ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI

Baza de date PROCEDURI OPERATIONALE

Baza de date PROCEDURI OPERATIONALE

1. Dotari suplimentare pentru executarea salturilor cu paraşuta din avionul AN-2:

Semnalizare optică şi acustică;

Cabluri longitudinale;
Altimetru;
Cronometru;
Vitezometru;
Drip;
Prag de cauciuc;
Geamuri laterale (hublouri);
Scaune rabatabile laterale;

2. Viteza optimă de lansare a parasutistilor din avionul Wilga PZL – 104:

a. 80 km/h; b. 110-120 km/h; c. 210 km/h.

3. Echipajul maxim de paraşutişti admisi la bordul avionului GA 8 AIRVAN :

- 6 paraşutişti + 1 instructor

4. Descrieti procedura de deschidere a paraşutei de rezervă:

1. se priveşte şi se apucă cu mâna dreaptă mânerul de largare aflat în interiorul chingii

principale dreapta sub chinga de piept;
2. se priveşte şi se apucă cu mâna stângă mânerul comenzii paraşutei de rezervă aflat
în interiorul chingii principale stânga sub chinga de piept;
3. se desface fermoarul textil (scaiul sau banda Velcro ) care fixează mânerul de largare
şi se întinde complet braţul drept printr-o mişcare puternică şi continuă;
4. imediat după ce braţul drept este complet întins (şi s-a efectuat largarea), se trage
puternic mânerul de comandă al paraşutei de rezervă, cu mâna stângă, până la
extensia completă a braţului;
5. corpul se cabrează pentru a putea prelua efectul şocului la deschidere;
6. se verifică şi se asigură deschiderea paraşutei de rezervă.

5. Cum se efectueaza „Procedeul de Aterizare Dură” ?

- se apropie picioarele cu genunchii uşor îndoiţi;

- se frânează paraşuta complet cu ambele mâini aproape de partea din faţă a
corpului pentru a preveni accidentarea încheieturilor şi a mâinilor ;
- se apropie bărbia de piept pentru a preveni accidentarea gâtului;
- picioarele vor lua primele contactul cu solul;
- se menţine poziţia “Procedeul de Aterizare Dură” de-a lungul întregii aterizări şi se
continuă cu o rostogolire;
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
6. Clasificarea cazurilor speciale în funcţie de momentul apariţiei:

A. pe timpul decolării, zborului sau aterizării cu aeronava;

B. pe timpul zborului în aeronavă;
C. la părăsirea aeronavei;
D. la deschiderea paraşutei principale;
E. pe timpul coborării cu paraşuta deschisă;
F. la aterizare.

7. Ce trebuie sa execute un parasutist la o aterizare forţată cu aeronava din care

executa zbor/salturi cu parasuta ?

a. paraşutistul să aibă casca şi centura de siguranţă pusă;

b. genunchii aduşi la piept;
c. mâinile fixate în spatele capului pentru a întări gâtul;
d. imediat, dar organizat, se iese din aeronavă, după aterizarea acesteia;
e. paraşutiştii care ies dintr-o aeronavă avariată, ar trebui să se îndrepte spre cea mai
apropiată ieşire, să nu atingă nimic din aeronavă şi să se depărteze cel puţin 30 de
metri de aeronavă.

8. După o ieşire de urgenţă din aeronava şi odată ce voalura este deschisă

paraşutiştii trebuie să:

- evite abordajele şi să îşi aleagă o zonă neobstaculată pentru aterizare.

9. Deplierea accidentala ( prematura) a parasutei in aeronava:

a. dacă uşa este deschisă, se prinde şi se asigură paraşuta, dacă e posibil se închide
uşa; dacă situaţia impune se va decupla dispozitivul RSL şi se va larga voalura după
ce a fost asigurată. Nu se mai execută saltul. Se coboară cu aeronava însoţiţi de
instructor;
b. dacă paraşuta este extrasă pe uşă, paraşutistul trebuie să o urmeze imediat înainte
de a fi extras de ea;
c. în cazul a, instructorul sau ceilalţi paraşutişti din aeronavă îl ajută, pe cel la care a
apărut cazul special, să îşi asigure paraşuta;
d. în cazul b, instructorul sau ceilalţi paraşutişti din aeronavă îl ajută pe cel la care a
apărut cazul special să îşi urmeze paraşuta, împingâdu-l afară din aeronavă.

10. Agăţarea paraşutistului de structura aeronavei cu paraşuta:

- se deblochează sistemul RSL, se larghează paraşuta principală iar după 3-4

secunde de cădere liberă se deschide paraşuta de rezervă.

11. Nedeschiderea parasutei principale cu deschidere automată sau asistată:

2
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
Se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta rezerva.

12. Functionarea defectuoasa/ nefunctionarea parasutei extractoare cu arc:

a. paraşutistul modifica poziţia de cădere faţă de curentul de aer;

b. loveşte puternic cu coatele capota paraşutei şi în acelaşi timp scutură corpul
rezultând schimbarea poziţiei de cădere;
c. dacă nu se reuşeşte în 3 secunde, se larghează paraşuta principală şi se deschide
rezerva.

13. Infasurarea cordului parasutei extractoare TOP in jurul bratului sau a corpului:

a. se întinde braţul în lateral către paraşuta extractoare şi prin rotiri în cercuri mici, în
sens invers înfăşurării, se încearcă eliberarea;
b. cu calm, se prinde paraşuta extractoare şi se desfăşoară de pe corp sau picioare;
c. în ambele cazuri se încearcă rezolvarea doar o singură dată, nu mai mult de 3
secunde;
în caz de nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva

14. Nedeplierea suspantelor de pe husa voalurii parasutei principale:

Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

15. Blocarea sliderului la nivelul voalurii :

a. se trag ambele comenzi în jos până la maxim, pentru a frâna paraşuta şi se începe
pomparea comenzilor până la 100 % cu eliberare bruscă (înfundare / pompare);
b. se repetă manevra de două ori sau până la înălţimea de 800 m;
c. dacă nu se reuşeşte coborârea sliderului până la 800 m, se larghează paraşuta
principală şi se deschide rezerva;
în unele situaţii, dacă nu a fost efectuată largarea paraşutei principale până la înălţimea de
300 m şi slider-ul nu a coborât complet, o aterizare în siguranţă se poate face şi cu slider-ul
aflat doar până la jumătatea suspantelor

16. Ruperea unei comenzi de pilotare:

a. pilotarea paraşutei se va face cu comanda rămasă şi cu chinga portsuspantă spate

de pe partea comenzii rupte, evitând manevrele bruşte, mai ales la aterizare,
deoarece se pot produce angajări ale voalurii;
b. pentru cei fără experienţă, care nu au executat nici un exerciţiu (înfundări, rotiri, etc.)
cu chingile portsuspante spate şi nu sunt stăpâni pe manevrele ce trebuiesc

3
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
executate, se recomandă largarea paraşutei principale şi deschiderea rezervei în
spaţiul de siguranţă (800m).

17. Cum se rezolva incidentul cand paraşuta principală şi paraşuta de rezervă se

deschid deodata (o paraşuta umflată şi cealaltă deschizându-se):

a. se încearcă prinderea paraşutei (principală sau de rezervă) aflată în procesul de

deschidere se reţine şi se asigura între picioare;
b. dacă nu s-a reusit prinderea rezervei si asigurarea ei si există altitudine suficientă,
peste 300 m, se larghează paraşuta principală doar daca parasuta de rezerva este
complet deschisa ;
c. dacă nu există altitudine suficientă pentru largarea paraşutei principale (cel puţin
300m) se aşteaptă umflarea paraşutei aflată în procesul de deschidere şi se
evaluează rezultatul. Cele două paraşute deschise se aşează de obicei, într-una din
cele trei configuraţii:
(1) biplan - una în faţa celeilalte;
(2) evantai - una lângă cealaltă în lateral (umăr la umăr);
(3) cuţit – depărtate, faţă de axul vertical, cu bordul de atac în jos.
Se observă care este problema, se evaluează rapid situaţia şi se aplică procedura de
rezolvare corectă.

18. Încurcarea paraşutei de rezervă cu cea principală :

- se încearcă rezolvarea retrăgând paraşuta care este mai puţin umflată;
- dacă este posibil, se larghează paraşuta principală numai în cazul când paraşuta de
rezervă este complet deschisă;
-se efectueză procedeul de aterizare dură.

19. Abordajul:

Dacă abordajul s-a produs, cu calm se încearcă următoarele:

a. desprinderea părţii agăţate şi depărtarea în direcţii opuse;
b. în caz de înfăşurare: paraşutistul de jos ,deconectează RSL-ul, larghează paraşuta
principală şi deschide paraşuta de rezervă; dacă paraşuta celui de sus este deschisă
corespunzător şi este funcţională nu este necesară largarea, ci se va încerca
degajarea din voalura largată;
În lipsă de spaţiu ( sub 300 m) ambii paraşutişti vor ateriza cu o singură paraşută;
c. în caz de încurcare: paraşutistul de sus sau cel care se află în exteriorul rotirii va
deconecta RSL-ul , va larga primul şi va deschide paraşuta de rezervă, urmat de
paraşutitul de jos sau din interiorul rotirii, altfel situaţia poate deveni şi mai gravă.

20. Aterizarea pe pista de decolare- aterizare:

4
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
a. se evită aterizarea pe/sau în faţa aeronavelor aflate în staţionare, în rulaj sau aflate
în procesul de decolare/aterizare;
b. se strânge rapid paraşuta şi se eliberează zona imediat, traversând pista în linie
dreaptă, perpendicular pe axul acesteia, dincolo de calea de rulare, spre marginea
acesteia, degajând astfel zona pentru aeronavele ce se afla în rulare/decolare sau
pe panta finală de aterizare, evitând o ratare de decolare/aterizare a aeronavei ce
poate pune în pericol persoanele aflate la bordul aeronavei sau chiar a persoanelor
aflate în vecinătatea pistei.

21. Cum se face imbarcarea in avionul GA 8 AIRVAN ?

- imbarcarea parasutistilor se va efectua sub supravegherea pilotului comandant, a
unui tehnic terestru, sau a unui instructor de parasutism, accesul catre aeronava fiind
permis din partea stanga si spate a acesteia;
- parasutistii vor ocupa pozitiile succesive in aeronava incepand de la cabina de pilotaj
catre partea din spate a cabinei pasageri;
- fiecare parasutist isi ocupa locul sau, avand grija sa nu perturbe decolarea si zborul.

22. Pregatirea avionului pentru executarea salturilor cu paraşuta din avionul GA 8

AIRVAN :
- se vor demonta toate scaunele din cabina pasagerilor, si se vor monta deflectorul
curentului de aer, bara de sustinere de deasupra usii si cablul pentru lansarea automata;

23. Pregatirea avionului pentru executarea salturilor cu paraşuta din avionul Wilga
PZL – 104 consta in :

- se demontează uşa din dreapta şi se vor monta în locul ei, două bare în părţile marginale
a cadrului uşii (una în faţă şi una în spate);
- se va demonta tija manşei din dreapta şi scaunul din faţă, acesta înlocuindu-se cu o pernă
bine fixată.
- In plafon se va monta (daca nu exista), un maner de prindere sau se va prelungi printr-un
ochi de chinga manerul existent pentru ca parasutistii sa se prinda cu usurinta de el in timp
ce-si ocupa locurile sau la parasire.
- Imbarcarea in avion se va face pe locul dinainte hotarat cu casca in cap si echipamentul
ajustat si protejat.

24. Cum se face imbarcarea in avionul Wilga PZL – 104 ?

- Imbarcarea in avion se va face prin spatele avionul, parasutistii se vor aseza pe locul
dinainte hotarat cu casca in cap si echipamentul ajustat si protejat.

25. Viteza optimă de lansare a parasutistilor din avionul GA 8 AIRVAN :

a. 80 km/h; b. 110-120 km/h; c. 130-160 km/h

26. Viteza optimă de lansare a parasutistilor din avionul AN -2 :

a. 130-160 km/h b. 110-120 km/h; c. 120-140 km/h;

5
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
27. Echipajul maxim de paraşutişti admisi la bordul avionului AN -2:

11 paraşutişti + 1 instructor

28. Se recomandă ca fiecare elev sau paraşutist să exerseze procedurile de urgenţă

in trenajorul/simulatorul de largare şi deschiderea paraşutei de rezervă,
supravegheat de un instructor calificat:
a. după întreruperi de la salt de peste 10 zile
b. după întreruperi de la salt de peste 30 zile;
c. după întreruperi de la salt de peste 60 zile

29. În cazul unei probleme apărute pe durata zborului cu aeronava din care se
executa zbor/salturi cu parasuta se intreprind una din cele 4 patru acţiuni:

1. aterizarea tuturor paraşutiştilor cu avionul, dacă problema aeronavei apare sub 300
m;
2. părăsirea aeronavei la comanda instructorului şi deschiderea paraşutei de rezervă
după o secundă;
3. părăsirea aeronavei şi deschiderea paraşutei principală (deschidere pasivă pentru
IAD şi automat) după o secundă, dacă înălţimea este de peste 800 m;
4. realizarea unei părăsiri normale, de rutină, cu sau fără asistenţă din partea
instructorului dacă înălţimea este de peste 1000 m.

30. Trecerea sau blocarea cablului comenzii automate pe după corpul sau capota
paraşutei:

- instructorul va remedia situaţia apărută prin plierea corectă a cablului comenzii automate
pe traseul normal pe capotă, după care se poate executa normal saltul;
- dacă situaţia impune paraşutistul va fi oprit în aeronavă şi nu va mai efectua saltul.

31. Neplecarea (intarzierea) parasutei extractoare cu arc din cauza curentilor

turbionari:
a. dupa 10 sec. se deschide parasuta de rezerva;
b. se schimba pozitia de cadere, se ajuta cu coatele pana la desprinderea acesteia,
la o intarziere mai mare de 3 sec. se largheaza parasuta principala si se deschide
parasuta de rezerva;
c. se scutura bratele si picioarele, se schimba pozitia de cadere,daca nu se reuseste
desprinderea se deschide parasuta de rezerva conform procedeului 2.

32. Deschiderea prematură (accidentala) a capotei principale cu extractoare TOP:

- se localizează şi apoi se încearcă extragerea paraşutei extractoare de maximum două

ori ;
- dacă nu se reuşeşte extragerea paraşutei extractoare TOP in spatiul de siguranta, se
larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

33. Nedeschiderea paraşutei principale cu deschidere manuală:

-se încearcă localizarea şi extragerea comenzii manuale de maxim două ori, dacă nu este
posibil, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

6
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI

34. Blocarea paraşutei extractoare TOP în buzunăraş:

- Se încearcă extragerea paraşutei extractoare TOP (nu mai mult de două ori sau două
secunde), dacă nu s-a rezolvat, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

35. În cazul înfăşurării cordului paraşutei extractoare top în jurul braţului se

procedează în felul următor:
a. se întinde braţul spre paraşuta extractoare şi prin rotiri uşoare în sens invers
înfăşurării, se încearcă eliberarea ei; se încearcă o singură dată, în caz de
nerezolvare se larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
b. se întinde braţul spre paraşuta extractoare şi prin rotiri uşoare în sensul înfăşurării, se
încearcă eliberarea ei; se încearcă o singură dată, în caz de nerezolvare se larghează
paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se prinde paraşuta extractoare, se întinde braţul drept pe lângă corp, se încearcă
eliberarea ei; se încearcă o singură dată, în caz de nerezolvare se larghează paraşuta
principală şi se deschide paraşuta de rezervă.

36. Detaşarea unei chingi portsuspante:

- Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

37. Blocarea voalurii în sacul de pliaj:

- Se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

38. Blocarea slaider-ului la nivelul voalurii:

a. se trage de una sau mai multe suspante pana se ajunge la locul blocajelor, se
elibereaza slaiderul si se piloteaza normal;
b. se trage de comenzi 100 %, cu eliberari bruste (pompare), daca nu se realizeaza
coborarea slaider-ului, tinandu-se cont permanent de spatiul de siguranta, se
largheaza si se deschide parasuta de rezerva;
c. se trage de comenzile de pilotare, daca nu se realizeaza coborarea lui, se deschide
parasuta de rezerva conform procedeului 1

39. Agăţarea paraşutistului de aeronavă, cu paraşuta sau parţi componente ale

paraşutei principale, datorită deschiderii acesteia în uşa aeronavei, se rezolvă
astfel:
a. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie
partea prinsă, se deblochează RSL –ul şi după 3 - 4 sec. de cădere liberă se
larghează paraşuta principală şi se deschide paraşuta de rezervă;
b. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie partea
prinsă, se deblochează RSL –ul şi se deschide paraşuta de rezervă;
c. se încearcă readucerea paraşutistului în aeronavă, în caz de nereuşită se taie cablul
comenzii manuale, se deblochează RSL –ul, se larghează paraşuta principală şi se
deschide paraşuta de rezervă.

40. Răsucirea suspantelor:

- dacă voalura s-a deschis dar suspantele sunt răsucite, se depărtează chingile port-
suspante şi se loveşte (pedalare) cu picioarele în aer în direcţia opusă răsucirii.

7
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
Efectul este de imprimarea unei mişcări în direcţia contrară răsucirii. Nu se
deblochează comenzile decât după desrăsucire;
- dacă paraşuta virează puternic, se răsucesc chingile în sens invers şi se loveşte cu
picioarele (pedalare) pentru a desrăsuci suspantele şi a stabiliza voalura;
- dacă voalura s-a deschis normal, dar se învârte în jurul propriului ax, se vor debloca
simultan ambele comenzi;
- dacă desrăsucirea suspantelor nu se poate realiza până la înălţimea de 800 m, se
larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva;
- dacă şi rezerva prezintă aceaşi situaţie, paraşutistul trebuie să aibă răbdare pentru
rezolvarea prin aceeaşi procedură.

41. Procedura pentru largarea paraşutei principale şi deschiderea paraşutei de

rezervă este următoarea:
a. se vizualizează incidentul, se prinde cu mâna stângă comanda de largare, cu
mâna dreaptă comanda de deschidere a rezervei, se acţionează comanda de
largare până la întinderea completă a braţului, apoi se acţionează comanda de
deschidere a rezervei;
b. se constată incidentul, se vizualizează comenzile (de largare şi de rezervă), se
prinde cu mâna dreaptă comanda de largare, cu mâna stângă comanda de
deschidere a rezervei, se acţionează comanda de largare până la întinderea
completă a braţului, apoi se acţionează comanda de deschidere a rezervei;
c. se constată incidentul, se vizualizează comenzile (de largare şi de rezervă), se
prinde cu mâna dreaptă comanda de largare, cu mâna stângă comanda de
deschidere a rezervei, se acţionează comanda de deschidere a rezervei, apoi se
acţionează comanda de largare până la întinderea completă a braţului.

42. Petrecerea de suspante peste voalură:

- se va trage o dată sau maxim de două ori de suspanta sau grupul de suspante ce
petrec voalura pentru eliberarea ei;
-în caz de nereuşită, în funcţie de gravitatea deformării se stabileşte dacă paraşuta
se poate pilota şi prezintă siguranţă pentru aterizare, până la altitudinea de 800 metri,
înălţime la care se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva, dacă nu prezintă
siguranţă;
-în cazul în care paraşutistul se şi roteşte cu paraşuta, imediat va larga paraşuta
principală şi va deschide rezerva.

43. Ruperea, spargerea voalurii:

- dacă nu influenţează pilotarea, adică viteza de coborâre nu creşte, paraşuta nu intră în

viraje şi ruptura nu prezintă pericol de a se mări, se pilotează normal pentru aterizare fară
bruscarea comenzilor;
- până la altitudinea de 800m se stabileşte dacă paraşuta se poate pilota şi prezintă
siguranţă pentru aterizare;
- daca nu prezintă siguranţă pentru aterizare se larghează paraşuta principală şi se
deschide rezerva în spaţiul de siguranţă.

44. Neumflarea celulelor laterale cu aer:

- în situaţia neumflării celulelor pe una din lateralele voalurii, se deblochează comenzile de
pilotare şi se execută o pompare sau un viraj, de preferat de pe partea neumflată, pentru o
acţionare mai rapidă şi promtă;

8
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
- în situaţia neumflării celulelor pe ambele părţi (fagurii centrali rămânând umflaţi):
1. se acţionează ambele comenzi de pilotare 100% şi se menţin trase până când se
deschid celulele exterioare, apoi se eliberează cu atenţie;
2. dacă nu sunt deblocate comenzile de pilotare, pentru a ajuta umflarea celulelor
laterale se acţionează chingile portsuspante spate prin tragere alternativă;
- dacă voalura s-a deschis normal, dar se învârte în jurul propriului ax, se vor acţiona
ambele comenzi;
- până la altitudinea de 800m se stabileşte dacă paraşuta se poate pilota şi prezintă
siguranţă pentru aterizare, sub această înălţime se larghează paraşuta principală şi se
deschide rezerva.

45. Cum se procedează în situaţia ruperii unei comenzi de pilotare?

a. se anulează rotirea şi se pilotează din chingile portsuspante faţă fără a produce
înfundări peste 75%; atenţie deosebită la aterizare;
b. se anulează rotirea şi se pilotează cu comanda rămasă, fără a produce înfundări
peste 75%; atenţie deosebită la aterizare;
c. se anulează rotirea şi se pilotează din chingile portsuspante spate fără a
produce înfundări peste 75%; atenţie deosebită la aterizare;

46. Blocarea unei comenzi de pilotare:

- se încearcă eliberarea comenzii blocate, dar nu mai jos de 800m;

- se încearcă oprirea rotirii create prin pilotarea cu comanda rămasă;
- dacă paraşuta are tendinţa de angajare sau nu se poate efectua o aterizare în deplină
siguranţă, se larghează paraşuta principală şi se deschide rezerva.

47. Agăţarea paraşutei principale de corpul paraşutistului:

- cu calm, se încearcă eliberarea corpului (de partea agăţată a voalurii) şi se urmăreşte
deschiderea completă şi corectă a paraşutei;
- în caz de nerezolvare în timp de 4-5 secunde, se larghează paraşuta principală şi se
deschide rezerva respectând înălţimea de siguranţă de 800m

48. Încurcarea paraşutei de rezervă cu cea principală:

- se încearcă rezolvarea retrăgând paraşuta care este mai puţin umflată;
- dacă este posibil, se larghează paraşuta principală numai în cazul când paraşuta de
rezervă este complet deschisă;
- se efectueză procedeul de aterizare dură.

49. Înfaşurarea paraşutei de rezervă pe corpul paraşutistului:

- cu calm, se desprinde de pe corp şi se asigură procesul de deschidere;

- se efectuează procedeul de aterizare dură.

50. În cazul aterizării pe copaci, paraşutistul procedează astfel:

a. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se lipesc de corp
cu palmele acoperind faţa; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mică
de 1 m şi terenul este nivelat, se poate dezechipa şi aşteaptă grupa de ştart pentru
recuperarea paraşutei;

9
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
b. se flexează picioarele, se ridică braţele pentru a nu fi prinse între crengi, se prinde
de copac; dacă înălţimea la care rămâne suspendat este mai mică de 1m şi terenul
este nivelat, se poate dezechipa şi aşteaptă grupa de ştart pentru recuperarea
paraşutei;
c. se apropie picioarele şi se întind către coroana copacului, coatele se lipesc de
corp cu palmele acoperind faţa; dacă înălţimea la care rămâne suspendat
este mai mare de 1 m şi terenul este nivelat, se deblocheza RSL-ul , se
larghează paraşuta principală şi aşteaptă grupa de ştart pentru recuperarea
paraşutei;

51. În situaţia aterizării pe linii electrice, paraşutistul procedează astfel:

a. se lipesc picioarele, mâinile se pun pe chingile portsuspante, se întoarce capul

în lateral având grijă să nu atingă simultan două fire şi dacă rămâne suspendat
aşteaptă ajutorul echipei de salvare şi al personalului companiei de
electricitate;
b. se depărtează mâinile şi picioarele, se întoarce capul în lateral, având grijă să nu
atingă simultan două fire şi aşteaptă grupa/echipa de aerodrom;
c. prinde cu mâinile grupul de fire pentru a rămâne suspendat şi aşteaptă grupa/echipa
de aerodrom.

52. Aterizarea pe căi ferate sau rutiere:

- se evită aterizarea pe vehicule în mişcare sau în faţa lor;

- se aterizează perpendicular pe obstacolul linear;
- se strânge rapid paraşuta şi se eliberează zona imediat şi cu mare atenţie;
în caz de pericol se deblochează sistemul RSL-ul, se larghează paraşuta principală şi se
degajează rapid zona.

53. Atunci când aterizarea pe acoperişul clădirilor este inevitabilă, paraşutistul

procedează în felul următor:
a. după luarea contactului cu acoperişul va larga paraşuta principală şi asteaptă grupa
de ajutor de la aerodrom;
b. după luarea contactului cu acoperişul se prinde de un obiect fix, deblochează
RSL–ul, larghează paraşuta principală şi asteaptă grupa de ajutor de la
aerodrom;
c. după luarea contactului cu acoperişul va strânge paraşuta şi va coborî.

54. In situatia aterizarii, pe vant puternic:

a. se elibereaza o comanda de pilotare si se trage de cealalta pana la dezumflarea

completa a voalurii, daca nu se reuseste se deblocheaza RSL-ul si se largheza
parasuta principala;
b. se actioneaza comenzile pentru infundare 100% si inainte de contacul cu solul se
largheaza;
c. se aterizeaza cu comenzile franate peste 100%.

10
 ORGANIZATIA DE PREGATIRE PARASUTISM DIN AEROCLUBUL ROMANIEI
Baza de date CUNOAŞTEREA PARAŞUTEI
55. Pentru a anula târârea cu paraşuta, umflată de vânt, se procedează astfel:
a. se acţionează ambele comenzi până la dezumflarea completă a voalurii, apoi se
larghează voalura principală;
b. se eliberează o comandă şi se trage de cealaltă până la dezumflarea completă a
voalurii; în situaţii deosebite se deblochează RSL-ul şi se acţionează sistemul
de largare;
c. se eliberează comenzile până la dezumflarea completă a voalurii, se acţionează
sistemul de largare şi se deblochează RSL-ul.

56. Aterizarea pe apă (amerizarea ):

- activează dispozitivul de plutire, dacă există;
-la aproximativ 300m înălţime, se deconectează RSL-ul pentru a reduce complicaţiile în
cazul în care paraşuta principală trebuie largată după intrarea în apă;
- la aproximativ 100m înălţime se desface chinga de piept fără a scoate mâinile din sistemul
de echipare;
- se slăbesc puţin chingile de picioare (fără a le desface);
- se pilotează paraşuta cu vânt din faţă;
- se acţionează comenzile la jumătate la 3 m deasupra apei (înălţimea poate fi dificil de
evaluat);
- primul contact cu apa va fi luat cu picioarele şi se va rămâne în sistemul de echipare
până când se ajunge efectiv în apă;
- se intră în apă cu plămânii plini cu aer;
- după ce se intră în apă, se vor arunca braţele în spate şi se va aluneca înainte, ieşind din
sistemul de echipare;
- înălţimea faţă de suprafaţa apei fiind greu de determinat, datorită iluziei optice create, nu
se va ieşi din sistemul de echipare înainte de a atinge apa;
- contactul dur la impactul cu apa poate produce accidentări grave sau mortale;
- dacă paraşutistul este acoperit de voalură, va urmări o cusătură până la marginea
acesteia şi va ieşi;
- se vor reumple plămânii cu aer inspirând adânc, ori de câte ori este necesar;
- paraşutistul se va îndepărta de paraşută, înnotând atent către cel mai apropiat mal şi
după caz împotriva curentului apei (amonte), pentru a evita încurcarea cu părţi ale
paraşutei;
- se va îndepărta orice cască integrală, în cazul în care nu se poate respira.

57. În situaţia amerizării, se procedează astfel:

a. se slăbesc chingile de la picioare atat cat sa se poata prinde comenzile de
pilotare, se desface chinga de la piept (nu mai sus de 100m); la contactul cu
apa se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea corpului în
paraşută şi se înoată către mal;
b. se slăbeşte chinga de la piept, se desfac chingile de la picioare (nu mai sus de
100m); la contactul cu apa se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea
corpului în paraşută şi se înoată către mal;
c. se slăbesc chingile de la picioare şi chinga de la piept; la 1m înălţime, înainte de
contactul cu apa, se părăseşte sistemul de echipare evitându-se încurcarea corpului
în paraşută şi se înoată către mal;

11