în curăţenie,
zilnic să fie dezinfectate şi să aibă o ventilare şi iluminare bună. Inventarul pentru curăţarea lor se păstrea ză într-un loc (dulap) destinat în mod special.
Supravegherea întreţinerii toaletelor intră în atribuţiile plutonierilor de subunităţi, instructorilor sanitari şi sergenţilor de serviciu pe companii.
W. C.-urile exterioare se amenajează cu haznale impermeabile la distanţa de 40—100 metri faţă de încăperile locuite, ospătarii şi brutării. Aleeîe care
duc spre acestea pe timp de noapte se iluminează.

27. Modul de încălzire a încăperilor.

Începutul şi sfîrşitul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul comandantului de garnizoană.
Cînd încălzirea se face cu sobe, modul şi timpul de încălzire a încăperilor, primirea şi distribuirea combustibilului se stabilesc de către comandantul de
unitate. Începutul perioadei de încălzire se anunţă prin ordinul de zi pe unitate, după ce timp de trei zile consecutiv temperatura exterioară medie a fost mai
joasă de 10°C (inclusiv), iar încetarea perioadei de încălzire — după ce timp de trei zile consecutiv temperatura exterioară medie a depăşit 10°C.
Pînă la începerea perioadei de încălzire, toate cazanele, sistemele de încălzire centrală, sobele şi coşurile de fum trebuie să fie verificate minuţios, iar
cele defecte să fie reparate. Curăţarea coşurilor de fum se execută la termenele stabilite.
Pe timp de iarnă în încăperile locuite se menţine temperatura aerului nu mai joasă de 18°C, iar la instituţiile medicale —nu mai joasă de 20°C.
Încălzirea sobelor trebuie să fie încetată cel tîrziu la ora 20.00. în încăperile destinate pentru instrucţii şi servicii încălzirea sobelor se face
dimineaţa şi trebuie să fie încetată cu o oră înainte de începutul şedinţelor (lucrărilor).
Pentru perioada de încălzire, printr-un ordin pe unitate, pentru încălzirea sobelor se numesc persoane din numărul soldaţilor, care trebuie să fie în
prealabil instruiţi privind regulile şi cerinţele de încălzire şi de siguranţă contra incendiilor. Persoanele care încălzesc sobele nu sunt scutite de
instrucţie. Pentru perioada de încălzire ele sunt scutite de executarea tuturor serviciilor.
Supravegherea încălzirii sobelor la subunităţi îi revine plutonierului de companie şi sergentului de serviciu pe statul major al unităţii.
Este interzisă exploatarea sobelor defecte, precum şi folosirea pentru aprindere a lichidelor inflamabile, lăsarea sobelor în funcţionare fără
supraveghere, uscarea combustibilului în sobe sau lîngă sobe şi păstrarea acestuia în încăperile locuite, precum şi spargerea lemnelor în încăperi, coridoare
şi pe scări.
După terminarea perioadei de încălzire, toate sobele şi coşurile de fum trebuie să fie curăţate şi verifică, uşiţele sobelor se închid şi se
sigilează.

28. Modul de aerisire şi iluminare a încăperilor.

Aerisirea încăperilor în cazarmă se face de către plantoane, sub supravegherea sergentului de serviciu pe companie. În dormitoare, aerisirea se face
înainte de stingere şi după deşteptare, iar în sălile de clasă — înainte de începerea programului şi în timpul repausului între orele de curs.
Pe timpul verii, podurile şi subsolurile clădirilor se aerisesc în permanenţă. Iarna, aerisirea se execută după programul aprobat de către
comandantul de unitate.
Ferestruicile pentru aerisire pe timpul rece, iar ferestrele pe timp de vară se deschid cînd oamenii se află în afara încăperi lor. Ferestrele deschise se
fixează în cîrlige.
20
 Pe timp de vară, ferestreie de la ospătarii, punctele medicale, toalete se utilează cu reţele cu ochiuri mărunte pentru protecţia contra insectelor.
Instalaţiile de ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de funcţionare.
Iluminatul încăperilor
Modul de iluminare este determinat de comandantul de unitate. Iluminatul cazărmilor se împarte în iluminat de lucru şi iluminat de
serviciu.
În dormitoare, în orele de somn se lasă iluminatul de servi ciu ; cînd iluminatul se face cu lămpi cu petrol, lămpile de servi ciu ard în
mod normal. La intrarea în cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în coridoare, pe scări şi în toalete, începînd cu înserarea şi
pînă la luminarea de zi, se menţine iluminatul de lucru. Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor de serviciu şi plantoanelor.
Pentru cazuri de avarie sau de întrerupere temporară a iluminatului electric din alte cauze, sergenţii de serviciu pe companii şi pe alte
subunităţi trebuie să dispună de surse de rezervă ale iluminatului, locurile de păstrare a cărora sunt determinate de comandantul de
unitate.
În încăperile unde efectivul acţionează la semnalul „Alarma", la toate ferestrele este prevăzută mascarea luminii cu materiale speciale.

29. Repartizarea timpului în unitatea militară (principii generale).

Repartizarea timpului în unitatea militară se face astfel încît să fie asigurată starea ei de pregătire permanentă în, vederea luptei şi să fie
create condiţiile de efectuare organizată a pregătirii de luptă a efectivului, de menţinere a ordinii, disciplinei militare şi de educaţie a militarilor, de
ridicare a nivelului de cultură, de asigurare comunală multilaterală, de odihnă şi servire a mesei la timp.
Militarilor în termen, precum şi militarilor care satisfac serviciul militar prin contract li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă săptămînal, însă
nu mai puţin de 6 zile de odihnă pe lună.
Militarilor prin contract, antrenaţi la executarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de odihnă şi de sărbătoare, odihna li se oferă în alte zile
ale săptămînii prin hotărîrea comandantului de unitate (subunitate), ţinîndu-se cont de interesele de serviciu.
În cazul antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor serviciului militar peste durata stabilită a timpului săptămînal de serviciu şi
imposibilităţii de a-1 compensa prin odihnă în alte zile ale săptămînii, atunci acest timp se sumează şi se acordă militarilor ca zile suplimentare de odihnă,
care pot fi alăturate la concediul de bază.

30. Conţinutul orarului zilnic în unitatea militară.

Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs de 24 de ore, iar conform unor principii, şi în decurs de o săptămînă se stabileşte de orarul zilnic
şi regulamentul timpului de serviciu.
Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract, suplimentar la orarul zilnic, stabileşte termenele şi durata executării de către aceşti
militari a măsurilor de bază ce reies din îndatoririle serviciului militar.
Orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu sunt stabilite de către comandantul de unitate militară, ţinînd cont de misiu nile ce stau în faţa
unităţii militare.
Orarul zilnic al unităţii militare se află în documentaţia serviciului de zi.
În orarul zilnic trebuie să fie prevăzut timpul pentru înviorarea de dimineaţă, toaleta de dimineaţă şi de seară, inspecţia de dimineaţă, şedinţele de
instrucţie şi pregătirea către acestea, schimbul îmbrăcămintei speciale (de lucru), curăţarea încălţămintei
21
şi spălatul mîinilor înainte de masă, servirea mesei, îngrijirea ar mamentului şi tehnicii militare, munca de educaţie culturală în orele de răgaz şi sportivă
de masă, informarea efectivului, urmărirea emisiunilor de radio şi vizionarea programelor televizate, primirea bolnavilor la punctele medicale, nevoile
personale ale
militarilor (cel puţin 2 ore), plimbarea, apelul de seară şi 8 ore de somn.
Intervalele între primirea hranei nu trebuie să depăşească şapte ore, dar nici să fie mai mici de patru ore.
După prînz, pe parcursul a cel puţin 30 de minute, nu se vor desfăşura şedinţe sau lucrări.
Regulamentul timpului de serviciu al militarilor prin contract trebuie să prevadă timpul sosirii la serviciu şi plecării de la acesta, timpul
întreruperii pentru primirea hranei (prînzului), pregătirii de sine stătătoare (cel puţin patru ore pe săptămînă), pregătirii zilnice către desfăşurarea
şedinţelor şi timpul de pregătire fizică (cu o durată totală de cel puţin trei ore pe săptămînă).
Fiecare săptămînă se organizează ziua de parc şi de gospodărie în scopul întreţinerii armamentului, tehnicii militare şi a altor mijloace
materiale, utilării şi amenajării parcurilor şi obiectivelor bazei materiale de instrucţie, aducerii în ordine a tabe relor militare permanente şi
executării altor genuri de lucrări.
În aceeaşi zi, de obicei, se execută curăţenia generală a tuturor încăperilor, precum şi îmbăierea efectivului.
Duminica şi zilele de sărbătoare sunt zile de odihnă pentru întregul efectiv, cu excepţia celui care execută serviciul de alarmă
(serviciul de luptă) şi serviciul de zi.
În ajunul zilelor de repaus concertele, filmele şi alte măsuri se admite a fi terminate cu o oră mai tîrziu ca de obicei, deşteptarea în
zilele de odihnă să fie declarată mai tîrziu ca de obicei, la o oră stabilită de comandantul de unitate militară.
În zilele de odihnă înviorarea de dimineaţă nu se face.
31. Modalitatea de desfăşurare a deşteptării, inspecţiei de dimineaţă şi apelului de seară.
Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea", sergentul de serviciu pe "companie realizează deşteptarea locţiitorilor
comandanţilor de plutoane şi plutonierului de companie, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea") execută deşteptarea generală a
companiei.
După deşteptare se face înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de di mineaţă şi
inspecţia de dimineaţă.
Pentru inspecţia de dimineaţă la comanda sergentului de serviciu pe companie „Companie, pentru inspecţie — adunarea" locţiitorii
comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile sale în locul desemnat.
La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi cum aceştia respectă regulile de igienă individuală.
Militarii care au nevoie de asistenţă medicală sunt înscrişi de către sergentul de serviciu pe companie în registrul de bolnavi pentru a-i expedia la
punctul medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor depistate, controlează executarea şi raportează rezultatele inspecţiei
locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar aceştia din urmă — plutonierului de companie.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează periodic, de obicei, înainte de stingere.
Seara, înainte de apel, la ora prevăzută în orarul zilnic, sub conducerea plutonierului de companie sau a unuia din locţii torii comandanţilor de
plutoane, se execută plimbarea de seară. Pe timpul plimbării de seară efectivul interpretează cîntece ostăşeşti în componenţa subunităţii. După plimbare, la
comanda sergentului
22
de serviciu pe companie „Companie, adunarea pentru apel", locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile
sale pentru apel. Sergentul de serviciu pe companie, după ce a adunat compania, raportează plutonieru lui de companie sau persoanei care îl
înlocuieşte, adunarea companiei la apelul de seară.
Plutonierul de companie controlează efectivul companiei conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare răspunde: „Prezent". Pentru cei
absenţi, răspund comandanţii de grupe, de exemplu : „în gardă", „în concediu".
După terminarea apelului, plutonierul de companie dă citirii ordinele şi dispoziţiunile, pe care trebuie să le cunoască toţi militarii, ordinul de
distribuţie pentru ziua următoare şi execută (precizează) ordinea de bătaie pentru luptă în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii comandanţilor de
plutoane numesc persoanele de rînd pentru executarea curăţeniei pe ziua următoare. La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea", se aprinde iluminatul de
serviciu şi se instalează liniştea deplină.

32. Destinaţia şi componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi în unitate.

Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor, încăperilor
şi materialelor unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a
infracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul de zi pe unitate pe perioada de instrucţie.
Este prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru serviciul de zi al brigăzii (unităţii) :
— ofiţerul de serviciu pe unitate;
— ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate ;
— subunitatea de intervenţie ;
— garda ;
— ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc ; precum şi mecanicii-conductori (şoferii) la maşinile de tracţiune de serviciu;
— felcerul sau instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele pe punctul medical;
— sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe punctul de control;
— sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de mese şi muncitorii în ospătărie ;
— sergentul de serviciu pe statul major al unităţii;
— toboşarul-gornist de serviciu ;
— agenţii de legătură;
— echipa de pompieri;
— plantonul în serviciul special.
În serviciul de zi pe companie sunt numiţi:
— sergentul de serviciu pe companie ;
— plantonul pe companie.
Numărul de schimburi ale plantoanelor pe companie este determinat de către comandantul de unitate.
Ofiţerul de serviciu pe unitate, ajutorul acestuia, ofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu
pe statul major al unităţii, numiţi din numărul ofiţerilor şi plutonierilor, sunt înarmaţi cu pistoale cu două încărcătoare pline.
23
 Ofiţerul de serviciu pe parc, sergentul de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu pe statul major al unităţii, numiţi din numărul
sergenţilor, ajutorii sergentului de serviciu pe punctul de control, sergentul de serviciu şi plantoanele pe subunităţi, cu excepţia militarilor-femei, care
intră în componenţa serviciului de zi pe cămin, precum şi plantoanele pe parc şi agenţii de legătură sunt înarmaţi cu baionete-cuţit în teci. Baioneta-
cuţit se află pe centură în partea stingă la lăţimea unei palme de cataramă.

33. Modul de numire a personalului în serviciul de zi şi evidenţa serviciilor.

Subunităţile sunt numite la serviciu împreună cu comandanţii săi.
Rîndul la serviciu între plutonieri, ofiţeri şi subunităţi în unitate îl stabileşte şeful de stat major al unităţii.
Rîndul la serviciu în companie între plutoane este ţinut de plutonierul de companie, iar în pluton — de locţiitorul comandantului de pluton.
Numărul de servicii de rînd între soldaţi, sergenţi, plutoni eri şi ofiţeri urmează a fi repartizat uniform şi echitabil. La o- diferenţă mare în
misiunile de serviciu, executate de diferiţi militari în perioade anumite, numărul de servicii pentru ofiţerii şi plutonierii mai ocupaţi pentru timpul
acesta poate fi redus de către comandantul de unitate.
Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sunt
ţinute pentru fiecare lună separat:
— pentru soldaţi — de către locţiitorii comandanţilor de plutoane ;
— pentru sergenţi — de către plutonierul de companie ;
— pentru plutonierii şi ofiţerii conducerii şi ai subunităţilor independente ale unităţii, precum şi pentru comandanţii de batalioane şi
locţiitorii acestora — la statul major al unităţii, pentru ceilalţi plutonieri şi ofiţeri — la statele majore ale batalioanelor.
Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului de serviciu se păstrează timp de un an, apoi se nimicesc.

34. Modul de pregătire a personalului în serviciul de zi.

Comandanţii de subunităţi, de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi, răspund de selecţionarea electivului
şi de pregătirea acestuia de executarea serviciului, de sosirea la timp a personalului pentru serviciul de zi la şedinţă (instructaj) la
persoanele cu funcţii respective ale unităţii şi la apel.
În noaptea care precedează serviciul, persoanele numite pentru serviciu vor fi scutite de toate şedinţele şi lucrările. Pom pierii numiţi
de la echipa de pompieri netitulară de şedinţe şi lucrări, care se execută în locul de dispunere a unităţii, nu sunt scutiţi.
În ziua intrării în serviciu, la orele indicate în orarul de zi, personalului trebuie să i se acorde cel puţin trei ore, iar la intrarea
în gardă peste o zi — cel puţin patru ore pentru pregătirea către executarea serviciului, inclusiv pentru desfăşu rarea şedinţei practice şi
cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
Pregătirea personalului din serviciul de zi, cu excepţia gărzii numite de la companie (baterie), este înfăptuită de către plutonierul
(sau altă persoană cu funcţii numită) de subunitate.
Pregătirea gărzii se realizează în corespundere cu Regula mentul serviciilor în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.
La şedinţă (instructaj) se studiază principiile regulamentelor militare, instrucţiunile şi prevederile de siguranţă, de asemenea, se
controlează dacă efectivul din serviciu cunoaşte obligaţiunile speciale.
24
 Şedinţele practice se desfăşoară în ziua intrării în serviciu la ora indicată în orarul zilnic, în încăperi utilate (locuri desti nate)
pentru executarea serviciului de zi, în locul de dispunere a subunităţii sau la locul de executare a serviciului.
Cu 15 minute pînă la apel, personalul destinat pentru serviciul de zi trebuie să fie gata de executarea serviciului.

35. Activităţile comandanţilor inferiori (sergenţilor) în timpul selectării şi pregătirii personalului pentru serviciu.
Comandanţii de subunităţi, de la care se numeşte personalul pentru serviciul de zi, răspund:
- de selecţionarea efectivului;
- de pregătirea acestuia de executarea serviciului;
- de sosirea la timp a personalului pentru serviciul de zi la şedinţă (instructaj) la persoanele cu funcţii respective ale unităţii şi la apel.
36. Destinaţia, componenţa, înarmarea şi sarcinile serviciului de zi pe companie.
Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi muniţiilor,
încăperilor şi materialelor unităţii (subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a
infracţiunilor, precum şi pentru executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.
În serviciul de zi pe companie sunt numiţi:
— sergentul de serviciu pe companie ;
— plantonul pe companie.
Numărul de schimburi ale plantoanelor pe companie este determinat de către comandantul de unitate.
Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi pe cămin al militarilor-femei, precum şi obligaţiile lui sunt determinate potrivit serviciului
de zi pe companie.
Numărul de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în funcţie de condiţiile de amplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi menţinerea
ordinii interioare.
Sergentul de serviciu pe companie şi plantoanele sunt înarmaţi cu baioneta-cuţit care se află pe centură în partea stingă la lăţimea unei palme
de cataramă.

37. Obligaţiunile sergentului de serviciu pe companie.

Sergentul de serviciu pe companie este numit din rîndul sergenţilor şi, ca excepţie, din numărul celor mai destoinici soldaţi.
El răspunde de executarea întocmai a orarului zilnic si respectarea altor reguli de menţinere a ordinii interioare în companie, de
integritatea armamentului, lăzilor cu muniţii, tunurilor companiei, obiectelor personale ale soldaţilor şi ser genţilor şi de modul de
executare a serviciului de către plan oane. Sergentul de serviciu pe companie se subordonează ofiţe ului de serviciu pe unitate şi
ajutorului acestuia, iar pe linia serviciului interior în companie — comandantului de companie şi plutonierului de companie.
Înainte de apel, noul sergent de serviciu pe companie controlează componenţa personalului destinat pentru serviciul ie zi al
companiei, îl examinează şi îl prezintă plutonierului de companie.
După apel, noul sergent de serviciu, in comun cu vechiul sergent de serviciu, controlează şi primeşte armamentul, lăzile cu muniţii şi ştampilele
pe acestea, materialele conform tabelelor, controlează existenta şi starea de funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor şi de înştiinţare, după care
sergenţii de serviciu îşi pun semnăturile în registrul de primire şi predare a serviciului (anexa 11).
25
 Armamentul se ia în primire bucată cu bucată pe serii şi în complet.
Totodată, se verifică starea de funcţionare a lacătelor, semnalizării de pază, dulapurilor, ştampilelor şi a altor materiale.
După ce a primit serviciul, noul sergent de serviciu, împreună cu cel vechi, sosesc la comandantul de companie, iar în lipsa acestuia — la locţiitorul
comandantului de companie, iar dacă şt acesta lipseşte, atunci — la plutonierul de companie cu raportul despre predarea şi luarea în primire a
serviciului.
De exemplu : „Domnule căpitan, sunt sergentul Stratan, am predat serviciul pe companie". „Domnule căpitan, sunt sergentul inferior
Cobzac, am luat în primire serviciul pe companie".
Sergentul de serviciu pe companie este obligat :
— la darea alarmei să facă deşteptarea efectivului, să în ştiinţeze militarii prin contract ai companiei, pînă la sosirea lor la
companie, să execute dispoziţiunile ofiţerului de serviciu pe unitate ;
— să urmărească îndeplinirea întocmai a orarului zilnic în companie, la ora stabilită, să facă deşteptarea generală a
efectivului companiei;
— să cunoască poziţia companiei şi modul de chemare a ei, existentul în oameni la companie, cîţi oameni se află în serviciul
de zi. cîţi sunt bolnavi, arestaţi, învoiţi din locul de dispunere a unităţii sau trimişi în componenţa echipelor, precum şi existentul şi
consumul exact de armament;
— să distribuie armamentul, cu excepţia pistoalelor, numai la ordinul comandantului sau plutonierului de companie, făcînd
însemnarea corespunzătoare în registrul de distribuire a arma meritului si muniţiei; cînd primeşte armamentul, să verifice seriile şi
dacă acesta este complet ; să păstreze perma nent asupra sa şi să nu transmită cheile de la camera de păstrare a armamentului;
— în cazurile unor evenimente deosebite în companie şi încălcări de prevederi regulamentare în relaţiile dintre soldaţii
sau sergenţii companiei sa ia măsuri de urgenţă pentru a face ordine ; să raporteze imediat aceste cazuri ofiţerului de serviciu pe
unitate şi comandantului de companie sau locţiitorului acestuia, iar în absenţa acestora — plutonierului de companie ;
— sa urmărească existenţa şi starea de funcţionare a mijloa celor de stingere a incendiilor şi a semnalizării de pază a
camerelor de păstrare a armamentului, îndeplinirea cerinţelor de securitate antiincendiară în companie (fumatul să-1 admită
numai în locurile destinate special în acest scop, uscarea echipamentului — numai în uscătorii, să supravegheze respectarea regulilor
la încălzitul sobelor şi de folosire a lămpilor)
— la comanda ofiţerului de serviciu pe unitate, să închidă uşile cazărmii cu zăvoarele, iar accesul vizitatorilor să-1 facă
la apelul de alarmă după cunoştinţa prealabilă ;
— dacă a izbucnit un incendiu, să cheme echipa de pompieri, să ia măsuri de stingere si să raporteze imediat ofiţerului de
serviciu pe unitate şi comandantului de companie, de asemenea, să ia măsuri de evacuare a oamenilor şi de scoatere a armamen tului şi
bunurilor din încăperile aflate în pericol ;
— să schimbe la timp plantoanele la ordinul plutonierului;
— de companie, să trimită subunităţile numite pentru lucru şi diferite echipe, precum şi să expedieze pe toţi cei
îmbolnăviţi la punctul medical;
— la ora stabilită, să-i adune în formaţie pe cei cu învoire din locul de dispunere a unităţii, să raporteze despre aceasta
plutonierului de companie şi. la ordinul acestuia, să-i prezinte ofiţerului de serviciu pe unitate ;
26
 — dacă părăseşte încăperea companiei în interes de serviciu, precum şi pentru timpul odihnei sale, să transmită
executarea atribuţiilor unuia din plantoanele din schimbul liber ;
— sa primească de la plutonierul de companie, după apelul de seară, informaţia despre militarii care lipsesc, iar dacă există
kbsenţe nemotivate — numele, prenumele şi patronimicul lor şi să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate.
De exemplu: „Domnule căpitan, în compania întîi de infanterie motorizată apelul de seară s-a efectuat, toţi oamenii sunt prezenţi, cu
excepţia a doi oameni, care se află în concediu, trei oameni — în servicii, sunt sergentul de serviciu pe companie, sergent Solonari".
— după deşteptare, să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate, prin mijloacele tehnice de transmisiuni, existentul şi
răspîndirile în efectivul companiei, evenimentele ce au avut loc noaptea, iar la necesitate, să prezinte lista militarilor care au
întîrziat din învoire şi a celor care lipsesc nemotivat;
—să urmărească efectuarea minuţioasă a curăţeniei şi
î ntreţinerea încăperilor companiei, menţinerea în ele a tempe raturii stabilite, respectarea normelor de iluminare, încălzire şi
aerisire a încăperilor, existenţa apei de băut în vase şi a apei pentru spălat în rezervoarele spălătoarelor, precum şi efectuarea curăţeniei în
sectorul de teritoriu repartizat companiei ;
— să menţină ordinea pe timpul servirii mesei de către efectivul companiei la indicaţia plutonierului de companie, să prezinte la
timp sergentului de serviciu pe bucătărie notă pentru oprirea hranei persoanelor aflate în serviciu sau celor care lipsesc în in teres de
serviciu ;
— Ia sosirea în companie a şefilor direcţi, începînd
de la conandantul de companie în sus, a ofiţerului de serviciu pe unitate, precum şi a persoanelor din comisia de inspecţie (control) să
dea comanda „Drepţi", să le raporteze şi să-i însoţească prin sectorul companiei.
De exemplu : „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva, raportează ce
anume). Compania este la instrucţie în raionul poligonului de tragere. Sunt sergentul de serviciu pe companie, sergent Solonari".
Altor ofiţeri, plutonieri şi plutonierului de companie sergentul de serviciu pe companie nu raportează, dar numai se prezintă.
La sosirea ofiţerilor din alte subunităţi sergentul de serviciu pe companie, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte la comandantul de companie
în cazul în care comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul de companie şi îi raportează, sergentul de serviciu pe companie, care este
de faţă, nu mai raportează, ci doar se prezintă.

38. Obligaţiunile plantonului pe companie.

Plantonul pe companie se numeşte din rîndul soldaţilor. El răspunde de integritatea armamentului, dulapurilor (lăzilor) cu pistoale, lăzilor cu
muniţii, materialelor companiei şi a obiectelor personale ale soldaţilor şi sergenţilor. Plantonul pe companie este subordonat sergentului de serviciu pe
companie.
Plantonul curent pe companie execută serviciul în interiorul încăperii cazărmii lîngă uşa de intrare, în apropierea camerei pentru păstrarea
armamentului. El este obligat:
— să nu părăsească încăperea companiei fără aprobarea sergentului de serviciu pe companie, să supravegheze permanent camera pentru
păstrarea armamentului;
— să nu dea voie persoanelor străine să intre în încăpere, precum şi să nu permită scoaterea din cazarmă a armamentului, muniţiilor,
27
materialelor şi obiectelor fără aprobarea sergentului de serviciu pe companie ;
— să raporteze imediat sergentului de serviciu pe companie toate evenimentele ce au avut loc în companie, despre încălcările regulilor de
relaţii între soldaţii sau sergenţii companiei, stabilite de regulamente, neregulile constatate şi încălcarea regulilor de prevenire şi stingere a
incendiilor, să ia măsuri de lichidare a lor;
— să trezească efectivul la deşteptarea generală, precum şi noaptea în caz de alarmă sau incendiu, să dea la timp comenzile în conformitate
cu orarul zilnic ;
— să urmărească păstrarea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi să ceară acest lucru de la toţi militarii;
— să nu permită militarilor pe timp rece, mai ales noaptea, să iasă din încăpere dezbrăcaţi;
— să supravegheze ca- militarii să fumeze, să cureţe încălţămintea şi îmbrăcămintea numai în încăperile sau locurile destinate în acest scop ;
— la sosirea în companie a şefilor direcţi, începînd de la comandantul de companie şi mai sus, şi a ofiţerului de serviciu pe unitate să dea
comanda „Drepţi" ; la sosirea în companie a altor ofiţeri ai companiei, precum şi a plutonierului de companie şi a militarilor din alte subunităţi să cheme
sergentul de serviciu.
De exemplu : „Sergentul de serviciu pe companie, la linie".
Plantonului curent îi este interzis să se aşeze, să scoată echipamentul şi să descheie hainele.
Plantonul din schimbul liber este obligat să menţină curăţenia şi ordinea în încăperile companiei şi să nu părăsească încăperea fără aprobarea
sergentului de serviciu pe companie, să-i ajute la facerea ordinii în caz de încălcare a regulilor de relaţii între soldaţii şi sergenţii companiei, prevăzute de
regulamente ; cînd rămîne în locul sergentului de serviciu pe companie, să-i execute îndatoririle.
39. Modalitatea verificării stării antiincendiare, mijloacelor de stingere a incendiilor şi respectării de către efectiv a măsurilor securităţii
antiincendiare în timpul preluării serviciului de zi. Măsuri generale de prevenire şi stingere a incendiilor, organizate în unităţile şi subunităţile
militare.
1. Teritoriul unităţii militare trebuie curăţat în permanenţă de gunoi şi de iarbă uscată.
Toate depozitele, acoperişurile, platformele cu muniţie, secţiile producţiilor de bază şi auxiliare, laboratoarele, liniile de înaltă tensiune, staţiile
electrice şi transformatoarele, coşurile cazangeriilor, castelele de apă, depozitele de carburanţi şi lubri-fianţi şi de alte mijloace materiale trebuie să fie dotate
cu paratrăsnete şi cu alte sisteme de siguranţă contra incendiilor şi exploziilor, în corespundere cu normele şi regulile în vigoare.
Căile de acces spre sursele de apă pentru stingerea incen diilor, spre clădiri, precum şi toate drumurile de pe teritoriul unităţii trebuie să fie în
permanenţă libere pentru circulaţia maşinilor de pompieri.
2. În scopul siguranţei contra incendiilor se interzice :
— aprinderea focului la distanţe mai mici de 50 m de diferite construcţii, platforme cu materiale şi tehnică' militară, precum şi fumatul,
folosirea aparatelor cu flacără în parcuri, depozite, hangare şi alte încăperi de acest fel;
— încălzirea sobelor defecte, folosirea pentru aprinderea focului a lichidelor carburante ; lăsarea materialelor inflamabile aproape de sobe,
iar sobele care se încălzesc — fără supraveghere ; uscarea îmbrăcămintei pe sobe, hogeacuri, precum şi în dreptul vetrei; aprinderea focului în
sobe în orele de odihnă
(somn) a personalului. Cînd se face focul în sobe, coşurile se curăţă de funingine o dată la două luni;
— încălzirea cu flacără (torţe, lămpi de benzină) a conductelor de apă şi de altă natură din clădiri; conductele şi construcţiile clădirilor se
încălzesc numai cu aburi, apă fierbinte şi alte mijloace care prezintă siguranţă contra incendiilor ;
28
 — amenajarea în încăperile de la subsolul clădirilor de ateliere şi depozite, legate de prelucrarea sau depozitarea lichi delor carburante
şi a materialelor uşor inflamabile ;
— blocarea accesului spre mijloacele de stingere a incendiului, panouri şi întrerupătoare electrice ; depozitarea m poduri, pe scări şi pe
coridoare a materialelor inflamabile ; instalarea de pereţi despărţitori, amenajarea în aceste încăperi de ateliere şi laboratoare, precum şi locuinţe ;
— folosirea mijloacelor de stingere a incendiului în alte scopuri;
— folosirea instalaţiilor şi utilajelor electrice defecte, utili zarea aparatelor electrice de încălzire fără suport ignifug, precum şi înlocuirea
siguranţelor (buşoanelor) de la tablourile de distribuţie cu sîrme sau alte obiecte ;
— învelirea becurilor electrice cu hîrtie şi pînză; tapetarea conductorilor electrici sau acoperirea cu panouri şi alte obiecte ; folosirea firelor
de telefon pentru construirea reţelei electrice de iluminat;
— predarea sub pază a întreprinderilor (depozitelor) necontrolate sub aspectul siguranţei contra incendiilor.
3. Dezinfecţia şi uscarea îmbrăcămintei se execută în camere de dezinfectare (uscătorii) tip sub supraveghere permanentă, înainte de
introducerea îmbrăcămintei în camerele de dezinfectare, buzunarele se întorc pe dos.
Pe timpul dezinfecţiei şi uscării îmbrăcămintei se interzice :
— ridicarea temperaturii din interiorul camerelor peste normele stabilite ;
— supraîncărcarea camerelor şi uscătoriilor cu îmbrăcăminte;
— introducerea în camere a hainelor îmbibate cu uleiuri şi lichide combustibile ;
— aşezarea îmbrăcămintei pe reţeaua de protecţie a camerelor.
4. În statui major, în cazărmi, cluburi şi încăperile de producţie fumatul este permis numai în locuri special stabilite, cu siguranţă contra incendiilor şi
cu ventilaţie prin aspiraţie.
5. Coridoarele, trecerile, ieşirile principale şi de rezervă, scările trebuie să fie în permanenţă libere pentru circulaţie şi să nu se blocheze. Uşile
de ieşire din statul major, din cazărmi, ateliere, cluburi şi alte încăperi trebuie să se deschidă în afară. Se interzice astuparea uşilor de rezervă şi
căptuşirea cu materiale inflamabile a pereţilor şi tavanelor scărilor şi coridoarelor.
6. Uneltele şi mijloacele de stingere a incendiilor, bazinele de apă, hidrantele şi gurile de incendiu trebuie să fie în stare bună de funcţionare, iar locul
lor să fie marcat cu indicatoare standardizate.
Numărul de unelte şi mijloace de stingere a incendiilor din clădiri şi de la obiective se stabileşte după norme speciale. Pe teritoriul depozitelor,
parcurilor, în hangare şi încăperile de producţie mijloacele şi uneltele de stingere a incendiilor trebuie să se păstreze pe panouri.
7. La aparatele de telefon trebuie să existe tăbliţe cu numărul de telefon al celei mai apropiate echipe de pompieri, iar pe teritoriul unităţii militare,
pentru darea semnalului alarmei de incendiu, trebuie să existe mijloace de semnalizare acustică.
8. Zilnic, la ora stabilită de comandantul de unitate, înainte de închidere, toate atelierele, magaziile, depozitele, parcurile, hangarele şi alte încăperi
de producţie, unde există pericol din punctul de vedere al incendiilor, se verifică de către şefii de depozite, şefii de magazii, şefii de ateliere, ofiţerul de
serviciu pe parc şi
pompierii de serviciu în unitate ; toate neajunsurile depistate se înlătură pînă la închiderea încăperilor (magaziilor), iar reţelele electrice se
deconectează de la întrerupătoarele exterioare.

29
 Drept confirmare a respectării regulilor de siguranţă contra incendiilor în aceste cazuri este fişa de control, care se înmînează de către pompierul de
serviciu persoanei care închide obiectivul. Şefii de magazii, şefii de depozite şi ofiţerul de serviciu pe parc, la predarea obiectivului sub pază, transmit
fişele şefului gărzii. La ora stabilită de comandantul de unitate, şeful pichetului de pompieri primeşte fişele de la şeful gărzii.
9. Măsuri suplimentare de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile militare se desfăşoară în conformitate cu regulamente le şi instrucţiunile
speciale.

40. Acţiunile sergentului de serviciu pe companie în timpul eliberării şi primirii armamentului şi muniţiilor militarilor.
Armele sunt eliberate efectivului de către sergentul de serviciu pe subunitate la comanda comandantului sau plutonierului subunităţii. Pistoalele - soldaţilor
şi sergenţilor, cartuşele - pentru gărzi, sunt eliberate de către plutonierul subunităţii doar cu permisiunea comandantului de subunitate. Cartuşele pentru sergentul ce
serviciu pe subunitate sunt eliberate-de către plutonierul subunităţii la dispoziţia ofiţerului de serviciu pe unitate.
Arma ofiţerilor şi plutonierilor batalionuiul şi cartuşele la ea sunt eliberate de către plutonietul subunităţii în conformitare cu modul indicat de comandantul de
unitate. Cartuşele de instrucţie pentru instrucţii sunt eliberate de către plutonierul subunităţii conducătorului instrucţiilor sub semnătură în registrul de eliberare a armelor şi
muniţiilor.
Eliberarea armelor şi muniţiilor efectivului pentru aplicaţii, instrucţii, gărzii de asemenea, pentru curăţare se efectuează sub semnătură personală în registrul de
eliberare a armelor şi muniţiilor.
Sergentul de serviciu predă amamentul după serie, număr şi complet şi face însemnări în registrul de distribuire a armanentului şi muniţiei.
La primirea armamentului să verifice seriile şi dacă acessta este complet.

41. Acţiunile personalului de serviciu de zi în caz de alarmă, atac asupra efectivului şi subunităţii.
La anunţarea semnalului „Alarmă” sergentul de serviciul pe companie este obligat:
- să precizeze semnalul primit la ofiţerul de serviciu pe unitate;
- să ridice militarii subunităţilor pe timp de noapte cu comanda: „Companie deşteptarea, Alarmă”;
- la aflarea subunităţii în afara companiei de trimis un planton pentru înştiinţare;
- C+05 - să distribuie militarilor armele cu înscrierea în registrul de distribuire a armamentului;
- C+10 - să trimită curierii pentru înştiinţarea militarilor prin contract;
- C+20 - să numească un planton înarmat la întrare pentru companiei;
- C+50 - să predee serviciul noului sergent de serviciu pe companie;
- C+60 - să raporteze ofiţerului de serviciu pe institut despre schimbul serviciului.
Cu sosirea comandantului de companie de raportat despre îndeplinirea activităţilor şi de activat conform indicaţiilor ofiterului de srviciu. În cazul
anunţării pentru a ridica militarii pe alarmă de execuţie pentru stingerea incendiilor sau lichidarea dezastrelor antichimice de anunţat ofiţerii şi subofiţerii
companiei. La anunţarea stării capacităţii de luptă să acţioneze conform ordinei de bătaie pentru luptă a companiei.

42. Acţiunile personalului serviciului de zi în caz de incendiu

În scopul preîntâmpinării şi respectării regulilor de protecţie contra incendiilor servicu de zi ste obligat:

30
 - să urmărească respectarea corectă a regulilor de protecţie împotriva incendiilor de către militari, existenţa şi starea de funcţionare a mijloacelor de
stingerea incendiilor şi starea de stingere a incendiilor;
- să supravegheze ca culoarele, trecerile şi ieşirile, inclusiv cele de rezervă să fie menţinute permanent libere şi să fie încuiate şi sigilate, iar cheile să
se afle la sergentul de serviciu pe companie;
- să supravegheze ca militarii să fumeze numai în încăperile sau locurile destinate în acest scop.
Serviciu de zi este obligat:
- să anunţe alarma de incendiu şi să i-a măsuri de scoatere a armamentului, muniţiei şi bunurilor materiale ale subunităţilor;
- imediat de raportat ofiţerului de serviciu pe unitate şi de chemat comandantul de subunitate;
- să acţioneze energic pentru lichidarea incendiului aplicând mijloace de stingere;
- la izbucnirea incendiului de raportat ofiţerului de serviciu pe unitate şi comandantului de subunitate şi de anunţat prin telefon Pichetul de pompieri.

43.Acţiunile sergentului de serviciu pe companie şi comandanţilor inferiori la deşteptare, înviorare, tualetei şi inspecţia de dimineaţă
Dimineaţa, cu 10 minute pînă la semnalul „Deşteptarea", sergentul de serviciu pe companie realizează deşteptarea locţiitorilor comandanţilor de
plutoane şi plutonierului de companie, iar la ora stabilită (la semnalul „Deşteptarea") execută deşteptarea generală a companiei.
După deşteptare se face înviorarea de dimineaţă, curăţenia încăperilor şi teritoriului, aranjarea aşternutului, toaleta de di mineaţă şi inspecţia de
dimineaţă.
Pentru inspecţia de dimineaţă la comanda sergentului de serviciu pe companie „Companie, pentru inspecţie — adunarea" locţiitorii
comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în formaţie subunităţile sale în locul desemnat; cei sosiţi în misiune se adună la flancul stîng.
Sergentul de serviciu pe companie, după ce a adunat compania, raportează plutonierului pregătirea companiei către inspecţie. La comanda plutonierului de
companie, locţiitorii comandanţilor de plutoane şi comandanţii de grupe execută inspecţia de dimineaţă. Militarii prin contract asistă la inspecţia de
dimineaţă periodic.
La inspecţiile de dimineaţă se verifică prezenţa militarilor, aspectul lor exterior şi cum aceştia respectă regulile de igienă individuală.
Militarii care au nevoie de asistenţă medicală sunt înscrişi de către sergentul de serviciu pe companie în registru de bolnavi pentru a-i expedia la
punctul medical al unităţii.
La inspecţia de dimineaţă comandanţii de grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor depistate, controlează executarea şi rapor tează rezultatele inspecţiei
locţiitorilor comandanţilor de plutoane, iar aceştia din urmă — plutonierului de companie.
Starea picioarelor, ciorapilor (obielelor) şi a lenjeriei de corp se controlează periodic, de obicei, înainte de stingere.
44.Activitatea comandanţilor inferiori privind menţinerea ordinii regulamentare în subunitate.
Sarcinile ce stau în faţa comandanţilor inferiori privind menţinerea ordinei regulamentare în subunităţi:
- să cunoască bine situaţia în colectiv, să informeze la timp comandantul despre fenomenele negative posibile şi să ia măsurile eficiente de
neutralizare a lor;
- în absenţa ofiţerilor şi plutonierilor, mai eu seama pe timp de noapte, să pună capăt în mod hotărît oricărui -caz de situaţii conflictuale dintre militari
prin. folosirea puterii obşteşti şi să ia măsuri de urgenţă întru înştiinţarea persoanelor cu funcţii de răspundere;
- să depisteze la timp pe aşa-zişii «lideri» din colectivele ostăşeşti," care se deosebesc prin egoism, cruzime, tendinţă de a-şi supune alţi oameni
în detrimentul cerinţelor regulamentare, de a obţine privi legii nemeritate;
31
 - să ajute în mod activ comandantul, ajutorul pentru munca cu efectivul în tălmăcirea pentru efectiv a cerinţelor Legilor Republicii Moldova, ale
regulamentelor militare, a importanţei unei prietenii durabile în rezolvarea cu succes a problemelor ce stau în faţă subunităţii;
- să contribuie prin toate mijloacele la menţinerea în subunitate a unei ordini regulamentare stricte. Să curme orice încercări de insultă a demnităţii
naţionale a ostaşilor, de batjocură faţă de cei mai slabi din punct de vedere fizic, precum şi faţă de ostaşii tineri, care dau dovadă de caracter închis şi de
instabilitate psihică;
45.Activitatea comandanţilor inferiori în timpul şedinţelor de instrucţie
Şedinţele încep şi se termină la semnal în orele stabilite de orarul zilnic.
Înainte de ieşirea la şedinţe, comandanţii de grupe şi locţii torii comandanţilor de plutoane verifică prezenţa subordonaţilor şî dacă aceştia sunt
îmbrăcaţi regulamentar, dacă echipamentul este ajustat şi armele nu sunt încărcate.
După terminarea şedinţelor şi aplicaţiilor, comandanţii de subunităţi trebuie să controleze personal existenţa şi integritatea întregului armament,
tehnici militare şi mijloacelor de antrenament de instrucţie, precum şi existentul în armamentul de infanterie, muniţii. Armele şi cartuşierele se controlează de
către comandanţii de grupe. Rezultatele controlului se raportează în mod ierarhic. Muniţiile neconsumate şi tuburile se predau în modul stabilit.
După terminarea şedinţelor şi aplicaţiilor se execută curăţatul armamentului şi instrumentului pentru lucrările de terasamente, îngrijirea tehnică a
armamentului şi tehnicii militare, precum şi curăţenia locurilor de desfăşurare a şedinţelor.

46. Acţiunile comandanţilor inferiori la desfăşurarea plimbării şi apelului de seară.

Seara, înainte de apei, la ora prevăzuta in orarul zilnic, sub conducerea plutonierului de companie sau a unuia din locţiitorii comandanţilor de
plutoane, se execută plimbarea de seară. Pe timpul plimbării de seară efectivul interpretează cîntece ostăşeşti în componenţa subunităţii. După plimbare, la
comanda sergentului de serviciu pe companie „Companie, adunarea pentru apel", locţiitorii comandanţilor de plutoane (comandanţii de grupe) adună în
formaţie subunităţile sale pentru apel. Sergentul de serviciu pe companie, după ce a adunat compania, raportează plutonierului de companie sau
persoanei care îl înlocuieşte, adunarea companiei la apelul de seară.
Plutonierul de companie sau persoana care îl înlocuieşte, după ce a dat comanda „Drepţi", începe apelul. La începutul apelului, el spune gradele
militare, numele militarilor înscrişi pe veci, pentru faptele vitejeşti, în lista companiei sau ca soldaţi de onoare. La pronunţarea numelor acestor militari,
locţiitorul comandantului primului pluton raportează: „Cutare (gradul militar şi numele) a căzut cu moarte de erou în luptă pentru libertatea şi
independenţa Patriei" sau „Soldatul de onoare al companiei (gradul militar şi numele) se află în rezervă".
După aceasta, plutonierul de companie controlează efecti vul companiei conform listei nominale. Auzindu-şi numele, fiecare răspunde : „Prezent".
Pentru cei absenţi, răspund comandanţii de grupe, de exemplu : „în gardă", „în concediu".
După terminarea apelului, plutonierul de companie dă citirii ordinele şi dispoziţiunile, pe care trebuie să le cunoască toţi militarii, ordinul de
distribuţie pentru ziua următoare şi execută (precizează) ordinea de bătaie pentru luptă în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii comandanţilor
de plutoane numesc persoanele de rind pentru executarea curăţeniei pe ziua următoare. La ora stabilită se dă semnalul „Stingerea", se
aprinde iluminatul de serviciu şi se instalează liniştea deplină.

47.Modul şi regulile de purtare a uniformei militare.

Este firesc că ţinuta vestimentară a tînărului militar trebuie să fie curată şi îngrijită, iar forma şepcii sau cozorocului să nu fie schimbată.

32
 - cascheta şi căciula nu se vor aşeza nici prea pe frunte, nici prea pe spate
şi nici exagerat într-o parte. La şapcă să existe permanent un ac cu o aţă, iar în
buzunar doi - trei nasturi de diferite măsuri.
- încălţămintea va fi fără rosături la tocuri, lustruită.
- în buzunar tînărul trebuie să poarte o batistă curată, împăturită.
- nu se vor umple buzunarele cu diferite lucruri mici; carneţele, chei, hîrtii, pentru că atunci ţinuta generală va avea un aspect neplăcut.
- pantalonii uniformei trebuie să fie bine călcaţi, nu trebuie să fie nici scurţi nici prea lungi, ca să atingă pămîntul.
- şosetele obligatoriu să fie de culoarea uniformei.

48.Măsurile şi regulile sanitaro-igienice şi antiepidemice în unităţile militare.

Fiecare militar trebuie să se îngrijească de păstrarea sănătăţii sale, să nu tăinuiască afecţiunile, să respecte cu rigurozitate regulile de igienă
personală şi socială şi să se lase de proastele obiceiuri (fumat, consum de alcool şi mijloace narcotice).
Executarea regulilor de igienă individuală include:
- spălatul de dimineaţă, inclusiv al dinţilor, precum şi al picioarelor înainte de somn;
- bărbieritul, tunsul şi tăiatul unghiilor la timp ;
- îmbăierea săptămînală cu schimbul lenjeriei de corp şi de pat, obielelor şi ciorapilor ;'
- menţinerea în curăţenie a îmbrăcămintei, încălţămintei şi aşternutului, schimbul la timp al guleraşelor.
Militarilor-femei, cînd poartă uniforma militară, li se interzice: să poarte părul răsfirat sau codiţă împletită; să vopsească părul în culori vii
(ţipătoare) sau să-1 decoloreze; să fixeze părul cu spelci de masă plastică sau de lemn ; să poarte peruci, şenioane ; să vopsească sprîncenele, să încleie
gene, să facă alunele şi unghii artificiale, să poarte unghii prea lungi; să-şi grimeze exagerat faţa.
Regulile de igienă socială includ : menţinerea curăţeniei în dormitoare, toalete şi în alte camere de folosinţă în comun, aerisi rea regulată a încăperilor
; menţinerea curăţeniei în locurile publice, precum şi pe teritoriul de dispunere a unităţii.
Pentru asigurarea rezistenţei militarilor faţă de bolile infecţioase, se fac vaccinări de protecţie.
Militarul este obligat să raporteze în ordine ierarhică cazurile de apariţie a bolilor infecţioase în rîndul persoanelor care locuiesc cu el în acelaşi
apartament (cameră din cămin) şi să execute obligaţiile de serviciu cu aprobarea comandantului de unitate conform deciziei şefului serviciului
medical.

49.Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului.

Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului se efectuează în scopul sporirii rezistenţei organismului lor la diverse modificări bruşte ale factorilor
fizici ai mediului ambiant, la condiţii legate de specificul serviciului militar şi de executare a misiunilor de luptă.
Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului sunt înfăptuite de către comandanţii (şefii) acestora sub controlul sistematic al şefului serviciului
medical şi şefului pentru pregătirea fizică şi sport.
Pregătirea fizică şi sportivă a efectivului trebuie să se înfăptuiască în mod sistematic şi fără întreruperi prin folosirea complexă a factorilor apă, soare
şi aer.

33
 Ocupaţiile cu pregătirea fizică şi sportul se înfăptuiesc la înviorarea de dimineaţă, la şedinţele de instrucţie, pe timpul activităţii sportive de masă,
în procesul activităţii de instrucţie şi de luptă a militarilor, precum şi pe timpul antrenamentelor de sine stătătoare.
La şedinţe se execută exerciţii fizice cu folosirea diverselor procedee de antrenament şi de dozare a efortului fizic, ţinîndu-se cont de apartenenţa
militarilor la un gen de armă sau altul, de vîrstă şi starea de sănătate.
Ocupaţiile cu sportul se desfăşoară în secţiile sportive şi în echipe în orele stabilite în orarul zilnic şi regulamentul timpului de serviciu.

50.Modul de învoire a militarilor din locul de dispunere a unităţii.

Militarii în termen au dreptul să se deplaseze liber în locul de dispunere a unităţii militare şi în limitele garnizoanelor în care ei sunt învoiţi din
teritoriul de dislocare a unităţilor militare. Militarii prin contract pot pleca în afara garnizoanelor, pe al cărui teritoriu îşi satisfac serviciul militar, cu
aprobarea comandantului de unitate militară.
Militarii în termen primesc învoiri în afara locului de dispunere a unităţii de la comandantul de companie în zilele, orele şi modul stabilite de
comandantul de unitate. Concomitent din subunitate pot pleca în învoire cel mult 30% din militari. Soldaţii pleacă în învoiri din locul de dispunere a unităţii
după depunerea Jurămîntului militar. Sîmbăta şi în zilele din ajunul sărbătorilor învoirea se admite pînă la ora 24.00, iar duminica şi în zilele de sărbătoare
— pînă la apelul de seară.
Pentru aprobarea învoirii militarii se adresează şefului său nemijlocit.
De exemplu : „Domnule sergent. Rog să mi se permită o învoire pînă la ora 20.00".
Locţiitorii comandanţilor de plutoane prezintă listele de învoire ale militarilor în termen, semnate de comandanţii de plutoane, plutonierului de
companie pentru raport comandantului de companie.
La ora stabilită, sergentul de serviciu pe companie adună militarii care pleacă în învoire şi raportează plutonierului de companie.
Plutonierul de companie îi inspectează vizual pe militarii învoiţi, controlează dacă sunt bărbieriţi şi tunşi, starea şi ajustarea îmbrăcămintei şi
încălţămintei, dacă cunosc regulile de dare a salutului militar, de comportare în stradă şi în alte locuri publice. După aceasta, plutonierul înmînează
acestora biletele de voie, semnate de comandantul de companie. Sergentul de serviciu pe companie îi înscrie pe cei ce pleacă în învoire în registru,
întocmeşte lista lor şi îi prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate.
Soldaţii şi sergenţii în termen, care pleacă în învoire în afara locului de dispunere a unităţii, trebuie să aibă asupra sa livretul militar.
Biletul de voie este valabil numai în perimetrul garnizoanei sale.
La înapoierea din învoire militarii se prezintă ofiţerului de serviciu pe unitate şi raportează sosirea.
De exemplu : „Domnule sergent, sunt soldatul Popescu, m-am prezentat din învoire. în timpul învoirii nu am fost observat (sau am fost
observat pentru... de către...)".
Sergentul de serviciu pe companie notează în registrul celor plecaţi în învoire ora sosirii şi predă biletele de voie plutonierului de companie.

51.Modul de organizare a serviciului interior în parc.

Parc se numeşte teritoriul amenajat pentru păstrarea, întreţinerea, repararea şi punerea în stare de luptă a armamentului şi tehnicii militare.
Parcurile pot fi permanente şi de campanie.
Maşinile se scot din parc pe baza ordinului de distribu ţie aprobat în ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică şi de întreţinere bună, cu şoferi,
care au la mînă document de identitate şi permis de conducere, care au trecut controlul medical înainte de cursă şi sunt admişi pentru cursă, cu ordine de
34
transport semnate de locţiitorul comandantului de unitate pentru armament (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea armamentului şi tehnicii
militare) şi care au viza şefului punctului de control tehnic despre starea bună a maşinii, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile
vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Folosirea maşinii se planifică punîndu-se la socoteală timpul necesar şoferilor pentru întreţinerea maşinilor, pentru
pregătirea lor pentru cursă şi pentru odihnă.
Scoaterea maşinilor neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi numai cu permisiunea comandantului de unitate.
În zilele de odihnă şi de sărbători scoaterea maşinilor din parc se reduce la minimum.
52. Menţinerea ordinii interioare şi programului de lucru în parc
În timpul stabilit pentru lucru şi şedinţe de pregătire personalul are acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, plutonierilor sau
sergenţilor.
Militarii prin contract din unitate pot intra în parc în timpul -stabilit pentru lucru pe baza legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în parc cu
chestiuni de serviciu, cîte unul, au acces în parc pe baza livretelor militare cu aprobarea locţiitorului comandantului de unitate pentru armament, despre care
fapt acesta din urmă îl informează pe ofiţerul de serviciu pe parc.
Echipajele (şoferii) sosite pentru scoaterea maşinilor în cursă au acces în parc pe baza foilor de parcurs.
Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc mi nai pe baza permiselor valabile o singură dată, semnate de locţiitorul comandantului de
unitate pentru armament, şi fiind însoţite de un militar numit special.
Accesul la maşini şi altă tehnică militară din parc este permis mitarilor responsabili de ele cu aprobarea persoanelor admise la deschiderea depozitelor
şi încăperilor din parc.
Ordinea de acces la maşini şi altă tehnică militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul unităţii şi este expusă în in-jmicţiunile respective.
Ordinea de păstrare şi eliberare a cheilor de la broasca d e contact, de la trapa maşinii, de la încăperile din parc şi de la porţile parcului trebuie
să asigure ieşirea în termen a maşinilor din parc, de asemenea, să excludă folosirea lor arbitrară de către personal.
Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sunt numiţi ofiţerul de serviciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-conductori (şoferi) ai maşinilor de
tracţiune.
Plantoanele sunt repartizate de către ofiţerul de serviciu pe parc pe la intrările în parc, iar în timpul lucrărilor — şi pe teritoriul parcului.
Parcurile permanente şi cele de campanie sunt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de către gardă cu santinele. Dacă parcurile sunt amenajate cu
mijloace tehnice de pază sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.

53.Obligaţiunile ofiţerului (sergentului) de serviciu pe parc şi îndeplinirea lor practică

În brigadă ofiţerul de serviciu pe parc se numeşte din rîndul ofiţerilor sau plutonierilor, iar într-un batalion indepen dent el poate fi
numit din rîndul plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de ordinea interioară în parc şi de executarea serviciului de către personalul de
serviciu pe parc. Ofiţerul de serviciu pe parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia serviciului interior în parc —
locţiitorului comandantului de unitate pentru armament, iar acolo unde această funcţie nu este pre văzută în state — şefului serviciului auto
sau şefului unuia din serviciile tehnice din unitate.
Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (şoferii) maşinilor de tracţiune.
Noul ofiţer de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la locţiitorul comandantului de unitate pentru armament la instructaj.

35
 După apel, noul ofiţer de serviciu pe parc ia în primire de la vechiul ofiţer de serviciu documentele şi bunurile, controlează împreună cu el
teritoriul parcului şi toate încăperile din parc şi ia în primire, după inventar, încăperile, depozitele din parc sigilate, precum şi armamentul,
tehnica militară şi instalaţiile aflate sub acoperişuri şi pe platforme neacoperite.
El trece în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce nu pot fi înlăturate în timpul luării în primire.
Despre predarea şi primirea serviciului vechiul şi noul ofiţer de serviciu raportează locţiitorului comandantului de unitate pentru armament şi
ofiţerului de serviciu pe unitate.
Ofiţerul de serviciu pe parc este obligat:
— să se găsească în camera ce i s-a destinat; dacă pleacă cu probleme de serviciu, cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în
locul său pe plantonul schimbului liber şi să-i comunice acestuia locul unde a plecat şi pentru cît timp ;
— să controleze minuţios la toate persoanele care intră în parc permisele de intrare şi actele, notînd pe permisele valabile o singură dată ora
sosirii şi plecării din parc; după terminarea schimbului să transmită permisele în subunitatea de servicii tehnice a unităţii militare;
- să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor desemnate prin ordinul pe unitate, notînd aceasta în registrele
respective, să asiste la deschiderea lor ;
- să dea aprobare personal pentru ieşirea din parc a maşinilor şi deplasarea lor în interiorul parcului;
- să completeze, după regulile stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-înapoierii tehnicii din şi în parc ;
- să supravegheze înapoierea la timp în parc a maşinilor din cursă, iar în cazul cînd ele se reţin — să raporteze ofiţerului de serviciu pe
unitate ;
- să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească, e asemenea, ca
pe teritoriul parcului să nu pătrundă persoane străine ;
— să urmărească respectarea orarului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în parc şi de care subunităţi, să nu permită
executarea în parc a lucrărilor care nu sunt legate de ntreţinerea şi repararea maşinilor şi altor categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;
- să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul maşinilor în stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi
armamentului ;
- să urmărească menţinerea curăţeniei şi ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi respectarea normelor de pro tecţie a mediului
înconjurător ;
- în perioada de timp rece să urmărească încălzirea corectă şi la timp a sobelor din încăperile parcului şi din încăperile cu instalaţii de încălzire
a apei şi uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile ; în depozitele neîncălzite şi platformele neacoperite ale parcului să
verifice dacă s-a evacuat
apa din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger puternic să verifice dacă au fost scoase de pe maşini acumulatoarele şi dacă au fost puse tăbliţele
respective ;
— să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea
incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum şi starea de pregătire a maşinilor de tracţiune pentru caz de incendiu ;
— să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a maşinilor şi altor categorii de tehnică înapoiate în parc ;
— să nu permită parcarea maşinilor neprevăzute de program ;
— să controleze ca seara, după terminarea tuturor lucrărilor în parc, să fie stinse luminile în încăperi şi lăsată numai iluminarea de serviciu, iar
36
în exteriorul parcului luminile să fie aprinse ;
— să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor (platformelor împrejmuite), destinate pentru păstrarea
lichidelor tehnice otrăvitoare ;
— la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd de la locţiitorii comandantului unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu pe unitate să-i
întîmpine şi să le dea raportul.
De exemplu: „Domnule maior. în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (sau s-a întîmplat cutare şi cutare lucru).
Ofiţerul de serviciu pe parc, locotenent Petcu".
După raport, ofiţerul de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful) sosit pe teritoriul parcului.
În cazul cînd comandantul (şeful) sosit este întîmpinat de comandantul unităţii sau locţiitorul lui pentru armament şi-i dă raportul, ofiţerul de serviciu
pe parc nu-i raportează, ci numai se prezintă.
Ofiţerul de servciu pe parc permite ieşirea maşinilor din parc în modul stabilit.
În cazul izbucnirii unui incendiu în parc, ofiţerul de serviciu pe parc cheamă imediat echipa de pompieri, ia măsuri pentru stingerea
incendiului, scoaterea maşinilor şi salvarea armamentului, tehnicii militare şi a altor materiale şi raportează despre cele întîmplate ofiţerului de
serviciu pe unitate, comandantului unităţii şi locţiitorului lui pentru armament.
La terminarea lucrului în parc ofiţerul de serviciu pe parc controlează ca în toate încăperile şi pe teritoriul parcului să fie respectate regulile
de securitate antiincendiară şi de prolecţie a mediului înconjurător, să fie totul în ordine ; ia în primire la comandanţii de subunităţi încăperile din parc,
depozitele, platformele, dă aprobare pentru sigilarea lor şi suplimentar le sigilează cu ştampila sa. După controlul parcului, împreună cu personalul serviciului
de pompieri, şi primirea fişei de pompier, el predă parcul sub paza gărzii.

54.Obligaţiunile plantonului pe parc şi îndeplinirea lor practică.

Plantonul pe parc se numeşte din rîndul soldaţilor şi trgenţilor. El răspunde de respectarea ordinii stabilite în parc şi de ieşirea şi intrarea
maşinilor în parc în modul stabilit. Plantonul t parc se subordonează ofiţerului de serviciu pe parc.
Plantonul pe parc este obligat:
- să permită accesul militarilor în parc, de asemenea, ieşirea dinn parc şi intrarea în parc a maşinilor şi altei tehnici numai cu a probarea ofiţerului
de serviciu pe parc ;
- să urmărească menţinerea curăţeniei şi a ordinii în parc ;
- să nu permită fumatul şi aprinderea focului în încăperi şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special stabilite şi amenajate pentru
aceasta ;
- să supravegheze ca maşinile să fie scoase (aduse) de la (la) locul de staţionare numai cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe parc :
- în cazul izbucnirii incendiului, să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe parc şi să ia măsuri pentru stingerea lui;
- despre toate actele de încălcare a ordinii în parc să raporteze imediat ofiţerului de serviciu pe parc.
Următorul planton se postează la intrarea în parc, iar plantonul schimbului liber, pe timpul lucrărilor în parc, se află pe teritoriul parcului şi
urmăreşte respectarea ordinii interioare în parc, a regulilor de securitate incendiară şi nu părăseşte locul său de aflare fără aprobarea ofiţerului de
serviciu pe parc.

37
 55.Acţiunile personalului de serviciu pe parc la accesul militarilor în parc, ieşirea (întoarcerea) maşinilor din (în) parc
Maşinile se scot din parc pe baza ordinului de distribuţie aprobat în ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică şi de întreţinere bună, cu
şoferi, care au la mînă document de identitate şi permis de conducere, care au trecut controlul medical îna inte de cursă şi sunt admişi pentru cursă, cu
ordine de transport
semnate de locţiitorul comandantului de unitate pentru armament (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea armamen tului şi tehnicii militare)
şi care au viza şefului punctului de control tehnic despre starea bună a maşinii, precum şi viza ofiţe rului de serviciu pe parc despre indicaţiile
vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Folosirea maşinii se planifică punîndu-se la socoteală timpul necesar şoferilor pentru întreţinerea maşinilor,
pentru pregătirea lor pentru cursă şi pentru odihnă.
Scoaterea maşinilor neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi numai cu permisiunea comandantului de unitate.
În zilele de odihnă şi de sărbători scoaterea maşinilor din parc se reduce la minimum.
Cînd pleacă în cursă două şi mai multe maşini, este numit un şef de coloană.
Cînd se transportă oameni şi încărcături explozive, atît în coloane, cît şi cu maşini singulare, pentru fiecare maşină este numit un şef. În alte
cazuri, şefii de maşină se numesc pe măsura necesităţii prin decizia comandantului de unitate.

56. Regulile securităţii antiincendiare în parcuri

Tehnica militară (aeronavele) se dispune astfel încît între ele să rămînă culoare de trecere, necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de
incendiu.
Pentru a preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare, se interzice categoric :
— alimentarea cu carburanţi a maşinilor aflate pe locuri de parcare şi păstrarea maşinilor (navelor aeriene) care au rezervoare şi conducte
cu scurgeri de carburanţi;
— păstrarea carburanţilor, lubrifianţilor şi a ambalajelor goale în locurile de parcare a maşinilor;
— spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi îmbrăcămintei cu petrol lampant, benzină şi alte lichide combustibile;
— păstrarea în maşini a unor obiecte străine, mai ales a cîrpelor, huselor, îmbrăcămintei speciale îmbibate cu ulei;
— păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi hangare ;
— folosirea preîncălzitoarelor care prezintă pericol de incendiu ;
— folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra neprotejată şi a felinarelor oarbe, în locurile de parcare şi pe timpul ali mentării cu
carburanţi;
— executarea lucrărilor de sudură în încăperile destinate pentru parcarea maşinilor;
— alimentarea cu combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pămînt;
—accesul pe aerodrom a tehnicii fără mijloace de stins incendiul;
— menţinerea navelor aeriene fără tren de aterizare ;
— blocarea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea maşinilor, amenajarea de magazii, ateliere şi locuinţe în aceste
încăperi;
— închiderea uşilor de la încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea maşinilor (navelor aeriene) cu zăvoarele interioare.

38
 Pentru a asigura evacuarea imediată a maşinilor (navelor aeriene) în caz de incendiu, zilnic se destină tractoare de servi ciu, prevăzute cu dispozitive
de remorcaj şi personalul de serviciu necesar.

57.Organizarea executării serviciului de către personalul serviciului de zi la punctul de control.

La sosirea persoanelor în unitate sergentul de serviciu pe punctul de control controlează documentele de identificare, distribuie permise de o
singură dată cu
acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de unitate şi la indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate ;
Raportează ofiţerului de serviciu pe unitate de veridicitatea documentelor cărora are îndoieli;
Nu permite ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de ieşire, nu sunt în ţinută
şi au un aspect exterior neglijent, iar echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte — fără lanterne de semnalizare în capul şi
coada coloanei, ziua — fără fanioane de semnalizare ;
Sergentul de serviciu pe punctul de control la sosirea ofiţerilor din unităţi militare străine li se prezintă:
De exemplu: „Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur". După aceasta, el raportează imediat
despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.
Executarea serviciului de către ajutorul sergentul de serviciu pe control:
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control permite intrarea: militarilor prin contract din unitatea sa cu buletinul de identitate, iar dacă
el îi cunoaşte din vedere, atunci fără prezentarea acestuia; militarilor în termen — cu biletele de voie (biletele de concediu, misiunile, ordinele, fişele
de înştiinţare), altor persoane — cu permise;
La controlarea permiselor permanente sau de o singură dată le confruntă cu mostrele aflate la punctul de control, controleză existenţa ştampilei,
precum şi corespunderea fotografiei cu prezentatorul, urmăreşte dacă nu le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură dată la ieşirea vizitatoru lui să
fie nota persoanei la care s-a eliberat permisul;
Permite trecerea doar a maşinilor ce dispun de foi de drum ;
Raportează sergentului de serviciu pe punctul de control despre persoanele cu permise expirate şi de autenticitatea documen telor cărora el are
îndoieli;
La sosirea comandantului de unitate, locţiitorilor acestuia, precum şi a ofiţerilor din alte unităţi raportează imediat sergentului de serviciu pe
punctul de control.

58. Amenajarea punctului de control.

1. Încăperile (locurile) destinate pentru executarea serviciului de zi de către persoanele de serviciu pe unitate, pe parc, pe punctul de control, pe
bucătărie, pe statul major, precum şi locurile pentru sergentul de serviciu şi plantonul pe companie sunt amplasate şi utilate în aşa fel ca să se asigure
îndeplinirea cu uşurinţă a îndatoririlor de serviciu de către aceste persoane ale serviciului de zi. în încăperile (locurile) pentru executarea serviciului
trebuie să se găsească:
— mijloace tehnice de recepţie a semnalelor şi de înştiinţare a subunităţilor;
— mijloace de transmisiuni (telefon, selector) ;
— ceasornic ;
39
 — surse de rezervă pentru iluminat;
— stand cu documentaţia serviciului de zi;
— inventar de făcut curăţenie şi urne.
În afară de acestea, în încăperile (la locurile) destinate pentru executarea serviciului trebuie să fie:
La sergentul de serviciu pe punctul de control:
— masă cu sertare care se încuie cu lacătul, scaune ;
— termometru exterior;
2. Pentru odihna ofiţerului de serviciu pe unitate, a ajutorului său, a ofiţerului de serviciu pe parc, a sergenţilor de serviciu pe punctul de control
şi pe bucătărie, iar în caz de necesitate — şi pentru alte persoane din serviciul de zi al unităţii, se amenajează încăperi aparte sau locuri în camerele
ofiţerilor de serviciu.
În aceste încăperi (locuri) trebuie să fie:
— masă şi scaune ;
— o canapea semimoale ;
— o garafă pentru apă şi pahare ;
— trusă cu medicamente ;
— obiecte pentru curăţarea hainelor şi încălţămintei;
— dulap sau cuier pentru îmbrăcămintea exterioară;
— reşou electric, fierbător sau ceainic pentru încălzirea apei.

59.Obligaţiunile sergentului de serviciu pe punctul de control

Sergentul de serviciu pe punctul de control este numit din rîndul plutonierilor sau sergenţilor. El răspunde de legitimitatea intrării (ieşirii)
persoanelor care sosesc (pleacă) în unitate, precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale. Sergentul de serviciu pe punctul de
control se subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate şi ajutorului acestuia. Lui i se subordonează ajutorii sergentului de serviciu pe
punctul de control.
Predarea şi luarea în primire a serviciului vechiul sergent de serviciu pe punctul de control şi cel nou o raportează ofiţerului de
serviciu pe unitate.
Sergentul de serviciu pe punctul de control este obligat:
— după apel, să primească conform listei documentaţia, utilajul şi inventarul
— să controleze documentele de identificare a persoanelor sosite în unitate, să distribuie permise de o singură dată cu
acordul persoanelor din lista aprobată de comandantul de unitate şi la indicaţiile ofiţerului de serviciu pe unitate ;
— să raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate persoanele de veridicitatea documentelor cărora are îndoieli;
— să nu permită ieşirea din locul de dispunere a unităţii a militarilor în termen care nu dispun de document cu dreptul de
ieşire, nu sunt în ţinută şi au un aspect exterior neglijent, iar echipelor care se deplasează în formaţie pe jos, pe timp de noapte — fără
lanterne de semnalizare în capul şi coada coloanei, ziua — fără fanioane de semnalizare ;
— să se afle la punctul de control; plecînd în interes de serviciu cu permisiunea ofiţerului de serviciu pe unitate, să lase în locul
40
său un ajutor ;
— să controleze modul de executare a serviciului de către ajutorii săi;
— la sosirea comandantului de unitate şi a locţiitorilor acestuia, să-i întîmpine şi să li se prezinte.
Sergentul de serviciu pe punctul de control întîmpină ofiţerii din unităţi militare străine şi li se prezintă.
De exemplu: „Domnule general de brigadă, sunt sergentul de serviciu pe punctul de control, sergent Lazur". După aceasta, el
raportează imediat despre cei sosiţi ofiţerului de serviciu pe unitate.

60.Obligaţiunile ajutorului sergentului de serviciu pe punctul de control

Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control este numit din rîndul sergenţilor sau soldaţilor. El se subordonează sergentului
de serviciu pe punctul de control.
Ajutorul sergentului de serviciu se află în permanenţă la punctul de control şi răspunde de legitimitatea intrării pe teritoriul unităţii,
precum şi de legitimitatea scoaterii (aducerii) oricăror materiale.
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de control este obligat:
— să permită intrarea : militarilor prin contract din unitatea sa cu buletinul de identitate, iar dacă el îi cunoaşte din vedere, atunci fără
prezentarea acestuia; militarilor în termen — cu biletele de voie (biletele de concediu, misiunile, ordinele, fişele de înştiinţare), altor persoane — cu
permise ;
— cînd controlează permisele permanente sau de o singură dată — să le confrunte cu mostrele aflate la punctul de control, să controleze
existenţa ştampilei, precum şi corespunderea fotografiei cu prezentatorul, să urmărească dacă nu le-a expirat termenul, iar pe permisul de o singură
dată la ieşirea vizitatorului să fie nota persoanei la care s-a eliberat permisul;
— să controleze conform permisului de materiale (foii de drum) la scoaterea (aducerea) oricăror materiale, ce anume şi în ce
cantitate (numărul de locuri) se permite să treacă; să permită trecerea doar a maşinilor ce dispun de foi de drum ;
— să raporteze sergentului de serviciu pe punctul de control persoanele cu permise expirate şi de autenticitatea documen telor cărora el
are îndoieli;
— să raporteze imediat sergentului de serviciu pe punctul de control sosirea comandantului de unitate, locţiitorilor acestuia, precum şi a
ofiţerilor din alte unităţi.

61.Destinaţia, componenţa şi sarcinile serviciului de gardă

Personalul de gardă este subunitatea înarmată destinată pentru executarea misiunii de luptă de pază şi apărare a drapele lor de luptă,
obiectivelor militare şi de stat, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arest.
Serviciul de gardă poate fi în garnizoană şi interior, de asemenea, permanent sau provizoriu.
Serviciul de gardă în garnizoană este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor de importanţă generală pentru garnizoană, amplasate în
apropiere nemijlocită unul de altul, de asemenea, pentru paza persoanelor deţinute în arestul garnizoanei.
Serviciul de gardă interior este destinat pentru paza şi apărarea obiectivelor unei unităţi militare. Avioanele (elicopterele) şi alte obiective ale
serviciului avia la aerodromuri sunt păzite şi apărate de gărzile interioare, numite din serviciul de aviaţie tehnic.

41
 Gărzile permanente sunt prevăzute de graficul de gardă. Găr-tile provizorii nu sunt incluse în graficul serviciului de gardă; ele sunt numite prin
ordinul şefului de garnizoană sau al comandantului de unitate pentru paza şi apărarea materialelor militare la încărcarea (descărcarea) sau depozitarea
temporară, la însoţirea încărcăturilor militare, transportate cu diferite mijloace de transport, de asemenea, pentru paza persoanelor arestate şi condamnate.
În componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă după numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb, ajutorul şefului
de gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă (operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul operatorilor (două—trei persoane, una
dintre care poate
fi numită ajutor de şef de gardă pentru mijloacele tehnice de pază), ajutorul şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază şi conducătorii
mijloacelor de transport, iar în componenţa gărzii de arest — însoţitorii.

62.Definiţia santinelei. Ţinuta şi armamentul ei. Modul de executare a serviciului la post.

Pentru paza şi apărarea nemijlocită a obiectivelor din
personalul gărzii sunt numite santinelele.
Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută misiunea de luptă de pază şi apărare a postului încredinţat.
Paza obiectivelor este executată de santinele prin patrulare între împrejmuirile exterioară şi interioară din jurul obiectivului sau de-a lungul
împrejmuirii de partea interioară, dacă aceasta este una, de asemenea, prin observare de pe turnuri. Unele obiective pot fi păzite de santinele care nu se
mişcă.
La organizarea pazei obiectivelor prin patrulare santinelei, în funcţie de îngrăditura obiectivului şi condiţiile de relief, i se încredinţează pentru
pază şi apărare pentru o anumită perioadă de timp un sector de fîşie de distanţă : ziua — pînă la 2 km, noaptea — pînă la 1 km, iar a obiectivelor, utilate cu
mijloace tehnice de
pază : ziua — pînă la 3 km, noaptea — pînă la 2 km. Pentru întă rirea pazei obiectivelor pe timp nefavorabil (ceaţă densă, ploaie, ninsoare) la ordinul
şefului de garnizoană (comandantului de unitate militară) pot fi numite gărzi sau patrule pe mijloace de transport adăugătoare.
Santinelele se deplasează pe rută pe jos cu viteza care asigură paza de siguranţă a obiectivului, făcînd opriri scurte pentru a cerceta terenul şi
îngrăditura, de asemenea, pentru a raporta, utilizînd mijloacele de legătură, şefului de gardă despre executarea serviciului.
La o bună vizibilitate, dacă permit condiţiile de relief, santinelele pot duce observarea obiectului şi a căilor de acces spre el de pe turnurile de
observaţie.
Pentru acordarea de ajutor santinelelor în fiecare încăpere pentru gardă, din personalul schimburilor de veghe şi care se odihneşte al gărzii sunt
formate grupe de rezervă, care, la chemarea gărzii „la arme", sub comanda şefului de gardă, ajutorului său sau a caporalului de schimb sosesc la locul de
violare a postului şi acţionează în funcţie de situaţie. Pentru aducerea rapidă a acestor grupe la locul de violare a postului, dacă e nevoie, sunt utilizate
mijloace de transport, iar în condiţii speciale — transportoare blindate (maşini de luptă).
Personalul gărzii va fi în ţinută de gardă înarmat cu pistoale-mitralieră cu baionete-cuţit sau cu carabine cu baionete în stare bună de luptă.
Santinelele de la punctele de control-trecere pot fi înarmate cu pistoale. Şefii de gărzi şi ajutorii lor sunt înarmaţi cu arma prevăzută de state.
Cartuşele de luptă garda le are din considerentele : pentru fiecare pistol-mitralieră şi pistol — cîte două încărcătoare pline ; pentru fiecare carabină
— cîte 30 de cartuşe în încărcătoare.
Personalul gărzii, în afară de militarii înarmaţi cu pistoale, primesc muniţii în tabăra de gardă după instrucţia practică.

42
 63.Postul. Definiţia şi utilarea lui.
Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren, unde îşi execută santinela obligaţiile.
Posturile includ şi obiectele, şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de pază ale gărzii.
1. Teritoriul pe care sînt amplasate obiectivele de pază trebuie să fie împrejmuit cu gard (din lemn, sîrmă ghimpată etc.).
Teritoriul pe care sînt amplasate obiectivele importante (magazii cu substanţe explozive, muniţii, combustibil etc.), trebuie să aibă
împrejmuire exterioară şi interioară cu înălţimea de cel puţin 2 m şi distanţa dintre sîrme de cel mult 15 cm. Distanţa dintre împrej muirea exterioară şi cea
interioară este determinată de condiţiile locale şi poate fi de 10 m şi mai mare. Între împrejmuiri este amenajat un culoar de itinerar pentru mişcarea
santinelelor şi un culoar de control, lîngă partea exterioară a împrejmuirii, cu lăţimea de cel puţin 5 m.
Pe căile de acces spre teritoriul obiectivelor păzite, în caz de necesitate, sînt puse indicatoare ce se văd bine ziua şi noaptea, cu inscripţiile:
„Trecerea (circulaţia) interzisă”. Calea de ocolire se indică printr-o săgeată. Aceste indicatoare pot fi instalate doar pentru o anumită perioadă a zilei.
2. În jurul obiectivelor amplasate în exteriorul unităţii militare, de comun acord cu organele puterii de stat şi cu cele de autoadministrare locală, pot fi
stabilite, zone şi raioane interzise. Limitele zonei (raionului) interzise vor fi marcate pe teren cu indicatoare ce se văd bine, în limba de stat. De exemplu:
„Zonă interzisă (raion interzis), trecerea (circulaţia) interzisă
3. Pe teritoriul postului santinela va fi asigurată cu un cîmp vizual şi de tragere maxim (cel puţin 50 m). De aceea, teritoriul din jurul postului
va fi curăţat de arbuşti, copacii vor fi tăiaţi parţial – crengile de jos pînă la înălţimea de 2,5 m, iarba – cosită, iar obiectele de prisos – înlăturate. Limita
interzisă, ce stabileşte distanţa după care accesul persoanelor străine nu este admis, se marchează cu indicatoare vizibile pentru santinelă ziua şi noaptea şi în
condiţii de vizibilitate redusă.
Pe teritoriile obiectivelor ce au cîteva posturi limitele fiecărui post sînt marcate pe teren cu indicatoare. De exemplu: „Hotarul (limita) postului nr. 2”.
4. Pentru paza şi apărarea celor mai importante obiective şi a corpului de gardă, aflate în afara taberelor militare, sînt săpate şi utilate tranşee, astfel ca
din ele să fie deschis cîmpul de tragere asupra căilor de acces la post (corpul de gardă) şi să fie asigurată legătura de foc cu posturile învecinate. Tranşeea este
utilată cu mijloace de legătură (semnalizare) cu corpul de gardă.
5. Noaptea căile de acces la post şi la obiectivul păzit vor fi iluminate. Iluminaţia va fi asigurată în aşa fel, ca santinela, stînd la post sau mişcîndu-se
pe itinerar, să se afle tot timpul în umbră.
6. Postul este utilat cu mijloace de legătură, cel puţin din două puncte, iar la paza obiective lor prin patrulare - peste fiecare 250 m de itinerar.
7. Posturile interioare vor avea împrejmuire cu înălţimea de 0,7 - 1m şi iluminaţie. Punctul de control trebuie să dispună de o împrejmuire, care să
apere santinela contra unui atac prin surprindere.
8. La fiecare post exterior, nemijlocit în apropierea depozitului, magaziei etc., se vor afla mijloace de stingere a incendiului: stingătoare de flă cări,
lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).
9. La postul exterior se va afla o umbrelă-ciupercă special utilată pentru păstrarea îmbrăcămintei de post; la postul interior - dulap sau cuier pentru
scurta îmblănită (manta). Umbrela-ciupercă este vopsită în culoarea obiectivului păzit sau a terenului din jur.
10. Indicaţiile privitoare la utilarea obiectivelor cu mijloace tehnice de pază sînt expuse în compartimentul „Serviciul de gardă cu aplicarea
mijloacelor tehnice de pază”.

UTILAREA CORPULUI DE GARDĂ

43
 1. Corpul de gardă constă din:
1) camera comună pentru întreg personalul gărzii;
2) camera şefului gărzii şi a ajutorului acestuia, care comunică printr-o uşă cu geam cu camera comună pentru personalul gărzii;
3) camera pentru schimbul ce se odihneşte al gărzii, care comunică printr-o uşă cu camera comună pentru personalul gărzii.
În afară de aceasta, în corpul de gardă vor fi: o sufragerie cu utilaj pentru încălzirea hranei, locuri (camere) de spălat, pentru fumat, pentru curăţarea
armelor şi încălţămintei, cameră de uscare, loc pentru activităţi de menaj, veceu, magazie pentru combustibili. Corpurile de gardă ale gărzilor cu personal
mic pot să nu aibă sufragerie. În aceste cazuri, se va utila un loc pentru păstrarea veselei şi produselor şi pentru încălzirea hranei.
În corpul de gardă al gărzii, majoritatea obiectivelor păzite ale căreia sînt utilate cu mijloace tehnice de pază, trebuie să existe o cameră în care se va
afla panoul deservit de ajutorul (operatorul) şefului gărzii pentru mijloacele tehnice de pază. Panoul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază
va fi în cîmpul vizual al şefului gărzii.
2. În camera comună pentru personalul gărzii se vor afla:
1) o planşă cu textul Jurămîntului militar;
2) tabelul de posturi;
3) regulamentele militare;
4) ziare şi reviste;
5) desene sau planşe ce ilustrează regulile de executare a serviciului de gardă, precum şi imagini şi descrieri ale faptelor de eroism ale
personalului gărzilor la executarea serviciului de gardă, fotografii ale militarilor eminenţi în executarea serviciului de gardă;
6) căşti telefonice pentru două treimi din personalul schimbului de veghe pentru audierea transmisiunilor radio;
7) seturi jocuri de şah şi de dame;
8) ceasornic;
9) lanterne pentru toţi caporalii de schimb;
10) termometre interior şi exterior;
11) trusă medicală şi pachete individuale de bandaje pentru întreg personalul gărzii;
12) Dulap pentru obiectele personale şi accesoriile de toaletă ale personalului gărzii.
13) rastelul pentru arme, utilat cu semnalizare luminoasă-acustică cu transmiterea semnalelor în camera şefului gărzii;
14) masă şi scaune pentru schimbul de veghe;
15) cuier pentru îmbrăcămintea personalului gărzii şi pentru al doilea set de îmbrăcăminte de post;
16) pubele.
Se permite ca dulapul şi cuierul să se afle în alte camere (coridor), în funcţie de amplasamentul corpului de gardă.
În camera comună, în afară de aceasta, poate fi instalat un televizor.
3. În camera şefului gărzii se vor afla:
1) lista documentelor primite de şeful gărzii;
2) lista utilajului, inventarului şi materialelor care se află în corpul de gardă;
3) schema de amplasare a posturilor, tabelul de posturi;
44
 4) instrucţia pentru şeful gărzii;
5) pachetul cu documentaţie pentru caz de alarmă;
6) modele de permise de acces în funcţie de numărul persoanelor ce au dreptul să le semneze şi de semnături ale acestora;
7) modelul legitimaţiei de o singură dată ce permite controlul gărzii;
8) modele de sigilii (plumb pentru sigilat) aflate în lăzi speciale (safeuri) - pentru toţi caporalii de schimb;
9) lista persoanelor cu funcţii de răspundere, care au dreptul să deschidă magaziile (depozitele, parcurile) sau au dreptul să primească de la gardă
maşinile de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate în remize; de regulă, în liste se indică gradul militar, funcţia, numele, prenumele, numărul
documentului de identitate (paşaportului) al acestora, obiectivul la deschiderea (închiderea) cărui sînt admişi, ce sigiliu (plumb pentru sigilat) se aplică şi
timpul deschiderii (închiderii) obiectivului;
10) cheile de la camerele arestului;
11) regulamentele;
12) telefonul de legătură directă cu ofiţerul de serviciu pe gărzi (unitatea militară) şi mijloacele de legătură cu posturile;
13) safeul metalic pentru pistoalele militarilor de gardă la punctele de control;
14) rezerva de muniţii în lăzi metalice cu lacătele şi cheile de la ele;
15) safeul de metal pentru păstrarea muniţiilor la posturile cu două schimburi;
16) rechizite de birou;
17) vas pentru apă şi pahare;
18) masă cu sertar ce se încuie şi două scaune;
19) cuier;
20) lanternă;
21) pat pentru odihnă.
4. În camera pentru schimbul de odihnă se vor afla paturi amenajate pentru odihnă; numărul lor va asigura odihna concomitentă a unui
schimb de militari de gardă şi a altor persoane din gardă, cărora li se cuvine să se odihnească (pct.223).
5. În sufragerie vor fi:
1) mese şi scaune (taburete) pentru două treimi din personalul gărzii;
2) dulap pentru veselă şi produse ;
3) set de veselă şi vase pentru aducerea şi luarea mesei de către întreg personalul;
4) rezervor cu apă potabilă;
5) plită electrică sau aragaz pentru încălzirea hranei;
6) plonjor sau ceainic pentru fierberea apei;
7) chiuvetă sau vas pentru spălarea veselei.
6. În camera cu panoul de recepţie a semnalelor se vor afla:
1) aparatajul de recepţie a semnalelor de la mijloacele tehnice de pază;
2) documentaţia ajutorului şefului gărzii (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază;
3) masă şi scaune ;
45
 4) rechizite de birou.
7. În locurile (camerele) pentru fumat, curăţare a armelor şi încălţămintei se vor afla: o masă pentru curăţarea armelor, o ladă metalică pentru cîrpe,
rechizite pentru curăţarea încălţămintei.
8. Toată documentaţia gărzii, precum şi placatele vor fi în rame sau pe planşete.
9. În fiecare cameră va fi fixată pe perete lista bunurilor şi inventarului ce se află în ea.
10. Corpul de gardă se asigură cu surse electrice (de rezervă) de iluminare în funcţie de numărul camerelor şi cu mijloace de stingere a
incendiilor: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi).
Dacă corpul de gardă e amplasat în afara unităţii militare, la necesitate, ferestrele vor fi utilate cu plase metalice sau cu obloane de lemn ce se închid
din interior.
11. Uşa de intrare în corpul de gardă este utilată cu zăvor ce exclude accesul neautorizat în corpul de gardă al persoanelor sosite pentru deschiderea
(închiderea) obiectivelor păzite.
12. Teritoriul adiacent corpului de gardă va avea împrejmuire cu înălţimea de cel puţin 2 m. La intrarea în corpul de gardă va fi utilat locul pentru
curăţarea încălţămintei (răzătoare metalice sau de lemn); în apropierea corpului de gardă se va instala un container pentru gunoi cu capac ce se închide.
13. Rezerva necesară de combustibili, de mijloace de iluminat (lumînări, lămpi de petrol, lanterne) şi inventarul pentru efectuarea curăţeniei
se vor păstra în magazie.
14. În faţa corpului de gardă sînt amenajate terenuri pentru alinierea gărzii şi pentru încărcarea armelor, cu captor de gloanţe, care, pe timp de
noapte, sînt bine iluminate, de asemenea, un loc (încăpere) pentru amplasarea personalului gărzii schimbate, cu rastel pentru păstrarea armelor. Corpul de
gardă ce dispune de mijloc de transport va avea loc pentru parcarea lui.

64.Inviolabilitatea santinelei.
Santinela este o persoană inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă în următoarele :
— apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi demnităţii personale a ei;
— subordonarea ei persoanelor strict determinate — şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi caporalului de schimb ;
— toate persoanele sunt obligate să execute necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său;
— santinela are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în prezentul Regulament.

65.Obligaţiunile santinelei.
Santinela este obligată:
— să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său ;
— să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se
află ;
— mişcîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se pe turnul de observaţie, să ţină sub observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să
raporteze prin mijloacele de legătură despre executarea serviciului în termenele indicate de tabelele de posturi:
— să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbat sau scos chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postu lui este o crimă
46
militară ;
— să aibă la post arma încărcată după regulile indicate în art. 101, întotdeauna gata de uz ;
— să nu permită la post, mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul
nimănui, excepţie făcînd doar şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalul său de schimb şi persoanele care îi însoţesc ;
— să cunoască itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor ;
— să poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor ;
— să cheme şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea
postului său sau a postului vecin ;
— auzind lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea pentru gardă.

66. Interdicţiile santinelei.

Santinelei i se interzice :
- să doarmă,
- să şadă,
- să se sprijine de ceva,
- să scrie, să citească,
- să cînte, să vorbească,
- să mănînce,
- să bea,
- să fumeze,
- să-şi satisfacă necesităţile fiziologice,
- să primească de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; s
- ă împingă cartuşul în camera cartuşului, dacă nu e nevoie.
Santinela trebuie să răspundă doar la întrebările şefului de gardă, ajutorului lui, caporalului de schimb al lui şi persoanelor sosite pentru control.

67.Obligaţiunile caporalului de schimb.

Caporalul de schimb este răspunzător de serviciul corect şi cu vigilenţă al santinelelor din subordine, schimbul şi intrarea în post a lor
la timp, predarea şi primirea corectă a posturilor. El se subordonează şefului de gardă şi ajutorului acestuia şi execută doar ordinele lor.
Caporalul de schimb are dreptul să facă uz de armă per sonal sau să permită aceasta personalului de schimb al gărzii pentru respingerea
atacului asupra obiectivului păzit, santinelei, asupra schimbului de gardă în timpul plecării la post sau la întoarcerea în încăperea pentru
gardă.
Caporalul de schimb al gărzii este obligat:
— să cunoască posturile sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele, condiţiile de pază şi apărare (observarea,
cîmpul de tragere, îngrăditurile) şi obligaţiile speciale ale santinelei la fiecare post;
— să primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi am prentele de sigilii (plumbului pentru sigilat), iar la instalarea
47
santinelelor la posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă ;
— să controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea către santinele a obligaţiilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în încăperea pentru
gardă accesoriile de fumat şi de aprindere :
— să urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte plecarea la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la pos (art. 100, 101) ;
— să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi
măsurile luate pentru lichidarea lor ;
— să controleze, cu permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.
Caporalul de schimb al gărzii de arest, în afară de aceasta, trebuie să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza santinelelor din
subordinea lui.
La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor caporalul de schimb este obligat:
— să respecte cu stricteţe ruta de plecare a schimbului la posturi şi de la posturi, indicată în schema de amplasament al posturilor ;
— să controleze ca santinela şi militarul de gardă ce ia în primire postul să execute corect predarea şi primirea postului, să controleze
personal împreună cu santinela şi cu militarul de gar dă, care ia în primire postul, iluminaţia, îngrăditurile, uşile (porţile), geamurile şi zăbrelele,
pereţii magaziilor (depozitelor).
starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi tehnică
militară) aflate sub pază, de asemenea, starea mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor şi îmbrăcămintea pentru
post;
— să indice santinelei, care ia în primire postul, căror momente trebuie să le acorde o atenţie deosebită, unde se află posturile învecinate, cele
mai periculoase căi de acces la obiectivul păzit; să indice pe teren hotarele postului şi hotarul de interdicţie marcat pe teren în conformitate cu
distanţele indicate în tabelele
de posturi pînă la care santinela poate permite accesul la post al persoanelor străine ; să controleze dacă santinela ştie cum să procedeze în caz de atac
asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu ;
— să controleze cunoaşterea de către santinelă a modului de prezentare a raportului şi legăturii cu încăperea pentru gardă.

68.Obligaţiunile ajutorului şefului de gardă.

Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de gardă.
El este obligat:
— să cunoască sarcinile gărzii, instrucţia pentru şeful de gardă şi obligaţiile tuturor militarilor din gardă ;
— să primească la schimbul gărzilor încăperea pentru gardă şi, după opis, utilajul, inventarul şi bunurile materiale aflate acolo ;
— în absenţa sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite obligaţiile lui;
— să trimită la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi să controleze serviciul santinelelor ;
— să întocmească graficul de schimb al santinelelor la intrarea în încăperea pentru gardă şi să execute schimbul lor ;
— să controleze alimentarea la timp a personalului gărzii; starea de funcţionare a utilajului, inventarului şi bunurilor mate riale,
curăţenia şi ordinea în încăperea pentru gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la timp şi iluminaţia;
— să însoţească la ordinul şefului de gardă persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.
48
 Ajutorul şefului de gardă a arestului este obligat de cel puţin patru ori în 24 de ore (de două ori noaptea) să controleze starea
camerelor, funcţionarea mijloacelor tehnice de pază şi respectarea de către persoanele arestate a regulilor stabilite (anexa 14).
În caz de îmbolnăvire gravă (rănire gravă) sau de de ces al şefului de gardă, ajutorul şefului de gardă exercită obligaţiile acestuia şi
raportează despre acest fapt ofiţerului de serviciu pe gărzi (unitatea militară).

69. Ordinea interioară în corpul de gardă.

Nimeni din componenţa gărzii nu are dreptul să pă răsească corpul de gardă fără permisiunea şefului de gardă.
În corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se interzice de a cînta şi interpreta la instrumente muzicale. Se
permite de a asculta radioul prin telefoane, de a citi, scrie, juca şah şi dame. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar în locurile
special rezervate.

Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare, cu închizătoarele în poziţia anterioară . Rastelurile în
corpul de gardă nu se închid sub lacăt.
Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mit ralieră şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii de gărzi
înarmaţi cu pistoale nu le scot, aflîndu-se în postul de gardă.
Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului închisă sub lacăt, iar cheia se află la şeful de gardă.
Pistoalele caporalilor de la posturile de control se păstrează încărcate în tocuri în ladă metalică închisă sub lacăt, iar cheia se află la
şeful de gardă.
Arma din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de gardă sau a ajutorului luf. Curăţarea armelor se face fără a le desface, sub
conducerea şefului de gardă sau a ajutorului lui.
Personalului gărzii i se permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi scurte încălzite de campanie, dar echipat. Scurtele îmblănite,
scurtele de campanie încălzite şi coifurile vor fi la garderobă.
Personalului gărzii, cu excepţia şefului de gardă şi a ajutorului lui, i se interzice să intre în contact cu persoanele sosite în corpul de
gardă; li se permite doar de a răspunde la întrebările persoanelor care exercită controlul gărzii.
Se permite odihna (somnul) descălţat, fără a scoate echipamentul şi fără a se dezbrăca, dar numai descheind gulerul şi slăbind centura :
— şefului de gardă — 4 ore pe timp de zi determinată de instrucţie;
— ajutorului şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă (operatorului) pentru mijloacele tehnice de pază — 4 ore fiecăruia, cu
permisiunea şefului de gardă ;
— ajutorului şefului de gardă pentru serviciul cîinilor de pază, caporalilor de schimb, însoţitorilor şi conducătorilor de mijloace de
transport — în timpul liber de serviciu, cu permisiunea şefului de gardă;
— personalului unui schimb de militari din gardă — înainte de plecarea la posturi, după ce s-a întors în corpul de gardă schimbul
precedent şi gărzii i s-a anunţat ordinea de bătaie ; schimbului de militari din gardă care execută paza obiectivelor doar noaptea, la întoarcerea lor în
corpul de gardă pînă
la plecarea din nou la posturi;
— militarilor din garda echipei de control-pază ; pe rînd, cîte 4 ore, cu permisiunea şefului de gardă.
49
 La chemarea gărzii „la arme" personalul gărzii aflat în corpul de gardă, inclusiv schimbul ce se odihneşte, îmbracă coifurile, ia armele sale
şi stă în formaţie în interiorul corpului de gardă în ordinea numerelor lor.
Scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite sunt îmbrăcate la indicaţia şefului de gardă.
În toate cazurile de scoatere a gărzii din corpul de gardă (în afară de incendiu sau calamitate naturală) aici rămîne aju torul şefului de gardă
sau unul dintre caporalii de schimb, iar în gărzile unde aceştia lipsesc — unul dintre militarii din gardă.
În gărzile de garnizoană, aflate în afara amplasamentului unităţii militare, aducerea hranei este organizată de către comandanţii de
subunităţi, cărora ele le sunt subordonate, sau de către ofiţerii de serviciu pe unitatea militară.
Hrana pentru personalul gărzii, amplasat pe teritoriul unităţii militare, este adusă la ordinul şefului de gardă de către militarii din garda
schimbului de veghe.
Menţinerea în curăţenie şi ordine a corpului de gardă şi a teritoriului adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor se află în obligaţia personalului
de gardă.
Corpul de gardă pe timp rece al anului este ventilat cel puţin de 4 ori în 24 de ore, pe timp cald oberlihturile sau geamurile sunt ţinute deschise pe
o parte a încăperii, iarna temperatura aerului în corpul de gardă va fi nu mai joasă de 18°C.
Odată cu lăsarea întunericului în corpul de gardă, în coridoare şi toaletă va fi iluminaţie completă, iar în camera pentru schimbul ce se odihneşte
— iluminaţie de serviciu.
În corpul de gardă aflat în afara taberei militare permanente geamurile noaptea vor fi închise cu obloane pe dinăuntru.
Pentru paza corpului de gardă aflat în afara taberei militare permanente şi care are în componenţa sa cel puţin 5 posturi a cîte 3 schimburi la
intrarea în corpul de gardă va fi postată o santinelă dintre militarii din gardă ai schimbului de veghe.

În cazurile în care santinela de la corpul de gardă nu este instalată uşile de intrare ale corpului de gardă sunt utilate cu orificiu de control vizual
şi întotdeauna vor fi închise din interior.

70.Păstrarea armelor şi muniţiilor în corpul de gardă.

Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără încărcătoare,
Rastelurile în corpul de gardă nu se închid sub lacăt.
Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru pistoalele-mit ralieră şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii de gărzi
înarmaţi cu pistoale nu le scot, aflîndu-se în postul de gardă.
Încărcătoarele pentru mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului, închisă sub lacăt, iar cheia se află la şeful de gardă.
Pistoalele caporalilor de la posturile de control se păstrează încărcate în tocuri în ladă (safeu) metalică închisă sub lacăt, iar cheia se
află la şeful de gardă; cînd acesta părăseşte corpul de gardă şi în perioada de odihnă, o transmite ajutorului şefului de gardă. Pistoalele
sunt eliberate militarilor de gardă înainte de intrarea în post după fişe speciale.
Arma din rastel se ia doar cu permisiunea şefului de gardă sau a ajutorului luf. Curăţarea armelor se face fără a le desface, sub
conducerea şefului de gardă sau a ajutorului lui.

71.Acţiunile militarilor de gardă conform ordinului de bătaie.

50
 Calculul de bătaie al gărzii
NOTĂ:
Gr. Rez. Nr.1 : schimbul de veghe.
Gr. Rez. Nr.2 : schimbul de odihnă.
Însoţitorii : 1. sold. ______________
2. sold. ______________
1. În caz de atac asupra Corpului de Gardă
Gr. Rez. Nr.1
Ajutorul Şefului de gardă_______________stinge lumina în corpul de gardă şi ocupă poziţia de luptă în camera Şefului de Gardă.
Sold._______________ ocupă poziţia de luptă în camera comună lîngă fereastra din partea dreaptă, iar sold. lîngă fereastra din
partea stîngă. Sold._____________________ ocupă poziţia de luptă lîngă fereastra în camera de odihnă.
Gr. Rez. Nr.2
Sold.__________ocupă poziţia de luptă lîngă uşa de întrare în corpul de gardă iar sold._________ ocupă poziţia de luptă în coridor lîngă fereastra din
spate, sold.__________ ocupă poziţia de luptă în cantina corpului de gardă lîngă fereastră.
Însoţitorii:
Asigură paza arestaţilor.
2. În caz de izbucnire incendiului în încăperea corpului de gardă
Gr. Rez. Nr.1
Sold._____________________ şi sold.________________________ scot lada cu muniţii şi bunurile materiale iar
sold.______________________asigură paza lor într-un loc sigur.
Gr. Rez. Nr.2
Sold.____________________________cu canga, sold.____________________ cu stingătorul, sold.____________________ cu căldarea stinge
incendiu.

Însoţitorii:
Asigură paza arestaţilor.
3. În caz de atac asupra posturilor
Gr. Rez. Nr.1
Respinge atacul şi întăresc postul care afost atacat.
Gr. Rez. Nr.2
Întăresc celelalte posturi.
Însoţitorii:
Asigură paza arestaţilor.

51
 72. Obligaţiunile însoţitorului şi modul de îndeplinire practică a lor.
Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate la însoţirea lor în limitele arestului. El se află în subordinea şefului de gardă şi a ajutorului
acestuia.
Însoţitorul este obligat:
— să păzească persoanele arestate la comanda şefului de gardă sau a ajutorului acestuia la toaleta matinală şi de seară, satisfacerea necesităţilor
fiziologice şi la plimbare, de asemenea, în timpul dereticării camerelor şi încăperilor arestului, ţinînd arma „la umăr" ;
— să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze şi să nu comunice cu persoane străine ;
— să prevină persoana arestată ce evadează prin somaţia „Stai, că trag", iar dacă aceasta nu se execută, să facă uz de armă.
Însoţitorului la paza persoanelor arestate i se interzice:
- să discute cu acestea,
- să primească de la ele sau să le transmită lor ceva,
- de asemenea, să mănînce,
- să bea,
- să fumeze,
- să cînte,
- să şadă,
- să-şi satisfacă necesităţile fiziologice şi să se distragă pe orice altă cale de la executarea obligaţiilor de serviciu.
Pentru însoţirea persoanelor arestate însoţitorul le pune în formaţia de coloană cîte unul şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia, puţin la stînga (dreapta)
de acestea.Toate comenzile le dă însoţitorul.

73. Modalitatea de schimbare a santinelelor la posturi Schimbarea santinelelor se execută peste 2 ore, în ore pare sau impare.
La temperatura aerului de —20°C şi mai jos, pe timp cu vînt chiar şi la o temperatură mai înaltă şi la temperatura aerului de +30°C şi mai
înaltă (la umbră) schimbarea santinelelor la posturile exterioare, de asemenea, la posturile interioare, care se află în încăperi ce nu se încălzesc, se
execută peste fiecare oră.
Schimbarea santinelelor la intrarea în corpul de gardă se execută la fiecare 30 de minute de ajutorul şefului de gardă sau de şeful de gardă.
La apropierea schimbului de santinelă la distanţa de 10—15 paşi caporalul de schimb al gărzii noi comandă: "Schimb — STAI" şi ordonă
unuia dintre militarii din gardă să ducă observaţia asupra postului şi căilor de acces la el, de exemplu: „Soldat Mihai, primiţi postul şi căile de acces
la el în control provizoriu".
Santinela, la apropierea schimbului, stă cu faţa la el şi ia de sine stătător pistolul-mitralieră „la umăr” . La comanda caporalului de schimb al
gărzii noi, de exemplu: „Soldat Ursu, la post — MARŞ" santinela ia poziţia drepţi, face un pas la dreapta, militarul din gardă se apropie de santinelă şi
trece în locul ei cu faţa în partea opusă.
Caporalii de schimb ai gărzii vechi şi noi stau pe ambele părţi ale santinelei şi militarului din gardă, la unul-doi paşi de ei, faţă în faţă.
La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi: „Santinelă, predă postul" santinela execută predarea verbală a postului, în acest timp
santinela şi militarul din gardă întorc capetele unul spre altul. Predarea verbală a postului constă în faptul, că santinela, numind numărul postului,

52
enumera pentru militarul din gardă ce primeşte postul tot ce trebuie păzit conform tabe lului de posturi, de asemenea, indică ce a observat în apropierea
postului în timpul serviciului.
După predarea verbală a postului santinela la comanda caporalului de schimb : „Santinelă, primeşte postul" este obligată împreună cu caporalul de
schimb al gărzii noi, în prezenţa santinelei şi a caporalului de schimb al gărzii vechi, să ocolească obiectul de păzit şi să controleze funcţionarea iluminării,
îngrădirii, uşilor, magaziilor (depozitelor), starea lacătelor, şnururilor, sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor amprentelor, sau numărul
de maşini de luptă (alt armament şi tehnică militară) aflate şub pază, de asemenea, starea de funcţionare a mijloacelor tehnice de pază, mijloacelor de
legătură, de stingere a incendiilor şi a îmbrăcămintei de post. La primirea postului la camerele cu persoane arestate militarul din gardă, în afară de
aceasta, este obligat să controleze numărul de arestaţi.
Dacă e necesar, militarul din gardă care primeşte postul, cu ajutorul caporalului de schimb îmbracă îmbrăcămintea de post.
Terminînd predarea şi primirea postului, santinela şi militarul din gardă, care ia postul în primire, se întorc cu faţa la caporalul de schimb şi
raportează pe rînd, de exemplu : „Domnule sergent. Soldat Onea a predat postul ______ " ;
„Domnule sergent. Soldat Ciobanu a primit postul___________" .
La comanda caporalului de schimb al gărzii vechi, de exemplu: „Soldat Ursu, de la post — MARŞ" militarul din garda care s-a schimbat
trece dinapoia schimbului şi ia independent carabina în poziţia „la umăr", iar militarul din gardă care a ţinut sub observaţie postul şi căile de acces
la el, trece în front.
După aceasta caporalul de schimb al gărzii noi dă comanda : „Schimb, după mine — MARŞ" şi duce schimbul la postul următor.

74. Modalitatea de pregătire a gărzilor. Instruirea practică a efectivului numit în serviciul de gardă.
Se interzice de a numi în gardă militari care încă n-au depus jurămîntul militar, n-au însuşit programele respective de pregătire a contingentului nou-
sosit, care au comis delincvente ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra cărora are loc anchetarea penală, militarii bolnavi etc, care în momentul de faţă
după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de gardă, de asemenea, cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.
În noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă nu vor executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.
În ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de
serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 de ore — cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă (somn).
Pregătirea personalului gărzii acordat de companie este organizată de comandantul de companie personal.
Pregătirea pentru serviciul de gardă se execută în trei etape :
— prima — cu două-trei zile înainte de intrarea în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului de gardă conform
tabelelor de posturi;
— a doua — în ziua ce precedează intrarea în serviciu, în orele indicate în regimul zilei, cu personalul gărzii se desfăşoară
instrucţia de studiere a tezelor de regulamente, tabelelor de pos turi, precizîndu-se pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi
variantele de acţiune a santinelelor la posturi, de asemenea, a instrucţiilor respective şi a exigenţelor de securitate ;
— a treia — în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară instrucţiunea practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi.
Instrucţia de studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor se desfăşoară în clasa de pregătire a gărzilor, lecţia
practică pentru garda în garnizoană — în tabăra de gardă a comenduirii militare, iar cea pentru garda interioară — în tabăra de gardă a
unităţii militare.
53
 Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel gărzile vor fi gata de executarea serviciului şi vor trece în subordinea şefului de gardă. Către acest timp
şefii de gardă sunt obligaţi:
— să primească armele, cartuşele de război, să le elibereze personalului conform foii de distribuire sub semnătură ; să controleze
corectitudinea încărcării încărcătoarelor ;
— să controleze după foaia de stare a gărzii personalul gărzilor ;
— să examineze armele ;
— să controleze ţinuta şi echipamentul;
— să raporteze despre starea gata de serviciu a gărzii comandantului de companie
sau batalion.
Din orăşelul de gardă gărzile pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în cartuşiere (în afară de militarii înar maţi cu pistoale).

75. Modul de încărcare (descărcare) a armei, deplasarea la post şi de la post

Încărcarea armelor are loc înainte de plecarea la posturi, pentru paza militarilor arestaţi şi reţinuţi de anchetator sau orga nul de cercetare, paza
inculpaţilor şi a persoanelor condamnate, de asemenea, pentru însoţirea persoanelor care exercită controlul gărzilor.
Încărcarea şi descărcarea armei se execută la comanda şefului de gardă sau a ajutorului acestuia (caporalului de schimb) şi sub observaţia lor
nemijlocită, în apropierea încăperii de gardă într-un loc special utilat, iluminat, cu captor de gloanţe, iar la plecarea schimbului la posturi pe maşini — în
locurile indicate în instrucţia pentru şeful de gardă, de asemenea, utilate cu captor de gloanţe. La încărcare şi descărcare ţeava armei va fi orientată în sus
(sub 45—60°) şi într-o parte de la încăperile de locuit şi obiectivul păzit.
Descărcarea şi examinarea armei se efectuează imediat după întoarcerea în încăperea de gardă sau în locurile indicate în instrucţia pentru şeful de
gardă.
Pistoalele se încarcă după primirea cartuşelor în subunitate, se descarcă după schimbul gărzii la sosirea ei în subunitate.
Arma se încarcă după regulile din instrucţiile de trageri pentru tipurile de arme respective, dar cartuşul nu este trimis în camera cartuşului.

76. Modul de executare a serviciului de către santinelă la post.

Santinela la post trebuie să aibă arma cu baioneta pusă: pe timp de noapte — în poziţie de tragere în picioare ; ziua — în poziţia „arma la umăr"
sau în poziţia de tragere în picioare; la posturile interioare şi la postul la Drapelul de luptă pistoalele-mitralieră cu pat „arma la umăr", cu pat pliabil
— „la piept,
În caz de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamităţii naturale santinela poate să ţină arma în poziţia „la spate".
În caz de incendiu la post, santinela imediat comunică despre aceasta la încăperea pentru gardă şi, fără a întrerupe supravegherea
obiectivului păzit, ia măsuri de stingere a incendiului, în caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului pă zit sau al obiectivului ce are îngrăditură
externă şi internă, de asemenea, în apropierea postului, santinela înştiinţează despre aceasta încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului
la post.
În caz de îmbolnăvire (rănire) subită a santinelei, ea cheamă caporalul de schimb sau şeful de gardă, continuînd exercitarea serviciului la post.
În cazuri extreme ce nu suportă amînare sau în caz de ieşire din funcţiune a mijloacelor de legătură, santinela poate să cheme la post pe şeful de
gardă sau caporalul de schimb, trăgînd un foc în sus.
54
 Santinela la postul de pază a Drapelului de luptă execută obligaţiile în poziţia pe loc repaus. La darea onorului militar Drapelului de luptă de
către militari santinela ia poziţia drepţi.
În timpul primirii Drapelului de luptă sub pază santinela este obligată să controleze integritatea husei (dulapului) şi a sigiliu lui. Predarea Drapelului
de luptă santinela o execută doar la ordinul personal al şefului de gardă şi în prezenţa lui.
Dacă postul de pază al Drapelului de luptă se află în pericol (incendiu sau calamitate naturală), santinela mută Drapejul de luptă într-un loc ce nu
prezintă pericol şi cheamă şeful de gardă.
Santinela la punctul de control, în afară de cele expuse este obligată:
— să cunoască permisele şi perioada de valabilitate a lor, documentele de identitate, de asemenea, obligaţiile expuse în tabelele de posturi;
— să permită accesul persoanelor prin post doar la prezentarea permiselor care corespund modelelor respective de la post, permisul se va
lua obligator în mîini;
— să controleze după permisul de materiale (foaia de drum) scoaterea (aducerea), cu mijloace de transport a bunurilor mate riale, care bunuri,
în ce cantitate (numărul de locuri) se permite de a scoate (aduce) ; să permită accesul doar al maşinilor, conducătorii cărora prezintă foaia de drum ;
— să reţină persoanele, care încearcă să pătrundă la obiectiv (de la obiectiv), încâlcind regimul de acces, de asemenea, care prezintă permise
(documente) nevalabile, şi să cheme şeful de gardă.
Santinelei de la punctul de control i se interzice:
— să dea informaţii privitor la permise şi cifrurile la ele, să intre în discuţii nelegate de controlul permiselor, să permită aflarea la post a
persoanelor şi obiectelor străine.
Santinela la magazia (depozitul, parcul) deschisă sau în timpul executării lucrărilor în locul de staţionare a maşinilor de luptă exercită
obligaţiile indicate în tabelele de posturi.
Santinela la magazia (depozitul) ce prezintă pericol de incendiu, în afară de aceasta, este obligată:
— să nu permită ca cineva să fumeze, să aprindă focul, să tragă din arme, de asemenea, să folosească aparataj de iluminare neprevăzut de
tabelele de posturi la distanţa de obiectivul păzit mai mică decît cea permisă de tabel;
— să nu permită accesul în magazie (depozit) în încălţăminte şi cu lanterne neprevăzute de tabelele de posturi; de asemenea, cu arme albe şi
de foc.
Santinela ce păzeşte persoanele arestate în arest este obligată:
— să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza lui;
— să se afle în exterior la uşile camerelor şi să urmărească prin orificiul de control ca persoanele arestate să nu încalce regulile stabilite, să
urmărească acţiunile şi comportamentul lor, să nu admită deteriorarea de către acestea a ramelor, zăbrelelor la geamuri, podelelor şi pereţilor ;
— să urmărească ca pe timp de noapte camerele cu persoane arestate să fie iluminate ;
— să nu permită ieşirea persoanelor arestate din camere şi accesul la ele fără ordinul personal al şefului de gardă, ajutorului şefului de
gardă şi caporalului de schimb;
— să nu intre în discuţie cu persoanele arestate, să nu le transmită şi să nu ia nimic de la ele ;
— să nu permită vreun fel de colete pentru persoanele arestate de la cineva, aruncarea de către acestea a obiectelor sau scriso relelor prin geam
în stradă şi discuţiile persoanelor arestate cu persoane străine ;
— primind rugămintea persoanei din arest privitor la chema rea însoţitorului, să raporteze despre aceasta caporalului de schimb (şefului de gardă
55
sau ajutorului acestuia)
— să cheme imediat şeful de gardă, ajutorul său sau caporalul de schimb în caz de neexecutare de către persoanele arestate a cerinţelor lui;
— să prevină persoana arestată ce evadează prin somaţia „Stai, că trag", iar dacă aceasta nu se execută, să facă uz de armă.
La transportarea persoanelor arestate dintr-un punct în altul, la deplasarea lor în afara limitei arestului, obligaţiile de santinelă de pază a arestaţilor
le exercită militarul de gardă numit.

77. Modul de întrebuinţare a mijloacelor de semnalizare şi stingere a incendiului de către santinelă.

În caz de incendiu la post, santinela imediat comunică despre aceasta la încăperea pentru gardă şi, fără a întrerupe supravegherea
obiectivului păzit, ia măsuri de stingere a incendiului, în caz de incendiu pe teritoriul tehnic al obiectivului pă zit sau al obiectivului ce are îngrăditură
externă şi internă, de asemenea, în apropierea postului, santinela înştiinţează despre aceasta încăperea pentru gardă, continuînd exercitarea serviciului
la post.

78. Modul de folosire a armei de către santinelă la post Santinela este obigată să facă uz de armă fără somaţie în caz de atac evident asupra
sa sau asupra obiectivului păzit.
Toate persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a postului, în afară de şeful de gardă, ajutorul lui, caporalul de schimb şi
persoanele care îi însoţesc, santinela le va opri prin somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleşte la dreapta (stingă)". Dacă persoana ce se apropie de
post sau de limita interzisa a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va soma prin „Stai, că trag" şi va chema imediat pe şeful de gardă sau caporalul
de schimb. Dacă infractorul continuă să se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de
avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după
aceasta santinela face uz de armă.

79. Definiţia disciplinei militare, cerinţele ei şi prin ce se obţine înalta disciplină .

Disciplina militară înseamnă respectarea cu stricteţe şi exactitate de către toţi militarii a Constituţiei şi a altor legi, a regulamentelor
militare generale, a altor acte normative ce reglementează serviciul militar.
Disciplina militară se bazează pe conştientizarea de către fiecare militar a datoriei militare şi a responsabilităţii personale pentru apărarea Patriei sale.
Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte Constituţia şi alte legi, să execute întocmai jurămîntul militar, regulamentele militare
generale, ordinele (dispoziţiile) comandanţilor (şefilor);
b) să suporte cu dirzenie toate greutăţile şi privaţiunile serviciului militar, să nu-şi cruţe viaţa pentru apărarea Patriei,
independenţei şi suveranităţii ei;
c)_____________________________________________________să păstreze cu stricteţe secretul militar şi cel de stat, alte secrete
rotejate de lege
a) să însuşească şi să păstreze integritatea armamentului, tehnicii de luptă şi de alt fel, încredinţate lui;
d) să fie cinstit, cu dreptate, sincer şi principial ;

56
 f) să-i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori şi infe nori, să-i apere în orice condiţii, să contribuie la menţinerea |şi la
restabilirea ordinii regulamentare ;
g) să se comporte cu demnitate în unitatea militară şi în afara ei, să nti-şi permită şi să nu permită nici altora să încalce ordinea
publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoa- rei şi demnităţii cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Foi ţelor Armate.
Înalta disciplină militară se realizează prin : a) lucru educativ permanent efectuat de comandanţi (şefi) pentru formarea şi cultivarea la
militar a unor înalte calităţi morale şi de luptă, necesare în executarea obligaţiilor lui de serviciu :
b) menţinere în unitate (subunitate) militară a ordinii regulamentare ;
c) exigenţă a comandanţilor (şefilor) faţa de subalterni, respectare a demnităţii lor personale, grijă permanenţă faţă de
ei, îmbinare iscusita a metodelor de convingere şi constnngere şi aplicare a lor corectă ;
d) creare în unitate (subunitate) militară a unei atmosfere de responsabilitate, de ajutor reciproc şi de mîndrie pentru
colectivul de militari ;
e) organizare excelentă a procesului de pregătire militară şi prin încadrare deplină a efectivului în acest proces.

80. Obligaţiunile comandanţilor privind menţinerea înaltei disciplini a subalternilor.

Fiecare comandant (şef) poartă răspundere de starea disciplinei militare şi este obligat să-şi educe subalternii în spiritul executării întocmai a
cerinţelor disciplinei militare, sa le cultive demnitatea personală, conştiinţa de onoare militară şi datorie militară, să-i stimuleze pe merituoşi si să
aplice pedepse severe celor care dau dovadă de neglijenţă ; trebuie să obţină ca fiecare militar să-şi îndeplinească conştiincios, cu abnegaţie sarcinile ;
este obligat să studieze opinia publică a colectivului de militari, să susţină pe toate căile iniţiativa şi propunerile subalternilor, îndreptate spre perfecţionarea
capacităţii de luptă şi pregătirii de lupta a subunităţii, unităţii şi marii unităţi militare.
Comandanţii (şefii) trebuie să acorde o atenţie deosebită studierii calităţilor subalternilor, respectării relaţiilor
regulamentare, coeziunii colectivului de militari, consolidării prieteniei dintre militari, depistării la timp a cauzei şi prevenirii
abaterilor comise de subalterni şi creării unei atitudini de intoleranţă faţă de cei care încalcă disciplina militară, faţă de cazurile
de inechitate socială. Comandantul (şeful) este obli gat să analizeze starea disciplinei militare, să facă bilanţul lucrului efectuat şi
să stabilească măsuri concrete de îmbunătăţire a disciplinei, să nu admită tăinuirea cazurilor de încălcare a disciplinei militare,
infracţiunilor şi incidentelor,
Comandantul (şeful) trebuie sa fie apropiat de subalterni, să le cunoască problemele şi necesităţile, să obţină
satisfacerea acestora, sa nu permită brutalizarea subalternilor şi în josirea demnităţii lor personale, sa Ie servească permanent
drept exemplu de respectare cu stricteţe a Constituţiei, altor legi, jurămîntului militar, regulamentelor şi ordinelor (dispoziţiiîor)
militare, să fie exemplu de puritate morală, onestitate, modestie şi echitate.
81.Noţiuni generale despre recompense.
(1) Recompensele reprezintă un mijloc important de stimulare a faptelor de arme, de educare a militarilor şi de întărire a disciplinei militare.
(2) Fiecare comandant (şef) este obligat să stimuleze, în limitele drepturilor acordate de prezentul regulament, militarii din subordine pentru
iniţiativă raţională, străduinţă şi distincţie în serviciu.
(3) În cazul în care comandantul (şeful) consideră că drepturile acordate lui sînt insuficiente, el poate să facă un demers în vederea
stimulării militarilor distinşi de autoritatea disciplinară a comandantului superior.
57
 Pentru bărbăţie şi eroism în timpul îndeplinirii datoriei militare, pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, pentru însuşirea excelentă a noii şi complexei
tehnici de luptă şi pentru alte merite deosebite faţă de Republica Moldova şi de Forţe le sale Armate, şefii, de la comandantul de regiment, egalii lor şi
superiorii, precum şi comandanţii (şefii) de unităţi militare independente, care au, în conformitate cu art. 10, autoritate disciplinară de comandant de batalion,
pot propune subalterni pentru a li se conferi distincţii de stat ale Republicii Moldova.

82. Recompensele acordate militarilor în termen.

Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele stimulări:
a) ridicarea sancţiunilor disciplinare aplicate anterior;
b) exprimarea de mulţumiri;
c) acordarea permisiei în afara locului de dispunere a unităţii, a instituţiei, de pînă la 48 de ore (o dată pe lună);
d) înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar;
e) acordarea de diplome, cadouri de preţ sau bani;
f) înmînarea fotografiei personale executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare;
g) acordare soldaţilor a gradului militar de caporal;
h) acordarea de grade militare, pînă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor;
i) înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei;
j) acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.

83. Drepturile comandantului de grupă, locţiitorului comandantului de pluton şi comandantului de pluton de a acorda recompense
militarilor în termen
Comandantul de grupă, de echipă, locţiitorul comandantului de pluton, plutonierul companiei şi comandantul de pluton au dreptul:
a) să ridice sancţiunile disciplinare pe care le-au aplicat anterior;
b) să exprime mulţumiri.

84. Modul de acordare a recompenselor militarilor.

(1) La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de meritele sau de evidenţierea în serviciu a militarului, precum şi de atitudinea lui
faţă de serviciu.
(2) În cazul în care comandantul (şeful) consideră că autoritatea disciplinară ce i-a fost acordată este insuficientă pentru aplicarea stimulării, el are
dreptul să facă un demers comandantului (şefului) superior în vederea stimulării militarilor merituoşi.
(3) Stimulările se comunică verbal sau prin ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea (consfătuirea) militarilor.
Mulţumirea se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor sau pentru atitudine exemplară faţă de obligaţiile funcţionale.
(2) Mulţumirea poate fi verbală sau scrisă – pentru militarii prin contract, în funcţie de importanţa meritului, şi numai verbală – pentru militarii în
termen, militarii cu termen redus şi studenţii instituţiilor de învăţămînt militar.
(1) Permisia şi concediul de stimulare se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, pentru executarea impecabilă a cerinţelor regulamentelor
militare, pentru executarea întocmai a misiunilor.
58
 (2) Permisia se acordă militarilor în termen şi militarilor cu termen redus pentru o durată de pînă la 48 de ore în zilele de sărbătoare sau de
odihnă, asigurîndu-se menţinerea stării permanente a pregătirii de luptă a unităţilor militare.
(3) Concediul de stimulare cu durata de pînă la 10 zile poate fi acordat militarilor prin contract, militarilor în termen, în perioada serviciului militar,
pentru rezultate înalte în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, pentru disciplină militară exemplară şi indici înalţi în pregătirea de luptă sau în executarea
serviciului de gardă ori de garnizoană.
(4) Concediul de stimulare se acordă: militarilor prin contract – o dată pe an; militarilor în termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar –
numai o dată pentru perioada îndeplinirii serviciului militar.
(5) Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar care, pe parcursul anului de studii, au susţinut sesiunile cu media cel puţin „bine” beneficiază de
concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.
Scrisoarea de mulţumire se expediază pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, pentru comportament impecabil atît în unitate, cît şi în afara ei.
Diplomele se acordă pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, la aplicaţii, competiţii sportive şi activităţi cultural-educative, pentru succese în
activitatea ştiinţifică şi de raţionalizare în domeniul militar, precum şi la trecerea în rezervă (retragere).
Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, la aplicaţii şi competiţii de specialitate, la activităţi
sportive şi cultural-educative, precum şi la trecerea în rezervă (retragere).
Înmînarea fotografiilor militarilor executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare se efectuează pentru serviciul exemplar sau pentru
executarea unor misiuni deosebite.
Înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a instituţiei se efectuează pentru indici înalţi în pregătirea de luptă, iniţiativă raţională în
executarea unor misiuni deosebite, bărbăţie şi eroism, participare activă la lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale.
Se decorează cu armă albă sau armă de foc nominală ofiţerii pentru merite deosebite în asigurarea securităţii militare a Republicii Moldova.
Decorarea se efectuează de către conducătorul structurii militare.
(1) Ridicarea sancţiunii disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a produs efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de
îndeplinirea datoriei militare.
(2) Nu pot fi ridicate simultan mai multe sancţiuni disciplinare.

85. Responsabilitatea militarilor pentru încălcarea disciplinei militare şi ordinii publice.

În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau ordinea publică, comandantul (şeful) trebuie să-i amintească de obligaţiile serviciului militar,
iar în caz de necesitate, să aplice o sancţiune disciplinară. În limitele autorităţii disciplinare acordate, el are dreptul să aplice orice sancţiune care, în opinia
sa, poate avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis încălcarea (abaterea).
(1) Persoanele care încalcă disciplina militară şi ordinea publică, la decizia comandanţilor (şefilor), pot fi discutate în colectiv: soldaţii – la adunarea
efectivului; sergenţii – la adunarea sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor; subofiţerii – la adunarea subofiţerilor şi ofiţerilor; ofiţerii – la adunarea ofiţerilor.
(2) În afară de aceasta, încălcările grave comise de militarii prin contract pot fi examinate la consiliile de onoare, ale căror organizare şi activitate sînt
reglementate prin actele normative ale conducătorului structurii militare. Hotărîrile acestor consilii au caracter de recomandare pentru comandanţii (şefii) de
unităţi militare, de instituţii în vederea aplicării sancţiunilor disciplinare, în limita drepturilor acordate.
(3) Este interzisă examinarea încălcărilor la consiliul de onoare după aplicarea sancţiunii disciplinare pentru aceleaşi încălcări.

59
 (4) Comandantul (şeful) examinează hotărîrea consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare în funcţie cu o treaptă sau retrogradare cu un
grad, pentru exmatriculare din instituţia de învăţămînt militar, pentru eliberare din serviciul militar şi ia decizia corespunzătoare în termen de 30 de zile de la
data primirii demersului.

86. Răspunderea militarilor pentru comiterea crimelor.

(1) Pentru comiterea infracţiunilor, militarii poartă răspundere penală conform legislaţiei în vigoare.
(2) În cazul în care militarul comite o infracţiune militară, comandantul (şeful) este obligat să informeze despre aceasta procurorul militar.
(3) Militarul căruia i-a fost aplicată sancţiune disciplinară pentru comiterea infracţiunii nu este scutit de răspundere penală.
(1) În cazuri excepţionale, cînd luarea deciziei nu poate fi amînată, se admite suspendarea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor pe un
termen de pînă la 30 de zile.
(2) Suspendarea din funcţie a militarilor se efectuează de către comandanţii (şefii) învestiţi cu dreptul de a-i numi în funcţie.
(3) Comandantul (şeful) care a suspendat din funcţie subalternul fără motive întemeiate poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

87.Pedepsele disciplinare care pot fi aplicate militarilor în termen.

Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) numire peste rînd de serviciu (cu excepţia serviciului de gardă şi de garnizoană) – pînă la 6 servicii (durata zilei de muncă nu va depăşi 8 ore);
c) privare de permisie în afara locului de dispunere a unităţii militare, a instituţiei;
d) arest – pînă la 7 zile (cu excepţia femeilor-militari);
e) retrogradare în funcţie cu o treaptă;
f) retrogradare cu un grad;
g) eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului – pentru soldaţii şi sergenţii prin contract.

88.Dreptul comandantului de grupă, locţiitorului comandantului de pluton şi comandantului de pluton de a aplica pedepse militarilor în
termen.
Comandantul de grupă, de echipă are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pentru un serviciu.
Locţiitorul comandantului de pluton are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 2 servicii.
Plutonierul de companie (de batalion) are dreptul:
a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii.
Comandantul de pluton (de grupă) are dreptul:
60
 a) să aplice observaţie, mustrare şi mustrare aspră;
b) să numească soldaţii şi sergenţii peste rînd de serviciu – pînă la 3 servicii.

89.Modul de aplicare şi executare a pedepselor disciplinare

Orice sancţiune disciplinară, ca măsură de întărire a disciplinei militare şi de educare a militarilor, trebuie să corespundă gravităţii
încălcării (abaterii) şi gradului de vinovăţie.
(1) Orice sancţiune disciplinară trebuie să fie aplicată pînă la expirarea a 10 zile de la data la care comandantul (şeful) a aflat despre comiterea
încălcării (abaterii), dar nu mai tîrziu de 30 de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării militarului în concediul anual de odihnă, în
concediul de studii sau în concediul medical.
(2) Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată după expirarea a 6 luni din ziua comiterii încălcării (abaterii). În termenul indicat nu se include
durata desfăşurării procedurii penale.
Se interzic aplicarea pentru una şi aceeaşi încălcare (abatere) a două sau mai multor sancţiuni disciplinare, aplicarea sancţiunii întregului
efectiv al subunităţii în locul sancţionării persoanelor nemijlocit vinovate, precum şi aplicarea arestului fără indicarea duratei lui.
Comandantul (şeful) care a făcut abuz de autoritatea disciplinară acordată poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Comandantul (şeful) superior are dreptul să anuleze sancţiunea disciplinară aplicată de comandantul (şeful) inferior în cazul în care consideră că
aceasta nu corespunde gravităţii încălcării (abaterii) comise şi poate aplica o sancţiune mai aspră sau mai blîndă.

90. Modalitatea de evidenţă a recompenselor şi pedepselor disciplinare.

Evidenţa stimulărilor şi a sancţiunilor disciplinare este ţinută în toate subunităţile (de la companie în sus), în unităţile militare şi în instituţii.
(1) Toate stimulările şi sancţiunile disciplinare prevăzute de prezentul regulament, inclusiv stimulările aplicate de comandant (şef) pentru întreg
efectivul subunităţii, unităţii militare, instituţiei, sînt înscrise în fişa de serviciu, în termen de cel mult 5 zile.
(2) Fişele de serviciu se completează:
a) în subunitate – pentru soldaţi şi sergenţi;
b) în statul major al unităţii militare – pentru subofiţeri şi ofiţeri;
c) în statul major ierarhic superior – pentru comandanţii (şefii) unităţilor militare (instituţiilor), pentru ofiţerii acestui stat major.
(4) În cazul în care sancţiunea disciplinară se ridică, în fişa de serviciu a militarului, la rubrica „Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal al unităţii
notează cînd şi de către cine a fost ridicată sancţiunea.
(1) Fiecare înscriere în fişa de serviciu pentru soldaţi şi sergenţi trebuie să fie confirmată de comandantul companiei (subunităţii respective).

91.Modul de înaintare a propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor de către militari.

Dacă militarul constată sustragere sau deteriorare de bunuri militare, cheltuieli nelegitime de mijloace băneşti, abuzuri în aprovizionarea
trupelor, neajunsuri în ţinerea în stare cuvenită a armamentului şi a tehnicii, nerespectare a drepturilor stabilite de lege şi a normelor de asigurare a militarilor
sau alte fapte de prejudiciere a Forţelor Armate, el este obligat să raporteze despre aceasta şefului nemijlocit.
Fiecare militar are dreptul să înainteze reclamaţie, în mod verbal sau în scris, comandantului (şefului) ierarhic superior asupra acţiunilor ilegale ale
comandanţilor (şefilor) faţă de el sau asupra încălcării drepturilor şi dispenselor cuvenite.
61
 (1) Militarul are dreptul să depună reclamaţii doar în nume propriu. Reclamaţiile depuse în grup sau în numele altor persoane nu se examinează.
(2) Se interzice depunerea de reclamaţii în timpul aflării în formaţie (cu excepţia celor depuse în timpul chestionării militarilor), în serviciul de zi,
precum şi în timpul aplicaţiilor.

92.Obligaţiunile comandantului privind soluţionarea propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor.

Comandanţii (şefii) sînt obligaţi, cel puţin o dată în trimestru, să efectueze controlul intern al lucrului de examinare a propunerilor (cererilor,
reclamaţiilor), numind în acest scop o comisie. Despre rezultatele controlului se întocmeşte un act în formă stabilită.
Propunerile se consideră soluţionate dacă au fost examinate toate problemele abordate, au fost luate măsurile de rigoare şi au fost date răspunsuri
conform legislaţiei în vigoare.
Comandantul (şeful) care, în procesul soluţionării problemelor abordate, a comis abuz de putere sau acţiuni ilegale faţă de subaltern poartă
răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

93.Modalitatea şi termenii de soluţionare a propunerilor, cererilor, reclamaţiilor.

(1) Comandantul (şeful) trebuie să acorde atenţia cuvenită propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor depuse. El poartă răspundere personală pentru
examinarea lor la timp şi pentru luarea măsurilor de rigoare.
(2) Comandantul (şeful) este obligat să examineze propunerea (cererea, reclamaţia) în termen de 10 zile, iar dacă propunerea va fi considerată
întemeiată, va lua măsuri pentru lichidarea premiselor ce au condiţionat reclamaţiile militarilor şi ale altor cetăţeni.
(3) În cazul cînd soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) nu ţine de competenţa comandantului (şefului) care a primit-o, el o va expedia
comandantului ierarhic superior sau instituţiei respective în termen de cel mult 3 zile de la data primirii, anunţînd despre aceasta reclamantul.
(4) Se interzice remiterea cererilor şi reclamaţiilor spre examinare persoanelor ale căror acţiuni sînt contestate.
(1) Propunerile (cererile, reclamaţiile) militarilor se soluţionează:
a) în unităţile militare şi în instituţii – imediat, dar nu mai tîrziu de 10 zile de la data înaintării;
b) în secţiile şi direcţiile structurii militare – în termen de 15 zile de la data intrării.
(2) În cazurile în care soluţionarea propunerii (cererii, reclamaţiei) necesită un control riguros, solicitarea de materiale suplimentare şi recepţionarea
altor acte, termenele de soluţionare, ca excepţie, pot fi prelungite de către comandant (şef) cu cel mult 15 zile, fapt despre care va fi informat reclamantul.

62