UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANȚA

FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI TRANSPORT NAVAL

PROIECT
INSTALAȚII NAVALE
Tema: Instalația de balast

2017 - 2018
 OBIECTUL TEMEI

Efectuarea calculului instalației de balast din figură și determinarea parametrilor, 𝑸 (debitul) și H (înălțimea de
pompare) ai pompei din figură, pentru varianta balastare, pentru vitezele fluidului pe conducta de aspirație, respectiv pe
conducta de refulare egale cu:
𝑚
𝒗𝒂 = 𝟎, 𝟓 + 𝟎, 𝟏 ∙ √𝒊 [ ]
𝑠
𝑚
𝒗𝒓 = 𝟏 + 𝟎, 𝟏 ∙ 𝒊 + 𝟎, 𝟒 ∙ 𝒈 [ ]
𝑠
unde: i, g sunt numărul din grupă, respectiv numărul grupei (tabelul nominal cu valorile individuale ale lui i şi g, pentru
fiecare student în parte, sunt afişate pe platforma online “eCampus@Constanta Maritime University”)
 OBSERVAȚII

1. Nivelul maxim al tancului de balast este de 4 m deasupra axului pompei.

2. Pompa este amplasată la distanța de 1 m față de Magistrala Kingstone.
3. Nivelul apei mării este la distanța de 4 m față de Magistrala Kingstone.
4. Se consideră volumul unui tanc de balast: 𝑽 = 𝟑𝟎𝟎 + 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚3 ]
5. Timpul de balastare maxim este: 𝒕 = 𝟔𝟎 + 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚𝑖𝑛]
6. Intrarea din magistrală se consideră cu muchie dreaptă.
𝒅
7. Cotul 𝑪𝟏 pe aspirație are următoarele caracteristici: = 𝟎, 𝟖 𝑙𝑎 𝜶 = 𝟔𝟎°
𝑹
𝒅
8. Cotul 𝑪𝟐 , 𝑪𝟑 , 𝑪𝟒 pe refulare au următoarele caracteristici: 𝑹 = 𝟎, 𝟔 𝑙𝑎 𝜶 = 𝟗𝟎°

9. Valvula pe:
- aspirație este cu sertar și este deschisă complet
- refulare este cu ventil drept și este deschisă complet
10. Coeficientul de pierdere de sarcină pentru filtru, 𝑭, se consideră cu 20 % mai mare decât al sorbului
corespunzător.
11. Lungimi specifice:
𝒍𝟏 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟔 = 𝟐 ∙ 𝒊 [𝑚]
𝒍𝟐 = 𝟐 [𝑚] 𝒍𝟕 = 𝟑𝟎 + 𝟑 · 𝒊 [𝑚]
𝒍𝟑 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚] 𝒍𝟖 = 𝟐𝟓 + 𝟓 ∙ 𝒈 [𝑚]
𝒍𝟒 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟗 = 𝟏 [𝑚]
𝒍𝟓 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟏𝟎 = 𝟏 [𝑚]

REZOLVARE

Capitolul I

I.1. Calculul vitezelor fluidului:

- pe aspirație:
𝑚
𝒗𝒂 = 𝟎, 𝟓 + 𝟎, 𝟏 ∙ √𝒊 [𝑠]

- pe refulare:
𝑚
𝒗𝒓 = 𝟏 + 𝟎, 𝟏 ∙ 𝒊 + 𝟎, 𝟒 ∙ 𝒈 [𝑠]
I.2. Calculul volumului tancului de balast:
𝑽 = 𝟑𝟎𝟎 + 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚3 ]

I.3. Timpul maxim de balastare:

𝒕 = 𝟔𝟎 + 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚𝑖𝑛]
Atenție: pentru calculele viitoare timpul maxim de balastare se transformă în secunde.

I.4. Calculul lungimilor specifice:

𝒍𝟏 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟔 = 𝟐 ∙ 𝒊 [𝑚]
𝒍𝟐 = 𝟐 [𝑚] 𝒍𝟕 = 𝟑𝟎 + 𝟑 · 𝒊 [𝑚]
𝒍𝟑 = 𝟏, 𝟓 ∙ 𝒊 [𝑚] 𝒍𝟖 = 𝟐𝟓 + 𝟓 ∙ 𝒈 [𝑚]
𝒍𝟒 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟗 = 𝟏 [𝑚]
𝒍𝟓 = 𝟏 [𝑚] 𝒍𝟏𝟎 = 𝟏 [𝑚]

I.5. Calculul debitului pompei:

Calculul se face pentru două tancuri de balast, deci:
𝟐∙𝑽 𝑚3
𝑸= [ ]
𝒕 𝑠

I.6. Calculul secțiunilor conductelor:

Pe baza ecuației continuității 𝑸 = 𝑺 ∙ 𝒗, se determină secțiunile conductelor astfel:
- pe aspirație:
𝑸
𝑺𝒂 = 𝒗 [𝑚2 ]
𝒂

- pe refulare:
- facem calculul pentru două tancuri de balast, deci:
- până la teu, secțiunea conductei se determină cu următoarea relație:
𝑸
𝑺𝒓𝟏 = 𝒗 [𝑚2 ]
𝒓

- după teu, secțiunea conductei se determină cu următoarea relație:

𝑸
𝑺𝒓𝟐 = 𝟐∙𝒗 [𝑚2 ]
𝒓

I.7. Calculul diametrelor conductelor:

Pe baza relației care definește aria/suprafața cercului, 𝑺 = 𝝅 ∙ 𝒓𝟐 , se determină diamentul conductei, astfel:
- pe aspirație:
 𝑺
𝒅𝒂 = 𝟐 ∙ √ 𝝅𝒂 [𝑚],

- pe refulare:
- până la teu, diametrul conductei se determină cu următoarea relație:
𝑺𝒓𝟏
𝒅𝒓𝟏 = 𝟐 ∙ √ [𝑚],
𝝅

- după teu, diametrul conductei se determină cu următoarea relație:

𝑺𝒓𝟐
𝒅𝒓𝟐 = 𝟐 ∙ √ [𝑚]
𝝅

I.8. Standardizarea diamentrelor conductelor:

Dacă s-ar proiecta o instalație de balast având la bază diametrele conductelor rezultate din calcul, executarea
acesteia ar fi aproape imposibilă deoarece nu ar exista conducte pentru aceasta, deci, diametrul conductelor se
standardizează, după cum urmează:
15 mm 65 mm 200 mm 500 mm 1.050 mm 1.500 mm
20 mm 80 mm 250 mm 550 mm 1.100 mm 1.600 mm
25 mm 90 mm 300 mm 600 mm 1.150 mm 1.700 mm
32 mm 100 mm 350 mm 850 mm 1.200 mm 1.800 mm
40 mm 125 mm 400 mm 900 mm 1.300 mm 1.900 mm
50 mm 150 mm 450 mm 1.000 mm 1.400 mm 2.000 mm
- pe aspirație:
Alegem diametrul standardiazat imediat superior, 𝒅𝒂𝒔 , celui determinat prin calcul, 𝒅𝒂 , dacă diferența
dintre 𝒅𝒂 și 𝒅𝒂𝒔 este mai mare de 5 % din diferența dintre diametrele standardizate între care se află diametrul
conductei determinat prin calcul 𝒅𝒂 , în caz contrar se alege diamentrul imediat inferior.
- pe refulare:
- până la teu, se alege diametrul standardizat, 𝒅𝒓𝟏𝒔 , pe același principiu ca pentru aspirație.
- după teu, se alege diametrul standardizat, 𝒅𝒓𝟐𝒔 , pe același principiu ca pentru aspirație.
Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai diametrele standardizate.

I.9. Recalcularea secțiunilor conductei

Deoarece secțiunile reale ale conductei s-au schimbat în urma standardizării diametrelor acesteia, rezultă că
secțiunile conductelor sunt:
- pentru aspirație:
𝝅∙𝒅𝟐𝒂𝒔
𝑺𝒂𝒔 = [𝑚2 ]
𝟒

- pentru refulare:
 - înainte de teu:
𝝅∙𝒅𝟐𝒓𝟏𝒔
𝑺𝒓𝟏𝒔 = [𝑚2 ]
𝟒

- după teu:
𝝅∙𝒅𝟐𝒓𝟐𝒔
𝑺𝒓𝟐𝒔 = [𝑚2 ]
𝟒

Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai secțiunile rezultate în urma standardizării
diametrelor conductelor.

I.10. Determinarea vitezelor reale

Întrucât vitezele reale ale fluidului pe conducta de aspirație, respectiv cele de refulare s-au schimbat în urma
standardizării diametrelor, rezultă că valorile vitezelor fluidului sunt:
- pentru aspirație:
𝑸 𝑚
𝒗𝒂𝒔 = 𝑺 [𝑠]
𝒂𝒔

- pentru refulare:
- înainte de teu:
𝑸 𝑚
𝒗𝒓𝟏𝒔 = 𝑺 [𝑠]
𝒓𝟏𝒔

- după teu:
𝑸 𝑚
𝒗𝒓𝟐𝒔 = 𝟐·𝑺 [𝑠]
𝒓𝟐𝒔

Atenție: pentru toate calculele, de acum încolo, se vor folosi numai vitezele fluidelor rezultate în urma
standardizării diametrelor conductelor.

Capitolul II
Calculul pierderilor de sarcină pe aspirație

II.1. Calculul pierderii de sarcină liniare pe aspirație

𝒍 𝒗𝟐𝒂
𝒉𝒍𝒊𝒏𝒂 = 𝝀 ∙ 𝒅 𝒂 ∙ 𝟐∙𝒈𝒔 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝒂𝒔

unde:
𝝀 - coeficientul de rezistență hidraulică liniară (coeficientul lui Darcy)
- pentru calculul lui 𝝀 trebuie stabilit regimul de curge al fluidul, în funcție de numărul lui
𝒗𝒂𝒔 ∙𝒅𝒂𝒔
Reynolds, 𝑹𝒆, unde 𝑹𝒆 = , astfel încât:
𝝊

𝒅𝒂𝒔 - diametrul conductei standardizat pe aspirație, determinat anterior [𝑚]

 𝑚
𝒗𝒂𝒔 - viteza fluidului standardizată pe aspirație, calculată anterior [𝑠]
𝑚2
𝝊 - viscozitatea cinematică a fluidului, în cazul nostru a apei, 𝝊 = 𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔 [ ]
𝑠

- pentru regimul laminar, când 𝑹𝒆 ≤ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Hagen-Poiseuille:
𝟔𝟒
𝝀 = 𝑹𝒆

- pentru regimul turbulent, când 𝑹𝒆 ≥ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Blasius, pentru 𝟑. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟎,𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀= 𝟒
√𝑹𝒆

- formula lui Konakov, pentru 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎. 𝟎𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟏
𝝀 = (𝟏,𝟖∙𝒍𝒈(𝑹𝒆)−𝟏,𝟓)𝟐

𝒍𝒂 - suma lungimilor conductelor pe aspirație:

𝒍𝒂 = 𝒍𝟏 + 𝒍𝟐 + 𝒍𝟑 + 𝒍𝟒 [𝑚]
𝒈 - accelerația gravitațională
𝑚
𝒈 = 𝟗, 𝟖𝟏 [𝑠 2 ]

II.2. Calculul pierderilor de sarcină locale pe aspirație

II.2.1. Calculul pierderilor de sarcină la intrarea în conductă

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 276, pct. 3, lit. a, fig. 174, astfel
încât:
𝒗𝟐𝒂
𝒉𝒊𝒏𝒕 = 𝝃𝒊𝒏𝒕 ∙ 𝟐∙𝒈𝒔 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

unde:
𝝃𝒊𝒏𝒕 - coeficientul rezistenței locale la intrarea în conductă

II.2.2. Calculul pierderilor de sarcină pe filtru

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, tabelul 25, astfel încât:
𝒗𝟐𝒂
𝒉𝑭 = 𝝃𝑭 ∙ 𝟐∙𝒈𝒔 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

unde:
𝝃𝑭 - coeficientul rezistenței locale în filtru, 𝝃𝑭 = 𝝃𝑺 + 𝟐𝟎 % ∙ 𝝃𝑺 , unde:
- 𝝃𝑺 - coeficientul rezistenței locale în sorb
II.2.3. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul 𝑪𝟏
Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, pct. 5, lit. b, fig. 179, astfel
încât:
𝒗𝟐𝒂
𝒉𝑪𝟏 = 𝝃𝑪𝟏 ∙ 𝟐∙𝒈𝒔 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

unde:
𝝃𝑪𝟏 - coeficientul rezistenței locale în cotul 𝑪𝟏
𝒅 𝟑,𝟓 𝜶
𝝃𝑪𝟏 = [𝟎, 𝟏𝟑𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟔𝟑 ∙ (𝑹) ] ∙ 𝟗𝟎

unde:
𝒅
- (𝑹) - caracteristică a cotului 𝑪𝟏 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

- 𝜶 - caracteristică a cotului 𝑪𝟏 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

II.2.4. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula 𝑽𝟏

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 280, lit. f, tabelul 22, fig. 186,
astfel încât:
𝒗𝟐𝒂
𝒉𝑽𝟏 = 𝝃𝑽𝟏 ∙ 𝟐∙𝒈𝒔 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

unde:
𝝃𝑽𝟏 - coeficientul rezistenței locale în valvula 𝑽𝟏

II.2.5. Calculul total al pierderilor locale pe aspirație

𝒉𝒍𝒐𝒄𝒂 = 𝒉𝒊𝒏𝒕 + 𝒉𝑭 + 𝒉𝑪𝟏 + 𝒉𝑽𝟏 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

II.3. Calculul total al pierderilor de sarcină pe aspirație

𝒉𝒕𝒂 = 𝒉𝒍𝒊𝒏𝒂 + 𝒉𝒍𝒐𝒄𝒂 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

Capitolul III
Calculul pierderilor de sarcină pe refulare

III.1. Calculul pierderii de sarcină liniare pe refulare

- înainte de teu:
𝒍𝒓𝟏 𝒗𝟐𝒓𝟏𝒔
𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓 = 𝝀 ∙ 𝒅 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟏 𝒓𝟏𝒔 𝟐∙𝒈
unde:
𝝀 - coeficientul de rezistență hidraulică liniară (coeficientul lui Darcy)
- pentru calculul lui 𝝀 trebuie stabilit regimul de curge al fluidul, în funcție de
𝒗𝒓𝟏𝒔 ∙𝒅𝒓𝟏𝒔
numărul lui Reynolds, 𝑹𝒆, unde 𝑹𝒆 = , astfel încât:
𝝊

𝒅𝒓𝟏𝒔 - diametrul conductei standardizat pe refulare, determinat anterior [𝑚]

𝑚
𝒗𝒓𝟏𝒔 - viteza fluidului standardizată pe refulare, calculată anterior [𝑠]
𝑚2
𝝊 - viscozitatea cinematică a fluidului, în cazul nostru a apei, 𝝊 = 𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔 [ ]
𝑠

- pentru regimul laminar, când 𝑹𝒆 ≤ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Hagen-Poiseuille:
𝟔𝟒
𝝀 = 𝑹𝒆

- pentru regimul turbulent, când 𝑹𝒆 ≥ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Blasius, pentru 𝟑. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟎,𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀= 𝟒
√𝑹𝒆

- formula lui Konakov, pentru 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎. 𝟎𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟏
𝝀 = (𝟏,𝟖∙𝒍𝒈(𝑹𝒆)−𝟏,𝟓)𝟐

𝒍𝒓𝟏 - suma lungimilor conductelor pe refulare, până la teu:

𝒍𝒓𝟏 = 𝒍𝟓 + 𝒍𝟔 + 𝒍𝟕 [𝑚]
𝒈 - accelerația gravitațională
𝑚
𝒈 = 𝟗, 𝟖𝟏 [𝑠 2 ]

- după teu:
𝒍𝒓𝟐 𝒗𝟐𝒓𝟐𝒔
𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓 = 𝝀 ∙ 𝒅 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐 𝒓𝟐𝒔 𝟐∙𝒈

unde:
𝝀 - coeficientul de rezistență hidraulică liniară (coeficientul lui Darcy)
- pentru calculul lui 𝝀 trebuie stabilit regimul de curge al fluidul, în funcție de
𝒗𝒓𝟐𝒔 ∙𝒅𝒓𝟐𝒔
numărul lui Reynolds, 𝑹𝒆, unde 𝑹𝒆 = , astfel încât:
𝝊

𝒅𝒓𝟐𝒔 - diametrul conductei standardizat pe refulare, determinat anterior [𝑚]

𝑚
𝒗𝒓𝟐𝒔 - viteza fluidului standardizată pe refulare, calculată anterior [𝑠]
𝑚2
𝝊 - viscozitatea cinematică a fluidului, în cazul nostru a apei, 𝝊 = 𝟏 ∙ 𝟏𝟎−𝟔 [ ]
𝑠

- pentru regimul laminar, când 𝑹𝒆 ≤ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Hagen-Poiseuille:
 𝟔𝟒
𝝀 = 𝑹𝒆

- pentru regimul turbulent, când 𝑹𝒆 ≥ 𝟐. 𝟑𝟐𝟎, avem:

- formula lui Blasius, pentru 𝟑. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟎,𝟑𝟏𝟔𝟒
𝝀= 𝟒
√𝑹𝒆

- formula lui Konakov, pentru 𝟏𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎 < 𝑅𝑒 < 𝟏𝟎. 𝟎𝟎𝟎. 𝟎𝟎𝟎
𝟏
𝝀 = (𝟏,𝟖∙𝒍𝒈(𝑹𝒆)−𝟏,𝟓)𝟐

𝒍𝒓𝟐 - suma lungimilor conductelor pe refulare, după teu:

𝒍𝒓𝟐 = 𝒍𝟖 + 𝒍𝟗 + 𝒍𝟏𝟎 [𝑚]
𝒈 - accelerația gravitațională
𝑚
𝒈 = 𝟗, 𝟖𝟏 [𝑠 2 ]

- pierderea de sarcină liniară totală pe refulare:

𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓 = 𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓 + 𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓
𝟏 𝟐

III.2. Calculul pierderilor de sarcină locale pe refulare

III.2.1. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula 𝑉2

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 279, pct. 6, lit. a, fig. 181, astfel
încât:
- înainte de teu:
𝒗𝟐𝒓𝟏𝒔
𝒉𝑽𝟐 = 𝝃𝑽𝟐 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑽𝟐 - coeficientul rezistenței locale în valvula 𝑽𝟐

III.2.2. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul 𝑪𝟐

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, pct. 5, lit. b, fig. 179, astfel
încât:
- înainte de teu:
𝒗𝟐𝒓𝟏𝒔
𝒉𝒄𝟐 = 𝝃𝑪𝟐 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑪𝟐 - coeficientul rezistenței locale în cotul 𝑪𝟐
𝒅 𝟑,𝟓 𝜶
𝝃𝑪𝟐 = [𝟎, 𝟏𝟑𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟔𝟑 ∙ ( ) ]∙
𝑹 𝟗𝟎
 unde:
𝒅
- (𝑹) - caracteristică a cotului 𝑪𝟐 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

- 𝜶 - caracteristică a cotului 𝑪𝟐 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.3. Calculul pierderilor de sarcină în teu

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, pct. 7, fig. 190, lit. f, astfel
încât:
𝒗𝟐𝒓𝟏𝒔
𝒉𝑻 = 𝝃𝑻 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑻 - coeficientul rezistenței locale în teu

III.2.4. Calculul pierderilor de sarcină pe valvula 𝑽𝟑

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 279, pct. 6, lit. a, fig. 181, astfel
încât:
- după teu:
𝒗𝟐𝒓𝟐𝒔
𝒉𝑽𝟑 = 𝝃𝑽𝟑 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑽𝟑 - coeficientul rezistenței locale în valvula 𝑽𝟑

III.2.5. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul 𝑪𝟑

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, pct. 5, lit. b, fig. 179, astfel
încât:
- după teu:
𝒗𝟐𝒓𝟐𝒔
𝒉𝒄𝟑 = 𝝃𝑪𝟑 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑪𝟑 - coeficientul rezistenței locale în cotul 𝑪𝟑
𝒅 𝟑,𝟓 𝜶
𝝃𝑪𝟑 = [𝟎, 𝟏𝟑𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟔𝟑 ∙ (𝑹) ] ∙ 𝟗𝟎

unde:
𝒅
- (𝑹) - caracteristică a cotului 𝑪𝟑 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

- 𝜶 - caracteristică a cotului 𝑪𝟑 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.6. Calculul pierderilor de sarcină pe cotul 𝑪𝟒

 Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 278, pct. 5, lit. b, fig. 179, astfel
încât:
- după teu:
𝒗𝟐𝒓𝟐𝒔
𝒉𝒄𝟒 = 𝝃𝑪𝟒 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑪𝟒 - coeficientul rezistenței locale în cotul 𝑪𝟒
𝒅 𝟑,𝟓 𝜶
𝝃𝑪𝟒 = [𝟎, 𝟏𝟑𝟏 + 𝟎, 𝟏𝟔𝟑 ∙ (𝑹) ] ∙ 𝟗𝟎

unde:
𝒅
- ( ) - caracteristică a cotului 𝑪𝟒 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului
𝑹

- 𝜶 - caracteristică a cotului 𝑪𝟒 , este dată prin observațiile de la începutul proiectului

III.2.7. Calculul pierderilor de sarcină pe sorb

Calculul se face conform îndrumarului de calcule hidraulice de la pagina 282, tabelul 25, astfel încât:
- după teu:
𝒗𝟐𝒓𝟐𝒔
𝒉𝑺 = 𝝃𝑺 ∙ [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝟐∙𝒈

unde:
𝝃𝑺 - coeficientul rezistenței locale în sorb

III.2.8. Calculul total al pierderilor locale pe refulare

𝒉𝒍𝒐𝒄𝒓 = 𝒉𝑽𝟐 + 𝒉𝑪𝟐 + 𝒉𝑻 + 𝒉𝑽𝟑 + 𝒉𝑪𝟑 + 𝒉𝑪𝟒 + 𝒉𝑺 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

III.3. Calculul total al pierderilor de sarcină pe refulare

𝒉𝒕𝒓 = 𝒉𝒍𝒊𝒏𝒓 + 𝒉𝒍𝒐𝒄𝒓 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

Capitolul IV
Calculul pierderii totale de sarcină pe întreaga instalație

𝑯𝒕 = 𝒉𝒕𝒂 + 𝒉𝒕𝒓 + 𝒉𝒈 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]

unde:
- 𝒉𝒈 - înălțimea geodezică, din observațiile făcute la începutul proiectului, 𝒉𝒈 = 𝟏 [𝑚]
 Capitolul V
Alegerea pompei

Pentru alegerea pompei se majorează cu 20 % pierderea de sarcină totală prin instalație, 𝑯𝒕 , precum și
debitul pompei, 𝑸, astfel că va trebui să alegem din catalog o pompă cu următoarele caracteristici:
𝑯𝒇 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝑯𝒕 [𝑚 𝑐𝑜𝑙. 𝐻2 𝑂]
𝒎𝟑
𝑸𝒇 = 𝟏, 𝟐 ∙ 𝑸 [ ]
𝒔

FELICITĂRI !!!