Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti

UNIVERSITATEA "DUNAREA DE JOS" DIN GALAȚI

Specialitatea Geopolitică Și Interferențe Sud-Est Europene

Comunicare

Tema: PROCESUL COMUNICĂRII

Controlat: DINICA Răzvan dr.conf

Efectuat: BOSTAN Ecaterina GISC-1

Cahul 2017
 Barierele comunicării
Barierele de comunicare reprezintă toate acele perturbații care pot intervenii de-a
lungul procesului de comunicare și care reduc fidelitatea sau eficiența mesajului transmis.
Important este însă impactul pe care aceste bariere le au asupra mesajului transmis care, în
unele situații, poate fi perturbat atât de puternic încât informația ajunsă la destinatar să fie cu
totul diferită față de cea transmisă de emitent.
În studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere ale
comunicării:
Bariere de limbaj - apar dificultăți de exprimare care duc la expresii sau cuvinte confuze ori
cu sensuri diferite pentru persoanele implicate în actul de comunicare. Nivelul de pregătire al
celor care comunică poate fi un impediment în înțelegerea mesajului de specialitate emis de
unul dintre ei și imposibil de decodificat de celălalt. De asemenea, și starea emoțională a
receptorului poate influența negativ comunicarea, conținutul mesajului transmis fiind
deformat. O altă cauză este produsă de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei
preconcepute.
Bariere de mediu - cele mai des întâlnite sunt cele care țin de climatul de munca
necorespunzător, caracterizat prin poluare fonică ridicată. De asemenea, suporții
informaționali necorespunzători pot cauza perturbări ale mesajelor transmise.
Bariere determinate de poziția emițătorului și receptorului - de cele mai multe ori acestea
intervin atunci când imaginea pe care emițătorul sau receptorul o are despre sine sau
interlocutor este una falsă, însotiță de idei preconcepute sau sentimente mult prea puternice.
Percepția eronată cu privire la subiectul sau situația în care are loc comunicarea poate
produce, de asemenea, confuzii.
Bariere de concepție - presupunerile, bănuielile, concluziile pripite dar și rutina în procesul de
comunicare, exprimarea greșită a mesajului, lipsa de interes a receptorului față de mesaj pot
produce disfuncții în procesul de comunicare eficiența. [1]
De fiecare dată când utilizăm limba, în forma ei vorbită sau scrisă, urmărim aceleaşi
patru scopuri principale (oricare ar fi obiectivul urmărit de noi, fie el, de a explica, de
a influenţa, de a educa, de a convinge). Acestea sunt:
- să fim receptaţi(auziţi sau citiţi);
-să fim înţeleşi;
-să fim acceptaţi;
-să provocăm o reacţie(o schimbare de comportament sau de atitudine). [2]
 Nereuşita în atingerea acestor obiective înseamnă că ceva în derularea comunicării nu
funcţionează corespunzător, adică a interferat ceva în transmiterea mesajelor. Orice
interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră sau dificultate.
Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului comunicat nu
receptează sau interpretează greşit sensul dorit de emiţător. O comunicare eficientă urmăreşte
să reducă motivele care determină aceste fenomene.
Înțelesurile se regăsesc în oameni şi nu în cuvinte, astfel că identificarea factorilor
care conduc la interpretări greşite este primul pas spre a realiza o mai bună comunicare.
Aceştia sunt:
1.Diferenţele de percepţie- Modul în care noi privim lumea este influenţat de experienţele
noastre anterioare, astfel că persoanele de vârste diferite, naţionalităţi, culturi,
educaţie,ocupaţie, sex, temperamente etc. vor avea alte percepţii şi vor interpreta situaţiile în
mod diferit. Diferenţele de percepţie sunt de multe ori rădăcina a numeroase bariere
decomunicare.
2.Lipsa de cunoaştere- Este dificil să comunicăm cu cineva cu o cultură generală precară, ale
cărei cunoştinţe în legătură cu un anumit subiect în discuţie sunt mult mai reduse. Desigur, nu
este imposibil, dar necesită multă abilitate din partea celui care comunică. El trebuie să fie
conştient de prăpastia culturală dintre cei doi şi să se adapteze în consecinţă.
3.Concluziile grăbite- Deseori vedem ceea ce dorim să vedem şi auzim ceea ce dorim să
auzim, evitând să recunoaştem realitatea în sine. Aceasta ne poate conduce la erori de
percepţie.
4.Stereotipii - Numai învăţând permanent din experienţele proprii vom preîntâmpina riscul de
a trata persoane diferite ca şi când ar fi una singură: dacă am cunoscut un inginer (student,
maistru, negustor, etc.), i-am cunoscut pe toţi.
5.Lipsa de interes- Este una din ce mai mari şi mai frecvente bariere ce trebuie depăşite.
Acolo unde lipsa de interes este evidentă şi de înţeles, trebuie să se acţioneze cu mult tact
pentru a direcţiona mesajul astfel încât să corespundă intereselor şi nevoilor celui care
primeşte mesajul.
Alte bariere în cumunicare sunt:
6. Dificultăţile de exprimare
7. Emoţiile locutorului
8. Personalitatea
9. Etnocentrismul [3]
 Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate, încât între informația transmisă
și mesajul perceput să existe diferențe vizibile. Comunicarea ineficientă cauzează singurătate,
conflicte, probleme în familie, insatisfacții profesionale, stres psihologic, boli fizice și chiar
moartea, atunci când comunicarea este complet întreruptă. [4]
În raporturile interumane E. Limbos identifică patru tipuri de bariere personale care
blochează comunicarea:
 bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori și lipsa cadrelor de
referință, condiționarea și manipularea prin mass-media, prejudecățile, diferențele
culturale);
 bariere cauzate de frica endemică (înfruntarea, agresivitatea, principiul competiției,
rezistența la schimbare, lipsa încrederii în sine);
 bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoașterea
propriei persoane, sentimentul de incompetență sau ineficiență, lipsa de obiectivitate și
realism, pasivitate excesivă);
 bariere referitoare la relațiile individ-grup (marginalizarea, lipsa de
autenticitate, izolare).
Leonard Saules considera că în procesul de comunicare pot interveni:
 bariere de limbaj (aceleași cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea
emoțională a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute și rutina
influențează receptivitatea, dificultăți de exprimare, etc);
 bariere de mediu (climat de muncă necorespunzător, folosirea de suporturi
informaționale inadecvate, etc);
 bariere de concepție (existența presupunerilor, exprimarea cu stângăcie a mesajului de
către emițător, concluzii pripite asupra mesajului, lipsa de interes a receptorului față de
mesaj).
Sidney Shore identifică trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme în realizarea
procesului de comunicare:
 bariere de ordin emoțional (teama de a nu comite greșeli, neîncrederea față de
superiori, colegi, dificultatea de a schimba modul de gândire, dependența excesivă de
opiniile altora, etc);
 bariere de ordin cultural (dorința de a se conforma modelelor sociale, dorința de
apartenență, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);
  bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge între cauză și efect, refuzul de a
sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, îngustarea excesivă a punctului
de vedere). [5]

MODALITĂŢI DE AMELIORARE A COMUNICĂRII

 utilizați mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilității), focalizate pe ceea ce
simte emițătorul și pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reacțiile defensive în
comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoțiile și descrie
comportamentele fără a face evaluări și atacuri la persoană;
 fiți spontan în exprimarea opiniilor personale, încercați să nu vă impuneți punctul de
vedere. Manipularea este o formă de comunicare care transmite mesajul de non- acceptare și
neîncredere în deciziile luate;
 ascultați cu atenție, ascultatul activ este o modalitate de a asculta și a
răspunde care duce la îmbunătățirea înțelegerii reciproce și la depășirea obstacolelor în
comunicare. Comunicarea empatică conține mesaje de înțelegere, compasiune și afecțiune
față de interlocutor;
 evitați stereotipurile și prejudecățile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalți,
sunt cauzele unor acțiuni și emoții negative, duc la discriminare, violență și genocid;
 lasați interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativă a acțiunilor sau
atitudinilor sale, critica nu duce neapărat la schimbarea celeilalte persoane;
 utilizați mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative, posibilități de
rezolvare a unei situații. Deseori sfatul este perceput de cealaltă persoană ca o insultă la
inteligența sa, ca o lipsă de încredere în capacitatea persoanei respective de a-și rezolva
singură problema;
 evitați amenințările, insistând în aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei
probleme/situații veți genera sentimente negative;
 evitați moralizarea, aceasta cauzează sentimente de neliniște, stimulează
resentimentele și blochează exprimarea sinceră a celeilalte persoane;
 da-ți dovadă de egalitate, atitudinea de superioritate determină formarea unei relații
defectoase de comunicare, încurajează dezvoltarea conflictelor. Egalitatea înseamnă
acceptarea necondiționată și respectarea fiecărei persoane, indiferent de nivelul sau de cultură,
pregatire profesională;
 tineți cont de factorii sentimentali, încercarea de a convinge prin argumentare logică
sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;
  solicitați mai multe informații, puneți întrebări deschise, câte una pe rând, acestea dau
vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gândurile și sentimentele sale, este
convins că te interesează ceea ce iți spune;
 utilizați parafrazarea, este o metodă în comunicare care are rolul de a clarifica mesajul,
de a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folosiți prea des!;
 dați posibilitatea explorării soluțiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului,
ascultării reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative,
obținerea unui angajament;
 folosiți tactica devierii/abaterii dacă doriți să schimbați cursul conversației de la
preocupările celelaltei persoane la propriile preocupări;
 utilizați confirmările verbale, vizuale și non verbale, precum și sunete care îi fac pe
vorbitor să înțeleagă că îi ascultați cu interes și cu respect;
 citiți limbajul corpului, concentrati-vă atenția pe factorii cheie: expresia feței, ochilor,
tonul vocii, ținuta corpului și gesturile;
 asigurați confortul necesar în timpul comunicării. [6]

BIBLIOGRAFIE:
[1]http://www.myjob.ro/management-resurse-umane/bariere-in-comunicare.html 28.04.2015
14:15
[2]http://ro.scribd.com/doc/248702813/BARIERELE-COMUNICARII#scribd 28.04.2015
15:00
[3]http://www.academia.edu/7364276/Bariere_%C5%9Fi_obstacole_%C3%AEn_procesul_c
omunic%C4%83rii 28.04.2015 16:00
[4] Abric, J., Psihologia comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2002;
[5] Baban, A., Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001.
[6]http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/comunicare/Blocaje-in-comunicare-si-
modal12114221612.php 28.04.2015 17:40