Ordinul Asistentilor Medicali din Romania 5652 de teste pentru examene si concursuri _ pentru asistentii medicalisHOVauoI NVI LINIOBSd “atpexopystos agasoap n> eoipau 1warsise ap fe|sajOd wayssreaesap ut anf au ws ata aanoadsiod jou disprpsop es “tivouiadns vjeuoisajord edzo.t ysod WOAP uNWOD AUISOU |RUO}> wg ‘havo faysaoe ona Dauapan ty yeogg}o9 ne ateo “exe wp aUOYSaJOx! sojStUIOD TIM ANY sapped aids ra1pou rauarsise roporo) ‘nquowop wip ajenjoe ajqus20 sIodsor 2s amo aluexe nos sunouoo 2010 rsa aj laun eaiadaouoo ys aundnsazd 89 wo29 “puoneanps ynssaaxd um voy eojnd as w anced vwiesonoK ouneiaud 210 [eo1pou warsise un 9 BIL]> EpEAOP wLoONpe IISy uy dup ness 18228 2p 1m89p tnspuoo uy yasod wey 1sade egy ws WUDUINDU! Nes auva tsou Joj39]09 Jo mun UOID wad mezHoas “eILEMOY LIP H]03:pa}A : pi mpi#a_qns Tuo laud gouede enscoxcomunp ‘oun 3] s0npe 2 ap wo ‘oimpasoad ap oremie> uy ysajou Bsza90 UY mune 0 ad umoipis su vs oa reso pout 2s fputpipow aye ayeman IBIOGUID OIESEION, ALNIVNILNVAND PTT HP ANVO ale azureyods ap. S9[q PIPNE|D :AO}9EpPsOUyD, anu, saunang, soaty my 1mo3 yesogeyos ny muewoy ump qeoxpayy 2oypuDTssy jmmpic) sy nuips-jaousajoig yioweuedag] jos upp HaULMINT woud? a4esoN| s0yLUOp00-) VINVINOU NIG LIVOIGa MOTLLNALSISV INTANIGUO TV ALLNDIXT TAO OUpTCUPRINS: Capitolul |~ Speciaitatea: Medicina Generaia 1 Capitout teacolire 185 Capitoul IV - Speciaitatea; Odstetrica-ginecologie 226 Capitolul V ~ Speciaitatea: Nutrite 5 detetica 268 | ~ Specialiatea: Medico-social 299 I~ Specialiatea:Iglena sl sanatatate publica 964 = Specialiatea: Balneofizioterapie si recuparare medicala 425 ~ Specialiatea: Farmacie 487 1X ~ Specialtalea: Radiologie 544 1X1 ~ Spacialtatoa: Laborator 617 Spociatatea: Tehnics dentara 682 Capitolul XV — Leges nt. 461/201 ‘modical, organizarea in Romania, Codul_de Elica si Deonlolagie Medieala al asistentull medical 777 Bibllografie 785 SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA (1}Bronsita acuta este: . ie acuta a mucoasei bronsiee interesind de obice! broahile marist '& afectiume caracterizata prin dilatarea bronbiilor mici si mij 2,Bronsita acuta poate fi provocata de: 3.Cele mai importante cauze favorizante ale bronsitei acute sunt: a. figul, i ,excesul de tutun, eforturile vocale; b. fig insufcienta cardiaca; «. scaderea rezistentsi orzanismului, fig, deformari toracice, denutiic. 4.Simptomatologia bro a. faza de c bb. tuse si sect . frison unic, junghi toracie, febra. ein bronsita acuta este caracterizata prin: a. tuse uscata, spasmodica; . durere vie retrosternala: cc. tuse insotita de expectoratie mucoasa. 6.Faza de coctiune in bronsita acuta este caracterizata ‘. usoara ascensiume termica, jena la deg! b. tuse uscata spasmox c. se insotita de expec! fe, mucoasa sau mucopurulenta, za de cruditate este reprezentat de ies 7.Tratamental simptomatic al br a. calmante ale tusei, ant b. dezinfectante nazo faringiene; . expectorante, 8.In faza de coctiune a bronsitei acute tralamentul simptomatic consta in : a. corticoterapie b._siropuri expectorante; . bauturi calde,490 ap MusanareyearsuN RL “2 ‘oqo nes oyesou pragind “gy joosje “uisiBeqey iq UY NUBIA HODES Pe sap newozoudos uns eowos9 w ‘opzwnprgur sn ‘pos0ydans 2 soquouo estou wip ofLaczN8 9p Lowzundses UNS uoWA® HaOIeEAN aAUIp asec Ez eigay “2 seuajrundoonus enesoradxe -q asm = jHins poHLUOID eyistosg Ut apedisud ajamorduuis ce “soquedi0 nos oyerourut uaqind soun vosepeyay “9 - op eymanaid si, eUOR MOON 1c ue gg aysad nequnq -2 (ue Op aysod rauway “2 ‘pj weasey oUt aiede aIuaID EYSHOSE OS ‘svotoiqie ‘eseoostn aqiioroadya no “apoymumyp ‘yeasn asta “2 dun ‘ue ad wy ¢ asta 2989 29049 roysuoNg SASLIMOBIE-Y 6 i i ‘ame auisuoug youn enprede euyuuaayop yodl nut ox ‘yunssqns ajateoreuun “py “ronownd -oywoag ss0ue9 “2 rzo|nouaqne wendaoxa no “Yjoq ojazwoIwuUN uy yuDAaayy 91SAUHUL 96 eINIe wISUONg “¢ | YorGojounwut noysey “9 or9ey Maoyeutin ap ewwaenoud Hoooounoud ‘tooaoise ‘sezwany emndaox9 no ‘Isonsoful LorDey HaoyeULN ap mDoAo:d HAN noe mysuoNR “L cruaosig "uNayworg “> jena, ‘om1030— -q sRowusny,‘euspog -e ‘2ysosofo} 98 wnde myEsHOIG Us Fosea Te UEUITED WWE BD “OL “oydexajorgniy ‘2or8soye fewrauodioa vausrequios “9 ‘oiderarooquoa -¢ ‘aua\Suuyous rs ayesnuis “2andos sojar09 varoyeqios “2 sm pisuoo aatu0a sojaysuOsg jeoUEALa. mucoput b.. viscoasa, albicioasa; . rosie rugi 26.Bronsita cronica afecteaza: ‘a. poate fi microbiana sau virala; bb. se grefeaza de obicei pe o mucoasa bronsica nealterata de iritatia ceronik poate fi determinaia de pneumococ. 29. Alergia din bronsi ‘a. aotioneaza b, nu actioneaza prin sensi c. mueste un factor cauzal. 30,Tusea din bronsita cronica are urmatoarele caracteristic, cu exceptia: eput dimineata si ulterior permaner pul rece ; a. bolnavul este de obicei afebril; bb. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce, b. raluri suberepi 5 crepitante si ronflante. 33.Explorarea fanctionala in bronsita cronies evidemtiaza: c. persista febra. . cresterea debitului ventilator maxim pe minut atorie din bronsita eronica s 2, bradicardie, scaderea TA; jcardia si scaderea TA; le profuse, anxietatea, tahicardia, eresterea TA. v avansat din bronsita eronica se evidentiaze tabloul clnie de BPOG, care araia ca: 4. procesul este dif, extns sila bronbiolele distale b. procesul este extins sila bronhiile mari si mi ‘maxim pe minut, scaderea VEMS; mnie v fe restrictive; : c. eresterea debitului ventilator maxim pe minut, ctesterea VEMS, ja cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomencle rine ‘a, scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; D. hipersecretie de mucus, spasm bronsie si decompensare cardiorespiratorie; cc. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus. 39. in bronsita cronica, semnele care arata instalarea BPOC sunt urmatoarele, cu 1. agitate si polipnee; b. crize paroxistice de dispnee expiratorie si raluri sibilant atorie severa survenita bruse, polipniee zgomotoasa, raluri suberepitante. 41, Bronhostenoza din astmul bronsic se datoreaza:‘uoreandsa ajaxou ‘ogg mda v=swUIAa “q we vpuededosd “e -spuyidn aysuoig wise no injraustoed ory o es aingaun wyeoypala eiuarsise asmo ad ermURs eHeONPE “9 srevouyjnd wiozyjiis “> ‘anor seuound wpe “9 ndoguoxg inaagut “2 Nd Batfdutog as aisuoxq jnuNsy"ss ‘aysminue “3 sdajounau ts ajotuez guns 2199/9 ap sisuaxq -onisise enoudsar‘srmorooyen -9 ‘aideiojoussixo -q rzoony 9p tnmfos no wrznysod uy 210 ‘rcv QoF-00z ap YUM A°F Bur NOT- ‘yexpye] wqnaop ut “> ‘oysuayxasodiny up yndlvo no “essop zignoap tt “@ 1 © yodeuy juapeo varwoypaycy quad enor auowsydsar cyuotounsut no Ysujog rwzasu singe UME arewouossadiy “9 ‘yun vountanosn -q ‘omeagesiodry stjnoe ouroyemtdsaz "yuapynsuy yuluuatep ¥ ayeo eznes ap purdop 29 ao1uy[> ayouulas yuns axe-y'Zy “yr apreayninaos ase mut 3 ‘arede a0 tues jnuuud 2480 -g ‘sowsuiadaion wamauay vo oreds “2 ange uoweardsor owa}oynsur jeupeo ut eipseatie eaeO! (OL 218 “aomeatdsas sojunostur oypmijdwe afe eatypow sede mu “9 ‘ ayeoipiadns 1s owanoasy -9 o tod eymoe ayrorestdsau eyuataunsu up 1120 ‘de no und 9 jyuns ayurdaso + preuoroernnus ze 0 “3 1d wip vosou as vs yexedeaut -q ze wsnBUIS © “2 ‘Doda ‘aeypieo [munse “4, woot |mIONEJU E 9p e1euruustap a1s@ voeIpie9 aulAu0 sp emnoe apiowatdsas eUFOKASUT pL “onxyse wospurs “>a. sancru de inoculare; b. reactie pozi cc. mu produce 89.Examenul bacteriologic al bacilului Koch: ‘a. se face utilizand coloratia ZIEHL- NIELSEN; galben pe fond verde; je bastonase fine tuberculozei sunt a, caracterul eontaminarii b. antibioterapi . corticoterapia. 92.Tuberculoza primara se defineste ca: jotdeauna endogens; -omplexului primar; 93.Leziunile provocate de tuberculoza sunt dk a, exsudativ; 94.Primoinfectia TBC se defi ‘a. debut cu leziuni nodulare apicale b, ansambla de modificari si anatomice la primul contact ou bacilul Koch; c. prezenta complexului primar. 12 . pneumonie fibrocavitara. 98.Adenopatia traheo-bronsica este: a. forma aparte a tuberculo: bb. muapare in absenta sancrului de inoculare; tacuta, adesea fiind descoperita radiologie tuberculoza secundara este: 'b, cu aspect floconos; c. redusa in perioada de stare. cc. tuberculoza cariochinetica, 101.Cardiopatiaischemica este: a, boala a arterelor coronariene; b. boala de nod sinusal; ¢. sindrom ischemic. 103.Clasificarea cardiopat 1. forma ischemica ; », forma dureroasa; d. forma nedureroasa. ischemice recomandata de OMS: 104.Formele nedureroase (asimptomatice clinic) de cardiopatie ischemica a2900 {uaunp pj “LopuOIsIp nes asamp e| ap “ar ep eyiqeuta aisunp “> ‘amoqyns nes wunste *,nino4f 0,, 89 ANDENSHIOD JOyRIRD na RaL2INp “ ‘ormjnayos inedoypaso is euctrouoze9 raaxofasoraye “yereyez moquip = ‘pnyout sioysad inyruodiue B eonKuap Beney'3| | ‘BUELEEUOIOD eIMUEFNS o UZE—pLN 20 otULFa wOsPUIS| ‘wnureuo109 rude is 0 sist © HOBIXO 9p voRENSaDOU as MaQHLYDAZAD ‘un 9p eyeurunsa.ap ‘zorpeoon euz9INs O EzopEN 99 aIuHFS WOspULS “a, ‘ pupuuioa wzosojasosoje “2 sayso feroroed moSry"L. [| ‘vaunysuauiadyy “> . ‘eounisuayodiy -q wasaanp “t YIN My ajenuaso aoquyys suD§"9 || yy varezyjeuniow Is {ayerousd wseys pamsoyfaute “t rund pzeeziraroese3 2s iuieides c-p ezraanp anoe aypseaoyur jmasejuy Uy ams 9p EPEOLIDE'S 1 {9 3907 95 yINY Uw IEIINp wouDqEgWOS THT ‘Srw2yos! JAY 2 rzosgjasousie “4 juisyosoyso[oosediy “2 manu v EIWEUTUAIAp wzMED PyedIaNE LL oipreao1 ‘ostug easennsgo uid ‘presonu wp jungod foun e eorwoyost wzo.c0t “2 ‘ap wooaosd 2159 axprE90}U [N=Ues “01 ‘2011090 nau eautaeU 2 ‘QUIpIED InyTuIgap vaLepeas “4 “1 aispeas @ yewou. axewoioo soun jrzeo ur 1 awe aonuo jedoupsea aye a5qutfo LESSEE GOL sem BzBO}O9yP VOILADYOS no ajjur9p wep YaeaaN IUAADY $e redoypreF ROL “orpresowta yogasey “> ‘aneuosoo uo ‘ajeureu0309 “2 e10}o0d ajaursuE -e 9505018 edorpsey 201 rorsssopoouediy -e nedorprea ut asi 9p u0}9E'901 Ipsvoome jeuoueyur 1s rexpocaaay120,Precizarea diaynosticuh 2. simptor b. EKG: c, coronarografie-metoda de exceptie. in angoral pectoral se face pe baza 121.Criza anginoasa e insotita de : imie,lipsa de aer, eru 122.Sediul dure in angoral pee 2, regiunea retrosteral », regiunea precordial , reginnea gitul locie si inferioara ; iradiere in mandibula. 123.Durerea din angorul pectoral, bolnavul o poate indica: a. ou virful unui deget; b, cu intreaga palma ; c. euambele pale. cc. de 4-5 min, mai rar pina la 10-15 min. 125.1n majoritatea cazurilor, criza anginoasa se instaleaza concot 127:In afara formet clasice de angor pectoral se descriu diverse forme ca: a, angina de ef b. angina pectoral c. angina pectorala (spontana sau eu orar fix); atermediar). 128.Cauze favorizante in angorul pectoral ‘hipotensiunes arterial crizele asmatiforme, dispnees: DZ, HTA ischemica, tulby ‘medicamente, bolile aparatului digs 130.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene cronice datorita: diferential si diagnostic c. EKG si transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica. 1a cardiaca este un sindrom clinic care rezulta di dea expulza: 2. intreaga canttate de singe primita si de « mentine un debit senguin jeune umpleri‘2yeutwopqe £ ejpups 18 apesqarsa fatiewo109 ‘SovIpa soqyr094|deuoo enuede und ezeazqisro=se® 98 WL IEPUNDS VIH “3 ‘ojenmass WLH -@ oipou VIH 2] Poupsopp as Y-LH “wUeMMIap FzNBD ap anDIE Lg FL ‘a]EULOH Ho[ea atsad “aayonseIp 120 \saud easaysaio tad yezto}oosno Stutjo wOIpUIS “> ‘aroue ur injodus mumusaid eaiaseuo usd wezu9}oRswD a1U1/9 WoupUS “ S punueyons 9 !eeusip 2 JE]EN Wp aoeIpsvoruos sso} UL DID HeUONUAPY' OF ‘DIBNSTLUIPE k] ap “Ul gf-¢ “2 manj9 eavypaea wy INpHWasoIy eA INEASIUNWIpE jRzED USE ‘soufe1@yp ayexodoad ni aqUaIOua walayso39 “9 up ap azensturupe “q 109 ap axensturMpe “E OHMS Ul ROLUDHEL “| 121 ONO “2 jun wasaanpas “q ‘oyetusou on aysoreun W eaxDonpor we KUETEN UODIpIC EUDIAYASUE “Eh + doped ap idsuest 1s earasmp Ur 9[euoHouny ajamoydaag: ioe of =». infarciului de mezenter ce. infarctului miocardic. , encefalopati ¢. insuficienta cardiaca si insuficiente renala, 155. Semne cerebrale in TA maligna sunt: ‘a, sulburari de comportament ©, opti 157.Stopul cardi Jee oceipitala, tulburari de memorie je, insomnie. te determinat de : rea res sioprinea jrator corespunde eu: ‘a, moartea clinica; , moartea biologica: ©. nici 158.In cazul ‘un raspuns mu este coreet. nui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie . in urmatorul interval de timp: 2 seoundes c, stopul respirator si stopul cardiac apar cc. midriaza fixa, comee opaca si apari petelor cadaverice. 16].Jn cagul unui stop cardio-respirator putem intalni urmatoarele semne ‘2, opritea miscarilor respiratorii,toracice si abdominale; absenta pulsului la artera carotidas ¢, mioza eu globi oculari mobili. 162.Eliberarea cailor aeriene este suficienta penta ca vietima sai reia respiratia: a. deseor ». intotdeauna; «. niciodata 163.Semnele obstruariicailor aeriene sunt: senta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa; ». lipsa curentuli de aer la nas sau gura ; c. torace si abdomen imobile. 164.1n cadral manevrelor de resuscitare @ stopului cardio-respirator, pipele ‘orofaringiene, cat si cele nazofaringiene se pot introduce: a, numai la bolnavii con: b. reflexe c. balansi ‘em, in mijlocul regan presternale; b. se efectucaza masajul cardiac extern combinat cu respiatie artificial; ¢ intubatie oco-traheata 167,Compresiunea din masajul cardiac extem se face: a‘axdaxo;ous4ixo “9 og uenxap -q Stu p0s-00€ auesoSues ‘ase amur ap ede na fweoaut Bj noe JeuoULN jnIoapa Ue |raNOUKEL] “7ST ru gos-00¢ axaues “et :a959 ofBojounate noe seuowjnd jruapo £ apd o1x0; yn9e zeHoW|nd yruwape ut fRHOUIETEAY “ELE veunuredop “2 fareostarodit, “q Ja1so mnosa1o YN MOE FEUOUI|NA [mOpD UE |MUDLUEARLY, “2 | jeayenopua epuos ad reaynaayut idesouaaiK0 “9 saqutd fan ®eutDepes vl uinosEa voy|de 38 -q {p[aButnejo1o wean 2s 6 opppaso9s eatdse 98 “2 caputidno ye seuownd zope ut envi ap euNpUCL “92 svonowoaz woioudlod ateatdsas “> ojowo8z ‘nau 1dx9 “q ‘asm ‘eianas ‘ston aaucsep “2 4 ‘eSuys exnouigan ewuaiaynsus -e + ap esuajoap ays9 moe rBuOWUNd jauapE “EZ 1 ‘pjeuorz>] winyeu ap “2 aaBloypsea exmweu 2p “q yyeue eeu 2p e ‘alfioqona edap vayysej9 as nav sDuouund jrutopey “reidesojoanye mnjefues unsaid varoqsoun ap eyesoxoxd °9 yojafoaaye & pjeynaq wozepunn aud arede ynoe seuouyjnd jowaper {Zt neuuosjean “2 ;pesodlcim) 1s woyproniadenuy vassvu aFSUIOWDY “9 fezona enuedsip “2 !njmaotundo varesojosay 1s vazeupiu enizedsip -¢ + 9p 9189 WeIxo ovypueo infesews ul zo|sunIsasdwOD BuDADZII"9O1 sng 21s eBuers ut ‘a}sv09 ad “9 :plojrx ajaoipuade auds -q fmjmupys v wseouayut ej] ad“184, Clasifiearea EPA lezional este: 1. de cauze toxice: b. de cauze uremice! c. cardiogen. a. i i cu CO; ¢, intoxicaii cu plumb, 186. Edemu! pulmonar acut infectios este prowoeat de = 189, Ince forma de EPA este contraindicata morfina: a, EPA cardiogen: b, EPA uremic; c. EPA infeectios. 190, Osigenoterapia in EPA este a. contraindicata, deoarece ereste presiunea in alveole; bo. se practica pe respiratie asistata ¢. se administreaza numai dupa u 191. Uleentl gastro-duodenal este boala caracterizata p ‘8. pe stomac si portiunes superioara a duodenului : ’b. pe partea inferioara a esofay ‘ansa anastomotica a stomaculti opers cc. pe stomac si portiunea inferioara a duodenului 192.Durerea in ulcer oduodenal se caracterizeaza prin: 193, Uleerul gastro-i 1. varsaturi postprandiale cu continut b. pofta de mancare seazuta; &. pirozis. imentar ; 194. Ex -a diagnosticului de ulcer gastro- a b. ¢. ecorafie 195. Ulcerul duodenal se caracterizeaza prin: a. durere nocturn ». durere postprandiala: cc. foame dureroasa . tro-duodenal este mai freevent la: . varsta de 20-50 ani necesare pentru apariti ulcerului gastroduodenal fe, caza a ulcerului gastroduodenal poate fi calmata de 1 (bicarbonat de sodi); c, inhibiteri de antireceptori H2. 200.Senzatia de foame dureroasa” apare in+ aaqedayenuy nes eaixa auey ue ap og qns Liaw “> ‘troqaeg »re2ap fouay °q ag B] YeOap eqIEG “B 2] EHUNUY Sap rear ayso erEMIG weERITS |Z ‘Bunsayq\ tnyoued wy ynoze> ap axeuuoy “2 s21so q einedoy wt eneqnouy “E1z any 9 “2 rueweydes 9-2 -q, suewredes | -t ‘azzfouunosia ‘yotqmeg “forge, “eunIysoueUL 2 # nucl aogy as geaneday injnsnura v vuaSonvyou EaLon|UNSUEAL “| |Z wus 9 ‘t20Ne31}qo puny ‘2svoro2yuT sJoq uns apestA arnoe afauneapT 607 + pjonxas “2 esque“ wnseiIp “e pea ad muastrey 28 q]1s 9 *g PEMA aAedoy SOc ‘auorendsaa °9 nd + 9peo af aqusuen as 3 *Y nyeuts eed “LOZ seloindyeuaponp-osis tom “> “riunjod eae magma -q ‘eye Eyeasoued “e xy mapas qou “niasyad eamapooe nd 3p 2iA04, 9 2 uodus yeunuopge ynfer ur ranendsor e: ‘awojed ‘dou jnspucsodiy wt azzipen ‘sede efor stvtp opens esta maa 9 suo Un poe ese pueuuoy “injauiawopqe vie viwor ad yesopied [euoponp jmsz0}0 “9 femnoe eyoipuade “q 20400 ‘9s ,.uUua] ap uoulopge, [mst “aye jrowaors wa yj Pod fetsponp-onse snyrusojn e eysdone eNEIOPIOE FOC “32q| nouoyHod ut 2 seisadose enesopiod -q ‘oyeyeurg9a wip afouedz0 ute jopiad # EUMOY LIUAADO FOWL RID “COZ asa etlaponp-osised tnyuaoyn. ‘xnsodip sojsuawoury euuazaud 1s njnaeulog e eperauas eoms “2 ‘2anisodip ojauamousy Is fasgore9in oquapaooque cad teurfiads a5 yexopsod reueponp-onse8 imyrusain pe auypmyiiao ap jonsouseic “107 ipaeoerxnt (mr2ojn > Sumngano sora ruaoyn “ + zojoftad sojenteuupuos soqimsos vaseorzsouut -q ‘ted a snadas “2 = nporeiggo 2189 yyaeu8 op asouny ut “sonedoy foz0u19 |e onoraIp-ouotB! fmuoKIIEA UP Fee * erenu9) ezeITIQ wz02I9 “> ‘woweBautouaysradiy wz0119 “4, iwuaBioy.ose ezoula = auns aoqeday Jazoni aye aoKury> afauuo.r gps “WL wo1pess 9 ¢ eeuod aunysuoniadiy “9 + wzoau is supjnasaa amnpas “V seuurzeud voneday w70319 99 mUDI9e “Zhe “ase osaiosu “2 ‘auigjuod yeuanu s9oura yans “q ut oqie uns “2 eonjedoy ezos19 no aBujog Inn a[owapy “1h = sonyna smuyzaxd vonedon| ezou19 no wansouseIp jaAeufor Yee ‘uerSutweu wosputs “2 ‘amdifexoway aunuiou3y “4 nOUANU-OUISE WOIPUIS “E ‘ujad visayrueuu as aarredoy I9z0u19 [rINg9C)“6ET sraqzeg o| °2 our ef -@ 1209 sp anu rorapuodoad arede voneday 2041) -g¢z Jozouo wesup|sap afazn0 “L¢Z Jona no eoruosD enuLsapns °2 exeyrooredoy ouaurysip “Ggai ce, peste 100m! 250, In insuficienta renala acutt ‘vederea mentinerii echilibruh ie de ionograma: dializa peritoneala; calde in regiunea lombara suficientarenala ae dupa corectarea vole te de corectarea volemi ¢, dupa administrarea de vas , diureticele se vor administra b latatoare, 253.Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta cauze postrenale in producerea insuficientei renale acute? ‘a. caleuloza ureterala bilaterala; inatate afectand ambele uretere: insuficionta renala acuta se controleaza 254,Pentru prevenirea hiper ie: 2, pulsul arterial: be, temperatura; c, greutatea corporala, ‘azurile in care in insuficienta renala acuta diureza este pastrata, deficit cealitativ consta in: , a, hematurie; 1. izostenurie c. hipastemurie. 256 Suprimarea functiei renale in insuficienta renala acuta survine ca wrmare 2: ular; 2 -vasculare apare in insuficienta ©, bradicardie; icienta renala acuta crese proportional eu sgravarea functiei renale: a. caleemia; b. acidul uric; c. uree sangvina 259.Suprimarea brusca a functiei renale se intalneste in: ‘a, insuficienta renala acut 260),Care dintre urmatoarele mat renala acuta? pentru o insuficienta ioelectroitie si acido-bazic; 261.{nsuficienta renala cronica se caracterizcaza prin: 1, deteriorarea rapida a functiei renale de excretic ddin metabolism. important semn in insuficienta renata cronica este : cturia ; Fn‘inno oljoo 2p sayaese9 no auaunp “4 unysa ‘sLnpjod “e anzod nsysousercr cz ‘asworasmp ss aju9noag saisa amtuuin fozenyy © eoruljs e¥ojoyeWo}uNS Ul PoNsLoIoeTeO RaxeISAsUDy “3/7 (ntopeo “rey505 o1yexo proe ‘oun pion) ezijestio yod auvo oueisqns zoun e ‘seoxa ut “Bulan ut eyuazaxd “9 H(eseunmn, ‘bans ‘auny0) vasvzteasuo ezvacuoany aue9 aaquulyp-ooR2y MIpuCD -q feonezyerstio soxpardamt ws auv9 poq2oj0ud r2I0[09 Joun v PUL WE BIOzead “B 2 ap emmtozeadas ayso a[euou razor equaRoredong s/c We 04-05 anu ease, “> OS-0¢ oni rows “9 w OS-O¢ SM Heqiag “= : asa Dyeues weeny YweA30%f jour upeUY aeod as ase e|axeindod ap PuOBOIES 9/2 jaoesIxa waseyespiysap wf sonsaryp “> yeNXD BOIEIPISAP UI NIPoS ap EITO|D “q Boqjoquiatu ezopIDe tH! nIpOs op FeUOGIEOTa. “a 98 WAT Mr 901zEG-opyoR Is 90 samyngny ry eoepestap UL 1g 10d woxuox wyeuai SUI Mo InyTHNDIed a]aW!gOLE FLT e vsvoandiy uot “> ey ego Sip ewuesojo1ut road eyex=uad anes -q Hoo ‘sa00e1d 29qny90 7E { votuoxs pyeuay 128 UNS HrEsaHIUCM AyowoWUNN ANUID ae ZL juapixe ut ound eovuou9 eyeuay eu -eyensoud ap ynuouape “> | poqwoxo oyouo uxgnsu nordiss 80 aumuaysozt ap Jowyn i as dunno asvoynoyod ej goqtoND appar Fayua.oU NSU 9[e -pmuusn so] wponutsqo “> $ vommaxs ewgouolRusWOTS “a ¢ noe soeypies muptaynsuy “e + 9p exooaod eysog 0 as eaquorD eeu BIOURSUT LOT ‘aO1-O9L 2 ‘ euyndives rouruqeass “q ‘auyndues joan “2 yooze enwarer UPI + 9[@ amnosaio Hojea Ua ur Ul ‘quroursroud uaLOLMSUY UY OsaUEAU! as aoqoqeIOWW [ZEMIN a[exeOUIN aMUIP a1ey'¢9zce, durere lombara asociata cu manifestari reflexe: varsaturi, constipatic, balonari abdominale, 280.Evolutia in ltiaza renala Gepinde de urmatorii factor: a, compozitia calcululu, regiml afimentar, ». numaral si marimea calculilor, obstructs cailor urinare; . aparitiainfectiei 281.Cele mai freevente complicatii ale litiazei renale sunt: a, anuria, infectia urinara; ». hidronefroza; cc. malformatia cailor urinare. lili nefretice in li consta i Igezice (Aminofenazona, 282.Tratamentul 1. antispastice (Papaverina, Scobt j iniltratii paravertebrale eu Novoet a agupra calculilor (Cystenal,Renogal). reaultate, «. Ia producerea unei recidive. la se defineste ca find: nea earacterizata prin fo jn bazinet si in caile area unor cale urine b. afectiunea caracterizata prin formarea unot calculi in bazinet si in caile bil c. alectiunea caraeterizata prin formarea unot calculi in buzinet si vezica urinara, 287,1n tratamentul litiazet renale se va tine seama obligatoriu de: 2. manifestarea acuta; rganele genitale externe, Jecalizare suprapubiana cu renala sunt: cu iradiere anterioara in tot fore de-a lungul ureteralui spre Jina coapsei ; ta de urgenta la pacientul in stare de colica renala consta in wei renale este 293 Sediul dureri in colica renala se afla in: regiunea lombara;nse yeseyez juaqerp ut soIns0qp] 9p ajunes alieyyjod “9 py reutnut -e megez |meqLiCl ‘60g warsaioid augoys “9 ‘ejeuar voroa Honeqeip euros -2 + und woaun eigep s1eod wepuedapouyjasur ean [moceEC “gO 1 MNUDAII|UL 0 =yS9 “9 und ip voseu as es wevdvau “q ‘eames nals oe ‘LOE pucunsuos “q puewnsuoa -e yexeyez 7qRIP ap tAcuIOG LYE as nes ye NE-S mjALU|OQ ajopna aud > ‘feisiva Ur Apujog un aise > -q ‘eu2) ABUOg un 2}89 to -E ¢ Weypor9 epuauodutoo asp vo weseyEZ Joqu:p na ABUjOg Ut Ef njnuistjoqeyout vovoqanyad wud eyezupjoeies eaquox9 eyvog o asa sesayee IMEqeIC] ‘COE © ayeidom “9 {yo ad youas ayestorpes -q {eum ap yojduwoo wowexs “e : uns ejue8an ap epumEUIUIEXa eyoURs woII09 UE ZOE + mnjnsipou sezequuoy rounsFar Soraimp 980m nour *epeso}oM-oUtes ‘9p ayuazouder uns ayeuat ‘aquou9 ajouae noe au foiua}aunsut batysprojoese9 aqs9 atLoIXo 2128 afoueiio ut asarpen fa eseqHKOY PasNUNC 66 ‘ayso equdsin 9p jmuaureyen sua EoK09 UT UGE ‘wunuasody “9 eumuaysozt “q ‘ny ‘ued od jwurmn aeunuy|9 rojouistueoou ayszemngyny asiutp “epeuas ‘yeropod wages lost “LnyesreA “a]B9/z—4 alusoey “ayswutfeu‘azounp “9 jarxue “2ranp ‘eunyjod ‘sunysuauadiy “q ! wlsuuosjour ‘ounyewDy ‘azunsip ‘asamp “ ins aus sfojediound “gjeuar voljoo ur ¢6z1, hiperglicemie; c. 20ui LY. b. transaminaze crescute; . glicozutie. 320, Stare alaturi de alte manifesta a. tegumente uscat . pupile dilatate ; cc. tensiune arteriala normala sau crescuta, 312. Ce diferenta este intre diabetul zaharat si diabetul insipid ? ‘a. in diaberul avem hipergl ts un pacient diabetic, glucoza administrata in PEV se sulina Ia 2 grame glucoza. Deci un flacon de 500 ml de 322, Administrarea insul se face in general dupa ‘urmatoarea schema: bb. mamele care nase copii cw o grentate peste 4,Skg: ¢, unul dintre parinti are ciroza hepatica. : a. de 3 ori pe zi, meselor principale; ', de 2 oi pe 315. n diabetalzuharat iawogen sunt incriminate = : ¢. de 3ori pei la 15 min, dupa mi 5 min, inaintea ‘mesalor de pranz si de seara, 323, In eadrul examenului fizic general, mirosul are valoare importanta in ‘a. ciroza hepatica: », glomeruloseleroza diabetica: ¢. retinopatia diabetica. 325, Faza prodromala a comei hipoglicemice este exteriorizata cl a, anxietate . anorexie ma diabetica impune si recoltarea urmatoarelor 326, Conduita de urgenta in probe de laborator: b. 20u18.C: . fibrinogen. 40 “aer eanedjeur eideiay “che “noi ezeouonound 28 1s mzmagqnyoo soartoap "yuafimn axe ap isa un aysa nugiyeo asews ap oe m9 atI9A OUEN waseuondUMA TPE e198 op ayospdaud 9 {aso g-9 eaeyotunfur ap dung no op wenxaqq 210 Z[-g autjevewunus op dum no Qy uexaq “t # ma 2oey as aTeuUNEA jNDOs UL FOLUTDTOA waI2ONI>y “hE ‘oven ap autos wys2 a 28 ut puea ‘sunsaue edn yeypaust “> TLS nd'0 ew oy etme -q tad yezy9}>0309 ‘9389 oquyo ysaymmouioU 1s oewO)duMIsE yesuadutoa sneUINeER [NOS “1 Ee ‘sonoueio fs areasn aznq ‘pred aides 9 rouodiy “q ‘ejeyaysodns aoudipesq “e :nynoos ye tua o|qe] wip aed Dus nu suMUes djosBO}ULIN aNUIp oxe>-O¢¢ ‘nap|eue ‘sonn92yut ‘uoBoanau “usSo4pieo ‘o11u2]0A0) 2 ‘a}eiqaiao yarcodiy warorequuea “> outed ap onstiaraese9 no|qes are ROR29¥| 0 ‘owegy ap anozuas b ‘ojareo}euLAN jun PoROguIP EwOD WH aYUFEM aANsadtp apouoMuOUD, “jeg ‘ap Biesuejpep y a1eod eapaqep EuIOD “6zE eareasturupe ednp ypauut ‘ssniq “9 spe ednp a10 vaatea e| nes ‘snug g (rz ayn wan) way 2 ‘2159 [rangap vorwwaoyfGodny eutoa uy -gz¢ ww vase 2180 wonupoyf ody 299 1s343, Factor etiologii in socul cardiogen sunt farctul mioeardie acu ’. insuficienta cardinca acuta, ¢, embolia pulmonara eu tromb sanguin 344, Socul cardiogen se poate instala : ‘2, o data cu debutul I pulmonar acut. 345, Primul ajutor in socul cardiogen consta in: a. culearea si sedarea bolna », oxigenarea pe sonda nasofaringiana; c, se administraza adrenalina subcutan 0. 346. Tratamentul socului cardiogen presupune : 1, calmarea durerii cu analgetice majore : mialgin, fortral; regheren funetilor vitale : TA, puls, diureza, respiratie, facies. 347. In socul anatilactic a. are loc o exsudare dé interstitial; «, acidoza marcata, tade urgenta in soeul anafilactic euprinde: ‘8. aplicarea de garouri ; veuhere directs 4 ore are de antipiretice lor lor: ahipnee, anxictate; tulburari metabolice,cianoza; «50° hiperdinamic, compensa, tegument uscat si cald. 353, Tratamentul socului septic se fave cu: ‘area normala a societati: , aeeidentele rutiere, boli psihice, generals presupune ‘8. masurile permanente cu caracter general si educatie sa sea si controlul preventiv al fact jorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de se refera Ia ate in Focar pentru combaterca une boli infectoase; b, prevenirea unor c. masurile indreptate 357.Ancheta epidemiologica defi a, este efectuata de ca D. incheieren o data ct . completarea anchetei pre! logic presupune : iegumentelor, cavitatii bucale si conjunetivelor ;+ sreorianiy> de eDNEAN}OEUL 9 k 10 ad ap soju0ds w atsnjouy suaoyedau js ouodored sojoursiieSsoos54u1 oman wasoBTSIp “q uvwufog a2 19400 ‘ur ura 29 ajarayeadns axe0) ac 9p ywoSowed sopnusse vareztyonNaU “D ‘a myeapes js epouun “oyeasn punpjv9 2p fee nos /1s vancyeds -e tid ezeazyypat as aauty 2pozou Jopusiord vasemeuep ud ezeazyfeas as “2 idisaad 1s 02 nea ad ezexz09 25 “q ud uy eyewozasdas yuns “2 aaaymzep 9p oorztt fapmOW FOE + sjajorsenin inoypes “9 “Honwnyo nuode pursojoy Sojazayeidns v ypatin wa1D8i9}$ -q mneynuan ‘varisuoe “vasnpeds “2 uns ansapuzap ep aaiuwaaui a;sonoHyy' Ege iad “W299 jmIpaut Lp ayoaigo {s equoumdian ad ap madoyed sojnuode eaxoSnusip 1s voxeyred Fooly $s saizay aoeoyfiur wud ‘ouurzuryoud wp yuooyad sol muode easosnnsip “q IDIX9 [rupaus utp 2y0aiqo aayip ad ap 8 awounda ad op wofoqed soypusse vammzedspur “e aysarewun anoayuzac'z9g eutwopge ayessox> “2 Savery sououndxs“uyooadoa “9 $aoquyp 2u2ues9 “2 nad 209) nsoi99s up mynysuosiad ye jenue o:pousad jeotpoun tnjonuey 19¢ upd asa1o ump ravujog nes yaadsns sdoo vf ‘srayre °9 ‘auumpesd 1$ asax9 ump ido v“euewreydes °q + Bjorpaw ustsise astea ap # Bzvaniagj9 28 ‘orSojoruapida etn peo uy eenyoQjo wiAeUENE“BorUy!Z PaswZUaWHOLNI | OC eee joo wosequazaud 0] °2b. stafilococul auriu; ¢, streptococul alfa hemolitic din grupa B. ‘semnul Pastia si ciclul lingual. 378.Perioada de incubatie in searlatina dureaza: >, membre superioare; . fata anterioara a torace! 380,Angina rosie + febra + eruptie a. vari b. rujeola; 48 streptococci beta ~hem toxina scarlatinonsa (Dick) eliberata de streptococul beta- hemo 383.Angina din scarlatina are urmatoarele caractere ‘a. rosie, cu false membrane aderente care se refac rapid, extensive la Tueta, sangeran ic sau eritemato-pullacee, rar wloero-neeratica: «. eritematoasa difuza, de importanta majora este ciclul lingual eu ‘urmatoarele caracter a. glomeruloneftita difuza acuta: ’. reumatismul articular acut ; . colica biliara . 386,Profilaxia scarlatinei include 1. asuti de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , 387, Ingrjirea unui bolnav cu sea 1 aplicarea de comprese re legat de durerea de cap si febra; cefalee din cauza edei infectios; legata de s le pentru prevenirea complicatitor la un cient cu searlatina sunt a. combatarea prurip ames ‘ewuoyodeat -q INO ap a|NdeU — jaUIO|ULSD “a ‘aunde bjos{nu wip exndnas npoouad uycop tu ejoafs no auaraed un 2 9 upton 109 b] ap aysz ¢ edap noaa ne nu AED nes atzotsea09 nop ones recy myrazuyog easpjozt “e ‘zvopovoud 95 vjoaft ap zea inun vant eT gop epeouiad ad ‘vaasajuauoo ap epeotiod ut “9 ‘oysajed endauo 29 dnp 12 o1an @ ut “a, ndnua ap rz ewud uy“ -auedsip “ejoafnu wt sttowouBoyed yo1jdoy jruuog'zop BUULOU 9189 -E sondaua v autjed ap 1s a1m)s 2p epuotiod ur yauqay vas2}8232) [OF ‘und ap ey ‘encnzo ejoafiu ur gee aguuauit “a ‘Oz Ie-bt “9 ‘ezeainp apeqnouy ap epaouod “yjoathu wl “L6¢ “ststoug-ozeu noo stIe9 “9 ‘a1sa vjooftu nijund sqwowouseeg 96¢ ‘undid vy esdse “ansaBuoo puny no eseojndedororur endrua “> lund wzeaztsoqoes29 2s ajaatiu ip eandeuo epeowiag “soe soudoyy aumias + sey BIqay “a ‘aareip “ejeur waqay “fezeu 9 °9 “(29]no0 ‘oisuosg ‘|uzeu) zea ‘eyesepOU RAGa “2 ‘und ingap ap epeotiad wr any rysaqtunes as Bodkin pse “usSoqes2) 02 ‘tienwyod “2 !euyfeyaoua ‘dno ‘euarisiong inoajureudas -q ‘aszonooqurisod ‘sonides ‘2a1x0) 1p 1od taurreyse0s 189) You oyuuapen 999|ey90 ‘To1a3} | eznasoupe as eunL|1e9s Uy ayewOKdaNs pUDUIEIEIT 1 6E w}e0 Loz MODOUPH| ap wareAstHRUPE “9 Jou no EHUUED 2s ymyMOUIEIEN avewrera vf ‘unoypaun vneaipus | ad ap vaunysiumupe “v ey sana “9 eaulfuy exo ad Lo Z 9p ‘9[e0ng406.Interventile asistentei medicale fa un pacient cu rujeola vizeaza lor ¢. administreaza medicatia prescrisa de medic 409, Rubeola este o boala : a. infectioase, Vials rien fav feorueyan eurxoreur -e 0 reupooes moumzyiauss aysd ypmus syHo} Ixz0Os v SOUND! ULLd wareNpLEAOpL “DOF uae “9 foanseSip “q ‘aye sojyods earapunszed os290 fi ‘oyeutus ‘yesoyussed -2 eyE20-12935 seuofouoe 9389 JauDquozIp v aseyustEN 2p L3Ie) "pS eyeHA eqnedoy “2 fouawezip “q oe©. adolescent ©. nuare importanta ordines 470,La un pacient cu luxatie de police, semnul earacteristic este 478.Arsura de gradul Il are ca semn caracteristic: 2. police asezat in forma de ‘a. flictena ,alba”, cu continut serocitrin; ». police asezat in forma de U; b. hipertermie, usturime; . police asezat in forma de L. c. fliciena, cu continut sanguinolent, rulbure. 471 Fractorile in 1/3 medie a gambei sunt mai ales: 479.seara din arsura de gradul IV a. cuprinde epidermal b. are o culoare ce c. se insoteste de ust 1, bandaj Dess: b. aparat gipsat brahio-antebrahio palmar; >, gradul de profianzin . bandaj compresiv. . natura agentului etiologic. 473 Prin entorsa se produce: 481_Arsura de gradul IV evolueaza cu: ei fracturitrebuie sa euprinds: focarului de fractura; ‘2. mi depinde de varsta si echilibral psihie al bonav focarului de fracturs; ea si promptitudines tratamentului aplicat si dedesubnal foes fe se produce arsura de fractura cu fractura de membre, se Face 4495.In ealcularea suprafete arse, orscele posterior reprezint: ars se caleuleaza in functie de: 486 Prognosticulvoo 84 os ap earermatd no yequng faun yio7'Z9= yun vaseoyeaun ‘tuedeys ap nas wanyip axwiefiuus “9 wowpuna v9 2jaseojoULIN amp 2aHUNS ‘asvoUDA oFFUIOUIDY pZE ‘ojeuone wiSesowray “2 ‘eeyideo 15 eseouaa exSes0Uoy “q toseouna eiBesouIog “2 uy Sur Yeu a}s2 NDS due uN-rWU INpABIT aBUES ap eaFANUBEQDS VL no Piurps02u09 #0} 0 no IS UIOISIS No NOsoUIS eIseusH “2 ynsqeroeizo ajpsvoreuun ax ajatues TazBISOWY jO}ay “2 wiSesow9y vevanniapraa as 1s eyOAzep 28 apun jnooq “¢ dns yuaooid areaay anuad upe ayngan 30 api ynyos pu une P VARNEY’ LG vayeynosd x esso oy ezua|naye9 as Lunsie ap Ze9 ut ‘eyeeIpHy ‘s[eown ‘eqyp wroos9 “2 suid ezeazyoqoe189 98 yz9e ap vsnpoxd ensty'964 ids ut syzojda vdnp “unsie “9 z raf a}¢ apuryoud unease “q youn ape unsie -e ‘9 jmarujog p eaED! LOISODYOAL FE nga ‘ajeoursod ajturufan 3 IXOUF 9p aauez “q ‘nsiv ap ze9 ul ¥zeasued 96 nu auez ajaacoyetHan ‘pouin yuaiuesued nun voseayide “9 "604 ML SUD Lanse JaUN # BPEOHTANUIY RoMBIN|aIE CoE ap sojoqoud vax jooas “2 9S 18 VALY ep eaxensmumupe “4, ap nnsegye 2p areayjde aud wsosmp naupeyoa sno adaout Jojansie ymqustuRNEL] GF co rammed 0 no vastiodooe und “9 tedv no ourdons ud “q ‘disqu uad aunoSonsox und -e ‘200 88 Leavy ap suudna rayne waLaBung 6h sqynd no exadoae as nu “9 ymeysqns no 28un 95 “@ ‘no ezeauolipng as “a sojnfe mynd vasepiode uy 6p nsut “> neoikluon “q Ie seuoU|Nd Mapa “v ap Hors und punsse apsnvor|dwoy' gs ansodip areoway “messeA “auimueOSt[o “axodiy usd wewecuaroeiE9 38 “3 ‘anoe sevowad jnutopo vosede ayeod “a ‘uunsie b| 3p ayiz ion ajeuutid wrapysuod 9s “2 JBuonSNQUIGaIsOd 20s 9p Eze LS508, Se considera o hemoragie mica atunci cand: 4, hemoragia este nuinai capiara; b. se pierde numai 1/3 din eantitatea de sange din organism; ite neinsemnata de sange. ind: nge din organism; tea de sange din orgat canttatea de sange di ram o hemoragie mare at se pierde 1/3 din cantitatea de rea de sange pierduta, greutatea corporala a roduce pierderea de sar leza cu care se produce pierderea de sange. 506.In cazul hemoragiilor de mai jos, cea mai grava este: a. pierderea de 12 90 kg; b. pierderea de 400 mil sange la un copil de 10 ke; . toate sunt de aceeasi gravitate, functie de locul unde se dezvolta, hemoragia poate fi clasificata astfel: a. hemoragie capilara, i lara, ex b. hemotagie externa, arteriala, . hemoregie externa, interna, 6 511.Atat hematemeza, cat si melena, pot fi cu sange rost in urmatoaree situati: a. hemoragii abundente cand sangele stagneaza in stomac; b. hemoragii abundente cand sangele nu are timp sa stea in stomac; . daca singele este evacuat foarte repede 512.Intr-o hemoptizie caracterstic este = a. sange aerat cu scoagula dupa un acces de tuse, 513.Intr-0 hematemeza_inta 4. sange amestecat de mn seu; b. senzatie de celdura in regiunea epizastrica; . senzatie de caldura in regiumea retrostemala, 2 ori cu resturi alimentae si care couguleaza 514.Bolnavil ou hemoragie mijlocie prezinta: smoragic este data de : ir © usoara crestere a TA. in faza de incey », acumulari de CO2; ¢. mobilizari singetui ©. vasoconstri cand TA. seade sub 60-80 mm Hg, riniehiul 518.Jn eazal unei hemoragii mar ‘eactioneaza astfe aa uficienta renala acu ’. apar tulburari de irigatie a cord ‘carding;a 304s ap euruoyaiod nes wiSae ap yen) somuyo ayuEsgns “4 ‘noynemouus) “2 no eony as aunap fazmisouoy yndoas my aseztiamney PES atu eu 9 eyeAnp oad injnomU waxoURUAL “e lun yen ¢F 30a NOI uLsd jnoos woxasd a nAUDY’ | gS ynesaud 99 ‘suo e] re1yp oonp punjnd “y | v vasmUq eax9peOs no “BIRysaTe vvazeqvo9s vf injnomes Imqrtsepap ap voz ut jenuaa mpaAuIs 129m) BA 9s {nj easeouput ‘ainurut ap og ap ynut rou yeouide ys v jnowT auw9 UL IZED ULES m9 OTL “a ‘omnuma gz “2 Hunpxew nue 1 areod nosed ‘auoziaoad wzmsouay BzyfRaU e RAWad'SZS ‘aueuaine9 -2 ‘soso wojd ad wasoustidutos -q ‘soa ad vaunysaidwoa “2 suid ezyyoas aywod a5 auioztnoud ezeysounagy sz “eammunjop vzmsowiny of ould 0 m nayad wreseSuts eando “> Fe veaido -q m nved pido ayood 9s aiva ursd waaztrete “t :a)so purjuods ezeisouioyr ¢zs smjnuoy & axsangan 2p eddere “3 !omtgjoa edoia -q feorfojoreway edesa 1s ‘912 9-¢ ayauntad ut 90] ‘8 atea forosowoy exmOL=qUE eAEMLES e] INjMUUSUEBIO w assoRJaL Ap Bde ces ny Z-[ wzvaanp “> ezcainp “q pais0jol “2 PBesowaH, vd tcs HoiSwowoy vastido ednp ‘eeypau :oveanp vareoruun. 1S b| InjnussiwERLO v axaaRgox ap ea: ‘erpousque on eapjnosnit aaziede 1s eamoesto9 “e :amede jod 2jzouonsodenuy yResouoy foun fnze9 ur ozS wuory mEq ges 29 syd “2 ge19 O€1 ~ OCI pldta auzeoy aya aepseo jn ‘ypqusoucasodiy 91892 euuow ezeauotouny “>535.Pot realiza hemostaza definitiva urmatoarele procedee: 1, administrarea de hemostatice; b. ligatura si surura vaselor; . cauterizarea si foreipresura. 536Primul ajutor in eazul unui avcidentat incepe en: a, oprirea provizorie a hemoragici b. scoaterea accidentatuui din mediul nociv; ¢. identificarea agentului causal 538.Badijonarea 4. se incepe circular din jurul plagii ». se realizeaza pe o distanta de 20-30cm de plaga; c. este prima ctapa in toaleta plagii. 530.0 plaga se considere infectata: 1. daca sunt mai putin de 6 ore de la accident; . 12 plaga recenta; b. partial, lao plaga ce pare curata si a fost pansata st ¢. Ino plaga cu semne de inflamare, ‘murdare cu pamant, . fracturi deschise. 542.In cazul une locul aceidentului: a, se exploreaza plag: b, nu se scot fragmente osoas e. se toaleteaza plaga eu solu 6a b. compresiv; c. protector. 544, Pansamentul absorbant este indicat in: a, plagile infectate, secretante; b. plagi cu edem; c. plagi operat 545.Pentru pansament cu scop antiflogistic se foloseste: fe, miu se face in zona pe care sta bolnavul. 547.Pentru a desface compresele aderente de plaga: fa. se imbiba cu ser fiziologic sau apa oxizenatt se face o baie calduta in vas steril cu sol cc. se imbiba cu alcool sanitar. 548.La sfarsi 1 pansamentului: ‘a, phaga trebuie sa fie curata, fara seer bb. sangeranda; c. sa nu aiba sfacelut bb. absoarbe secratile plagtis c. sa fic cat mai strans ca sa nu alunece. lor: foloste in pansament a, se vor schimbe zilnic: '. vor fi pregatite in canitate mare: c. se pastreaza in ticle de culoare mai este cc. daca donatonil are grupa sa necesara determinarea grupei pritMe cunwyaid s1-01 > Juynosea jnted puro ‘anuquod af “q “yeysoua} LY “2 ‘anjnaaytsoyeo exdnseap -q ‘emauy of -@ -ngeaus ay ea ‘pues ‘uryosar ep aruyeur 300 euevoduy axe nu “2 swanyzod-tpy aise vuvosiad to wiese “q Seamedou-py 2189 eunosind v9 eee -e 90199 9p {5 qy-tiue 29s op wanyeard anuy tavunnyBe wuezag “ESS 2fousonse wp emt rodeipy aBuns na areroda zod-iny aise wy 20409 18 ‘oaNreBau-INE a :e de yy -pue aurznunut ap ajounumnySy-se ysod ayuapiooe aonpord sound 9p yueHodu “> s pursed ut ewazaud euRUA|TE “9 |seB ayzod os avo usgounnj3e un -e alsa tp MOIR: LSE ap va ie a5) vapdnd up puvpueis 92 joul99 ap ajaBues wip vuse(d op wunsoard sujet axeuneyse tak “auyndues yocnsa v axemuuioap ap vqoid 0 v| worcy “yes (Des GDY ated uy atnosouna ajsonue na neu ouse(d ves nun sammie“ #oreunnyis sonposd as apun puvasasgo “ql 1s ¥ ‘6 puupunys apimsos no 1ud 30,21 : snyruoyuiad eased no gs ¥ “pao um 29% ase % a (Do aaues ap ernysuen coo rep mieaysnn gaan ne a jedwwoo aise nu “>\ensificarea schimburilor titoxice si antiinfectioase ; c. acumularea in cantitate mare de substante toxice exogene sau autogene. 566 :Transfuzia de sange este contraindicata in urmatoarele afect a. insuficienta cardiaca; . diabet zaharat; cc. edem pulmonar acut 567.4n eazul incomp de grup 0, A, B, frisonul este: 2 ore de la terminarea transfuziei '. precedat de senzatie de frig si apare sange; ‘c. semn precoce al socului hemolitie . 3 in timpul transfuziei de pulmonara cu cheaguri, accident superacut erat, Se manifesta asifel: cianoza brusca; >. dureri lombare, hemoliza intravasculara cu blocaj renal; snsfuzarii unui ©. dureri toracice si tuse are insotita de hemoptizie si febra 569.Transfuzarea sangelui neincal eratura joasa 2. mueste urmata de accidente, daca administrarea se v2 face picatura cu pilcatura (perf acidoza metabolica sau chiar stop cardiac; intravasculata cu blocaj renal b. intreruperea imediata a transfu ©, instiintarea neintarziata a medicu 2 c, anestezie locala (pulverizare de cocaina 2%), 573,Pregatirea prealabila in vederea laringoscopici directe cons ‘a, administrarea unui calmant-somnifer eu 30 de minute ins b, adminisirarea cu 10 minute inainte de hemostatice; , nue face pregatire prealabila fe supurate netratate, 575,Condro-pericondrita se carac ‘a, insomnie, cefalee, febra, frison; b, fatigabilitate, acufene, pirozis; ‘si tumefierea accentuata a pavilionului si a conduct durere, stare generale alterata. audit auditiv exter consta 2, badijonari locale cu tinctura de iod. smperatura se ridica la: ©, bolnay afebril 578.Simptomele otitei me 1, durere, stare generala b. frisoane, hipoacuzie de transmis ¢, pirozis, anxietate, sialoree, subfebrilitate, in ureche: 379-Tratamentul otitei medii acute supurate 8, chiuretarea portiunilor de cartilaj necro7: auriculare cu glicerina boricata joterapie, vitaminoterapie. )bian care declansea7a otomastoidits supurata acuta este:ungagge oauoaig “2 ‘]Nt9] nd wzEa}O—x09 as TOIT EGS ‘soiztotuntuoanieduas “9 ‘amyesies ap eo wt a[e30 sonauionue 2p wauwns}urLIpE “ ‘oss "e1qpy ‘oteupins ‘aas0pe1s “q 59 MABE T pS jeoproysewaD “9 muoroweduan “4 ‘efenocody“uosty “ei2aipy ez ‘atgoroiny “zaudsp ‘Bes yid ezeoetioioeie 9s emnoe vyeundns ‘Bpny eusdue “9 Syerpey maou ofztemed “q idisooyeresodway eatWoaIso “a jwsetu ae yvonjduoD ajapediouig Lge suns angecc. operatie majora Ia un pacient care prezinta o boala de sister nepericuloasa sau compensata. lasarea unui bolnay in salon se va tine cont ca : ineri sa fie aseaati b \darea cu personalul spitalului si respectare disci spitalicesti; a . acomodarea cu conditile de spi laturarea frcié de spital izele de laborator si examinarile paralinice au ca scop: ‘modul de raspuns la anestezie si b. leucemi . agranulocitoza. b, aport mare de c. diabet zaharat, diabet insipid. 608 Otiguria si anuria pot aparea in urmatoarele afeetiuni urmatoarele sil ¢, glicemia este de 80-120 mg! 610, Examenul eitologie al sputei are e2 scap: . depistarea sedi Scaderea indieelui Tiffeneau eu capacitate vit a, fibroza pulmonara; b. astm; ¢. disfunctie ventilator obstructive 612.Valori 2. 70-80 ce, 50-60 vol. CO2/100 ml sange arterial.a ‘dun Ut aise aBues 9p eayapioid pus amde vomuouo erwane “9 ‘afluns op oxopioid usd anpoud 9s ajaqure “4 :a1sa ealuos9 soreradoysodt oueunyeyuy asus ‘eyeortinanyo a Js ouojpouadiy sequowipe undar -e 22] ezvapoooud wes noud aysa ax uy [nze9 Uy “ZH snap we}2a1098 ap [1q/SOK ‘anqsaBIp ajnusy “wauojd wzouays -9 ‘je1ouiy 1s eanisneoisod auarsgjos9 ajazouas -q Jupers w wsoxzoun9 tACuIOg “2 ‘etats9oe varelequioo aunuad soqeIadooud Inuap B| 2oup Jod ‘sof 1our ap ajunNOATE ana “p79 ‘sonoiginue ‘soyerndoaid “9 famuoraorpusde 0 2p 292600} ezeauese 95 “q ‘no quawreyen 290; 28 soreradoisod 1s 201 nowad aod 9s aseuese vxinp {s ‘3p ep 130d ruoyprosn wax wyNPON-zz9 sojuoquu 1s sojasoyamn aye apeyafuoo yyewou “2 2109 | {2zO1JOUOSPLY KTUDISIND “E {| sonsogon eu0;u1 nep 2u elwapuaase eyestojoid 1s epeasonas pyesBojaidoxsieup “179 sua DEL aue ynasupog “we [pues rounze emnoo%o aqeod as EsuOUPARAHH BE LIBOUA OCD xdoqoredorsty cloig 2p earwasjaud ayuuod “3 uLBs}UOD afosMoTeILAM ABR Lo\pEAROHTUDjOnOrs}29|09 BarENIOaJTL1y "UO B]209 ‘fo4}09 4M Ip “2 ‘sutuas afezeoyoutn rupequ wand Ses ap sau yun IZED H °S 19 ‘yeuuseruy ayznjo0 9 rezrsoud wasopaa assess agp ezity aeod a yo 3 open Byesopey “+19 “vommayjast anedoipsea us uoya 9p Dy “2 v anciranse ap 2jtz foun ndwwyr wt yxy eptieg ad vase 1-4 ‘a[eues 9 no pesfiorpresonaaya no eienoao Qa“ do s2)}o]] eumesBorpseo9s}9—1 “E19a. perfuzie cu ser fiziologie si el >, transfuzie de sange total conser: 1-0 stenoza pilorica ulceroasa se va face in i, ionogrameis b. normalizarea TA si EKG; c. imbunatatirea starii generale si cresterea in greutate. i intra si postoperator. erator la un cardiac, care necesit (stomac, intestin,rinichi ete.) se stabeste in nc 4. boala de inima este compensate bs, afectiunea pentru care se opereaza ¢, boala de inima este decompensata. 631. Jnterventia operatorie in cazul unui cardiac este contraindicata in 1. infarct miocard, 1 an de la producerea lui; 632, In progatirea preoperatorie a unui bolnay pulmonar ce urmeaza a suferi 0 interventie pe alt organ, se va urmat 633. Laun bolnav renal urmeaza a fi corectata preoperator urmatoarele deficiente: 8. hipotensiumea arteriala; iroelectrolitic si acido- bazic; si H.T.A seoundara. cc. nu se dau alimente grele cu 24 de ore inaintca operatic. 635, Restricta alimentara este impusa in eazu] le dureroase;, ©. utilizar agentilor mecanici si fiic,tratament medicamentos ealmant (638. Durerea pastoperatorie trebuie tratata in functie de: a. intensital D. tipul de operatic; ¢. durata. 639, Intensitatea maxima a durerii postoperatoriiapare in a. primele 2 ore; be. primele 24 ore; «. primele 3 zite, 640, Dintre metodele fizice folosite pentru tratarea durerilor, enumeram: ‘4. schimbarea pozitie b. realizarea tchnicilor de respiratie si tase; e. acupunetura, 641. Diatre cauzele care pot exaceria durerile pacientului prin stres si anxietgte fe pare: a. pierderea obisnuie jadotsod exe) eum ut ayemiaaya aj suid 298) 98 soyesadoisod ado Breau ut 1s onesodo eayuoUrp BIE9s ‘soyeiodoysod aaneaund ap sxensiunnpe “e 2ypivoreun eny soa 28 1oyesadoysod injnuustzo9qouu vautonard nsjuag “So "a0 ad oan ¢ nv elezeu epuos ad ase Su ZOMS6 IS CODNS ep oaseut iauadiy ‘woqurayjas) shedorpuea no sojlavtjog easeoqzundssi09 auioqozodoead vautieEasd ‘que ap Qs-¢p asasedap area speaiZanunyo yaeuyog 2 Hyg PETE |NDDND “e samuaasud nua ZED 3jameoreuun net 28 1oyeradoysod aypresore mymnon yeSunjapury ews dun yed o| nseziyiqouu poze uf antsed ysoostut 1s 2d rnmmapujog areas ca #a1s9 aoqjoquraoqan, jog je aniasaud ymswouNENEL|-|S9 Hosouoe “iuainp eazeilns “ewepUELIOD 9sny “9 s wanoadsiod ut “9 120A tapuos easvoyide “ page ad meays na eBund “q idse “orderaorqnue -2 2 eisuoD MBIeOStAD UF JUIDUNE [aRUARNERELL 9 ojouridoxd -2 + no jee ABUTOR HuWZaud sojauIPOWBULaY RasoaNpoX ‘suioyeiadoysod aun} ‘amejnBeoo ap ueangyns “4 un vaspdesap -v ap tip y aivod io1wadorsod wt wyeypaun rareseaueg:py ‘AnUUIDHE wE=Ys no wBund 1s eaLnsapo owad “2 8 na eaund wounsoja used 2 ‘MeUoRuat TLaINp vaieroquHOD UI HIseIOS 12124) ‘asvosoinp Jojrutd v arefeuaus ay + afunoat as inp PamRWJOD RANEY erb. agit , somnolenta, 6659, Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in; a, interzicerea consumului de alcool; (661,La efectuarea pansamentului unei plagi, asistenta trebuie sa cunoasea: 1, earacterul dureri ». stadiul de inflamare, ¢, starea nutritionala a pacientului. 6662.Pentru a preveni caderea tuburilor de dren in cavitatea abdominala sau toracica se va proceda astfel: = a, se fixenza cu leucoplast; . se ancoreaza tubul de dren cu un fr Ia pielea bolnavului la sfirsitul se va aplica pe tub wn ac de siguranta, (664.Scoaterea fitelor de sutura in cazul apendicectomiei cu incizie mica, se Face in a: neaza spontan dupa + 666.Masurile adoptate pentru tulbure ine postoperatorii sunt: ‘2. introducerea tubului de gaze bb, masarea zonelor reflexogene; c. stimulare medicamentoasa. 667.La 6 ore dupa operatie,alimentarea orala consta din : 1. lichide in cantitati micis b, piureuri semilichide; . iaurt, ‘va fi relueta mai rap gastrica; pentru varices pentru hemoroizi. pe colon, pei rare de ulei de ricin 15 ~20 grame in 2 prize zit din prima chirurgicale, on a reactii adverse ea! 672. La pacient ‘a, se administreaza doar me >. prin sonda impreuna cu . numai in perfuzie. 673. Pentru puctionarca unei vene, earoul se strange pana cand: a, pulsul rad 674Byenue ezeanislujwupe as “9 uatged wzeatua}xa 95 °q uaataamy ezearyoayo a8 “2 sue 9s cu «qns anu oud o[t2 exaio i vayiwowi euruzoyop eiwod eyourapqe urZMUOS'S39 eaiianayo enuoaroqut “9 ‘2}80'Jouyfiea ms [esas nasty | Lamp “BjDuWOpgE eInIoENLIOD ‘yutzoud ayes yeurtuopqe wstetunen no yuaioed ynun jz Wf mUDEIM ap mINPUOD'p 39 ‘yeurtuopae oyeqzs0|dap ayeuqou “9 y-1 wansnqeid -q pga tumaenuos "e suid ezeaz1s0y90109 2s jeurwopqe Py eyuedsip “9 ‘9[eroued surporwuraq nes ezcuN.y99 3p oN “e eveae jsuwiopa ines] no yuoioed mnun enaodsuy'zg9 “ajeiaostaniod ouworewioy “> foonorasuode fs azeynosnus gd “q ‘neuEINogns auteoyeway ‘szoNLyD “E pipraiad °q ‘esumxe eousunp “= siyour yourwopqe jeune nun [ze UI “eUOIEd ap [noxIsouHEIp w| anpuoD auIDS aIe'6L9 ‘ajeiuojadgns aweoreuioy 2 ‘2ueii0 ap ayoqduoo ns ojprued rand ‘ayesaosrapiad aureoreway “e >| SoeojRU ajes29814 Lojouess0 woosaud rod ajeustiopae ajnzmeo> "319 ‘sonousauode 1s exojnosmu andra “2 za] 9je2eowsusn feULLuEpgE {008 “enseur aguowoy suid aynura ea2y9 wl eareour eusuuiap aeod vyeutwOpaE BrzMWOD'9L9 “meuastxo ede “2 Nepor jooaye -q fh UIUIO|D “B np wzeoqpapuizep 2s 1Sud aun (runt wip aseoqeMs ajaiweuunay, “seg sanousau “> ‘esunut “9ism abdomi ae, daca radiografia abdor ichis i se poate pune diagnosticul 688.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un tratumatism care: 2. intereseaza si deschide pereiele abdominal; ’, nu intereseaza peretele abdor viscerale, dar mu lasa nici o urma pe peretele abdominal, 689,Cele mai freevente hemoragii “in doi timpi” sunt cele: a, ale featulai bo, ale pancreasului; . ale spline (690:La hemoragia interna “in doi timpi”, timpol intai consta in: 2. emoragia incra- sau subcapsulara; b. ruperca capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala; ¢. sangele eurge liber in abdomen {691.Laun pacient eu abdomen acut, le care diagnosticul nu s-a precizat inca, este ccontraindicatsa se administreze: 692,Care dintre plagile abdominale prezinta o mai mare gravitate: 1. cele perforante; b. cele penetrante; ce, cele cate intereseaza numsi peretele abdominal. 693.Plagile abdominale penetra 4. pielea, aponevroze, mit b. peritoneul dar mu lezeaza ¢. organe intraabdominale. sunt plagi care intereseaza: a in fundul de sac Douglas poste fi pusa in evidenta prin: . palpare. (695 Radiografia abdomenului in cazul unui traumetism abdominal pune in evidenta: ‘a, aerul patruns in cavitatea peritoncala; b, prezenta unui corp st icin cavitatea abdominala; c. local si marimea plagii abdon 696.Bolnavul care a suferit un traumatism abxlominal va fi asezat coreet in pozitia: '2, de decubit dorsal cu membrele pelviene usor flectate (sub gemunchi se ‘ageaza o patura rulata sau 0 per bb. de decubit lateral drept sau stong, de partea traumatismulul c¢, semisezanda, eu genunchii fleciat, pentru a asigura compresiunes abdomenuli (697.Cate dintre afectiuni evolueaza catre o stare de soc grav. ¢, torsiunile de organe. 698.Care dintre afeetiuni evolueaza catre o hemoragie intema: a. sarcina extrauterina rupta; b. pancreatita necrotiea; ¢. ruptura de varice esofagiene. 699.Plastronul apendicular este gangrenoasa; ’, peritonita plastica; . tumora apendiculara. 700.De obicei durerea in apendicita acute inferior drept;‘ojasun vautonses “2 oquiay nes arpesn989 2p j soureoyeae} “4 youn voseuraeauy “a SULA aT>IO9RISGO'S LL jrusoqn 9 erznj20 “9 j9}00 -e say auede myzuren © euaisisiad 1s erapduso> eastady [L ‘poranays yuaurryen no yr=Idwoo “e=Ip: npye> aNNYos no axeqIquN HM NED 2320 SUB v aaNpal 2p asAauMUE B;EINSOND tf 104 “g ‘sous aojasue v suponpe ap aua2uTutaTeInaaX9 1 JOA NUE sunset ayasvoreun 9} Ine ur¢o, wopge exmoesquOD “9 jou onLodsip “a und 9s yeuo}zad inyrusoqn je auypracasa ap [mavsouFeicrgo, ronseida ur ainde “> ‘adayp jee jw oqundsap “> nsynd warBiaooge “q dau ruayorn azamnp -@ 2yeuor ‘sowadns jourwopge yafey9 us 9120 uns ywiojsad jr Sampoisan ezunup, ap woodse fs o1nzsoa -aiBtou 3100} sodofs 2p au 9p yseur aompuade -e ays9 aseouoUNdDL] noe axorpuade Faun ye afdoqored -owoywu jmusadsy ZL ‘armjnoxpuade faz119 jranqep Bap a0 gp-pz ayaumd wl “9 ByeZI[B00] vonse|d eHUOYLIDd na BBpO “9 forejnorpuade ferSojorewoduis uesuxjaap vanurea “& ‘earede ayeod rynoe wytMoytiod ‘synoe oy(oypusde foun ernjoss riodinale mecanice instalate de mai multa vreme, atitudinea de urgenta consta in: a. moniarea unei sonde de ospiratie gastrica, abord venos pentru recoltares sangelui ii probelor de lahorator si ‘montarea uni perfi b. recoltarea sangel a, rasucirea anselor intestinale; bum proces inflamator aparut dupa o interven c. um inel de eventratie in care intra o ansa intest al apare la nivelu: c. insuficienta respiratorie, 722.Ocluzia intestinala functionaia poate fi 724 Alte semene de och ‘a. scaune sanguinolen b. hematemeza; . constipatiealternata eu diaree. 726.Varsaturile fecaloide apar precoce in ocluziile: estinale inalte; b. intestinale joas c. intestinale funet 727.n ocluzit intestinala examenele de laborator releva! ‘8, numar mare de hematii si hematocrit erescut; b. tulburarea constantelor ionice; c. amilazurie crescuta, 728,Tralamentul preoperator al ocluziei intestinale consta in: testinala; ». forma hemoragica; na necrotica. 733.Semnele n pancreatita acuta s