Dr. SABIN IVAN Referenti stiin Acad. STEFAN M. MILCU Dr. MIHAI NEAGU-BASARAB Sa ne tratam | si faré medicamente @ Editura $tiinjifick si Enciclopedica Hustrafia copertel : SIMONA DUMITRESCU Bucuresti, 1990 Tustrafia edrtii : CEZAR MELAMETMANIn memoria parinfilor si fratelut meu PREFATA O monografie despre ceea ce s-a numit ,Medicatia na- turisti® saw discutabit ,Medicina naturists, aduce in atentia noastré problematica complerd a conceptelor te- rapeutice implicate in tratamentul diferitelor afectiuni. Medicatia noastré are adepti fara rezerve, contestatari si entuziasti. De Japt, ar trebui, oricare ar fi punctul de vedere, sii fie aplicatit cu prucentd. Dacit tinem seama de obiectivul fundamental al actului medical ce-t constituie vindecarea bolnavilor, medicatia naturistit poate fi accep tatii izolat sau combinata cu cea conventional. Medicatia naturista este 0 formé a neohipocratismului, care recomandé utilizarea conilitiilor si factorilor naturali, ignorati saw priviti cu neincredere ca fiind empiric Asa cum am ariitat si in tratatul de terapeuticti a bo- lilor endocrine, in tratamentul endocrinopatiilor, am re~ comandat pe ling hormoni, regimul atimentar, cultura fizicd si baneoclimatologia. Nu este de mirare deci, et am considerat cu un deosebit interes lucrarea redactatii de Dr, Sabin Ivan care prezintii cele mai frecvente afectiuni ce pot fi tratate cu medicafia naturisti. Lucrarea este elaboratii in oui piirfi diferite in cor tinut, dar complementare. In prima se prezinti categoriite principate ale ,medicatiet naturiste", si dowd capitole cu apartanenti, teoretict si metodicd, diferiti: homeopatia si acupunctura, Incadrarea lor in medicatia naturista este discutabila si ar trebui mentionata separat. Continuiul acestei pirfi corespunde in cea mai mare parte Ia ceea ce se numeste Materia Farmacologica, Fie~ care categorie este prezentatd fart a fi epuizatii, obiectiv 5dificil de red autor. Partea a doua este elaborati dupii criteriul frecventet diferitetor afectiuni, cu posibilititi de tratament naturist. Unele capitole cuprind gi recomandéiri de ymict chirurgie” si prim ajutor de urgent. Sint de asemenea deosebit de utile indicafiile de tratament al afectiunitor considerate de micii importanta, chinuitoare totusi pentru bolnav Apreciem de asemenea recomandarea examenului me- dical obligatoriu in cazurile in care medicatia naturistit si alte procedee utilizate previnté incertitudini, riscuri si tentatia unui autotrataiment. Este justifieatit, in con- secintii, sublinierea in text a recomandiirilor citate. Aceste observatii ne permit st atragem atentia sé asupra medicatiei naturiste, aplicatt concomitent cu cea conven- tional. In finalut acestet prefefe trebuie sii apreciem efortul depus de autor pentru redactarea acesteé lucrari, care I-a obligat sa consulte peste 200 de studit citate in bibliografie. Aceastei calitate informativii va ineita consultarea diver- selor capitole, pentru rezolvarea dificultditilor atit de frec- vente in asistenta terapeuticti. Cea mai potrivitt incheiere a acestei prefete este rispunsul amplu justificat, pe care autorul i formuleazti la intrebarea De ce aceastil carte 2, intrebare ce o pune la inceputul éntroducerii, In aceasta se argumenteazit utilitatea lucririt, care poate fi acceptata i constituie in acelasi timp 0 recomandare. izat, care de fapt nici nu a fost urmirit de Acad. STEFAN M, MILCU Martie, 1989 De ce aceastii carte ? Tati, probabil, cea mai fireascii intrebare pe care si-o va pune maj ales acel cititor perfect constient c& ne aflim fn plind era a medicamentelor de sintezi. De co aceasti carte, deci, citi vreme medicamentele secolului XX, obtinute prin’ cele mai fine sinteze chimico, au contribuit la eliberarea omentrii de cosmarul holerei, variolel, febrei tifoide, difterici, scarlatinel, sifilisului, tu= berculozei si al altor zeci de boli ? De co aceasti carte din moment ce, impreuni cu alti factori,. medicamentele au contribuit la o speranti de vial in jur de 70 de ani, fafa de numai 45 de ani cit era Ja inceputul secolului ? De ce aceasti carte, in fine, cind medicamentele au devenit unul dintre auxiliarele cele mai de pret ale omu- lui? yin sinul civilizatiel -moderne, spune B. Chain, Jaureat al premiului Nobel pentru medicina (1945), ya putea renunta Ia radio, la televiziune, Ia avioancle ultra rapide si chiat la lumina electric, nu ins& si la medica mente, care au permis sii se invinga infectiile microbiene si-care au furnizat igienei moderne bazole sale de actiune De fapt, importanta medicamentetor fusese, cu citeva sute de ani mai inainte, intuita de Paracelsus (14931541), cind ele'nu aveau nici de departe diversitatea cfectelor celor de azi. ,Cerul si pamintul, spunea el, ,ar trebui si se sfarme Inainte ca medicamentul sii dispard. Si-atunci, de ce aceasti carte ? Pentru ci, medicamentul oricit de simplu ar fl, incepind cu piramidonul nostra cei de toate zilele (interzis de putina vreme in Danemarca Pentru agresivitatea sa, in special fata de globulele albe 7din singe), poate deveni — teoretic oricind — 0 yotravat, care, in loc s& vindece, produce 0 noua boald, boala me- dicamentoasé sau, cum i se mai spune, iatrogend (gr. iatros = medic ; genao = a produce). O astfel de boala se poate manifesta in cele mai diverse feluri, de la simple arsuri de stomac sau eruptii ale pielii pina la intoxicatit grave, multe dintre cle cu sfirsit tragic. In ultimii ani, pe lista cauzelor de deces din {irile avansate, intoxicatiite medicamentoase ocupa alarmantul loc 4, dupa bolile car~ diovasculare, cancer si accidentele de circulafie: La rindul Jor, cazurile de boul medicamentoasi reprezintt: aproape 200/, din totalul internarilor in spitile. Vinovati de « ceasté paradoxali situatic, dupa Jean Bernard, sint bol- navii care iau, intr-o misur’. absurda gi inconstienta, pro- duse mecicamentoase foarte periculoase, medicii care pre~ scrin foarte adesca in mod precipitat medicamente si laboratoarele farmaceutice care, in tarile occidentale, pen tru ratiuni evidente, intrefin aceasta stare de lucruri Confruntata cu aceast’ imprevizibila si foarte dauna- toare situatic, manifestatd in toati lumea, Organizatia Mondiala a Sénatiitii a luat o pozitie net favorabila fata de tendintele de revalorificare = multor terapii tradifio- nale, cum sint: acupunctura, fitoterapia, dietoterapia, hi- droterapia ete., cunoscute si sub numele de terapii necon- ventionale. Interesant este faptul ca ele se bucurii, i con~ textul dat, de o audient& crescuta ia public chiar in tarile cu o industrie farmaceutica foarte dezvoltata, ceea ce, probabil, nu este intimplitor. Si-atunci, se pune intrebarea, daca’ medicamentele sint atit de periculoase, trebuie cumva si renuntim definitiv la ele gi sii le inlocuim cu terapii naturale sau yblinde*, cum mai sint ele denumite pentru totala lor nenocivitate fata de organism ? Nu, in nici un caz, problema nu se pune in folul. acesta. Medicamentul a fost, este si va rimine una dintre cuceririle cele mai de pret ale stiintei, fiiri de care viata n-ar mai putea fi conceputii, renuntarea ta el fiind nu numai imposiditi, dar si de neimaginat. Medi- camentul va trebui, insi, folosit numai atunci cind este absoluta nevoie de el si numai la indicatia expresii a me- dicului, deci, nu dup& bunul nostru plac. Trebuie spus c% destul ‘de multe suferinte pot beneficia de terapii natu- rale, ele oferind organismului conditii de mobilizare — mult mai rapid si mai efieace — a mijloacelor sale in- terioare Ge autovindecare, numite de F. Hoff, foarte su- @ gestiv, yInwendigarat® (Medicul din interior), cit si de refacere, pentru redobindirea stiri de siinitate. Aseme. hea modalitati de autovindecare fusesera intuite cu. ae proape 2500 de ani in urma de Hipocrate, supranumit parintele medicinei, care aplica la vindecarea bolilor 5 urmétoral principiu’: ,S8 lasi natura sa vindece* (prin na turd el intelegea organismul), Tratindu-ne, cind situafia ne permite, cu remedii na~ turale (aer, api, soare, plante, fructe, legume, micre, pow Jen, sunets, niimoluri, culori ¢te,), ne intoarcem penta o Glipa la matrices noastra comuni, natura. Side multe ori, ymedicamentele* ei pot face adevairate minuni 1 amentele ett remedii naturale, nu facem eva decit sai punem in praetici un alt pringipiu bipo- cratic, din pacate si acesta uitat de cei mai multi dintre noi, dar care nu i-a pierdut niciodata valabilitaten : A dobindi_vindecarea este mai presus de toate in stiinin medicald ; mai multe cai, inst, dati duc spre accasttt tinta, trebuie s-o alegem pe cea mai putin vitimitoares __ Sa nu ne ynipustim, deci, asupra unor suferinte cum sink aerofagia, constipatia, gripa, guturaiul, insomnia, mi rena sau chiar ulcerul gastroduodenal, ci medicumente, care de care mai sotisticaie si mai frumos ambalate, cind avem la indemini atitea remedii naturale, a ciror efica- citate omul Ie-a verificat de-a lungul timpului. Sint tote odata boli, considerate grave, ce pot beneficia —- intr-o bund masura — de unele remedii naturale, aliituri de tre lamentul modern. Astfel, ca sii dam un exemplu, cele brul chirurg Christian Barnard, autorul primului trans- plant de inima (1967) si-a ameliorat in mod neasteptat Poliartrita sa reumatoldd, diagnosticata ined din anul 1950, cu celuloterapie si alte remedii naturale, asociate trata’ mentului clasic. .Nu-mi este deloe rusine*, serie el in cartes sa intitulata Mieux vivre Varthrite et les. rhumatismes (1984), sit spun céi am acasi nenumirate feluri de micre, de polen, de liptigor de mated si chiar radicini de gin. seng, pe care le iat zilnie cu cen mai mare regularitate® Dac acupunctura se practic’ fari ineetare de mii de ani in China, daca le homeopatie apeteazi cei mai mulfi bolnavi din India, dact plantole modicinale constituic 4 azi ,medicamentul de bazi al multor popoure, dact tn fiivile avansate se vorbeste azi tol mai mult de filoterapie Gietoterapie, balneoclimatoterapie, kinetoterapie, psihotera. 9