Sei sulla pagina 1di 412

SO 0 GtE

RO ro
ASC
i
1 tiL.-

1
,
- se4

1.713:-.1r 7 T1/4 71r-- :.


. - -....- :, --r"!r-w-. -,1 :. ..',, I
ee40tr b GU TI
.

=
. 1
."
.. Ti. I '....
.11 .

,, , ,-,
..
Y , ,
.
I- .
.
. .
../
: .
..
_
.,
.
i
I ....
41. )
.
AA"
..4,

%1.
I .
; try.
`- :4 So-,,,,,k,

t
, J-.

i 1
; .,). , ,--

_. ..1..,.. 14 - 2 , d'' -,.' . 44 m I :'' 'PI_ .1 c. io Ji.,...


-';:- .,!;:PZ

triV: .....V7ifirt vitt-it! VII 111101 V . 1.t .4 op I...p.,t4W


...
.
'.-,. -,, -A-.
--)
...."

F : i
=7:;:iN
li
"ti
' L I.
ei
s
L4-4

I -14
111111111111111111111111111111111

444 -40-
BEM
,a1141
:*
Ir.41
e
V .3

11EA

ao%

VZ
d .16.
,1M

-1
-qmps-
air144."

JUL V
71 71

www.dacoromanica.ro "CIA E
NT
a
CUP R I N S U L

STUDIT
Prof. D. Gusti . . . . LEGILE UNITATILOR SOCIALE 1 12
N. lorga SAT S1 ORAS 13 22
H. H. Stahl IPOTEZA SOCIOLOGICA GRESITA A EROULUI EPONIM, FUN - .
DATO1I DE SATE" 23 43
Gh. Fowl ASPECTELE SPIRITUALE ALE CIV1LIZAT1EI TARANESTI . . . 44 62

CERCETARI
Stanciu Stoian . . . . PROCESUI. EDUCATIV IN SATUL SANT DIN JUD. NASAUD . . 63-108
Gh. Paveescu. . . . ASPECTE DIN SPIRITUALITATEA ROMANILOR TRANSNISTRIENI. 108-149
Lucia Apolzan . . . . SATE-CRINGURI DIN MUNI II APUSENI 149-159
Vasile V. Caramelea . COMPOSESORATELE DE FOSTI IOBAGT DIN TARA OLTULUI . 160-171

DOCUMENTE
Ch. Fowl MUZEUL SATULUI VAZUT DE ROMANI 172 -178
Ion Apostol CRACIUNUL SI ANUL-NOU LA ROMANII DELA EST DE BUG . . 178-189
Ion Apostol NUME DR FAIVIlLIE DIN 25 SATE ROIVIANESTI DELA EST DE BUG. 189-197
P. Chitulea CITITUL LUI ARSAN DIN CETEA (ALBA) 198-206
Gh. Paveescu UN CAZ DE EIIEDITATE ARTISTIC I IN MEDIUL RURAL . . . 206 210

MICAREA IDEILOR
Dr. Maria I. Negreanu. N. IORGA PREAMARIT DE CONTEMPORANI, DUPA MOARTEA SA. 211-219
&e/an Popescu. . . . ION SIMIONESCU, DARE DE SEAMA. COMEMORATIVA . . . . 220-231
Dumitru Muster . . . PEDAGOGIE SI SOCIOLOGIE 232-238
Leon Topa . . . . . CATEVA IPOTEZE DESPRE GENEZA ORASELOR 239-256

CRONICI
D. Gusti RAPORT PENTRU CHEMAREA D-LUI TRAIAN HERSENI LA CATE-
DRA DE SOCIOLOGIE NATIONALA, VACANTA LA FACULTATEA
DE DREPT DIN CLUJ-SIBIU 257-261
D. Gaya RAPORT ASUPRA ACTIVITATII ST1INTIFICE, DIDACTICE SI OR-
GANIZATOARE A D-LUI H. H. STAHL 261-270
D. Papadopol CAMPANIA MQNOGRAFICA. DIN ANUL 1943 IN SATUL FANTANA
DOMNEASCA (MEHEDINTI) 270-275
Stanciu Stoian . . . . ASOCIATIA PENTRU STUDIUL MONOGRAFIC AL JUD. ILFOV . 275-278
Aurelian Popescu LUCRARE MONOGRAFICA LA MANASTIREA SECU 278-281
P. Chitulea CERCETARI MONOGRAFICE IN COMUNA CETEA (ALBA) . . . 282-284

www.dacoromanica.ro
/7/),/n1C1W izefzie--er
%
SOCIOLOGIE ROMANEASCA

,
DIRECTOR D. GUSTI
ANUL V (1943) NR. 16

LEGILE UNITATILOR SOCIALE*) -


Motto: aLe present est gros
de l'avenir et chargé du passe,.
(Leibniz)

CUPRINSUL : 1. Problema Intregului, comuna stiintei contemporane. 2. Problema Intregului So-


cial 3. Doctrina Aristotelica. 4. Intregul Social ca Unitate sociala. 5. Problematica
oLegiih. 6. Termenul de Lege imprumutat din *tiintele Sociale 7. Legile Unitatilor So-
ciale : Prima Lege a Cauzalitatii Sociologice 8. A doua Lege a Paralelisniului Sociologic.
9. A treia Lege a Idealului Etic. 10. A patra Lege a Dreptatii Politice. 11. Problema
Determinismului si a Libertatii. 12. Problema Hazardului. 13. Fapt istoric §i fapt al tre-
cutului. 14. A priori social. 15. Trei momente ale procesului de devenire a Realului so-
cial : trecut, prezent gi viitor, patru stiinte : Istoria, Sociologia, Etica si Politica, ce formeaza
o singura stiinta sociala. 16. A- cincea Lege a Circuitului intre Realuri Sociale. 17. Le-
gile Unitatilor Sociale formeaza un Intreg 18. Legile Unitatilor Sociale si structura Statului.
19. Legile Unitatilor Sociale §i organizarea viitoare intre Natiuni 20. Legile Unitatilor
Sociale creeaza un nou sentiment de vieata si un nou optimism al Actiunii bazate pe Adevar
§i Vointa sociala in proces de realizare.

1. Congresul international de filosofie, care s'a intrunit cu prilejul Expozittei


internationale, in 1937, in Paris, a discutat, ca o problemd importantd : Unificarea 8i
Unitatea Stiintelor Si Metodelor.
Desbaterile 4i comunicdrile congresului in aceastd privinta an fost insd de o
uimitoare insuficientd.
Problema a rdmas astfel deschisd §i grava.
Caci situatia §tiintelor zilelor noastre ar putea sd-§i is drept motto faimoasele
cuvinte ale lui Tertulian :
Credibile est, quia ineptum est,
Certum est, quia impossibile est,
Credo, quia absurdum.

Inteadevdr, este greu sa gasim un fir conducator §i sa intrezarim care este cri-
teriul Adevarului in haosul de astazi al conceptiilor contradictorii asupra lumii, care
sunt cand relativiste §i fizical quantiste, on mecanice §i electrodinamice, vitaliste §i
holistice §. a. m. d. ; substratul lumii fiind cand spirit on materie, on energie liberd
de materie, cand corpuscul on unda, on corpuscul §i unda ; iar conceptia despre lume
*) Comunicare facuta in sedinta publica a Academiei Romane din 14 Mai 1943.

www.dacoromanica.ro
apdrand cand ca un sever determinism on ca incertitudine si simpla probabilitate,
cand ca aplicare a legii cauzalitatii on ca InlAturare a ei, cand ca metrism on ca
holism, cand ca evolutionism on ca disolutionism, s. a. m. d.
Totusi, observatorul atent al desvoltdrii stiintelor in ultimele decenii &este cu
usurintA, cu tot pluralismul gandirii stiintifice contemporane, o problemd fundamentald,
comund tuturor stiintelor, ce ar putea fi luatd ca punct de plecare pentru unitatea lor.
Este problema intregului si totalului, ca un foc central alimentat de toate stiintele
si de fortele spirituale ale timpului si care la randul lui lumineazA pe toate.
Problema aceasta, la inceput, In jurul anului 1900, s'a infiripat mai intai in
cercuri mici, cu o rezonantd foarte redusa, de matematicieni, fizicieni, biologi si psi-
hologi, ca teorie quantica a lui Plank, ca relativismul einsteinian, mecanica ondula-
tone a lui Louis de Broglie §i Schroedinger, ca ,Gestaltqualitaten" ale lui v. Ehrenfels
on ca holism biologic, pentru a lua in ultimul timp proportia unui adevarat curent la
model si a unei chemari ce rasund, din ce in ce mai tare, nu numai in lumea stiin-
tificd, dar si in vieata publica, dela discutii in ziare, brosuri si carti, panel la orga-
nizatii de state.
2. In comunicarea mea de astazi doresc sA vd informez, ca o completare nece-
sard comunicArilor mele a nterioare, in numiir de 4, ce le-am facut in fata d-voastre,
avand ca subiect : Problema Sociologiei" si Stiinta si Pedagogia Natiunii", despre
rezultatele la care am ajuns asupra Intregului si Totalului social, care a fost si pentru
mine, tot in jurul anului 1900, cand fdceam studiile mele de doctorat la Lipsca si a
ramas panel astazi o preocupare fundamentald.
Despre aceastd comunicare, ca si despre celelalte, pot spune : Mihi ipsi scripsi,
Hind rezultatul unor experiente stiintifice personale, pe teren, de cateva decenii si
care-mi este deosebit de scumpd.
3. Problema Intregului si a Totalului nu este o descoperire a timpului nostru,
cAci ea, deli, astazi la ordinea zilei, este foarte veche, fiind actualizarea clasicei doc-
trine a lui Aristoteles. Pentru a fi in spiritul timpului, am putea spune cd lozinca
stiintei contemporane ar fi o Intoarcere la Aristoteles".
Nouti sunt in aceastd problema doar exagerdrile, degenerarile si oportunitatea
aplicarii lor la vieata politica.
SA ne reamintim in cateva cuvinte doctrina aristotelica, asa cum se resfranse si
in filosofia tomistica ; ea are urmatoarele parti esentiale :
1. Mai Intai, faimoasa si nepieritoarea formulare a Totului, Inaintea pArtilor
(a Statului Inaintea Individului), din cartea I capitol 2 al Politicii" : 2b 61p bAov np6-
Tepov &val.-47.1.ov eiva.t to p..ipoug.
0 altd variants tomistd proclamd prioritatea perfectiunii Totului : Bonum commune
est majus et divinius quam bonum unius.
2. Totul si Pdrtile sunt notiuni corelative, adica se conditioneazd reciproc : Totum
dicitur esse in partibus non est praeter partes, on : Totum (dicitur) per relationem
ad partes.
Dar nici partile nu pot fi gandite WA. Totul supraordonat :
Partes non habent proprium esse, sed sunt per esse totius.
3. In sfarsit in Metafizica sa (cartea V, cap. 23, 1023 b) Aristoteles formuleazd
necesitatea integritatii partilor (care deci trebue sa fie complete) si necesitatea unitatii lor.
Tot Inseamnd ceva, cdruia nu-i lipseste niciuna din pArti, pe baza cdrora este
numit Tot, si ceea ce cuprinde este una".
De aceea intregul este Unum perfectum, Unum ens indivisum.
In jurul acestor elemente ale Intregului, descoperite cu viziunea caracteristica
geniului unic al lui Aristoteles, roiesc toate teoriile mai vechi si mai noun, din toate
disciplinele ce alcdtuesc stiinta contemporand.
4. In cursul cercetArilor fAcute la teren, si ca rezultat al acestor experiente stiin-
tifice, am Intalnit totdeauna diferite si variate forme ale realitatii sociale, care, toate,

2
www.dacoromanica.ro
erau pArti on intreguri, ce reprezentau o multiplicitate unificata si pe care not le -ant
numit unitati sociale, un termen care si-a dobandit o deosebita consacrare prin intre-
buintarea lui in formularea problemei centrale a Congresului al 14-lea international de
Sociologie din Bucnresti, care este tocmai Unitatea sociala" Rostrata prin sat si oras.
In decursul procesului de cunoastere a realitatii sociale am putut constata apoi
ca unitatea sociala pe langa elementele aristotelice, mai cuprinde si alte insusiri esen-
tiale, specifice ei, si care se desvalue in mod impresionant de clar in timpul cerce-
tarilor pe teren.
Unitatea sociald este un sfdrsit devenit si un inceput in devenire ; un produs al
trecutului si al mediului si un producator al viitorului ; un sistem inchis de valori
sociale prezente :,;i un sistem deschis pentru valorile ce se vor crea ; o existents fe-
nomenald, o fotografie si o existents in miscare, un film, adica un scop, o tints, o va-
loare, ce transforms vointa in actiune.
La aceste constatari se mai adauga una, foarte pretioasa, si care dd nastere la
consecinte incalculabile, dupd cum vom vedea, anume ca unitatile sociale mai mici
sunt absorbite si formeazd unitati sociale din ce in ce mai marl, fart a-si pierde totusi
specificitatea lor. Iar unitatea mai mare nu este o simpld cantitate, o mdrime on o
soma a unitatilor mai mid, ci este o unitate calitativ noun, necuprinsa in unitatile
componente s= cu o semnificatie deosebitd de acestea.
In unitatea sociald, ce pare atat de modesta si superficiald, si in realitate este
atat de profunda si bogatd, ca satul romanesc, exista, bundoard, atatea si atatea
unitati sociale mai mid ca : neamul, familia, gospoddria, biserica, scoala, primaria,
carciuma, vecinatatea, cooperativa, ceata de feciori, ceata de copii, ceata de fete, hora,
sezatoarea, s. a. m. d., care fac parte integranta din intregul satului, deli fiecare, ca
parte, este un intreg de sine statator.
Iatd minunea pe care o prezintd Unitatea Sociald, intrunind la un loc elemente
si aspecte, care par, indeobste, atat de opuse si contradictorii.
5. Exists o explicatie a acestui fapt ? Si anume cum se poate dobdndi aceasta
explicatie ? Rdspunsul, am vazut prin ce mijloace metodologice in comunicarile mele
precedente, ni-1 dau, cu toata evidenta, cercetarile monografice pe teren. In comuni-
carea de astazi vom trage toate consecintele logice ale acestor rezultate, formuldnd
legile ce carmuesc Unitatile Sociale.
Recunosc ca aceasta operatic ar parea multor oameni de stiinta, ca foarte in-
drasneata si ar putea produce chiar uimire in uncle cercuri din cdmpul stiintelor asa
zise exacte, de unde insa tocmai, odata cu notiunea de Lege, si exactitatea este in-
laturatd printr'o incertitudine" ridicata la rang de suprema stiintificitate si care-si
poate gasi expresia in rasturnarea faimoasei formule : natura non facit saltus, prin
formula contrara : natura facit saltus.
Spectacolul ce ni-1 oferd astazi conceptia de Lege este intr'adevar dezolant, caci
nu asistdm la un haos de idei dare, cum a lost definit de Voltaire, ci la un haos de
idei confuze.
Pentru unii oameni de stiinta puterea Legii este absolutd, nelimitatd si nedis-
cutabila, asa ca o simpld incercare a analizei ei ar insemna o lipsa elementard de
condescendenta fats de maiestatea unui idol.
In timp ce, pentru altii, Lege inseamnd, cu un termen poetic, f um si scrum, on
cu termeni si mai plastici : o fantomd, un strigoiu stabilit in spatiul universal, o apt
strata pentru insetatii de adevar, iar cu termenii ce provin din partea unor autoritati
stiintifice, o lege este o conventie, o aproximatie, o formula si abreviatura subiectiva,
ce construeste o lume noun, dar nu explica pe cea ce exista, o enigma pusd in for-
mule, un mister infinit, un fetisism, o metafora, o eticheta.
Nu Impartasim nici respectul superstitios al unora pentru Legile eterne, dar nici
conceptul Legii, ca o simpld mistificare on categorie arbitrard, subiectiva, caci si aici
se poate spune : ce superflu, chose tres necessaire".

3
www.dacoromanica.ro
Legea ramane o problems permanents, ca o aspiratie la o cunoastere completa,
integrals, care se indentifica cu fiinta.
Poincare, unul dintre cei care strdlucesc printre revizionistii notiunii clasice de
Lege, a formulat aceasta magistral intr'una din maximele sale : La pensee n'est qu'un
éclair au milieu d'une longue nuit ; mais c'est cet éclair qui est Tout.
Legile sunt fdcliile, ce ne lumineazd calea in intunerecul grew de pdtruns al
enigmelor, sunt ferestrele prin care ochiul cu mijlocul binoclului priveste realitatea.
Iar daca realitatea ramane neinteleasa, fireste, de via sunt ochiul on binoclul, dar
nu realitatea.
Nu exists Legi in sine, dictate naturii de intelect, dupd formula kantianA, ci
numai Legi dupd formula veche : adequatio rei et intellectu.
Daca Wilhelm Wundt a spus ca in veacul al XVII-lea, Dumnezeu a stabilit legile
naturii, in veacul al XVIII-lea, Natura insasi si in veacul al XIX-lea, Savantul, pentru
stiintele sociale legislatorul realitatii sociale nu poate fi decat aceasta realitate im-
preuna cu cercetatorul ei.
In acest spirit am pasit, dupa o expresie cunoscuta, din camera de asteptare a
Adevarului, in insusi cabinetul de lucru al realitatii sociale.
6. Sd incercam deci a preciza in ce consta gandirea care impreund cu realitatea
sociald ne impune anumite formuldri de Legi ale Unitatilor Sociale.
Se oferd astfel o experienta, ce poate folosi si stiintelor asa zise exacte, care cel
putin din punctul de vedere al vechimii intrebuintdrii notiunii de Lege, nu-si pot
etala, ca de obiceiu, blazonul de nobletd stiintificd MO de stiintele sociale.
Notiunea de Lege a fost luata in stiinta naturii din domeniul stiintelor sociale
si spirituale, ceea ce nu se stie de toata lumea. Metoda de mdsurare a psihofizicei a
avut de model lucrarea, apdrutd in 1738, Mensa sorte" de Jacob Bernouilli ; insasi
nofiunea de Lege a lost luatd din lucrarea lui Siissmikh, Gottliche Ordnung" ; f or-
mularea diviziunii muncii fiziologice s'a inspirat din opera lui Adam Smith; expresia
cea mai simplA si economics a faptelor, care formeaza Legea Denkokonomik" a lui
Ernst Mach a fost imprumutata prin analogie cu principiul formulat mai intai de
Economia Politica ; si, in sfarsit, pentru a incheia aceste cateva exemple, teoria se-
lecfiunii a lui Darwin n'ar fi fost posibild fard teoria economics si socials a lui
Malthus, dupa cum a declarat insusi Darwin, ca a scris Essais-urile asupra modifi-
carii fiinfelor organice", baza intregii sale doctrine, sub influenfa lecturii operelor lui
Malthus, ceea ce Darwin de altfel declard expres si in opera sa capitals Originea
Speciilor".
7. Care sunt Legile Unitatii Sociale ?
O unitate sociald nu poate fi causa sui on ens a se", adica ea nu poarta in
sine producerea existentei ei.
O unitate sociald, on cat ar fi de mica, reprezintd un microcosm, o complexitate,
care nu-i lipsitd de o impresionanta compozifie, flindcd cuprinde o surprinzatoare bo-
gatie de probleme, la care nu se poate aplica maxima parafrazata dupa dictonul juridic,
ca cercetarea cauzalitatii este interzisa".
Cad prima problemd ce se impune atenfiei cercetatorului pe teren este tocmai
aceasta cauzalitate a Unitatii, le pourquoi du pourquoi", care formeazd Legea pro-
ducerii ei. Dupa natura insdsi a unitatii sociale, notiunea de cauza dobandeste un
sens diferit de cel obisnuit, cad se formeazd o noud nociune de eficienta, de putere
de productie, cu alte cuvinte, se plamadeste o noun conceptie a cauzalitatii.
O analiza minutioasa a unitatii sociale ne indica doud conditii indispensabile
ale existentei ei : asa zisul mediu" si apoi imboldul de socializare a lui, care este
vointa sociald.
Fiecare din aceste conditii sunt, la randul lor, mari complexe si mari unitati,
pentruca amandoua la un loc ss ne dea unitatea sociald ce be cuprinde.

4 www.dacoromanica.ro
Astfel, in adevarata gandire sociologica, notiunea mediului dobandeste un nou
cuprins si de aceea este numit de not cadre.
Prin cadre se inteleg la un loc, strans unite, patru elemente ; de obiceiu se crede
ca numai unul din ele ar Linea locul celorlalte si deci al tuturor cadrelor.
Aceste patru elemente formeaza doud categorii precise : 1) o categorie naturala,
permanents, compusd din doud elemente : intai din cadrul cosmic, in intelesul sintetic
al cuvintelor : fizic, geografic, organic, natural si apoi cadrul biologic, in intelesul sin-
tetic al tuturor problemelor : populationiste, demografice, rasiste si de darwinism so-
cial (ereditate, selecfie, adaptate la mediu) ; 2) pe langa categoria naturala, o categorie
sociald alcatuita din cadrul istoric si cel psihic.
A doua conditie a existentei sociale, vointa sociala", in noua acceptie a cu-
vantului, nu este un instinct orb, nici un principiu alogic, ci un sistem de energii, ca
forme categoriale ale constiintei de sine. Omul nu trebue considerat in sine, ci pentru
sine, fiindcd el is cunostinta de el insusi si de lumea inconjuratoare, naturala si sociala.
Analiza vointei sociale cuprinde adevarata antropologie sociala, adica analiza
omului ; vointa sociala Hind ideea centrals, capabila de a integra toate elementele
pozitive ale doctrinelor diverse asupra omului. Omul a lost si a ramas totdeauna o
fiintd enigmatica, ceea ce a provocat interesul meu, Inca dela inceputul carierei de
cercetator, in anii 1900-1904 si ceea ce de abia, in ultimul timp, la sfarsit de cariera
stiintifica, a facut obiectul preocupdrilor speciale, pentru a da numai doud pilde, ale
marilor sociologi contemporani : L. v. Wiese, in lucrarea sa Homo sum" si a mult
regretatului W. Sombart, in scrierea sa Vom Menschen"
Fara indoiald ca una dintre marile lacune ale Sociologiei este desconsiderarea
omului In studiul Societatii. Fie ca omul este considerat ca Homo-Sapiens, ca Homo-
Sentiens, ca Homo-Agens, ca Homo-Faber, on ca Homo Civitate Senior, ca Homo
Homini Lupus on ca Homo Homini Amicus, adevarata lui intelegere se dobandeste
numai prin analiza constitutiei vointei sociale, In cele doua categorii isvorite din
activitatea constiintei de sine si anume : 1) dintr'o categorie afectiva, alcatuita din
sentimentele : iubirea de sine, simpatia si religiozitatea si 2) dintr'o categorie rafionala,
alcatuita din acele trei raporturi posibile dintre mijloace si scopuri : a) lipsa de con-
stiinta a scopurilor si mijloacelor ; b) constiinta numai a mijloacelor, fare aceea a
scopurilor si c) constiinta scopurilor si constiinta mijloacelor. .
Aceste doud conditii : unitatea cadrelor si unitatea vointei sociale, formeaza im-
preund cauza unitatil sociale. Asa dar nici numai cadrele si nici numai vointa nu pot
forma, fiecare in parte, cauzalitatea sociald, ci numai ele impreuna.
Este cea mai impozanta unitate, pe., care o poate inregistra Stiinta : colaborarea
Omului si a Societatii cu fortele Cosmosului natural si ale Cosmosului istoric.
Dintre aceste doud conditii : vointa si cadre, vointa sociald prin constitutia ei
intima, este cnnditia principald, causa causans, pentrucd ea declanseaza cauzalitatea
sociala.
Vointa sociala, determinate de conditiile cadrului, urmareste realizari de valori
noua, pune scopuri noua, postuleazd norme si creeazd alte cadre noua,- peste si dea-
supra cadrelor existente, ce au determinat-o.
Dace cadrele formeaza putinta, vointa sociald formeazd puterea sociala.
Aci Std caracteristica noua a cauzalitatii sociale : in societate se cunoaste cauzal
si se voieste teleologic. Cad intr'adevar reprezentarea scopului realizat, intra ca un
moment in lantul cauzal, iar scopul anticipat, de realizat in viitor, devine motiv ca-
uzal pentru o realizare efectivd. Cu alte cuvinte, in acest fel, un efect produs de cauze,
devine cauza. Se intampla adicd acest fenomen, ce ar parea un exemplu tipic de cerc
vitios si care constitue totusi un fapt social elementar, anume ca in vieata sociala
acelasi fenomen, bundoara scopul anticipat si cel realizat poate fi cauza si efect.
8. Dupd ce, in foarte scurte cuvinte, s'a vazut cum se produce Unitatea Sociala,
se pune a doua mare intrebare : ce este, in definitiv, ea, astfel produsa si cum se

5
www.dacoromanica.ro
comports in launtrul ei categoriile ce o compun. Aceste categorii nu pot fi inventate
de vreun spirit filosofic, oricat de ingenios ar fi el, ci sunt descoperite direct din sanul
realitatii sociale de cercetdtorul atent *i con*tiincios al ei.
Ele sunt categorii spirituale Si. economice, categoriile constitutive ale Unitatii
Sociale §i categorii juridice *i politice, categoriile ei regulative.
Aceste categorii §i elemente categoriale constitue fmpreund o ordine functionald
in sanul Unitatii Sociale, formand, mai mult decat o simpld §i rece corelatie on inter -
dependenfa, o solidaritate initiald *i vie intre ele. Atat categoriile spirituale *i econo-
mice intre ele, ca *i categoriile juridice si politice intre ele, pe de o parte, apoi
grupurile de categorii constitutive *1 regulative, intre ele, pe de altd parte, depun o
activitate de unificare a lor, in functie intima de sistemul social al Unit Atii din care
fac parte.
In unitatea socials categoriile ei componente se leagd intre ele traind in, prin Si
pentru Totul, ce le da vieatd §i sens.
De aceea adevaratul Real este Intregul social, categoriile lui componente, eco-
nomice *1 spirituale, juridice §i politice fiind simple abstractii, neavand adecd Uinta
decat, toate impreund, in functie de Intreg.
Aceasta este Legea paralelismului social.
9. Omul este cetateanul a cloud lumi sociale, at unei lumi reale, existenfiale, in
care se incadreaza, cauzal *i functional, prin unitati sociale *i at unei lumi suprareale,
valorificate, de scopuri si valori, adecd al unei lumi, nu cum este ea, ci cum ar tre-
bui sd fie. Omul participa astfel la realul prezent, dar §i la realizarea unui nou real.
De aceea cuno*tinta este mai mutt decat o receptie *i o copie pasivd a realitatii, ea
este un act de vieata, o aspiratie de a ie*i din real *1 a trece frontierele realului
vechiu, pentru a clddi din nou real. Cuno*tinta este proiectivd, o penetrare a subiec-
tului in obiect §i in acela*i timp activa, o formare noun a obiectelor. Cuno*tinta are
adica un caracter de cucerire, nu numai deschizand vederi noun asupra existentei, ci
indicand crearea unei existence noun.
A cunoa*te existenta inseamna a asigura directia ei de vieata, a o ilumina, re-
genera *1 Imbogati. 0 unitate sociald nu Inseamnd deci numai o simpla existenta, ci
o ascensiune, o Innobilare, o depa*ire, o perfectie, un act de creatie, un proces de
salvare *i de emancipare.
Se pure acum intrebarea, care a frdmantat §i chinue Inca atatea spirite superi-
oare : daca lumea realului social este carmuitd de legea cauzalitatii Si a paralelismu-
lui, lumea realizarii acestui real, lumea valorilor *i scopurilor, sd fie oare lasata prada
celei mai arbitrare *i grave anarhil, neputandu-se introduce nicio ordine, fiecare om
*i fiecare unitate socials urmarind, In mod suveran, (WO placul lor, scopuri personale,
infinit de deosebite, contrarii *1 contradictorii ?
Nu se pot stabili oare, §i in domeniul acesta atat de variat *i variabil al reali-
zdrii scopurilor §i valorilor, dupa cum s'a intamplat in domeniul realului, Legi, adica
raporturi constante, necesare, cauzale on functionale, de valabilitate universals?
Si, totql, problema este clard. Am vdzut ca omul traie*te mai mult in viitor
decat In prezent, cad prin fiecare act al sau se anticipeazd prin reprezentarea unui
scop o Infaptuire, adica realizarea scopului in viitor, care poate fi savar*ita la o data
cat mai apropiata on cat mai indepartata, dupa natura scopului *i a mijloacelor in-
trebuintate.
De aceea se vorbe*te de o lungime a vointei, ca lungimea unei cauzalitati finale,
adica a lantului cauzal de mijloace pentru prpducerea, mai apropiatd on mai Indepar-
tata, a scopului.
Existd oare un scop final, un scop diriguitor al tuturor scopurilor Si catre care
trebue sa nazuiasca, pretutindeni *i totdeauna, fiecare din scopurile sociale posibile ?
Acest scop suprem, menit a dirigui viitorul, punand o ordine desavar*ita in pro-
cesul de realizare a realului, stabilind la fiecare pas raporturi constante §i necesare

6
www.dacoromanica.ro
Intre scopurile principale si raporturi cauzale si functionale intre scopurile secundare,
care sunt mijloacele, este Idealul. Idealul are astfel caracterul unei Legi a viitorului,
cad el fiind unicul scop final al viefii este si unica reguld a ei. Existd deci o nece-
sitate a viitorului.
Cum se poate construi Idealul si care este el ? Tata problema capitals a unei
stiinf e, nu indeajuns de cunoscuta In adevarata ei fiinfd si menire, care este Etica.
Aid ne marginim a enunta, ceea ce am facut-o altddatd cu demonstrafiile ne-
cesare, ca Idealul etic nu se poate desparfi de Realul social, ci it desdvarseste, ca o
incoronare a lui, formand o treapta maximald de perfectiune a vointei sociale. in toate
elementele ei componente, ca personalitate socials, si o treaptd maximald de perfec-
tiune a realitatii sociale, prin creatiunile culturale, dobandite prin activitatea perso-
nalitdfii sociale.
10. In procesul de realizare, pe langd greutatea formularii scopului suprem, care
este Legea Idealului, tot atat de grea este gasirea si intrebuintarea celor mai potrivite
mijloace, adica a scopurilor secundare, necesare Implinirii scopului principal.
Stiinta, ce se consacra cercetarii acestor mijloace- scopuri, ce urmaresc producerea
cauzala a unitatilor sociale si sunt In functie permanents de Idealul etic, este Politica ;
o still*, care dupd cum vedem, si In deosebire de acceptiunea gresitd, comodd si
curenta a hofiunii, este una dintre cele mai dificile de construit, avand o fundamen-
tare sociologicd si o normative etica.
Stiinf a Politica, pe temeiul unitatilor sociale tipice, reuseste sa introduce, la
randul el, ca si Etica, o randuiala cauzald si funcfionald de sistematizare a nespus de
numeroaselor si variatelor mijloace-scopuri, grupate in jurul unui scop central, ce este
Natiunea. Inca din 1744 Herder a scris ca Fiecare Natiune are centrul fericirii in
sanul ei, ca orice bild punctul ei de gravitate". Natiunea este unitatea sociald tip ; ea
se poate satisface pe ea Insasi.
Utilizand o experienfd universald se considerd ca necesare raporturile stabilite
Intre scopurile individuale si sociale din launtrul Natiunii si scopurile umanitare din-
afara el.
S'a constatat si se poate verifica oricand experimental, cd scopurile unitatilor
sociale formeaza, cauzal si functional, o unitate indestructibild si ca deci scopul indi-
vidual nu trebue sa contrazica scopul social, scopul social pe cel national, si cel
national, scopul umanitar. Si nici invers.
Trebue sa existe deci pentru o build organizare sf functionare a unitatilor sociale
o desavdrsita a rmonie intre ac este patru scopuri.
-Aceasta este necesitatea politica.
Legea armoniei necesare acestor mijloace si scopuri este ceea ce se numeste
Dreptatea, Legea politica.
La Legea Cauzalitatii si a Paralelismului ce reprezinta explicarea necesitAtii rea-
lului social, se adaugd acum Legea Idealului si a Dreptatii, explicarea necesitatii nor-
mative si carmultoare a realizarii de realuri noun.
11. Legile Realului si ale Realizarii rezolva si pun intr'o lumina adevdratd im-
portante si vechi probleme, ce formeazd Inca si astazi marul discordiei Intre cei mai
ilustri specialisti. WA, Incepem cu ceea ce Leibniz a numit la grande question",
adica faimoasa problema a determinismului si a indeterminismului.
Din analiza cauzalitatii sociologice am vdzut cd nu poate fi vorba in campul
necesitatii sociale de un determinism mecanic, de o dogma fatalists on predestinate.
Cad orice act social confine intotdeauna un element de libertate, eruptia unei
forte voluntare, care depaseste situafia data, si devine forta motrice a creatiei, in
toata gama ei de manifestare, dela cea mai inferioara pand la cea mai superioara
treapta.
Suntem liberi in sensul ca participam la ritmul viefii, la miscarea creatoare ne-
contenitd, cd suntem stapani a construi aparate si unelte de munca, avand o ordonanfa

7
www.dacoromanica.ro
ce ne este proprie. Suntem liberi, pentruca nu ne marginim a cunoa§te lumea, ci de
a crea alta mud. Aceastd libertate de multe on se plate0e scump §i crud, pentrucd
este concideratd ca un indrdsnet sacrilegiu de violare a ordinei stabilite. Este destinul
tragic al omului Prometeu, care pentru faptul ne mai auzit de all fi insqit focul, a
fost aruncat de Jupiter pe o stand a Caucazului, unde vuiturul feroce venea MIA a
obosi pentru a -i sfa§ia inima.
Dacd libertatea, sub forma de creatie, inovatie, inventie, descoperire, este o con-
ditie a experientei vietii umane, nu inseams ca este liberd de cauzalitate, caci ea
este liberd de a produce §i a alege mijloace §i scopuri, dar numai in cadrul determinat.
Actiunea oamenilor mari face Istoria, suns un vechiu Si, dupa unii, invechit ada-
giu ; se uita Irma ca §i Istoria face pe oamenii mari.
Cad forta creatoare in devenire permanents I§i gAse§te resortul ei imediat Si
necesar atat in vointa socials, cat Si in conditiile cadrelor, despre care am vorbit, §i
care reprezinta materia ce o limiteazd prin rezistenta ei §i o alimenteazd prin supor-
tul Si imboldul ce II ()felt.
12. Acest adevar se uita. DimpotrivA se crede, ca daca o epoca sociald nu este
un limp inghetat, ci, cum se spune, imaginea mobild a imobilei eternitati", dacd ea.
nu este inchisd, ci continuu deschisd Noului, unui Nou alcdtuit dintr'o frenezie de
creatii, atunci aceasta ar implica renuntarea fa orice incercare de explicare cauza10. Si
deci la abdicarea de a gandi, reducand mersul vietii sociale la intamplari Fara cauze.
In acest fel in loc de continuitate avem discontinuitate ; in loc de constants,
distantd ; in loc de teleologie, disteleologie.
Istoria n'ar fi decat o inlantuire de hazarduri ; ea devine astfel o Stfinta divina-
toric, o constructie mitologicd, un repertoriu de cauze ascunse, derivate din actele
divinitatii.
Fire§te, in acest fel s'a simplificat baza logica a istoriografiei, explicatia istorica
reducandu-se la misteriosul Hazard. Regele Hazard, conducAtorul lumii, titanul ce sfd-
rama inelul de otel al cauzalitAtii, este de fapt o acoperire a ignorantei de a explica
lucrurile.
SA ne intelegem insd, hazardul este bazat pe aceasta ignorantd de acum a cau-
zelor, insa nu de totdeauna. Intrebuintand o celebra formula, suntem indrituiti a spune :
Ignoramus", nimic insa nu justified a proclama : Ignorabimus". Inca Democrit a afir-
mat ca nimic nu se intampld la intamplare, ci totul decurge dintr'un motiv §i din
necesitate". Inteadevar incd din vremuri atat de Indepdrtate §tim ca omul merge catre
Logos Si Ethos §i nu catre Fatum.
13. Stiintele istorice au parvenit in cursul veacului al XIX-lea, numit veacul is-
toriei, sa ajungd la o mare perfectie in tehnica cercetArilor, adied in abilitatea exploa-
tdrii celor mai diferite surse ale trecutului prin alcatuirea unor uria§e colectii de
documente, o opera de sigur necesara, dar numai premergatoare Si pregatitoare §i
care nici pe departe nu este destul Stiinta istoriei.
Sombart si -a aratat surprinderea, ca profesorii iii intituleazd catedrele de istorie
§i nu de §tiinte istorice. Reflectia lui Sombart a fost la locul ei, caci nu poate fi o
catedra de obiectul unei §ffinte, ci de tiinta acestui obiect.
Imi amintesc totdeauna cu emotie de sbuciumul titanic al lui Karl Lamprecht,
in anii tot din preajma anului 1900, la care am luat parte vie si eu in Lipsca, ca
elev si admirator al sau, de a da Istoriei un caracter §tiintific, in a sa Kulturge-
schichte", §i de voiciunea polemicei neobipuite din partea istoricilor din Berlin dusA
cu o vehementa neuzitata in cercurile universitare germane, in jurul ultimelor trei
volume, apArute atunci, din impozanta sa Deutsche Geschichte".
Insa§i notiunea de fapt istoric nu este destul de dud, cad nu toate faptele
trecutului imbraca notiunea istoricului.
Caracterul obiectiv at fenomenului istoric, adied diferenta specified Intre fapte
istorice §i simple fapte ale trecutului, este socialul.

8
www.dacoromanica.ro
Evenimentul istoric este un element social, chiar daca este exprimat printr'un
singur individ, cad peutru a fi istoric el trebue sa se raspandeascd intr'un cerc din
ce in ce mai larg de indivizi, si sh-si asume astfel un caracter de constiinta colectiva,
sub aspectele : de limbd, obiceiu, traditie, institutii. Evenimentul istoric nu rdmane
deci o piesa in muzeul intampldrilor, ci este simtit de constiinta istorica, care se mo-
difica in cursul continuei deveniri a faptelor.
De sigur ca aceasta conceptie va provoca contrazicere, in special din partea
acelor istorici si filosofi, can sunt convinsi ca in procesul istoric este imposibil a in-
lantui faptele, totdeauna individuate si unice, in ordine cauzala, cum sunt Windelband
si Rickert, §i adeptii numerosi ai tor, ori, cel mult pot fi inlantuite intro ordine cau-
add dela individual la individual, cum suns formula seriilor a ilustrului nostru fost
coleg A. D. Xenopol.
Existd o seamy de termeni tehnici, in limba uzuald, ca si in acea a tehnicienilor
filosofiei, cari, fiind accesibile tuturor, prezinta primejdia unor mad confuzii. Asa sunt
termenii de : general si universal, de individual si singular, ca si cum acesti termeni
ar echivala doi prin doi, sau s'ar opune doi Ia doi.
S'a oscilat astfel dela o pretinsa stiintd a generalului ori universalului, stiintele
Naturii on Sociale, la o pretinsa stiinta a individualului si singularului, stiintele Is-
torice on de Culturd, ca stiinte rivale ori inimice ce se opun unele impotriva altora.
Cand de fapt nu exista, pentru a vorbi riguros, nicio stiintd reald a generalului
si nicio stiintd adevdrata a individualului, ci numai o stiinta a concretului, unde se
intalnesc individualul cu generalul. Acest concret inseamnd deodata si unitate expre-
siva si distincta si multiplicitate efectiva si sintetica. Pentrucd concretul este si social
si individual in acelasi timp.
Am vazut in schita noastra de antropologie socials ca Societatea este o proiectie
spontand, multiply si continua a indivizilor, considerati in activitatea tor, motivatd social.
14. Potentialul indivizilor si al societatii are o radacina unicd in natura omului,
dupd cum s'a vazut prin analiza vointei sociale.
Se poate vorbi deci de un Apriori social.
Nu exista nici indivizi inafard de societate si nici societate lard indivizi. Exists
insa un Social inafara de orice experientd.
Individul participd la vieata sa, dar nu ar putea exista si nici nu s'ar putea des-
volta inafara societatii.
Aceasta se nurneste concret, unitate sociald concreta. In concretul social se uneste
individualul si generalul, ca si individul si societatea.
Acest concret social se realizeazd insd in timp, el este un proces, creatorul pro-
priei sale experiente, o succesiune de experiente in trecut si o orientare a for ca-
tre viiitor.
15. Un intreg total, o unitate sociald concreta in timp, ce au deci radacini in
trecut, se raporta, prin manifestdrile for existentiale, nu numai Ia prezentul de acum,
ci Intotdeauna si in acelasi timp, si la viitor.
Nu exists pentru realitatea concreta numai Aici si Acum, ci si Ieri si Maine,
adicd desfasurarea ei in timp, care cuprinde intr'o unitate : prezentul, trecutul si viitorul.
0 epoca nu se incheie cu termenele calendarului.
Procesul de devenire a realitatii sociale concrete are trei momente de desfasu-
rare inerente ei : se proiecteazd in viitor, tinde a deveni prezent si se pierde in trecut.
Plecand dela prezent, adica dela realitatea ce formeazd experienta curenta, cautam
in trecut explicarea formarii si desvoltdrii ei si incercam a fixa pentru viitor elemen-
tul ideal, cum ar trebui sä fie.
Trecutul este momentul cauzalitdtii, viitorul este momentul finalitetil 1i prezentul,
ca existents reald concreta, este de fapt o succesiune continua de prezenturi.
Aceste trei momente, inseparabile in procesul necontenit al realitatii sociale con-

9
www.dacoromanica.ro
crete, ne dau constiinta realitatii proprii, a cauzalitdtii care ne face sa existam si a
finalitatii care ne face sa activam.
Astfel se innoada Trecutul si Prezentul in Viitor.
Realitatea socials concreta se afld in toate aceste trei momente ale procesului social.
De aceea once realitate sociald concreta este istorie, si once istorie este reali-
tatea sociald concreta.
Sociologia, Istoria, Etica si Politica sunt feluri deosebite de a sezisa aceeasi rea-
litate socials concreta, sub forma unui proces de devenire.
In aceasta noun conceptie, Istoria este o sociologie regresiva, Sociologia o istorie
progresiva, Etica si Politica o Istorie si o Sociologie in curs de realizare.
Principiul unificator al realitatii sociale concrete este si al §tiintelor ce se ocupa
cu studiul ei.
Sociologia, Istoria, Etica si Politica formeaza astfel un intreg necesar si indes-
tructibil ideologic, o singurd stiinta-sociald corespunzdtoare intregului real social concret.
Istoria se face si se reface necontenit, materialul ei este elaborat si reconstituit
lard incetare si vegtic confruntat din nou cu realitatea existents, obiect de cercetare
a Sociologiel si a finalitatii ideale, formuIatd de Etica si infaptuita de Politica, pentru
a regasi realitatea intimd si vesnic aceeasi a procesului ei.
Prezentul apare ca o prelungire a trecutului, dar si ca un salt in viitor.
Cu intuitia lui genial& Wolfgang Goethe, cel mai mare intelept al tuturor tim-
purilor, a scris, spre bdtranetea lui plind de vigoare tinereascd, aceste pro funde versuri
Dann ist Vergangenheit bestandig,
Das Ktinftige vorauslehendig,
Der Augenblick ist Ewigkeit.

16. Daca fiecare unitate sociald formeazd obiectul de cercetare a §tiintelor isto-
rice, sociologice, etice si politice, procesul social, ()rick s'ar prezenta prin miscdri de
opozitii, este continuu, si nu discontinuu.
Asa zisa miscare in spirald inseamna numai aparent o discontinuitate : on recule
pour mieux sauter.
La capdtul sicriului lui Lantz elevul sau Eckardt a pus sd se imprime acele
doud cuvinte, ce rezuma Intreaga filosofie a istoriei leibniziane : Inclinata resurget.
Aceasta continuitate se intdreste prin sentimentul de incredere, prin credinta
in fidelitatea lumii, care reiese din constanta oblectivizarii, stratificdrii si structurizdrii
creatiilor in realitati, ce urmeazd regulat una alteia, astfel cd in devenirea realitdtii nu
intftlnim distante, ci numai constante.
Iar aceasta devenire este teleologic& §i nu disteleologica, adica ea este calificata
si valorificata prin tendinta necesard si permanents spre realizarea idealului etic, rea-
lizare ce se face prin cauzalitatea mijloacelor politice, carmuite de Legea dreptatii.
In acest fel legile realului social : Legea Cauzalitatii si a Paralelismului, ca §i le-
gile realizdrii sociale : Legea Idealului si a Dreptdtii, se Intregesc intr'o unitate cu-
prinzdtoare prin Legea Circuitului intre realuri si valori, a cincea lege a unitatilor sociale.
17. Legile unitatilor sociale formeazd astfel un intreg. Mediul cosmic, biologic,
istoric si psihic, la un loc, exists ca o indisolubild unitate ; vointa social& in consti-
tutia ei afectiva si rational& la randul ei, este o altd indestructibila unitate.
Iar amandoua aceste unitati dau nastere cauzal unitatii sociale propriu zise.
0 unitate sociald cuprinde, ca parti indispensabile, inerente si existent paralele,
categorii constitutive : spirituale si economice §i categorii regulative : juridice si politice.
Unitdtile sociale formeazd apoi impreund un sistem de vieata sociald, in care
unitatile mai mici sunt cuprinse in mod logic si firesc de unitati din ce in ce mai
marl, ajungand astfel la unitatea sintetica a tuturor unitatilor, care este Natiunea.
In sfar§it unitatile sociale sunt si nu sunt, in sensul ca in momentul cand o uni-

10
www.dacoromanica.ro
fate este, ea cuprinde samburele devenirii unei unitati, ce va fi si, prin aceasta, a
tost. Devenirea unitatilor sociale este calduzitd de valoarea supremd etica, Idealul, care
se realizeazd prin mijloace politice drepte.
Nimeni nu poate sd tagaduiasca carecterul de impozantd monumentalitate arhi-
tectonicd a acestui intreg si nici imensa greutate de cercetare, ca si greutatea de
transformare a lui, prin cunoastere aprofundata integralA si prin actiune Insufletita
integrals.
Aceste consideratii impun obligatii serioase si responsabilitdti grave tuturor acelor
ce au ambitia ss cunoasca Natiunea romans in unitatea ei fundamentals si se o con-
duce cdtre rosturile ei firesti si marete.
Nec momentum sine linea, se citeste pe vechile cadrane solare. Nicio cunoastere
on o actiune a unitatilor sociale nu se poate sustrage legilor lor. Iar nerespectarea for
alcdtueste domeniul favorit al greselilor teoretice, al iluziilor sfdramate si al exagerd-
rilor tragice, de care din nefericire este bogat timpul in care halm.
In lumina acestor legi este nevoie de o temeinica revizuire, ceea ce voiu face
cu alts ocazie, si se recomanda cea mai mare prudenta in fntrebuintarea termenilor
de : perioade si tipuri de evolutie, de tendinta, progres, prognoza, previzie, profetie,
utopie, de care este invadata stiinta socials contemporand.
Imi amintesc, pentru a da un exemplu, de o propunere facutd pe vremuri de
Maurice Charny pentru crearea unei catedre de utopie, ca reactie impotriva Invdtd-
mantului istoriei, ce n'ar fi, dupe el, decat arta birocratica de a crea precedente ".
Profesorii de istorie ar trebui cel putin dublati, crede Maurice Charny, dace nu
chiar inlocuiti, cu profesori de utopie on de profetie, ce situeaza utopia in viitor.
Acesti profesori, starue Maurice Charny, in loc de a plimba elevii in necropole si a-i
face sa descifreze sub praful pietrelor de mormant inscriptii grave ale mortilor pentru
morti, ii va Invdta sä viseze. Cad a sti a visa, echivaleazd cu puterea de a-si crea
un univers personal sau cel putin un refugiu inviolabil.
Iatd o propunere fantezista din intelegerea complet gresita a acestei triologii :
trecut, prezent si viitor.
18. Reorganizarea stiintei unitatilor sociale, prin fundamentele spirituale,ce be dd,
indica liniile de directive pentru reoganizarea Societatii si ne apArs de primejdia so-
lutiilor artificiale, arbitrare si gresite.
Un exemplu instructiv si elocvent ni-1 oferd lupta, ce se dd In jurul nouei struc-
turi a Statului.
Atomismului potitic, mecanic, libertar, corespunzator atomismului stiintific, socio-
logic, de preamarire exclusive a individului, i s'a opus un colectivism imecanic, cen-
tralist, tot atat de exagerat, in care se preamareste exclusiv colectivitatea, cu eliminarea
indivizilor.
Mecanismul individualist si cel centralist au sarbdtorit, si in unele parti ale lumii,
sub diferite forme, sarbatoresc Inca adevarate orgii.
Adevarata structure a Statului nu poate fi insd nici numai individualistd on
numai centralistd, ci potrivitd. Legilor unitatilor sociale.
De aceea Trite() unitate sociald nu exists intrebarea cine are o valoare exclusive,
individul on sncietatea, peutruca individul este incadrat organic in intregul social, asa
ca o unitate sociald este o pluralitate vie, iar pluralitatea de indivizi este o .unitate
vie. Unitas multiplex. Fiecare unitate are vieata ei proprie: si este cuprinsa in vieata
superioard tuturor unitatilor, care este Natiunea.
In acest fel Statul, ca o categorie regulativd si organizatoare a Natiunii, sub
forma Statului national, trebue sd creeze o ordine conforms unitatilor sociale, ce alcd-
tuesc Natiunea.
Un exemplu fericit in aceasta directie din vieata publica contemporand ni-1;oferd
constitutia portughezd, aprobata prin plebiscitul national din 19 Martie 1934. Constitutia
portughezd prevede adaptarea organizatiei politice si sociale la realitatea nationald

11
www.dacoromanica.ro
portugheza, la traditia i la trebuintele ei sociale. 0 constitutie pentru a fi durabila
§i a functiona normal §i eficace, trebue sa He conforma cu geniul, caracterul §i expe-
rienta vietii nationale.
0 alta insu§ire a constitutiei portugheze consta in recunoasterea adevarului, ca
vieata sociala este o imensa inlantuire de drepturi §i datorii ale indivizilor §i ale tu-
turor unitatilor sociale cuprinse in Natiune.
Persoana on Unitatea sociala sunt fiinte autonome in Societate *i Natiune. Li-
bertatea nu are nimic comun cu anarhia. Adevarata libertate este o vointa a persoanei
on a unitatii sociale supuse voluntar intereselor superioare ale Natiunii. De aceea
problema fundamentala a organizafiei sociale este a asigura cat mai bine posibil echi-
librul stabil intre tendintele individuale §i cele sociale, prin fluxul i refluxul acestor
doua forte : autoritatea §i libertatea. Scopul ordinei constitutionale portugheze este
tocmai mentinerea §i perfectfonarea acestui echilibru.
19. Dar legile unitatilor sociale ne dau solutii tot atat de dare §i in ce priveVe
organizarea politica viitoare a lumii, pe baze federative, cum am aratat in lucrarea
mea Statele Unite ale Europei". Un program de actiune valoreaza in masura in care
se realizeaza. In materie de experiente federative intalnim o pilda, nespus de edifica-
toare, in vechea organizatie §i bogata practica constitutionala a Elvetiei.
Principiul politic al echilibrului puterilor, care in mod necesar nu poate fi stabil
§i se schimba dupa constelatia imprejurarilor istorice, ca §i principiul egemoniei cen-
traliste a uneia on mai multor puteri, tot atat de nestabil, dupa modelul pax romana",
sunt etape de transitie ale afirmarii principiului federalist, potrivit caruia fiecare na-
tiune i§i are garantata sub forma unei constitutii internationale autonomia vietii ei
prop rii §i totqi toate natiunile la un loc formeaza cu consimtimantul for o unitate
superioara, pentru o colaborare luminata in solutionarea problemelor internationale.
20 Legile unitatilor sociale ne dau un nou sentiment de vieata, o noun bucurie
a credintei in viitor, un nou optimism robust al actiunii creatoare §i constructive de
vieata noun, un optimism ce inlatura pesimismul, care prive§te numai defectele §i vi-
ciile prezentului i dore§te anularea viitorului.
Este vorba de un optimism intemeiat pe Adevar Si pe Vointa de Ideal §i Drep-
tate, care sunt mai tad in unirea oamenilor, de tot ce-i separa, oricat imprejurarile
de fata ar parea ca vorbesc o alta limba.
Un optimism ce chiama puterile regeneratoare la o actiune, ce nu este decat
Vointa §i Adevarul Infratiti in proces de realizare ; un optimism care ocupa un plan
superior in circuitul etern al valorilor realizate ; o credinta invioratoare in ve§nicia
unitatilor sociale, admirabil exprimata in cuvintele poetului :
Ce-i nascut intreg, moartea nu-1 slating.

DIMITRIE GUST!

12
www.dacoromanica.ro
SAT $1 OR A$*)
Trebuie sa incep cu cloud constatari cari privesc pe colegul Si amicul mieu d-1
Gusti.
Dumnealui, sociolog cu adevarat modern, a crezut ca trebuie sa se adreseze si
la cele citeva cunostinte pe care le poate avea in acest domeniu, ca si in altele, un
istoric. Ei bine, dupa cum nici o serie de conferinte nu se poate alcatui fara sd se
strecoare si cate un diletant, iarasi nu se poate alcatui nici un fel de conferinte lard
sa se strecoare Si cite un istoric. Pentru partea a doua, multumesc colegului Si ami-
cului mieu d-1 Gusti. Si, al doilea, dumnealui a avut bunul gust de a alege pentru confe-
rinta mea Dumineca Tomei, adeca a lui Toma necredinciosul.
Istoricii sunt obisnuiti sa fie necredinciosi in ce priveste ideile generale, idei
foarte stralucitoare care se pot arunca Si visuri foarte frumoase care se pot injgheba.
Asa oricine porneste dela studii istorice sau cunoaste viata este absolut necredincios
fata de ideia ca s'ar putea crea un oras din nou printr'un consortiu american. Evident
consortiul acesta american ar da in acelas timp si monumentele istorice ale orasului
viitor. El ar crea, aldturi de alei, strazi, pieti, clddiri oficiale si neoficiale, Si elemen-
tele acelea de trecut fara de care un oras este lipsit cu desavIrsire de orice adevafat
sens. Astfel consortiul american ar trebui neaparat sa intemeieze si monumente din
secolul al XIV-a si biserici, fireste dela sfarsitul evului mediu, si alte lucruri pe care
Americanul nu le are acasa la dinsul. De oare ce !ma un American nu poate sa
creeze o noun capitald, un nou oral, un nou port decit in conditiuni cu desavirsire
americane, care in America merg, dar la noi, tars tradi(ionala nu merg de loc, absolut
de loc, si eu sunt un necredincios ca Toma, serbatorit probabil pentru necredintd
astazi. Sunt necredincios ca Toma, in ce priveste problema oraselor, cum de altminteri
yeti vedea in desvoltarea conferinfei ca, sunt necredincios si in alte privinte.
Eu nu cred cd orasele noastre se pot modernisa in sensul obisnuit, ci cred Ca
este cea mai mare nenorocire ca un oras rominesc sa se moderniseze asa cum Inteleg
foarte multi, can §tiu numai ceia ce au vazut in tarile pe care le-au vizitat in Apus
sau ce gasesc in cartile pe cari le citesc, dar cari n'au nicio idee despre Cara for si
despre ce se cuprinde intrinsa. Frumuseta si farmecul oraselor noastre este ca nu se
pot si nu trebuie sa se moderniseze, adeca sa se banalizeze, in acel sens ca, dela un
capat al suburbiilor si pins la Piata Teatrului tot orasul sa alba exact acelasi caracter.
*) Conferinta (Inuta de icolae Iorga, la Institutul Social Roman, in ciclul Sat si Ora," la 2
Mai (Dumineca Tomei) 1927. Se publics aici pentru intaia (Jura cu textul dupa stenograma luata de
H. Stahl si cu modilicarile facute de autor.

13
www.dacoromanica.ro
Dacd orasele din Apus au unul si acelasi caracter, acest caracter este iesit dintr'o
desvoltare istorica ce este un lucru de acolo, format prin decursul secolelor, prin
munca solidard a oamenilor de acolo. Si fiecare loc de pe lume trebuie sa fie potrivit
cu ce a fost inainte, fiecare generatiune de oameni trebuie sa continue, iar nu sa
strice laid a putea pune la loc opera pe care au facut-o aceea cari au stat inaintea
lor. Acesta este marele si nerasturnabilul adevar si in materie de orase ca si in ma-
terie de alte domenii, a caror soartd ne preocupd in momentul de MO.
Intr'un cuvant, prefer sa fiu necredincios aldturi de Toma, dar sa avem orase vii,
decit,:salfiu alaturi de cine vroiti d-v. si sa avem orase frumoase, dar moarte. Lucrul
esential pentru un oras este sa fie viu, sa fie frumos, sa fie original, interesant.
Dupe aceste explicatii, dati-mi vole sa intru in insasi expunerea subiectului,
cerind iertare daca, pe alocuri, cararile, cam cotite, ale studiilor istorice nu vor co-
respunde dorintei de marea alee dreaptd si luminoasd care domneste de obiceiu
lilted epoca preocupatd de abstractii, cum este epoca noastra.
Suntem cu totii sateni, chiar aceia, foarte multi, cari nu purtarn haina de satean,
asa de frumoasd si care isi are locul atita vreme cit omul face rostul sateanului.
Evident ea, pe cit de unit i-ar sta unui satean, care s'ar imbraca in momentul cind
ara, cu redingota si cu oribila palarie tare care i-ar putea servi la multe usagii, si pe
care sexul masculin incepe sa o p parte, pe atit este de ciudat un om om care nici
nu ara, nici nu sapa, nici nu culege si care poarta costumul tardnesc, bun, in locul
de unde a pornit, dar mult mai putin bun la locul unde a ajuns.
Da, not suntem cu totii sateni, chiar daca purtam lingeria noastra in felul in
care o poarta totalitatea masculine din aceasta sale.
Suntem, ca origine, ca spirit, ca gust, sateni. Baza tarii noastre, ca si a tarilor
vecine, a tuturor tarilor din Peninsula Balcanica, a unei bune part' din partea occi-
dentala a Rusiei, a unei parti tot asa de intinse din Ungaria estica, este satul. Nu
trebuie sa ne inselam in aceasta privinta. Avem toate calitatile si toate defectele sa-
tului. Putem sa ne imbrdcam cum vom vroi, si de sigur trebuie sa ne imbrdcam altfel
odatd ce am trecut dintr'un mediu in altul, cu toate acestea, felul nostru de a simti,
de a cugeta, de a ne orindui, este satesc. Sunt civilisatii organizate pe orase, cum
sunt si civilisatii organizate pe sate, si in aceasta nu este nici o rusine. Orasul nu
este o forma superioara a satului, este numai o altd forma de a trdi a oamenilor.
Daca oamenii stau mai mult la un loc, mai strinsi, dacd-si pot acorda anumite pe-
treceri care nu se intilnesc la sate si dacd s'ar practica acolo, acei ce le-ar practica,
ar fi ridicoli nu urmeaza citusi de putin ca orasul este superior satului.
Nu stiu ce sentiment aveti Dv. dar eu, de cate on am condus un prieten al
mieu strain afard din Bucuresti, rdsufla. Imi aduc aminte de intrebarea, fare intentie
rea, pe care mi-o punea un bizantinolog, acum trei ani, and a vazut Dimbovita. A
intrebat : ce este acest sant ? I-am dat explicatiunea pe care i -am putut-o da, dar
evident ca Dimbovita este un sant. Aceiasi impresie rea o avea strdinul pe care-1
conduceam la Camera. Evident ca drumul care duce la Camera ar putea fi ceva mai
larg. Nu vad de ce nu s'ar prelungi aleia pind la gradina Mitropoliei de o parte si
pind la casele care inchid perspectiva de cealaltd parte din stinga, tar gradina ar
avea un gard de 6 metri indltime. Nu vad motivul pentruce se pastreazd arhaicele
si preistoricele coloane, de pe vremea lui Cuza, de pe care incep sa cada deocam-
data vulturii, in asteptare sa cadd si boii, cari cad mai grew.
De cite on insd iesiam din oral cu un caldtor strain si ajungeam la tarn, tre-
cind mahalalele, vedeam Ca ochii visitatorului priviau cu totul altfel aceasta tarn
decit inainte. Cu toate mijloacele mele de a incunjura si de a acoperi, totusi oameni
cu experienta isi dadeau sama de anunthe realitati.
Nu, nu este inferior satul orasului ; nici in principiu si nici in alcdtuirea sa.
Trebuie sa spun ca numele de sat nu vine dela cei mai vechi sateni din aceste
parti, cari nu sunt Romanii. Peste populatia primitive a acestei tart populatie care

14
www.dacoromanica.ro
nu era de loc lipsita de ideile pe care not le numim civilizatie s'a asternut alta,
aceasta de infiltrare, de colonisare, de rapede prefacere trecatoare : populatia romans.
Noi, numele satului nu-1 avem dela stramosii asa numiti barbari, dela lliro-Traci
Iliri pentru partea Adriatica, Traci (Daci si Geti) pentru regiunile noastre, ci nu-
mele 11 avem dela Romani. Satul nu este de origine romans, dar numele da.
S'au propus doud etimologii pentru cuvintul sat" o spun in treacat una
care 1-ar aduce de la satum", samanatura. Foneticeste poate sa iasa. Cealalta etimo-
logie, este ceva mai grea de admis la prima vedere, dar are pentru dinsa argumente
foarte puternice : fosatum", loc incunjurat cu un sant". In cutare text vechiu roma-
nesc, gasim cuvintul sat cu aceasta semnificare, si de asemenea, 11 gasim in alba-
nesd care cuprinde un numar atit de mare de cuvinte de origine latina, caci Albanezii
sunt pe jumatate latini, daca nu de origine, cel putin de influenta si civilisatie.
In aparenta, intre ttrg, ora$ §i cetate este o deosebire, dar se va vedea ca
la inceput aceasta deosebire nu exista si ca targ" se putea zice si unui oral si ni-
mic nu impiedeca, dacd avea si un zid, cetate. Numal tirziu s'a fdcut o deosebire
intre oral si tirg : orasul, care are caracterul general de desvoltare istorica, targul, de
creatiune moldoveneasca, pe vremea lui Mihai Sturdza, un oras cu straini.
La inceput orasul sau cetatea, tirgul cum vreti sa-i spuneti, ni-a venit de-odata,
gata facut ; el nu este satul cel vechiu. De lucrul acesta trebuie sa se convingd fie-
care ca sa inteleaga de ce orasul nu dainueste dela inceput. El ni vine din doua parti.
Relativ frumos de la o bucatd de vreme, chiar impunator, el este de importatie ; 1-am
primit, 1-am adoptat. Nu se poate zice ca stramosii s'au mindrit cu dinsul, pentru ca
stiau ca nu e al lor. Intre acest oral si intre mediul in care s'a asezat orasul a lost
o oarecare opositie.
i poate servi de invatatura tuturor reformatorilor de azi si de mine, tuturor
fabricantilor de constitutii fdcute pentru alte locuti, tuturor acelora cari vin la guvern
cu buzunarele pline de proiecte de legi, care se voteaza dar nu se aplica, caci biata
natiune traieste din obiceiurile ei mult mai bine decit din toate legile ; traduce mai
bine o lege bund in obiceiu, tar pe cele rele le lasd frumusel de-o parte dar poate fi
1nvatatura urmatorul lucru : nu poti sa introduci intr'un mediu ceva cu totul deosebit
de acest mediu si care nu e in stare sa it transforme ; nu poti sa introduci ceva ne-
organic, desarmonic; sau, dacd it introduci, nu este pentru acel la care se introduce,
ci pentru acel care 1-a introdus.
Orase de exploatare si de stapinire, stramosii nostri au avut din vremea cea
mai veche. Au avut pe malul Marii Negre °rase grecesti foarte frumoase, cu mult
1naintea Romanilor si cu mult superioare oraselor romane. Un bowie distins si harnic
arheolog, care acum in urma a reunit o parte din studiile sale, Pirvan a facut sapa-
turi foarte importante la Histria ; nu se pot asamana cetatile din Dobrogea cu Sarmi-
sagetuza ; se vad acolo lucrari de marmora, urme ale unei civilisatii foarte inaintate,
lucru care dateaza dintr'o antichitate depdrtata si s'a format incet : incet si de aceia
si trainic.
Exists pe tot acest mal al Marii Negre foarte importante fundatiuni grecesti,
unele dela Dorieni si altele dela Ionieni, in legaturd cu desvoltarea comertului in Marea
Neagra, acolo unde sunt astazi Constanta Tomis, Mangalia Callatis, fara sa mai
vorbim de orasele, odinioard foarte infloritoare, in continuarea spre Sud a acestei
coaste a Marii Negre, din partea Dobrogii pe care am anexat- o la 1913 si care era
toata samanata cu orge grecesti prospere. Insd intre Geto-Scitul din interior si intre
Grecul de pe coasts nu erau decit legaturi de negot. Getul venia la oral intocmai cum
teranul din Ardeal venia si vine si pins acum la oral, care, in ce priv este comertul,
este superior satului. Cind Ovidiu a fost in partite acestea, el fixeazd foarte neted
deosebirile intre barbarul, care venia la oral in caruta lui du boi, vorbind alta limbs,
cintind alt cintec, gindind si simtind cu totul altfel si litre Grecii acestia foarte inain-
tati. E aceeasi deosebire care exista si astazi Mire Englesul din Gibraltar si populatia

15
www.dacoromanica.ro
din Andalusia. Englezul, un om deprins cu tot confortul vietii, ceteste cartile cele mai
noi, primeste ultimele reviste aparute la Londra, pe cind Andalusul traieste si astazi
in cea mai mare parte ca acum citeva secole in urma.
Tot asa a existat un timp cind tovdrasii s'au creat intre orasele grecesti de pe
coasta de Nord a Mdrii Negre si Scitii din interior : Scitii veniau in orasele grecesti
si orasele gaecesti dumparau griul si lina Scitilor din interior. Se alcatuia un comert,
de sigur folositor Scitului, dar mai ales Grecului. Ca rezultat de civilisatie a iesit
numai un lucru, asa numita arta scitoelenica, care multd vreme a lost socotita go-
tied. Am crezut si noi cä tesaurul dela Pietroasa, din causa unei inscriptiuni gotice,
represinta desvoltarea unei arte germanice, gotice ; pecInd dela prima vedere se impune
ca ne aflam in fata unui stil scitoelenic. Ornamentele, motive din Orientul departat,
nu sint potrivite conceptiei artistice a Grecilor.
Am avut acest rind de orase, si ele, o bucata de vreme, au trait bine, dar, ime-
diat ce s'au schimbat Imprejurarile, au disparut.
In Evul Mediu in portulaneharti care nu coprind decIt insemnarea localitatilor
unde se poate opri corabierul fard a mentiona interiorul putem vedea orase insem-
nate. Atunci ele jucau un rol foarte mic, pentru ca negotul cel mare italian;,nu se mai
facea atunci pe coasta Marii Negre, ci la Dunarea- de-jos, la Licostomo Chilia sau,
mai departe, la Moncastro Cetatea Alba. Mai tirziu din causa caracterului nenatural
al acestor asezari de pe coasta, din cauza ca ele nu erau sustinute de oamenii din
interior, ele insesi nefiiud un produs al solului, indata ce vitalitatea centrelor de unde
au plecat a disparut, a oraselor grecesti si vitalitatea comertului italian scazand, si
aceste orase si-au pierdut absolut tot rostul. Biata pop ulatie din aceste orase depe
coasta a trecut prin nenumarate schimbari ; rdmiind cresting, si-a pierdut limba, iar
astazi, urmasii bogatilor locuitori din Istria, Tomis, Callatis se chiamd Gagauti. Fard
indoiala, acestia nu sunt Cumani si nici Bulgari, cum au voit unii sg afirme, ci ur-
masii vechilor locuitori de pe coastele pontice.
Dupa aceasta a venit altd colonisare, tot gata facuta, colonisarea romans.
Orasele romane s'au creat in doud locuri cu caracter deosebit. Intiiu acolo unde
sunt si astazi oameni de ai nostri, pe can i-am vazut si acum citava vreme, dela un
capdt al Serbiei la altul. Oriunde este un oras mai important ei se aflA acolo si ocupd
locurile cele mai importante din bazar. La Scoplie sint 300 can stapinesc tot targul.
Primarul insusi vorbeste si acum romineste. Aici a fost o colonisare naturala, caci un
term al Adriaticei hotareste pe celalt : pe tot tarmul de Rdsdrit al Marii s'au creat
orase corespunzind celor de pe coasta apuseana al aceleiasi mad. Un paralelism intre
cele doud termuri, pe care nu-1 poate schimba decit trecator istoria ; si apoi este
tendinta de a egala viata de pe cele doud maluri, oricare ar fi regimul politic. Orasele
acestea traiesc si ping azi. Au venit Slavii peste dinsele si li-au schimbat caracterul
national. S'a interpus apoi dominatiunea Venetiei, care a disparut si ea, si acuma
Iugoslavia este pe aceasta coasta. Dar orasele si-au pastrat caracterul cel vechiu,
pentru ca aid nu este o colonisare artificiald. Si, cind Ia cineva aceasta admirabild
coasta cum au luat-o, de curind citiva Romini cari au participat la congresul de
bizantologie din Belgrad, dela Fiume ping la Cattalo si in Albania, pretutindeni
vede si astazi, oricare ar fi limba, in atirnare de Statul dominant, vede forma orasului
roman. ,Si, cit vor fi oameni din aceste parti, ei vor pastra, fdra indoiala, aceasta tra-
ditiune indelebild a romanitatii colonizatoare pe cale naturala.
Altfel a fost in pdrtile noastre. Colonisarea romans s'a fdcut la noi in mai multe
feluri. Intaiu pe malul Dunarii, in anumite puncte, de exemplu, la Drobetis, lingO Se-
verin, inainte de Traian. Barbarii veniau de obiceiu pe malul celalt, nordic, ocupat de
multa vreme. Acolo era un emporium", adecd un oras de granitd (cf in Spania lo-
calitatea Ampurias, care reproduce termenul vechiu, greco-roman de emporium). inteun
anume moment s'a facut la capatul de pod prin urmare pe malul sting al Dunarii,
unele asezari romane. Aceste asezdri puteau sd se intinda pind Ia gurile Dundrii, dar

16
www.dacoromanica.ro
nIa fost casul. Tot a§a o influentd romana s'a exercitat asupra orwlor grece§ti, care
cit au trait, s'au pastrat pline de viata cu caracterul lor originar.
In afara de aceasta, Romanii, a§ezandu-se in aceste regiuni dacice, au avut ne-
vote de un drum militar, care era in acela§i timp Si un drum de comert. Astfel, pe
linia care strabate o parte din Ardeal, acolo unde e Clujul, Turda, peste multe vai,
pind in Maramure§. Ar fi inutil sd enumdr aceste ora§e : Napoca, Potaissa, etc.
Si natural, unde fusese capitala Dacilor, Sarmisagetuza, s'a intemeiat Ulpia
Traiana.
Care era rostul acestor ora§e ? Erau centre militare, popasuri pentru negustori,
re§edintile unei diviziuni administrative. Nu numai cd satul dacic traia alaturi, dar el
traia in- inse§i aceste ora§e. S'au facut sapaturi la Sarmisagetuza, in publicatiunea re-
centa a lui Pirvan, Dacia, se pot vedea rezultatele. Sapdturile n'au adus nici pede-
parte resultatele care se a§teptau : pentru a sapa toata Sarmisagetuza, oamenii spun
ca ar trebui sa distruga patru-cinci sate, atat de mult se intinde orawl supt pamint.
Niciodata n'a fost un ora§ adevarat, ci o colectie de sate dacice. In jurul teatrului,
pretoriului, a oficitlor, ceva corespunzator cu ce au fost Si sint in cea mai mare parte
ora§ele noastre. AS putea face o comparafie impie Intre Sarmisagetuza Si Valenii de
Munte.
Ce este Valenti de Munte? 0 stradd de negustori cu cateva case de boieri sau
cari se cred boieri. In afard de acestea, cinci sate, fiecare cu bisericile lor. La fel a
a fost de altfel Si chiar cu Bucure§tii.
Prin urmare, cind a disparut administratia Si a petit centrul administrativ, cind
a plecat legiunea, a disparut Si necesitatea oraplui care gazduia garnisoana, iar, cind
comertul a devenit mai slab, s'au multumit negustorii Si cu popasuri rurale. Indata
ce puterea de din afara a plecat, ceia ce crease ea s'a stins.
.Acum, dupa epoca aceasta de colonisare romana, dupd incercarea aceasta de a
inradacina ora§e, a venit a treia incercare de colonisare din afara.
E colonisarea occidentals. Nu vorbesc de aceia foarte recenta, facuta, in timp
de o suta Si ceva de ani, in Bucovina, unde anumite sate, anumite trecatori cum
au fost Cernautii au fost prefacute deo-data in ora§e, prin colonisari de tot felu
de elemente straine, cre§tine Si necre§tine. Aceste orqe duc, in momentul de fats, o
viata foarte amara. Sint facute in legatura cu Viena Si cu politica austriaca, deci cum
legatura cu Viena a disparut Si cum principiile politice austriace nu se aplica, aceste
ora§e se zbat de moarte. Trec dela fasa n'as zice productiva ci dela aceia in care
era macar o vitalitate reala, la fasa pur parasitara. Nu ma gandesc deci la ce s'a
intimplat mai tarziu in Bucovina, unde a fost o copiare administrative a celorlalte
provincii ale monarhiei. Beamterul yenta cu amintirile lui, cu regulamentele lui Si le
transpunea pe pamintul acesta moldovenesc al Bucovinei: din cateva sate de odinioara
s'au facut o multime de ora§e fara rost.
N'o sa vorbesc de ceia ce s'a intimplat in Basarabia, unde Ru§ii au creat, ald-
turi de mahalalele moldovene0i din Chi§inau, un ura§ dupa sistemul lor: plecdm de
aici Si trebuie sa ajungem dincolo, iar tot ce ne sta in cale taiem ". Odata veniau
Cazaci calari cari aveau atirnate la Sea vase cu pacura, Si, de cate on ajungeau la o
casa de desfiintat, o insemnau cu negru ; casele se darimau Si se facea o aleie mare.
Iata ce inseamna un lucru de importatie, care nu transforms Si neinteresant ; interesul
e tot in strazile strimbe cu case care nu se asamana.
N'o sa vorbesc de orwle fara locuitori Si fara case din Sudul Basarabiei, cu o
strada enorma, pe care o trasau, fara a se gindi dacd se va cladi la dreapta Si la
stinga ei, sau dace se va a§eza acolo numarul de locuitori trebuitori.
Nu e foarte simpatic sa vezi nici un ora§ aglomerat cum este Bucure§tiul, aglo-
meral pentru ca sunt aici o multime de indezirabili, cart, daca ar fi o administratie
cum trebuie ar pleca toti in doua saptamini caci ei sunt aceia cart, in mare parie,
intretin luxul ce ne desonoreaza. Dar un orq aglomerat este totu§i un ora* viu, pe
17
www.dacoromanica.ro
cind un ora§ creat spre a fl locuit §i nu poate, evident cd este unul din cele mai
deplorabile lucruri trezind mai multd compdtimire pentru o ideie prea mare, executata
cu prost gust.
Nu va fi vorba de Bucovina, nici de Basarabia, ci de Ardeal.
La un moment dat, regii Ungariei, aveau nevoie de locuitori multi, earl sä dea
venituri importante vistieriei lor. N'a fost vorba de o tendintd nationals, cum ni in-
chipuim prea u§or ; a§a ceva nu intra pe vremea aceia in mintea nimAnui. Regele
Ungariei vroia bani ; tdranul, risipit id §i colo nu-i avea. Sd aibd oameni dela cari
sa poata stringe bani, acesta a fost scopul colonisdrilor in Ardeal.
0 mare gre§ald §i foarte rdspindita este aceia de a crede cd Sa§ii au venit ca
ord§eni. Nu, au venit ca sateni, dar dintr'o lume unde satul este un fel de ora§. Satul
nostru inseamnd casa, gradina, livada, apoi inzepe altd livadd, altd gradina, alts casd.
Cine vrea sa-§i vadd vecinul sau vecina, o vede ; cine nu, nu. Sau une on ii vede
sau nu-i vede, dupd cum este §i vecinul on vecina. In Apus e altfel. In Apus casele
sunt lipite impreund, ocupand mult mai putin loc decit la noi. Lucru foarte curios,
s'ar crede ca, daca locuintele sunt unele linga altele, oamenii se cunosc mai bine.
Nu e absolut fall. Cine a locuit in Apus Si eu stau cite cloud, trei luni pe an
acolo, adus de indatoririle uneia din functiunile mele, §tie foarte bine ca un locu-
itor at unei case nu cunoa§te, nu numai pe cei din casa vecina, dar nici macar pe
cel din rindul de de-asupra lui. Locatarii se ignoreaza §i se inchid ca trite() cetate. A§a
incit este gre§itd parerea ca noi ar trebui sd transformam satul pentru a ajunge la o
forma superioara de solidaritate omeneasca. Nu este adevarat. Solidaritatea omeneascd
nu vine din zid, ci din suflet ; dacd ai sufletul solidar, poti avea legaturi §i la sat,
iar, daca nu, nu be vei avea nici in aglomeratiile cele mai strinse.
Au venit, prin urmare, Sa§ii ca ni§te sateni, din locul unde satul este strins §i
unde trecerea la forma de ora§ apusean se poate face in oricare moment. Pentru a
face a§ezarile, au cerut privilegii.
Ca sa se MO ora§e, trebuia sa fie insa §i un drum de comet Era unul intre
Bizant §i Orient, la Sud, §i intre Germania, cu Flandra, Boemia, Silesia, la Nord. Cind
este un drum de comert, nu trebuie mare sfortare pentru ca satul sd se prefaca in
ora§. De oare ce satele aveau principiul ora§elor in ele, trecerea la ora§ a fost ime-
diatd. Si, fiindcd pentru ora§e trecerea a fost naturals, ele au resistat §i dupd ce
drumul de comert a disparut sau §i-a pierdut insemndtatea.
Am tiparit pe vremuri socotelile ora§elor sase§ti. Din ele se vede foarte bine
cre§terea §i scaderea lor. In secolul al XVI-lea sunt foarte bogate socoteli ; cele din
al XVII-lea incep sä fie neglijate ; in al XVIII-lea nu mai au nicio importanta §i nici
nu be mai tipAre§te cineva. A venit apoi regimul austriac §i el a stricat autonomia
saseasca §i, °data cu autonomia, s'a dus Si aceasta manifestare a autonomiei care
este bogatia §i varietatea cheltuielilor, cum §i grija de a le insemna.
Dar, pentru cd erau creatiuni naturale, ora§ele sase§ti au Minas.
S'a vorbit in press, §i acum in urrna la Camera, de un anume termen, pins la
care noi vom romanisa ora§ele din Ardeal, ora§ele sase§ti, tirgurile secue§ti §i ora§ele
care, cum este casul Clujului, au fost transformate in centre mai mult administrative
ungure§ti.
Marea gre§ala pe care am facut-o cind am intrat in Ardeal, a fost cand am
voit sd transformam de sus, ceia ce s'a format incet de jos, cu alfi oameni, in loc
de a fi facut din Blaj, din FAgara§, din Rd§inari, din Sali§te, din Sacele, unde eram
noi, centre noun de viata romineasca.
Se mai adauga §i altceva in ce prive§te colonisarea Ardealului ; aid nu e vorba
numai de Sa§i. Au fost §i a§ezdri ungure§ti, de la inceput §i Ungurii au reluat dru-
muffle romane pentru ca pe locurile vechilor ora§e de pe vremuri sa se alcatuiasca,

18
www.dacoromanica.ro
incet incet, centrele for orasenesti, cu locuitori cari n'au nici situatiunea, nici solida-
ritatea, nici sentimentul cetatenesc al elementelor sasesti, admirabile supt acest report.
Pe de altd parte, tot in Ardeal, regii Ungariei au cautat, natural, sa faca si centre
militare pentru apararea granitei rasaritene. Asa incit o parte a oraselor din Ardeal
se datoresc unor necesitdti militare. Anume, s'au intemeiat cloud cordoane de orase,
in primul cordon, cel dinaintea Ardealului sint: Oradea Mare, Satul Mare, Aradul si
Timisoara. Dupa ce Ungurii au intrat in Ardeal, ei au cdutat sa facd un al doilea
cordon, de aparare in potriva Pecenegilor si altor barbari rasariteni de lingd Carpati.
In felul acesta stapanirea ungureasca a ajuns sa creeze un alt grup de orase, pe cele
din Secuime : Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Odorheiul, Tirgul Secuiesc si in regiunea
saseasca Bistrita, iar in Maramures Hustul, Sighetul si Cimpulungul. Dar, cind Sasii
au fost asezati, ei au luat-o pe ape ; asa pe Tirna ve, unde s'a format un alt grup de
orase : Dicio Sin Martin, Sighisoara, Tirgul Murasului, In sfirsit acolo unde erau ocnele
de exploatat sarea foarte importanta pe vremea aceia, foarte cantata, cad nu se
gdsea pretutindeni, in locurile acelea ca : Dejul, Ocna Sibiului, s'au intemeiat alte
centre.
Dupa ce am terminat cu explicarea acestor colonisari, sd venim la ce am facut
noi, in epoca naturald, normald, organics, apoi in epoca in care nu mai avem simt
pentru natural si organic si dupd aceia la ilusiile si greselile noastre din momentul
de fata.
In epoca de creatiune proprie a noastra, ce am facut ?
S'o luam tot pe regiuni.
Am refacut capetele de pod romane, de odinioara, si atunci avem un sir intreg
de orase insirate pe malul sting al Dunarii. Avem in felul acesta : Orsova Rusova,
cum i se zicea odinioara, Severinul, care n'are nimic aface cu Sever, ci cu Sfintul
Severin al Bisericii catolice, Calafatul, Turnul care se chema Nicopoia Mica, opusd
celei de dincolo de Dunare. Caci noi am pastrat numirea veche de Nicopolis, prefa-
cand-o in Nicopoie Giurgiul care nu are nimic a face cu Genovesii, ci amin-
teste pe Gheorghe, Giurgiu forma naturald fonetica (i s'ar fi putut zice si Giurgesti).
Genovesii niciodata n'au inaintat pe Dunare in jos. Apoi Oltenita, al carii nume este
de sigur in legatura cu un vechiu nume tracic de riu; Braila care vine de la un stra-
mos Braila, Galati, Ismailul, caruia noi ii ziceam Smil, Ismail Hind o vorbd
turceascd stricata (v. si apa Smilei, in alta parte) , Chilia, Cetatea Alba si pe
dreapta Dundrii : Tulcea, Sulina.
Astfel o parte din creatiunile noastre firesti sint sprijinite pe vaduri si sate de
pescari. Lucruri facuie de noi, acestea tin.
Un al doilea grup de orase a fost intemeiat din causa trecatorilor in Ardeal si
dincoace. in Ardeal am intemeiat astfel de orase de pasuri, de exemplu la Sdliste
i se zice sat ; cu toate acestea este oral si prin intinderea lui, si prin sentimentul
strins de solidaritate si prin tendintele intelectuale ale locuitorilor ; n'au vrut Sasii
sa i se zica oral, dar este oral, Sdlistea, Rasinarii, Sacelele toate acestea sunt for-
matiuni ale noastre de pasuri la Nordul Carpatilor.
Si am putea sa citam acel admirabil orasel curat, mentinut de Romini, parasit
de Slatul romin, care e Fagdrasul, si in care nu trebuie sa stramutam capitala, ci mai
degrabd ceva din spiritul gospodaresc al Fagarasului in mahalalele Bucurestilor.
La Sudul Carpatilor, dela un capat la altul avem o alta linie de orase facute de
noi : Tirgul Jiului, Rimnicul Vilcii, Curtea de Arges, Cimpulungul, Valenii de Munte,
Trotusul, Piatra careia i se zicea Piatra lui Craciun, si Piatra" insemneazd stinca,
adeca Stinca lui Craciun.
Alaturi de linia dunareana si de linia trecatorilor, este o alta, pe care as numi-o
a oraselor patriarhale. .

Si atunci, ca si astazi, s'a simtit nevoia de a se intemeia tirguri.

19
www.dacoromanica.ro
Numele de tirg este de o origine slava. De cind dateaza ? Cred ca nu se poate
explica numele mare de localitati cu nume slavone in Ardeal, numele mare de rfuri
cu nume slavone pretutindeni, prin trecerea Slavilor in secolul al VI-lea. Aid a fost
o conlocuire mai veche. Ce stim noi cine erau colaboratorii Dacilor 1 Este extrem de
probabil ca Sarmatii de odinioard cuprindeau elemente slave, si aceasta ar putea ex-
plica vechea ddinuire a numelor slave, de la Slavii cari n'au fost inghititi dela 600
inainte, ci in momentul cind s'a plamddit chiar baza barbara a poporului nostru. Asi
crede cd si necesitatea tirgului ca si numele sint mult mai vechi decit epoca din evul
mediu cind am suferit o influents venitd dela Slavii cari treceau pe aici ca sd se
aseze pe malul drept.
Avem, prin urmare, o linie de sate prefacute in orase : Pitestii, Tligovistea,
Ploiestii, Buzaul, Mizilul, Bacaul, Romanul, Falticenii, Radautii.
Afard de aceasta avem orasele sesului. Sesul insusi are nevoie de anume puncte
de schimb pe lingd schimbul podgoreanului si omul de ses are nevoie de schimb. E
prea larg sesul ca sa n'aiba nevoie de un tirg la mijloc. Aici, s'a intemeiat : Craiova
care n'are nimic a face cu Imperiul romino-bulgar" al lui Ionita si cu toate naz-
bitiile care trec din carte in carte si Impuiazd cu idei false mentalitatea oamenilor,
facandu-i ambitiosi pe nimic, inloc de a-i face modesti pe ceva. Slatina, Caracalul,
Bucurestii, Slobozia sf mergem pind la Piva Petrei, in legatura cu Vadul Dundrii, catre
Dobrogea.
Pe linga acestea sunt orasele drumului de comert. Nu orasele fac un drum, ci
drumul face un oras, in special in Moldova, mult mai comerciala decit Muntenia.
hoiu,
Birlad, Tecuci. Mizilul muntean de la menzil ,
Acolo in Moldova s'au creat doua drumuri de comert, unul : Cernauti, Hotin, Doro-
cari nu inseamna decit popas de drum ; Botosani, Iasi, Chisinau, Vasluiu,
e popas al postei. Dedesupt orasul
In podgrad, in subcetate : Romanul, Chilia, Cetatea Alba.
Cu aceste trei Drill de aparare, Moldova era o Cara cu lacat si care de aceia a
putut sa apere atitea secole si celelalte tinuturi rominesti si toata crestinatatea rasa-
riteana si restul Europei, gratie sistemului de cladiri de cetati ale lui Alexandru cel
Bun si Stefan cel Mare.
pn afard de aceasta, s'ar mai putea gasi ca origine a oraselor la noi hramurile
sfintilor la cari se vine in anumite momente din an. De sigur cd Tirgul Neamtului a
lost intemeiat in legatura cu hramul manastirii.
Pe lingd aceasta, Moldova a fost, in deosebire de Muntenia, o Ord milliard, cu
cetati. La Munteni cetati n'au fost ; cad ce a lost palanda lui Sinan dela Radu-Voda ;
niste impletituri de vergele bdtute cu lut ! Pe cind in Moldova erau cetati de piatra,
cu doi pircalabi in frunte. Avem mai multe linii de cetati ; linia Siretiului defensive,
cu cetatea Roman in legatura cu un afluent al Siretiului. 0 altd linie este a Prutului,
cu Stelanestii, Tutoza, Falciul si Cahulul. Pe linga acestea linia Nistrului, cu : Orheiul,
Hotinul, Soroca, Tighinea, Cetatea Alba.
Afard de acestea sunt orasele la vadurile de odinioara. 0 parte din Moldoveni
s'au chemat Brodnici ; cuvintul brod" inseamnd vad.
Un intreg sir de localitati mai noi sunt in legatura cu minele : mine banatene
de pildd Resita, care ar trebui sa se citeascd Recita cu foste saline ca Slatinele Sld-
nicurile, cu puturile de petrol, ca la Doftana, Bustenari, Moreni, Moinesti sf asa mai
departe.
Si, pe langa acestea toatesi aid nu mai e vorba de origins, ci de caracterul
oraselor shit sate prefacute In oras. In anume casuri un singur sat a dat un oras.
Astfel Pitestii, satul lui Pitul; Ploiestii satul lui Ploe, Bucurestii, satul lui Bucurnu
at ciobanului legendar, ci al unui mos satean, iar biserica Bucur este biserica cimiti-
rului Radu Voda ; nu e nimic altdecat gropnita calugarilor de acolo. Folticenii satul
lui Foltea, lui Folticiu (acela care maninca mult).
Altele nu sint compuse numai dintr'un sat ci din mai multe, sau chiar dintr'o

20
www.dacoromanica.ro
vale intreagd : Cimpulungul Bucovinei, Cimpulungul Maramureplui, Cimpulungul Mun-
teniei. Sint atitea sate vechi cite biserici §i oamenii pdstreaza obiceiul de a merge la
biserica lor, iar strdzile poarta numele satelor de odinioa rd. De pildd la Valenii de
Munte eu sunt vecin cu Berivoe0ii : in fata tipografiei mele este strada Berivoe§ti,
adecd a fostului sat Berivoiu, i a*a §i alte strdzi poarta numele vechilor sate, reunite
prin linia tirgului. Id colo pied si vre un boier.
Toate aceste forme de aglomeratiune, toate aceste tirguri Si orate le-am mo§tenit.
Cuvintul tirg 1-am ldmurit. Cuvintul oral vine de la Unguri, dar nu direct ci
prin Slavi, la can a trecut sub forma varos", de la \Tar" cetate. Ungurii n'au in-
ventat lucrul : var" este burgul carolingian, cetatea lui Carol cel Mare Si a urm4lor
lui, pe cari Ungurii i-au imitat. Cum sint atitea orw germane terminate in burg"
(Marienburg, etc.) sint §i ora§e ungure§ti terminate in var
Cetate" este termenul vechiu latin, pe care-1 intrebuintam iiisa mai rar, afara
de casul cind ne adresdm cetatenilor a , si atunci nu li zicem or4eni", sau tirgo-
yeti", ci cetateni" : Cetateni ai Capitalei, Cetateni Rimniceni Sdrati, etc.
Ce am fdcut in secolul al XIX-a ?
Intiiu, Regulamentul organic a creat un alt regim al ora*elor.
Regulamentul Organic nu merits sa fie infierat cum se face de obiceiu. Nu 1-au
facut Ru§ii :. ei 1-au primit doar, 1-au schimbat putin, 1-au pecetluit, dar 1-au fdcut
boieri de ai no§trii, un Conachi, un $tirbei. Este una din cele mai bine alcatuite legi
ce s'au facut vre-odata pe pamintul rominesc, indiferent de tendinta pe care o urmaria.
Desigur ca boierii aceOia, francisati in mare parte, occidentalizati, n'aveau cuno*tiintA
de istoria Rominilor, care nu se preda §i nici nu se scria pe atunci ; ei traiau on in
ideile de la Constantinopole on in ideile din Apus.
Ce intelegem prin idei din Constantinopol ?
Sd nu credem ca ar fi o fabricatie musulmana, turceasca, Turcii n'au creat, ei
au pastrat. Constantinopolul turcesc este cel bizantin, i a zice bizantin" inseamna a
zice roman". Turcii au schimbat numai religia, alfabetul §i limba dominants. incolo,
esenta a ramas cea bizantina.
Ce este insa un oral bizantin ? Unul care se sprijind pe un text scris de lege.
Nu este un oral de datini. $i este o deosebire mare intre ormele noastre, aka cum
sint alcatuite, dintr'un sat sau mai multe, din oamenii unei vai, §i cele romane sau
bizantino-turce0i Deosebirea este ca la noi viata este traditionala, nescrisa. Orwle
noastre se cirmuesc de jos, prin §oltuzi, pirgari, oameni buni §i batrini. Avem atitea
acte ale vechilor noastre ora§e fait sa fie un text de privilegiu scris Erau Si catasti-
§ele tirgului dar n'aveau mare importanta Nici Domnul nu dadea privilegii, nici oa-
menii nu le cereau de la Domn. Noi avem legea in noi, Si de aceia n'o catdm in
afara. Sintem oameni capabili de autoguvernare, de self government, cum spun En-
glezii ; 1-am avut in moravurile noastre. Guvernarile mai mult sau mai putin ni sunt
indiferente : se tine Zara prin ea ins*. Starr pe picioarele noastre §i nici n'avem ne-
voie sa tinem discursuri i se votam legi.
Da, aveam o traditie. Peste traditie au venit Fanariotii. Ei au facut mult bine,
dar Si acest rau : ca au prefacut o societate plind de initiative intr'o societate parali-
tica. Ideia Statului, de la care pleacd totul §i care se amestecd in toate, a venit intaiu,
nu dela Paris, ci dela Constantinopolul Turcilor. Atunci a inceput fiecare tirg sa ca-
pete cite un act scris. Resultatul a fost ca pentru Boto§ani s'au dat privilegii foarte
bune. Ora4u1 a fost multa vreme quasi-autonom, cirmuit de represintantii negustorilor.
Ma mindresc ca tatal bunicului meu a fost eforul negustorilor pdminteni. Avea un
fert din pecete care era impartita in patru §i trebuiau reunite cele patru §ferturi
pentru ca sa aibd putere intreagd. Era §fertul al boierilor, al negustorilor armeni, al
negustorilor indigeni §i al Evreilor Dar au fost alte casuri cind, cercetindu-se de unde
vine crap', vatra tirgului, Domnii au zis : dacd nu este privilegiu, tirgul nu mai este

21
www.dacoromanica.ro
al orasuluf ci al Domniei. Din aceasta causa au luat vetrele oraselor, si au luat une
on si orase intregi, de le-au dat unor anumiti membri din familia domnitoare si chiar
la femei.
Dupa aceia a venit regimul Regulamentului Organic care a introdus protectio-
nismul de Stat, care si aceia, nesprijinit de traditie, aceiasi Ia origine, intelege sa
creeze din nou, sä supravegheze Ia fiecare moment, sa transforme realitatea care-i sta
innainte. Este ideia Statului vrednic de idolatrie, si nu a Statului cum se incearca in
Italia, care sa inspire si sa dea viata nationals a statului pasiv care tine pe loc si
impiedeca.
Atunci, Domnii si-au atribuit dreptul de a crea ei orase. Moldova e plind astazi
de tirguri, nenaturale, de circiumari pe can i-a creat epoca lui Mihai Sturdza. Sturdza
a fost cel mai inteligent Moldovean din vremea lui, dar el a vindut unor anume bo-
ieri, cari aveau sate, dreptul de a intemeia un tirg si ei insii vindeau Galitienilor
dreptul de a se aseza. Am tipdrit multe acte de acestea, absolut asemanatoare unele
cu altele. S'a creat astfel in cea mai mare parte nenorocirea economics si morals a
unei mari parti din tdranimea moldoveneasca, cea mai admirabild taranime luptatoare
pe care am avut-o vreodatd.
Dupd aceia a venit legislatia, a distrus satul ca sa creeze comuna. Satul este o
realitate, iar comuna o inchipuire, ceva scris pe hirtie Reforma mare este sa cauti ce
este viu si sa -1 ajuti a trai, iar nu sd incerci prin tot felul de pase mincinoase, Vara
magie, sd creezi unde nu este sdminta insasi a vietii. Atunci, in epoca noun, foarte
recenta, de la Constitutie incoace, am uitat satul ca sa ne gindim la comuna, in loc
sa ne gindim Ia problema orasului care ramine intreagd, neatinsd si nu numai in proi
vinciile noi. Dacd ar fi fost resolvita, ad am fi stiut ce sa facem in terile alipite dar,
pentru ca n'a fost resolvita aici ne oprim cu un semn de intrebare innaintea probleme-
de dincolo pe care nu stim de unde s'o apucdm.
Si dacd ma intrebati, la sfarsitul conferintei, ce trebuie f dcut pe drumul pe ,care-1
aratam, a recunoasterei realitdtilor cari sint posibile rdspund : Nu cu forme, ci cu realitati
se face o societate. SA ni dam seama din ce sint compuse orasele rominesti de pretu-
tindeni : strada negustorilor, castelele, sa zicem, ale boierilor ti mahalalele sdtenilor.
Trei lucruri deosebite la care trebuesc trei sisteme deosebite. Invie pe negustor, sca-
pa-1 de toate legaturile nenaturale, nu-1 macina in piulita politicei stupide ; lasd-1 sa
inteleagd interesele lui ti apoi da in sama blocului negustoresc orasul. Pastreazd pri-
marine, cite-or fi, dar da putinta negustorilor sa colaboreze. Invata-1 pe boier sa nu
se ducd in strainatate, fie si cu valuta proasta pe care o avem, lasind casa goala, cu
obloanele inchise, cum sint astazi : tine-1 in casa lui on dacd nu-1 poti finea ca gos-
podar in casa lui, fa sa fie locuite casele de oameni in stare sa gospodareasca cum
nu poate el. tnvie cartierul boeresc, unde de zece ani nu s'a mai cladit o singurd
casa frumoasa, pe drumul la Sosea afara de doud-trei case, una mai ciudata decit cealalta,
in stil Versailles din veacul al XVIII -lea azi in stil florentin". In ce priveste maha-
lalele, nu be trata ca anexa unui centru, ci ca niste celule vii, fiecare avandu-si rostul
in jurul acelui centru al bisericii care nu este numai bisericesc si care poate fi ti un
centru de caritate, de iubire de oameni, de lumina in loc de a lasa tot felul de aven-
turieri sa-si cradeasca imense palate de specula in jurul bisericilor strivite, strinse de
toate partile de vecini cari in cea mare parte n'au, n'as zice iubire credincioasd,
fiindca nu apartin neamului nostru, dar pietatea omului cult pentru orice forma reli-
ligioasa. In loc ca aceste centre naturale sa fie asfixiate, innabusite, pingarite in
chipul cel mai salbatec de toate scursorile materiale si morale, stringe satul in jurul
bisericii, prefd mahalaua intr'un organism viu care a fost Si atunci si de acolo va
veni atunci viata care trebuie pentru ca sa romanisam centrul.
N. IORGA.

22
www.dacoromanica.ro
IPOTEZA SOCIOLOGICA GRE$ITA A
EROULUI EPONIM, FUNDATOR DE SATE".

In repetate randuri, am avut prilejul sa afirm ca teoria potrivit careia satele


noastre, in special ()de rdza§e§ti, sunt miscute prin activitatea unui fundator" al lor,
este falsd.
Aceasta teorie se bucura totu§i de o mare rdspturdire, atat printre istorici, exo-
nomi§ti, jtui§ti §i sociologi cat §i in opinia noastra publics. La prima aparenta ea
pare a Li complet ju,stificatd, sprijinita fiind de o serie de circumstance, printre
care enumeram urmatoarele:
a) documentele istorice par a o confirms.
b) parerea cereetAtorilor este intru totul asenninatoare pdrerii pe care o au sit-
tenii in,i,i despre origina. satelor lor.
c) organizarea juridied a satelor genealogice" se intemeiaza de asemeni pe teo-
ria eroului eponim.
d) toponirnia onomastics poate sa fie explicate tt,or prin aeeia§i teorie.
e) ea corespundeSi cu anume coneeptii sociologice foarte rdspAndite pe vremuri.
Cu toate aoestea, continuam a sustine ca aceasta teorie este falsd.
Ridicam impotriva ei urmAtoarele obiectii:
a) in primul rand, este vorba de o simply ipoteza, care nu a fort §i nici nu
va putea fi vreod,atii dovedita prin documente.
b) aceasta ipoteza nu este construita logic.
c) ea nu da seama de toate faptele cunoscute.
d) ea este in contrazicere cu uncle fapte ettnoseute.
e) in sfar§it ea este stearpd, deoare,ce presupune ea fiind lamurite, definitiv §i
simplu, o serie de probleme care sunt climpotrivd, abea deschise §i extrem de com-
plicate.
Ne propunein, in paginile care urmeazii, se expunem mai intai aceasta teorie
§i, in tumid' sa o supunem unei critici anninuntite.
I. EXPUNEREA TEORIEI EROULUI EPONIM, FUNDATOR DE SATE
Cereetatorii problemei vechii noastre structuri sociale nu au cazut, pita. acu.ma
cel putin, de acord asupra tutulor problemelor. Sunt incd rArnase in controversy
pand. §i cateva atat de importante at este de pilda aceea de a se §ti dacd aniline
clase sociale au existat sau nu la not in -card.

23
www.dacoromanica.ro
Cu toate acestea, o quasi unanimitate pgate fi. intalnita cu privire la problema
ge.nezii satului nostril.
Si anume: cereetatorii noetri par a fi cu totii de accord ca satul romkkeec se
naete in felul urmator: un om oarecare is in stapanire-, fie printr'un act de prima
posesie, fie prin efectul unei donatii facute de catre Domnie, un anume ,, hotar'?. Pe
acest hotar el se instaleaza cm familia sa. Aceasta familie, cu vremea spore4te ei .da
na§tere unui sat, care deseori ii poarta numele. Cu alte cuvinte, un fundator de sate,
creeaza o familie ei familia, crescand, creeaza un sat.
Forma de stap'anire genealogica, deseori intalnita in satele noastre, .se explica
ei ea prin efectul anoetenirii. exercitate in sanul acelei familii.
Adoptand acest fel de a vedea, eimplificam si o alta problerna: aceea a -claselar
noastre cociale, cad singura problerna ce ramane a se clarific.a este de a eti care este
calitatea aoestui eel dintai fundator; data va fi un Oran liber, satele ce se vor mete
din el vor fi sate de tarani liberi; clack' dimpotriva", va fi un boier, satele ce se vor
na§te din el, vor fi sate de boieri. Situatioa jtuidica a populatiilor acestor sate, in sis-
ternul de elase al vechii Romani, ar atarna, a§adar, exclusiv de calitatea furldatoru-
lui" lor.
Nu ne interese.aia deocamdata acest aspect al problemei ssi nici nu vom insista
asupra faptuliui ca solupile infatieate sunt, ad, in controversa. Vom Amalie dear In
constatarea acordului care exists asupra afirmatiei ca satele noastre au o origina pro-
priu zit. familiala.
In textele pe care le vom infa4i4a in capitolul de fats, rugam aeadar pe citi-
tor ea nu desprinda deck acele informa-cii care aunt it> legatura cu aceasta teorie, a
eroului eponim, ramanand ca alta datl ea revenim asupra celeilalte latu.ri a proble-
mei, in legatura cu structtira noastra sociala.
Ineepem GEL teoria lui Nicolae Iorga, cea mai pregnant expusa din toate. Dupe
conceptia aoestui istoric, pamantul intreg al Orli ,larga campie romkteasca" fund fi-
ber& oricarei apropriatiuni individual; fund,ator'd de sat este §i el an Oran liber, lu-
crand. in pustie".
Ceioce izbeqte mai inteit in dreptul de proprietate la toci-Pomanii nu este o
reminiscentii a stiiptinirii in comun, ci sinful unei solidariteiti rurale, deriviind din
desrendenca comiund a tutulor loeuitorilor satului, din existenfa multi swot miai multor
creatori ai ladmantrului in pustiu: ldzuitori aci strEirno§i in alcelaf tinzp, acei numifi bit-
&dui" (veterani) sou mofi"1).
1) N. Iorga: Anciens documents de droit roumain. Vol. I, pag. 3.
Acest simt al solidziritatii rurale de neam §i aceasta origins istorica d satelor romane§ti, con-
stituie de altfel dupa parerea aceluimi autor, elementul deosebitor dintre satele romane§ti §i toate
lelalte sate de caracter primitiv. .
Aceste intocmiri, numai cand les privim pe deasupra i in treacat, an o asemanare cu zadruga
gi cu mirul. 0 deosebire fundamentals domne1te insa intre, intocmirile romane§ti care, precum arata
cuvintele intrebuintate, ajung plat in perioada dinainte de slavi, §i infra cele sarbe1ti §i rusevti. Acolo,
se, poate reduce totta la democratia primitive" la viata sub carmuirea tatalui de familie; pe cand aici,
raporturile vin numai din dreptul de proprietate ve§nic §i exclusiv al stramoiului. (N. Jorge. Istoria
/ioJorului romilneso, traducere ronlaneasca. Vol. I, pag. 272)-
Satele noastre se nu.mesc dupa stribno§ul care le-a intemeiat §i toti sari locuiesc inlauntru,
sant rude. Cand zicem satul Negreiti ", aceasta inseanneaza ca toti se c,oboara din mogul Negrea, iar,
data Bunt straini, apoi aceia nu pot sä fie &cat elemente adoptafe prin casatorie. De aci tats seem",
,,mama soacra", filndca in adevar ace§tia devin tatal §i mama celui adoptat prin casatorie, intrat, in co-
munitatea aceasta a mo§iei, care mo§ie" Irseamna §i, descendenta de la rno§ §i inseamna qi stapanirea
de pilmant in devalma0e, la inceput fiecare lucrand eat cat putea lucra §i culegand atata cat u tre-
buia"... noi n'am avut deplin zadruga, etc.". (N. Iorga: Istoria liorneuzilor din Ardeal fi Ungaria.
Vol.. I, pag. 25).

24
www.dacoromanica.ro
Mecanismul de na§tere al unui asemenea sat, ne este aratat astfel:
Fiecare din acefti locuitori aveau drept la pamiint, ceace erea firesc, pentro
ca pamiental fusese, pentro a spine astfel, creat de stramoful comun, care se afezase
in mijlocul padurii sate intr'o regiune nzlaftinoasa, secase apele i mai des lazaise
panuintul, ca sa-I trans forme in piirna'nt arabil. De fart, el, stramovel, era proprie-
tar. Crea(ionea sa agrara devenea astfel o forma(ie politica, autorzonza sub nuelte ra-
porturi, dainuind definitiv cristalizatii, in lata actor forma(ioni artaloage, datorite al-
tor stramofi. Piirea sa fie v4u i imparfea pinniintul comun intre descenden(iisiii,clopa
necesitafile fieea jai BSc f, cap de tamale fi alor sal; principial contrarite fund, apt dupa
cum am aratat, de o creafione mai mutt recentd, fiecare dintre cofiiii 3ti nepofii sai
neaveual dee& dreptul care le revenea dapii gradul for de desCenden(a. Aveau deci
drept sa cultive ceiace le revenea, pe baza arboreloi genealogic tsi acest sistem s'a pas-
trat Inca in cortuenitafile de moftenitori, ciici acesta este sensed covenzutlui rontrinesc
mopeni" coproprietarii mofiii, ai moftenirii batriinefti can aveau Mina' in
ultima vreme card au fost lasate sa decada complect spre folosul unor aventurieristra-
ini tsi unor explontatori buftirtafi proprietatea teurn(ilor locui(i mai din vechitne"2).
Teoria aceasta a luat, la Nicolas Iorga, o foarte mare amploare si a dus la creea-
rea unei terminologii speciale: satele mo§nene§ti ar fi dupa parerea lui Iorga sate
genealogice" propriu zise, adica sate crescute biologic dintr'un singur autor, cu tin
sistem de proprietate pe cote parti hereditare, avand acela§i autor-juridic comun.
Afirmatiile de detaliu care arata cum un anume sat sau cora, este creeatia unui
asemenea erou eponim, stint foarte numeroase la Iorga.
Alti cereettitori, de§i pornesc de la ideea ca fundatorul de sate este mn boier car
nu un taran liber, adapts aceea0 teorie a eroului eponim, pe care insa o formuleaza
mai putin clar deck Iorga.
In primul rand trebuie citat Constantin Giurascu, ca until care a avut a deosebit
de mare influenta. Este drept ca acest autor nu expune sistematic teoria eroului e-
ponim, in nici una din luerarile sale. Dar, cu toate acestea, ea exists, ca o presupo-
zitie sociologica, la baza tutulor constructiilor sale. El ne arata de pildii, ca boierii
sunt proprietari in devalmti§ie pe parti de ocina din diferite sate". Ei formeazii cete
ai cdror metnbri slunt gropafi laolalta prin originea contemn a drepturilor for de sta-
ptinire asupra mofiei".
Sau, inca mai clar: nzegia§ii dintr'un hotar aparcin mai totdeaona aceluiaf neam
sate unor neamuri inrudite ". Armonia dintre diinfii are la baili serztimentul comu-
nitii(ii de singe ".
In desvoltarea teoriei sale, Giurascu afirma ca din aceasta devalma,ie interne-
iata pe comunitatea de singe, s'au desprins la tin moment dat boierii cei marl, adica
stapanitorii unor proprietati autonome, scapate din devalma§ie prin alegerea parti-
lor" tor, restul boierilor rarna§i i n indiviziune traind in sate de mo§neni" 3).
Giurascu, prin amploarea viziunii si noutatea argurnentatiei sale, merits sa
fie analizat cu mult mai pe larg. Am folosit aci, doar cateva fragmente din gandi-
rea sa, mai mult ca punte de trecere spre alti autori, care avand o atitudine asema-
nata cu a sa, expun teoria eroului eponim cu mai multi claritate.
Astfel d-1 I. C. Filitti, reluand teza lui Giurascu, o expune astfel: Nu a exis-
tat in trecutztl nostril deceit un singur drept de proprietate, acel in indivizie al fami-
liilor simple, scoboritoare dintr'un stramol comae. A iefit din indivizie cine a paid
i iefirea din indivizie, din proprietatea momeneasca sale razaseaseri, spre a creia
o proprietate hotarnicita, boiereascii, a fost totdeauna posibila in drept. Cei defavori-
;AO de imprejurari au lamas in indivizie pe vechiul for hotar s'au inmulfit pe el,
de-alungul generatiilor"4).
2) Traducers din N. Jorge: Developpernent de la question rurale en Rournanie: Ia§i, 1917.
3) C. Giurascu: Despre boieri.
4) I. C. Filitti: Proprietatea solului to Principatele Romtine. Prefatil, pag. XI.
25
www.dacoromanica.ro
D-1 George Fotino, adoptilnd de asemenea o teza asemuitoare, afirma: Cea mai
veche clash' de pro(zrietari de pamemt an lost mofnenii fi riizefii... coboritori tti itruti
mof care Meuse ctindva luminis in faidzire fi desfelenise piimiintul, puntitid stiiptinire
pe can hotar intreg". i mai departe: Nu a existat in trecutul nostril deca't an sin-
gur drept de proprietate, a celor in devaltntifie, dreptul coboritorilor din acelaf mof" 5).
0 tezii asemanator formulates, exprimase mai de malt G. Panu: Rtizefii sunt fii,
tzepo(i fi strtinepo(i de marl proprietari, (lath' voi(i, boieri, care an avut nteritul ci
taria, in cursal veacurifor, Cu fiastreze partea lor de moftenire impreanti en CO-
ntotenitorii lor, formeind sate acolo uncle a fost odatii an boier stapiinind o vastd
mofie"6).
Schema genealogicii ramane aceeasi pilna si la Radu Rosetti, care tottusi por-
n.este de la o pozitie care s'ar parea ca ii va interzice adoptarea acesteiteorii.Anume,
Radu Rosetti afirma ca satele romilnesti, dintru inceputul lor, au fost sate in care
conlocuiau boierii cu taranii, boierii fiind knezii propriilor lor sateni. Asadar, la ori-
giva satelor romanesti nu exista can fundator, deoarece siitenii nu pot fi socotiti des-
cendentii kneazului fundator. Cu toate acestea, in cicada oricarei logici, Radu Rosetti
explicit satele de mosneni tot pe calea eroului eponim. Si anume, el presupune ca
kneazul respectiv alunga din satul salt pe satenii lui, si ramPule astfel singur. Odata
rilmas singur, schema eroului eponim finictioneaza normal: kneazul are fainilie, fa-
milia creste si satul se naste. In speta se naste satul de razesi.
Mofnenii... ca fi riizefii din Moldova... se trag dintr'un singur stratizof... care
singur stalainea local si judeca pe stitenii supitfi lui". Ei se trag dintr'un mof ro-
man, sau din doi, trei sau mai nzal(i frafi sau veil, cari la inceput steiptinetat &awl
intreg. Exceptie la aceasta regula nu exista. (sublinierea atilt de categorieli si atilt
de gresita de altfel, este a lui Rosetti)" 7).
Impotriva lui Radu Rosetti se ridica, printre alpi, glasul lui A. D. Xenopol, care
ne spune:
Lttiim aminte insti cd denumirea satteliti dupd boerul, knezul, judele sari chiar
(iiramtl inalot din randuri, nzt inseatnnti Ica /omitorii lui se trageau din stirpea lui,
cu alte cuvinte nza arata cis tavern de a face cu niste oameni ce-fi trageau namele
din acel al anui intemeietor al situ. Locuitorii satului nu trebuie numaidectit sd fie
rudeniile sun coboritorii frantafalui care dtiduse satului nunzele slues. Niri Albotenii
nu se (inetzu prin inrudire cu boierul Albotti, nici Buciumenii ca Bucium, nici Sen-
dreftii cu Sendrea". Si, adaogii. Xenopol in notes: Observa(itt noastra rdstoarnd din
riuldcina parerea lea R. Rosetti cd toate satele rdziasesti s'ar trage din cite un boier".
Cu alte cuvinte, Xenopol neaga valoarea biologica a eroului eponim. Dar el
primeste in schimb existenta fundatorului, cu sens de creator social al satului.
Orifice asezare onieneascii trebuie sit tuba an inceput, trebuie sd fi lost interne-
iata de cineva. Trebuie sd fi fost an ont care sd fi pits Intel toporul In carii(ital anei
padui situ htirlecal la stipatul gropilor in care se infipserif btirnele unei case. Acel
otn, care in rote fiat alditttia el singur fi cu fanzilia lui, locztitorii satului, ii dada nu-
ntele"8).
In sfarsit aceeasi teorie a ftmdatorului de sat poate fi intahuta in alte variante
si la alp autori. Dam ateva citate diverse:
Intemeietoral satului a fost desigur in timpani streivechi an ((Iran inintos ci
harnic cu numele Drag sau Drilgilf care s'a acezat in mijlocal cant fiulaai, intre nzunte
i rani cel mare din Tara (Malta. Cu familia lui, din ce in ce mai numeroasci fi ra-
5) George Fotino: Ce este vechitil drept romiinesc. Analele Facultiitii de Drept din Bucure§ti",
anul I, nr. 1, pag. 174.
6) G. Paint: Cervetari asupra starii (aranilor in veacurile trecute. Vol. I, partea I-a, pag. 141.
7) Rada Rosetti: Pamiintul, stapdnii li satenii. Pag. 31.
8) A. D. Xenopol: Istoria Romilizilor din Dacia Traiand. Ed. II-a, vol. III, pag. 194 §i 197.

26
www.dacoromanica.ro
milicata, a inceput sd scormoneasca panztintul, sit lazulasca parlatrile, sit intinda pa-
s nile pentra turnzele tot mai bogate ale obstei ce s'a injghebat in paid mosiei strn-
mo.cului Driigus, de la inceputul de mate sate de ani ai satalui"9).
Sate le de nzosneni situ razasi, formati din coproprietari, descendenfi dintr'un
stramos conutn"10).
Cate le de mosneni cuprind pe tofi coboritorii unui capitals ourecare caruia i
s'a dat de vre-un Donut, o mosie pe Care o sulptinesc indiviz urnzasii siii"11).
Mosnenii si razasii ifi au origina for din un batriin care a fost pro prietar si a
canal urmasi n'au iniparcit nisi instrtiinat laimiintul"12).
Mosnenii ca ci razasii stint urnuzsii unui mof comm.; mos fund autorul prinzi-
tiv al anni sat. Copiii ulna mos care aveatt drept egal de mostenire si par(i din drep-
tul de stiiptinire intr'un sat, ereau nunzi(i batrani"13).
Ceata de rtizasi fiind o colectivitate de persoane coboritoare dintr'un mos co-
num..." 14).
Dupd cum se vede, aceasta prirere despre originea satelor noastre este impar-
ta'§ita de ciitre istorici, juri§ti, oameni politici, deopotriva.
Seria citatelor ar ptrtea de altfel sa fie malt sporitzt Nu soeotfun Ursa ca ar
fi de folos.
Un argument deseori invocat in sprijinul acestui fel de a vedea, este eel al to-
ponimiei onomastice. In adevar multe sate romiine§ti au nume care deriva din nume
de oameni. N. Iorga a putut de aceea afirma ea Dic(ionarul geografic al Ronuiniei
viz prezinta cea mai mare parte din nunze in legatztra cu mope care a colonizat
satul si a organizat familia: sate care se termina in esti" si erzi"15).
Mai ales satele coboritoare din acela§i. stramo§ Iroartil numele stramosului cu fi-
nala -esti. lar in alte piftrfi, cei din nou asezati, se leaga cu linala -eni, cis satul de
originii sau cu aspectul locului"16).
Pe baza acestei piireri, N. Iorga a folosit deseori acest argument toponimic pen-
tru a ghici originea satului. Astfel, ca pilda a acestui fel de a 1, edea, darn doua cazuri:
Odinioaa un sat de pastori si Pingtii, al mosultti Ducar, de unde vine 1110ptl
liti fi coboritorii lui, Bucurestii, localitatea insasi neliind dee& mosia Bucurestilor, a
oamenilor coboritori din acest mos care este Bucur" 17), dupa cum §i Ploestii...
inainte de Mihai Viteazul, care 1-a facia tiirg, nu era dee& an sat, al strinasilor ltti
Ploie"18).
Tot astfel G. Ionescu Gion, in a sa Istoria Bucurescilor" afirma ca a existat
tin Bucur, b,oier puternic sau umil pastor, care a avut Manse salt restriinse firie-
tiifi pe nzalurile Dantbovifei". Du& munele acestui pastor sau boer, s'au numit Btt-
curescii, dupii cum atn mare boier Botas a munit Botosanii; an Mogos, satul Mogo-
feso; lilt Creful, satul Cretttlesci; an Baldovhz, staid lialdovinefti; tin Candea, satul
Crindesti; an Filip, satul Filipesci si an Cristea satul Criste,sci".
Dupa cum se vede, Gion ezita doar asupra identificarii acestui mos Bucur. Nu
9) ;Ste /rut Metes: Cadrul Istoric at satului Draguf.
10) C. C. Giurascu: Istoria Romiinilor. Vol. IV, partea II-a, pag. 461.
11) Th. Rosetli, in desbaterile parlamentarc la art. 151 proccdura civila.
12) Chebapci: Procedura civila. Vol. I, pag. 334-336. Cf. .i pag. 325.
13) G. Nedici fi C. Zoita: Tratat de drept silvic roman, pag. 81.
14) Tribunalul Falciu cu nr. 39/1899. Apud. Ciorapciu. Enciclopedia juridic:1'i, vol. II, pag. 753.
15) N. lorga: Istoria Romanilor din Ardeal si Ungaria. Partca I-a, pag. 26.
16 N. lorga: Istoria Romonilor. Vol. II, pag. 150 (dcaltfcl intreg capitolul este dcosebit de in-
teresant).
17) N. lorga: Istoria Bucurestilor, pag. 8.
18) N. lorga: Drumuri §i orase din Romania. Ed. II-a, pag. 74.

27
www.dacoromanica.ro
§tie dacli era un Duce al Daciei australe" numit Ililarius pe latine§te, cum credea
A. Treboniu Laurian (Coup d'oeil sur l'histoire des roumains, 1846) sau era un fiu al
lui Laiot Vodii, cum credea Cesar Boliae (in Precis sur l'histoire des roumains) sau
era un armean Buckor cum afirmase Stanislas Bellanger (La Keroutsa, Paris 1846,
II, pag. 37). In schimb este absolut sigur ca WI Bucur a fundat Bucureytii. Lad tot
ce se .tie" 19).
Procedeul acesta de ghicire a originii localitatilor, se transforms dealtfel intr'un
adeviirat tour de main", un mWe:fug de descifrare a toponiniiei onomastice. Ian' de
pilda o listA extrasa din volumul I din Documentele Moldovene§ti ale lui N. Cos -
tachescu: 20)
Ciorsikeurii: numele ii vine de la mope intemeietor de sat.
Vlarlineirtimii: numele ii vine de la an
Bucure§ti: numele ii vine de la striimoful Bucur.
illarii§efti: de la mo. d, intemeietor Mares.
Serbeftii: de la Serb.
Briiti la: numele ii vine de la intenzeietorul Brat.
Tiiban si Tlibtine§tii: de la Tilban.
Popeftii: acest popii este intenzeietorul satalui Popefti.
Bereftii: Actul din 1400 dei un sat at lid Berea". Berea, intemeietorul samba
donat, e necunoseut altfel.
Timi§efti: de la Tinzi§ (observiim insii ci satul e tatariisc. Nota noastra).
Scor(elti: numele ii vine de la a-an striivechiu Scorlea sau Scoarp.
Plincefti: de la Pancu.
Lertcufeni: de la Leneuf.
Dragomire§ti: de la un Dragomir.
Proceftii: 4i are numele de In mo§ul" Proca.
Sperleftii: numele ii vine de la an Sperlea.
Ungurenii: de In an Ungureantt.
Negrilestii: Psi avea numele de la mond" Negrilii.
Neagul: de la Neaga§.
Coman: de la Coinan.
Delean: de la Delea.
Staniforefti: numele ii vine poate de la un Sttuzi§or.
Mithiciiitri: de la Mitco.
Plotone§ti: boierul Plotun e polite intenzeietorul tutulor satelor Plottateqii.
Dupit cum se vede, e vorba de un gest devenit aproape automat §i care toe-
mai din aceasta pricina i i pierde valoarea.
Nu numai istoricii folosese aceasta metoda filologica. lath eateva citate §i din-
tr'un geograp 21)
Bleinoht: derivat din numele de persoara Blanea.
Brezoiu: din numele de persoanii Breazu, nu din slay: brez-nzesteaciin cum a-
firma de obiceiu filologii. Sulizul -oitt este un sufix in ononzastica ronuineascii, In fel
cu -escu. Cdrstoii: zirma§ii lazi Ctirstea.
Oronze§ti: probabil urnza§ii lati Oromu,name ciudat.
Robegii: Obftea mofnenilor robegti are in stiipilnire, intre alfii si un munte
Rolm. La originea arnbelor stir, desigur, numele montlui intemeietor at &algid si
posesor al nzuntehti.
Surcloia: singularizare din Surdoii, urnza0i zinnia Surdu.
19) G. lonescu Gion: Istoria Bucurescilor, pag. 19-20.
20) N. Costiichescu: Documente moldovenefti Vol. I, pag. 9, 10, 12, 21, 25, 36, 43, 55, 59, 63,
64, 68, 79, 80, 90, etc.
21) Ion Conea: Tara Lovi§tei. Cap. VI.

28
www.dacoromanica.ro
Titeftii: are in posesizene muntele Titescu. Aqadar numele unit; nzof Titu e la
origina anzdndurora.
Fruit' indoialii ell in dosul acestor afirmatil, se ascunde un adeviir, pe care not
nu it negam, si anume faptul ca multe sate romanesti au o toponimie onomastics.
Negam lust' explicatia acestei toponimii prin existenta unui erou eponim. In realitate
avem de afaoe cu numiri ale unor grupuri umane, deci cu. a onomastics propriu zisa
de natura colectivii, iar nu cu ntuniri de localittrti, adica cu o toportimie propriu zisa.
Numele este asa dar al grupului de oarneni, al cetei care alciitueste satul, iar numai
ulterior al locului pe care se afla asezat grupul. Care este origina acestor nume co-
lective, mecanismul de farm.are si circurnstarrtele care le provoaca, este insd alai in-
trebare. Explicarea prin mos" nu explica de lapt nimic, caci nu explica cum si in
ce imprejurari un grup social ajunge a purta numele unui emu eponim. In aceasta
privinta vor trebui de ad inainte facute studii: fenomenul de care vorbim nu este
general romanesc, ci are anume arii de rdspandire in care el se mariifesta cu pre-
dilectie. D-1 Ion Donat a scris in aceasta privirrta, pagini exceptional de dare, cu
care suntem de perfect acord si la care trimetem 22).
Oprim aci insirarea citatelor. Si cat am aratat ptina acum, este, cred, suficient
pentru a davedi ca teoria eroului eponim este in adevdr quasi unanim acceptatii.
Desigur, o aflam infatisata in felurite chipuri: de la teorii coherente, exprirnate clar,
la teorii latente, existand doar ca presupozitie soeiologica si pans la naivul joc al
calamhurului filologic" de genul Bu.cur-Bueuresti.
Dar, in mod constant, acelasi fond revine: afirmatia ca satul e opera unui sin -
gur individ, cu familia sa, dublata de cele mai multe on si de afirmatia ca populatia
satului este ea instisi opera biologics a aceluiasi fundator.
b) Baza legendary a teoriei eroului eponim. Subliniem faptul ca aceasta teorie a
eroului eponim reprezinta o elaborare culta,mai mult sau mai putin savants, a unei
legende populare.
Inteadevar satenii dau deseori aceasta explicatie, gata facutd, acelor cerc,etiitori
cari ii intre,aba despre origina satului lor. Deseori ei afirma" a se trage dintr'unul sau
mai multi fundatori.
Este vorba de o tema legendary populara, care ar merita SA fie candva studiatii
ca atare, atat in variantele ei cat si in rasptmdirea ei teritoriala, in opozitie cu tema
creerii satului-slohozie prin activitatea unui baler sau a unei mtubastiri.
Aceasta legenda afirma uneori ca batranul" fundator de sat e tut tartar care
fuge cu nev,astd-sa, de lame, gonit flind de Turci sau nu; alteori, e un haiduc care se
ascunde din calea poterelor, sau un ostean retras din lupta, miluit sau nu de domnie;
alteori e un satean aflat in pribegie din alte locuri sau un cioban colinddtor cu wile.
Odath instalat, el bate parul" in semn de luare in stapanire, sau trage hota-
rele, iii face bordeiu si familia lui incepe a ereste.
Pans la aparitia unui studiu pe care it am in pregatire cu privire la aceasta
terra socialogied populard, iata cateva texts culese de diversi cercetatori:
Turcii niividesc ci maceliiresc pe tori locuitorii. Un &Vat pi o fats vtiztind din
nzarginea jradurii cele petrecute, o iau la fuga. Un turc ii threfte i se is dupti ei.
lntr'un pisc, insii se rube chinga calului fi turcul cade jos. Acel /rise se zice Pisan
cu palm". A mai gonit turcul, dar in zadar. Viizand ca nu-i /vitae prinde, s'a afezat
sii se odihneasca; local acela se nurnefte Colnicul Turculzti". Din acel Baird fi lath-
.se trag locuitorii satelor Schela i Horezu" 23).
22) Ion Donat: Revelatii toponimice cu privire la istoria romiinilor, care stint foarte judicioasc
comentarii la memoriul postum al lui N. Iorga, cu acclasi titlu, memoriu de o extraordinary clar viziune
a acestui neasemuit istoric.
23) Al. Stelulescu: Corjul istoric fi pitoresc, pag. 2.

29
www.dacoromanica.ro
Borzestii ce-si trag nunzele de In niste ciobani din Tara Barsei cari ft sta-
bilit aci mai int& cu ode.
Miniiestii, care, dupii traditie, isi trage Faunae de la Minai ,5'oinuil" 24).
Saari Ploesti, se tragea, cum arata numele, dintr'un stronzos fie care it enema
Ploaie, cel dintai mosnean, care placand local, Mame parul pcuse oath de a-
apost singuratec in piidure. Copiilor si nepo(ilor lei, care se hinzultiserii
peandu-si case langii a loci, le zicea lumen Ploesti, cum se zice Soresti copillor din-
Wan piirinte /me care it enema Soare" 25).
Ciimpu/ loci Neag ut fost an loc strain, o pustietate. (Ikea a venit un om crt
numele Neagu si apoi pentra aia se cheamii Cam fail lei Neag. Am auzit ca a lost hai-
duc si a venit nu se sae de undo. A lost pui de hot 'than".
Se povesteste din bidnini ca aici art fost 5 oameni si apoi de acolo s'a innzul-
tit girth la o mie. Se nzustreazii ca ar li venit de peste munte, de la Jina, poate sit
lie de atunci 200 de ani".
Numele satului se trage de in anal Badu. OM batran an si mine. El a 'lariat
Inimantal. Aitzeam si ea vorbe ca a venit de In Jii. El a Pout trei ficiori si s'a inz-
partit pe ei: mud la Ciirpinis, altul In Radosi si altul la Aninisi. Poate sit" fie trei
sate de ani de fauna'.
Au venit aki trei fraci: doi oarizenii Ion fi Iordache si o fates Maria, Ceuidestii.
Au venit de la Darnbovita. Fracii tistia au avut si an (rate Maui si a lost hot vest it.
Saifianirea a pus ftotera pe fratii tintia ca sa -1 arate pe Mahn, cii ei tie de el. $i ei
a luat fie soru -sa si a fugit aici si a gasit nzosia pustie si a putt bordee".
Am auzit ea a lost anal Bauer, cioban burlac. El a putt o tarlii de of in mij-
loud canzpului. ySi dulth aia, du pa ce a tarlit acolo, a Petit a bisericutei si imprejand ei
s'a tzrasit unul si altul si din el se trage Bucurestiur.
Numele satului se trage din Candea, care a venit impreanii cat fratii lai Voinea
si Gheorghe. Candea a ocolit o zi en magarul hotarul eandesc. Voinea a ocolit si el,
iar o zi, hotarul voinest. Nu atiu de ande on fi vend. Laud candestilor e cam adon-
cat. Ceind a venit Candea, a impiirtit fie mosi dealurile" 26).
Gltivanefti, jud. Tecaci. Traditia locales spline ca satul i-a luat numele de la
brinuil locuitor, numit Glavan, fiul lid Frumuser.
Chiojdul din Basica, jud. Buzau. Comuna e formatii din catunele &ism, Bo-
grieni, Catiasul, Chiojdul, Pleseioara, Poenitele de Sus si de Jos. Circulil ztrnaltoarea
traditie printre locuitori: in timpul de demult s'a stabilit aci un attar cat doi fii ai
sai caprinzand o mare intindere de ptimant, fie care a-impartit-o in amid intre dein-
sill ci feciorii sal. In local uncle a nimas total, s'a fondat conutna Biitriina. Uncle
s'a stabilit feciorul mai mare s'a fondat Stari Chiojdul ( Chiojdul Mare) iar fecio-
nil cel mic a fondat contanaChiojdul Mic sou Chiojdul din &Isar".
Satul Cudalbi, jud. Covarlui. Versiunea tea nun rospanditii arata- ed numirea
acestui sat ar veni de In un aarecare Manolache Cudalb, ostean in timpul lei itelarz
cel Mare ciiraia i s'ar fi hiirazit pentru vitejia lei, lac de sigiislaire si de krona in
aceastil parte a prii".
Caibul, sat din comuna Cornetul, Parhova, se credo a fi infiintat cam Iv la
anal 1690 cand priniii trei fundatori,fugia de frica Tnrellor,eurn spune traditia, s'ar fi
stabilit prin peidurile seculare din aceste loeurr.
Satul Deleni, jud. Mau, &pa povestirea biltranilor se zice ca ei se Crag din

24) C. Reuhdescu Codin: Muscehtl nostru, pag. 31 §i 36.


25) Ch. Zagoric: Teirguri §i orate intre Buzau, Tiirgovifte §i Bucure§ti, pag. 27.
26) Candrea ¢i Densufianu, Sperarga: Graiul nostrrt. Citatcic stint traduccri literare din textele
publicate aci.

30
www.dacoromanica.ro
trei widuve si anzinze Maltz, Ma lina si Mantra, ale caror barba(i nutriserti intr'un raz-
boi de at lui ,telazz eel Mare" 27).
Zice ca s'o gas it un dragzi( ci c'o driigucti ci o inplontat anziazdoi un par, sa
ranzeiie satu si sa-1 cheme Dragtif, cd ici o fost dragu(i anzeutdoi"28).
Ceiace face insa ca aceste legende sa fie uneori deasebit de interesante este fap-
tul ea ele au de gand sa ltimureaseii §i altceva decat origina satului §i antn-ne ele
sunt legende etiologice juridice.
Intr'adevar, satele folosesc de multe on un sistem de devalmIsie pe cote parti
proportionale genealogice, potrivit caruia grupul social al satului e impartit in sub-
grupe mari, purtand numele de bdtrani", fiecare batran la randul lui fiind subitn-
plinit in alte subgrupe, toate determinate en ajutorul unei spite generale de neam,
valabila pentru intreg satu129).
Leo-enda descalecatorului care fundeazii satul, foloseste in acelasi timp, drept
inceput pentru spita respectiva de neam, adieu pentru unealta juridicii reglementa-
toare a devillmasiei proportionate.
Este, lard indoiala, un fenomen social tulburiitor, care ridicii marl. §i grele pro-
bleme, care nu pot fi socotite cu nici -un chip limpezite prin explicatia simpla pe
care ne-o oferii legenda populara.
II. CRITICA TEORIEI EROULUI EPONIM.
a) Este vorba de o ipoteza ce nrz poate /i dovedita docunzentar".
.
Documentele istorice nu ne permit sa facem observatii directe decal numai a-
supra opiniilor exprirnate in ele. Alaterialul de informatie al istorici este asa dar, ex-
clusiv cel al °pin/nor, adica al gandurilor omenesti exprimate in euvinte ai inregi-
strate in seris. Evident, fac exeeptie arheologia §i preistoria a ciiror sursii de infor-
matie este observatia directii a unor obiecte.
Trecerea de la observatia directs a unor opinii, la reconstituirea, adie5 la obser-
va-tia indirecti, a unui rapt, este cat se poate de grea. Intreaga metodologie isto-
rica s'a construit, in bunii parte, ca o elaborare de metode entice care sa ingadue
aceasta trecere.
Ceea ce riimane insii interzis pentru totdeauna metodei istoriee pure, adica exe-
gezei stricte documentare, este trecerea dela observarea directs a unei opinii. La ob-
servarea indirectii a unor structure §i procese sociale.
Fenomenele de morfologie sociala nu sunt fapte concrete. Cei care participrt hi
ele, nu isi dau seama, critic, de complexul in care se aflii. Ca sa intelegi care estruc-
tura socials a unui anume grup social, este zadarnic sa to miirginesti a cerceta opi-
nliile oamenilor, care isi duc vieata for sociala and' con§tiint.a teoretica a participarii
la ea, ci trebuie sa apuci calea analizei stiintifice potrivit regulelor sociologiei, atat
de anevoioase.
Mai mult cleat atata, cand este vorba nu numai sa constattim o structure sociala
ci sa o §i explicrun genetic, adica sa -i giisim conditiile care an dus la nasterea ei
sa stabilim insasi mecanismul ei de forrnare, operatitmea este incii mai grea. Socio-
logic pretinde strangerea prealabila a unei serii intregi de informal...II: studiul tutulor
eadrelor si a tutulor mtutifestarilor respectivului grup social este absolut necesar.
27) Extrase din Dictionarul Geografic al llomilniei.
28) Fisrt. Ste/aria Golopettiia, campania monograficii 1929. Informatoarca Sofia Sitca, analf. dc
46 de ani, nriscutii in Vi!tca, adauga urmatorul dctaliu: and a venit ea in Dragu!, la manic, spunca:
blestemat sa fie al de o butut par in Dragur. La care i se raspundca: taci, c'o fost un dragut si
c'o dritgup.
29) Nerej, un village d'une region archnique. II. II. Stahl. Cap. introductiv.

31
www.dacoromanica.ro
Afirmam deci, ca greseste cu desavarsire acela care caned' explicarea gerkticA a
unui fenomen, in opiniile participantilor la acel fenomen. Oamenii isi fac desigur
o parere" despre fenomenul la care participa. Dar area parere, este intotdeauna e-
ronata. Functiunea ei sociala nu este intelegerea teoreticit, ci putinta de participare
efectiva. Oamenii i§i cunosc motivele psihologice care i-au indemnat pe ei sa aiba
anume atitudine. Dar motivele psihologice individuals nu suns cauzele" propriu zise
ale fenomenului social. Dimpotriva, aceste motivari fac parte din fenomenul social.
Departe de a ne putea explica ceva, ele trebuesc abea sa fie explicate. Ace lasi k-
ern se intampla cu explicarile quasi teoretice pe care le accepta o masa umana pen-
tru a da seama de o stare socials. Avem de aface si de data aceasta, cu creeatiuni
colective, cu legende etiologiee propriu rise, care nu explicit nimic, ci fac parte din fe-
nomenul ce trebuie explicat.
De aceea ni se pare cu total curios faptul ca atatia cereetatori stiintifid au
putut sit accepte teoria eroului eponim care nu este altoeva decat consemnarea in scris,
de cittre namenii veacurilor trecute, a unor legende etiologiee care astazi inca pot fi
constatate in satele noastre, jucandu-si inca rolul for social.
Explicatia o gasim, farce indoialii, in prestigiul cu total deosebit de care s'a bu-
curat la un moment dat, istoricismul pur, adica punerea in lucrare a prejudecatii
adevitrului istoric documentar". Exists un miraj al documentului autentic, peste care
au trecut veacurile si care, prin insusi acest fapt, tontine adevarul istoric". Dar este
care destul ca o opinie publics, la un anume moment, sa-§i apropie o legenda etio-
logic? oarecare, si s'o consemneze in acte scrise, pentru ca aeeasta legenda sa-sischim-
be caracterul §i sa devie o explicatie §tiintifica propriu zisa? Daca un iiran de azi
iti spune opinia sa despre felul cum s'a nascut satul, data satul intreg de astazi it
confirma, critica atentit a informatidor obliga peorice cereetator sit bage de seams ca acest
testimoniu este dubios prin insusi faptul ca este unanim recunoscut, ceea ce arata clar
ca e vorba de o legenda etiologicA. Dar daca aceeasi opinie publics a recunoscut
unanim aceeasi legenda, veacuri de-arandul, si daca o gasim la un moment dat expri-
matit, cu semnaturile autentiee necesare, intr'un document din veacul al 14 -lea, a-
ceasta pare multora sufficient pentru a socoti, Ca lucrurile s'au schimbat esential §i
ca de data aceasta documental" a vorbit si ne-a aratat, nu numai care era opinia
publics din acea vreme, ci si care este adevarul istoric ".
Este astfel rtetagaduit ca numeroase documente constituind adevitrate dosare,
pledoarii juridioe ale unei anume teze interesate si mai ales Radu Rosetti isi
face o placere din a is enumera afirma raspicat ea satul cutare se trage din bit-
trarml cutare. Rand pe rand, alte documente, ale generatiilor succesive confirms acest
punt de vedere §i fiecare in parte leaga pe oamenii contemporani lor, de funia"
bittranului originar. Mai mult decat atat: ace§ti oameni isi impart averile potrivit
acestei funii" adica acestui arbore genealogic, cu alte cuvinte, iau in serios legenda
for etiologicit pe care o folosesc ca norma juridica practice.
Atata nu este insa de ajuns pentru. a trage concluzia ca, in adevik, legenda e-
tiologicit acceptata de opinia redactorilor actelor este adevitrata si ca satul s'a nas-
cut dintr'un erou eponim.
Pentru ca faptele pe care se sprijina aceasta teorie sa poata fi inteadevar do-
vedite documentar, ar trebui sa avem ceva mai mult decat ne pot da docum.entele.
lli anume, ne-ar trebui:
1) Dovada faptului c,a un om izolat, se instaleaza cu de la sine puteie sou este
instalat de titre o autoritate sociala oarecare, cu drept de proprietate individuals
§i absolute, asupra unui anumit teren.
2) Dovada faptului ca acest autor" are o anume familie, enumerate persoana
de persoana.
3) Un act de fundare care sit ne arate regulele juridice precise in baza citrora se
face instalarea.

32
www.dacoromanica.ro
4) Dovada lipsei altor persoane straine, pe teritoriul luat in proprietate, in mo-
mentul luarii in proprietate.
5) Registre de stare eivila, de morti, nasteri si casittorii, care sa ne pertnita sa
stabilim, pe baza de spite de neam elaborate stiintific, cresterea naturala a populatiei.
6) Registrele unui birou de populatie, tinute la zi, care sa ne permita sa urrna-
rim cresterea reala a populatiei, prin eanigrari si imigrari.
7) Recensaminte periodioe care sa ne permita sa verificam misearea populatiei.
8) Un cadastru care sa ne permits urmarirea, generatie de generatie a mersu-
lui proprietatii.
Tara de toate aceste dovezi, nu vom putea acoepta ca dovedite istoric ", faptele
principale pe care se sprijind teoria eroului eponim, adica cresterea biologica a satului,
exclusiv din familia strabunului fundator si devalmasia pe cote parti genealogice, de-
rivand din dreptul originar de proprietate individuals.
Este insa de la sine inteles ca aceste dovezi nu se vor putea aduce niciodata. In
eel mai bun eaz, actele ne vor duce la stabilirea unor anume fapte care ne vor per-
mite sa brinuim eeea ce s'a intarnplat, sit socotim deci ca foarte probabile anume
stud si fapte. Dar ()data intra %i in domeniul probabilului si al banuirii, tehnica de lu-
cru nu mai este aceea a istoriei pure, care nu trebue sa depaseasea cu o iota litera
documentului, ci este aceea a sociologiei, care isi ingaduie, cu multi prudenta si de
aceea Cu multi modestie, sa ghiceasca trecutul cu ajutorul eunostintelor pe care le
are despre ceea ce deobiceiu se inttunpla in socictatile umane.
Deci, oricate documente s'ar acumula, toate concurAnd Ia intarirea tezei
eroului eponim, vom fi in drept a le refuza data ele ne vor fi prezentate cu pre-
tentia de a .se intemeia pe ele aclevarul istoric" absolut, in fata ciiruia orisice fel
de eontroverse trebue sa ineeteze. Suntem si ramanem in domeniul banuelii, deci al
ipotezelor.
Dar sa presupunem ca am avea toate documentele de care vorbim si am sti,
documentar si istoric, ca intr'adevar la inceputul unui sat nu a fast deck un singur
locuitor al satului si ca din familia lui si exclusiv din_ familia lui, se trag locuitorii
de azi ai satului: inca aoeasta nu ar fi de ajuns pentru a ne sili sa accepttun teoria
eroului eponim. Am sti in adevar cum s'au desfasurat faptele in satul respectiv, dar
nu am sti inca de ce s'au desfasurat asa si nu altfel.
Ca atare, teoria eroului eponim, intruck se infatiseaza ca a teorie explicatoare
a genezei satelor noastre, nu este si nu poate fi deck o simply ipoteza de lueru.
Si vedem dacd aceasta ipoteza este justificata, prin logica sa interna si prin fe-
cunditatea ei.
b) Teoria este instuficientii din punctul de vedere al logicei sale interne.
In primul rand trebuie sa spunem ca nu putem avea deck indoeli fata de a-
ceasta ipoteza, deoarece ea intra in cadrul asa numitelor explicatii prin robinsonada"
care nu pot fi acceptate intr'o sociologic stiintifica.
Ce insemneaza o demonstratie prin robinsonada? Cand vrei sa demonstrezi un
anumit lucru, presttpui existenta unui singur om, a carui put-tare o analizezi. Pro -
cedeul este gresit pentruca presupunerea unui singur om izolat constituie o eraare
sociologica. Nicaeri si nici rind, sociologia nu intalneste un asemenea om", crecator
de vieatri socials. Dimpotriva, intotdeauna si peste tot, (trick de departe ne-am duce
pe scara timpului sau in dimensiuni spatiale, fenomenul de baza de care ne vom
izbi este acela al unui grup social. Acest grup social este pentru noi, nu un fenomen
ce trebuie dovedit, ci dimpotriva un fenomen, pe care, eel putin pana la proba con-
rarie, suntan in drept a-1 secoti originar si a-1 admite la baza oricarei explicatii a
fenomenelor sociale. Ca atare, de Ia inceput, orate Incercare de a explica natere satului
romtmesc, printr'un Robinson laz-uitor in padure, sau un Robinson boierit intr'un loc
pustiu, ni se pare extrem de itnprobabila.

33
www.dacoromanica.ro
Dar sil trecem peste aceasta aprehensiune a noastra si sa ineercam a analiza ipo-
tcza aceasta, in forma in care ea se afla elaborata. Sa presupunem ca, in mod ex-
ceptional. vom gasi la origina satelor noastre, fundatori izolati. Sii presupunem cii
am a% ea ;i explicatia acestui ciudat fenomen al omului izolat, ca fenomen social ge-
neralizat. acceptand ca in anume imprejurari economice, juridice si de organizare
sociala, oamenii. cu anumita psihologie, doreau sa se izoleze si sa is in stapanire
o vasta intindere de teren absolut goals. Nu stim inca ce 1-ar fi putut face
pe fundator sa doreascii acest pamint gol, nu stim ce 1-ar fi putut face sit doreascii.
izolare.a sa de semeni si nici nu ne dam seama in ce consista atunci organizarea se-
ciala si de stat a tarii in acea vreme. Dar, cum am spus, ca admitem aceasta absurdi-
tate. Ne vom izbi insa indata de alte greutati. 'Peoria afirma cii fundatorul are
o familie, care, pentruca este o familie, traeste in comun si creste mereu pana la
a funda un sat. Populatia acestui sat continua a trai laolalta, tot pentru ca este o fa-
milie si staptmeste laolalta teritoriul pentruca descinde dintr'un autor comun.
Descendenta este deci invocatii ca un factor cauzal al fenomenului satesc. Dar
aceasta descendents biologica este un fenomen general uman. Fiecare din not avem
sate si mil de rude, si extrem de multi autori comun ". Deci toatii omenirea ar tre-
bui, in buna logica, sa traiasca in formele sociale ale satului romtinese. La o cauza
comuna. trebue sit corespunda efecte comune. La cauza descendentii", permanents
si imariabila pentru intreaga speta urnanit, ar trebui sa urmeze satul genealogic" ca
forma unica de convietuire. In realitate oamenii tritest in forme sociale variate, ni-
caeri si nici uncle, nerepetttndu-se ping la identitate o forma de vieatii. socials.
Dar poate cii aceasta descendents nu este un fenomen pur biologic, ci este un
fenomen social. Aceasta schimba infatirea problemei. Satul genealogic s'ar naste deci
nu pentruca fundatorul are copii, ci pentruca fundatorul traeste laolalta cu copiii
lui in anumite forme de vieatit familiala. In acest caz, nu fenomenul biologic, ci feno-
menul social al sistemului de relatii sociale ale acestei familii ar urma sa explice for-
marea satului genealogic.
Sa urmarim ipoteza si sub acest aspect al ei. Ss vedem cum este inchipuita, in
teoriile aratate, aceasta familie a fundatorului. Evident. nici de aceasta data nu poate
fi vorba de o cunoastere documentary certa. Niciun document nu ne arata lamurit care
este sistemul de relatii sociale existilnd in aceasta familie. Ipoteza afirma Boar ea
fundatorul se declara, situ este declarat, drept un proprietar" individual si absolut
pe o !meant de pamtmt, adica pe teritoriul pe care se va forma ulterior satul. Dar
de-ocamdata, el este singur cu familia lui. Loc are destul. Totusi el simte necesitatea
de a se socoti proprietar". Rita o afirmatie gratuity. Nicaeri nici o singurit
data, actele nu ne spun acest lucru. Ele ne vorbesc, in cazul chid exists, adica in cazul
and e vorba de o donatie sau intarire domneascrt, de ,-,stiipttnire", de sate care
urmeaza sa fie ,.ale lui" cutare, sau folosesc alte formule, vagi prin excelenta si can
doar prin abuz pot fi talmacite ca dovada unui drept individual de proprietate, cu jtts
Wench, fruendi et abutendi, cum pretinde dreptul roman in epoca sa clasica.
Dar sa admitem ea fundatorul este un astrel de proprietar. Sit admitem deci cii
Proprietatea individuala in stil roman este un drept natural sau divin si ca ea trebuie
acceptata ca ceNa de la sine inteles, pentru orice forma de vieata socialii, din preistorie
paint in veacul al 20-lea.
Proprietatea aceasta trece insii, la moartea lui de cuius" ca sa vorbim tot
in stil juridic roman, in stapitnirea urmasilor. Potrivit caror reguli insii? Sii accep-
tarn si de data aceasta teoria regtilelor de mostenire romane. ca fiind si ele de drept
natural? Ipoteza in cauza s'ar parea ca accepts aceasta solutie: copiii lut de cuius,
fiindca stint copiii lui, mostenesc in parti egale. Ilegretam di nu ni se spune data
mostenesc numai copiii barbati, sau si fetele. De fapt s'ar parea ca filiatiunea agna-
tica, tot in bun stil roman, este avuta in vedere.
Aci inter un pullet de certa confuzie: aceasta mostenire nu duce 1a farami-

34
www.dacoromanica.ro
tarea proprietatii originare, ci dirnpotriA a duce la formarea unui sat dcAalm.as. Dupa
cum ei mostenesc in parti egale pentru ca sunt copii, pentru acelasi moth ei nu fac
uz de dreptul for de mostenire in cote parti proportionate, ci continua a trai necli-
vizati, in familie. Cu o generatie in urma, necesitate de proprietate absolutes indhi-
duala era asa de mare incest fundatorul satului se socotea proprictar. Imediat dupa
el insa, urmasii lui remmta la proprietatea indiAiduala si traesc in de.almasie. multu-
mindu-se cu a calculare abstracta si absolut inutila a cotei for de mostenire. Peste
ckeva generatii, familiile sporesc. Si pentruca stint totusi o familie. pentruca ii
leaga simtamantul unei solidaritati de singe ", continua a trai in devalmasie si
continua a calcula abstract si inutil partile de mostenire ce le-ar fi reA enit dace dela
inceput ar fi iesit, generatie de generatie. din indhizitmea succesorala.
Asa dar, tatal cu sotia, copiii si nepotii lui, traind laolalta, in aceeasi gospodarie,
sub acelasi acoperamant si maneand dintr'o aceiasi pita", constituie o famine deA al-
masa. Iar satul si insistam ca e vorba de un sat, iar nu de o familie mare de
stil zadrugal" continua a trai tot in devalmasie pentru ca este... o familie!
Cuvantul familie" serveste aci pentru o frauda logica: el omologheaza doua rea-
litati sociale total diferite si trece, abuziv, un argument de la un eaz la altul.
Nu ne putem deci explica felul in care proprietarul absolut initial poke da
nastere unei familii" atilt de mall. si kat de devalrnase. 0 singura solutie ar fi cu
putinta: forma noastra de view sociala familialii taraneasca a fast. dupa cunt este
si astazi inca, pro fund devalmasa. Fundatorul acesta este pur sl simplu seful unci
familii devalmase. Iar forma de vieata sociala a satului nostru, a fast si este inca in
blind parte, deasemenea profund de\ almasii. Dar sa nu anticipam.
Sa revenim asupra faptului ca membrii acestei familii si acestui sat. in ciuda
faptuhti cii traesc in devalmasie, calculeaza dreptul for abstract de mostenire. tiny de
multe generatii. la sir, astfel intuit autorul .,pare a 11 in" si a distribui fiecaruia
clupa dreptul ce ii re\ ine conform spitei de neam.
In realitate el nu distribue insa nimic, ci numai ,.pare", caci oamenii traesc in
deviihniisie.
Dupes cite se stie insa, oamenii nu se incarca cu operatiuni mentale. atat de
complicate si de subtile cum sunt cele ale socotelilor de descendenta pe un sat in-
treg, clacti aceste operatiuni nu le stint de un efectiv loins.
La ce foloseste insa aceasta socotire abstracta genealogica pentru membrii unci
familii si unui sat care nu au de gaud sa iasa din de\ almasie? 5i cari atunci camd
ies din devalmasie, prin acest fapt insusi, sparg satul? Alai mult deck atata: asa
cum afirma Giurascu si adeptii lui, sparg insasi structura sociala in care traiscra palm
atunci. scindand clasa for sociala originara. in dotta: de o parte boierii propriu zisi
can au iesit din devalmasie si de alta razasii, rtunasi in deA almasie? Este Cara in-
doiala, o argumentatie care presupune din natl.. ceea ce numesc francezii ..one ps.A tha-
logic invraisemblable".
In alta parte va trebui sii fie cautata solutia.
c) Ipoteza ne duce la o (conic a afethrilor umane thrift inisibila.
Pentru eel care urmareste trupurile de mosie pe o harta. apart clan ca Cara intreaga este,
brazdata de hotare juridice, despartitoare ale satelor, care nu stint opera hazarclultti
si a initiativelor individuate, ci apartin unor tipuri precise. Uncle regiuni, in special
cele razasesti genealogice, au o forma geometrica regulata. Satul are un teritoriu de
forma patrulatera alungita, si face parte dintr'un complex de mosii insurarite", de
egalii lungime. Alte regiuni sunt impartite in hotare care nu constituesc laolalta desene
geometrice, asa numitele complexe de mosii rotunde". Aceste hotare de sate sunt
stravechi. Nenumarate dovezi vin in sprijinul acestei afirmatii. doezi pe care le A om
expune pe larg in studiul pe care it pregatim asupra .,structurilor teritoriale roma-
'testi".

35
www.dacoromanica.ro
Asa dar eroii eponimi, pe cari i-am presupus pang atom lucrand izolat, nu nu-
mai ca au luat pamant in pustie", arogandu-si sau primind un teritoriu care depa-
sea cu mult necesitatilor for practice, dar ei au trebuit sa isi constitue simultan, tru-
pul for de movie, -Orland seama de hotarele satelor vecine, ca si cand, acesti diversi
eroi eponimi ar fi fost contemporani, s'ar fi inteles intre ei §i ar fi procedat la o
vasta operatiune de agrimensura.
Din nou trebue su semnalam faptul ca oamenii nu se incarca cu munci grele,
cleat data acestea sunt strict necesare. Ce i-a silit pe acesti eroi eponimi sa-si cro-
iasca, in buns intelegere, complexe de mosii insurarite?
Cum putem accepta ca la un moment dat, Ora sa fi fost populata doar de ca-
tre eroii eponimi ai satelor, iar acestia sa se raspandeasca pe teritoriul tarii, la man
intervale unii de altii, potrivit unei tehnici agrimensurale extrem de complicate si de
savante?
Nu e mai firesc sa credem ca hotarele satelor au fost trasate nu de niste ipotetici
eroi eponimi, ci de satele ele insile, ajunse la saturatie demografica si la o desvoltare
sociala deosebit de mare, confederate fiind in organizatii quasi-statale? Numai in ase-
menea conditii se poate explica cum operatia de agrimensura pe vaste teritorii a fost
nu numai necesara ci vi posibild.
d) Teoria rat ne /termite a lixa epoca fundilrii satelor.
Data loam drept bune afirmatille legendelor populare cu privire la nasterea
satelor, data incercam sa fixam, in timp, pe mosul fundator at satului, constatrun ca
spita de neam ce ni se propane se ridica 14 eel mult 10 generatii. Memoria grupu-
rilor sociale este extrem de scurta: zece generatii, aceasta inseamna cel mult 300 de
ani. Dupa parerea acestor legende, Cara romaneasca ar fi inoeput sa se populeze cu
satele respective abe,a pe la 1600.
Amintirile documentare desigur, vor trece catva dincolo de aeeasta limits. Dar
nici de nu vor ajunge la o data acceptabilii. Radu Rosetti ne afirma ca a ,cercetat
actele a mai bine de o stria de mosii razasesti din toate partite Moldovei: din toate
rezulta ca fiecare ohstie raza,e,asca atilt cele care mai exists astazi cat vi cele care
si-au vandut mosiile in veacurile trecute, se trage dintr'un mos care, cand traia,
avea judecia asupra intregului hotar ce it vedem mai pe urma staptmit de obstie"
(op. cit. pag. 169). Dar dani incerciun, din actelepecare be prezintA,sil deducern epoca iu
care acesti fundatori" traiau, vom ajunge la vremuri foarte apropiate de noi. Cea
mai mare parte din presupusii fundatori sunt din veacurile 18, 17 si 16, cativa numai
putiind fi socotiti a trai pe vremea Iui Alexandru eel Bun. Bi este firesc sa fie
asa: actele noastre scrise sunt toate posterioare descalecarii. Ele nu ne indica: nici
intr'un singur caz, fundatori" de sate care sa fi existat inainte de descalecari. Dim-
potriva, coca ce arata aceste acte, in mod constant, este existents unor sate stravechi,
mat de bine constituite incat hotarele for nici nu se mai arata pe unde merg, ci se
face doar apel la memoria si cunostintele contemporanilor, spunandu-se iar hotarul
acelui sat sa fie pe untie a fost de nepomenit veac'.'.
Aceasta inseamna insa, data credem in descendenta dintr'un singur stramos, ca
actele ne vor sili sa afirmam ca tarile romanesti au fost creeate dupa clescrilecare.
Teza ce nu poate fi primita fiind in flagranta contrazicere cu tot coca ce grim despre
tarile noastre in timpal formiirii celor dintai organizatii de stat.
Este drept ea pentru a iesi din incurcatura, Radu Rosetti nu afirma Cii nu toate
satele alt aceasta origins, ci numai satele raziise§ti. Dar despre aceasta lature a pro-
blemei vom vorbi in alt studiu.
Lasand deoparte documentele care ne obligii sa ramtmem cu eroii fundatori de
sate in cercul atilt de stramt al epocii de la care ne-au ramas documente, sal barn
in considerare putinta ca aceste sate sa fi fost creeate cu mult inainte de deseillecare,
tot de ciitre niste fundatori".

36
www.dacoromanica.ro
Aceasta deplaseaza numai problema. Tara romaneasca ar fi lost populata de ca-
tre eroii eponimi, nu la desdilecare ci cu mult inainte. Cand insa? Sa ne ridietun
Oita in epoca navalirilor barbare? Pana in vremea Romani lor? Sau poate pana la Daci
si dincolo de ei? Ar fi sa intram in plind fantezie.Pe de alts parte, cu cat indepartame-
poca de traire a acestor eroi fundatori, cu atilt mai mult compfica problema, caci
presupunem CA descertdentii for au operat calculele mintale de care vorbeam, timp de
inch. mai multe veacuri. SA nu uitam ca dovezile de existenid ale unei folosiri a spi-
telor de neam nu ne permit sa dattilm acest fenomen dealt abea din secolul al
16-lea. Rand in area epocd nu ne apar alegerile de parti", iesirile din indivizi-
ziune" si. deci actele nu ne pomenesc de niciun fel de aplicare a spitelor de neam.
in ceea ce priveste stapanirea satelor. Ca at are, dacA ne este greu a crede ca popula-
tiile satesti isi vor fi %inut minte spita de neam timp de mai mult de zece generatii,
cu atilt mai greu va fi sa admit= di au fdeut aceasta operatic inutila, timp de mi-
lenii.
e) Teoria niu explkii existence satelor deviilmafe absolute.
Dupe cum am vAzut, teoria eroului eponim se potrive§te de minune cu situa-
tia satelor care cunosc o devAlmii§ie proportionala genealogicA, asa numitele sate um-
blittoare pe barani". Dar nu toate satele apartin acestui tip. Cercetdrile de term au
aratat, in. mod cu totul concludent, ea masse mad de tArani traesc in sate care au la
baza o devillmd§ie absolute.
Cum explica teoreticienii eroului eponim acest fenomen? Mai intai incereand sa
afirme despre ace§ti tdrani ca ei formeaza o problema exceptionala" cum spune d-1
I. C. Filitti, sau dimpotriva ca aeesti satern nu sunt vechi". Astfel 11:adu Rosetti, nu
integreazii in schema sa pe mosnenii dragoshiveni si. rueareni pe motiv ca acestia nu
ar fi vechi". Dar, vechi sau noi, normali sau exceptionali, aceste sate pe bazit de
devalmd§ie absolute` exista. Nu numai atilt, ele exista ca fenomen de massa si ca atare
ar fi lost necesar ca teoria eroului eponim stisi cuprindd, dacd aceasta teorie doreste
sa fie o sche,ma general valabila pentru explicarea genezii satelor romane§ti.
0 ipoteza ingenioasd pentru a scApa din incurcdtura este aceea a d-lui Aurel
Sava. Pentru acest autor nu exista niciun fel de indoiala ci toate satele Vrancei sunt
opera biologied si socials a unor batrani". Cum se poate atunci explica faptul ca
niciunul din satele vraneene nu foloseste si nu cunoaste spita de neam? Adaog, din
parte-mi §i faptul ea niciunul din siitenii Vrancei nu cunose nisi mdcar intele,sul tehnic
al cuvantului batran". D-1 Sava crede di explicatia este urmatoarea: aceste sate si-au
cunoscut candva bAtranii si genealogiile, dar cum satele sunt foarte vechi, ele au
aitat -o intre amp, trecand la o devalmasie absolutA.
Ba mai mult deck atata, devalmasia absolute este un semn al vechimei sate-
lor: satele recente i§i cunosc genealogia, §i practice deci devalmasia proportionala
hereditard. Satele vechi au..uitat aceasta genealogic, si practicd devalmasia absoluta30 .
In aceasta noted infatisare a teoriei eroului eponim, gdsim agravate defectele
de care amintam. Tinerea minte a spitei, de dare sat poate fi s000titi numai in
cloud feluri: on este utild stitenilor, ca baza pentru o stapanire genealogica, adica
§i in cazul acesta ajungem la afirmatia
pentru un anume cistern juridic si economic,
ea fenomenele juridice §i economice apar §i dispar in legatura cu un fenomen de
memorie socials, flind in functie de tinerea de minte sau de uitarea oamenilor, ceea ce
nu poate fi admis; sau dinpotrivd, memorarea spitei nu are niciun fel de consecinta
practice, §i atunci se pune Intrebarea pentru ce satele In totugi minte, uneori, a-
ceasti spits?
Avem ad fate in fats, cloud feluri de probleme: de o parte o organizare econo-
mica si jtuidied, aceea a stApanirii. numite locuresti" de tip vrancean care e nege-
30) flurel Sava: Docunzente put:1.mo. Vol. I, Prelate, pag. XXI.

37
www.dacoromanica.ro
nealogica si de alta parte o stapanire ..pe soma de stanjani" care este genealogicii.
Ni se pare cu totul hazardata afirmatia ca principiul cauzal al manifestarilor
economice si juridice este factorul mental al memoriei. Dimpotriva. ne vedem aple-
cati molt mai molt a crede ca memoria sociala trebuie sa fie explicate prin condi-
tiile sociale in care traesc oamenii.
In tot cazul, problema depaseste cu mult orizontul restrans pe care ni-I des-
chide in btu teoria eroului eponim.
f) Nelan(uriri c t privire la familia creeataare de viea(ei social&
Incercarea de a stabili o relatie cauzala intre rudenie si organizare sociald, nu
apare numai in literatura noastra, ci ea a lost, pe vremuri, comuna tutulor cereeta-
torilor societatilor primitive.
In imensa literatura a sociologiei familiei, am putea deci gasi nenumarate teo-
rii care ar pptea fi folosite in sprijinul tezei eroului eponim.
Este de aceea necesar sa ariitam, macar in linii foarte sumare, ca toata gandirea
sociologica despre problema relatiilor ce pot exista intre fenomenele biologice ale
descendentei si cele ale organiziirii sociale, a suferit o schimbare, astfel incat si din
acest punct de vedere,teoria eroului eponim ne apare astazi ca fiMd de molt depasitii,
Pentru a putea urmari cu folos problema aceasta, sub aspectul ei strict socio-
logic, este necesar sa desprindem de la inceput cloud elemente analitice care ne vor
scrvi drept jaloane de orientare in drumul nostru.
Anume, trebuie sa deosebim, in asa numita problema a familiei, doua ordine
de fenomene:
a) De o parte un fenomen biologic, al inrudirii de singe, al descendentei care
este un rapt natural, comun oamenilor si animalelor. Din relatia sexuala a dotni fi-
inte de sex complimentar se nasc alte fiinte vii care la randul lor, prin relatii se-
xualc, duc mai departe vieata biologica a spetei. Aceste fiinte sunt legate intre ele
prime° legatura biologica de nature a-i face sa participe la aceeasi massy heredi-
tara. .$tiinta care se ocupa cu acest fenomen nu este sociologia, ci biologia.
b) De alta parte este fenomenul social al convietuirii unor oameni in relatii con-
jugale precum si laolalta cu alti membri ai aceleiasi unitati sociale numita familie".
Studiul acestei unitati sociale apartine domeniului propriu al sociologiei.
Intre fenomenul biologic al descendentii si cel social al familiei nu poate exista
o relatie de nature cauzala, caci fenomenul biologic fiind unit si permanent, ar urma
ca si efectul ci presupus, adica familia sa fie o forma de vieata sociale fire de isto-
rie si unanim raspandita la toate fiintele vietuitoare de pe glob.
In realitate, fenomenul social este insa infinit divers si variabil.
'Potosi o relatie intre aceste cloud ordine de fenomene trebuie sa existe. Dar a-
ceasta relatie trebuie sa fie cu molt mai complexii deck lass sa o presupuie teoria
familiei naturale, ca fenomen derivat direct din biologic, pe care se interneiaza si
teza eroului eponim.
Dcosehirea, atat de simply in fond, intre biologic si social, nu a lost insa fa-
cuta de catre cei dintai cercetatori ai problemei. Astfel Lewis Morgan, intemeieto-
rul cercetarilor directe asupra formelor de familie primitive. studiind vieata Irokezilor,
a stabilit o distinctie intre inrudirea efectiva de singe" si fenomenul spiritual al
tutor sisteme de rudenie", ceea ce este desigur just, in fond, dar a dat nastere unor
confuzii grave ulterioare. Morgan a afirmat astfel ca, o bond bucata de vreme, cele
doua ordine de fenomene se acopera perfect. Dar desvoltarea for nu merge part
peso; ci relatiile elective de rudenie se schimba in decursul timpului, un decalaj ivm-
du-se intre ele si fenomenele paralele at sistemelor de rudenie. Acest fapt ar per-
mite cercetatorului sa reconstituiasca relatiile elective de rudenie biologica de molt
disparute, prin studiul supravietuirilor for in sistemele de rudenie.
Astfel Morgan intalneste o societate in care masse mare a oamenilor era struc-

38
www.dacoromanica.ro
turatii in trei marl grupe de varsta: asa numita societate pe generatii. Sistemul de
rudenie practicat, consista in s000tirea tutulor persoanelor din generatia inhiia, ba-
frank drept parinti ai celor din generatia doua, matura, si drept bunici ai celor din
generatia a treia, a celor tineri. Un om din generatia treia, spunea .,tata si mama"
tutulor biirbatilor si tutulor femeilor din generatia doua; si ,.bunic S,i bunica" tu-
tulor celor din generatia intaia. De aci Morgan trage urmatoarea concluzie: din mo-
ment ce eaista acest sistem de rudenie, au trebuit sa existe chid\ a si relatiile de ru-
denie biologics efectiNti corespunziitoare. A trebuit deci sa existe dutch a to organi-
zare in care grupul intreg al barbatilor dintr'o generatie traia efectiv in casatorie
colectiva cu femeile din aceeasi generatie: asa numita forma a casatoriei coleetive
pe generatie.
Cum a aprtrut si cum a dispilrut aceasai forma de casatorie? Morgan elabo-
reazii o teorie materialists biologicii partialii, de caracter pronuntat dams inist social.
Omenirea trebuie sa fi trait intr'o promiscuitate absoluta . Dar la un moment dal,
printr'o mutatie fericita", un grup social a prohibit incestul in linie directa, adica
intre ascendenti si descendenti. Copii miscuti din acest grup social, an lost biologic
mai siiniitosi deck copiii grupurilor care continuau sa triliasca in promiscuitate ab-
solutli. Asa dar, in lupta pentru vieata dintre grupele sociale, au invins cei care prohi-
bisera intr'o anume masurii, incestul. Forma ciisiltoriei pe generatie a ramas singura
in viea0,printeo selectiune naturals, adica prin supravietuirea grupelor sociale care
o practicau.
Evolutia a continuat. Printr'o north ,.mutatie fericita" se prohiba incestul si in-
tre fratii si surorile Miscute din aceeasimanut Se naste familia asa numitapunalua. Ope-
reaza din nou lupta pentru vieata, selectia naturalii si asa mai departe, pana and.
prin prohibirea in etape succesive a incestului, se ajunge la familia de azi.
Aceasta teorie, atilt de stranie, a avut un deosebit succes si a lost larg ras-
panditil, mai ales datoritli faptului ca §coala marxista a adoptat-o. Engels, in baza unor
insemniiri ramase de la Marx, a afirmat ca legea fundamentala a materialismului is-
tonic, care este determinarea societstii umane prin procesul de productie al celor
necesare traiului, este inlocuita, pentru epocile primitive, prin fenomenul produc-
tiei a insiisi oamenilor".
Credinta in accasta teorie a mers asa de departe, meat aparitia unor lucrari
care voiau sa arate ca si pentru epoca primitive este valoroasa legea fundamentala
din doctrina materialismului istoric, a ridicat violente protestari si printre marxi;tii
oficiali. Astfel impotriva lui Karl Grosse, cu a sa Die Formen der Familie und die
Formen der \Virtschaft ", care voia sal arate ea familia evoluiaza in paralel cu baza sa
economics, s'a ridicat Roza Luxemburg care 1-a acuzat de a II mai catolic deck
Papa", adica mai marxist deck marxistii 31).
Engels in cartea sa de extrem de mare raspandire Originea familiei, proprietatii
si a statului" a legat de teoria lui Morgan si o a doua tezil cu priN ire la formele
primitive ale proprietiltii. Dupes credinta lui, aceste forme primitive de proprietate
colectiva se explicit prin forma eolectivti de vieatii a familiei. Din moment ce avem
o familie mare comunistii, este firesc, afirmii el, sa avem si o proprietate mare co-
31) Roza Luxemburg: Einfuhrung in die Natioludoekonomie. Totu,i koala marxista no a ru-
mas la acest punt de vcderc. Este destul sa eitilm, din bogata bibliogra fie a acestci icoli, urmatoarele
Iucriiri dc ciipacnic in care problcma familiei este lamuritu pe baze cu total noi: 11. Cuttotv: Die Per-
wandscha Itsorganisationen der Australnegern; Les bases bconomiques du nut in Le De. enir so
anul 4), Zur Urgeschichte der Ehe and Familia (in Ncuc Zeit 1912, nr. 14), prectun si mona-
mentala Allgemeine 1Virtschaltsgeschichte, in 4 i olume.
De asemeni K. Kautsky, in a sa Materialistische Geschichtsaullassung, in 2 iolume.
0 pozitie Inca mai netedii o arc H. Eildermann: Urkomunismus und Urreligion care crcdc cu
puny si a firmatiile lui Cunow, pentru a fi intelese, trcbucsc traduse" in limbaj economic.

39
www.dacoromanica.ro
lectiva. Ceca ce credea el ca este un fenomen biologic al rudeniei de singe, ar atrage
asa dar dupa sine si fenomenul economic-juridic al comunismului primitiv.
Oricat s'ar parea paradoxal, pozitia aceasta a fost primita, ma'car cii sub forme
atcnuate si uneori cu o schimbare totals de inteles politic, de tin foarte mare nu-
mar de cercetatori apartinand taberei dusmane socialismului. Fustel de Coulanges de
pilda, a stria' o carte ajunsa clasicii, La cite antique" pentru a dovedi ca proprie-
tatea primitive nu exista. Dar argumentarea lui este de pur stil Engels. Pentru el,
faptul ca familia romana este asa cum este, e dovada de temeiu a existentii pro-
prietatii private. Macar ca aceasta familie cuprindea in salmi ei si in acelasi atelier
economic, nu numai soda si copiii, ci si clientii si robii, proprietatea bunurilor fo-
losite in comun de toti acestia, era totusi o proprietate absolute individuals pentru
ea seful acestui vast organism social care era familia romana, era un Pater fami-
lias autocrat. Deci, si dupa parerea lui, de felul cum este organizata familia, atarna
si organizarea proprietatii.
Impotriva afirmatiei ea familia este un fenomen care se explica de sine, sau
este eel mult determinate de fenomene naturale biologice, s'au ridicat insa nenu-
marati alai ganditori.
In primul rand s'a negat insasi faptele pe care se baza argumentarea: Dupe
Abrikossof sau \Vestermarck insasi sistemele de rudenie invocate de Morgan nu stint
altceva decat efectul unei politeti conventionale, care ne face si astazi sa spunem
hate" sau sora" unor persoane fats de care vrem sa aratam respect sau simpatie,
fara ca din acest fapt sa se poatii trage vreo concluzie.
De asemeni, seoala lui Pater Schmidt, din jurul revistei Anthropos, a negat cu
inversunare existenta unor relatii conjugale altele decat cele actuale, faptele invocate
de eercetatorii adepti ai felului de a vedea al lui Morgan, inscriindu-se in istoria pro-
stitutiei iar nu in aceea a familiei propriu zise.
In ce ne priveste, trebuie sa remarcam ca toate aceste argumentari ale lui
Morgan si ale lui Engels se intemeiaza pe o confuzie esentiala. Afirmatia ca modul
de producere al oamenilor" este un fenomen biologic, e cu totul gresita. Fenomenul
biologic este permanent acelasi si trebuie distins de fenomenul regulamentarii sociale
a relatiilor sexuale.
In casatoria pe grape afirmata de Morgan, prick de mare ar fi libertatea de
insotire a perechilor, fenomenul biologic al conceptiei ramane acelasi ca si in cea mai
stricia familie monogamica, indiferent de faptul ca oarnenii cunosc sau nu, meca-
nismul biologic pus in functiurte: tot un singur tats si o singura mama sunt Orin-
tii noului nascut.
Regulamentarea casatoriilor este insa un fenomen social. Cine cu tine se poate
insoti, sand si in ce forme, este o preocupare de organizare socials care poate avea
efecte biologice, dar care nu poate fi cauzat de biologic. Legea mutatiilor biolo-
gice" fericite sau nefericite, in seas darwinist, valabile pentru domeniul biologic,
este cu totul Pals invocata in aceasta chestiune a organizarii sociale a relatiilor con-
jugale care nu are nimic de a face cu biologia. Modul de producere a oamenilor
nu este asa der catusi de putin tin fenomen biologic, ci este tin fenomen social si
anume fenomenul social al organizarii familiei.
Surat cat se poate de interesante concluziile la care ajung cereetatorii reeenti
ai problemei. In mentalitatea noastra moderns, noi ne inchipuim ca familia este in
primul rand o reglementare a relatiilor conjugale dintre doi oameni si noi stim
ca, din aceste relatii conjugale nasc copii. Ni se pare cleci firesc sa credem ca fa-
milia si sistemele de rudenie se interneiaza pe aceasta idee a descendentii. Dar cerce-
tarile lui Malinoysky ne crate dimpotrivacri anume salbateci nu cred ca exista o re
latie intre legaturile conjugate si nasterea copiilor. Femeile nasc copii, asa cum face
marul mere, and le-a venit varsta. Relatia conjugala de o parte, iar de alta sistemele
de rudenie, au deci o reglementare a tor, extrem de complicate in care se arnesteat

40
www.dacoromanica.ro
consideratii mistice, economice si chiar politice, de organizare de stat. Familia este
asa dar o organizatie socials care se naste.si creste cu mult dincolo de fenomenul
biologic al relatiilor conjugale si al procreerii copiilor 32).
Scoala lui Durkheim merge atilt de departe pe aceasta cale incest ajunge la o
negare complecta a oricarei orig-ini biologice a familiei primitive.
Ceea ce numim familie' este de fapt o organizare socials de vasty proportie,
cuprinzand in formele sale tribale si clanale, masse mari de populatie care nu au drept
c h ea g descendenta.
Familia, dupes Durkheim nu este deci o grupare naturals ", biologica, ci o gru-
pare socials ", produsii de multiple cauze sociale. Societatea nu poate fi asa dar re-
cunoseuta ca naseandu-se dintr'o pereche, prin descendenta. Ci dimpotriva, familia"
primitives este o organizare socials vasty gritty- foarte mare si intemeiat pe alte le-
gaturi deceit cele ale consanguinitricii, grup care nu e altceva deceit clamd el insusi".
Din aceasta organizare politica, se desprinde abea, ulterior si cu greu, familia
propriu zisa, printr'un lung proces social de contractiune". In aceasta organiza(ie
addict, deseori de bath totemicii, ideea de inrudire de sdnge este cu total sectindard,
afar cii este fcarte natural cc sistemul de rudenie sit exprinte cu total altceva dealt
relauii genealogice".
In ti/urile sale esen(iale: familia totemic& uterinfi sun masculinti, familie ag-
natica indiviza, familie patriarlutlet Ott 5aternd, fanzilia se prezintif ca an grup care
se adtmti fie in jurall unui persona] fabtelos, fie in fund wad pairimoniu, fie a unei
personalitli(i considenabile, adicd intotdeauna in fund unei ?uteri superioare ittdi-
vizilor".
Departe ce acest grup sa fie determinat de fenomenul descendentii biologice,
dimpotriva rudenia variath dupti fetal in tare e organizata families" 33).
Foarte clar apare acest lucru in orgimizatiile totemice. Aci, prin faptul ca des-
cendenta invocata de participantii la societatea totemica este intemeiata pe existen(a
presupusa a unui personaj legendar fabulos, se poate vedea mai clar ca nu e vorba
de o descendenta biologica propriu zisa. Totemul, adica eroul eponim poate fi un
animal sau un object sau un dull. Este lesne de vazut Ca atunci ciind un asemenea
erou eponim este invocat, e vorba de altceva deceit de o descendenta efectiva 34).
Fara indoiala, sociologia durkheimiana este. si de aceasta data, credincioasa cu
principiile sale, conform carora nu se poate ajunge la explicarea fenomenului social al
rudeniei deck tot prin cunoasterea cauzalitatii sale sociale. Socialul nu se poate ex-
plica prin biologic.
Totusi o obiectie i se poate aduce si anume di ea greseste printr'o greseala pa-
raid inverses celei a lui Morgan. Acesta afirma ca biologicul este cauza unica a for-
melor de vieata familialii, Durkheim dimpotriva ca nicio legatura nu poate fi gasita
intre familie si biologic.
Dar de data aceasta, cuvantul familie" are doua sensuri care trebuesc neaparat
32) B. Malinotvschi: Moeurs et coutuntes des ntelanesiens. Cf. incercarea lui de a pune ca-
pat mitului comunismului de rudcnie". Cf. §i La vie sexuelle des pea files primiti Is.
Vezi incercaiile de sintezii a problemci in Robert Losvie: Manuel d'anthropologie culturelle vi
A. M. Ilocart: Les progres de l'homme, mai ales in critica pe care o face lui Morgan 1i altor ase-
mcnea tcorii care au incercat sii explice sistemul clasificator pe tcmeiul aceleli4i supozitii eronate,
anume cu sistemul arc drept scop sa exprime relatii de consanguinitate".
Expunerca in ronulne§te a tcorici lui Morgan poate fi gasita in Sol ia N ade Me; Evolu(ia I antiliei
(re ista Literature §i $tiiatri nr. 2, pag. 133) §i C. Dobrogeanu Gherea: Conce p(ia ntaterialista a is-
toriei.
33) Vezi un bun rczurnat al problcmei in Georges Davy: Sociologues d'hie r at d'aujourdlti ,
1931.
34) Cf. A. van Germ e p: L'etat acluel du problente totetnique. 1920.

41
www.dacoromanica.ro
distinse. Stiinta e datoare a gasi un termen pentru fiecare fenomen deosebit, iar nu a
strange sub acelasi termen realitati disparate.
Este netagaduit ca exista grupuri familiale propriu zise, adica unitati sociale
a caror caracteristica este aceea a consanguinitatii: familia se deosebeste de alte unitati
sociale prin faptul ca este singura care asigura procreearea si cresterea copiilor. Ori-
sice alt fenomen social care nu e caracterizat prin aceasta functie sociala nu are drep-
tul de a purta numele de famine. Astfel tribul si clanul, precum de asemenea si sa-
tul nostru genealogic, nu sunt un fenomen familial. Cu toate acestea, ele imprumuta
forma de organizare a familiei. Urmeaza deci sa le numim fenomene sociale de for-
me familiale, sau fenomene sociale parafamiliale sau pseudofamiliale.
In satul romanesc a. em deci de distins, din conceptul vag al familiei" o serie
de probleme si de notiuni:
a Mai intai ideea de familie propriuzisa, adica de grup restrans de rude, asi-
gurand procreearea si cresterea copiilor. Aceasta famine este organizatii pe temeiul
unei vieti economice, gospodaria" si a unei vieti spirituale in care constiinta de ru-
denie" are un deosebit rol.
b In al doilea rand, o vieata sociale siiteasca, al carui temeiu este folosirea de-
valma,,,e a unui trup de mosie comun.
c In al treilea rand, o constiinta de rudenie a satului intreg, adieu o ru-
denie de ceata" propriu zisa, fenomen parafamilial prin excelenta.
d) In al patrulea rand, aplicarea acestei constiinte de rudenie de ceata la re-
gularnentarea juridica a vietii satesti devalmase.
Subliniem faptul ca nu vom regasi toate aceste caracteristici in toate satele ro-
mane,sti, ci numai in cele genealogice, adica folosind devalmasia pe cote parti proper-
Voltaic genealogice. In majoritatea satelor, nu vom gasi insa nici rudenia de ceata"
si mai ales nu vom regasi aplicarea ei la folosirea devalmilsiei pe cote parti propor-
tionale.
Problema care ni se pone este deci aceea de a vedea si a cerceta pentru ce re-
guide de vieata, sistemele juridice elaborate in sanul grupului restrans familial, care
exista in toate satele romanesti, a putut capita uneori o intrebuintare parafamiliala
in Icgatura cu un alt sistem economic si juridic, acela al devalmasiei satesti pe cote
parti proportionale.
Ax em doua cai de urmat: sa cercetiim data nu cumva in insasi vieata de familie
a satelor de tipul al doilea, nu s'a petrecut vre-o schimbare fata de satele de tipul
intai, gratie careea con,,,tiinta de rudenie" din sanul familiei a putut capita o viru-
lenta atilt de mare meat sa sparga cercul stramt al familiei si sa invadeze, ca norms
de drept obligatorie, intreg satul.
Lucrul nu mi se pare probabil, pentruca liana acuma nicio deosebire nu a
putut fi semnalata intre vieata de familie a unor sate la' de celelalte. Si mai ales,
teoretic ni se pare cu total improbabil sa se poata dovedi ca. un fenomen de consti-
inta sociala sa aiba rolul de factor determinator al vietii sociale.
A doua tale este aceea de a vedea data vieata soci-la a satelor de felul doi nu
este alta deck a celor de felul intai. Daca de pilda ar fi dovedit ca trecerea de la
devalmasie absoluta In do N almasia pe cote parti proportionale a fost facuta sub in-
raurirea unor serii de factori variati, demografici, tehnici, economici si tie relati.i so-
ciale interne si externe, atunci va fi lesne de inteles cum aceasta noun devalrnasie
nascuta aN ea nevoie de o regulamentare juridica si deci a putut accepta, regulele
gata facute ale vietii familiale. Nasterea formelor parafamiliale ale satului genealo-
gic, ar capita astfel o explicare.
Am cautat. cu alt prilej sa aducem ate\ a dovedi in sprijinul acestui fel tie a
edea. Putem adaoga, de pe acuma, ea intre timp, not studii facute mai ales asu-
pra satelor clacasesti, m'au dus la convingerea ea la aceasta schema de nastere a de-

42
www.dacoromanica.ro
valmasiei pe cote plirti proportionale, mai suet de adaugat si altele. Deocamdata cred
it existenta unei duble origini a fenomenului umblarit pe batrAni".
Dar nu este locul sa intarziem asupra acestei chestiuni. In studiul de fata nu am
vrut sa facem altceva deck sa aratam ca teoria eroului eponim este uneori simplista
si absolut nesatisfacatoare. Am vrut sal aratam ca ea trebttie sa fie pusa la indoiala,
astfel ca atentia cercetatorilor sa se indrepte de aci inainte sere miezul problemei.
care este cercetarea eonditiilor de ivire a acelui moment critic in care regulele de
vieata familiala se extind asupra grupului social intreg, adica mecanismul trecerii de
la fenomenul familial la eel parafamilial.
°data gasite conditiile care lac necesar ca satul sa se organizeze in forme pa-
rafamiliale, nu va mai ii pentru noi o mirare sa aflam ca satul in acest moment hi
poate fauri o spita de neam fantezista sau carpita din fragmentele raN tt,,,ite ale ira-
ditiilor familiale razlete. Si mai mutt deceit atilt: nu ne N. a putea apace ca CC\ a de la
sine inteles faptul ca uneori, ceea ce nu negam aceasta spita de neam a satului
corespunde si unui fond real biologic. Pen trued in acel moment, Nom ii inteles ceea
ce este temeiul insusi al cercetarilor de sociologic romileasca: satul nostru roma-
nese este o unitate sociala atilt de extraordinar de complexa, Meat deocamdata el
ramane pentru noi o enigma.
H. H. STAHL.

43
www.dacoromanica.ro
ASPECTELE SPIRIT UALE ALE CIVILIZATIEI
TARANESTI

I. TARILE" CA UNITATI DE VIEATA LOCALA


YN CIVILIZATIA TARANEASCA.

Istoria legaturilor poporului roman cu pamantul sau si, in deosebi, fixarea


si cresterea elementului uman pe aceste plaiuri, n'au lost in trecut si nu sunt
Inca nici astazi uniforme si nici intamplatoare. Infinita varietate a peisagiului, ne-
voile muncii si ale vietii, au determinat la inceputuri alegerea unor regiuni pre-
ferate, a unor locuri priveligiate, provocAnd aglomerarea poporului roman in
anumite regiuni maturate", pe vaile raurilor, in depresiunile marginale sau intra-
carpatice, pe plaiurile muntilor... In cetatile naturale carpatice, poporul roman a
gasit in nenumaratele lui clipe de rastriste adapost contra vremurilor si
apararea contra oamenilor...
Cine a strabatut pamantul romanesc si a izbutit sa-si deprinda privirea cu
varietatea formelor de teren, a reusit sa deosebeasca, in configuratia de amanunt
a acestuia, anumite regiuni bine individualizate, uneori un fel de coveti imense
care se largesc in adevaratele basinuri vaste chiar in mijlocul partilor celor mai
masive carpatice", ca unitati naturale bine caracterizate. Acestea au jucat un rol
important in istoria poporului roman, caci aci s'au nascut si au crescut cele dintai
si cele mai importante asezari romanesti.
Unitatea for geografica si geologica, adica relieful, structura si compozitia
pamantului, starea hidrografica si aspectul vegetativ deosebit, au influentat vieata
omului, contribuind la accentuarea si structurarea unor specifice forme de asezari
omenesti originare, determinand aceeasi economie rurala, intarind caracterele et-
nice regionale si trezind constiinta unei lumi aparte, ca o tara" sau un tinut"
cu manifestari spirituale si organizatii politico-sociale spontane, deosebite.
Numeroase sunt in cuprinsul Romaniei, aceste unitati geografice si etnice
distincte, care traesc Inca vii in constiinta socials locals : Tara Barsei, Tara Oltului,
Tara Vrancei, Tara Motilor, Tara Crisurilor, Tara Maramuresului, Tara Campu-
lungului Moldovenesc si a celui Muntenesc sau Tinutul Vasluiului, al Barladului,
etc., unde, de cele mai multe ori, regiunea si raul poarta acelas mime.
Cu aceleasi caracteristice individualizante se prezinta de ex. basinul sedi-
mentar Titesti-Brezoiu, care izoleaza 40 de sate in mijlocul masei cristaline car-
44
www.dacoromanica.ro
patice nelocuite, in Tara Lovistei" ') sau cetatea naturals perfecta care se intinde
de la Subcetate prin Sarmisegetuza la Portile de Fier, in Tara Hategului",
pe care n'o poti strabate fara sa to copleseasca etnotia profunda a duhului stra-
mosilor nostri Daci, cari au stint s'o aleaga intre toate, cu o rare intelepciune,
ca pe cea mai potrivita asezare pentru. inima statului Tor.
Cu aceleasi insusiri se prezinta in sfarsit, golful cel mai nordic al romanis-
mului, care se intinde dela Orasul Nou la Moiseni, in Tara Oasului", regiune
pitoreasca atat ca infatisare geografica cat §i ca vieata sociala omeneasca, cu tra-
saturi care o arata ca pe una dintre cele mai deosebite si mai ciudate tali" ras-
pandite pe intregul teritoriu romanesc. Pe Tanga unitatea geografica precis con-
turata, ca o insula intinsa Intre inaltimile impadurite care o strajuesc de jur im-
prejur, Tara Oasului" cuprinde elemente cosmice identice care hotarasz.: structura
vietii economice a intregei regiuni, trasaturi etnice deosebite, cu tipuri umane
asemanatoare, in acelasi port si cu manifestari psihice si sociale identice de la
un sat la altul. Ea are deci o vieata regionala distincta, ceea ce face ca, dupes
neamul §i satul propriu, liecare oasan" sa simta legatura sa imediata, directs si
vie cu pamantul parintilor sai, si sa tins cu tot sufletul sau la aceasta a doua
realitate sociala regionala, care este tara" lui, Tara Oasului".
Sateanul din intreaga regiune intelege oasenia" §i o cultiva ca pe un stil
de vieata proprie, pe care o pretueste in chip deosebit, cantand-o in horile" cu
care isi intovaraseste cadenta dansului:
De m'ar tine cu ovaz
Oasenia nu o las!
De m'ar tine cu sacara
Oasenia-i a mea tarci !"...
Aceeasi constiinta de legatura cu lumea sub forma concretes a legciturilor ime
diate cu satul natal qi cu regiunea, se manifests peste intregul cuprins al Romaniei
Diviziunile teritoriale regionale naturale, in care au nascut cele dintai §i cele
mai dense nuclee de populatie romaneasca, ca unitati deosebite de vieata sociala,
in care una nu seamana cu alta in privinta tipurilor, a portului on a dialectu-
lui" 2), au facut pe Romani sa traiasca in autonomia unor Tari" sau Rumanii"
autohtone, izvorite din calitatile pamantului si din tesatura imprejurarilor istorice
proprii neamului nostru. Acestea au fost organizari de straveche vieata romaneasca,
care au pastrat Inca pana astazi urmele vii ale celei mai vechi si mai curate vieti
patriarhale, cu destul de puternice diferentieri regionale.
In realitatea straveche a Tarilor Romanesti" s'au adancit radacinile vietii
noastre autentice, s'au mentinut neintrerupte legaturile cu trecutul neamului nostru,
s'au acumulat roadele muncii si simtirii generatiilor anterioare...
In aceste tari" s'au pastrat : tehnica §i uneltele de munca, portul, traditiile,
obiceiurile si credintele locale, in ele se gasesc Inca §i astazi cele mai autentice
si mai variate inf5tisari ale bogatei noastre civilizatii taranesti. Acolo s'au expri-
mat in realizari diferite si originale, nazuintele romanesti cele mai esentiale... Si
acolo trebuiesc ele cercetate.
Tarile", ca regiuni naturale distincte, vor prezenta prin infatisarile for deo-
sebite, unele diferentieri sensibile in aspectele originare ale civilizatiei noastre
taranesti, si tot ele vor fi cele dintai temeiuri in etapele desvoltarii constiintei
nationale, care, dela comunitatea sociala regionala, sa va largi pana la ideea apar-
tenentei tuturor la tare cea mare a Romanilor de pretutindeni, unde staruie din
1) Vezi I. Conea Tara Loviftei"...
21 I. Simionescu "Tara 0a§ului".

45
www.dacoromanica.ro
timpuri imemoriale, ilustrate tocmai prin micile diferentieri regionale, caracteristicile
unui singur neam autochton : identitatea de sange, de limbs, de port, de asezari
gospodaresti, de credinte si deprinderi, de munca si de nazuinte... Granitele na-
turale ale tarii romanesti, sunt acolo unde staruie laolalta toate aceste insusiri
proprii neamului nostru.
II. URMELE MATERIALE ALE SPIRITUALITATII TARANESTI
a) Munca sateanului si deci, civilizatia materials ca produs necesai si ca
instrument al acestei munci in stransa legatura cu variatele calitati sle parnan-
tului pe care s'a nascut poporul roman si cu firea acestuia, este expresiunea ime-
diata si urmarea fireasca a raporturilor dintre natura in mijlocul careia a crescut
acest popor si forta lui creatoare. Pamantul a oferit oamenilor multe si variate
bogatii, dar si unele lipsuri. Prin valorificarea calitatilor pamantului sub actiunea
creatoare omeneasca s'a realizat, dealungul veacurilor, civilizatia populard ro-
maneasca.
Pentru noi, civilizatia taraneasca produs si urma a muncii romfinesti pe
pamantul care ne-a fost lasat mostenire din strabuni este constituita din tota-
litatea obiectelor materiale : adapost, unelte de munca, port, gateala si amenajarea
locuintei, etc., pe care vieata romaneasca istorica le-a putut crea pans astazi.
Este vorba, asa dar, de o civilizatie iesita in chip spontan din munca Ro-
manilor si prin aceasta tocmai, de o civilizatie originala si autochtona.
b) Civilizatia romaneasca nu este insa numai decorul material" al vietii sa-
testi care a produs-o, ci si oglinda unei anumite structuri specifice si a unui in-
treg $i original stil de vieata socials, dupa care s'a organizat in trecut si se mani-
fests Inca si astazi, vieata poporului nostru.
Purtand urma technicei simple si a uneltelor elementare nascocite de skean
in scopul de a-si usura munca, ea marturiseste puterea lui de inventiune, arata
cat de patrunzatoare i-a fost mintea si cat de ascutita inteligenta sa practica, cat
de mare a fost indemanarea mainilor sale, de subtil gustul si simtul sau pentru arta...
Din ea deducem care i-a fost felul de vieata si care nazuinte si ganduri i-au
condus energia, in nevoia de a-si faun exclusiv cu mainile sale toate obiec-
tele si uneltele de care s'a simtit lipsita vieata sa de toate zilele si sub toate
formele.
c) Anumite aspecte si calitati ale pamantului, un ritm deosebit si o speciala
organizare a muncii si, cu deosebire, o inchegare arhaica a vietii satesti, cu struc-
turari si deprinderi care determine, cu necesitate imperioasa, unele manifestari
sociale, cu obiceiuri si datini traditionale riguros respectate au facut ca vieata
satelor sa se desfasoare ca o straduinta milenara de a pastra si insuma castigurile
fortelor creatoare anonime, fie in manifestarile vietii sufletesti, religioase si morale,
sau in incercarile de a desJega tainele din lumea inconjuratoare, fie in formele
de organizare ale vietii satesti, in port sau in obiceiuri, fie in nfiscocirea uneltelor
si in technica muncii manuale. Toate aceste acumulari se inlantuie intr'o inche-
gare unitara, ca intr'un tot indestructibil si constituiesc astazi o mare si prea putin
cunoscuta bogatie nationala. Dela ea ar fi trebuit sa porneasca eforturile creatoare
de culture, ale fiilcr alesi ai acestui neam...
In vieata satelor toate infatisarile si insusirile pamantului, toate nevoile vietii
zilnice omenesti si toate aspectele muncii lui, cu toate obiectele si uneltele mate-
rials menite sa inlesneasca aceasta munca si sa acopere aceste nevoi, toate cre-
dintele $i deprinderile din batrani, toate misterele lumii inconjuratoare si tot ce
simte, intelege si sae omul despre ele, tot ce gandeste sau faptuieste el in vieata
aceasta si in cea de dincolo tot atat de reala pentru el toate se impletesc
laolalta intr'o atmosfera spirituala originala, si intr'o structure social's caracteristica.

46
www.dacoromanica.ro
De aceea interpatrunderea formelor civilizatiei materiale cu structurarile vietii
spirituale si determinarea for reciproca, intr'un complex unitar si o trasatura spe-
cilia, permanents, a vietii sociale satesti ramane un camp de cercetare rodnic
si o continua preocupare pentru noi.
Multe manifestari spirituale satesti nu pot fi cercetate si descrise, intelese si
explicate, decat pornind dela ilustrarea for concreta prin obiectele materiale care
intra, cu rol activ, in desfasurarea acestor manifestari. De cele mai multe on ele
sunt singurele puncte de plecare, pentru necesitatile cei cetarii stiintifice care ur-
mareste 15murirea vietii sociale satesti, dandu ne putinta obiectiva si rationala de
a descoperi si adanci aspecte nebanuite ale acestei vieti.
Iata un exemplu luat la intamplare dela Diosti-Romanati, unde un obiect
material vine sa participe la vieata oamenilor si sa simbolizeze anumite relatii
dintre ei.
Plosca cu yin este asezata jos, in mijlocul casei, de catre rudele tanfirului
venit la petit. Discutiile, serioase, saumai adesea in simboluri si glume, poarta
de cele mai multe on foarte pe departe, asupra proiectului de casatorie, si a
targului" care premerge savarsirii actului.
Fata asculta discutiile din camera vecina, apoi este chemata si daca proiectul
ii este pe plac, vine fa'ra vorbe, ridica plosca din mijlocul casei, inching si bea
ea maiintai, dupd care o trece musafirilor prezenti. Intelegerea devine prin aceasta
contract cu valoare de lege.
Faptul dovedeste in primul rand libertatea destul de mare care se lass
tinerei fete sa-si adauge hotarirea personala si propriul sau imbold la inchegarea
vietii sale de lamilie.
El ilustreaza, in al doilea rand, rolul simbolic indeplinit de un obiect mate-
rial in acest moment important din vieata omului. Plosca indica scopul vizitei,
chiar daca discutiile nu-1 amintesc, si tot ea trebuie sa serveasca gestultd de in-
cheiere a intelegerii.Aducerea si asezarea plostii" in mijlocul casei gospodarului,
inseamna cerere in asatorie, ridicarea ei de atre fata din casa, pecetluieste pri-
mirea propunerilor si determina structura viitoarei familii.
Un alt exemplu din acelas sat ilustreaza in chip cu totul plastic legatura
stransa intre spiritualitatea satului in diferitele ei faze, referitor la cultul mortilor
si obiectele materiale menite sa simbolizeze si sa exprime acest cult. Se observa in
cimitirul dela Diosti patru categorii de semne distincte cari marcheaza locul in-
humarii.
a) Stalp din lemn : b) stalp si cruce din lemn: c) cruce din piatra sau
marmora : d) cavou.
Fiecare are un stalp pus in ziva inmormantarii". Se pune un stalp facut
din lemn de stejar si se scrie pe el I. H. and it bags in pamant...". Dafinul
(salcamul) e contra Mantuitorului aci are spini. Nu se arde lemn de salcam la
colaci,la test, la inmormantare". Este exclusa folosirea lemnului de salcam ai arui
spini ar reaminti cununa care a insangerat fruntea Mantuitorului.
Crucea se cumpara si se pune la cease saptamani, la jumatate de an, sau
chiar la un an intreg".
Acum cincizeci, seasezeci de ani, la o suta, unu punea cruce. Care n'a
putur, nu pune cruce ! Se into.' mPla ramcine nurn-ai stilipu', care n'are Putere!,." 8)
In momentul inhumarii, se pune dar, pentru fiecare, statpul cioplit in lemn
de stejar si confectionat de atre rudele celui decedat. El este semnul originar,
anterior chiar crestinismului. Acelasi stall:, a fost mai tarziu increstat prin taieturi
in partite laterale, intr'o foarte vaga forma de cruce. Veacuri de-a-r5ndul, stalpul
a lost semnul comun, unic, si nelipsit dela capataiul tuturora...
3) Preot Nic. Deliu Diogti-Romanati.

www.dacoromanica.ro 47
De 50-60 ani incoace, o tot mai numeroasa parte dintre gospodari au cum-
parat din targ pi au introdus un al doilea semnCruceaadaugata alaturi de stalpul
originar, la pease saptamani, la jumatate de an sau chiar la un an, cu prilejul ofi-
cierii slujbelor prescrise de canoanele creptine, pentru decedat. Un al doilea
exemplar din aceeapi cruce se apeaza, in amintirea aceleapi persoane, Tanga fan-
tana. Crucea este o troita originala, specitica regiunii. Lucrata in lemn de stejar
in diferite sate de padure din nordul regiunii ca de ex. in satul Pietrip, unde lo-
cuitorii se pricep la asemenea lucrari pe cari le execute cu arta, crucea a coborit
apoi prin targuri spre pes pi s'a generalizat. Doua manifestari de arta plastica au
conlucrat pentru realizarea acestui obiect. In contururi schitate in sculpture pe
scandura din lemn de stejar pi in pete de coloare, arta populara reprezinta scene
pi imagini biblice sapate cu delta pi colorate, uneori prea vii, dar intotdeauna
exprimate cu farmecul specific al artei populare.
Crucea a venit sa se adauge stalpului originar, ca o podoaba pi o lucrare
de arta, menita sa satisfaca mai mult grija pi cultul aratat inaintapilor.
Deci un motiv estetic pi unul pur religios crucea find cel mai important
simbol al creptinismului au determinat aceasta introducere.
Cei fare putere", adica cei mai saraci dintre gospodari, o mica minori--
tate la Diopti nu mai pot face acest adaos, ramanand ca intregul oficiu sa-1
indeplineasci mai departe stalpul stramopilor.
Neamurile bogate au introdus ins5, in locul celor doua semne din lemn
pi cu deosebire pentru intelectualii decedaticrucea funerard din piatra de marmord,
sau au construit cavoul... Ei au ilustrat astfel patrunderea civilizatiei urbane care
vine sa inlocuiasca. elementele unei vechi traditii, ceea ce se va remarca pi pentru
alte aspecte ale vietii sociale din acest sat : pentru construirea locuintelor, in
care se amesteca in chip cu totul hibrid, 30 de genuri arhitectonice distincte, pen-
tru gateala interioarelor sau pentru portul oamenilor, pentru obiceiuri, pentru
graiu pi pentru toata mentalitatea satului.
Astfel dace am reprezenta grafic statistica structurii economice a gospoda-
riilor, cu upurinta am putea observe ca aceasta curbs repeta exact profilul grafi-
cului care pi-ar propune sa arate valoarea materials a acestor semne simbolice
din cimitir.
Cu alte cuvinte starea economics a gospodarilor, nivelul for cultural pi le-
gatura oamenilor cu oracul, se oglindesc in aceasta simpla reprezentare simbolica
a spiritualitatii crectine, exprimata in crucile din cimitir... Cateva obiecte materiale
ilustreaza astfel toata legatura indistructibila a diferitelor aspecte din vieata socials
sateasca, inlesnind observatorului cunoapterea rationale a acestei vieti.
Astfel legatura de ordin spiritual intre vieata omului si asezarea lui gospodci-
reascii are, in mentalitatea satului, o motivatie complexes si multiple infatipari. Nu
exists obiect intr'o gospodarie sateasca de care sa nu se lege o intreaga lume de
necesitati practice, rationale, ca pi de ganduri, idei, sentimente, credinte, care s5
determine existenta, locul, valoarea specials ei rolul sau precis in cadrul general
al gospodariei, al muncii pi in genere, al vietii omenecti care o alcatuepte.
Incercarea de a determina precis acest loc, de a cerceta toate raporturile
dintre fiecare obiect pi vieata omului care 1-a treat pi ale Carel nevoi le satisface,
adica de a explica toate imprejurarile din vieata individuals pi cea colectiva in
care obiectul apare cu o functiune precise, va lamuri, credem, o serie intreaga
dintre aspectele vietii sociale satepti. 0 asemenea cercetare, sub acest unghiu de
vedere, nu s'a facut Inca la noi, cu toate a ea este o tale sigura pentru desco-
perirea unor nebanuite aspecte ale vietii spirituale si cu deosebire pentru lamu-
rirea trisaturilor de complex unitar, caracteristice structurii vietii sociale Eatepti.
Adeseori chiar, fare perspective semnificatiei spirituale pe care obiectul poate
s'o alba, existenta lui ar ramane pentru noi cu desavarpire neinteleas5.
48
www.dacoromanica.ro
Dace sub grinda casei din Moiaeni (Satu-Mare) mama 17 oluri" din pamant
ars, elegant stilizate si frumos colorate, 9i nu 7, nu este o simpla intamplare. Este
evident a aceste obiecte au o intrebuintare rationala in nevoile gospodariei, ca
9i un rol deosebit in gateala interiorului, insa nu acestea sunt rolurile for cele
mai importante. Unul, 9i poate cel mai esential intre aceste roluri, ramane ascuns
cercetatorului care-9i margine9te informatiile la simpla imagine vizuala a celor ce
i se prezinta inaintea ochilor. In saptamana Paatilor numarul acestor oluri" este
egal cu numarul finilor gospodarului in casa caruia ne aflam 9i care le primeate,
in dar, dela aceatia, a treia zi de Paati.
Deci in acest interval de timp, simpla cifra statistics a olurilor" sau urcioa-
relor din grinda, este revelatorie pentru relatiile de naaie dintre gospodarii satului.
Numcircitoarea unor obiecte materiale este astfel un indiciu sigur pentru in(elegerea
anumitor relatii spirituale. Aceleaai oluri" apar apoi, in numar precis predeter-
minat, dup5 regulele stricte ale datinelor imemorabile, cu functiuni magico-
religioase definite, in ceremoniile dela na9tere, botez, nunta 9i inmormantare...
Numai sub aceasta perspective a semnificatiei spirituale, sumedenie de obiecte
materiale capita intelegere qi sens in gospodaria taraneasca. Numai aaa existenta
cununiilor de samziene pe acoperi9urile din Tara Oaaului", sau ramurilor de
spini in up grajdurilor din Tara Oltului", pot fi explicate prin functiunea magica,
proteguitoare, ce li se atribue. Pe aceea9i cale va putea fi cercetat ai explicat
rostul capatului de lumanare de 1 cm. lungime, invelit in frunza de menta 9i
pastrat cu sfintenie, dup5 inmormantare, in crapatura grinzii casei din Dragua
(Fagaraa). Capatul din straja", sau din lumina sufletului", pastreaza cu sine forta
magica prin care norocul la porci al decedatului ramane inlauntrul gospod5riei
sale, pentru ca descendentii adapostiti in aceeaai casa sa poata beneficia de el'
Gospodariile s5teati sunt pline de nenumarate asemenea ciudate exemple...
III. GOSPODARIA CA EXPRESIE A ClVILIZATIEI
TARANETI-(MOIENI)
Civilizatia sateasca se concretizeaza, 'nand forme materiale, intr'o gospodarie
Structura gospodariei, rezultand dintr'un strans raport de determinare reciproca
intre elementele cadrului cosmic ale mediului geografic pe de o parte ne-
voile ai fortele creatoare ale omului, pe de alts parte, cea mai sumara cercetare
a unei aaezari omeneati, ca atare, trebue s5 puns in lumina cele cloud fete ale
acestei realizari umane, adica infatiaarea sa fizica 9i cea spirituals cu imbinarea
for permanents.
a) Vom margini aceasta descriere la indicarea sumara a catorva aspecte
dintr'o singura aaezare omeneasca, luand ca exemplu gospodaria lui Moia V5s5i a
lui Ion Cobut din Moiaeni (jud. Satu Mare), adusa de not in Muzeul Statului
Romanesc, din ciudata tare de padure a baaului, una dintre cele mai inte-
resante unitati de vieata locals, care a pastrat in aceasta insula de aasesprezece
comune, inconjurate de dealuri impadurite, la marginile nordice ale romanismului,
trasaturile specifice si caracteristice ale caracterului nostru etnic, inchegat intr'o
structura de vieata socials regionala ramasa acolo nealterata, dincolo de toate
influentele exterioare, conatiente sau inconatiente.
b) Gospodaria aceasta, ca oricare aaezare omeneasca in genere, pastreaza in
structura 9i in forma sa, in impartirea curtii, in constructie, in dispozitia 9i gateala
interiorului, pe de o parte urmele determinante ale mediului geografic 9i ocupatiei
locuitorilor, pe de alts parte, dovada conceptiilor si obiceiurilor dup5 care vieata
acestor oameni se desfaaoara.
c) Este un exemplar dintr'un sat de tip intermediar intre tipul resfirat din
regiunea dealurilor 9i cel impraatiat din regiunea muntilor. Unele case sunt aae-

www.dacoromanica.ro 49
zate de-a lungul ulitelor stramte, altele imprastiate printre livezile de pomi, micile
loturi agricole sau fanetele intense, peste carari intortochiate, care duc la gospo-
daria situata in mijlocul proprietatii careia ii apartine, ca o unitate economics
aparte... Un sat cu multe carari §i fara drumuri...
d) Moisenii au luat nastere intr'o veche poiana de padure de stejar. Sub
acest raport intreaga gospodaria este un rar exemplar, un adevarat obiect de
muzeu. Patrunzi in ocolul patrat, inconjurat cu Bard de nuele impletite frumos,
in manunchiuri de cate trei care inchide, pe cele patru laturi, casa si acareturile, prin
deosebit de originala si masiva poarta oaseneasca. Un trunchiu de stejar, in dimen-
siuni extraordinare, sculptat, se roteste cu u§urinta, facanduli singur echilibru, in
jurul axului vertical, masiv, al stalpului. Vranita cu boc" se roteste, ca o parghie
orizontala, in jurul puricelui", putand fi pusa cu usurinta in miscare si de copii.
e) Casa (tarnat", camera", tincla", sobs ", sau camera de locuit), de peste
150 ani vechime, pe temelia inalta din piatra de mal" pieta naturals , este
in intregime construita din blani masive de stejar, increstate si incheiate la capete
in catei". Dimensiunile acestora sunt fara pereche. Toti peretii cuprind doar 25
bucati, variind in greutate dela 500 la 1000 kgr. La dreapta usii de intrare
intreg peretele este format numai din 2 bucati. Toata casa a lost cioplita cu to-
porul in trunchiuri de stejar secular. Acoperisul inalt, in panta repede, pe patru
fete inclinate, done' trapeze si doua triunghiuri egale, doua cate doua, acoperit cu
sindrila, dranita", de fag. Geamurile mici, lumina insuficienta.
Acelasi material, in aceleasi dimensiuni, aceeasi grija pentru durabilitatea
maxima, aceeasi trumoasa linie arhitectonica, aceeasi nevoie estetica manifestata
in taietura si sculpture pe lemn, revin la camera, la grajd, la cotetul de porci. In
toate se area indemanarea arhitectonica si gustul barbatesc pentru arta.
f) Pretutindeni impchistriturile"taieturile de proportii mare, dar frumoase,
la poarta, la usi, la ferestre, constituesc podoaba cu care sculpture populara
imbogateste gospodaria prin jocul de umbre si lumini al formelor sale geometrice.
Iata, spre exemplu, grajdul mic si intunecos, lipsit de ferestre si lumina, nepo-
trivit deci in deajuns, scopului pentru care a fost creat,adapost comod si igienic
animalelor din gospodarie, este nelipsit de aceasta podoaba. Frumusetea sculp-
turii usorilor sesilor" dela usa din 1863, este remarcabila.
Aproape nu exists obiect in gospodarie, dela furca, grebla, coada de saps,
pans la coarnele plugului si jugul boilor, dela salarita" si coada de lingura, la
cuiere, podisoare", crucea de pe mormant si cea din rascruce, care sfi nu poarte
urma vizibila a acestei manifestari de arta plastica. Sateanul gaseste intotdeauna
un colt si un prilej pentru ea...
g) In interior, pe jos, pamant. Camara rece si intunecoasa, depozit de all-
mente si unelte : tinda cu razboiul de tesut, sobs" sau camera de locuit , unde
bucatele se pregatesc pe tapsanul vatra 'eta si joasa din fate cuptorului,
situata in coltul peretelui despartitor, deasupra caruia se ridica un cos prismatic.
Stiolul" conduce fumul prin tincla catre podul deschis. El este sustinut pe un
prag din piatra de mal" piatra naturals sculptata , un unghiu drept format
dintr'o singura bucata masiva, ca doua piramide dreptunghiulare unite laolalta.
Pragul", sau gura cuptorului, este facut din trei piese de piatra naturals sculptata.
Casa este deci o mica deviatie dela tipul specific al casei vechi romfinesti,
care era compusa din doua inciperi, unde cuptorul a venit sa se adauge vetrei
libere, originare.
h) Bogatia deosebita a gatelei interioare o formeaza cele cateva obiecte
caracteristice de mobilier, tesaturile, icoanele, ceramica, toate intr'o atmosfera
specific5, absolut originala.
Lcidoial, in care se pastreaza imbracamintea si in care nap inchide cateva
secunde, imediat dupa ;ntoarcerea dela botez, pruncul nou nascut, introdus une-
50
www.dacoromanica.ro
on prin fereastra, supus unui rit al carui forta magica este menita sa-1 apere de
ciuma", adica de moarte.
Masa, in lemn de paltin masiv si Latta dintr'o singura bucata, croita dupa
dimensiunile qi orientarea speciala a casei respective, pe care gospodarii dorm §i
care, in ceremonia nuntii, satisface cinstea deosebita acordata personagiilor prin-
cipale, de all intovara0 veselia exuberanta a dansului cu ritmul loviturilor de
pinteni, dupa cadence ciocaniturilor muzicale, in lemnul sonor de paltin... Nun-
tavii principali danseaza roata", vechiul dans voinicesc local, pe laita...
i) In grinda qi pe cuierele" sculptate in tot lungul peretilor din fat5, printre
stergurile" colorate, tatgerile", olurile" si chichineaute" in lut smaltuit, in forme,
desemne si colori care dovedesc un sim; artistic deosebit, constituesc laolaha unul
dintre principalele obiecte ale gatelei interioare. Pe langa utilizarea practica si
rolul for estetic, ele au functiuni speciale magico-religioase, in diferite momente
din view satenilor. In cuiere patru Hide se intoarna in patru cornuri ale casei
cu fata catre perete" pentru ca prin lona magica declan§ata sa indeparte boala
de catre" gospodarii in suferinta. Olurile" se dau in dar la navere, la botez, la
nunta sau se trec peste copcir§eu." la inmormantare. Ele se duc de fini (cu colaci),
in dar, naqilor, a doua qi a treia zi de Paqti, cand poi descoperi cati fini are un
gospodar, dupa numarul olurilor" sau urcioarelor atarnate in grinda sa. Acestea
iti dau putinta sa descoperi relatiiie de na0e, adica inrudiri spirituale, pe calea
statisticei urcioarelor...
j) Costumul original §i pitoresc, in intregime lucrat de gospodina din canepa,
bumbac qi lana,-identic in elementele componente dela copii pans la batrani,
prezinta diferente in complicatia si coloritul motivelor. Pe fondul alb, motivele
in colori sobre la bitrani, unde predomina cele inchise si negrul, viu colorate in
rop, galben, albastru, la tineri.
La barbati, vara gaci" (pantaloni) de canepa, foarte largi, ca poalele femeilor,
fustanele, cu roituri" Si ,,ciucuri" impletiti cu ig/ita", curea lata dantelata, cu inflorituri,
cama0 scurta cu maneca larga, inchisa la gat cu nur colorat, cosalci", bogata la
umar; clop" (palarie), opinci sau ciobote ferecate cu tinte si pinteni din arama,
straife. Tama, gubci" scurta de ILIA miloasa pe umeri, cioareci" stramti, cu§mii" ro-
tunda cu fundul lat peste parul retezat la spate... Oameni din Tara Scamarilor"...
La femei zaghii" largi si cam4i inbraduite" la umeri si la gat cu cosalei"
in Famniqori", in colori vii. Guba," mitoasa, alba la tinere, neagra la batrane, la gat
sgarda." 9i foctra" lata din margele marunte, in colorile curcubeului...
In acelea0 elemente componente, cu o croiala si un stil propriu, identic
pentru toata regiunea, costumul prezinta si multe diferentieri in piesele alcatui-
toare, in culori §i motive, dupa sate, dupa starea economics si matrimoniala a
gospodarilor, dupa varsta, sex, imprejurarile sociale §i starea sufleteasca personals
in care se poarta.
Ceisatoria, reuniunile de veselie (hora, nunta, cumetria), seirbeitoarea, ziva de
lucru, doliul, rugaciunea, postul, etc., sunt indicate prin uariatiile costumului can
respects anumite canoane traditionale intr'un limbj original, indeplind astfel o deo-
sebit de importantei §i complexes func(iune socialci, sPiritualcsi §i moralci.
It) In costum §i tesaturile interiorului se arata ingeniozitatea si gustul estetic
femeesc. Cele 12 lepedeauci" sau cearceafuri in canepa, cu perti" de bumbac,
frumos colorate, care impodobesc ruda", acoperind in intregime peretele din
fundul casei, cele 10 Serguri" man si 20 mici din canepa si bumbac, cu bogate
cusaturi in care ropil aprins ca firea oaOneasca predomina, amestecandu-se
armonic cu ropl si albastrul potolit al numeroaselor icoane zugravite pe sticla,
dau o atmosfera de interior bogat §i cald primitor... Tesaturile constituesc zestrea
de nunta a fetei sau darurile de inmormantare ale gospodarilor. Stergurile" se
leaga in coarnele boilor la procesiune vi de toarta olurilor" pe copcir§eu" (sicriu)-

www.dacoromanica.ro 51
1,) ,Straita" este obiectul mandriei oasenesti barbatesti. Tinerilor, ea le vor-
beste to graiul dragostei. Dupe mici chlerente in detaliile de forme sau colori,
ea poate servi drept indicatiune reteritoare la satul, varsta, starea socials ei eco-
nomica a celui care-o poarta si la identificarea individuals a proprietarului. Din
cele peste 100.000 exemplare, din toata regiunea, nu exists dou5 modele identice,
cu toate ca lucrate cu aceeasi tehnica ei materiale asemanatoare.
Mcisoaia pd§tii" la inviere si desaga", noua in fiecare an la Scimbra oilor"
ritul care se desfasoard in camp, intr'un cadru sarbatoresc deosebit de viu
sunt prilejuri de stimulare deosebita intre gospodine, care pun toata ravna sa se
intreaca in arta cusaturilor, ca bogatie de material Si colori, cat si ca inventivitate
de motive. Aceste sarbatori mari, dela care nimeni nu lipseste, sunt prilej de
expozitie pentru intreg satul. Atunci opinia publica are o singura preocupare :
sa descopere care au Post mai frumos lucrate. Se manifests, mai ales in ultima
vreme, o preocupare extraordinary pentru utilizarea colorilor, combinate in unele
exemplare, cu o desavastita armonie.
m) Conceptia magica despre vieata se regaseve in obiectele care deservesc
aceasta conceptie. Printre ghemele de land ei canepa, osanza ei piciorul de porc
afumate, atarna in podele, cununa de samziene, cojile de oua imPchistrite", ra-
mura de in si busuioc, bucata de pasca... fiecare adunate inteo atmosfera magica
ei religioas5, avand de indeplinit functiuni precise in tehnica actiunilor care fac
apel atat la proprietatile fizico-chimice ale acestor elemente, cat si la fortele fiin-
telor spirituale, mitice sau divine, adeseori st5pane pe soarta omului.,, Lemnul
intors" de exemplu, un fenomen anormal ei rar in lumea vegetala, adica lemnul
in care o ramura se reintoarce peste 10-20 cm. ca o toarta naturals, in trunchiul
din care a pornit pastrat cu grije, ca pe un obiect extrem de pretios, este uti-
lizat la muls oile, caprele, vacile, al caror lapte a fost luat de strigoaie, cu sigu-
ranta ca se provoaca redobandirea lui.
n) SDiritul crestin este pus in evidenta prin marea bogatie de icoane fes-
tite" pe sticla care impodobesc interiorul si prin repetarea sustinut5 a semnului
simbolic al crucii. Crucea vegheaza la rascruce, asupra acoperisurilor, pe case,
camara, grajd, etc. 0 asupra tuturor intrarilor, dela usa casei si grajdului, pan5 la
gura ci pragul cuptorului. Pretutindeni pe lemnul lingurarului, smaltul talgerilor
gi olurilor, formele tesaturilor, etc. semnul crucii este prezent, ffind destinat s5
impiedice apropierea duhurilor necurate. Crucea e sabia satanei, taie pe satan
a carcand"... (orisicand).
o) Oricare dintre aspectele ei le-am lua in considerare: arhitectura, material
de constructie, aranjament interior, costum, motive de cusaturi, sculptur5 pe lemn,
etc., in aceast5 gospodarie, toate vadesc o reciproc5 corespondenta si o nazuinta
centripeta catre o structure specifica, unitary ci originals. Masivitatea §i impuna-
toarele dimensiuni ale blanurilor din perete, spintecate cu toporul in trunchiurile
stejarilor de peste 300 ani vechime, isi au corespondentul in croiala larg5 a co-
stumului, de o foarte ingenioasa el elegant5 simplicitate, in sculptura primitiv5, in
cusatura Brea si colorile vii ale teskurilor... Tehnica si arta de o structure ci o
frumusete primary, dar perfect conturat5, ca gi firea acestei populatii... Ciudata
muzica primitive oaseneasc5, pe o singur5 gam5, cu ttipurituri" gi chiuituri"
uneori stridente, sty in perfectO armonie cu mediul sau natural, in aceast5 origi-
nal5 asezare omeneasca...
IV. COSPODARIA IN VIEATA PSIHICA SATEASCA
a) Gospod5ria ca asezare omeneasca si ca expresie a eforturilor de munca
pe care vieata omului o depune intr'un anumit mediu natural este, la randul sau,
solidara cu aceast5 vieata, participand la toate bucuriile ca ci la toate lipsurile sau

52 www.dacoromanica.ro
durerile oamenilor cari se adapostesc in ea. Soarta omului este in multiple chi-
puri legata de ad5postul sub care a vazut lumina zilei. Parintii sal au grija s5-i
insemneze intotdeauna nasterea acolo printr'un semn oarecare.
Rini cand f& femeia on cocon (copil), atunci pune un cui de potcoava,
c'un ciul rosu... La tot coconu bate un cuiu, la mijlocu' pragului, unde at/al cu
1iCi01-11' !" 4)
Momentul nasterii este astfel insemnat in pragul casei care ramane sa mar-
turiseasca mereu cate fiinte au aparut sub acelasi acoperi$.
Existenta acelorasi fiinte este apoi asigurat5 prin rituri magice menite sa aso-
cieze si protectiunea locuintei asupra noilor nascuti. Timp de 6 s5pt5mani femeia
poart5 la iie trei boabe de tamaie, trei de piper si trei de sare, pentru ca dup5
trecerea la biserica, s5 le ingroape sub pragul casei:
Uite aicea su'podine, faci o tar de gaura cu varfu' cutatului si cand le
scoti de icea si le'ngropchi la pragu' usii, apoi atuncea zici: Cara of mai scoate
eu boantle de aici, atunci samii Pchierd teita!" 5)
Ingropate astfel sub prag, aceste elemente magice, menite sa asigure hrana
noului nascut, isi exercita mereu forta misterioasa de indep5rtarea puterilor mi-
tice, care ar putea seca izvorul laptelui cu care mama isi poate creste pruncul.
Fara aceste precautiuni, existenta lui ar fi primejduita. Aceasta existents ramane
vesnic dependenta de fortele magice si religioase protegiuitoare, fiind permanent
legata de casa sub pragul careia se adapostesc o parte dintre elementele menite
sa indep5rteze fortele raufacatoare.
b) Cand locuinta este cladit5 cu munca si puterea bratelor gospodarului,
constituind, in genere, fapta constructive cea mai de seams din existenta sa,
pretuirea acestei fapte este pentru el, o manifestare norma15.In genere, ca oameni,
suntern puternic legati sufleteste de rezultatele propriilor noastre infaptuiri.
Pentru sa'tean ins& casa, gostoodciria §ti pamcintul se confunda cu intreg sensul
existentei sale. Cand a contribuit la injghiebarea gospodiriei sale cu pretul unor
eforturi si privatiuni -considerabile, a legat de ea amintirea tuturor necazurilor
peste care a trecut. Aceasta ramane pentru el insusi si pentru alti, ca singura
dovada concrete a umilei sale vrednicii si a propiilor sale forte creiatoare.
Pentru ca vieata sa -i fie ferita de necazuri intr'o nou5 locuinta, la vointa si
puterile personale de inf5ptuire, omul asociaza intotdeauna forte supranaturale.
Cand isi croieste si cl5deste acest ad5post el s5varseste o intreag5 serie de rituri
si ceremonii prin care invoca puteri spirituale destinate sa -i fereasca locuinta de
apropierea duhurilor rauf5c5toare, de saracie si de neintelegeri, intrucat chiar
firea si manifestarile omului sunt, in mentalitatea sa, sub imperiul vointelor aces-
tora. In acest stop el pune:
Argint, tamaie $i sare... in toate patru cornuri ale Gios la Pediment,
cand se'ncePe a se zidi se pune intro ulcica.. Cum nu se poate lega de argint, asa
s5 nu se lege saracia de casa, tot asa cum fuge dracu de tamaie tot asa sa fug5
saracia deli case, cum indulceste sarea mancarea, asa sa indulceasca Dumnezeu,
vieata. Cat ii de curat auru', atata de curate s5-i fie locuinta... Spune rugaciunile si
face cci.te trei metteinii la fiecare ulcica f".,. a)
$tiind aceste elemente zidite in cele patru colturi sub temelia casei sale,
omul can5t5 linistea si siguranta necesara vietii zilnice. Conformandu-se intru
totul regulelor lasate lui mostenire din str5mosi, el se considers pus la adapost
si ferit de multe necazuri. Asupra lui veghieaza puteri mitice si divinitatea insaqi,
pun5nd in siguranta existenta sa.
4) Zaharia Griguta, 47 ani Cuhea-Maramurets
5) Rafira Fogorot; (Hira Cutii Tucului), DraguqFag5raq.
6) Buf tea Dumitru Cuhea-Maramurea.

53
www.dacoromanica.ro
c) Cu deosebire in 'vie* morals din sat gasim impletindu-se laolaltd soarta
omului §i existenta gospodariei sale. In manifestarile vietii morple, in diferite chi-
purl, omul apare mai adanc legat de aceasta gospodarie. In general bucuriile si
necazurile ii sunt infatisate de elementele gospod5riei care progreseaz5 si pros-
pereaza prin harniciea si forts lui creatoare, sau suffir efectele deficientelor sale
morale.
Daces vreo neplacere deosebit5 se abate asupra lui, izvorita din r5utatea
oamenilor, data lipsa morals a unui semen ii cauzeaz5 o paguba importanta, dac5
un r5ufackor oarecare furs ceva din avutul sau, omul simte ca tovar5s la neca-
zurile sale si la gesturile menite sa identifice f5ptuitorul, intreaga sa gospod5rie
obiecte materiale ca si vietuitoare toate fiind, prin vointa sa, mobilizate intr'un
singur scop:
0Apoi cand ii furs dela casa, apoi atunci se desbraca §i nu §tiu ce fa! Un
bou, un cal, ori bani, on oi, on Pune foc.. on dacci lard Atunci agiund 9 Marti, cu
pchelea goals si despletita femeia cea mai beitrand acolo duPes cuPtoriu ,si pa
dranite uscate dips coPerisu' castii, Nu manta, nu U, nu vorbe0e cu nime!
$i gdinile le bags toate in cuPtoriu s'agiune ai ele. vitele in grajd, marhdile,
inca agiund 9 Marti... Incuie tot, nu lass pe nime, nici la fantcinti nu lass sa ieie
aPd nici pe vecini, ca sa nu vino sa ieie nimeni niciun fel dela casd, c'apoi nu-i in
same, nu-i bund, feicatura aceea. De Luni sara le 'nchide pe marhale (vitele) ai
gdinile ai POTCii. Ii inchide si nu le des nici apes, nici mtincare, nici copiilor. Numai
la copiii mici le dau vecinii de mancare. Spune inainte: ,,ia mani la not acas5
nu se manca! Tu sa dai la copilu' nost' ceva de mancare!.. Toate cele le rastoarna
cu gum in gios si cdmesile le intoarce Pe dos, tate hainele !... $i clopotu' i/ trage la
menu' noPtii omu pagubas, numai de trei ori, intr'o doaga. Tare, s'aude in tot satu'.
Nu tie nime' cine l-o tras!".
.,Apoi la 9 Marti, on it despagube, ori moare omu' care o furat! Ii d5 prin
cineva (lucrul furat). Tara daci-i cal on marh5, o napoast5. Apoi daca nu da
pand.'n 9 zale, se'nbolndveste si moare, gates !... Tot moartea dint'aceea i-o stat"...7)
Cu alte cuvinte om ai vietate, caul si obiecte materials, vietuitoare §i lucruri
neinsufletite, toate intr'o deseivcirsitid toucirdsie si ciudatii sau chiar stranie insufletire
magica, sunt determinate de om sa contribue la aceea§i nazuintd.
Solidarizarea intregei gospodarii la savarsirea aceluiasi act magic destinat s5
readuc5 acolo obiectul sau fiinta r5pit5, silnica participare a tuturor vietuitoarelor
la indelungatul post negru pe care omul si-1 impune siesi, ca si tuturor fiintelor
din 15untrul gospod5riei sale, ingradirea riguroasa a tuturor putintelor si excluderea
atenta a tuturor motivelor, care ar fi cauzat sau inlesnit o indepartale, chiar tem-
porary si provizorie, a celui mai neinsemnat obiect din aceasta gospod5rie, toate
aceste manifestari procures cel mai straniu exemplu si ilustreaz5 in chip impre-
sionant, pan5 'uncle poate s5 mearg5, pe unele planuri de mentalitate sateasc5,
leg5tura intre om si propria lui asezare gospod5reasc5.
d) In cadrul mentalit5tii magice si religioase, faptele morale au consecinte
imediate asupra gospod5riei. In aceasta intelegere gresalele si pacatele indeosebi,
au, pentru aceasta, consecinte nefaste. Pe gospodarie apasa toate pacatele, din ge-
neratie in generatie, pans ce pustiirea si. buruienele ndpeidesc batatura si pragul casei
Cine va putea descrie emotia profwv15, mistico-religioask pe care sgteanul
o resimte cand trece prin fata gospodariei pustiit5 din cauza nevredniciei si a
p5catului ?!
C5 nu-i vorba c5 s'atuncea-i destul de trist cand ii heiu pustiu, cand
creste urzica in pragu' casii! Sa zic di-o pada' dintr'un card de frati si la urma s5

7) Nepotoaie Cuhea-Maramuree

54
www.dacoromanica.ro
se vada heiu pustiu! Mie la inima mea, fereste ma Doamne, sa nu vaz asa, da
nu mi-ar hi hazna!
M5, dintr'un card de frati Tote ca pe curtea asta nu s'o ales nimica, de
rams porcii 1 Cum o fost la Aureliu, din jos de not !"...9)
Romcine pacatu mice a pe curie, Pe copiii lui ! Se trage dela peirinfi peicat
vechiu ! Cade Pe at de pe curte !" 9)
Neamul intreg, cu deosebire prin descendentii ramasi in gospodaria strabuna,
este astfel condamnat sa dea socoteala, in eternitate, de faptele necugetate ale
inaintasilor fiind primejduit si amenintat el insusi cu totals disparitie.
Vrednicia morals si pietatea unui rnembru oarecare dintre urmasi, pot con-
stitui un prilej de mantuire si salvare personala individuals, dar nu reusesc s5
ridice niciodata apasarea greutatii pacatului care famine ca o vesnica amenintare
asupra gospodariei respective, subminand fara incetare view celor ce se ada-
postesc in ea.
Acolo nici munca nu da roade : To'muncesti in zadar si n'agonisesti!"
Acolo boala, vitiile si saracia imparatesc pana la distrugerea neamului angajat in-
treg in aceasta inlantuire ereditara a pacatelor... 0 carare spre mantuire ramane
totusi :
Dumnezeu pe ala-1 scapa, daca se roaga si cinsteste pe Dumnezeu si pe
oameni... Pe ala-1 scapa, 'Ana ce vine altu' de savarseste pacatu' la toti"! 10)
Este dar o fatalitate inexorabila, prestabilita prin legea morals diving, ca
cineva sa ispaseasca cu prisosinta, prin necazurile si suferintele sale din aceasta
lume, orice gresala savarsita de inaintasii sal.
e) Aceasta puternica legatura psihica se vadeste mai cu deosebire in ultimele
clipe ale vietii omului, in chip deosebit influentate de dorul de casa si de gos-
podaria proprie.
Eu nici nu pociu muri pana nu ma duce acasa !
Uite o murit dupa ce-o venit la casa ei. 0 murit minteni.
Apoi ea a dorit sa vie ca uite ce draga de casa... la hodina ei, unde-o
ostenit, sa moaral... Zice : Staff sa vad sura I" 19
Astfel vieata zilnica, munca sub toate aspectele, si chiar ultimele clipe ale
vietii omului, sunt determinate de aceasta stransa si indestructibila legatura.
In aceste momente si la aceasta revedere de ultima clips, toata gospodaria,
ca o fiintei insufletitei s1 constienta., isi vadeste participarea efectiva la vieata omului
printr'o serie intreaga de manifestari concludente...
Bocetele invoaca aceasta impartasire in durere, ca pe o datorie normala si
elementary a obiectelor neinsufletite :
Da pleingi casa, da Plangi mass Da plangeti si cheotori
Ca si mama ca va. lasd, V'o facut cu asudori;
Si flanged qi voi Peirefi Rama casa si odor
12)
Ca de mama reimaneti"... De-a me' maicei hi -va dor !...
Gaspodaria se arata astfel asemeniunei fiinte vii cu manifestari de solicitu-
dine feta de om. Ea vine spre el sad imbratiseze nu numai intr'un cadru material
in care traesc munca, amintirea si spiritul permanent al stramosilor, dar si intr'un
ansamblu complex si tainic de sentimente, emotii si norme morale traditionale.
8) Dumitru Sofonea DragusFfiggras.
9) Dumitru Jurcovan DragusFagaras.
10) Dumitru Sofonea Dr5gusFAgAras.
11) Despre Maria GAbrean DrfigusFagSras. (In preziva mortiia cerut sA fie adusg dela
fiica ei, din acelasi sat, in gospocifiria proprie).
12) Mois FloreaMoiseni SatuMare.

55
www.dacoromanica.ro
Gospodaria si view omeneasca taraneasca sunt doua existence inlauntuite
laolalta intr'o legatura cu fire multiple si cu influence reciproce, permanente. Opera
mainilor inaintasilor sai si a propriei sale ravne, gospodaria este la randul sau
cadrul material si moral totdeodata, care indrumeaza intr'un anumit sens, nu
numai munca, ci intreaga vieata a fiecalui gnspodar.
Impletindu-si astfef existenca in aceasta influence permanents, omul si asezarea
sa gospodareasca, apar, in aceasta ipostaza, intr'o puternica legatura sufleteasca, iz-
vorita din sentimente de iubire si solidaritate reciproca. In afara acestui cadru si
dincolo de aceasta inlancuire inlauntrul unei asezari traditionale, view omului
rcimane lipsita de rost si de inceles. Inlauntrul gospodariei ea se intregeste in ca-
drul unei munci ale carei norme sunt predeterminate de insusirile naturale ale
mediului in care s'a nascut, de gradul perfectiunii tehnice a uneltelor pe care le-a
mostenit, le-a nascocit sau le-a adoptat, de puterea fizica de care dispune si de
nazuintele sufletesti si conceptiile care indrumeaza toata existenta sa. Peimeintul,
unelta, puterea Azica, manifestdrile spirituale si sterile psihice omene§ti, se inlantuie
aci intr'un tot indestructibil, care singur este deitator de seams pentru organizarea in-
treagei a acestei vie i.

V. INSUSIRILE GENERALE ALE CIVILIZATIEI TARANESTI


Procesul creeatiunii originale si al transmiterii directe si continui a tuturor
elementelor civilizatiei satesti autohtone dela o generacie la alta, determine prin
el insusi trasiturile caracteristice generale ale acestei civilizatii, adica varietatea
infinitei a formelor sale, unitatea generals bine definite,: a structurii sale si necontenita
sa prefacere si perfectionare technics si esteticei, toate aceste insusiri decurg5nd in
chip natural din faptul elementar ca aceasta civilizatie este in intregime object
de obiect si sub toate aspecteleprodusul puterii inventive si al muncii manuale
satesti.
In continua framantare si prefacere, civilizatie sateasca, ca si vieata spirituals
de almintrelea, este expresia unei lente dar neobosite nazuince creatoare, de im-
bogatire si diferentiere. La eonditionarile mediului cosmic si vieata istorica locala
se adaoga diferentierile spirituale si morale, expliand uimitoarea varietate de
forme noua, unele impunatoare, altele mai fine, unele aspre, altele elegant stilizate.
Trecand din gospodarie in gospodarie, din sat in sat si din regiune in regiune,
cercetatorul va urmari asemanari si deosebiri care vor constitui laolalta imaginea
generala a bogatei civilizacii taranesti de pretutindeni.
a) Se vor remarca mai intai obiectele si aspectele caracteristice, specifice
fiecarei gospodarii ca tip unic repre2entativ pentru view socials locala si regionals,
adica acele elemente care, deli constituesc structura individuals si absolut origi-
nals a fiecarei gospodarii satesti, pastreaza totusi liniile structurii unitare a ci-
vilizatiei regionale.
Unele gospodarii sunt expresia vietii pastorale cu obiectele si ,uneltele ca-
racteristice (Traisteni-Prahova), altele graesc despre vieata pur agricola (Rusetu-
Braila), pe c5nd in cele din balta afl5m obiectele de -pescuit (Pecineaga-Caliacra).
Nimic nu pune mai mutt in evidenta influentele diferentiale ale medului natural
decat materialul utilizat in construirea acestor gospodarii. Lemnul masiv in regiu-
nile de padure, chirpicii din pamant in regiunile de campie, stuful si papura pe
malul apelor sau in balta Dunarii. Linia arhitehtonica este determinate de mate-
rialul pe care omul it are la indemana. Dela dimensiunile impunatoare, in forme
geometrice perfecte, ale casei spatioase din Sant-Nasaud o asezare care inles-
neste respiratia libera si odihneste, intr'un spatiu larg, omul inalt si voinic din
granite, pe masura bradului folosit in constructii, la cochetaria eleganta a culei"
56
www.dacoromanica.ro
de stejar din Curtisoara-Gorj, in care se adaposteste gorjanul scund si vioiu, lem-
nul permite mesterului sateen, exprimarea gustului sau estetic in croiala arhitec-
tonica precum si in podoaba sculpturii... Pe chirpicii din lut sau pe mortarul zi-
dului, se imprima formele in relief sau colorile in alb, albastru si rosu, in care
sateanul isi exprima gustul pentru ornamentatia in reliefuri si decoratia in culori,
adeseori cu motive inspirate de flora si fauna locals.
Dace cineva urmareste inventivitatea tehnica in nascocirea incuietorilor din
lemn de exemplu (Moiseni,Salcuia,Nerej), sau compare constructia vetrelor, cup-
toarelor, cosurilor, dispozitia focului si drumul fumului dela o case la alta in re-
giuni diferite (Sant, Rusetu, Gorban) constatate" aceeasi accentuate polimorfie care
se adanceste Inca in gateala si dispozitia interioarelor (Dragus, Goicea Mare,
Stoicani) sau in croiala, motivele si coloritul costumelor.
Cats distanta este de pilda dela guba" mitoasa si scurta prinsa cu snur pe
spatele osanului din Moiseni, a carei croiala este de o simplitate si eleganta ui-
mitoare la tundra" alba, cu dine, a motului din Salciva, sau la sarica Oltea-
nului" din Tara Fagarasului", dela cusatura Brea, care constitue cosala" camasii
femeiesti din Moiseni, la bogatia luxoasa a cusaturilor din fire de our si la finetea
maiestrita a motivelor opregelor" din Sarbova Banatului! Pentru a intui aceasta
infinita diferenta dela un sat la altul, care rezulta din unicitatea absolute a fiecarui
obiect, si se compare de exemplu cantarul taiat grosolan in lemn la Moiseni, cu
eleganta liniei si precizia celui din Sant, sau se' se puns alaturea cupa si solnita
pentru sarea de bucatarie, scupltata cu atata arta in lemnul si scoarta de paltin
la Fundul Moldovei, fats de curcubata" scobita la Pecineaga si aservita aceluiasi
scop. Aceeasi diferenta sub raport estetic. Ici frumusetea primary, nestilizata, bru-
tala taietura de secure in lemnul de stejar masiv (poarta, tarnatul, fereastra din
Moiseni), dincolo broderia fins, incrustatura cizelata cu varful briceagulu;, de o
eleganta extrema, pe furca de tors din Tilisca-Sibiului. Aceasta diferentiere merge
adancindu-se dela o gospodarie la alta inlauntrul aceluiasi sat, dela un sat la altul
in cuprinsul aceleasi regiuni si dela o regiune la alta pe intinderea tarii intregi,
constituind infinita polimorfie a tuturor obiectelor materiale, rezultand din unici-
tatea for absolute, care exclude identitatea infatisarii mai multor exemplare, asi-
gurand tocmai prin aceasta mare varietate, originalitatea civilizatiei taranesti.
Acestor diferente din lumea formelor materiale, le corespund diferente spirituale
si morale tot atilt de apreciabile.
b) Cu toate acaste variatiuni si deosebiri provocate de cauze cosmice, istorico-
sociale si psihice diferite, toate elementele se topesc intr'o structure' unitary din
care se poate desprinde un alt caracter esential al intregii noastre civilizatii tára-
nesti, ale c'drei prefaceri neincetate pastreaza, cea mai inchegatei unitate stilisticd.
D3la un colt de tars la altul descoperi obiecte cu utilizare identica, cu in-
fatisare generals asemanatoare si adeseori cu aceeasi denumire, elemente comune
care revin dela o gospodarie la alta, ca insusiri reprezentative pentru o intreaga
si originals civilizatie sateasca.
Portile din Gorjul Olteniei si cele din Ferestii si Vadul Maramuresului, par
facute de o singura si aceeasi mans. Aceeasi croiala masiva in stejar, aceleasi pro-
portii, aceeasi imbinare echilibrata a stalpilor, tot aceleasi motive sculpturale
Vara se' mearga cu toate acestea la identitatea absolute.
Tot asa aceeasi cheie de lemn la Salciva si la Pecineaga, aceeasi cerga de
Jana in Caliacra ca si in Maramures, aceeasi ciucuri legati in romburi cu arniciu
colorat la Aservetele din Chiojdul Buzaului si Caluiapa-Neamt, identici cu drontii
stergurilor" din Moiseni. Acelasi busuioc sub grinda casei din Moiseni sau cea
din Borlova, cu rol identic
Pretutindeni obiecte cu intrebuintare magico-religioasa printre cele de intre-
buintare pur rationale. La Stoicani lopata de paine si matura de dupe use, sunt
57
www.dacoromanica.ro
aruncate din prag afara ca sa formeze in cadere, o cruce, menita sa potoleasca
vijelia la vremuri de primejdie. Omul savarseste acelasi act in Maramures :
Stalpari de salca Inca se pune in crucis cu lopata si cociorba... Ca sa
stee ploaia scoate, cociorba si lopata si la tocme in crucis... Doamne, raschira
Doamne, sogrinda si greutatea pe munti pustii pa unde nu se face roads "! 18)
Acelasi simt arhitehtonic, aceeasi ingeniozitate tehnica, acelasi spirit crestin,
al carui simbol crucea apare ptetutindeni. Pe smaltul talgerilor, pe covoare,
pe podisor (dulapior) sau in varful casei din Jeud, Maramures; pe papusele" din
cas, ofrande pentru biserica, in care s'au imprimat motive de sculpture religioasa
cu imagini biblice, la Traisteni in Prahova, pe cuierul metalic terminat in intreita
cruce, amintind Sfanta Treime, la Pecineaga. Pretutindeni, conceptia $i evlavia
cresting au imprimat pecetea for in toata infatisarea fizica a acestei civilizatii...
In general deci civilizafia noastrez seiteascei se caracterizeazei printr'o structure/
cu totul unitary $i precis conturata, care rezulta dintr'o infinite/ varietate de obiecte
indiuiduale deosebite, alcatuind cu toate acestea laolaltei, o accentuate/ unitate in va-
rietate. Aceste obiecte constituesc rezultatul muncii $i priceperii elementare tehnice
a satenilor, al spiritului for inventiv si al simtului artistic popular traditional, ilus-
trand totdeodata numeroase aspecte ale spiritualitatii tarane§ti.
c) Elementele componente ale civilizatiei taranesti sa trec ca mostenire, dela
o generatie la alta. Prin aceasta trecere civilizatia sateasca implica o permanents
colaborare din generatie in generatie, inlesnind desvoltarea unora dintre trasatu-
rile fundamentale ale spiritului popular si cu deosebire o transanta atitudine con-
seruatoare imbinata, totdeodata, cu o deosebitci pretuire a spiritului inventiv si a
dibaciei manua/e, ca puteri prin care seitenii izbutesc set perfectioneze sau se/ dePti-
pasca aceea ce au dobcindit din trecut. Aceste cloud atitudini sunt, in sufletul lor,
armonios echilibrate. Stricta respectare a datinelor si oranduirilor stramosesti este
o conditie inexorabila pentru normala desfasurare a vietii satesti. Cel ce s'ar abate
dela normele prestabilite risca o turburare daunatoare in aceasta desfasurare in
ritm si ciclu inchis. Tot asemenea obiectele materiale, incadrate organic in aceasta
vieata, intregesc si intaresc legatura poporului cu generatiile anterioare. Obiectul
faurit de gospodar sau de inaintasii sal, pastreaza cu sine o intreaga lume de
amintiri si intelesuri peste care nu se poate trece cu usurinta. Adeseori colectio-
narul intampin5 greutati insurmontabile.
Spiritul conservator se arata deopotriva de activ si de puternic pe plan
spiritual ca si in domeniul civilizatiei materiale.
Asa ni-i legea, asa ni cunoastem din batrani. Eu ci cunosc din parintii
mei, s5 stee acolo, pan' ce-oi muri! Nu le duca nimeni de cats olalta!" 14)
Cand organe administrative sau masuri de stat impun lucrari cari ating
aceasta atitudine conservatoare, durerea cuprinde sufletele oamenilor :
Eu astept ca sa mor aicea, tot in casa la mine!
Ies ,pans colo si parca ma prinde jalea sa ma scoata din casa pe care am
muncit-o eu!",
Pentru a inlesni aceasta deslegare, nici ofertele si tentatiile cu una mai buna,
nu suet eficace :
Tot nu mgni-i indemana ! ".
Intentia celor cari yin sa turbure ritmul natural si normal al vietii sociale
locale, in ciuda lucrului inceput deja si impotriva tuturor aparentelor, nu are,
dupe localnici, sanse sa fie dusa la capat si, in orice caz, gospodarii prezenti nu
vor putea ajunge inteo asemenea dureroasa imprejurare :

13) Zaharia Grigutg 47 ani,


Mama Grigore Nacu 38 ani. Cuhea-Maramureg.
14) Moiq Ion 70 ani Moieeni, Satu Mare.

58
www.dacoromanica.ro
N'ajungem not 'Jana atunci, c'avem multi ani dupa cap !...
Cand o hi v'odata, cine stie ce boald ne-o pall !?...15)
0 Lorca' supra - naturals chiar, ar putea interveni sa le inlature nesansa de a
trai asemenea momente de intristare.
d) Dup5 cum calit5tile de omenie si vrednicie, de bunatate si moralitate
ireprosabila sunt apreciate in chip deosebit in vieata satelor, tot asemenea, in
aceasta muncd medesta de creeatiune continua cu toate ca manifestata sub
valul anonimatului cel care reuseste sa se remarce printr'o mai ingeninasa in-
ventiune spiritual5 sau o mai accentuate abilitate si indemanare manuals, este
in sat obiectul unei consideratiuni deosebite.
Perfectiunea caracterului moral ca si forta creeatoare in munca si arts, fac ca
s5 nasca in mentalitatea satului ideea indreptatirii unei vieti fare sfarsit de care
ar trebui sa se bucure oamenii inzestrati cu asemenea calitati:
Ricatu-i sa Putrezesti Lasa-ti mcinurile-acasa
Dupa cat de biota esti"... Ca -i Nutt sa putrezeascd."... 16)

Cu alte cuvinte Carla si bunatatea caracterului uman ca si harnicia si inde-


manarea sa manual:a, calitati din care izvorasc faptele creatoare in vieata socials
in genere, apreciate in esenta for intrinseca, sunt considerate ca singurele insu-
siri care justifica temeiul existentei umane si indrept5tesc sensul nazuintelor sale
catre eternitate. 0 asemenea idee si o atare consideratie si manifestare, maresc
Inca durerea despartirii din urma, punfind in evidenta totdeodata adanca pretuire
a acestor alese si rare insusiri omenesti. In asemenea manifestari satul se arata
a fi constient de functmnile creatoare pe care le indeplineste.
e) In toate manifestarile civilizatiei taranesti, nevoia de infrumusetare ramane
ca o preocupare constants... In serviciul imediat si direct al vietii din care r5-
sare, aceasta civilizatie dovedeste un continuu efort de a imbina utilul cu fru-
mosul intr'o armonie deplina, printr'o repetata si sustinuta nazuintd de arta...
Arta este aci o functiune direct& a viefii.
in general fiecare obiect pastreazdcel putin intr'un mic detaliu de forma
sau coloare urma nazuintelor, a spiritului artistic, a ambitiei, dace nu chiar a
orgoliului individual. Fiecare obiect apace intr'un proces creator complex, care
exclude cu desavarsire imitarea fidel5 si identitatea in repetitie... Satenii impru-
muta dela un sat la altul modele" si forme" pe care le servesc ca puncte de
plecare in lucfarile lor, dar nu be imita identic niciodat5... Sub nenumarata vari-
etate de forme, fiecare sat p5streaza insa linii ci culori preferate, care, cu toate
c5 nu se repeta in obiecte identice, constituesc totusi elemente distinctive si
originale, dela un sat la altul.
Dar asupra sensului acestor manifestari de arta taraneasca, trebue s5 amin-
tim faptul c5 nu exists o preocupare pentru frumosul in sine ca esenta estetica
pure, exprimata lute() opera de arta unica. Arta este, in vieata satului, o manifes-
tare generald si difuz5, inglobat5 in intregul ansamblu al vietii sociale, ca un ele-
ment indispensabil dintr'un tot complex de manifestari simultane. Nu exists o
nazuinta si o fapta creatoare urmarind exprimarea frumusetii pure in lucrari con-
crete de arts, ci intotdeauna preocup5ri si fapte multiple care urmaresc produ-
cerea unor obiecte cu functiuni diferite, cerute de nevoile imediate ale vietii in-
dividuale si colective.
Rare sunt in vieata satului obiectele al caror scop esential ar fi numai func-

15) Anica Ion Zait, 53 ani, Carnu-Podi§eni, Jud. Near% (Valea Bistritei), 4 Decemvrie 1943
16) Bala Floarea a lui Moi§ Gh. a Mustelii Moi§eni Sam-Mare.

59
www.dacoromanica.ro
tiunea estetica pure, cum ar putea fi considerate, de exemplu, putinele elemente
de g5teala si de podoaba...
In general sateanul faureste cu mainile sale proprii obiectele care r5spund
necesitatilor imperioase si imediate ale vietii sale zilnice, adica obiecte cu rost
practic utilitar si multiple intrebuint5ri rationale sau de aka nature, asupra c5-
rora el aplica dorinta sa de infrumusetare, facand din multe dintre acestea, obiecte
de arta reala...
Urmeaza de aci ca actiunea creatoare sustinuta de un elementar, dar accen-
tuat gust artistic, ca preocupare constants si unanimA in vieata satului, aplic5n-
du-se deopotriv5 asupra tuturor genurilor de obiecte materiale aflatoare intr'o
gospod5rie t5raneasca, nu este exclusiv un privilegiu al catorva talente, ci o n5-
zuinta generala si perpetu5, asa precum unanima este colaborarea satenilor in
creatinnile pur spirituale : cantec, basm, strig5turi, hocete, proverbe, etc.
Prin aceast5 participare general5 la acelasi unic proces creator se asigur5
colaborarea fortelor reale, inzestrate cu talente deosebite, si deci realizarea unor
obiecte care s5 satisfaca intru totul si deodata, cerintele vietii practice ca si ca-
noanele artei adev5rate.
Vieata traditionalei a satelor cunoaste o atmosferei social& proprie pentru sti-
mularea, manifestarea spontand si selectionarea normalei a talentelor.
Desi inchegat, ca unitate socials, intr'o structure traditional5 care ar putea
trezi ideia false a inchistarii in forme-ancesrale-imuabile, satul apreciaz5 talentele
si inclina spre fortele individuale ale imaginatiei creatoare care provoaca transfor-
mad in formele traditionale ale civilizatiei locale.
In evolutia normalei si autonomei a vietei sociale satesti, traditia, care educe
intreaga zestre de realizciri colective, isforice, atcit materiale cdt si spiritvale i ino-
vatia, care sta. mai ales sub imperiul fortei creatoare si al talentului individual, se
impletesc taolaltei intr'un echilibru armonios, din care rezultei o tendinfii lentd, dar
evident& spre perfectiune,
Este o perfectionare care se realizeaza in limitele viziunii si tendintelor co-
lective ale vietei sociale locale. Aceasta dicteaza canoanele si normele unei evo-
lutii corespunzatoare idealurilor sale proprii. Vieata satului este conservatoare §i
progresistii in aceeasi mcisurei.
De cele mai multe on ins5 si cu deosebire in ultima vreme, evolutia nor-
mal& si autonomy ", caracterizata prin acest armonios echilibru intre tendintele
conservatoare si cele progresiste, este tot mai mult turburat5 de interventia unor
forte exterioare, lipsite de intemeierea rationale si obiectiva a cunoasterii legilor
sociale, specifice vietii tar5nesti traditionale.
f) Civilizatia teiraneascit prest*une o imbin are armonioasei intre fortele creatoare
ale sufletului individual si asbiratiile unei vieti sociale care se desfcisoar& intr'o co-
muniune sbiritualei caracteristidi. Aceasta civilizatie este in intregime realizata prin
particioarea obsteasca a tuturor indivizilor si a tuturor generatiilor succesive.
Mlnifest5rile colective constituesc cadrul permanent in care se desf5soar5
actiunea individuale. Ele provoac5, stimuleaza si intretin forta creatoare personal5,
exercitand totdeodata o for coercitiva asupra vointelor cari ar nesocoti oblige-
tia de a se comporta conform regulelor prestabilite. Toate reuniunile sociale,
foarte frecvente in vieata traditionale a satului, la nastere, la botez, la hors, la
nunta, la biserica, la sambra oilor. la munc5, la sarbatorile de peste an, la targ si
la alte imprejur5ri sociale, implica incadrarea fiecaruia in anumite norme de corn-
portare, de imbracaminte, etc..
Opinia publics dirijeaza, prin judecata ei severs, manifest5rile, individuale
si cele colective dup5 regule sociale traditionale. Fata care, la Dragus, n'ar izbuti
sä se prezinte cu toate elementele costumului reglementar prev5zut pentru solem-
nitatea deosebita a initierii in dansul public, a doua zi de Craciun, ar risca s5
60
www.dacoromanica.ro
fie exclusa dela aceasta solemnitate si sa se fats de rusine in fata satului, ea si
intreaga ei familie.
Dar cadrul social cu reuniunile lui colective, imprima nu numai atmosfera
specifica a acestei civilizatii si totalitatea eleinentelor ei componente, ci provoaca,
sustine, stimuleaza si intretine two individuals care le realizeaza.
Pentru a putea lucra cu mainile for tot seeace imbraca intreaga familie, tot
ceace constitue gateala interioara a casei, toata zestrea fetei si a feciorului la ca-
satorie, tot inventarul de lucruri necesare dupa datina strabund la inmormantare,
fetele si femeile din Tara Oltului ca si cele din alte regiuni, se aduna in fiecare
sears in sezatori de lucru, cari incep indata dupa stransul recoltei si dureaza
'Ana la reinceperea muncii pe ogor. Sase luni din an, sears de sear* cu exceptia
ajunului de sarbatoare, care pentru Duminica, se compenseaza cu lucrul care se
face Vineri noaptea dela ora 2 pand Sambata dimineata, toate fetele si femeile
din Dragus, tinere si batrane fara exceptie, sunt adunate in grupe de cam 15-25
persoane la cele douasprezece gazde permanente din sat, doua pentru fete si zece
pentru borese". ezatoarea este un cadru si o unitate sociala complexa, cu sco-
puri, manifestari si functiuni multiple; economice, spirituale, morale, estetice, psi-
hice, sociale, etc., cari raspund unor variate necesitati imperioase ale vietii
umane locale.
Am amintit-o insa pentru ambianta de comuniune sufleteasca in care se
desfasoara si care are drept consecinta imediata amplificarea fortelor fizice si
psihice individuale. De aceea participarea absolut unanima a femeilor, chiar im-
potriva unora dintre adversitatile tot unei manifeste ale barbatilor, este liters de
lege. Stimulate de atmosfera generals, in care lucrul este sustinut prin cantec,
basm, proverb, snoava, ghicitoare, comentarea evenimentelor sociale si a intim-
plarilor personale, femeile isi prelungesc munca cu 5-6 ore din noapte, ceace ar
fi mai greu si adeseori chiar imposibil in casa proprie, unde lipsesc amintirile
stimulente si ,,patul e mai aproape", cum declara una dintre ele.
Aceas ambianta sociala mai are si o alts consecinta importanta : ea deter-
mina opozitia femeilor fats de unealta tehnica perfectionata. Torcatoarea, cu care
ar fi realizat intro ora de lucru cat in zece cu furca milenara, am gasit-o arun-
cata in pod :
Data ne-am duce trii cu torcatoarea in sezatoare ne mai putem intelege 7".
Rfispunsul subluniaza rostul social complex al acestor reuniuni, cari nu au
numai un simplu scop practic.
g) Cea mai importanta caracteristica generals a civilizatiei taranesti sta in
complexitatea semnificatiei si functiunilor sale, in care se remarca o impletire
permanents si o interpatrundere indestructibila intre cele cloud aspecte ale acestei
realitati sociale: materials si spirituals, ea fiind deodata si in aceas masura, ima-
ginea mediului natural inconjurator, a puterii creatoare individuale si colective
si a multiplelor structurari spirituale traditionale, in care s'a inchegat viata mile-
nara a acestor unitati sociale, cari sunt satele romanesti.
Civilizaia taraneasca are un sens complex si indeplineste deodata diferite
functiuni : economics, practice, rationale, fiind temeiul existentei materiale a vietii
umane; spirituals, servind actiunilor religioase, magice si morale ; estetice, intreti-
nand spiritul inventiv si gustul pentru arta ; socials si nationals, stimuland mani-
festarile colective in comuniune sociala, determinand legatura cu parnantul natal
si cu regiunea, aciancind coeziunea sociala si solidaritetea generatiilor prezente si
intarind lantul legaturilor putemice cu generatiile trecute.
Pentru a ilustra aceasta complexa functiune sociala, spirituals si morals, a
civilizatiei taranesti, pe care cercetatortil o poate urmari peste tot cuprinsul pa-
mantului romanesc, dam un exemplu de curand insemnat sub poalele Ceahlaului
si privind costumul traditional:

www.dacoromanica.ro 61
La Carnu-Pod4eni gospodina are catrinta de Post cu t. oa le albe"...
Nu pui lir, nu pui flori! Cu lori mai intunecate ! Altele pui la sarbatori...
Dupe' casatorie feciorul nu mai poarta catnap cu flori!
Se fac tote dupe' inimei. i dupe' cum to afli!" 17)
Gama intreaga a sentimentelor omenevi i toate aspectele, evenimentele i
imptejurarile vietii sociale, au un corespondent distinctiv i caracteristic in ele-
mentele componente, in formele 9i motivele ornamentale ale costumului, in nuan-
tele culorilor lui.
loate seriile de obiecte materiale din gospodariile taranevi indeplinesc
functiuni sociale, spirituale 9i morale, cari stau in natura for insaqi, tot atat cat qi
rosturile for practice.
GH. FOGFA

17) Anica Ion Zait, 53 ani, Carnu-Podigeni, Jud. Neamt (Valea Bistrilei), 4 Decemvrie, 1943.

62 www.dacoromanica.ro
... ,,,,,4.a. v

.
J.,........--m*..,..;
..........0
326.23%'' ..,,,,....4,--.',....,-..---....., .........-
......-*---'
'1 ....,...-.... .......-"''.,,,,.....-
... ..-.
.......-,-.. ................

,"
,.0.1.4t,

. ,,,,,
.....-'.......;...."-....:',......- ,,,,,,,,,,1.1.1111......
.........,.......

,,
......................-............,-."'''''11:11,.....'':

,
....ow
,......,,,,,,........ .4,0,...,0 .....,.........*.,.,

',ie.",
...........a.,. ..., .e.e

^ '. h. 416i- ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,


,,,,,,,,,, ,,,,,, , ,.........,,,,
00 10 f . ..
.... ....
77:-.."*'""".. ,,....,:,...,, ,, 41
... .1 ., . ,....
4A

.................r."'"'"...."-",.................., ,,,,, ...J.00,40,0,00,.. .........


,,,,,, ..,,,,,,,,,, 0 alls,
-,,,,, . . 4, ....
,,,,,,, , . ,,, ,,,4k. 'e
,...
'''.... ,,,,,,,,,, - .......................... ,
........,.........,,,,,
..00,......... /

-,
.....,.,.....,...,,,.....,...,...................,.........,....,,,,..,,
,..,..,,,,17::::,::::.............,.........e..,...",..,... '
''''''..._a**...".` .1 ;4
'-' ''... .-...-'''' , .....-*...
,,,,,, ,...... ,,,,,,,....I..,
.................,......................,,a,..
,,,,,,,I000
,,,, .. .
..sly 54,,
A
.---'. ,,,, - ....... .--- ,,,,, /..........,,,/.,
........ .
,,,,,,,, ,,... ,,,,, ........... ../.":::::. 0. 0.0..
4

....... .......-.,................................ f
:"7.7........,:::......itia:::...1 ,,,,,,,, .10011 0.1........ e : ; ..7"
....,.,,. .,... ........., :44 s. 0 .,,,.. --Ir....7C., . 0, ...0.. 6 ,
,,61 ,,, ............ 00 .1
OA

,.
..,..,,..,...,,,,,,
00
0 0.440. .....ene,.....,...

*0 ----------,
0.... . .........0
,,,............,....7..7....71:......1.7.:..""''...1".....".
4./ ...rot:41
...,.,..... A...-.
A....a ,,,,, ........,,,,,...,,
.-
. ., .0. - ...... ..........Z.1....4..
A 10 Is 0 4.472 44.4. ,,,,, .... 0 ,,,,,, o ,
..."24...................,./.,,,,,,,,,......+4,...../...,..,.....e.....e.o....,
..........,
...'"''' .....
'''''''
a.

,e4 111;1:4:76%T.;-74-.1I' kIaltia; ;11446.


Fig. 1. -- Casa lui Mo4 Vatsfi a lui Ion Cobut din Muzeul Satului. Mo4eni-Tara Oafului.

www.dacoromanica.ro
:4111,11-0"
:k '
...IV, :.ri
V.
si
.0

. 1

1 ..
I
-
.
f

: 4C:
t,
. v
; / 1
' 'h.,
so

A'
1

t .....1

'id,
- 'a-
t'
'1
.:4 '',flt::'
ta. ,I ! to ... .
.

C r,v

.,. , . ..0'.

kyt-
. .

t..4.
414

l9 416 .

. h. 4. A ! 4,.1,. _..... I. i
!''. --'. ' ,..le "?;:

t., 41.41
c

t
,
A- :.-1.-
-Fir : .,
__;-...,1,1'4;....,.4i.:..,..4t}:t...)1iiry....71....*:....si,,,,,,,...

r4k- '
1.i`I IP r
, 1......---
...y _ .-
vA4
...,,,-14-

,
r:v1 :-.1.4....-v6c";`
ktio-rif.i...,
-.; - ..z.......

Fig. 2. Sub pomii infloriti. Mo4eni-Tara Oaplui.


Sk=_-

www.dacoromanica.ro
i ni.I.C4UPPLrl
41!
z,
r ),.4.4 - .
, . 1

.
,......L.:1111 p t.
*.19 I 111: ' .4. 1.... y V-- 7" ''.- 0'
ti a ''. o' .

.
.
5
41, ..- -" :-.--,---;' ...41'
.5 -,!zetyz . . -
ry (..,
. " -14'
ri ..!
° ) ..: , 4.- t ,;',4, b--:-4. ,":4; 4,.:. ,-.11
J'
, t ...r -; - '- 'IS

11 'u 'a?

''
0 '

-
Fig. 3. Tineri instiiiitei. Moiqeni-Tara Oaqu lui.

www.dacoromanica.ro
', o 55_ c I

ti.
0 .4

bd.

4.

4
r"

-.I

Fig. 4. &area la capului cu podoaba de (loll Certeze-Tara Ciap lui.

www.dacoromanica.ro
r

46.

Fig. 5. Coadele Impodobite cu florile campulul.


64
a
Certeze-Tara_Oaeului.

www.dacoromanica.ro
.1

'11

fl

7.

17

1;r

Fig. 6. Gateala capului mireasa. -- Parul-sa o plasa migalos si maestrit lucrata. Moiseni-Tara Oasului.

www.dacoromanica.ro
,

4.
,

: I I

..

Fig. 7. Cu Coconut" in brate. Mo*ni-Tara °wink

www.dacoromanica.ro
4t

4. II

.
410.4044-

Fig. 8. Tip de femeie. Moi§eni-Tara Oapilui.

www.dacoromanica.ro
3
t.

I.
r

. )

I k:

,
'nfla
-
Ar
rt.
.1
\'
k\.

-$4
.1-

- I

Fig. 9. Tanar gospodar. Moiseni-Tara Ossului.

www.dacoromanica.ro
'7

7
--
vt lib *
J fl
" el J. of
A
rol

-
a? a

4712'
if,
-

4 d
.
.

I. ,
I

y-

Fig. 10. Mare Ion al Parsei gospodar, hunt, Moieni-Tara ()wish

www.dacoromanica.ro
t
4

f, r

.r:
o'

i
fp

. "
,

..
4
..
.
. '
t ....,,;
y ..._,
welL
u
F.
.
741
.

sq

n
M" I
.;.
,
'
I
4,f3.7',A

',

-41 ior*

1
, 2

1 .
.

t.
.11
r

1
I e

A
1
t cr,

.
i
E.

-
744,
r- oat

_ I

Fig. 11. Bihar' cu guba" pe umeri. Moileni-Tara Oavului.


www.dacoromanica.ro
7:A1
Id.
S % '40 ' #."'...r
.
.

..
.Al eri: ' 0 :.
.1
*.
v
' : .

. ''. ',1 : Yt:


6I ..
-' ,lisa.,; r.

!1 # I.- i 't' ".:-N. r.


1 I4 , '' , . 1 l'''..- t
4;
...
,
''.',,o,
1 Nat
..,,,, ,. , 4 ,
l',,i --
. A .11.-4
.>-'r N
1 ,I. :4:, s,
./'.', I g 2 .
- 11,.i,
I

17 4'vet_ I I* .1..f
;-`"
..
lit, i A

c. est
.,. - .
.

,
,
er __ , -3r. .-
A ..
c :1 ,, , 4....,. .,_ ...

TA, . ) A .°.
...

.... 41' t
.a

20',
"h`A
Nt VIZ
4
t
l.
t Ly
4.* ealp
A 1*,
N100 4.164"'
, 41N4r.'

.
.1
/c...t.11,1110 :if..
..04.1 ;

z*.. r- 2:

-VA

re.., A

Fig. 12. - Chemare la adunare ()Weasel prin tulnic" de dreg. Moileni -Tara Oaqului.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
t,
gm: .c

.:,
r
4,
. r , ' ' rs.: .- 441, . -.

6
vs . .

V -60, N7'.)sir°
T'
'1. .
1114

at 'Pg.,' ;
1- .. ri. ° L

. 1/7
',", 74,:, : .F.A., ,-04-1 (., -7 #. -
I .. 4.. '6.. V" ,
. ,
7A.
...
II of

,., .. ,.., r,
.
'tCf' ''',,,
,...
i a.
, v.
%':;
- n A V' r."-
3 J-.7'
14: ° .
Z.. 44 , s. 1,4
'''
g '
41 /
A
"0 si...
..
N
.,..,;:, .k.:. .1, ffr Alps: t 10 :A: ..eor
s

' 4. . j.
) *
.
,
;
f t h' .-
hl. s, ''..f. - L1. I D

1 1". E. ..
r "S'Llv, 4 .... 4,
- ..

_

. .
1
1
\ ,..f

tli; ''6 I

- .
kr-.141C-
s

Fig. 14. Spectatori la nuntli. Fotografie Malta de dl. Philip E. Mose ly, prof. la Universitatea. Moiaeni-Tara Oaaulai.

www.dacoromanica.ro
4,- Sr-.
,
e
o
I
.
. ri
W

44 4
.2,
pi ,,,... p
01 4 #.0

; N. A 1 0 4t1
II
R '4 ai ,
Y.
!;:" . .1* t .
o ,,, A, , ),:,
.- tod ,:,
.r
E:
.
..
. Y.)
'.
.

.3401
, hr
.11 A t
.,..... -- k" .. 1

3
,
k .

. ' 8 Tea. f I:" ,°°10:, r , 4.

.,,,, .,;,,4.0., 4

° .i. A.
r .
.:`
it. .s. .. .4.

/111111.
Pe
-
;, .
Ail,
?
-
,
L.
')
%

No; a

C '
1

:.- -.1-,C3
....
, - ... , ...... 4,
r 7.4; -..,..,,,r
. 9::2.17;"' .- -
1.
,.., ...I.
.. ,

.,, , ,....4... -, 1`
...
.A. .., .,.
,,,......
4.
4
44'44 -,
N -
4' . -- Av-
, . ,.....-41e ?... .... '''7!
.._-
,.
- ge
y;,. ..r.
..c. a 100 .47r.rt
,ao
, .....
....r.
444. -.'
44041..e.n .....4.- Of- a......
444
--
Y.
.; _ tee! - 0. 0, a
...- , .- ..
_
-
;. ''..., :
, ,,,,,:4
d ... 101.V.. - Z ...1.; ;
....0,
- .. "1
'''''''''' rAtetiro ,
04/54 (0.11 :'
4

J 4. ."
.4.4" .' 0..00014;k44 -,0
4..-... ,..,..
-4. -
L'
,......42,....4r. '.. i 4 ;, .:-Aumi --
. P:'. 'Z.. ..
,...,

001113.4
%J.' -444s
V. ,
.-....'
,Is:....
W

.1.04.4.
.,
4 ...4rfe;''
0*
- .
ii. a '-
1%.111G t
;.
10
. ..;;.4.a
., V41104 .I 4,
4,
44LU'"i.'
.' q..14.:'''... .." :00.:n.4!
. 4. 4"- 1,e4 : 44 % 1 4/11:{ 4 ri.F., -L, 44.,
: mei

,.
.. . --4..---..., ... ... _. , -.Am.,. - ow )`,;,,.... - - ._7410.4. ri...
-.. - ....
, _.
---fv.,- )..7.. 74"Iti'',2%.44
-
,
- 4.4 h.: -01, A
,_ -..elP:, :- ( .41.. flon,- 1 ...1.50 .:s4407.4.
....
Ell

Fig. 15. Prohodul de inmormantare. Olurile I colacii pe Coparaeni".Moigeni-Tara Oaaului.

www.dacoromanica.ro
J

4
t AO
fl. . .-

13.
I

kr

13

r
4

A , .

rt

Fig. 16. Oi le cu clopot si colaci la gat se tree peste coparsen" si se dau de pomana. Moiseni-Tara Ow la
www.dacoromanica.ro
,

Irt

4. 4
to CI
a:

la..1 k r2i,

t
'a

CI
e"
011

..

&

Fig. 17. In pacea eterna. Sub crucile sculptate cu arta. Moiseni-Satu Mare.

www.dacoromanica.ro
CERCETARI

PROCESUL EDUCATIV IN S.ATUL $ANT


DIN JUDETUL NASAUD
1. In studiul de NA vom incerca sd dam In 1851, dupa cum se stie, s'a desfiintat
ceva mai mult de cat prezentarea unei ,soli regimul militar, cu pronumat caracter comuni-
primare de sat, cu rezultatele pe care legile tar, al granitei. Dela aceasta data, viata satului
si regulamentele oficiale le cer dela o astfel Sant intra tntr'o noua faza.
de institutie. Vom cduta din contra sa urmdrim, Am putea imparti evolutia satului an in
asa cum se desfasoara intr'un sat, procesul e- trei faze mai importante: a) faza granicereasca
ducativ, in sensul cel larg si social al cuvan- (1773-1851), inchisit comunitarrt si tnilitara,
tului. Astfel de studii nu s'au facut de loc la cand populatia creste rapid, numai cu exce-
noi, deli ele sunt extrem de necesare si pen- dentul firesc local; b) faza de imigrare post
tru stiima pedagogiei si pentru practica ei. grdnicereascri (1851-1900 aproximativ), cand
Este adevarat ca asemenea studii nu stint nici populatia creste repede si prin imigrarile pe
usoarc si de acest lucru ne-am dat seams si care conditii economice favorabile le provoaca,
noi, in incercarea ce-am facut aci. Dar socotim odata cu ridicarea oprelistei, existente anterior;
ca inceputul trebue totusi facut. Se poate Inv*, c) faza de emigrare post- granicereasca, care se
la urma urmei, si din greselidata vor finu prelungeste pana azi, cand s'a ajuns la un fel
numai din ceeace se realizeaza efectiv ca bun. de saturatie demografica si de aceea incep e-
migrarile.
Satul de care ne ocupdm este satul Sant In 1800, Santul are numai 170 de locuitori.
alts data Rodna Noud din tinutul Na- Numarul for se tidied in 1850 la 451, iar in
sdudului. Geografieeste el se gdseste asezat in- 1900 la 1831. Dupe aceasta data cresterea se
tr'o regiune muntoasa. Asezarea aceasta de- face intr'un ritm mai scazut. In 1935 avem
termine felul de viata al locuitorilor, o vi- 2352 locuitori si o pronuntata tendinta spre
sta aspril de contact direct cu greutati puse emigrare. Este probabil, asa dar dupa cum
in cale de nature, in primul rand. se remarca intr'un studiu demografic asupra
De altfel, locul pe care stau astazi asezati satului ca numarul de 2000 de locuitori
Shntenii nici nu are o vechime prea mare de constitue limita populatiei, ce poate gasi condi-
asezilri omenesti. Satul este un sat de granite, tii favorabile de viata, in situatia actuala e-
infiintat abia in 1773, la numai zece ani dupa conomica a satului 1).
infiintarea granitei insasi de &titre stiiptinirea Acest lucru iese si din compozitia actuala a
austriacit El s'a desprins ca o roire" din Rod- satului. Distributia pe varste a populatiei din
na, care pentru acest motiv s'a numit Rod- Sant, precum si miscarea comparative a po-
na Veche, el luand numele de Rodna Noud. pulatiei din acest sat, fats de judet, tinut si
Sant i s'a spus mult mai tarziu. tars intreagil due la aceasta concluzie 2).
0 -20 ani . . 39,50/0
Transil- Muntenia
Sant Ndsaud vanla °mania
34,8o/0 Moldova
21 40 II . .

41 60 . . 170/0 Natalitate 31,70/0 30,40/0 30,4"/0 42,20/0 36,3 °/a

60 + I . 8,71 Mortal Itate 17,40/0 19,00/0 19,10/0 22,2°/0 21,10/0

1. Roman Cresin. Monografia comunei Sam. (Sociologie Romfineascd Nr. 5 din 1936).
2. Ibidem.

www.dacoromanica.ro 63
Cifrele arată o vigoare biologică deosebită a bani de cheltueală, gospodarul - aici se zice
elementului uman, dar şi pornirea spre o in­ "economul" - recurge la vânzare de vite sau
f/'ânare Il desvoltării vieţii. Cauza nu poate să la muncă lăturalnică 5).
fie aşa dar de natură biologică. Ea stă in con­ Acestea sunt temeiurile de viaţă ale Şenţe­
diţiile economice tot mai grele. Un semn, în nilor. Pe ele este aşezată viaţa lor sufletească.
acest sens, îl formează tendinţa spre emigrare, Un fapt fundamental în viaţa sufletească a sa­
precum şi numărul mai mare al femeilor de tului Şanţ este acela că el a debutat în exis­
cât al bărbaţilor (1178 faţă cu 1153); alt semn tenţa sa ca sat de graniţă. Faptul acesta a im­
este practicarea avortului pe o scară destul de primat colectivităţii săteşti o anumită discipli­
ridicată. Faptul acesta, denumit in sat "secre­ nă şi fiecărui şenţean o dârzenie de caracter
tul" satului, nu este, în realitate de loc un remarcabilă. Buna stare relativă a locuitorilor,
secret. Despre el săteanul Nestor Cotul spune: faţă cu ţăranii din împrejurimi, ajută şi ea la
Secretul din comuna Şanţ, care se porneşte Întărirea acestei trăsături de caracter. 'Stăpâ­
"
şi se lăţeşte zilnic din cauza lipsiţilor de pă­ nirea ţinea şi ea la acest lucru şi-i dădea spri­
mânt, s'a născut că mai multe familii au în­ jinul său. Acestei stări de lucruri i se dato­
cetat de a-şi mări familia de câte un copil. reşte mentalitatea de un nivel mai ridicat a
Aş a avem peste 20-30 familii numai cu un satului. Satul Şanţ are. printre locuitorii lui
copil. Sunt familii care au câte doi şi care cel puţin o duzină de ţărani curaţi, cu care
n'au de loc. Am urmărit cauza şi am intrebat: paţi discuta probleme de ordin general, de la
cum de aveţi numai un copil? Mi -au răspuns: înălţimea la care o poţi face cu intelectualii
nouă ne este d'ajullS, căci să avem mai mulţi obişnuiţi ai satelor. Satul are, de pildă, în
şi să-i vedem necăjiţi, mai bine să nu-i a­ mijlocul lui, figura de patriarh a lui George
vem" 3). Olaru, care -are bibliotecă personală de 516
Toate acestea concordă şi cu evoluţia vieţii volume, în afară de manualele didactice, -
economice din satul Şanţ. In 1851 erau în toate cetitc şi răscetite, şi ţinute într'o ordine
Şanţ 109 familii, având fiecare în medie câte perfectă. Este adevărat că George Olaru este
15 jugăre. In 1896 sunt 400 de gospodării şi, o excepţie. El are şi câteva clase secundare,
cu toate că suprafaţa proprietăţii totale se mă­ iar în viaţa satului a ocupat diferite demni­
reşte, revine fiecăreea numai câte 7,7 jugăre. tăţi, între care mai ales pe acelea de delegat
In 1937 situaţia este şi mai rea. Sunt acum şi de casar". Dar chiar ca excepţie, Gheorghe
"
În comună 730 de familii, stăpânind câte 4,8 Olaru este o excepţie a satului lui.
jugăre fiecare 4). Această stare a adus şi un Restul satului nu este ca George Olaru,
lucru bun: sforţările locuitorilor de a folosi dar este, în orice caz de-asupra mediei satelor
fiecare petec de pământ, muncindu-l cu tot româneşti, din acest punct de vedere. Cinci­
mai mare grije şi, după puteri, şi cu mai zeci şi doi de locuitori, luaţi la întâmplare,
multă ştiinţă. Dar sforţări şi mai mari se cer. s'au prezentat, în această privinţă, astfel: .din
Trei mari îndeletniciri au Şănţenii: cultura totalul lor - toţi ştiutori de carte - numai
plantelor, creşterea vitelor, tăiatul şi căratul trei spun că nu cetesc nimic. Dintre ei, apoi,
lemnelor din pădure. Şi aci, ca în multe sate, 20 au şi cărţi personale, iar ceilalţi cetesc de
exploatările ţărăneşti n'au Însă prea pronunţat împrumut.
caracter comercial. Nu se munceşte atât pentru Comparând cărţile posedate cu cele cetite,
câştig, cât pentru indestulare; cheltuelile făcute vedem o mare asemănare în distribuţia lor, dar
cu exploatarea nu reprezintă de cât 35,460/0, şi unele deosebiri. Ţăranul ţine în biblioteca
faţă cu 64,540/0 cât reprezintă cheltuelile fă­ lui ceeace socoteşte că îi este de permanentă
cute eu menajul şi Întreţinerea familiei. Impor­ trebuinţă. Astfel el poate să aibă. - donată
portant este apoi faptul că îndeletnicirile prin­ sau cumpărată o carte,' pe care, după ce a
-

cipale, agricultura şi creşterea vitelor, satisfac cetit-o, o aruncă sau o rupe. "De care n'am
nevoi casnice, pe câtă vreme, pentru a avea lipsă nu ţiu", zice locuitorul Iacob Pomohaci.

3. Nistor Cotul Despre «secretul", din com. Şanţ. ("Sociologia Românească" Nr. 7-9 din 1938).
4. Iosif Jivan Evoluţia proprietăţilor din com. Şanţ. (Sociologie Românească Nr. 7-9 din 1937)
S. D. Ţiculescu. Câteva date despre exploataţiile agricole din Şanţ. (Sociologie Românească.
Nr. 10 din 1936).

64 www.dacoromanica.ro
Carp posedate Carp cetite
Felul cartilor posedate sau cetite
de 52 de locuitori din *ant Nr. 0,o Nr. oi,,

Literatura religioasa . . . 46 24,8 59 25,2


Literatures culla, laica , . . 33 17,7 69 29,4
LiteraturA populara, laic A . . 30 16,1 42 17,9
Con(inut variat . . . . 26 13,9 12 5,1
Calendare . . . . 25 13,5 15 6,4
*tiintg de popularizare . . 13 7,0 21 8,9
Istorie . . . . . 6 3,2 7 2,9
Despre granit6 . . . . 4 2,2 4 1,7
Legi . . . . . 2 1,1 2 0,8
HigienA . . . . 1 0,5 4 1,7
TOTAL 186 100,0 235 100,0

$i nu numai satenii fac asa. Asa se explicit' presia aceasta este intarita si de tipurile de
marele procent de carti religioase, pe care sa- tranzitie, care insumeaza un numar destul de
tenii le tin in casa tor. Scripture, cu aceea important de locuinte 6). In general, 95.20o din
m'am ocupat mai mult, zice Iacob Domido, locuinte se incadreaza in aceste tipuri, in care
fruntas santean, in varsta de 49 ani. Cared (o- sta spiritul conservator al satului, cu tendintele
mul) o arena cases, e Ca si cum are notarul de transformare pe linia lui proprie. Un pro-
legea lui. Nu trebue sa spunii pops cc sa fac". cent de 4,80o insa, de un tip cu totul nede-
Este in marturisirea acestui crestin greco-ca- terminat, manifesta si tendinte de neconformare
tolic si o nuanta de protestantism, fireascii in sau de innoire mai radicala. Conformismul este
acest colt de nord al Ardealului. deci destul de puternic in $anc; dar brcsa in
In repartitia cartilor cetite gasitn mai mult el e facuta.
influenta momentului si a diferitelor intam- Sufletul santcan acesta este: satul ca sat este
plari extcrioare: creearea unei biblioleci satesti, inchegat si conformist, dar este destul de des-
propaganda carturarilor, trecerea unui colpor- chis si spre lucruri noui. Cci ce y in de se
tor de carti prin sat sau o modes pur sateasca. aseaza in el i se asimilcaza destul de repede,
Sunt de remareat aci procentele maxi aratate asa cum s'a intamplat cu cci alive Italieni,
pentru literature culta, pentru stiinta si pentru Sari sau Unguri si cum, in mare masura, s'a
higiena. Ele denotes un spirit progresist re- intamplat si cu cele cateva familii tiganesti; dar
mareabil. Deocamdata spiritul de innoire isi stint si exceptii. Exista in $ant doi americani",
face cumpana cu cel de conservare, dar e de senteni care au trait in America: Timoftei
presupus ca ideeh de progres se va incetateni FiIipoi si Vasile Martin. Primul, dupa intoarce-
tot mai mult. rca in sat, i s'a integral complet din nou; cel
Cetim evolutia lento a spirituliti sentean in de al doilea a ramas cu sufletul pentru viata
aceasta directie si in alte manifestari ale sa- din America, pentru marina si pentru sport 7).
tului. 0 pilda vie, intre allele, o ofera cons- Am putea earacteriza, in general, $antul si
truirea caselor. Gasim in $ant doua tipuri fun- viata lui sociala ca fiind poate in ajunul unei
dumentale de locuinte omenesti, pe care le-am crize. Din punct de vedcre demografic si econo-
putea numi tipul vechi si tipul nou. Tipul nou mic el se gaseste la o limita. Dincolo de a-
este o forma de evolutie a celui vechi, prin ceasta nu se poate trece, cu actuala sa structura
deslipirea anexelor, de corpul locuit de oameni. sociala si culturala. Perzistenta in aceasta stare
Evolutia s'a facut deci dupii indieatiile stilului poate sa duca sau la emigrari in massa sau la
existent si in cadrul specificului regiunii. Im- mizeric si decadenta. Iesirea din impas n'o poa-

6.1. Petrescu-Burloiu. Tipurile de casa din $ant. (S. R. Nr. 7-9, 1938).
7 Vezi: Aurel Boia. Integrarea Tiganilor din Sant. (S. R. Nr. 7-9, 1938); Philip E. Mosely.
Lumea psihologicA a unui amarican din $ant. (S. R. Nr. 7-9, 1936).
5
65
www.dacoromanica.ro
le aduce de at o schimbare deosebita in vi- pat dupe,. nastere, mama sa nu mearga prima 1ce foc,
ata si structura lui. Se intelege a nu stn nu- ca atunci baetul cola are val cu focal si poate set
mai irr puterea satului an sa faca acest lucru, i se traga mai tarziu rAu din el. Daca more la
cola cu apt are sa aiba val, se poate si in-
dar in necesitatile unui sat putem surprinde neca. Prima data cAnd to scoli e bine sa mergi
multe din nevoile satului in genere sau cel la mast. Si data ai fate, sa iei ceva de lucru; dacA
putin a satului romanesc. Una din laturile im- ai fecior iei dupli a lui lucru: cartea, or scrii ceva.
portante ale transformarii necesare, in acest Ca de astea sa aiba noroc in viatri".
sens, este schimbarea de ordin cultural, care e Toate ingrijirile, pe care mama le da copi-
menitrt ss dea satului o alts mentalitate, cu lului, pornesc, si ele, din acelasi fond de cre-
alte orizonturi. Scoala si educatia t i au aci dirge vii inca in popor.
rostul for prelios. Prin ele se pot ,.twinge, eel
putin, o parte din dificultaitile care alcatu_esc Pentru copii pant la vase saptAmttni, data o
criza despre care am pomenit. femee intro in cast Ii e cu rrindurile (menstrua-
Prin edutatie nu trebue sit intelegem inset Oile rt. r.) si n'o spus, or doara ti-e rusine s'o
numai actiunea obisnuita a scolii, ci intregul intebi. u bine sa legi o canura rosie de lanai vi
proces de formare a omului. Functia educative nu o bucata de fus parasit la use, la tatiini; iar
pe prag o potcoavA dela cisma. Si be bati. Si cand
nu asteaptrt organizarea scolii pentru a se ma- le bati, 16 bati cu gandul cola di cum s'o pArasit
nifesta. Scoala este numai una din formele el fusel, asa sit se paraseasca si dela copil, sa." nu se
de manifestare. In sat, si inainte si dupa apa- lege rAnduelile dela femee si sa fact rosi. Si asa
ritia gcolii, au existat si exist& inca si alte copilul scapa. Nu capita rosi". (Informatoare Cor-
nelia fliesi).
institutii educative traditionale. Acestea, cu voia
eau, lark' voia noastra, au o mare influents a- Alteori, dupa cum am mai vazut deja, o
supra a ceeace am putea nurni pedagogic credinta religioasa este pusa in locul uneia ma-
culta. gice. Aci se vede influenta bisericii, care, mai
Trei laturi trebuesc luate in considerare, ales in trecut, a dus luptrt ancena cu magia,-
and ne ocupkm de educatie in sensul arittat Un obiceiu, intro altele, arata bine aceasta
aci: latura biologick latura economic& si cea mentalitate: este obioeiul ascumpardrii copiilor,
cultural& in sensul restarts al cuantului, dupa botez. Prin botez, spune aci credinta po-
sanatatea, gospodaria 1i viata spiritualii. pularii, copilul nu mai este al parintilor, ci al
Cum se prezinta ele in Santul Nasaudului,? nasilor. De aeeea trebue rascumparat.
Educatia traditionala a satului SS an Copilul trebue rascumparat tit altfel nu e al
mamei, e al nanasei. $i data se intampla de
moarc nerriscumpArat, 1111 se roaga pentru mama,
2. Formarea omului in conceptia popu- se roaga pentru nanar. Ca sa-1 ritscumperi, duci doi
lar& incepe, cum e Ssi firesc, cu grija pentru colavi marl, un stergar frumos sau altceva, o cups
cresterea trupeasca. Observatia empiric& si cre- de vinars. 0 sama mai duc si placinte, cei bo-
ditnele, pe care omul simplu si le face despre gati. Nanasii Inca mai fac o Ora de mast ca sa
viatrt, determine prictica -pedagogiei traditio- pitreaca. Si data mere la nAnase, pune colacii pe
mast si spune: sa fie cu voe bunt, cu aiasta vreau
nale si aci. sa raseumpAr copilul". (Inf. C. I.).
Vom incepe cu nasterea. In satal Sunt, ca
pretutindeni aproape la %ark lumen crede in In alte cazuri, credintele religioase sau tole
ursitoare, care determine dela nastere destinul magice se impletesc cu masuri iesite din ob-
omului. servarea lucrurilor. Masurile privitoare la hrana
Ssib'autura copilului sunt in aceasta categoric.
Despre ursitoare se spune din batrAni ca, in
ceasul. and se naste copilul, stn la fereastra si ttr- La inceput dam copilului tats. Dada mama e
zeste viitorul. Omul din cast nu poate Mink Noi liiptoasa, u da si pAna la doi ani. Eu n'am dat
tole mai tinere nu credem. Azi a -*tit aceasta ere- atAt: numai un an si trei luni pana la un an ju-
ditto, Ca apoi numai Dumnezeu poate sa soroceasca mate. C4nd se intarea i se dt numai lapte, apoi
ursita omului". de'1te1ante mrincad. La inceput copiii se last cu
Cornelia Iliesi, informatoarea noastrA, in sufletul grcu. Da' se 'nvairt. Sunt uncle femei, necajite care
careia, dupe cum vedem credinte mai noi, se luptii se duc la lucru. Last acasa pe cote un copil mai
cu altele mai vechi, nu este totusi mai putin su- marisor. Aista u di sa miinance si ce nu-i bine.
perstitioasa. Sau line mama de la. crimp cu tata statute. Atunci
La noi, zice ea, e asa ca, data s'a sculat din vine ca baetul se imbolnaveste. Da' femeile ltiu sa

66
www.dacoromanica.ro
mulga Vita pe. o carps. Credinta noastra este ea a- nu e bine sa le dai mult, ca se imbatil. Le da o
tuna cand mulge gala, femeea sa stea pe un fier seams ii cu lingurita. Da' nu. e regula, fur' numai
rece. Altfel se pierde tats. Da' femeile din graba cand ai in casa. Uneori se da ginars gi pentru dia-
dau gi asa tats si atunci copilul capata boala de ree. Da' tare putin". (C. I.).
pantece: mere afara numai verde. Credinta noastra
este' ea, data un copil suge mai mult timp, e mai 0 alts grije: baia oopilului si deprinderea
greu la cap. Da' cu toate astea femeile noastre, ca cu curktenia.
sa nu cada insarcinate, dau si cate doi ani late.
Far' pana la un an e bine sa dai talk. Ca gi mar-
haile: data vitelul mananca iarba inainte de vreme, De cum se Ins°, copiilor li se face scalda de
capata burta mare gi nu e bine". (C. I.). doua on pe zi, pana la jumatate an. Dupa aceea
gi numai odata. Scalda se face pentru cw..atenie si
pentruca doarme copilul linistit. Se simte ugor, gin-
Intarcatul oopilului e un eveniment 0 pen- desti ca s'o dus ceva greutate de pe el. Scalda se
tru el si pentru mama. face cu spa. Pena -s micuti, punem gi burueni: ro-
maniM, marar, muguri de arini. Mararul si mugurii
Femeea isi pune in gaud sa intarce copilul, sa de arini sum buni ca sal se ducii cel peril" (bro-
zicem azi dimineala. Si de cum, a pus in gand sal boane rogii n. r.). La cap,spalam cu sapun. Nurnal
faca, nu-i iertat sa-i mai deie. Apoi se face stri- grijim sa nu mearga la oci. Se spala ass sa nu
goi. Omul care o capatat tai,a asa, cand o fost mic, faca aschii, un fel de scoarja de matreatil. Si
geoache (deoache n. r.) la tot on se uita, ca e om untul de of este bun: il ungi pe copil dupa cc 1-ai
ea e marha. Are ochi rau. Injarcatul se face in scos din scalda. Care nu-i grijesc, palest bugate cu
tot felul, dupe' cum poti iegi la creanga verde, a- ci: seoarta le strange capui doare. Si din du-
dial la bine. Care are putere cumpara intarcatoare rere de cap prinde sa le cure gi ocii. si -i tot slab
dela potica. Aceea e amara gi se pune pa tats. Si gi de oci gi de ureci. Gaud c sa-1 sealzi, copilul e
baiatul cand o prinde in gura e amara. Apoi u mai luat din raze (scutece n. r.) pe mane stings gi cu
facem gi aga din gura, ca sa se suarbeasea. Altele dreapta it uzi putin pe spate gi pe cap. Apoi it
ung pita cu miere si presara piper ca sr. piste la rastorni cu fala in sus. Ii tii main le gi-i pui apu.
limbs. 0 seams o ung cu funingme. Atunci trebue Ape o incerci de-i calda cu mane gi mai mult cu
sit stai tot in picioare pe langa copii, ca atunci nu-i caul, ca acolo o simti mai bine. Dupa co 1-ai
nimie bun la ei. Nice afara, nice in casa. Nu se spalat, it seoti afara. Dace' e cu grumazul scurt, 11
simt bine. Ii fierbanta. Destui la 2-3 saptamani id de cap, de la urechi, si-I scuturi o leaca. Aga
capata fierbinteala. Atunci le dam spa cu tudir si se lungegte la gat gi nu mai are innecaciune. Nu
cu lamae. Se infierbanta gi femeile de ca-ta care o fluera in gat cand doarme. Child s'a gatat, it urfu-
slat. Da' ele o mai mulg. 0 scams se ung cu ai gem. Apoi it apasam cu degetul pe buza de sus gi
pe spate, in forma de- truce, ca sa se inloarne ". cu doua degete dela radacina nasului spre varf, sa
(C. I.). se ageze nasul frumos. Zicem MEL- facem truce
pe cept. Mai tarziu nu mai facem scalda aga de des:
Dupa ce copilul a lost intarcat, trebue de- odata pc zi, apoi la doua zile sau odata pe sapta-
mina. Cand incep sa mearga mai mult vara u spell,
prins treptat se' uanAnce, ceeace nu-i treabil ca se murdaresc. Eu le-am facut in toata saptamana
prea usoarg. odata, pana o lost de 3-4 ani. Si omul mare e bine
sa se scalde aga, da' pela not e greu. Cand sunt
liana la 4-5 ani, luam pe copil in poala la masa. de 4-5 ani se spala ei. Apoi se due de se scalda
Il hranim cu lingura cu care mananca gi mama din gi la ran. Da' tot le mai facem lama, baler la o
blidul ei. Se mai gi mesteca in gura, mai ales la. lunu. IlL Tice dimineata, copilul trebue sa se
inceput. Data sunt mai mail, le dai mesteca spele pe rata. Dupa aceca se sterge cu un gtergar
ei. Peste zi mai cer cate o bucata de pain si sbur- gi apoi la rugaciune. Fiecare copil face singur. Cei
da la joaca. Masa cata sa fie tot gata pentru ei. mai micuti lac cu cei mai maxi, iar de nu, cu pa-
Ca toad ziva mananca. Eu nu i-am oprit dela rinlii ". (C. I.).
mancare, ea nu mananca mai mult de cat le tre-
bueDa' numa sub paza. Altfel mai mult prada. 0 adevarala problemil pentru mame este
Trebue sa fii tot daseal langa ei, pgmas-a mari. udul copiilor.
Altfel o seams apuca ii cu mina stangli gi se in-
vatit aga. Le arati cum sit apuce gi cum sa, faca pana la doi-trei ani e greu. Ar trebui sa se
Coate cele". (C. I.),
priceapa ei, sa se scoale. ySr asta /llama dela mame.
D'aci n'ar mai fi iertat sa se ude. Si ea am patit-o
Copilul trebue invalat apoi i sti bea. odata si n'am stiut co sa fac. S'a vindecat copilul
singur. Spun femeile ca e. buna funie dela om span-
Ptina-s micuti sug tata, nu le dam copiilor ape'. zurat sau, de nu,, gi funie de gasit, cu noduri. Se
Apa nu poate sa le -kcal bine. Mai tarziu le dam. arde, se face cenuse, se fierbe in apii si fad aga
Da' iarna nu le dam sa suga . ghiata gi nici vara, un fel de tei (ceai) 0 se da cateva picaturi de
spa prea rece. Vin nu le dam la eopii. Inca ginars mai multe ori. Se mai pune gi pita uitata yr cup-
(rachiu dulee n. r.) le mai dam. Tare se bat ei dor, ca se usca tare. 0 farami gi o pui in ceva
,pentru el. Le dau din femei sa mai doarma. Da' supa sau lapte. Si and o farami zici:

67
www.dacoromanica.ro
Cum s'o uitat painca 'n cuptior, Le invatam si dela mame, le vedem tot mereu
Asa sa se uite (cutare) de a mai uda in pat. si facem si noi. Cate odata copiii mai capata si
Darn -i int eti sc dcda. Far' dacii-i boala n'ai cum". fapt sau blanda. Se is din vant sau ca -i lua o ca-
(C. I.). mese de pc ruda (prajinit n. r.' de-afara vi n'ai ti-
nut-o un pit in case. Poll s'o imbraci si mintenasi,
da' atunci s'o scuturi de trei on de-asupra focului vi
Sa vedem neum imbriteamintea copiilor si sa zici: ie-ti focule focul! Dacit o ajuns de arc fapt,
modul cum ei sunt deprinsi sit o poarte. E si prima prabalueste femeea cu aghiasma si da tot in
accasta o mare grije. jos. In sus nu-i iertat. $i iar spui: ie-ti focule fo-
cul! Apoi sf cu sacul cu care duel la mortal dai,
tot de trei vi de noua ori. Femeile mai fac vi cu
Cut sunt micuti, copiii se infasa. Se infase de sortul pe care-1 poarta vi cu traista, in care dau
cum se nasc, pana la un an. Minute le le lasi afara tailor ovaz vi cu gunoac dela porci, de unde dorm
dela sase saptamani, sa se mai dedee. Chicioarele ci. Le innozi vi faci noua vi en fiecare dai in jos
It infesi mai binc: sa nu den din chicioare cii se si zici: ie-ti focule focal! $i le svarli in foe. Sortul
trezese din somn. Se infase copilul sit fie drept, ca vi traista si tate cele se svarle in pod, ea sit se
vi /Asa multi sunt cu chicioarcic strambe. De la o duca faptul. Daca in caz nu se ascunde faptul,
luna ii lasam si desfasati ate un teas. Se mai merent In moara si aduccm intr'un vas apa de pe
Often. La botcz unii ii due in fesi cumparate si in- roata morii, dimineata tare, Irani, nu rAsare soarele.
t cliti in camasa tatci, ca sa fie barbatosi. Pima E bine sa nu tc vaza morariul. S'o furl. Si de unde
prinzi a-i lasa mainile afara nu-i dai camase. Cio- o lei pui putinit pita cu sore. E bine sa fie mo-
rapt li sc da cam de and incep sa fie lasati. des- rariul casatorit de prima data. Cu accea apa tc duci
fasati. In cap li se pune naframa, care se lash' pe In baba si-ti descants vi te split Apoi apa accea o
sub brat si se leaga. Cand s'au mai marit, li se da tipi pc apa". (C. I.).
ea cum c portal nostru. La copii nu se face ceva
care nu c la oamcnii marl; numai a mai mic vi 0 boalii obisnuitil copiilor la taril sunt petele
mai subtirc, en sa nu-i roads. La copil atata-i deo-
sehirca: naddigutii se fac fara fund, pima la 4-5 rosii pe obraz. In *ant sunt numite scurt
tn, pana-i el in stare sa se poarte. Ei se mai mur- rosi". Cauza?
darese. D'apoi noi ii mai amagim ca sa nu le mai
dam, daca se murdaresc". (C. I.). Pima in vase sliptiimani noi zicem ala: a nu
intre o femec in casa dacit are rimdurile. Sau daea
In ce priveste locuinta, copiii Ia tars n'au antra, sa spue vi sa atinga copilul cu poalele ca-
camera separatii. Cat sunt mici dorm intr'o mcsii si sa spunii: eu sunt hada, copilul sa fie fru-
copse, iar copiii celor mai instariti, intr'un mos. Femeile de regulit spun. Da's a. dracului multe
vi nu spun. Atunci copilut capata, ca la jumatate
leagan rudimentar. Mai tarziu dorm toti cum de an rosi. $i astea pot sa-i ramand pc viata. Destui
pot, in paturi comune sau pe uncle apuca. vi mor din de. Fac femcile, da' nu prea se vin-
decd. Uncori e mai usor. Numai atunci nu-i din
Noi, nice Cornelia Iliesi, avem vase asi (ca- randurile femeilor. E din focurile barbatilor. Cu
mere n. r.): douit asi mad, doua tinzi vi cloud pleaca cu tigarea aprinsa din casa si nu e bine asa.
eamari. Iarna slam toti laolalta opt si cu o slu- Uncle femei se due In faur in trei zile 51-1 atingc
gs in casa cea mare. Cand da caldura ne mai faurul cu focul MA vindea. Da' asta numai and
rarim ". e din focul barbatilor". (C. I.).

Dar grija cea mare a parintilor si in spe- 0 alto boala popularit, care, in fond, aco-
cial a mamei este ferirea copiilor de boale §i, pere alte boale necunoscute poporului, este
in caz de imbolnavire, vindecarea lor. Mamele deochiul.
sunt nevoite sit cunoascii, adesea destul de bine,
o multime de boale si tot afatea leacuri. Pcntru geoci ca sa feresti copilul, cumperi dela
burcasi (negustori ambulanti n. r.) tut fel de os ce
se numeste geoc. Mai poti sa cumperi cruciulite
Mai grey boala pentru copii e tot boala de pun - mid sau un ban de argint. Care n'are putere in-
tere. Care-s micuti sunt opriti dela ota. Li se da sira niste margelute si se pun toate astca in mans.
ceai cu tucar vi durezi asa o zi doua. Care-s mai Stint bunt pentru geoci. La feciori si la fete mai
mad, It dai tot ccai. Daca e mai rau, te dud In marl se face aide]. Iei an vas cu care dai man-
doftor. Femeile Sc mai due qi pe la moase. Mow care la pore, c'acela-i spurcat. $i d'acolo iei apii sau
ii unge cu ant vi cu farina de malai cold, sus la ceva halbe (laturi n. r.) si stropcsti pe om vi tot
buric. Mai dam si cu spirt de vinars. In el jrunem zici:
ou crud si se punt la buric. Alte ori copilut ritceste, Cnnd s'a gcocea vasul porcului,
capita gutunar. Atunci fad spirted in douit, in trei Atunci sa se geoace si (cutare)".
sau in patru, dupa cum; e etatea si it freci pe tot
trupul repede, ca sit se infierbante. La urmit tl pui
in pat si-i dai un ceai fierbintc. Eu am invatat si Tn sfarsit, o mare problems pentru mamc
dela doftor si dela fcmci batrane. Una dela alta. este somnul copiilor. Ele stiu cii un somn sbu-

68 www.dacoromanica.ro
ciumat si plansetul sunt senmele rele pentru ceste elemente. Poate ca va trebui imaginata
sanatate. odata o metoda care sa masoare mai cu preci-
Copiii pot sa planga si din rautate, din be-. zie aceste proportii.
te§ug. Can& sunt mici la tata si se anti noaptca La data child a fost cults materialul de mai
sau piing, te temi. Poate se apropic ceva sa-i fure sus (1935), Cornelia Diesi, informatoarca noas-
somnul. Atunci e bine sa aprinzi un pic de ta- tra, era o femee de 42 de ani, cu stiinta de
mac. Daca plunge, poatc I-o sagctat Cu ccas rau.
Atunci probalueste cu tamae sfintita. Afumi razele, carte, casatorita a doua oara. Ea face parte
leaganul, tot jur imprejur, si copilul. Dupa aceca dintr'o familic fruntase a satului Sant; deci a
rupi din raze cate o bucata, le aprinzi, de,schizi fe- avut in viata ocazii destule de a lua contact si
reastra si stai aplecata spre rasarit, cu razele afara. cu altfel de lume de cat aceca a satului tra-
Apoi jii ochii la un copac, care-a fi mai mare si
spui ditional. Totusi, in afara de oarecare umbra de
0, valfa padurii, cu am un fecior; indoialii, ea este adanc inrudacinata in Inertia-
Tu ai o fata (sau intors), litatea si traditiile satului, pe care le si prac-
Ifni sa ne cuscrim laolalta. tica.
Tu sa dai somn la feciorul mcu, $i este explicabil sa fie asa. Nlintea ei, destul
Sa doarma sa se hodineasea ;
Fata to sa sbicre ,Si sa chioteasca. de deschisii teoretic spre orice invatatura, nu
Si spui asa de noun on si razele sa tot arzii. poate fi deschisa de cat spre realitatile care
Dupa cc ai terminat, razele le Iasi peste fereastra. sunt: satul Sant si viata lui. Satul, el insusi,
Si cu somnul e asa. Cand copilul tresare in somn,
se intampla uneori de e ran. Poate sa si moara. nu este nici el deschis, in totalitatca lui, decal
Se zice atunci ca-1 sageata moartea, chiar data nu tot spre sat (alte sate), in primul rand, nu-
moare. Cand copilul rade prin somn, credinta bii- mai in al doilea rand spre viata culturala mo-
traneasea e ca i Sc arata ingerul sau ii arata in- derna, detinuta de alte categorii sociale. In
gerul ceva frumos si el e bucuros". (C. I.).
acest mediu trilesc educatorii parintii , in el
Materialul infatisat aci, privind cresterea si prin el crest copii, mostenind aceeasi concep-
si sanatatea copilului, asa cum sunt ele prac- tie despre sanatate. Nu vom putea schitnba
ticate in satul Sant, ilustreaza conceptia edu- mare lucru, in aceasta conceptie educativa, cilia
cative sanitary a acestui sat, chiar si pentru vreme satul nu va fi eliberat sufleteste spre o
varste mai inaintate. Vedem mai intaiu ca in alts mentalitate.
acest sat, ca, de altfel, in atatea allele, viata $i inert o observatie: rolul aproape exclusiv
omului este privity ca implinirea unei ursite. at mamei in educatia sanitary traditionala a
Negresit, idcea este conceputa destul de elastic, satului, mai cu scama in primii mini ai copila-
data ne gandim ca ea ingadue omului inter- riei. Daca exprcsia cei sapte ani de acasa" arc
ventia lui. E, am putea spune, prescrierea unei vr'un sens, in aceasta directie it are in
vieti, in anumite conditiuni. Omul, dupa ea, primul rand. Mama e medicul-pedagog al fa-
isi are un loe al lui, dar are si putinta sa co- miliei, iar femeea, in genere, medicul satului.
laboreze la faurirea propriului lui destin. De Meseria aceasta o invata satencele una dda alts
aci riisare o consecinta: omul trebue sa fie ye- cand pot, si dela mcdicii calificati. Medicina
ghetor ea toate conditiile unei impliniri juste a culta n'a patruns prca mult in sat si aceasta,
destinului sa se faca. Once destin este, se pare, dupa cum vom vedea, nu intottleauna din vina
mai mult sau mai putin bun. Numai neglijenta satului.
omului, in implinirea unor datorii, in parte
firesti, in parte magice, due la deranjarea li- 3. A doua latura importanta a educatiei,
niilor lui ideale. in viata satului, este educatia gospodarcasca.
OH cat de mistic ar fi conceput acest destin, Deosebim doua faze mai de scama, in procesul
el nu este total deosebit de idcea determinis- de initiere al taranului la viata practices a pa-
mului natural, preconizat de stiinta moderna. rintilor sai: faza educatiei gospodaresti indirecte
Numai modul de a fi explicate difera. Poporul (faza jocurilor) si faza initierii directe.
concepe aceasta idce tot ea o inlantuire de Cea dintaiu c faza copilarici. Rosati acestui
cauze si efecte, dar, in 'anvil acestora, cauzele faze pare sa fie destul de bine inteles de sa-
de nature inisticit se impletesc cu cele de na- teni chiar.
tura religioasa si cu cele naturale. Este icoana Copiii cut is mici ii vezi ca le place a juca.
mentalitatii insasi a satului. Deosebirea dela sat De rcgula le atarnam dc grinzi o sfoara si de ea
la sat sly numai in proportia fiecaruia din a- cc% a care suna. Ei dau cu maim si se bucura.

69
www.dacoromanica.ro
Dacrt-e ceva mai marisori se joacii si singuri. Ili laud ca de o pima' de metru, din lemn si la varf
fac staulc sau colibe, acolo pun ceva fasole sau sur- lata si ascutitA. La zece pasi punem cAte o both'
ccle si zic ca -s oi sau marhai. Fiecare trage de
ce-i e Peas la". (C. I.).
In aceasta din urma propozitiune este ariltat
tot rostul educativ al jocului, pe care mama
pare sa-1 inteleaga mai bine de cat, fatal. Si
femeile sunt §i con§tiente de aceasta shrtelegere Bottle"
deosebitii a lor.
Care copil e mai mid 'hi place par'cii mai mult,
ca tot fani madarele (jucarii n. r.) cu el. Tata e
Sapalaus
C Ciuri
.C)
altfel. El nu are asa timp cu copiii. Stint unii, nfipta in "piimAnt. Apoi dam
dar putini. Lor mai mult le plat copiii etind sunt }Ara, ciornag n.
mart do -i ajuta". (C. I.). pe rand fiecara cu. o alts botA. Care loveste is unt
din gaura celuilalt. Iau adicA nisip si.-1 pun lAnga
gaura mea. Ne jucam asa pAna facem paniant des-
Jocurile copiilor au avut o sums de inter- tul. Apoi astupim gaurile cu untul luat. ySi a cut
pretari gi teorii. Una dintre de, teoria lui gaurA nu se umple e trAntit cu fundul in gaura
Stanley Hall, le socote§te ca repetand prescur- lui". (S. C.).
tat evolutia culturala a omcnirii. Dach e sa De-a slanina. Luinn un clengi de mesteaciin gi-i
taem eepurile sit ramAna cam de un deget si mai
admitem, cat de eat, ca valabila aceasta teorie, scurt. Clengiul se infige in Omani. JoacA' 3-4 copii
atunci asa trebue sa explicrtm si uncle jocuri
ale copiilor din Sant, ca de pilda de-a sage-
tile". In ocupatiile locuitorilor din an nu
mai exista vanatoarea cu arcul, asa ca jocul
poate fi socotit, in adevar, ca rama§ita unei
4 a
Lopatele ..
ocupatii de mult parasite, dar nu uitata. Copiii,
cel putin, n'au uitat-o. .. . Cirlig
Cele mai multe jocuri §i jucarii se refers V Slinina.
insa la ocupatiile actuale ale locuitorilor. La Clengiul
fete, §i aci ca pretutindeni, gasim jocul papu§ei,
la baieti jucarii §i jocuri in legatura cu ocu-
patiile barbate§ti. Alto on fetele §i baietii se si fiecare arc eke un carlig. Se mai is un learn
joach impreuna. Cateva exemple, Chu jocurile ca de o palmil de lung si gros ca degetul, care
se ascute la un cap si se bagsi pamAnt. Asta
cele mai des intalnite in an o vor dovedi. slanina. Mai luam un lemn ca degetul de gros
si despicam in douil, pe lung. La astea zicem lo-
De-a oile. II joaca copiii mici de 4-5 ani, pAna patele. Jucarn asa. Frecam lopatelele si le dam
8-9 ani. Fac un gard cu crengi subtiri si cu drumul jos. Dacii arnandoua cad cu taetura in sus,
la ridic cArligul men cu dons.' clengiuri in sus; data
portita. Ii fac si strungii si coliba pentru pacu- una cade in jos si alta in sus, ridic cu un clengi;
ariu. Asta e -Oda. Copiii iau apoi cucuruz de mo- dacii annandourt cad in jos, nu ridic nimic. Dacii
lich cAtiva din ei sunt cAini si ceilalhi berbeci si amandoua 1°0/Icicle cad in cruci, cu tiietura in sus,
midi. Copiii fe due la pascut, le baga pc strunga, ridic cu patru; dacit 6 in cruci cu tgetura in jos,
se fac ca le mulg. Apoi se culcA, pentrucal e noapte, cobor cu patru. Cine. ajunge mai intiliu sus a etis-
se scoala si tar pleaca lay pasiune. Ca si pacurariul tigat si iese din joc. Se joaci pAnA rAmAne unu'. El
cu cite lui". (Inf. Simion Campan, 13 ani, 6 clase trebue sii scoatii cu dintii slanina din pAmAnt".
primare), (S. C.).
De-a lupul cu medal. E pentru Al mai marl
pAna la 15 ani. Aci batar sal fim 5-6, Unu' a pa- ,
eurariu, 2-3 lupi, 3-4 caini. Tipam de pe not haine, In afara de aceste jocuri, cu &ens gospoda-
earth, palarii, pieptare si le imprastiem ca si nista resc §i practic, mai aunt, de sigur i altele
oi. Pacurariut se aseazii in inijlocul lor, cu cainii numeroase in satul Sant. Dar eele mai free-
si se face ca doarme. Lupii atunci incearea sa lure vent jucate sunt ele, cele care an mai multe
oi. Ctlinii bat la lupi si top alearga. i jucam asa
pana lupii furs Coate oile. Atunci se strica jocul". t referinte la viata locals. Uneori, cum e cazul
(S. C.). cu ultimul sau chiar penultimul joc, avem a
De-a unto 'n gaura. Ne strAngem doi, da' se lace cu jocuri care se gasesc §i in alte parti,
poate si mai multi. Si faccm (Iona gauri in pA- cu alto denumiri insa. Viata locals le-a im-
mAnt, ca douA calimari. Fiecare are cAte o sapa-

70
www.dacoromanica.ro
prumutat, in cazurile date, ceva din elementde stravechi, fara nici o legatura cu realitatea, nu
ei. Ici un bat se numeste slanina, colo Rutin pot ocupa itocul intaiu ea frecventa. N'ar fi nici
nisip tine loc de unt etc. Pe aceasta cafe co- firesc si nici bine, on cat de interesante ar fi
piii din Sant sunt inlantuiti cu jocurile lor, de, din alte puncte de vedere.
in preocupari care sunt aceleasi Cu acelea ale-
parintilor lor. Ei isi creeazd o lume de preo- La tars 'Ms.& parintii nu lass multi vreme
cupari gratuite, in care se framanta gandurile pe copii sa-si cheltuiasca energia in surogate
colectivitatii. Am vazut ca ocupatia principals de activitate practice. Din lumea jocurilor, co-
a Sentenilor este cresterea vitelor. Simbolica o- pilul taranului este smuls de timpuriu si dat
cUpatie ludica a, copiilor are aceeasi directie. muncii, efortului util, mai intaiu muncii
Gasim insa, se intelege, si jocuri cu alte te- de invatatura, apoi muncii propriu zise. Cu
me. Dar acestea sunt mai putine in Sant sau aceasta intram in faza initierii directe a edu-
mai putin jucate, ceea ce inseamnd acelasi lu- catiei gospodaresti.
cru. Astf el, tntr'o zi, am surprins trei copii ju- Metoda este, in adevar, foarte directa. De
candu-se de-a bolta" (pravalia n. r.). cum pot sa face o treaba, copiii mid sunt mai
crutati, ceeace nu se intampla cu familiile mai
De-a bolta" se joaca aga. Cei trei copli au a- sarrnane.
dunat bqigoare, boabe si pietricele, pe care le-au
facut gramejoare intr'un patrat, insemnat pe pa- Fata curate ca dela 7-8 ani. De la zece face
mint cu varful unui betigor. Aceea era bolta". cum se cade. Mancare face dela doisprezece. Numa'
Partcnie Octavian Grapa, de trei ani, este domnu", tot le mai crutam pe bietele fete cat sunt mici.
adieu: negustorul; Viorica, sora lui, de doi ani, este Baietii mai alearga pe afara. Fite ce e mai ugor
doamna". Ei valid. Silvia Motrescu, de trei ani gi pentru partea barbateasca, din ce prind dela tate.
ea, verigoara lor, este cumparatoarea: da bani, adica (C. I.).
pietricele gi i se Vaud lucruri. Jocul se poarta cu
multi seriozitate. Gaud ii fac atenti ea acelea nu-s In deprinderea vietii de munca a parintilor,
lucruri adevarate gi nu sunt bath, rad si ei. Stiu copiii aunt introdusi treptat. Muncile la care
bine ca e aga. stint folositi sunt cele ale regiunii si anume,
cele mai usoare.
Aci e cazul sa punem o problems. S'a vor-
bit adesea de lumea copiilor ca de o lume a- De and aunt mici, copiii invata eunoasterea lu-
parte. Lucrul acesta nu se poate contesta, dar crurilor de pe Tanga casi. La primul copil invata
trebue inteles cum trebue, fara teoretizari ro- mama. Da' d'aci incolo mai invata si unul dela
dela altul. Mai cu seams baietii. Agti mici se tot
mantice. Lumea copiilor este alta nu atat din dau pe langa ai mad. Daca Ai mad invata dela
cauza psihologiei copilului, care ar fi cu totul gcoala, ei cauta sa prinda dela ei. Se joadi uneori
si esential deosebita de a adultului. Din contra, gi de-a 'nvatatul copli. Apoi se mai gi cearta cite
odata, ca vine vremea de aplica invatatorul pe-
psihologia aceasta este determinate, ca de pre- depse. Da' numai cat se impaca. La ei nu tine mult.
zenta a doua lumi care stau fata in fats. Daca Copilele imiteaza ce vad la mame. Vede pe mama
n'ar fi cu. putine putpri, copilul ar fi pus de toreand, face 1i ea; vede pe mama In sucalit, in-
parintii lei la treaba adevaratd. Iar el ar faoe-o. cearcii si ea. Cand nu poate mai 11. strica. Cared
is mai mitrigoare be pun chiar mamele. Tot aga gi
Pentru ca nu se gaseste in aceasta situatie, el baietii, imiteaza lucrul tatalpi. Tata nu se ocupa
10 canalizeaza energia byte° activitate gratuita. de ei, cum se imbraca gi altele. Asta face gi mama.
Odata acest gen de ocupatii creiat, incurajat Da' and is mari u mai is pe ling& el: intaiu din.
si de OHO, el i0 capita o structure proprie, distractie, apoi mai gi din lipsa. Ocupatiile oamenilor
nogtri sunt cregterea de vite, paduritut gi mai pu-
cu legi proprii de evol0e, institutionalizandu- tin agriculture. Copiii stint folositi cam din anii
se. Nu e de mirare apoi ca jocurile intra in cand merg la gcoala, mai ales Ia vite. Depinde do
traditie si uncle dintre de supravietuesc insti- constructia corporals a copilului eat de tined sau
tutiilor adulte pe care le-au imitat. Desi a- cat de batrani aunt a se da la diferite lucrari.
cestea din urma vor fi vesnic sursa lor. Intre La inceput pazesc vite: si vite maxi cornute gi mai
mici. In munte trimetem pe cei mai marigori de
jocurile traditionaliste sl tendinta vietii reale 10-12 ani. La munca campului incep gi mai de
eadulte, de a-si impune preocuparile ei lumii mici: ca dela 10 ani, da' numa' la munci mai
jocurilor, se da o lupta. Este educativ desigur, ugoare. Mina boil pe brazda, aduc ape, string lemne
cu adevarat, jocul care, fara a se pierde dela pentru foc. Plugul nu-I tin ei, pina Ia 15 ani. Tot
atunci incep sa invete a cosi. La lucre cu grebla
o generatie la alta, pastreaza totusi contactul sau furca, sau la capaluit (pragit n. r.), se incepe ca
vie cu realitatea, clandu-se dupa ea. Jocurile dela 13-14 ani. La capaluit chiar aunt mai mult

71
www.dacoromanica.ro
femei si copii. Barbatii sc ocupa de regula cu pa- ueenic deodata la lucru, pe care nu 1-a mai vazut.
duritul". Inf. Glicorghe Olaru, 71 ani, 2 class gim- Mai aduccam apa, catam de vaca, ca Oa inveti
naziale). trebue sa faci vi d'astea. Dc trei on pe saptamana
mergeam la scoala de ucenici. Era in 1920. La
Dupa cum vedem, ocupatiile principals ,coals desemnam mult. De dormit, dormeam acasa
la patron. Eram cinci si toti dormeam in atelier,
paduraritul, pasunatul in munti si cositul unde abeam paturi, pc care ziva le desfaceam. Di-
sunt socotite si cele mai grele. Plugaria mineata mancarn zama de secarea (admen n. r.
afara de arat este lasata femcilor si copiilor. cu pita, uncori si cafca cu lapte. Dc pranz
Importante pentru educatia gospodareasca, mancam la masa cii &Instil. Portia lui era, de buna
seama, mai mare, dar nu manca altecva. Seara la
in deosebi, sunt doua problems: rolul tot mai fel. Maistorul nostril era cam betiv de fetid lui.
accentual al tatalui, precum si impletirea tot Cate odata nu bea luni intregi, dar and apuca ti-
mai accentuate a educatiei traditionale cu cea nea ate vase -sapte saptamani, pana-1 scuturau fri-
scolara. gurile. Atunci cu noi se purta bine, ne povestca
multe din tinerete. Dar cu nevasta n'o ducea bine
atunci. Se certau. 0 mai si alunga. Da' a Post mais-
Copiii inbatit si dcla parinti, dar multe invata tor bun, Dumnezcu sa-t ierte. Prima data and nc
si dela scoala. Parintii care stiu carte ii mai con - penes la lucre ne spunea: uite ai sa faci ava si
troleeza daca facutu-si-au leetiile. Cata sa vada mai asa. Ne vi arata, ne vi spunea. Cand mai gre-
ales claca au Militia socotelile. Cu economia (gospo- seam ne mai lea de urechi. Ca la noi daca iei
daria n. r. si cu tarifa cubica a lemnelor, apoi numai o Ora de lemn cu barda de uncle n'o trc-
hicrurile astea mai mult dcla parintii for de cat dela buit, apoi s'o stricat lemnul. La vase Zuni faceam
*conk. Cand ii vorba de masurat suprafetele, la spite si obede. Dupa un an lucram la cosuri de tra-
scoala in. ata in masura metrica, acasa ei lucra in suri, dupa doi lucram ca si maistorul. Apoi lucram
jugare, ca vi azi sunt eartile funduare ava. De si mai tare ca dansul. La inceput am Post ucinic
multe on copiii sc pricep mum mai bine ca pa- proaspat; al doilea trcilca, batran. Daca vc-
rintii for ". (G. 0.). nea unul proaspat, era scapat cel vechi de vacs si
de apa si de foe. Cand maistorul an era in atelier,
impletirea scolaritatii cu educatia traditio- cei mai batrani menu dreptul sa comandc si sa
nala se face mai intaiu prin jocurilc care se imparts luerul. Dupa trei ani am capatat carte de
lucrator. 0 mers maistorul la prefectura. Dar eu
fac la scoala si se raspandese apoi si la copiii am mai stat la el v'o cinci luni. Apoi am mers in
ce nu vin la scoala. In genere insii jocurile in- Pundit! Bargaului, la un maistor rus, unde am stat
vutate la seoala stint farce mare aderenta cu case luni. Dc acolo am %enit aid la batranul Iosif.
viata locale si de accea intampina si oarecare Aici am stat un an si am plecat in armata. In
1929 am luat brevet de patron". (Inf. Leonte Ga-
rezistenta. Cat despre invatatura propriu zisa lila 30 ani, easatorit, vase clase primare, rotar).
si directs, nici aceasta nu trees prea usor din-
colo de pragul scold, dupe cum vedcm. In on Viala de familie, stransa, apropie intrucatva
ce caz influenta scold, in educatia economics, ucenicia meseriasilor de invatatura care se da
la tam, e mai eficace de cat pe latura sanitard. in familia plug-areasca; incolo deosebirea e evi-
0 alta caracteristica a educatiei traditionale denta. Mestesugul sc invatii mult mai sistematic.
gospodaresti este ocazionalitatea ei. Copilul in- dupe anumite reguli stabilite. Nlesterul invatator
vata din exemple, nesistematic, la intamplare. este constient de rolul sail. Pe lamp aceasta
Ea este de asemenea globala si nediferentiata, treaba se face en indeplinirea unor forme le-
copilul trebuind sa invete, aproape fare spe- gale, in prealabil. Se face un contract, in care
cializare, toate meseriile vietii de -Oran. De la se aratil taxa legala care se plateste, iar uce-
aceasta fac exccptie ,la Cara, numai cei cativa nicul tai cumpara hainele. Pentru munca de
met,tesugari ai satului, care capita o educatie ucenicie nu numai ca nu i se plateste nimic.
profesionala deosebita, dupa o cu totul alta clan sunt cazuri cand tot el mai da. E pus
metoda. Compararea acesteia cu metoda pur t a- apoi sa Lea o serie de lucrari pentru patron
raneasca este, de altfel, lucru usor de facut si si casa lui, intrate in traditie. Pentru meseriile
instructiv. mai bune, mai cu seams lu orase, parintii
trebue sa aibil oarecare stare pentru a putea
Eu, zice un rotar din sat, am invatat meseria sustine ucenicia copiilor, iar in toate ca-
In Sad Rudolf, in Bistrita. Acum el e mort. A- zurile trebue sa fie in situatia de a se putea
beam 15 ani, and m'am angajat ca ucenic, Cu con- lipsi de munca lor.
tract pe trei ani, cu haincle vi rufele mac de pat, Ca metoda de invatatura, ucenicia nu mai
si plata taxei catre casa cercuala de asigurari.
Cand m'am angajat intaiu faceam &lb oazde pens este un invatiimant ocazional. Cateva principii
n. r.) vi im tirteam la strung. Ca nu poti sa pui pe sunt respectatc cu sfintenie aci: trecerea dela

72
www.dacoromanica.ro
luerarile simple si usoare, la cele eomplexe si munca taraneasca a fost supusa unci discipline
mai grele; aratarea modului cum trebuc lucrat, si supravegheri deosebite. Locuitorilor li se da-
cu intentia de explicate; prccum si procedeul dean indrumari gospodaresti cu mare grije, iar
analitico-sintetic. Lucrarile se descompun in lu- faptul ca se gasea la rascruce de tari, facea
crari mai simple si se invata fiecare separat. on satul sa mai prinda eke ceva si din alto
Dupe aceea lucrul intreg se reconstitue. parti. Pe Tanga aceasta, se pare ca aci locuitorii
Tana.' invtitricel trece in sarsit prin cateva se bucurau mai Inuit de rodul tnuncii lor de eta
trepte, Oita sa ajunga el insusi mestesugar in alte parti. Astfel Santenii au putut sa devina
intreg: e mai intAiu ucenic proaspat, apoi uce- buni gospodari si buni dascali ai copiilor Tor.
nic batrttn, calla, lucrator, maestru. Nu lip- Granita a fost o scoala severa pentru ci, dar o
seste nici trecerea, pentru desilvarsire, pe la scoala. Pacat numai ca in perioada granitei
mai multi maestri, dupa ce a iesit lucrator, oeupatia for aproape exclusive era cresterea vi-
ceva asemiinittor vestitului tours de France", telor. Plugaria s'a desNoltat mai mult dupa
din apus. E o adevrtratil scoala, cristalizata in- aceea. De aceea, poate, intre altele, si sunt ci
tr'o institutie, ,care depaseste cu mult modul mai mesteri crescatori de vite, de cat buni lu-
cum se exercitrt functia educatiei profesionale cratori ai pamantului.
in viata titraneased.
Ocupat,iile tarilnesti n'au in genere o insti- 4. Educatia sanitary si eon gospodareasca
tutie educative comparabilii ucenicici mestesu- sunt intregite de educatia spirituals. Pentru
WWI Functia educative gospodareasca este cele douri dintiliu, am vazut ca, in viata sa-
numai vag concrctizata in persoana tatalui, caci tului, familia are un mare rost. Rosati fami-
in fond ea este exercitata la intamplare do liei este destul de mare si pe accasta din urma
toata familia si chiar de tot satul. laturii.
In sari mai avansate exists un inceput de Satul Sant avea, in 1936 un numar de 494
diferentiere a functiei educative gospodfiresti, familii si anume:
la Ora. Pentru invatatura, taranii din aceste sari
merg la tarani cu rosturi gospodaresti mai in- Concubinaje 8 adieu 1,600
tinse sau la marl proprietari si lucreazrt o vrc- Familii netipice cazuri speciale 16 3,200
me lei ei ca ucenici-argati. Alte on taranii Ftunilii tipicc lama copii 56 11,300
Familii tipicc cu copii 367 74,300
mai instariti merg chiar la seoli de agriculture, Fam. cu copii plecati sau casat. 47 9,60,o
cum e cazul cu taranii din Danemarka, Fin -
landa sau Ceho-Slovacia, prin 4aceasta sarind Dupa cum vedem, procentul familiilor neti-
peste ucenicia propriu zisa la o institutie edu- tipice, acelca prin urmare care n'ar putea sa
cative superioara si acesteia. dea o educativ in spirit tipic, traditional este
Se pare ca ocupatiile taranesti, ca de altfel foarte restrans. Si nu uitam apoi ca la tarn
viata tarrtneasca in genere, sunt sortite unci e- concuhinajele n'au semnificatia morala pe care
volutii proprii si din punct de vedere educativ. le-o da morala filistina mic burgheza. Este
In mod normal ar trebui sa se treaca dela in- destul de insemnat in schimb procentul familii-
vatatttra empirica si difuza sau ocazionala, do lor fare copii 11.300), coca cc se explica de
tip tart-mese, la ucenicia propriu zisa si apoi la sigur prin fenomenul do saturatie demografica
scoala. Sc pare ca ritmul presant al evolutiei de care am vorbit. Acest fapt nu se poate sa
socials va face ca invatatura taraneasca, in nu aiba repercursiuni si din punct de vedere
matte parti, sa sari la tipul scoala direct. educativ. Trebue sa mai notam apoi ca familia
In ce priveste educatia gospodareasca in santeana nu prea are un aspect patriarhal. Din
Sant, ea este departe de a fi in accastii situa- cele 494 familii numai 34 6,900) au in un loc
tie. Ea s'a bucurat totusi si de uncle impreju- bunicii, parintii si copii, ceva ce, se intelege,
rani care i-au fost de un ajutor deosebit, in nu poate fi o garantie prea mare pentru o
comparatie cu alte sate. Cea mai de seama din- educativ excesiv traditionalista 8).
tre aceste imprejurari este faptul ca satul Sant
a fost un sat supus regimului de granite in La not ciind §i mai tracsc bunicii, nu prca
fosta monarhie Austro-Ungarii. In acest regim, stuu la un loc cu copiii si nepotii Tor. Duca pa-
8. Datele dupa Roman Cresin. Rev. Sociologie Roma.neasca. Nr. 7-9 din 1936,

73
www.dacoromanica.ro
rintii au 4-4 copii, cei asatoriti vor sa se despartil, dupa aceea, intro sat si biserica a fost lupta.
ea sit inainteze. D'aia rar de se mai gasesc bunicii Satul aparat vechile lui credinte batranesti,
gi nepotii for in un loc. Album mai traesc gi sin-
gad. Nu doar di nu s'ar intelege, dar valurile ii biserica a luptat pentru raspandirea evangheliei.
mai impiededi sa se ocupe de- parintii for ". (G.O.). Lupta aceasta s'a soldat cu multe compromisuri
Din punct de vedere sufletesc, educatia spirt- si de o parte si de alta. Familia a fast aceea
tuala a familiei satesti este dominate de reli- care a pastrat credintele vechiului sat. In cazul
gie, In majoritatea satelor aceasta influen0 satului Sant, lupta aceasta a fost dusa cu des-
este impletitrt cu multe elemente mistice, extra- tuba vigoare si in timpul din urma, in numele
rcligioase, in altele ea este mai pure, pe linia religiei oficiale a satului confesiunea greco-
religiei oficiale. Cazul acesta din urma pare sa catolica de energicul preot Pamfil Grapini,
fie intr'o oarecare masura si cazul satului ant. azi in varsta de 81 de ani.
Copiii nogtri, de cum incep a vorbi, in prima In alto parti, zice el, parohul satului nu baga
linie invata rugaciunile. De regula dela mame. Ii toate in seams. D'aiA sunt trecute multe credinte
amagegte ba eu o Ora de zahar, ba cu lapte dulce. pagilue dela fratii nogtri Romani. Aid eu i-am de-
Ii invata sa-gi heti cruce et de la patru ani. Di- prins sa nu -tie de cat ce este in carte. La noi,
mincata, child se scoalit copilul cere mAncare. de pilda, nu se umblA cu Lazarul" (P. G.).
Da, puiul mamei, d'apoi intaiu sa zici rugaciunea...
Si zice Doamne din somn ma trezesc". 0 gtie ju-
mutate din copiii satului. Sta scrisa gi in catehism. Credinta religioasa este destul de puternica
Dupa mAncare copilul e mai dispus. Atunci spune in Sant. Se vede aoest lucru, dupa frecventa
rugaciunea de multumita. Sears Inca este o ruga- la biserica in zi de sarbatoare. Cum c si de
ciune: Cand merg sA ma odihnesc". Ccl din-EL copil asteptat de altfel varstele mai inaintate aunt
invata dela mama. Apoi mai invata gi unii dela al-
tii. Prcotul nostru a lost tare scrupulos in treaba mai bisericoase, dar si tinerii sunt destul de
asta. De regula se ducea prin ca1i. Nici nu gtiai numerosi, fats de frecventa din alto sate. Dam
de unde a rasarit gi se interesa de cum se crest ca pilda frecventa la biserica din cursul lunii
copiii gi tineretul". (G. 0.). Julie 19 35.
La incepunil crestinismului si multa vreme

Nr. celor ce au Distributia procentuala


VARSTA lrecventat biserica Distributia procentuala a Intreget populatie

Dela 0 20 ani . . . 106 . . . 25,20/0 . . . 39,50/a


Dela 21 40 ani . . . 159 . . . 37,904 . . . 38,80/0
Dela 41 60 ant . . .. 101 . . . 24,0% . . 17,00/0
Poste 60 de ant . . . 54 . . . 12,90/0 . . . 8,70/0

Pentru educatia religioasa, a entenilor, e- sunt: 4 greco-orientali, 3 roman-catolici si ca-


xista in, acest sat, cum exists si in alte sate tivo. mozaici. Trei dintre ortodocsi sunt veniti ea
din regiune, diferite societati religioase, in ca- servitori din alto sate, iar unul a trecut la or-
drul dispozitiilor generale dieoezene. Astfel, pen- todoxie ca student teolog.- Romano-catolicii sunt
tru barb* exista Reuniunea, Sf. Anton", iar germani veniti si ei din alta parte. Cat despre
pentru femei Societatea Sf. Maria",' supranu- mozaici acestia sunt negustort Evrei, cum se
mita si cununa anului. Prima are 72 de mern- gasesc prin multe sate din nordul Ardealului.
brii, cea de a doua 49. Membrii acestor societati Interesant este insa faptul ea dintre acestia o
se obligii a duce o via-ta moral religioasa exem- femeie Raluca Reiter Schmil a trecut la cres-
plars si a promova interesele crestinestj. locale, tinism, prin casatoria cu un taran roman, Cos-
stand in ajutorul bisericii. Societatea Sf. Maria ma Jugan. Azi (1936) este femee de 90 de ani,
o cu deosebire vie. se numeste Palagia si a aVut cu Cosma Jugan
Taria unei biserici se vede si din situatia ei doi copii. S'a facut cresting, zice preotul Gra-
fata de alto confesiuni, cu care ar veni in atin- pini, de dragul lui Cosma, ca era fecior tare
gere. In ySant, in afara de greco-catolici, mai mandru. Dar si ea rota era tare frumeasii".

74
www.dacoromanica.ro
Cand m'am naseut, zice insa Palagia, intaiu am vreu si eel roman nu este deosebirea pe care
Post jidanca. M'am botezat ea aga mi-a fost drag. acestia o fac intre ei.
Sedeam la lucru cu fete de Roman gi m'am dedat. Toleranta religioasa a satenilor nu inseamna
Inteaceea cred c'am fost facuta pe lume ca_ sa ma insa lipsa de religiozitate. Poate sa insemne,
botez. Si Palagia mai spune: Si rugaciunile gi tate
cele le-am invatat cu tineretul inainte de botez". eel mult, in cazul de fats, ca *entenii nu vad
Despre religiozitatea gi staruinta ei in cregtinism sa- nici un pericol pentru credinta for in toleranta
tul nu are_de eat cuvinte de lauds. Mai credineioasa ce o arata firte de alte religii si confesiuni.
ca ea apoi, in religia noastra, aka, n'a fost", zice Biserica, de asemenea, are mare influenta asu-
preotul Grapini. Iar sateanul Maxim Mosil zice gi
el: Cum venea ea la biserica nici o Romance nu pra satenilor, deli intre ei si preot pot fi u-
venea. Se impartagea de 2-3 on pe an, gi era fru- neori frecaturi. Si acesta e cazul cu preotul din
moasa, gi umbla numai cu haine romanegti im- *ant, pe care unii dintre srtteni it grtsese prea
bracata.". batran. Noi, zice unul, nu zicem ca nu e bun,
dar e batran amu. E de lipsa unul cu mama
Cazul Palagiei Cosma Jugan este interesant de fier, cum a fost si el -cand era mai tanar",
pentru ca arata satul *ant ca- avand aceasta pt- MIR indrasnesc chiar acuzatii mai grave. Mai
tere de asimilare religioasa. In genere poporul religiosi o fost oamenii mai inainte, zice altul.
evreu, cu o mentalitate urbane evoluata, nu Credinta-i facita melt, d'a mai mull din par-
se asimileaza. and lucrul acesta se intampla, tea preotului de cat din a poporului. Ca daca-1
este o dovada ca nivelul asimilantilor nu e chemi la o slujba ii trebue doua-trei sapta-
prea scrtzut. Acest nivel, impreuna cu volumul mani. Nu mere. Ca n'are plata, ca -i batran,
demografic pot fi eauze determinante sufi- nu stiu".
ciente. Dupa toate marturiile, preotul Pamfil Gra-
In cazul de fats mai poate fi Inca luat in pini a lost un om energic si autoritar. Astazi
considerare si alt lucru: spiritul destul de to- (1936) are 81 de ani si se luptrt aprig srtii
lerant al *antenilor, care des putinta apropierii.
pastreze stapanirea- spirituals de alta data.
E ceeace marturisesc evreii Iata ce spunea, de pilda, in predica pe care
Eu, spune unul dintre ei, am facut gcoala in sat, a tinut-o in ziva de 22 Septernbrie 1935: Ca-
la batranul Cotu. A fost invatator bun gi respectat. sa Tatalui men e case de rugaciuni si n'oi per-
La geoala nu facea nici o deosebire intre noi gi mite sa fie be de sezatoare... Or am drept de
Romani. In _sat gi la biserica mai agita el pe Ro- poruncit, or atunci va las pe voi. Cand gasese
mani contra noastra, insa lumen rai-1 asculta. Multi
dintre Romani veneau dupes aceea gi ne spuneau. pe treptele bisericii capete de tigari, am drep-
Ca noi ne ajutam intre noi; gi noi pe Romani gi tul sa fiu mahnit in sufletuI meu. Eu nu do-
Romanii pe noi. Cosma Cotul, directorul de acum, jenesc pentru mine, fara tot pentru voi. Pre-
Inca agita. Intr'o vreme zicea ca el e Hitler gi o dica e o dojana mantuitoare pentru suflet...
sa dea pe toti jidovil afarii din tarn. Primarul s'a 0 spus cineva ca oraduce alt popa. Apoi data
luat gi el dupe el. Cu Leonte Gavrila, geful la
Goga, n'am avut nici un baiu. Cu geful euzigtilor, e a,a, dragilor mei, sunteti liberi dela mine.
iar, sunt destul de prieten. Eu gtiu romanegte mai Dar acum sunt eu si n'am sa las, pan'oiu pune
bine de cat nemtegte si chiar de eat jidovegte gi manile pe piept. Dupa acelea faceti ce vreti.
suet sergent in armata". (Leib Goldstein, 27 ani, Atunci puteti spune: bine ca 1-6 luat dracu pe
claselc primare, negustor).
popa cela".
Despre Evrei, preotul Grapini spune insa: Rolul pe care tatal it are in fiecare familie
Noi am Vrea pe jidovi sa-i §tergem de pe primitiva, uncle e sef religios, este confiscat in
fata pamantului. Dara ei is umiliti. Se poarta satul crestin de preot. In sat el este parinte"
bine ca sa le intre Romanii in pravalie". si tate prin excelenta. Intre parinte si fiii sai
Dupa cum vedem, in *ant, ca in multe parti sufletesti pot interveni neintelegeri, dar fiecare
la sate, antisemitismuI este o treaba mai mult ramane mai departe cu rolul lui.
de intelectuali, identificati cu interesele bur-
gheziei nationale. S'ar 'Area ca satul are, din Dar on cat de mare ar fi rolul preo-
contra, mai mult tendinte de asimilare, cand tului si al bisericii in sat, de nu-s singurele
poate, de chemare la normele lui de viata, realititti care conteaza in viata spirituals si e-
nu de excludere. Sau poate, pentru sat, Evreul ducativti a satului. In cuprinsul vietii satesti mai
e in primul rand negustorul, burghezul, alta sunt si alte realitati sociale, uncle chiar mult
stare socials si, pentru el, intre burghezul e- mai vechi si care, din punct de vedere educativ,

75
www.dacoromanica.ro
au rol cu mat mai mare, cu ciit el se exercita tweet* schimbam jocul. Cure o fost jandari se fac
neobservat aproape. Intre acestea, ceic mai de tAlhari yi ailalti jandari" (S. C.).
De-a rasboittl cu sage(ile, Aicca alcgem doi co-
scama sunt diferitele insotiri de copii si ti- mandanti. Apoi sc atleg ti tubercle, ca fiecare se
neret si, pentru adulti, sezatoarea. duce unde-i place de comandant. Se trage apoi cu
Cetele dc copii aunt, fora indoiala, unul din- un leu ti unul e Roman si altul e Turc sau Tatar.
tre cele mai interesante fenomene social-peda- Se hat apoi cu sagetile cu arc. Ne luptam aqs pima
spune o tabara ca e batuta. Ne batem si cu pie -
gogice, care insa a fost mat de !rutin studiat trc puse intr'o botu cu crapatura. Da' acu s'a mai
ea stare. pierdut jocul asta". (S. C.).
Dupa terminologia scoalci sociologice dela
Bucuresti, cetele de copii sunt grupari: n'au o Gasim, dupa cum vedem, in fiecare din
structura de sine statatoare si permanenta, ci jocurile acestea autentice, atmosfera de legcnda
una cu scop in aura si intilmplatoare, ocazio- locals, cu urine chiar din istoria nationals, care
nala. Copiii se intoviirasesc pentru colindii, pen- cu siguranta, au o eficacitate educative mull
tru joc, pentru pazitul vitelor sau chiar pentru mai mare, din punct de vedere cetatenesc, de-
fort. Cetele pentru colinda sau cele pentru joc ck cele cateva ore pe care copiii le au, cu
au o mai mare importanttt, pentruca ele impun acclas stop, in programele scolare.
intovarasirilor, pentru scopul urmarit momen- Acestea sunt cetele de copii si jocurile co-
tan, o anumita structure. Numiirul si distributia piilor. Cu cetele de tineri mai in varsta ce-
membrilor din cote sunt determinate de acest tele de feciori cum se spune in partea locului
stop. Celelalte, deli si ele importante, nu pre- lucrurile stau altfel. Cetele de feciori sunt mai
zinta o structura tot asa de interesanta pentru structurate, mai institutionalizate. In schimb
studio. activitatea for e mai primitoare de innoiri. Ac-
Noi cand ne ducem carlanii la pascut, zice tualitatea, ocazionalul chiar si viata locals 10
un copil cu care am mai vorbit, ne intovara- fac loc aci.
sim ate doi sau trei si din dour' trei turrne Cea mai de searnii ceata de feciori din ant,
facem una mai mare. Eu ma intovarasese cu este ceata .,berei".
Gavrila Sas. Imi place cu el, pentruca prtzeste
bine carlanii. Nu-i bate. Nu-i furios. Noi mer- Ce este Berea? La note un obicciu. Se strung
gem 1napoia cfirlanilor si ne jucam. Atuncea yin doi -trei pAna 'n patru feciori, care-s mai destepti
si altii, dela alte tovirrasii, si cu totii ne jucam. anul trecut cu, Onisim Grapini si Iosif Sangeor-
Cand ne adunam nu e nici unul mai mare. san, toti ca de 25 ani. Noi am btigat patru mu-
zicanti. Le-am dat o anunu de 300 lei si a ramas
Toti una. Numai numaram si tine cade". (Si- sa lc mai dam o mie pc opt seri. In zitut de Cra-
mion Campan). ciun nc-am adunat la casa berei", la Maftei Stilt-
Daca ceata de copii nu e aproape de loc georsan. Am cumparat 3 kg. de ginars, le-am ficrt,
structurata, in schimb insa jocurile sunt. Si on ti le-am pus la masa. Erau adunati 22 de feciori
si la toti le-am dat. i i-am intrebat: invoiti is sa
de cute on o ceata schimba de joc, tot de a- le fim noi bjirai? S'a aprobat. Tot in seara coca
talca on se absoarbe in structura acestuia. am lout .,aroanc" (a platit fiecare jumatate din cat
Am vazut, in capitolul precedent, jocuri cu s'a inscris sa dea). limn din noi, Onisim Grapini,
bens pentru educatia gospodareasca. In afar a numit feciori cari sr' umble ate doi sa theme &-
tele la here, sa lc ccara la parinti. E asa: hued in
de acestea, mai sunt altele cu alta scmnificatie, casa si zic bona scara. Se ascaza pc scaune, iau pa-
jocuri cu referinte la viata sociala si ceta- lariilc din cap, apoi amitndoi deoduta: Bade Thane
tencasca si educative tocmai din acest punct ti Ielc Ioana (cum ii numele), sc roaga tees bcreni
de vedere. Darn aci doua exemple. si ne rugam si noi, faceti bine si ne Irtsati fats la
bete. De nu va fi cu greu sit veniti si Dumnea-
. oastra. Parintele fetei, data vrea sii Lai o glumA,
De-a hilharii cu jatularii. Nc jucam mai multi spune: cu placcre, da nu vrea sit vie. Ma noi spu-
baieti. Numai acasu, nu la imati. Nc strAngem nem: is si d-ta o joardA si da dupa ea, c'atunci
scam dupa cc vcnim cu vitelc. i ne 'rnpartim in o %Mi. Da buna seara si pleaca. Asta a functia
dotta. La unii lc ziccm tAlhari ti ht unii jandari. unui bjirau. Acum vine at doilca. Accla am fost
tii fiecare i-alegc eke un cap. La capul jandarilor eu. Eu am trimcs muzicantii la parintii fetelor sa
ii'iicem tot', ht capul tAlharilor dupa cum, o fost pc le dea sa mantmce. Alegi ccle mai vazute fete din
remuri: Nicolita. Nicolita a fost inainte dc rasboi sat si de toata seara altelc. Al treilea bjirau arc
un tAlhar pc Rotunda. La tAlharii ceilalti le ziccm functie: aranjeaza lampile, pune naft, curate salile
wham lui Nicolita. Talharii fug, s'ascund ti jandarii si sta in avteptare. II mai ajuta si gazda casa.
dupa ci, ii cauta. Ii tot cats pAntt-i prim! pc foti. Scara se joaca iutitiu dansul de-a mtina", apoi
Atunei dau Cu curcau pc spate la talhari. Dupa de-a 'tit Artitul", ulunelul, apoi vine sArba. Se

76
www.dacoromanica.ro
mai si mesteca jocu rile. Intro jocuri se mai strafing Domnului pelmet-at:. Si fiindczt bautura area gust
cite 5-6 feciori si cumpara ginars si da si la fete. Si miros do bare, o dat numele de bere" si la
Cu fettle mai yin si parintii si fratii insurati si petrererea intreaga. Merent la here, mai ! Facets
inn ese. La dans se si striga. La bare sunt altele here, mai! Penult conduecrea petreeerii, Linerc-
strigaturi, la nunta altele. La jumatea berei se tul isi alegca tut conducator, earuia-i ziceatt pri-
plateste in muzicanti jumatc si la urma restul. Pe mar sau biruu. El in ea doi aghiotanti. Ei cram
in Anul Nou, berenii se string toti la Casa berii. raspunzatori pentru pacea si ordinea fata de pri-
Bjiraii iau plugul si berenii sbici de fuior. Intai marie, de priot si de parinti. Intaiu se judecatt
descanta la easa berei si descantecul c asa: pane intre ci, apoi ajungeatt in noi. Care se sinuezt ne-
plugul pe fereastra ca e mic, de lemn, si plu- drepta tit, fata care era dispretuita sau ofensata,
gul si boii si calul si om si tcleguta. Tate-s fa- menu la priot salt la primarie si se jeluia. Cu o-
cute de mine. Eu om mutat plugul si Onisim Gra- cazia aistor con dni6, de rcgula, era in itata ton ta
pini o descantat. El o strigat la feciorii care -s diliginta" satului si P"" Iii. Copiii nu craw ad-
a fara Cu sgarbacele: misi. Obiceiut se tine si acuma, dar numai iarna,
si s'a mai schimbat. Vara, dupa t c cc rn ie. iii fat
Va tocmiti si bine stati, intro ci intclegere si joacu pans la apes de soa re.
Boii bine sa manati ? Dar nu la carciuma. Priottu mai controlcazu care
Si ci zic: o lost la sf. biserica pi-i mai opreste. Acu mai nu
Ne tocmim si bine stum, se mai alege biruu. E unlit mai batran care con-
Boii bine sa minam. duce". (Pr. Pamfil Grapini).
Si iar bjiraul:
Maine anul se 'nnoestc, Dupii cum vedem, ,,berea" e de fapt insti-
Plugusorul se porneste... tu%ia cea mai de seama din viata tinerctului din
Si tot asa mai departe. Onisim Grapini o stie partea locului, cu mare influenta educatil a. Si
loam. Apoi pornim. Mcrem intaiu la parintcle, apoi este in adevar o institutie: functia de berean,
is notar, apoi la dascal, apoi la t arani, la cci frun- ca si functiile de conducere, sunt in adevar
tasi. Cutre ziva impartim banii si facem petrecere. funcliuni, nu-s legate de anumite persoanc.
Am uitat sa spun ca, inainte de bare, toti bjiraii
dela toate berele ca mai sunt si altele mercm Functia sa educativa este si ea evidenta. Pe-
la primarie sa facem concesiune de jot intre primar, treeand, tineretul se initiaza de fapt Ia viata
gazda berii si bjirui. Iscaleste si pretorul si jandar- spirituala a satului, mai ales la cea cetate-
maria. In cola an cand o murit Duca om mcrs la neascii. Organizatia berei seamana, in orice caz,
Distrita pentru iscalit. Merem si la parintcle. A doua
zi de Craciun, dupii biscrica, bjiraile, cite unul de cu organizatia cetatcneasca a satului, cu a
fiecare bere mare, mijlocie si mica dam satului din trecutul imediat insa. In adevar, con-
purintelui lista pentru toti feciorii din here: cati is duczttorii ei se numesc birai, deli astazi (1936
de licence. Preotul ne binecuvanta si ne du drumul. acestea sunt denumiri care n'au corespondent
Ca mai este si here mijlocie si bare mica. Berea
mijlocie o fac feciorii ca dela 20 Ia 23 ani; eta in sat. Pe uncle din aspecteic ci institutia are
mica feciorii sub 20 de ani. Ca nu uncap toti in- Inca un aer de primitivitate si mai pronuntat.
tr'un loc. Eu data vreau sa ma due la bcrea mij- Asa e de pilda in alegerca birailor. Ei nu sunt
locie sau mica, am voe. Cci mici n'au voe nici alai, ci se propun ei insisi si cer (boar con-
la mijlocie nici la mare. Fettle e asa: sub 15
ani la mica, dela 15 in 18 ani in mijlocie, peste simtimantul alegatorilor fcciori.
18 la mare. Mai 'nointc nu stiu bine ea cum o fost. In ceeace privcste activitatca desfas,,urata
Bere mica nu era. Nu-i laIsa ui marl si popa. Da' eeeace am putea numi programul berei mi-
amu o mai imbatranit popa list' al nost'. Alta mic prea precizat. Obiceiurile Cu caracter mis-
data bcrea se facea altcum, da' eu n'am apucat.
Farm cunosc bcrea dela Magura. Acolo nu e ca la tic practicate cu prilejul ei sunt fixate cu pre-
noi si tine trei scri ". (Savir Seripet, 25 ani, patru cizie destul de mare; dansurile sunt si ele tra-
disc print-tare). ditionalele dansuri locale, in cea mai mare
parte; dar o ordine a desfasurarii for nu este
Lilmuriri asupra berii am luat si, dela preotul strictit In plus, multe lucruri noi se introduc
Pamfil Grapini, in sepcial asupra denumirii cu destula usurintrt. Chiar in organizare, dela
de here". o generatie la alta, se introduc reforme.
,.Mai 'nainte vreme, feciorii dela 18 ani se adu- Conduccrea spirituala suprema a berei, in
nau la un econom. Si fiincleit mai mult nu le placea sat, pare s'o aiba Inca preotul. Adiministratia
\inRrsul ca sa petreacii in caslegi, ei aduccau hoabe comunei vegheaza numai sa nu se contravina In
de orz, le puneau intr'un butoiu mare, turnau spa vr'o masura luata de autoritatile superioare.
si tinerii pe rand mergeau toata ziva, invartea si Incolo, spiritual, ea ajuti1 mai mult pe preot.
mesteca orzul in spa aceea. Apa cupata un gust
amar. Aceca apa o strecurau in vase curate, o Cat despre scoala si invittator, dupa cum se
pastrau si, incepand de a doua zi de Nasterea vede din desericrea .,bjiraului" Savir Scripet,

77
www.dacoromanica.ro
ei sunt, pare-se, cu totul absenti din treaba tii spirituale, ceeace e foarte important din
asta. punct de vedere educativ.
Data berea" este a tineretului, sezatoarea 5. Sa aruneam acum o privire generala a-
e a satului, in orice caz in mare masura a supra caracterelor mai insemnate ale educatiei
satului intreg. traditionale, an cum se desprind ele din inf
ezatoarea, nu-i o institutie cu structure pre- tisarea acestui proces in ant.
eisa. Singurul caracter institutional al ei este, Ceeace doming, dupa cum am vazut, in con-
am putea spune, permanenta ei ca idee. Altfel ceptia enteanului, este increderea sa in puterea
e o grupare ocazionalti, cu marl posibilitati de educatiei. Pentru el omul este implinirea unui
adaptare la imprejurari. Asa e si in ySant, destin, un destin bun in general, pentru tomb.-
lumea. Implinirea lui depinde insa de pastrarea
La sezatoare se mai intillnesc feciorii en fetele. unor reguli, care trebuesc eunoscute. Omul se
Da vin si altii. Fete le se aduna in de ele; feciorii implineste deca le eunoaste si le respects; ra-
umbla si de la o sezatoare is alta. Sta mai mult teaza data le ignoreaza. Intre conceptia aceasta
uncle place la fiecare". (Savir Scripet). si uncle teorii culte (Rousseau) nu. este nici o
Cand cram eu tuner, sezatorile erau par'ca mai
dese, dar si mai sever supravegheate. Se aduna deosebire aproape. Deosebirea sta numai in mij-
mult tineret, dar nisi °data singur. VorbeSc de loacele pe care le are satettriul in indentanti
fete, tinerii erau slobozi. Pe atunci preotul le pentru fructificarea ideii pa teren practic. El
frecventa foarte des si pe neasteptate. Unde nu to vine aci cu practici empirice si magice, pe cats
asteptai era: Mai venea si Invatatorul dar el n'a-
yea atata autoritate. La sezatori preotul nu Linea vreme amid cult cu invataturile saintei mo-
cuvantari. Sta doar de vorba cu lumea, da un derne. Ceeace trebue retinut Irish' este robustul
slat sau se informa. De multe on sarbatoarea la optimism educativ al Santendor, ceeace e o ga-
biserica, el vorbea apoi de ceeace auzea ea se in- rantie pentru iesirea din criza de crestere, prin
tampla pe la sezatori si cruta. In ...sezatori se
1-111

spuneau povesti, glume, ghicitori. Uneori se si cetea. care pare ca trece acum satul lor.
Circulau prin sezatori: Libertatea dela Orastie, Ro- In ce priveste mentalitatea mistico-empirica
manul dela Arad, Tribuna si Gazeta Transilvaniei, a satului *ant, si aci sunt de facut uncle
precum si carti. Sezatorile erau si ele un fel de
scoala de nationalism. Acum nu stilt cum vor mai distinctiuni. Ea nu este chiar atat de inchisti.
fi sezatorile in Sant, dar par'ca s'a mai schimbat Barbatii mai mult, femeile mai putin sehiteaza
ceva. (Dr. FredericPopu, flu al Satalui). tendinte de iesire din ea. 0 usoara -umbra de
indoialii fate de practicilc magice pregateste
La sezatorile organizate de echipa monogra- clecaderea acestora la ragnul de superstitii... S'ar
fica, silindu-se sa respecte cat mai mult sped- parea chiar eh numai lipsa altor deprindref in-
ficul locului, s'a putut vedea ca seMtorile sunt gadue perzisteno celor vechi, cad locul nu
Inca vii in obiceiul satului Sant. S'a incercat aci poate ramane gol. Altfel fructul este destul de
si o sistematizare a lor, cu un mai pronuntat copt.
rost didactic. Subiectele aduse de locuitori in Deosebirea dintre femet si barbat, din acest
discutie au fost pastmatul si padurea, cele mai punct de vedere, are repercursiuni insemnate
actuale in sat. Ace Iasi lucru se discuta probabil pentru educatie. Tot ce se leaga de indatori-
mai mult si in sezatorile obisnuite. rile educative ale femei cum a in mare ma-
Din informatiile culese mai iese insa un sura eclucatia sanitara, se face in spirit mai
lucru. *ezatorile mai maxi cele de toamna traditionalist si mai primitiv; tot ce tine de
de pilda, dela culesul papusoiului aduna la datoriile educative ale tatalui in primul
un loc toate varstele. Cele de iarna, tend se rand educalia gospodareasca se face cu o
aduna femeile si fetele cu lucrul, sunt mai intelegere mai rationale a lucrurilor. Barbatii au
putin populate si tineretul se aduna oarecum o atitudine mai libera, chiar fats de autoritatea
separat. Si atunci, se intelege ca si atmosfera suprema a satului, preotul. Consecinta lo-
sezatorilor diferti. In mice caz intre rostul r- gics pe care trebue s'o traga_ de aci scoala
zatorilor si acela al cetelor de copii si de ti- este evidenta. Ea trebue sa alba o atentie deo-
neret este o deosebire: acestea din urma sunt sebita pentru formarea mentaliatii' feminine, cu
exclusiv ale tinerilor, pe dna vreme seza- atat mai mull, cu cat de acest lucru sunt le-
toarea e a tuturor varstelor. Ea face, am pu- gate viata si educatia micilor sateni in primii
tea zice, legatura intre varste, in domeniul vie- ani de existents, care aunt, dupti cum se stie,

78
www.dacoromanica.ro
atat de periclitati inoeput, ca dusmana a paganismului, care era
0 caracteristica a educa-tiei traditionale a satul insusi. Astazi ca este incadrata is viata
satului sunt apoi metodele educative intrebuin- satului si este o forts educativa Inca vie.
tate. Ele au un caracter nediferentiat si ne- Familia sateasca, si ea, este o institutie de-
sistematic. Invatatura in sat nu se face specia- stul de inchegata. Tipul de familie c,e1 mai ras-
lizat si metodie, ci global si ocazional. Copiii pandit in SS ant este, am vazut, eel al familiei
invata traind pe langa parintii for tot ce stiu conjugale simple. De cum se casatoresc, tinerii
si ei toata meseria vietii de taran. din lo- doresc sa se desparta de parinti. Aceasta este,
calitate observand si facand ca ei. In aceasta probabil, in legatura si cu satura-tia demogra-
privinta ucenicia pe care o faze meseriasul fica a satului. Fiecare tovarasie conjugala vrea
chiar la tars este o forma avansata de in- s'o is cat mai de vreme. Data rarnturt in gos-
va Vanua. podaria veche li se pare ca-si pierd timpul,
In uncle sate la popoare mai inaintate muncind pentru altii: pentru frati sau chiar
gasim un inceput de ucenicie diferentiata pentru parinti, care lasa apoi mostenire averea
chiar la tars. La noi, aproape de loc. Dar ceea muncita de ei si altora. Familia aceasta, in-
ce gasim uneori la noi ceeace am gasit in teresanta si nu prea respectuoasa fats de ba-
an este tendinta de a pasi peste ucenicia trani, -este proprie unei vieti care lasa tradi-
propriu zisa la scoala. Evolutia fireasca." a me- tiile sa moara. Nu putern spune ca este cazul
todelor educative, dela integralismul empiric intocmai pentru familia santeana, dar conditiile
si ocazionalism, la ucenicia specializata si apoi creiate duc in aceasta directie.
la scoala, pare sa nu se Lea la fel ca pentru Cad traditiile mai au 0 alte forte de susti-
meserii, in trecut. Aici este tendinta sa se sara nere. Ele se transforms complet numai odata cu
direct dela prima la ultima treapta evolutiva. transformarea totului. Educativ familia, din fa-
Faptul nu poate fi fart! consecinte. In educatia zes eelei din Sant, nu mai are cortditiile unui
profesionala a mestesugarilor, ucenecia este o sat in ascensiune, dar nu are Inca nici lamu-
institfitie intrata in traditie, en structura, viata, rite conditii noui de viata. S'a,r putea ea o
si legile ei. Aceasta face ca scoala scoala de astfel de familie, data nu gaseste multa vreme
meserii sau profesionala r apare meseriasilor putinta iesirii din criza, sa cacti drum intors
ca ceva strain. Mai multa Incredere inspira asa spre forme degenerate, cu deza,stroase efecte e-
zisele §coli de ucenici, care sunt o fuziune a ducative, din toate punctele de vedere: si sa-
uceniciei cu scoala. Si o impacare.. nitar si gospodaresc si spiritual. Aci si scoala
Scoala necesara pregatirii -taranului, pentru va trebui sa aiba un cuvaut de spus, dar theca
complexul ocupertiilor.lui, are o alts situatieEa sta Intr'un complex de alte conditii.
trebue altoita direct pe scoala nediferentiata Alaturi de familie un rol educativ de seams,
a familiei si a celorlalte institutii populare de in sat, am vazut ca-1 au oetele de copii si ti-
educatie. De aci o sums de greutati, de sigur, neret', precum si sezawarea. Acestea sunt din-
dar altele. colo de cadrul restrans al familiei. Ele au func-
Institutiile, de educatie ale satului nu au asa tiuni, care trebue sa fi fost mult mai impor-
de evidenta functiunea educativa, cum o gasim tante in trecut, fartt sa be fi pierdut corn-
fie la ucenicie, fie la scoala. Si biserica si fa- plet nici azi. Atmosfera de legenda sau basm,
milia si oetele de copii, si cetele de tineri, si care le insoteste adesea, ram4ite de magic si
sezatoarea ca sä nu le pomenim de cat primitivism patriarhal, marturisesc de vechimea
pe acestea au si alte rosturi iri viata socials, si importanta for in vremurile apuse. Perzistenta
uneori tot asa de importante ca si cel educa- for in sat este temelia misticismului din viata
tiv. De aceea, poate, cea mai mare greutate sateasca.
pentru taran este sa se obisnuiasea a coneepe Scoala incearca sa vine cu influenta ei aci,
o institutie, care sa nu alba alts functiune, dar destul de neprieeput. De fa,pt, problems
de cat pe aceea a inva-taturii. ramane sit fie_ lamurita de-abia de acum in-
Aproape toate institutiile educative satesti au redo.Deocamdatil singura influenta dirijata a-
aparut chiar in sat. Numai biserica a aparut supra for a avut-o, pang acum numai biserica.
in afara. Ea s'a impus satului impotriva stra- Lucrul acesta este foarte vadit in Sant. Aci bi-
vechiului cult familial si a asa ziselor credinte serica a exercitat un control dintre cele mai
paganesti. Religia cresting a venit in sat, In severe, hi ultima jumatate de veac, asupra in-

79
www.dacoromanica.ro
tregei vieti spirituale gi educative a satului. Ea mul sau.
a supravegheat in primul rand familia, dar s'a Preotul, in adevar, a fost autoritatea educa-
amestecat si in viata institutiilor populare cu th a supremo in satul traditional, si in artt
totul particulare, cum sunt cetele de tineri si in mod deosebit. Prin mame el a controlat
;,ezatorile. Ea a cautat sa faca, prin ele, atilt educatia traditionala familiala, corectandu-i pe
educativ religioasa, in spirit traditional, cat si cat a .putut fondul de superstitii nerretine;
educatie nationala. Astazi tnca, biserica este o prin amestecul sau in functionarea cetelor de
forta vie in sat, deli cu o autoritate ceva mai feciori si a sezatorilor el a controlat si restul
scazuta. Diminuarea acestei autoritriti tine de vietii spirituale a satului, cu rost educativ. Sin-
multe eauze, dar si de slabirca fortelor celui gurul domeniu undo el a avut o influenta mai
cc o incarncaza: batranul preot Pamfil Gra- mica a fost acela al activitatii gospodaresti.
pini. Aci agentul educativ eel mai insemnat a ra-
Fiindca agentii unei functiuni atarna greu mas tot fatal. Acestuia incearca sa se substi-
in modul cum aceasta se va manifesta. Ei nu tuc, pentru acelasi rost, scoala, dar, pinta
crecaza functiunca, dar ii pot da viata sau o acum, cu rezultate destul de slabe Inca.
pot suspenda partial.
Agentii functiunii educative sunt: parintii, Educatia cults a satului ant.
sefii fircsti, ocazionali sau permanenti, ai ce-
telor si sezatorilor, si preotul.
Mama, dintre parinti, are rolul educativ cel 6. coala este cea mai noun institutie e-
mai de stoma. Sateanca mama este, in genera, ducativa a satului. Propriu zis, asa cum este
mai superstitioasa de cat barbatul, fiind legato ea astral, nici nu este a satului, ci a Statului,
de ccrcul mai strans al familiei. In vremuri in sat. In alte tari ea este intrata ceva mai
patriarhale rolul ei educativ era mai mic. Bar- mult in traditia satului. La noi aceasta traditie
batul era mult mai important prin faptul ca este de faurit.
detinea si puterea religioasa, al carei sef era. Sprc deosebire de celelalte institutii educa-
Azi rolul fcmeii e covarsitor. Ea se ingrijeste, tive, despre care am vorbit in studiul nostru.
en exclusivitate aproape, din primii ani ai co- scoala are un caracter net diferentiat si mo-
pilariei, atilt de trupul cat si de sufletul co- dern. Functia ei educativa este evidenta. Fora
piilor. aceeasta functie scoala n'ar putea exista. Ceea-
Tatal are un rot educativ mai mic azi si ce nu este cazul cu nici una din institueiile e-
intra in actiune, in viata copilului mult mai ducative cu caracter popular, nici cu fa-
tiirziu pentru a-i face educatia gospodareasca. milia, nici cu cetele de copii si tineret, nici
In general, barbatii calatoresc mai mult si din cu sezatoarea, nici cu biserica. In structura a-
aceasta invata mai malt. Ocupatiile tor, mili- cestora aspectul educativ este implicat, dar nu
taria si faptul ca ci merg la scoala In procent e nici prea evident si nici, intotdeauna, eel
mai ridicat, ii face mai primitori pentru lu- mai insemnat. S'ar putea chiar concepe, fie-
cruri noi, mai putin legati de superstitii, pe care dintre ele, si fora rosturi de acest fel.
care le si numesc adesea credinte femeiesti". Noutatea relativa a scolii in sat este un lu-
De aceca se si observa ca progresul la tara este cru care se vede repede, mai ales in satelc
mai descatusat pe linia pe care barbatul are noastre, chiar si dupa scmne exterioare. Stilul
un rot educativ: adica pe plan practic. cladirilor scolare, in primul rind, este vorbitor.
Sefii ocazionali sau permanenti, ai cetclor Dar noutatea aceasta se vede mai ales in ati-
de copii, de tineret si ai sezatorilor tqi au si tudinea pe care satenii o au fata de seoala
ei partea for in procesul educativ al satului. Ei si rosturile ei. ySi este extrem de pretios ca at-
sunt, in fond cei ce conduc o lume, de care cest lucru sa fie cunoscut, pentruca greutatile
sunt legati, prin toate fibrele fiintei tor. Edu- pot fi inlliturate atunci mai cu succes.
catia oficialu nu le da nici o consideratie dco- Atitudinea satenilor fata de scoala se poate
sebita, dar acest lucru a cu atilt mai periculos, masura si cu metode precise, cu testul de
pentruca ci continua sa fie ceeace sunt, pe linii atitudine .E o metoda care ne poate da formula
nesuprmegheate, pline de pericole de tot fe- matematica, expresia cantitativa a problemei.
lul. Biserica a inteles mai mult acest lucru si Pentru satul de care ne ocupam, satul Sant,
a nazuit sa be canalizeze manifestarile pc dru- n'am avut posibilitatea sa apliciim aceasta me-

80
www.dacoromanica.ro
toda. Ne-am multumit cu metoda anchetelor, o xi:unitscii n'o avut incaitari, ori ceva cumva. Nu-
sub formic de convorbiri cu satenii. Pe aceasta mai Simion mergea oricum. Nu se lasa. A$a i-a
fost de drag. Apoi tot mereu I -am Lunt $i eu In
tale se obtin rezultate mai putin precise, dar intrebarc. Lui Simion i-a placut sa mcarga la mi-
nut fara valoare. Metoda anchetelor este chiar litia. L-am dus qi la muzica, numai c tare sla-
necesara, ca o completare a metodei testelor. but. Acura urmeaza in fabrica si aduce bani. Nu
Ea poate sa aduca un aport de adancime si ou- suntem in stare sii timem copiii Ia $coala. Da' si
meseria c buna, numai s'o invete. $i data nu trace
loare locnl5, pe care testul numai cu greu tl in mcscrie, rem ea dascaltu sa-i invete de-ale eco-
poate da. nomici. Si sa fie $i al om. Dupa a men parere,
Din convorbirile noastre cu siitenii din *ant, inl atatura multa la invatator nu. face atilt cat pun -
am rules destule marturii care sa ne dea o turea buna. Ce folds art o hodorogi la vorhe multe,
Baca nu se sae purta. Cu purtarea buna poti ocoli
idee despre modul cum privcsc ei scoala. Vom lumen. Si mai e caul. Ar trebui sa ne lase copiii
da cateva dintre de. o luna mai tarziu toamna si o luna mai de vrcme
prima ara, ca altfel trebue sa pui om mare dupa
Ali-am dat bilictul In $coala ca sa invete carte, site. Eu pe cal mic il mai trimet cu earlanii".
sa-i foloscasca pentru rand o fi mare". (Nicolae (Danila Campan, 49 ani, 6 clase primare).
Joan, mijlociu ca avere si cu $tiinta de carte. In- $coala, spune alt$iintenn, a fi de folds sit fie
tr'un mod asemanator se pronunta si altii: Leontin cat de multa. Eu am avut un o facut cinci
Pop, Macidon Grapini $i OctaNian Filipoiu, ace$tia clase aci si doua la liceu. Nu I -am putut duct mai
oameni suraci). Attu par $i mai convinsi: Eu imi departe. Acum it folosese in economic. L-am dus
dau copilul la carte, ca sa imete, sa-i foloseasca in la liccu sand n'avcam fcmce, ea nu puteam sn -i am
Niata. Ca azi nu se mai poate farti carte". (Andrei grije. Carte, fatale sa aiba dart le trebuc. N'au sti
Nacu . Sau: Mica invata copilul, pentru el invata. se duca sit conduca tam. Da' cuminti si invatate in
Eu it dal' la $coala sa fie sere folosul lui". (Macidon $coala trebue sa fie $i fatale qi feciorii. $i eu zit
Domide). Alte raspunsuri i-au forme aforistice, asa: sa aiba copilul $i carte, da' praxa e inainte de
cccace c un smut sa ale sunt oarecum cristalizate toate cele. Si din economic (gospodarie n. r.) $i din
in subconstient, semnul intrarii in traditie. Omul comcrt $i din meseric sa invete. Copilul sa mearga
fara carte e prod. Eu mi-am dat copiii la $coala la scoala ca sa se Etta om la loc, sit $tie ca pa cc
si fata si baiatul ca sa nu fie pro$ti". (Iosif lumc se afla. Cand $i nu merg copiii In $coala, sunt
Ilic$u). Cartea c ca o c51auzii. Cine tie ceti afla mai multe motive: altii fie ea nu-i de Maul lipsu
mai multe §i vede mai bine ca pe ce lume-i. Am sa-1 dee Ia $coala, altii din siiracie sau din depar-
dat copilul la Icoalii pentru a avca in viata 0 cu- tare. Eu de-0 avca putinta si acum l-a$ mai da.
lauza ". Pantelimon Olariu). La mice om cartea Numai dascalul sa-si faca si el al lui. Dasealul,
prinde bine in viatii. Eu am dat la $coala si fata cand cram cu la Icoala, nu-i era iertat sit fie ab-
si baiatul tocmai pentru aceea: sa le prinda bine". sent. Se ocupa cum trebue. Era mereu cu noi. Azi
(Onisim Sangiorsan). mult ingaduite tare Bunt absentele, nu Itiu de
ce. Un dascal cu it consider lumina sa lumineze ti-
neretul. Sa fara toate cute plat; si lui Dumnezeu.
Ca si in multe alte parti din Romania, *Au- Sa nu-I ada lumen bat sau cii nu sc duce la bi-
teuil piistreazii ideea ea scoala e facuta mai seriert. Cum rea sa fie copilul ass sit' fie $i el.
mult pentru bacti. Ideea contrarie hi face to- Dascalul Grigore liomane$i, and cram eu la roala,
tusi drum, tot mai mult. o suduit de Dumnezeu. Stint patruzeci de ani $i n'am
uitat nici acum. Nu trebuca sa faca asta. Scoala
noastra din $ant nu-i destul de incupatoare. Ar
Eu am dat copila la scoalit sa invete carte. trebui alta. $i apoi cred ea ar mai trebui o $coala.
Cartea c de folds si pentru fete". (Precup Filipoiu). Partea cea mai departata $i mai grea este Carti-
,.Eu am dat si fatale la $coala, ca $i ale trebuc sa bm". (Simion Filipoiu, 53 ani, 6 clase primare si
$tic carte; le e si for de folds sit 1tie ". (Pavel Pa- trei ani cursuri de repetitic, mijlociu ca avere).
traqcanu). Si o alta cornorbire, deopotriva de interesanta.
Eu am cloud biticte: una trace in clasa a cincia
Din cateva convorbiri, date mai pe larg, ne si alta mere amu intaiu. Mai am unul care o facut
vom putea insa da scama mai bine de corn- un an la $coala normala, pi-a venit de-o urmat din
nou in sat. Ali-am dat copiii ea invete carte qi alte
plexitatea gandurilor unui santean privitor la lucruri, chi eu n'am timp. La fete nu be lipse$te
scoala si stiinta de carte. atata innataturu. Partea barbateasca trebue sa in-
s etc, ca se love$te mai mult de viata. Dupa a
Pe copii, zice Danila Campan, i-am dat la men parere bine ar fi sa se ocupe scoala intaiu de
$coala ca sa se de$tepte. Cine are carte, are parte. rcligic. Capita a$a copilul un fel de commie. $tie
M'am lasat de ale male $i i-am dat. E deosebire sa aseulte. Apoi e bine sa invete si economic. Da
mare intre eel ce invata si cel ce nu invata. Poti 'ntiiu omenie. Da' $i dacu n'o are de-acasa, nu face
sa-I mai on undo. Chiar lucrator data e $tie ce nici dascalul nimic. Toate de cite va sa se pa-
fact. Apoi tine invata e mai supus. tie de ascul- leased in viata ii poti arata la *could. $coala cum
tare, stie de Dumnezeu, invata rugaciunile, $tic cii c acum nu-mi place ca nu se ocupa de tot. Nu
c un stapan in cer. Cand o mai $i rumas dcla $coala, inN ata baictii tot cc invatam noi. Si noi invatam

6 81
www.dacoromanica.ro
in limbo stritina, cc stiu eu ? Si-am fost mai satenii spun: la coalal copiii trebue sa invete
mijlorin si tate le-am in atat. De-s tate ca la noi, carte, carte in primul rand. Gaud copiii sunt
apoi imi pare bugat de rau. Ccl putin sa stiu ca e
numai la noi asa. Copiii mai si lipsese dela scoala. prea mull purtati prin gradini si ateliere sa-
Uneori nu-i dau In koala ea ma strange o lipsa. tend sunt nedumerili. Li se pare ca elevii sunt
Nla doare de seoala, (tar mu doarc mai mull de sustrasi atunci dela insasi esenta ocupatiilor
cronomia mea. Ca trebue musai sa-i dau dupa mar- scolaresti. Nu doard ea ei ar da o importtuitil
tini uncori. Eu stint om cu cuprins mare si nu
pot su fat: tot singur. Da' si la scoala copilut sa nu gre§ita calla. Din contra. Pantelimon. Olariu
mearga de geaha. SA fie dascalul dascal. Sa fie si spune: cartca-i o calauza. Cine stie ceti afla
popular, ca traeste cu noi. SA Inca bine sa ma as- multe si vede mai bine ca pe ce lame -i" ySi
eulte, ca nu-i fiu. de general. Aceca-i una. Apoi sa acesta e adevarul. Aceasta inseamna insa si
sac sa invete. Sa aiba el mai intAiu in cap omenia
si s'o pilduiasca si pen tru copii. Sa fie pilda cu casa altceva. Taranul vede ca in atelierele si gradi-
lui. Ca daca dascalul iy. tipa femcea pot s'o tip nile scolilor primare copiii nu invata mull
si Cu. Or de bauturii, nu pot sa ma duc eu sa-i prea mull fata de ceea ce stie el. Uneori nici
spun cc sa Inca. Eu vad ca seoala nut produce. atilt. Dill contra, invatatura scrisului, cetitului
Or ea nu sta de copil, or ca nu s tic ce sa-i invete.
N'aud baictii ca sit invetc ceva. E atata tot odih- si socotitului ajuta unora dintre ei sa evadeze
nit. Eu cund umblam la scoala stam ca pe foe. din sat sau cel putin dela ocupatiile taranesti.
$eoala noastra din Sant nit-i cum ar trebui. Edi- Ce trebue sa invete copilul cu ajutorul cartii?
(kinl nu-i bun de fel. Trebue pravalit panit in Cel dintili lucru pe care-1 recomanda satenii
fundament. N'au toti copiii uncle sta. Pc urma tre-
bue ea toti im atatorii sa aiba fartir, su nu eer- chestionati este religia, adica intarirea toc-
seasca. Si apoi si gradina. Aia-i gradina? De-acolo mai a spiritului dominant deja in sat. Copula
n'au a irn ata copiii nimic. Ceapa for nu c cum asa copilul un fel de omenie. *tie sa asculte".
era a men de-o saptamAna. Scoala a abut si coo- Intaiu deci educatie moralii in spirit religios.
perath a, da' amu nu stiu. Stii ce 'nscamna coope-
ratis a in scoala ? E un fel de altoi sa Inca si ei Apoi c bine sa invete si economic, da' mai
mai tArziu. E o deprindere. Invatii sit condueit, sa intaiu omenie". In fond, aci iese in evidenlil
eon troloze, sa nu mai Pure casarul sau prcsedin- trastitura sufleteasca de temclie a taranului:
tele. Toate sa treacit in inima lui. Ce-ar mai tre- practicismul in intelesul larg al cuvantului,
bui ? Sa aiba cresterc de vite, vaca, gaini,
sa ante cum se ingrijesc. Sa kart stupi si gradina practic din punct de vedere psihic (inclinare
pomala. Da' numai sa tart eine sit arate. Sa arate moralalizatoare, omenie, supunere); practic pe
si cum iese cu munca bunii si cu munca rca. SA 'Annul preocuparilor de viata (formarea deprin-
fad doua darabe si sa vada copiii ca c mai bine derilor gospodaresti).
sa lucre asa. Da sa pun si rau ca sa vada. Aceca
numai chinucsc pamAntul, nu ttiu cc sa faca cu Idealul acesta de educatie, asa cum it des-
el. Pe CA rtibitv cred ca ar trebui scoala noun". prind taranii, in rostul pe care ei ii atribue
loachim Domide, 49 ani, 6 clase si trei de re- scolii, nu se acopera cu acela pe care progra-
petitie, om cu avere multa). mcle oficiale it acorda acesteia. Programele o-
ficiale pun in centru educatia nationals, satenii
Cecil cc e de remarcat din capul locului, in pun pe cea religioasa; cartea e vazuta cu alti
aceste convcrbiri este varictatea subiectclor a- ochi de programcle oficiale, si eu alti ochi de
bordate de sateni. Nu existii problems scolara, sateni; cat despre practicismul din scolile noas-
care sit nu fie atinsii intr'un fel, iar parerile tre, laranul n'are nici o incredere deosebita in
exprimate stint de cel mai mare interes si modal cum este inteles si aplicat el astazi.
pentru noi.
0 prima concluzie, de teas din tot, este in Si totusi scoala, in satul Sant, pare mull
legatura cu valoarea pe care Santenii o acordii mai inradacinata in spiritul satenilor ca in alts
scolii. Pentru ei e clar ca scoala este folosi- parti. Acest lucru se poatc obscrva si din modal
toare. Altfel nu si-ar da copiii in scoala. Scoala turn eel putin o parte dintre locuitori o diseuta,
trebuc sit vie in ajutor acolo uncle parintii n'au ceeacc inseamna ca -i preocupa, precum si
time sau n'au priceperc. Tocmai de aceca ea-i dupa frecycnia §colara care, data nu-i ideala,
mai de pre pentru baieti. Fetele pot capata in- e in orice caz mai buna ca in alte sate. Sc
%atilt-11a, de care au nevoe, in familie. Baiatul datoreste aceasta si faptului ea §coula are in
trebuc sa tic insa lucruri pe care nu le poate Sant un trecut, care explica accasta relativa
invata dela parinti. impamantenire a ei in viata satului.
Ce trebue sa invete copiii la scoala? Pare - Scoala din ant datcaza, dupii spusele locui-
rca exprimata aci nc surprinde oarecum. Toti torilor in special ale batranului dascal pen-

82
www.dacoromanica.ro
sionar Mihail Cotu inert din anul 1820. Date obiectele de invatamant. In 1893 se maresc sa-
certe de functicmarea ei avem ins& din 1827. lariile invgtatorilor si se pun obligatii scolilor
I se zicea atunci, pe vremea granitei, geme- confesionale sa prateasca pe invatatorii for la
inde Schule" si era sub supravegherea admi- fel. Pe langa acestea, Ungurii pun o sums de
nistratiei militare si sub cea spirituals a bise- alte obligatii, a caror netndeplinire duc,ea la
ricii. Din punct de vedere material ea se sus- inchiderea scoalei. In. felul acesta locul putea
tinea din lada satului", adica de catre co- sa ramana liber pentru o scogla de stat 10).
muna. Aceasta dadea: localul, cheltuelile cu in- _Presiunea devine si mai mare din 1907, oclata
tretinerea localului, plata invatatorului si car- cu legea Appony. Prin aceasta se extind drep-
tile scolare. Deci tot sau aproape. Cand sumele tUrile Umbel maghiare, iar invatatorii seoale-
pe care le putea da ea nu erau suficiente se lor confesionale sunt asimilati cu functionarii
instituea un arunc" (dare). pe cap de locuitor. statului. Despre aceste timpuri, batranul dascal
Cei cc puteau plki se achitau de aceasta da-4 Mihai Cotu spune: Luand Statul maghiar scoa-
tonic in bani, ceilalti prestau munch specials, lele confesionale sub control mai sever, ins-
pentru fondul scolastic". pectorii scolari de atunci faceau inspectii cu
Incepand din anul 1836, prin staruinta vi- o severitate de nedescris. La o inspectie nu-i
carului Ion Marian, s'a facia o coordonare si convenea cum vine lumina in scoala, la alta
reglementare in intrebuintarea acestor fonduri, nu erau cartile corespunzatoare, alte on nu
pentru toata granita. S'a hotarit atunci ca fie- raspundea invatatorul; iar cu progresul in scoala
care comuna sa rezerve un fond pentru scoala nu erau multumiti niciodata. Fac,eau obiectiuni
si anume: comunele marl. 4000 de florini, cele si amenintari mereu cu inchiderea scoalei si
mijlocii 2500 si cele mici 2000. ySantul sau, destituirea invatkorilor, numai ca sa poata
cum i se zicea atunci, Rodna Nola facea statifica scoala. Senatul nostru a stiut infrunta
parte din aceasta din urma categoric. Fondu- Coate acestea si a sustine caraeterul greco-ca-
rile acestea. se administrau, la inceput, de fin- tolic al scoalei".
care comuna in parte. Mai tarziu ele s'au a- Ascultand pQ batranul Cotu, gandul ne poar-
dunat la tin loc f i s'au dat .in grija unui con- ta,fara sa vrem, lallerdelea din romanul Ion"
siliu districtual. Administratia aceasta a conti- al lui Rebreanu. De altfel Rebreanu este de fel
nual si dupa desflintarea granitei, in 1851. Nu- tot din partea locului, dela Maieru.
mai in 1868 s'a instituit un regim nou. Ince- Cu toate greutatile prin care a trecut, scoala
pand cu acest an, in urma legii Egtos, Iconic din San a putut sa Ie infrunte, sa le supravie-
satesti" cum incepuse sa li se zica isi tuiasca si sa-si faces datoria pe linia impusa
schimbrt titulatura, devenind scoli confesio- de condktiile sociale ale satului. A inceput mo-
nale". Biserica isi afirma acum o autoritate si dest si n'a avut niciodata prea multe.mijloace
mai mare asupra lor. In adevar, dupa a- de sustinere, dar cu eforturi si chibzuinta, a
mast& data, scoala incepe sa fie condusa de putut sa lash din nevoi.
un senat scolar, ales de popor pe trei ani. In Dela 1827 la 1855, scoala a functionat cu o
fruntea senatului stg insa preotul si tot el singura sala de class. Pe atunci se invata nu-
este de drept si de fapt directorul scoalei. Se- mai scrisul, cetitul, calculul si religiunea. Din
natul avea sa se ocupe de gasirea mijloacelor 1855 s'au adaugat alte clase, pang au ajuns
materiale de sustinere a scoalei, precum si de patru. In 1884 s'au adaugat clasele a cincea si
angajarea corpului, didactic. Preotul, ca direc- a sasea; iar dupa unire, a intrat sub regimul
tor, -avea in plus si efectiv in mans atat in.- scoalelor din Romania. De Stat, scoala a devenit
structia cat si educatia copiilor 9). insa numai din 1923.
Curand dupa instituirea acestei noui organi- Pang la unire, au functionat hr total in an
zari, Ungurii desla.'ntue o serie de mgsuri de 22 de invatatori, unii mai mult, altii mai pu-
maghiarizare tot mai aspre. Astfel, in 1878, tin. Invatatorii din prima ani de existents a
introdue ca obligatorie limba maghiara intre scolii nu aveau vreo calificatie deosebitg. Erau

9. Panfiliu Grapini. Monografia comunei Radna Noug Bistrita 1903 p. 123-127.


10. Gr. Tabacaru si Moscu. Istoria ped. rom. Bacgu 1929. Vezi $i S. R. Farmac. Invglarnantul
.normal din Romania, Buc. 1927. Dr. 0 Ghibu. Viata si organizatia scolarg gi bisericeascg din Tran-
silvania §i Ungaria 1915.

83
www.dacoromanica.ro
eantorii bisericii locale. Primul invatiltor cu prin presedinte ca e timpul de a se lua seama
pregatire specials este Cosma Cotu, numit in de progresul scolarilor repetitori si trebue a se
1855. El a functionat cu mici tntrcruperi pans statori ziva, ear in legatura cu aceasta de a
in 1884, lAsand reputatia unui bun invatator si se statori intregei tinerimi ca sa se poarte cu-
a unui luptAtor pentru ai lui. Dupit iesirea la viincios, sa cerce sf. biserica, sa cante regulat
pensie a fost primar al comunei. In plus el a si sa arate o purtare morals socials demur.
pus oarccum hawk unei dinastii inviitatoresti Si protocolul conchide: Cel ce ar neglija, on
in comunii. ciici fiul lui, Mihail Cotu, a fost si ar fi remetent, on ar avea o purtare socials
el aci invatator si apoi director, timp de 33 nedemnii, se va dojeni aspru si se va lipsi
de ani, iar nepotul lui, fiul lui Mihai, pc de a fi permis a intra in sanul celor demni".
nume tot Cosma, este acum (1935) invatator Senatul se face, dupA cum vedem, instru-
si director al scoalei. mentul educativ al obstei, destul de intelegator
Dintre ceilalti invatatori, pe care i-a avut pentru lucrurile not care i se cer infiiptuite
scoala, au mai ramas in amintirea locuitorilor: prin scoala, dar opunandu-le acestora adesea
Ioan Boros pretuit ca priceput pomicultor, A- spiritul traditional si nevoile locale. Este un
lexandru Pop si mai ales Dariu Pop, dibaci lucru care deosebeste senatul scolar de atunei,
organizatori si conducAtori de coruri biserioesti. de comitetele scolare de azi.
In anul 1890 se institue in localitate si scoa- Un alt caracter demn de retinut, al acestei
la de repetitie. Cursurile acestea tineau, dupa scoale, este spiritul ei combativ, naseut din si-
cum se stie, trei ani si aveau loc Sambata si tuatia sa fata de Statul maghiar. Aceasta si-
sarbatorile. De aceea i se mai si zicca scoala tuatie ii creea stari de spirit sau, si mai bine,
de Dumineca. Se faceau aci lectii de comple- o anumita temperature spirituals, in care se
tare a cunostintelor, precum- si cursuri pentru lucra cu entuziasm. Fats de scoala de Stat, ea
analfabcli. Ele erau facute tot de inviitatorii se prezenta, de sigur, cu mai pulin lustru; dar
scoalei, pentru care muncit nu primeau nici ea are avantajul, fata de scoala oficiala, de a fi
un salariu in plus. Cursurile de repetitie s'au silita sa fie vesnic treazii. Infasurand ascun.-
tinut regulat Vaud in 1914. zand am putea spune ideea rezistentii na-
Acest scurt istoric, at scoalei din Sant, scoate tionale, in prapurii confesionali, in stransa le-
in evidenta si explicA tot odatri uncle caractere gatura si cu nevoile satului, scoala aceasta avea
ale sale. Este de retinut mai intai legatura si oarecare aer de nediferentiat si prea rustic,
permanents care a existat, dela inceput, intre dar tocmai acest lucru ii ingaduia sit se apro-
sat si scoala directs si prin intermediul bise- pie mai mutt de sat.
ricii. Organizarea confesionala a scolii, concre-
tizatii in senatul scolar, da acesteia o temelie 7. Dupii ce am vazut care este atitudinea
populara solids. Felul cum acest senat se stra- Santenilor fats de scoala si cum se explica si
duia ss asigure scold sprijinul material nece- istoriceste aceasta atitudine, putem sa ne ocu-
sar, oglindind in asa numitele preliminarii pam si de scoala in ea insiisi. Trebue negresit
do venite si speze" precum si felul cum se sa ne amintim in prealabil de mediul in care
tineau sedintele senatului, consemnate in Pro- se gAseste ea si de mediul educativ al satului.
tocolul prestc _sedintele senatului bisericesc si Lucrul acesta 1-am facut deja la inceputul
scolastice ", sunt marturie vie. Astfel, in sedinta studiului nostru, precum si partea aceea a lui,
dela 21 Martie 1886, se discuta hotitrirea co- in care am studiat pedagogia traditionala a sa-
mitetului suprem dela Bistrita, de a deschide tului.
scoala la 1 Septembrie si a o include la 31 Vom incepe cu mijloacele de care are ne-
Muiu. Senatul decide cu unanimitate a pre- voe scoala, orice scoala, pentru a putea
judeca dispozitiunile superioare, cum ca con- exista si functiona. Ele sunt de douA feluri:
form uzului si imprejurarilor intre care traim mijloace materiale si mijloace omenesti, spi-
aci, s'a practicat strictu a se tine cursulu de rituals, ambele deopotrivil de indispensabile.
opt luni cu strictete, dar cu inceputulu Noem- Mijloacele materiale nu constituesc scoala,
brie si panA in finea Iunie". Alte on se- (bar creeaza conditii de buns functionare si chiar
natul se ocupa si cu probleme mai speciale de de existents pur si simplu. Sstenii, ei insisi,
educatie. Citam din protocolul dela 5 Iunie isi dau seama de aceasta, deli ei reduc totul,
1902: Duff.' deschiderea sedintei se comunica in aceasta privinth, la local si combustibil.

84
www.dacoromanica.ro
LOCALUL SCOALEI DIN SATUL SANT, JUD. NASAUD

10 m.

S.
to S = Sall de class.
N.
4.
C = Cancelarie.
L = Camere destinate locuintli direc-
torulul.
II* Cor. = Coridor.
Cam. = Camara.

C)
S.

S.

I 1 4
E
rn C. 1 c-) 11

I
) (

4.

co
S. Yf L. S..

Cam. L. 1 L.

8 m. 2 m. 5 m. 3 m. 12,5 m. 8,50 m.

11

-4 Strada principala

85
www.dacoromanica.ro
Sub regimul unguresc, de aceasta se ocupa protocoalele preste gedintele senatului bise-
senatul bisericesc gi scolastic. Pentru a ne putea ricesc gi scolastic", pentru o perioada d3 peste
mai bine da seams de modul cum se achita treizeci de ani.
acesta de datoriile sale, dam aci un extras din

Anul Fond Arunc. Din Ajutor Ajutor Din u Total Total


scolar gcolar absents comunal de Stat chirii venite spese
1885 - -- - 265,62- -- - --
283.95 648,57 648,57
1890
1895
414,62
249,--
478,45
15.-
102,07
10.-
260,-
200,-
40.- 1600,-
--
38,-
60,-
791,98
97,45
791,98
975,45
1900
1905
. 1910
1353,-
1476,-
1548,
168,89
600,-
2000, -
60.-
50.-
1600,-
-
1900,-
- --
3217,§9
3736,-
590,- 6088,-
-
3217,89
3736,-
6088,-
10.- 15,- 217,88 7676,11
#
1915
1918
1633,23 500, -
1744,- 1147,20 10.-
2000,- 3300,-
2000,- - -
217, - 5118,20
7676,-
5118,20
Aceste cifre, scoase din preliminariile de din plin a satului, sub conducerea senatului sco-
venite gi spese" ale senatului, se remarca, dupa lastic. - Cladirea scolara a fost ridicaed in
ate se poate observa, prin cateva venite" cu 1888, - partea dinspre sosea. Celelalte doua
sens care trece dincolo de cel simplu material. tali de clase sl coridorul, perpendiculare pe
Este in primul rand asa zisul arunc scolar". primul corp al eladirei, au fost ridicate in
El este destul de mare, ridicandu-se in unii 1912. Temelia este de piatra, iar restul este
ani pang la o treime din venitul total al scoalei. din lemn. In 1888, spun Mihai Cotu, au fa-
Daca la acesta mai adaogam si ajutorul comu- cut oamenii cu puterile lor. In 1912 piatra gi
nal si veniturile diverse", procentul veniturilor, lemnele le-au prestat poporul. Restul s'a facut
pe care senatul le strange cu autoritatea sa, din fondul scoalei. S'au cumparat: geamurile,
creste Inca mai mult. Choi nu trebue sa con- ferestrele, usile, acoperisul de tinichea si tot
fundam ajutorul comunal cu ceeace comuna da ce n'aveau oamenii. Dar tot ei le-au carat.
in mod obisnuit din veniturile ei si care for- De toate s'a ingrijit senatul".
meaza ,. fondul scolastic". Acesta formeaza abia Dupa unire locul senatului 1-a luat comitetul
37,500 din totalul sumelor din tabloul nostru. scolar, cu atributii numai de administrarea par-

ani
Ajutorul Statului intervine in 1909-10. El
este destul de important, ridicandu-se in unii
la aproape jumatate din suma totals a
scoalei. -
tif materiale si in fond condus de directorul
Un factor nou intervine Inca acum:
criieriile politice ale alegerii comitetului, ceea ce
veniturilor. Se iutelege ea acest ajutor al Sta- inseamna interventii mai mari din afara satu-
tului atragea dupa el obligatii in plus, fata lui, in viata. sa. La aceste alegeri se pun arum
dc cel ce &idea banii. liste cu semhele partidelor politice 0)
Totusi, cele mai insemnate nevoi gi le-a. si se aleg liste intregi, nu persoane.
impilinit senatul tocmai in epoea de lipsa a Sub aceasta noua forma de administrard, era
ajutorului din partea Statului. Atunci a fost natural ca sa se schimbe ceva si in fondul
ridicata cladirea actuala, cu cea mai mare parte lucrurilor. Dovada o avem in extrasele din
din incaperile ei. Chiar mai tarziu, continuarea bugetele comitetului, pe care le dam aci.
c ulirii nu s'ar fi putut face frail participarca
it Prevederi bugetare Incasgri
Extra- Extra- Cheltueli Excedent
Ordinare ordinare Total Ordinare ordinare Total
1926 83.536.16 12.900.- 96.436.113 70 025.12 8 720 - 78.745.12 71.806. - 6 939.-
1927 43.373.- 22,803.- 66.176.- 43 373.- 22 803.- 66.176. - 30.367.- 35.809.-
1928 87.823.- 2.000.- 89.823..- 87.823.- 1.900.- 87.723 -- 87.703.- 20 -
1929 80.775.- 2.400. 83 175.- 80.775.- 1.450.- 82.225.- 82.205.- 20 -
1930
1931
161.237.- 2.000.- 163.237.-
-
150.107.- 2.000 - 152,107.-
25.542.- 12.812 .-
52 100 - -
500.-
38.354.-
52.100.-
38.354 -
52.080.-
8 800,-
20.-
110.-
1932
193.5 36
123.275.- 123.275.-
37.480. - 6.100.- 43.580.-
8 410.
19 313 - 4 708.-
8 910 -
24 021.- 24.021.- -
86
www.dacoromanica.ro
Suntem departe de bugetele senatului sco- Banii comitetului nu se cheltuesc dupe indi-
lastic de altadata. Veniturile extraordinare ale catiile lui. In eel mai bun caz se lucreaza
comitetului scolar de acum, reprezinta abia dupa instructiuni incorsetate venite dela comi-
11,70/0 din to,talul veniturilor, fats de 37,50/o tetul judetean, prefecture sau chiar dela Minis,
dinainte. SSi Inca, 0115 in 1926, ele ae mentin ter. Or, de and lumea, tine da bani, vrea
ceva mai ridicate. Lucrul acesta tine, credem sa controleze intrebuintarea kr. Gaud sitteanul
noi, de structura insasi a comitetului scolar. simte cal nu mai poate controla gi chiar dis-
In primii ani de dupa unire, in virtutea unei pune, iii inchide punga.
inertii explicabile, el lucreaza in parte tot ca Adevarul, exprimat de noi aci, se mai ve-
vechiul senat. Acum se ocupa activ nu numai rifica i altfel, pe toafri tam. Acolo unde. Sta-
de latura materials, ci gi de. cea culturala a tul n'a putut sal face totul pentru ruble sr).-
Sepia: se intereseaza de serbarile scolare (Pro- testi, el, in genere, n'a recurs la comitetele
cesul verbal Nr. 7 din 1924), ineuviinteaza scolare. A trebuit sä gaseasca altceva, care sa
gi ajuta alcatuirea unui teatru popular, cu stu- atraga contributia satului. Pentru aceasta, an
dentii din sat (Proc. verb. Nr. 8 din 1924), luat nastere asa zisele comitetele de construe-
se diseuta chiar legea invatamantului priniar tie", de pilda, deosebite de comitetele scolare.
din 1924 (acelasi Proc. verb.), se ajuta copiii In ce priveste satul *ant, insri, mai este si
cu crirti (Pr. verb. Nr. 2 din 1925) si tot in o cauza de ordin mai local. Prin inlocuirea
1925 se is in discutie infiintarea in localitate a senatului bisericesc si scolastic, prin comitetul
unui Gamin Cultural.' scolar gi prin instituirea unei directii lake a
Dupe 1926-27 comitetul scalar din SS ant se preotul a fost izolat i biserica n'a mai
preoeuprt tot mai putin de astfel de lucruri gi, dat concursul ei scolii, ca aka' data. In uncle
ceea ce e de observat, este ca tocmai acum, privinte chiar a impiedecat opera comitetului.
()data cu restrangerea preocuparilor lui la la- Ceva mai mult, senatul bisericese 11 scolastic
tura materials, suferrt tocmai latura materials, nici nu s'a lasat sa dispara deck in aparenta.
si ea. Comitetul, izolat oarecum de sat, se mul- In fond, sub o alts forma, el a existat intot-
tumeste sa-si incaseze subventia obisnuita, fare deauna, dupa cum reiese din insesi protocoa-
a se mai stradui sa strange si el ceva pe de-a- lele bisericii.
supra. In adevar, dupa unire si mai ales dupa in-
Cum sa ne explicam aceasta schimbare, adusa fiintarea comitetelor scolare, scoala a cerut sit
de organizatia Comitetului Scolar si mai ales i se dea in primire, oeea ce urma sa constitue
de intrarea acestuia in spiritul legii care-i da patrimoniul sau, defalcat din patrimoniul indi-
fiinta? In parte cauza am aratat-o deja: carac- viz al senatului bisericesc gi scolastic. Senatul
terul politic pe care-1 as constituirea comitetului a dat in primire localul, mobilierul si curtea
scolar. Prin aceasta el nu mai este o institutie scolii, insa numai in folosire nu in posesie
a satului, ci, in orice cat si a Statului, depin- deplina si cu obligatia de a le intretine si de
zand de politica generala a acestuia. Caracterul a plati taxele de asigurare. Ceva mai mult, din
acesta se intareste si mai mult prin impreju- vechiul fond bisericesc i scolastic" a 'limas
rarea ca, din 1923 scoala din an se etati- in administarea bisericii gi un fond. scolastic"
zeaza. Etatizarea scolii nu e un rau in once special, depus la dou5 brawl. In 1929 ambele
imprejurare, dar in cea de fats ea a insemnat sume s'au adunat la o singura banes, ridicandu-
o instrainare a scolii de sufletul satului. Lucrul se la 26.334 lei. Praia in 1932, fondul acesta
tl credem cu atat mai adevarat, cu cat feno- n'a fost intrebuintat in nici un fel. In 1932
menul este de inregistrat chiar din era ma- s'au cumparat 105 catehisme, 12 biblii mici
0-tiara, °data cu etatizarea partials a scolii. si 2 calendare, care s'au dat scolarilor. Valoa-
°data* cu anul 1911, de pilda, aruncul" pus rea acestor cArti a fost de 2144 lei. In 1934,
pe locuitori gi consimtit de ei, scade in mod prin legea conversiunii, fondul a suferit o pier-
vertiginos. dere de 20.074 lei, la care s'a mai adaogat
Cu vremea lucrurile se mai agraveaza incd. o pierdere de 1023,31 lei, valoarea unor im-
In ultimul timp, comitetul scolar simte ceeace prumuturi de stat unguresti. In 1936, fondul
nu pricepuse din litera legii: simte ca, propriu cu dobinzile acumulate reprezinta 21502 lei si
zis, el 'dare nici un rol adeVarat in conducerea e ramas tot in administrarea bisericii.
nici chiar din punct de vedere material. Toate acestea dovedesc subrezenia pozitiei

87
www.dacoromanica.ro
pc care se dila comitetul ,?colar local, organtil cea foarte mult sit amble si cu opinci. Mi se pare
de sustincre materials a t?colii. In alte parti ca se ducea si la comitet cu opinci. Dintre inva-
tatorii de pe atunci era prieten cu Silvestru Mu-
ale Ardealului poate ca lucrurile vor fi evoluat resan. La alegerile de deputati ei erau intotdcauna
altfcl, dand putinta scolii sa aiba conditii mai urmariti, pentruca au fost mart nationalisti". (Mi-
independente si mai sigure de existent/ In hail Cotu).
orice caz, satul a fost antrenat din ce in ce mai
putin, in ultima vreme, la opera de sustinere Mihai, fiul lui Cosma, desi cu pregatire
a scolii sale, ceeace inseamna cel putin un mo- scolara vechea preparandie buns, n'a mai
tiv de ingrijorare pentru el. Mai sunt apoi de fost ca tatal sau, dupa propria lui marturi-
tras, poate, si alte concluzii, de ordin mai ge- sire. Era si el alts fire, erau si alte vremi.
neral, dcpasind simplul interes local.
In era maghiara, pe vremea mea, nu era icr-
tat sa cantam cantece nationals romanesti. Cine o
Dupa ce urn vazut forta materials a scolii facea era dus cinc stie undo. Mai in tineretile
din Sant temelia ei economics sa vedem mete mai cantam si eu ; d'apoi am lust hick pen-
pe cea spiritual/ Ea eonsta din atmosfera trues simplamentc to da afara din post. Dacti mai
si
culturala a satului, despre care am vorbit in si cantam, ne tot uitam pe la feresti sa nu ne
auda sau sa nu treaca inspectorul. Baietii mai
alts parte a studiului de fata, precum si din cantau pc acasa. Cand ma uit in urma, progresul
corpul didactic al ei. Aci vom vorbi numai c mai mare azi, pent-rued studiul se face numai
despre acest din urma element, cu atilt mai intr'o limba. Sub era maghiara facem si eu cc pu-
mult cu cat acesta apartine mai mult scolii, team. Pentru ca eram bcteag, dcla o vreme, am
cautat sa lucrcz sa infra in voe la toti, ca si o
propriu zise. El este elemental viu, care concre- fata mare. Dar toate s'au schimbat. Dupa rasboiu
tizeaza si da glas programei si intentiilor edu- apoi tine a fost mai mandru si mai lotru ca mine
cative ale scolii oficiale. ca in% atam pe copii numai limba romans ". (M. C.).
In anul 1934-35, anul dinaintea eereetarii
noastrc, au functionat in an patru invata- Trebue sa reettnoastem lui Mihai Cotu cir-
tori: Cosma Cotu, Octavia Cotu (nascuta Pio- cumstance atenuante. El a trait epoca do zel
ras), Aurel Baltaretu si Lucretia Filipoiu. In maghearizator a Statului Unguresc. Starea de
1935-36, in local d-nei Octavia Cotu a functio- lucruri de atunci a nascut acest tip de inva-
nat ca detasat Alexe Vasiestt. tator, multiplicat in multe exemplare in Ar-
Vorbitoare, intr'un fel, pentru forta morals deal si care a fost fixat de Liviu Rebreanu in
pe care o prezinta corpul didactic din acest Herdelea al sau.
sat, este situatia morals a familiei de dascali, Cosma Cotu formeaza a treia generatie in
Cotu. Trei generatii de inviltatori sunt intru- familia dascaleasca de care ne ocupam. El are
pati in bunicul, total si fiul, care pe rand au opt clase de preparandie incepe activitatea
servit scoala din localitate. in 1922. Familia lui e mandril cu situatia lui
Primal este Cosma Cotu, despre care am in sat, dar satul elevi si sateni nu sunt
mai vorbit. Activitatea lui se plaseaza in epoca intru total de aceeasi parere. 0 eleva din clasa
de lupte darze a inteligentii ardclene, pentru a III-a poate sa spuna despre el: D-1 Director
pastrarea fiintei romanesti a satelor din Ardeal. Cosma e rilu. Bate pe baetii furtunatici"; iar
Si calitatile personale, dar de sigur si impre- un siltean spune de asemenea: Pe Cosma Cotu,
jurarile au ridicat pe Cosma Cotu la inaltimea nost', nu da lumea mai nimic, fie
dascillul
timputui sau. El s'a format in valtoarea lupte- ca-i domn. ca domnul, dupa ce se face de
lor, care au culminat prin vestitul Memorandum minune si nu tine la cinste, nici lumii nu-i
din 1892. Temperamental lui de luptiltor, pre- cade bine". I se reproscaza si lucruri in lega-
cum si usurinta exprimarii, 1-au ajutat si de in tura cu meseria lui de invatator, dar si al-
acest Bens. tele de ordin moral si familiar, incompatibile cu
situatia lui de educator al satului. La toate
Tatal meu a fost urmarit de Unguri tare mult. aceste cusururi un tartar intelectual u mai a-
A lost mare roman. Pe vremea accea nu era limba dauga un altul: Nu e omul care trebue in
maghiara in scoala. Sc cantau cantccc nationale si Sant. Aci oamenii judeca pe invalator. Ei vor
se inn atau istoria si limba romana. Cu memorandul activitate cultural/ vor sezatori, vor cor. Cosma
inca o umblat mult. El se porta taraneste, fie ca
era domn. Mai pinta ate odata vgta si caputit, nu-i satisface. Ar face data e Impins dela
da incolo cu camasc, cu pieptar si serpar. Ii pla- spate. Si mai are un pacat: in politica o fost

88
www.dacoromanica.ro
intotdeauna cu guvernul si cauta sa lucreze pe aceasta poate sunt dusmanita de d-1 Director
cei pe care are necaz". Preotul, in sfargit, ii si de ceilalti dorrmi din sat. Ei tati sunt de
gaseste in plus inch un cusur: Eat, zice el, neam Gaud am venit transferata intaiu aici,
am fost ani multi si paroh, si prezident al se- ei mi-au spus: cum a venit asa va, pleca. MA
natului eclesiastic si director de scoalii. Ca asa acuza ca n'am purtari bane. Dar aricine vine
era legea veche. Dar nu_ nil -a zis nimeni pe la noi e banuit asa si sunt banuitil si eu. Dar
atunci .Domnule Director". Acum tusk cei vezi ea eu n'am avut nici un copil, pe dart
care sunt, tot Domnule Director k place et' vreme altii au avuf copii, cu alts femeie de
le zice ". cat cu nevasta lor. VA spun drept ca nu mai
Cosma Cotu isi da si el_ seams de senti- pot sa rabd".
mentele pe care i le poarta o parte a satului, Ceilalti doi invicatori cari au servit in ulti-
dar pare sa se fi obisnuit cu aceasta. Cat des- mul time in Sant. nu sunt din localitate si sunt
pre preot, la randul lui ii poarta aceleagilsen- amandoi tineri. Ei stint Aurel Baltaretu si Ale to
timente. Preotul, zice/ el, era pe vremuri si Vasiesu. Au ca pregatire gcoala normala de tip
director al scolii. Acum scoala a condusa de co- nou. In general ei stint bine vazuti de catre
mitetul scalar, pentru partea materials. Dar Santeni. Iata o opinie despre ei:
preotul tot se consider:a in drept fry se folo- Invittatorii mai vechi din Sant ii tunoaq-
seasch de gradina scoalei si paste vitele in ea. §teti d-v. Cei doi mai noi sunt foarte buni.
Noi ne gandim ca e om batran si 1:pu vrem sa D-1 Vasiesu, e tin adevaarat pedagog. Copiii
ne mai stricam pentru asta. Dar n'o sa mai tl iubesc atat de mult, incat fug de acasa ca
mearga mult asa. sa mearga la qcoalii. El face si strajerie si en
Dintre ceilalti invatatori, Octavia Cotu nits- asta, atras mai mult. Si d-1 Baltaretu
cuta Pioras, este. privity cu multa stima, o e bun. El face si cooperatie. Cu asta face bine
stimil care inseamna insa si oarecare distanta satului, dar., de scoala nu se ocupg cat Vasiesu.
sufleteasca. Desi e de fel din sat, unde functio- Amandoi sunt respectati malt in sat, pentruca
neazit ca invatatoare din 1924, si desi a casa- se poarta bine".
torita cu un localnic (Sabin Cotu), si ea si sotul Despre Baltaretu mai putem adauga si a-
pastreaza rely #ii corecte cu satul si relatii mai ceasta opinie a elevilor, pentru a se vedea ca
apropiate numai cu burghezia satului. Ca pre- nu era mai putin iubit de catrei ei.
gatire are opt clase normale de tip ardelean. Noi am tnvatat cu d-1 Baltaretu. E om tare
Lucretia Filipoiu este de fel tot din comuna. bun. Nu ne bates de loc. ..Ne-a parut rau,
Ca inv4atoare aci este din 1927. Despre ea, cand am auzit ca n'o -sa mai vinii la noi. Da'
in sat, se vorbeste mai mult si nu tritotcleauna o vinit Cand a terminat seoala anul trecut si
bine. Satenii stint impaniti in opiniile lor, dar a plecat la Rodna 1-am petrecut cu totii pe
intelectualii satului, in genre n'o vad cu ochi drum gi am dat mina cu el".
buni. Unul dintre ei spune raspicat: Lucretia Dupe cum vedem, cea mai buns opinie o au
Filipoiu n'are purtari bune si nu se cade Ipen- Santenit. despre acesti doi invatatori, care nu
tru o inviltatoare sa alba astfel -de purtari. Si sunt de fel din satul lor. S'ar putea crede ca
ceeace -este mai rau este ca Lucretia Filipoiu aceasta e a intamplare si ca sear fi putut sa
nu este invafatoarea care ne trebue. Ce-o fi fie si astfel. Fara a fi cu totul categorici, poi
facand ea in class nu stiu, dar in viata credem insa ca nu e numai intimplarea care a
pentru cultura lui, nu face nimic. E o creiat aceasta situatie. Din toate aceste martu-
simple functionary ". rii, care au in buns masura aerul unor birfeli
Totusi copiii dela so:mid o iubesc pe Lucretia de provinciali, se pot scoate si uncle concluzii
Filipoiu, ceeace ar fi o indicatie de ce-o de ordin mai general, cu consecinte pedagogice
fi facand ea in clash'. Domnisoara Filipoiu destul de insemnate. De altfel ele si sunt in
inch e buns "., imi.spune elevele- ei din efasa parte brafeli, adica opinii interesate ceea
a II-a, in marea lor majoritate. In aceasta ce inseamna ca, pornind pe pista acestor in-
privinta e interesant sa ascultam si pe Lu- terese, putem da de cauze care pot fi consi-
cretia Filipoiu, despre ea si despre altii. Eu , &rate cu un ochi mai abjectly, stiintific. Vom
sunt o fats saraca, zice ea. Mama a murit, iar incerca aceasta operatie de desprindere din pii-
tata s'a recasatorit. Traesc acum cu un Irate ienjenisul unor opinii asa de inclircate cu pa-
mai mic si cu a soya. Ei stmt. tarani. Pentru tima personala.

89
www.dacoromanica.ro
a) La prima vedere, oeea ce fixeaza pe un in- taretu si Vasiesu altfe111). Cosma Cotu este in-
vatator in structura morals a satului, sunt ca- vatatorul generatiei de imediat de dupa ras-
litatile lei personale. Lucrul acesta este, evi- boiu. Atunci, dupa implinirea idealului national,
dent, just in mare masura, dar nu total. Dace societatea romaneased, sub raportul scolar ca
suntem atenti la ceea ce se colporteaza, pe drept sub atatea alte raporturi, gi-a proectat ames-
sau pe nedrept, despre un invatator, din re- tecat, drept idealuri, o Barna de visuri eterate,
teaua de nedescurcat a intrigilor, ies la iveala care, mai apoi, s'au anulat pe rand uncle pe
trei cauze care pot fi determinante: persoana altele. Efectele acestei stari de lucruri s'au sim-
celui despre care se colporteaza, interesul per- tit pans in eel mai umil sat si invatatorii au
sonal al celui ce colporteaza si interesul mai Mutat sa se identifice, dupa imprejurari, cu
putin personal al categoriilor sociale din care ele. Unii dintre ei au perzistat, cu toate ris-
fac parte atat eel oe ,exprima o opinie, cat qi curile, in prima atitudine adoptabila; altii le-au
cel despre care se exprima. Sunt interese care adoptat F,iile-au abandonat pe rand pe toate.
fac ca toate calitatile cuiva sa nu fie vazute sau Astfel unii au riscat sa devina mai mult sau
luate in seams. (Ce-o fi facand ea .in clash mai putin anacronici, in ochii satului, iar altii
nu stiu, dar...") si din contra sa fie vazute de- drept usuratici. Riscul acesta din urma 1-a in-
fectele, care servesc ca suport unei opinii, co- cercat Cosma, deli in trecutul lui noi am gasit
munii unei paturi a satului. Trebue ca un in- si staruinta de a se face util satului, in to-
vatator sa fie in afara de linia conflictelor fi- varasia culturala a altor tineri din sat, de pe
resti ale satului pentru a fi scutit cu totul de vremuri, ca si a satului insusi.
astfel de critici. Aceasta este una din cauzele Invatatorii mai -tineri, Billtaretu si Vasiesu
pentru care invatatorii care nu-s de fel din lo- se gasesc din contra intr'o situatie cu total fa-
calitate, atata vreme cat nu aunt Inca inrada- vorabila. Ei aunt in actual si in prima for ati-
cinati in localitate, se pot bucura de o opinie tudine. Ei s'au identificat mai ales Vasiesu
excelenta din partea locuitorilor, si mai ales a cu tendintele de moment ale satului si Sta-
chiaburimii satului. tului. De aceea sperarttele sau poate numai Ca-
b) In orice sat, opiniile cele mai cu autori- priciile de moment ale satului sunt concretizate
tate aunt acelea ale fruntasilor .Acestia se pot in ei. Viitorul poate sa le Gear& si for eforturi
detesta reciproc, dar, in fata cuiva, din afara pentru a -li menaja o opinie favorabila din
eercului Tor, ei iau de obiceiu atitudine comuna. partea celor din jar.
Peutru ei asa zisele neamuri proaste" sunt d) In sfarsit si o concluzie cu caracter mai
proaste in afara oricarci discutii, aprioric. Fap- local. Este o situatie isvorita din terisiunea
tul tri, dintr'un astfel de neam, cineva poate sa dintre vechea condueere a scolii din sat,
ajunga invatator, nu-1 absolve de cat cu mare religioasa si cea noua, independents de bi-
greutate si uneori de Toe, de pecetia ce i-a fast serica. Cats vrevie, dupa rasboiu, scoala a fost
puss pe frunte. Lucretia Filipoiu pare sa fie condusa de batranul Mihai Cotu, acesta ea pas-
in aceasta situatie. Ea insasi simte ca nu mai trat intr'o pozitie de compremis, Ltd de vechiul
poate .suporta §i ca, o alts situatie moral& ea lui director, preotul. Dupa pensionarea lui
n'ar putea avea de cat undeva unde origina ei (1931), direetia luand-o fiul sau, se manifests
mai modesta sa nu-i fie cunoscutd.. to conducerea scolii un aer mai pronuntat de
c) Pozitia morals a unui invatator, in sat, opozitie fata de biserica. In aceasta biped, satul
mai este determinate si de timpul cand s'a for- pare sa fie, deocamdatit, mai mult de partea
mat ca atare si care i-a fixat un fel de a fi bisericii, ceea oe se soldeaza cu o diminuare a
social. In acest sens calitatile lui pot fi puse prestigiului scorn si explica, in parte, qi difi-
in evident& sau din contra estompate de spi- cultatile de ordin moral pe care le intampina
ritul si Stmosfera vremii. Si tot asa si defec- noul director. Din aceasta lupta, invatatorii cei
tele. noi, mai ales Baltaretu, care e din Vechiul
In aceasta lumina putem judeca, de pilda, pe Regat nu Area inteleg mare luau.
invatatorul Cosma Cotu, intr'un fel, pe Bal- Astfel fortele morale ale scolii ca si cele

II) De altfel, personal, despre Cosma Cotu noi avem o parere, car.) nu este aceea pe care o
au despre el consatenii lui citati. Pe rang§ aecasta, atitudinea din ultimul timp a lui it aseaza intr'o
lumina cu totul favorabila din punct de vedere patriotic.

90
www.dacoromanica.ro
materiale se gasesc in anul 1935-36 tntr'o ritul de altadatA al scolii, stint: educatia reli-
adevarata carenta. Din punct de vedere moral, gioasa, push' sub autoritatea directs a bisericii,
de aide', lucrul acesta se mai vede si altfel. strietete in desfasurarea programului, disciplina
Pans la unire au functionat in Sant, dupa cum severe, de care parintii par a fi lost multu-
am vazut, 22 de invatatori, scoala avand intre miti, §i putinta pentru sat de a controla re-
1827-1885 un post, intre 1885-1902 cloud, iar zultatele scolii, cu ocazia examenelor publice
dela aceasta data trei. Dupa unire ea se de fine de an. Cateva mar-turn, in aceasta
reface cu un post in 1919-20; intre 1920-22 cu privintA, ne_ vor putea lamuri asupra acestor
(lona posturi; 1923-25 cu trei, iar dela 1925 lucruri.
are patru. Din 1919 papa in 1935 insa functio-
neaza nu mai putin de 16 invatitori. Dintre 4.eoala cum e acum noel nu ne place. Nu se
acestia numai cei de fel din localitate functio- ocupa de tot. Nu invata baietii tot ce invatam noi
in limbs strains. SSi apoi, alts data koala era mai
neaza mai mult: Mihai Cotu 12 ani (plus 21 stricta si mai aproapo de biserica. Ar fi bine daca
Inainte de unire), Cosma Cotu 12 ani, Octavia ar fi si azi asa". (Ioachim Domide).
Cotu (Pioras) 10, Lucretia Filipoiu 5. Doi dintre 4coala pe vremea mea era tare strictil,
ceilalti funccioneaza ate 3 ani, unul doi, iar inviitatorul. Oamenii vedeau ce face el. Era frumos
si la examene, ca vedeam si noi". (Gherasim Po-
ceilalti cate un an. sau mai putin. Pe deoparte, partag).
deci, satul nu poate fixa pe invatatorii veniti Era bine pe vremuri, and examenele de finea
de aiurea, pe de alta, pe cei-- din sat ii con- anului erau. publice. Veneau parintii gi vedeau cA
sume moralmente sau u izoleaza de preocupa- ce au invatat copiii lor. Dascalul se simtea si el
indemnat. Amu nimeni nu stie; ca se fac examenele
rile lui vitale. Starea aceasta este, de sigur, in in zi de lucru, pe nestiute. Poporul e tare nemul-
legatura cu situatia geografica a satului, dar si %limit de aista treabti". (George Olaru).
cu criza prin care trecem si de care am mai
vorbit. Este aici insa un cerc vicios. Mijloacele Dupa unire, prin scoaterea scolii de sub tu-
morale, ca si cele materiale ale satului, sunt tcla bisericii, invacatorul si scoala capata preo-
o consecinta a starii generale a satului, dar cupari mai proptii. Rezultatul a fost o peda-
pentru ca -satul sa lasa din aceasta stare ge- gogizare mai accentuate a scolii. In centrul
neralk care nu-i excelenta, e nevoe de alte precuparilor se,olare, este scoala insasi cu me-
mijloace morale si materiale. todele ei si nevoile ei profesionale. Metodele de
predare in invatamant, individualizarea inva-
8. Inainte de a ne gAndi la remedii sa tamAntului, practicizarea, lui, precum si mij-
vedem insa scoala tnsasi, organizarea, struc- loacele de disciplina scolara si de educatie mo-
tura si activitatea ei in sat. rals si nationals sunt probleme care framAnta
Inainte de rasboiu, scoala din Sant a fost or- mintile invatatorilor, pe ale celor din. Ar-
ganizata dupa legile maghiare, treptat. Din deal putin. mai altfel de cat pe ale regatenilor.
1884 are vase clase, iar din 1890 si scoala de coala de dupa primul rasboiu mondial, in
repetitie. Dupa unire ea n adoptat repede adevar, atat in Ardeal, cat si in. Vechiul Begat,
regimul scolar romanesc. In 1918-19 scoala de altfel, s'a vazut oarecum, dintt'odata, fare
functioneaza numai cu patru clase; to 1920-21 idealurile care stAtusera in centrul muncii e-
en cinci, in 1921-23 cu case dupa vechiul ducative. In Vechiul Begat, ideea educative do-
sistem maghiar, pentru ca dupa 1923 sa se re- minants fusese ideea de intregire- nationala. In
villa la cinci clase dupa sistemul romAnesc. Ardeal, mai acoperit, aceeasi idee, invaluita in
Olata cu noua lege de arganizare a invacamAn- confesionalism, tindea la intarirea rezistentii
tului primar, din 1924, si programa din 1925, nationale, impotriva operii de desnationalizare
tot Ardealul adopta regimul ceI nou. Astfel in a Statului maghiar. Acum aceste idei nu mai
anii 1926-27 si 1927-28 scoala din Sant tsi aveau aceeasi rezonanta. Intr'un fel de apa-
adauga si ea clasele a VI-a si a VII-a. reau chiar fare concinut. Din aceasta cauza,
Oscilarea aceasta, In adaptarea scolii la noile pans sa-si poata fixa un nou centru, scoala a
conditii create de unire, a fost generala, pen- bajbait un moment. Ar fi putut porni pe linia
tru tot Ardealul. Ea poate fi insa inteleasa unei adanciri a culturii populare; dar n'a fa-
altfel, in semnificatia ei mai adAnca, data se cut-o sau a facut in prea slabs masura si cu
analizeazii procesul in desfasurarea lui locals. mAsuri de suprafaca. S'a incercat traducerea si
Ceeace a ramas in mintea satenilor, din spi- adaptarea idealului vechi la nouile stAri de

91
www.dacoromanica.ro
lucruri intregirea nationals, pe plan su- de aci abia in 1935-36, adica atunci tail
fletese. Stradania depusii in acest seas a in- lucrul s'a facut cu oarec ire presiune oficiala.
tampinat insa dificultati do alt ordin si, in- Care a fost eficacitatea lo : se poate vedea din
Leo mare masura era si parerile pe care invatatot ti le au despre etc
Toate aceste imprejurari au favorizat o co-
borire treptata a interesului dascalese, dela Anul acesta am vrut sä aplicitm fisele indivi-
probleme de ordin general, la probleme mai duale de la Cluj, dar n'am fittut mare lucru". (Lu-
cretia Filipoiu).
marunte de tehnica pedagogica. Pe primul plan Am mut pentru completare anul acesta fisele
apare tot mai mult preocuparea de metode, in inditidualc ale laboratorului de pedologie si peda-
locul preocuparii pentru scop. Lucrul acesta gogic experimentala dela Cluj. Cred ca sunt cam
nu este in sine un rau, cand scopul este bine complicate. Abia am inccput sit le complctam.
Anul acesta e vorha sit avem un catalog sau matri-
precizat; dar in cazul de fata el nu era si colt cu date psihologice mai putine. Cred ca e mai
de accea ea apare destul de nefireasca. bine 4a". (Aurel Baltinetu).
Pentru Ardeal, este drept, preocuparea de
metoda este mai puffin nefireasca. Preocuparea Scoala nu s'a resimtit de loc de preocuparile
de metoda aci fusese mai puffin independenta acestea, nici in Sant, dupa cum ele n'au dat
si indrumata altfel. De aceea tendinta de pe- nici un rezultat mai apreciabil nici in restul
dagogizare a scolii se manifests aci prin stet- tarii. Cat despre locuitorii din Sant, ei nici n'au
duinte depuse pentru deprinderea predarii lee- avut habar de ele. De altfel ele si au vent
Odor dupa metoda herbartiana, asa cum era la tars intr'o vreme cand punctul de vedere
inteleasa in Vechiul Begat. Stradania aceasta individualist in pedagogic era depasit; si in-
o gasim si in Sant, uncle batranul Mihail Cotu tr'un mediu, ca mediul rural, nediferentiat
pare sa-i acorde o atentie si un interes aproape sufleteste.
tineresc. El organizeaza cu acest scop lectii de Daca metodele de predare sl individualizarea
proba si lectii model cu invatatorii scoalei, inviitamantului stint probleme care intereseaza
precum si discutii critice, pe care le consem- tnai mult pe membrii corpului didactic, pro
ncaza apoi in procese verbale anumite. Dar blema practicizarii invatamanutlui este o pro-
entuziasmul scade dela un timp si in Sant, blema de interes mai general. Pe langa aceasta,
dupa cum scade si in Ardeal. El ramane pen- ea este legata mai mult de idealul sau scopul
tru toata Cara un obiceiu practicat de forma, educatiei, incat e firesc sa vedem pe sateni in-
fura caldura, numai la cercurile culturale. teresandu-se de ea.
Problems individualizarii invatilmantului a Practicizarea inviitamantului a fost, in fond, un
starnit mai mult interesul invatatorilor, deli ea gand destul de vechi al scolii, dar nu intotdeauna
n'a fost niciodata abordata cum trebue. Indivi- la fel conceput. Inainte de unire, staruinta cea
dualizarea invatilmantului, prin utilizarea fi- mai laudabila in Sant, in acest sens, a fost de-
selor individuale psiho-pedagogice, ale elevilor, pusli pentru cultivarea pomilor roditori. S'au
a fost la noi, mai intaiu o preocupare pentru straduit in aceasta directie mai cu seams in-
cercurile universitare si in publicistica de spe- vatatorii Ion Boros si Mihai Cotu, iar satul
cialitate. Discutia, pentru popularizare si apli- a fglosit destul de mult de pe urma activitatii
care, a trecut apoi in revistele invatiitoresti lor. Dupa unire, ideea invatamantului practic
si la cercurile culturale, pentruca, dupa 1930 a avut un caracter mai scolastic. S'a pornit
abia sa se incerce si trecerea la fapta. In de la conceptia idealists ca activitatea practica
Ardeal, centrul de uncle pleaca toate indemnurile in scoala trebue sa urmareasca un scop strict
si toate indrumarile, este institutul de psiho- educativ si nu profesional si pe aceasta talc
logic dela Cluj. Aci se fac si fisele individuale s'au impus scolii o sums de lucrari fart le-
care s'au aplicat mai mult in aceasta parte gatura cu viata reala. Scoala din Sant a capa-
a Orli. tat astfel un atelier cu dour' tejghele, dour'
In Sant ideea fiselor individuale trebue sa fi fierastrae si alte instrumente, dar cecace se lu-
ajuns vag odata cu punerea ei de catre ofi- creaza in atelier, destul de puffin si destul
cialitate. Poate ca ajunsese ceva pe la ure- prost nu este apreciat de sat. Luerarile exe-
chile invatatorilor de aci si din revistele inva- cutate aci, satenii be socotesc jucarii fart va-
tatoresti sau poate de pe la congresele prole- loare. Un oarecare interes, din punct de ve-
sionale. In fapt insa fiscle se introduc in scoala dere al educa-ciei practice, a starnit lucrul in

92
www.dacoromanica.ro
gradina scolarii, condus de invatatorul Balta- tetul de conducere era fileut din cinci copii: trei
retu, precum si tncercarea lui de a incadra a- din clasa a patra si doi din clasa a trcia. Intre
cci din clasa a patra era si o fata. Comitetul era
ceasta munca, organizata cu elevii claselor a ales. Repartizarea atributiilor: un prescdinte, tut se-
VI-a si a VII-a, in cooperative scolara. cretar, doi membrii si un judccator. Am stabilit
0 alto problems pedagogica, pe care si-a cu ei lege de modal cum se Nor pedepsi abaterile.
pus-o si scoala din *ant, a fost aceea a dis- Dace C1110,11 avea o plangere do facia, inainta o
petitic si aceasta se judeca Samhata. Intr'un timp
ciplinii scolare. Sit vedem in ce mod s'a pus Sc inmultiserii procesele si am inceput sa judecam
ea aci, mai ales in ultimul timp. si Joi. Conducerea astfel organizata si-a dat rondc.
Doh a:cati mai multa Idea de seta lor, de cat
Disciplina in scoala noastra se mentine si cu de pedepsele date de noi. Erau baicli foarte tur-
metode vechi: la palmy si in genunchi. Dar nu pe bulenti, care s'au facut cuminti. Le era ciuda rail
boabe ca alta data si nu batae rca. Mai incercam tend li se dadea pedeapsa pri%arii dcla jot, cu
apoi uneori si metode mai blande. Odata eu am ccilalti nu se mai bagau atunci cu ei".
Nutt sa aplic ceva nou. Cineva furasc un creion.
Atunci am luat o bucati de hartie, am tuiat -o in Alexe Vasiesu n'a aplicat propriu zis siste-
mai multe parti egale si am impartit-o la toata mul democratic, pe care-1 vedem aplicat de
clasa, spunand: Sa pastrati hartia papa maine.
Celui care e hotul u va creste hartia si nu va mai Baltaretu, ci unul combinat cu sistemul straje-
fi cat celelalte. A doua zi am gasit trei copii cu rese. Noutatca lui, precum si putinta de a-1
hartiile micsorate de ci, de fries sit nu le creasca. putca arata si satului, in ce avea el spectaculos,
Am gasit ca hotul e dintre ei si anume o fatii. au impresionat mult. Pentru disciplina si free-
Cred ca si ceilalti doi mai furasera ate ceva,
alta data. Hotu lui i-am aplicat o pedeapsa, dar a \ enta scolaril el a dat de asemenca rondo care
venit mama ei si mi-a cerut socotealit; iar d-i Di- au fost apreciate. Cu un tignal copiii sunt a-
rector mi-a spus ca n'am facut bine ca am pe- dunaji la scoalt, cum nu puteam face cu tonic
depsit-o, ca poate nu era vinovata". (L. F.). indemnurile sau amenintarile cu amenda".
Cosma Cotu nu are mare incredere in nici.
Experienta facuta de Lucretia Filipoiu este unul dintre aceste sisteme. Se pare chiar ea
adese on citata in literatura pedagogica. Faptul nici nu a aplicat in mod serios vrcunul din-
ca ea a aplicat-o, arata, din partea sa intercs tre ele.
pentru astfel de lucruri; dupe cum semnifica- Este interesant hist sa stim cc crede satul
tivit este si atitudinea directorului. si ce cred copiii despre aceste incercari de dis-
In scoala din Sant s'a mai aplicat, de altfel, ciplina scolara. In ce priveste satul, el n'a
si sistemul conducerii autonome a claselor. Si putut remarca de eta strajeria. Despre celelalte
aci, de asemenca, nu toti invatatorii s'au art- sisteme nu prea stiu ce sa spuna. Din ineercli-
tat deopotriva de intelegatori. Cei mai inte- rile lui Baltaretu ei au retinut mai mult coo-
legatori s'au aratat a fi cci mai tineri: perativa, cu care confunda si cealalta organi-
Anul acesta am aplicat la scoalit conducerea au-
zatie, nu fart oarecare dreptate. Elevii insa
tonomy a clasei, sau conducerea de sine. Am facut au mai multe de spus, aratand prin aceasta Ca
blend acesta tot' invittatorii, dar nit toti la fel. faptul i-a interesat.
Poate mai sistematic au aplicat-o d-nii Baltaretu
si Vitsicsu. D-I Vasiesu a factit-o in legatura cu Anul usta, spunc until dintre ei, d-1 invatator
strajeria. Seful palcului era si seful clasei. Seful Baltarctu a facut la scoala consiliu, ca sa ne con-
era ales de elevi, dar propunca si invatatorul. Asa ducem singuri noi. In consiliu era un presedinte
am facut Cu. Nu-i vorba ca si devil cam cautau sa si un secretar. Mai era si un judccator. E bine cu
ghiceasca pe invatator. La mine ei au ales mai ra- consiliu. Daca to bate un copil it dai in judecata.
ta ca sef al clasei pe eel cc imata mai bine. Pc judecatorul nostril II chema Valentin Nicolac
Dar acesta era moale si am cerut eu sa-I schimbe. si judeca bine. Acura se facea mare liniste in
Era altul mai energic. Au ales si un ajutor, iar clasa. Cand nu era consiliu Valentin era seftu cla-
clasa toata si cu mine cram judectitori. Desprc sei. Atunci cl ne scria si ne da pe mina lu' Domnu".
conducerea autonomy eu am facet anul acesta si (Luci Macidon, cl. IV).
o lucrare pentru cercul cultural. Am folosit pentru Mai la sfarsitul anului, zice altul, s'a facut si
aceasta cartea d-lui Radu Petre" (L. F.). la noi comisie, cu presedinte, judccator, consilieri
si secretar. Sambata era judecata. Secretarul ii
Aurelian Baltaretu si Alexe Vasiesu au pro- scria sisi inainta. Eu am fost secretar. Grad si ca-
reva din consiliu facea ceva ran, ne tipa afara.
cedat, in adevar, deosebit. Ficcare insa altfel. Judecatorul da in palmu. Asa s'a hotarit cu d-I
Director Cosma. La unii le placca cu comisie, la
Eu, zice Baltaretu, am aplicat conducerea au- altii nu. Cand nu era comisie mai tc uita Domnu'.
tonomy la clascle mole, a III-a si a patra. Comi- Da' cu comisic era si larma. Baictii strigau: tine

93
www.dacoromanica.ro
egli to sa-mi porimmti mic? Cu Domnul era alt- sop, pe ideal; scoala de dupa unire pune accen-
fel. El ne mai umagea cu bataia. Mai aseultam, mai tul pe probleme de ordin mai secundar si mai
nu si cl ne mai si Mut. Ural nu era D-I in clasa
si nu era comisic, tic jueam in clasa si unul pan- ales pe probleme de ordin metodologic. Pa-
dea la use, sa nu ne gaseasca asa cu galagie. Daca rerca noastrat este ca acest lucru este o came-
reuntil veca sa fie el mai mare si sa ne batii, teristica a scolii din toatil fara, dar cu as-
saream noi pe el si n'avea cc face". Li%iu Sas, pecte dcosebite pentru Ardeal si deosebite pen-
el. VII-a}.
tru restul tarii. Nu se poate nega o oarecare
Din aceste cateva marturisiri putem sa ne canalizare a encrgiilor scolare spre anumite le-
dam seama nu numai de atitudinea copiilor din luri in ultimul timp; dar, pe deoparte ele nu
diferite clan, fata de reformele disciplinare stint, toate, nici destul de clarificate. nici chiar
ale dascalilor tor, dar putem patrunde putin atat de noi, deci pentru nevoi si timpuri noi.
si in viata colectivul scolar, care are mult mai Uncle dintre aceste tendintc inseammt intoar-
multa importanta educativa de cat munca du- ccri la vechi idealuri de educatie nationala in-
pa program. Ar fi fost si mai important data tr'o forma cu totul neactuala. Este o forma
am fi putut face sociograme ale claselor si ale care dicteaza o norma uniformizatoare, careia
scoalei, dupa un plan bine stabilit. Dar lu- satul trebuc set i se conformeze, fara sa-si
end acesta nu se poate face de cat cu scoala Portia spune si euvantul sau. Pe aceastil linie
in plina functiune, intr'un timp mai indelungat se inscrie in buns masura si educatia straje-
si antrenand la lucru pe toll inviitatorii. reasca.
Din tot cc am spits insa desprc organizarea In influenta, pe care ideile noi pedagogics
si struetura scolii din Sant, se pot desprinde au marcat-o asupra scolii din Sant, gasim u-
totusi ceva din caracteristicile colectivului sco- ncle lucruri inutile, altelc in contradictie cu
lar de care vorbim. Pentru ca ceeace am eau- viata satului. Individualizarea invatamantului
tat a fost tocmai acest lucru, nu scoala ofi- si Eisele individuals sunt fara aplicare in scoala
ciala, scoala din programe sau chiar aceea din satcasca, pentrtt forma for complicata si in con -
registrele de protest verbale ale organelor de tradictit cu spiritul neindividualist al scolii
control scolar. Accasta c mai putin interesanta, satesti si al satului. Ele sunt in contradictie apoi
pentru punctul de vedere din care se cads sa si cu alte influente dirijate spre sat, cum e
privim noi lucrurile. de pilda strajeria. Cu totul incurcate apar apoi
Este adevarat ea scoala dintr'un sat nu poate si experientele ce se fac in scoala satului in ce
fi privity independent de conceptia despre scoa- priveste sistemele de disciplina scolara. Dupii
la a Statului, caci ea este a Statului, .chiar in indrumarea oficialitatii chiar se experimen-
sat. In orice caz satul are putina initiativa in teaza si ideca democratica a conducerii auto-
munca scolara a scolii sale. Dar scoala unui nome a clasei si strajeria, care nu e demo-
Stat este aceeasi pretutindeni. Cel putin asa e cratica, alaturi de practicile vechi, pe care
in tarn noastrii. Iar daca voim sa vorbim nea- oficialitatea be stie si le tolereazrt.
parat de o scoala anumita, dintr'un sat anumit, Din toate aceste puncte de vedere studiul
atunci nu putem sa arlitilm de cat ceea ce a- satului Sant este ilustrativ pentru majoritatea
velll deosebitor in organizarea ei, modal par- satelor romanesti, in epoca in care traim. Tre-
ticular cum se aplica aici legea si programa, buc insa vazuta si analizata pe viu aceasta
problemc care agita viata scolii, felul deosebit realitate, pentru ca sa ne dam seama de ea.
cum de se pun aci. Numai asa vom isbuti sit Cc face satul in Lila acestei realitati edu-
ronturam scoala aceasta cu ceea ce are ca daca cative, treats de scoala oficiala? Scoala con-
nu original, eel putin viu, al ei. Este ceea cc fesionala de altadata avea mai multe puncte
am incercat si ceea ce poate sa foloseaseit si de contact cu satul si cu procesul educativ tra-
peniru concluzii de ordin mai general. ditional al lui. Scoala de azi are, din contra
Judecand scoala din satul Sant, nu static mult mai putinii legaturri cu ele. Are, evident,
numai, ci si in devenirea ei istoricri, desprin- tin avantaj fata de scoala confesionala mai
dem, in adevar, cateva lucruri, care o caracte- veche: stradania ei de a fi mai in spiritul
rizeaza si sunt de un destul de mare interes. vremii. Chiar idealul pe care si-1 cauta dar
In primul rand, intre scoala dinainte dc pe care nu si 1-a precizat inert are un aer
unire si cea de dupa unire e mare dcosebire. mai putin primitiv , mai modern. Toatc a-
Scoala dinainte de unire punea accentul pc ccste inceputuri de orientare buns nu sunt insa

94
www.dacoromanica.ro
operante. data tree pe langii sat sau nu sunt demesnes tabcicic I si II, alaturatc) ne arat
coordonate in miisurile practice prin care n or distributia copiilor in 1935. dupa varsta. natio-
sa se realizeze. nalitate, desvoltarea fizica si intelectuala. Este
De altfel ineficacitatca scolii acestcia. cu de remarcat ca, fata de popttlatia satultti, so-
toatii zestrea trecutului, destul de buna. se ve- cotit in 2331 suflete, cci 422 de eopii, Cu
de in rezultatele ei, care nu inregistreaza pro- varsta intre 5-16 ani, varsta scolii, reprezinta
gresele ce ne-am astepta sa le dea. 18,100. Procentul respectiv al judetului Nasaud
este de 14.900, iar pe toata Cara de 2000,
9. Materia prima a scolii primare este ceeace c destul de favorabil pentru ,$ant. 0
copilul, iar rezultatele scolii se masoara eanti- alto remarca e de facut cu privire Ia eleN ii
tativ si calitativ, dupa putima de prefacere a inscrisi in primele patru clase primare, cu
copilului in clement cat mai util societatii. varsta pests 12 ani. Ei reprezinta un procent
dupa cerintele minime ale culturii moderne si de pests 1000. In mod normal acestia ar ire-
nevoile locului uncle va trai copilul. Pentru a trebui sit fie in cursul superior primar. Daces
nc da seama de aceasta, cateva date, in legii- nu sunt. inseamna ea este ce% a defectuos in
tura en copilul, ca elcv, sunt in deosebi vor- mecanismul scolii. Acelasi lucru putem
hitoare. Acestea sunt: recensamantul copiilor spunc si despre devil. sub 12 ani 20 deci,
in varsta de scoald, inscrierea adeca putinta aproximativ 900), care nu sunt inscrisi de be
scolii de a cuprinde si refine un numar mai in scoala primara. Ei sunt inglobati in numarul
mare sau mai mic de elevi frecventa 0co- color cc trebue sa urmeze scoala de adulti, ce-
lar6 si promovarea. eace este si mai anoral.
Recensamantul scolar, pe care -1 avem la in-

TABELUL I
Recensamantul elevilor pe anul 1935, dupa varsta §i nationalitate
DUPA V A R S T A DUPA NATIONALITATE
CIRCUMSCRIPTIA 5 7 7 16 ani 16 18 Romani Straini
B F T B F T B F T B F
___- T T BF
*ant-Nasaud 47 32 79 175 178 343 12 18 30 233 218 451 1 1

TABELUL II

Recensamantul dupa desvoltarea fizica al intelectuala a elevilor.

5 7
Dela 7 Ia 16 ani, Inset* Intre 10-12 ant earl nu sunt in in pr.
Debi 11 si
ani pentru In primele 4 clase In ulti Urmeaza S'a retras Total
intarziati
gradina In clasa 1 In cl. I-IV In cl. I-1V mele o scoala din sc La cursul mintali general
de copil p-tru pri- pana 1.a este 3 clase sec. fall
secund. a o term de adulti
ma data 12 ani 12 ani

. . ---
B F T B F
_ _- ..- =. ._ .- -. =
T B F T B F

47 32 79 27 30 57 73 71 144 14 19 23 46 40 86 5
T B F
----
T B
-- --TBF TBF
F T B F

2 7 1 1 19 31 50 3 2
T

5
B F

234 218 452


T

9 48%48,2% 100

Mai interesante de eat recensamantul sunt in relief capacitatca educativa a seolii. In ta-
listek de inscriere in scoald, pentruca ele scot bloul III aratam acest lucru. Avem aci dis-

95
www.dacoromanica.ro
tributia copiilor inscrisi, in raport cu numa- de scoala si cu averea tor.
rul copiilor din fiecare familie care are copii
TABELUL III
Familli bogate Familii mijlocase Familli sarace Familii foarte sarace Tota-
Nr. copiilor Nr copiilor Nr. copiilor Nr. copiilor lal
Familii .
.. copi-
g. =,

Nr. fami-

Care au 1
1
cu copii 1= 6 0..0 4=.... E
i' ra
0..
=
a .- 4
al 6, a3 ca =
ilor

urmat
Iiilor
de ,52 co E = 0 03
:1' ; .5
r' .3 76,-
0 " -9.
g :7..,
a) E
.a. ..
a ra
.5 E
73
0 x:74
2 co E
,.
0 1E;
.5, E
73
-6-
§coala .0. id 6.. -=''' E2
03 E. Z '' 4.) = E.-. 2-' i,-,.
4./ = E.

NL
2 0/0 All 0/0 A 0/0 A" 0/0 0/0 A 0/0 A:1 0/0_ A' 0/0 A 0/0 A I °/o 'i I 0/0 0/0,

Nr
A-I 0 0 21% A:
0/0
". I 11/0. 'A
z 0/0
Z
CU 1 COlill 10 67 8 80 2 20 10 10( 53160.9 39172.e 15127.8 54 1 100 44 60.3 26159.1 18 40.9 44 1 100 8 50 5 6..3 3 37.7 8 100 116 39 6
Cu 2 COUll 3 20 4 67 2 33 6 100 7 31 39 60.6 17 30.4 56 101 32 0.1 32 69.6 14 30.4 46 100 8 50 10 55.5 8 44 5 18 100 126 43
1;a 3 COP11 2 13 4 61 2 33 6 10 5 5,8 9 60 6 40 15 101 6 18,2 11 61.1 7 38.9 18 100 39 13.3
Cu 4 CODII 2 2,3 6 75 2 25 8 101 1 1,4 3 75 1 25 4 100 12 4.1

TOTAL 15 100 16 72.7 6 23.3 22 100 7 100 93 69 9 40 30.1 133 100 3 200 72 64.3 40 35.7 112 100 16 100 15 57 6 11 4 .4 26 100 293 100

N'ci o familie nu are mai mull de patru Cauzele care determine pe parinti sa-si tri-
copii la scoala. Cele mai numeroase sunt ccle meata sau sa -si opreasca pe copii dell seoala
cu un copil de scoala (115, adica 6000), si pro- stint cunoscute destul de just, in sat. Citam
centul merge descrescand la familiile cu doi mai intaiu din parerile corpului didactic local.
copii (60, adica 31,400), cu trei copii (13,
adica 6,700, si cu patru (3, adica 1.900). In O cauza a nefreeventii e sitracia. Noi avcm aci
cc priveste copiii pe care-i gasim in aceste pa- un om, George Callan. Are vase clase vi a invatat
foarte bine. Spune povevti frumoase. Are insa cinci
tru grupe, cei mai numerosi se gasesc in copii si-i om sarac. Copiii sunt in sfanta camave
grupa familiilor Cu doi copii (4300), ap3i cu desculti. E vai de capul tor. Cum mai poate
un copil (39,60o), cu trei (13,300) si cei mai el sa-vi dea copiii la vcoala. Eu zic ca ar fi bine sa
putini in grupa familiilor cu un copil (4,100). se ajute cei saraci; cartile sa le poatii avea vcolarii
mai multi ani. Acuma-s prea multe editii vi se
Dad' luiim familiile dupa avere, gasim ca schimba la tot anul. Bine ar fi apoi ca aici la noi
familiile bogate dau eel mai mare procent 58 se mai face o vcoalit pe Cartibay. Copiii care
in grupa cu un copil si procentul merge vin de acolo stint prea departe. Dar oil se dea vi
descrescand la familiile mijlocase, sarace amenzi cu toata strictetea pentru tine n'are haat-
vointii". (Mihail Cotu).
si foarte sarace. Situatia este aproape inverse La noi in Sant e vi saracia o cauza ca nu-vi
dace luam in considerare familiile cu doi copii dau oamenii copiii la vcoalii, dar mai stint vi unii
si chiar cu trei copii. Cat despre familiile cu care nu inteleg. Numai cu amenda strict& i-ai pu-
patru copii, ei sunt ca avere numai din gru- tea speria pe avtia. Mai e apoi vi dupa loc. La
noi e ava, ca nu putem incepe lectii de cat prin
pa color mijlocii si sarace. Familiile bogate 15 Octombrie. In Septembrie multi locuitori nici
althea, dupa cum se pare, mai cu hotarire me- n'au terminat cu facutul fanttlui. La 15 Septembrie
totia restrangerii nasterilor secretul", cum vitele abia coboara din munti". (Cosma Cotu).
spun SSanIenii tocmai pentru a-si conserva Suet unfi parinti, care, devi stun bogaci tot nu-vi
trimit copiii regulat la vcoala, sau de loc. Ii o-
buna stare si rangul categoriei for socialc. Mij- presc de-i folosesc la munca in camp". (L. F.).
locasii si saracii par sa se gandeascrt mai putin
la aceasta. Uneori, in prima si ultima lung a anului,
Sa vedem cum se prezinta lucrurile in pu- frecvenla c de-a dreptul dezastroasa, dupa cum
tintele parintilor de a-si da copiii la scoalii. o confirms chiar marturiile oficiale. Un pro-
Obscrvam, In primul rind, ca familiile bo- ces verbal de inspectii din 19 Septembrie 1929
gate cu un copil, dau col mai mare procent constatit acest lucre. Organul de control arata
de copii ce urmeaza la scoalit. Procentul merge ca, in adunarca poporala din 15 Septembrie,
apoi descrescand spre familiile mijlocase, sa- locuitorii i-au declarat ca pawl dupe carat,
race si foarte sarace. circa dotal saptamani, sub nici o imprejurare

96
www.dacoromanica.ro
nu trimet copii la scoala". Si procesul verbal ScenA interesanta si emotionanta: trei copii
mai adaogil; de prezent nici n'am aflat clev Intre doi si opt ani, parintii la munca, iar
mic in clasil". Vina este aruneatrt pe organele Octavia, de opt ani, stapana si vegheloare
politienesti, precum si pe demagogia partidelor peste casa si peste fratii ei mai mici! - Pe
politice. drum intalnim o alter fetita. 0 cheamA Octa-
Interesante sunt si explieatiile date de sateni via Sneahrt si are tot opt ani. Eu, spune ea,
si care, se intelege, nu-s toate de aceeasi na- n'am fost in list an la scoala. M'a tinut mama
tura. SAteanul Mihai Cicsa, om Cu stare, in aeasrt ca avem un copil. Amu e de doi ani
in vArstri de 49 ani, fost primar, vorbeste, in jumate, da' atunci era numai de un an. Eu
adevar, ca un om care a avut raspunderi in a- raimaneam si1 vad de el acasii, ca mama este
ceasta privinta. Duper pArerea lui, satenii nu-si saraert si mere la holds. Ist an oiu mere la
dau copiii la scoalrt din urmAtoarele motive: scoala, da' de Luni. Amu mai avem treabli".
nu inteleg rostul scorn; au nevoe de copii la In consideratiile pe care le facem asupra
munch; unii din saracie; uneori si din cauza freeventii scolare, este necesar sa facem o dis-
vremii rele. Ca si directorul scolii, el este de tinetim sunt ceea ce am putea numi absente
pArere ca ar tiebui sa se dea amenzi aspre total; - lipsa pe tot anul a elevilor dela
si sa se execute prompt. scoalrt absente partiale, - absentele
Alli sateni se multumese sit insire nevoile motivate sau nu, pe care le fac devil care ur-
for particulare, dar totalizate, cde mai multe meaza totusi cursurile. Perna aci ne-am ocupat
se reduc la doua: sarAcia sau nevoia pazirii vi- numai de prima categoric, coca ce ne poate
telor. IlustrativA din acest punct de vedere duce, se intelege, la uncle concluzii. Probletna
este urmiltoarea intamplare. In ziva de 21 Sep- frecventii este insa intreaga numai data se is
tembrie 1935, copila Octavia Nistor n'a venit la in considerare si sub col de al doilea aspect.
scoald. Am fost personal acasii la parintii ei srt Acest lucru 11 putem urmari in tabelele ala-
constat cauza, cum am fost si pentru alto turate (IV si V). Ele ne dau absentde ele-
cazuri.Aci am gasit-o cu o surioara si un vilor in raport cu averea parintilor, cu de-
frate mai mic. Cand a auzit ea pe sora for pArtarea de scoalrt si cu anotimpul, motive des-
vrem s'o luam la scoalri, baiatul s'a agatat lusite de not din convorbirile cu corpul didactic
disperat de aceasta si a inceput sa planga. N'a si seitcnii. Cateva observatii sunt de retinut
vrut cu nici un chip sa se deslipeascii de ea. din ele.
TABELUL IV.
Absentele copiilor In raport Absentele copillor in raport
cu averea parintilor cu departarea de §coala
Parintll elevilor Departarea
Numgrul Absentele elevilor de Numarul Absentele elevilor
grupati duper tit proc.
§1 proc §coala
avere parintilor Partiale 1 Totale parintilor Partiale Totale
Nr. 0/0 Nr 1 0/0 Nr. I 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/, Nr. 0/o

Bogati 15 7.8 623 6.3 1098 6.4 0 - 500 m. 67 35.2 1960 19.8 2013 13 4
Mijloca§1 87 45.5 4296 43.5 7137 42.2 500 - 1000 m 52 27.2 3614 36.5 3477 23.2
Saraci 7 i 38 2 4042 40.2 7320 43.3 1000 - 1500 m. 45 23.3 3843 38.8 7869 52.4
Foarte saraci 16 8. 941 94 1648 8.1 1500 + m. 27 14 3 1 485 4.9 1647 11 0

161 100.- 9902 100 16.902 100.-- 191 100.-'9902 100.- 15.006 100.-
TABELUL V.
Absente toamna Absente lama Absente primavara Qi vara
a) 0)
Sept. Oct. Nov -tz Dec. Ian. Febr. -as
Mart. Apr Mai lunie Medie
0)
2 2
Frecventa indeala 2525 5510 4680 4238 2742 3315 4875 3644 4875 2145 4680 1565 3316
Absente (zile) 1349 1918 911 1399 207 417 1009 544 851 530 1492 218 773
Procentul abs. 53.4 34 81 19.4 39 8 75 126 20.7 14.8 175 24.7 31.8 13.9 23,3

7 97
www.dacoromanica.ro
a) Cel dintaiu lucru de retinut este, ceea cc pilda, au fost inscrisi 293 copii. Dintre acestia
am mai vazut deja, - corelatia dintre averea au avut o frecventh partials, (land dreptul la
parintilor si absente. Vedem astfel ca lipsesc promovare, 196 elevi (66,900); 97 (33,100) an
mai malt copiii ai caror parinti sunt mai sa- lipsit total de la scoalh, ei nefiind luati in dis-
raci. TotuA copiii ai chror parirrci sunt aratati cutie dcci pentru promovare.
ca foarte shraci stint mai putin absenti total, Confruntarea frecventei promovabile, cu pro-
adieu tot anul. Cauza poate srt fie, de sigur, movarea, pe o perioada mai mare de timp,
faptul ca pe acestia parintii n'au pentru ce sa-i poate se fie linnuritoare pentru bunul sau raul
pastreze acasa. Aceasta dovedeste ca motivul mers al scolii si mai mult. Acest lucru poate
economic, care determine absentele elevilor este fi urmarit in cifrele pe care le confine tabelul
dublu: si shracia si lipsa de brate pentru mun- VI. Sri notam cateva observatii scoase din ele.
ca. Acestea pot sa mearga uneori impreunii,
alte on nu. TABELUL VI.
b) 0 corelatie vadith existh si tntre absen-

I Nr. claseloill
tele elevilor si departarea de scoalii. Copiii Frecventi Promovati
mai departati de scoalrt lipsesc mai mult.
aci este de constatat insh un lucru curios, - ANUL .. - 0/0 0/0 °/o
73
m
Nr. MO cu Nr. fat Cu fats cu
eel putin pentru ant: copiii cu departarea cea o In- 1 In- frec.
mai mare de scoala (peace 1500 m.) vin totusi Z scri§i scr41 venti
mai rcgulat la scoala. Dace tinem scama de
faptul ca, in genere, la periferie locuesc copiii 1904 - 5 6 221 1b0 81.8 166 75.4 92.2
1905 - 6 6 212 192 90.6 159 75.0 82.8
cci mai shraci, se confirms inch °data obser- 1906 - 7 6 207 179 86.4 141 61.1 78.7
vatia noastrit de mai sus: sunt aceeasi copii 1907 - 8 6 205 176 85.9 151 73.2 85.7
foarte saraci care, odatil dati la scoalh, n'au 1908 - 9 6 181 168 92.7 123 67.9 73.2
pentru ce all mai fie retinuti in uncle zile acasa. 1909 - 10 6 241 190 78.8 151 62.7 79.4
1910 - 11 6 244 210 86.1 127 52.1 60,5
In plus shtenii mai shraci poartrt si teams mai 1911 - 12 6 222 197 88.7 156 70.3 79 2
mare de stapttnire si de amenzile scolare, pe 1912 - 13 6 201 177 88.1 121 60.2 68.4
care nu le pot plati. 1913 - 14 6 244 196 80.3 171 70.1 87.2
c) Corelatia cea mai stransa exists lush intre 1914 - 15 3 187 57 30.5 33 17.6 57.9
1915 - 16 5 265 107 40.3 89 33.6 8.1.1
absentele elevilor si dcsfasurarea anotimpuri-
lor. Din datele infrgisate se vede Irish ca nu 1916 - 17 $coala n'a functionat
remca rea este aci atat cauza adevarath, cat 1917 - 18 4 261'162 62.7 156 57.9 96.2
1918 - 19 4 157 97 61.8 74 47.1 76.2
se inregistreaza tocmai iarna, -
altceva. Procentul eel mai scant de absente
si inch in lu-
nile cu vremea cea mai asprrt. Copia lipsesc
1919 - 20
1920 - 21
1921 - 22
4 163 84 51.6 81 49.7
5
6
201 136
222 198
67.7
89.2
125 62.2
140 63.1
98.7
91.9
70.7
din contra mai mult toamna - mai ales la in- 1922 - 23 6 215 163 75.8 129 60.0 79.1
ceput, - precut i si dare sfarsitul anului. Ab- 1923 - 24 5 232 171 73.7 11951.3 69.5
1924 - 25 5 183 146 80.4 97 53.0 E6.4
sentele de primiivara sunt cam in media a- 1925 - 26 5 236 215 91.1 73 30.9 33.9
nuala a absentelor (23,3010, Ltd de 24,20/o me- 1926 - 27 6 166 162 97.6 81 48.7 50.0
dia gencralti anuala). E deci clar cii nu e vorba 1927 - 28 7 187 177 94.6 94 50.3 53.1
de anotimpul ea atare, ci de motive economice, 1928 - 35 Lipsesc datele
- accicai motive economice de care am vor- 1935 - 36 7 29311961 66.9 11621 55 3 82 6
bit: saracia si ncvoia de brace la munch. Acest 1

din urnm motiv este determinant atilt pentru


satenii mai avuti, cat si pentru cci Fara avere. a) Cel dintaiu lucru care iese in evidenta,
priveste insist structura scolii in evolutia ei.
Distinctia dintre absentele partiale si ab- Yana in 1909, can(' scoala din ant este intru
scntele totale, pe care am facut-o mai sus, total confesionalh, gasim cea mai regulate free-
are o importanta specials pentru scoala si din venth, tar promovarile, si cle, ating cel mai
alt punct de vedere, de cat cel aratat. Ea este mare si mai rcgulat procent. Dupe aceasth data,
in leghturii cu rezultatele muncii scolare. Ab- odath cu inceputurile etatizarii, incep sa nada
sentele partiale nu impiedecti, in general, pro- alit frecvettta cat si procentul promoviirilor.
movarea elevilor, cele totale da. In 1935-36, de Procentele cele mai scrtzute sunt atinse in tim-

98
www.dacoromanica.ro
pul ritsboiului. Explicatia acestei situatii poate loasele arta. El stie doar, ca toti accia care
sa stea in presupunerea ca regimul confesio- 1-au exploatat stiu carte. Cand nu-si da copi-
nal Linea scoala mai aproape de sat. Satul sim- lul la scoala, cauza sta mai de grabli in faptul
tea mai mult ca scoala este a lui, ca si ins a- ca intre interesul sau personal si acela al co-
tatorul. pilului el este silit sa opteze pentru al situ, in
b) Dupa rasboiu, frecventa se reface trep- detrimental copilului. Pe Iiinga aceasta, in a-
tat. Incepand cu anul 1925, ea devine chiar ccl moment, interesul lui este imediatt. deci
foarte bung. Numai in anii de depresiune e- mai viu si mai presant, pc ata vremc acela al
conomics ea va fi sciizut din nou. Presupunem copilului lui este indepartat si mai putin pre-
aceasta dupa faptul a in 1935 ea nu este sant pentru el. ,scoala promite un folos s iitor.
inca refacuta complet. dar el simte paguba lui imediata si personals.
In anii de dupa 1924, un fcnomen curios De amen uneori el se decide pentru aceasta
este inca de tnregistrat: modul cum se fac din urma.
promovarile. Fats de numarul cies ilor inserisi, Ceea ce trebue apoi sa aiba in sedere COP-
promovarea se mentine la un procent deosebit pill didactic primar, este ca de modul ewn s a
de scazut si tot asa si fats de numarul ele- isbuti el sa realizeze o bung promo\ are, de-
vilor care yin la scoala. Aceasta se explica in pinde si incurajarea frees entii si acest Ittcru
parte prin numarul mare de repetenti din clasa este esential. Amenda nu este un remedin asa
I-a, dar si prin mentalitatea care pare sa prin- de bun pentru indreptarca proastei frees clue,
da teren si aci, in randurile corpului didactic, cum creel multi dintre invatatori. Din contra,
dupa care scoala primara ar fi o scoala de se- amenda loNeste mai greu pe eel sarac, agra-
lectie, asa cum e scoala secundara teoretica, vandu-i prin aceasta saracia si dandu-i si mai
de tip burghez. Aceasta orientare gresita nu multe motive de absentare. Ajutorarea copiilor
este strains, probabil, nici de tendintele de saraci cu imbracaminte, carti si hrana, mij-
tehnicizare pedagogics a scolii. Fiind mai se- loace mai bune de locomotie, and c cazul, pre-
yeti la promovare, invatiitorilor li se pare ca cum §i potris irea scolii cu ncvoile de munca ale
dau mai multi autoritate institutiei pe care regiunii, aceslea sunt masuri care reics din
o slujesc. analiza facuta faptelor. Gaud ins atatorul vine
Aici avem un caz tipic de neintelegerc a si cu munca sa serioasa, preewn si cu o larga
rostului scoalei primare. In aceasta privinta. intelegere a rostului scolii, aratata si in
corpul didactic primar is un rat' exemplu dela modul cum promoveaza pe elev i Is ins ata-
corpul didactic si scoala secundara. El socoteste tura , scoala este si mai mult inleleasa si
ca scoala populara e numai anticamera tot cilutatil de Oran.
selective a invatrtmantului secundar, ceea cc
stria mull invatamantului popular. Seoala din ant e inert departe de a a-
Rostul scolii primare este mult mai bine junge sa raspunda acestor conditii. Ca este
vazut de sateni, si corpul didactic primar asa, se poate judeca dupa starca analfabetis-
de parerea for este bine sa tins seama mai mului din localitate, socotit pentru ioti locui-
mult. Chiar atunci and nu-si dot copilul in torii cari au depasit varsta de 16 ani ta-
scoala, sateanul nu inceteaza de a simti fo- bclul VII).

TABELUL VII.
Barbati Femel Barbati 1 Femei
VARSTA *tin carte Nu §tiu Stiu carte Nu stiu *tit] carte Nu still
Nr. I 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/0 Nr. 0/, Nr. 0/0 Nr. °/o

16 20 ani 40 83 8 17 48 87 7 13 88 85 15 15
21 30 . 96 55 78 45 112 70 48 30 208 65 126 35
31 40 ,, 136 83 27 17 127 73 46 27 263 78 73 22
Peste 40 122 81 30 19 198 72 77 28 320 75 107 25
Total 394 74 143 26 485 73 178 27 b79 74.3 321 ',6.7

99
www.dacoromanica.ro
Situatia infiitilata in acest tablou difera de lui, cu specificul dictat de mijloacele pe care
aceca data de Institutul Central de stalistica, satul le avea la indemana §i in conformitate cu
in 1930, care arata, pcntru *ant un procent nevoile §i spiritul sau.
de 68,100 ,tiutori de carte. Diferenta poate sa Inainte de unire, in Ardeal, activitatea ex-
vina si din ameliorarea procentului vtiutorilor tracolara era dirijata de Astra, care lucra
de carte, intre timp, fapt care ar reie§i mans in myna cu organele biserice§ti §i §colare,
tii din tahelul dat de noi. Ea poate sa provina confesionale. In an nu gasim, in aceasta e-
insa si din alto motive. Date le noastre sunt pocrt, an despartrimant Astra, dar influenla
butte dupa foilc de familie" intocmite de c- Astrci se resimte, de sigur, sl aci. Munca pen-
rhipa monografica §i, in acestea, un numar de tru cultivarea satului adult se duce insa tot
42 de persoanc n'au indicalia daca stiu sau nu prin senatul bisericesc §i scolastic. De aceea,
carte. E mai mult ca sigur ca majoritatca a- §i aci, actiunea era dominates de biserica §i
cestora sunt analfabeti. preot.
Ori cat de mult ar influenta insa cele 42 Alta data §i coala §i biserica §i primaria
persoane amintite, procentele adevarate de stiu- mergeau laolalta §i popa era ascultat. Si nu era
tori nqtiutori de carte, structura in- atata vrajba. Azi primarii isi fac de cap. N'a-
satd a raporturilor dintre ei, pe sexe ;i chase sculta do comuna, ca ii sustin oamenii politici.
de varsta, nu poate sa se schimbe esential. Or De nu-i vrem noi, ei vin in comisie interimara.
r.ta cum ni se infrtticaza ea invedereazil uncle Iar daserdul nu-i ascultat nici batar cat popa".
lucruri, care yin iara;i sa confirme motive se- (George Olaru).
rioase de nemultumire pentru modul cum se Activitatea extra,colara nu este prea orga-
desfa§oara procesul educativ, prin ,coals, in nizatrt. Ea se reduce la serbrtri §colare, la sfa-
satul *ant. Sa observam in primul rand situatia tunic preotului §i invatatorului §i la actiunea
pentru locuitorii cu varsta intre 21-30 ani. Ei dusa tot de ace§tia, nesimtit in sat §i mai cu
prezintii eel mai mare procent de analfabeti. scams prin §ezatori. 0 accentuare pc latura e-
Dacia socotim bine, ace§tia reprezinta rezulta- ducatiei economice, a§a cum se face in acest
tele muncii §colare in prima decades dupa unire. timp in Vechiul Regat, aici nu gasim. Totu§i.
Singurul lucru care poate sa risipeasca nemul- koala de repetitie, care se adresa tmui tineret
tumirea este ca, dupa aceleasi dire, contingcn- mai copt, ingplinqte in mare masura aceasta
tele mai noi de absolventi ai §colii arata a se nevoe. Aici se fac §i cursuri mai desvoltate,
maH. Tinerii intre 16-20 ani prezinta un pro- in special de pomicultura. Batranul Mittai Cotu
cent de numai 150/o analfabeti, ceeace ar in- se mandre§te chiar cu acest lucru. Trebue sa
dreptati o s&ranta de indreptare. aditugam apoi la aceasta qi vechiul obiceiu
graniceresc, de a se aduna lumea la primaric,
10. Rezultatcle §colii primare se mrtsoarrt, sarbatoarea dupa ie§irea din biserica, pentru
in adevar, dupa numarul stiutorilor de carte a primi dispozitiile stapanirii, dar §i a se sfii-
pc care-i gasim in localitatea undo ea functio- tui §i a primi sfaturi ci de alts natures de cat
neaza. Dar procesul educativ cult nu se mar- administrative. Obiceiul acesta se prtstreaza §i
gineo,c la atat. Chiar §coala primary se stra- astazi §i n'ar strica data an fi folosit mai
duwe sa des mai mult. Pe langa. aceasta mult in acest sons, desigur cu prudenta.
§coala primary este insuficienta, pentruca se Inainte de unire gasim insa in Sant si
adrcseaza numai unci parti din varsta educa- cu siguranta ca nu numai aci si incereari
bila a omului. Pentru a se intregi efectele de activitate culturala cu oarecare autonomic.
acesteia, au luat na.,tere activitati ajutatoare 0 astfel de incercare este Reuniunea de cant
sau de adancire a procesului educativ cult in §i cetire", infiintata in 1907 de dare invata-
masele populare. Acestea sunt: a§a zisa acti- torul Dariu Pop. Dariu Pop a fost un bun
vitate extra;colara §i activitatea culturala pro- invatator §i Santenii au pastrat despre el o a-
priu zisa, independents de koala primary. mintire foarte frumoasa. Mai tarziu el a plecat
Activitatea extra§colara este activitatea cul- din comuna si, cu vremea, a ajuns revizor ,so-
turala dusa de scoala, in afara de actiunea ci lar. Reunittnea" infiintata de el a tinut doi
propric, adresatil copiilor. In an aceasta acti- ani §i a rascolit putin satul. Activitatea ci a
vitate s'a des, dupa cum era §i firesc, intr'un Post insii mai mult corals, de cat de cetire.
mod asemanator cu aceea din restul Ardealtt- S'a organizat un bun cor, bisiricesc §i nebise-

100
www.dacoromanica.ro
ricesc, pentru serbari care se faceau de regula pentru accasta. Cci ce se incumeta sa-1 ser-
Sambata seara. veasca in accasta directie, o fac sau cu intentii
Dttpa rasboiu si noire, activitatea culturala necooperatiste sau nu ;tin ce c cooperatia. In
is un ritm deosebit si ea se manifests prin- alto parti, iii Vechiul Regal do pilda, inva-
tr'o tendinta ninta de a iesi de sub autoritatca tatorii au ajutat mult inceputurile cooperatiei.
prea excesiva a bisericii. Este de altfcl un fe- In Sant, inlatatorul Mihail Cotu sta multi(
nomcn care se remarcii si in alte domenii. Con- vrcme &parte de ca. Abia in 1928 primeste
ducerea comunei, ea insasi, isi gascste o alta el sa fie easier ;i nici nu se leaga sufleteste
tutela in partideic politice; iar viata economics de ea.
cauza si ea sir se organizezc separat. Opresiunea
impotriva natiunii romane, care Linea in be un A stilt putin, zice until din tre fostii couduca-
iiresc proces de diferentiere, acum nu mai tori ai cooperath ei; a incasat si 500 de lei pc tuna,
pinta o in N atat cum merge negustoria. Apoi o facet
exists. Tutela din trecut a biscricii a avut, dupa bolta lui, pc numcle lui fecioru-sau".
cum am viizut, uncle efecte culturale bune; ea
nu era insa, prin aceasta, mai putin daunatoare, in anul acesta 1936), a lust Carninul Cul-
pentru evolutia libera si fireasca a spiritului tural initiativa infiintarii unei noui coopera-
satului. tive, si anume a unei cooperative foreslicre.
Activitatea culturala de dupd rasboiu se re- Fatal de aceasta noun incercarc, fruntasii sa-
mora, intre altele si printr'o atentie mai mare tului, in special intelectualii, se arata sceptici.
acordata latttrii economics. Lucrul acesta este si
natural, de altfel, in acest time. pentrueil;i viata Eu, spine until dintre acebtia, crcd ca noun
economica romtmeasca din Ardent arc acutn pu- cooperati. forestiera, ce se incearcit a se interneen
tinta sa se manifeste liber si sa se organizeze scum in Sant, cu grcu so va porni din loc. Mai
intiliu ii va pane piedici cooperath a Itegna, din
in institutii proprii. Valca Marc, care este tot forestiera. Nici aceasta
In regiunca de care ne ocupam, viata eco- nu ajuta cu prca malt pe locuitori, dar c mai pu-
nomica incape repede in puterea unei societati ternica". (Sabin Cotu, 32 ani, licentiut, functionar).
comerciale Ilegna", infiintata in 1922, pentru
exploit tarea padurilor graniceresti. In 1935, Tfiranii par a avea mai multa incredere;
Rcgna se transforms in socictate cooperativa, dar, din convorbirile pe care le poti avea en
dar, duff' cat se pare, in dosul unei firme ci, inerederea le este sustinuta mai mult de
cooperative, ea camufleaza interese restranse, dorinta do a gasi un rnijloc de ajutor in a-
in dauna obstei graniceresti. Santenii toti afir- ccasta directie, precum si de sprijinul dat
mrt acest lueru. acum de echipa monograficii, sprijin pe care
0 alta institutie economica, infiinlata dupa ei conteaza si in Niitor. Aci sedcm si princi-
rasboiu, tot in 1922, este cooperativa do con- pals cauza a ncisbutirii cooperatk ci in Sant,
sum Maul". S'a flicut fora participarca in precum si banuiala ea nici pc viitor nu va
conducere a intelectualilor, numai cu concursul, fi usor de gasit drumul isbavitor. Principala
prin 1928, al lui Mihai Cotu, care e nutnit cauza sta in conditiile de ordin structural ale
easier. Desi aletituita numai din tarani tti- satului si acestea trebucse cunoscute daca
rani fruntasi spiritul, care a domnit la con- c posibil, sa fie schimbate. In afara de accstea
ducerca cooperativei, a fost tot eel comcrcial. insii, si decurgand din cle in mare masura,
Si nepriceperea, adieu nepregatirea, lipsa de o cauza este lipsa de constiinta economica a
educatie economica si lipsa experientei. satului, o con;tiinta care su fie intemciata pe
interesele sale obstesti. In aceasta directie nu
ln Sant, cooperativa de consum cea veche, maul, s'a facut aproape nimic pasta acum in Sant,
a m ut 'nuke rale. Intaiu o fost vinizatorttl, al doi- dcsi viata economica, pe care o vedcm incro-
lea o fost ne;dinta consilittlui in treburi de astca. pindu-se, ar core -o.
0 fost oarneni einstiti, dar fur < priceperc". (Du-
adult Cotu, §apte class primare, om cu. stare, Mutt mai vie a Fost activitatca educative
in 1930 a facut §i an curs de cooperatie). destinata adultilor, in Sant., pe latura par cultu-
rata sau spirituala. Aci se vcde, mai ales, 15-
Viata economica organizata mai aproape de murit, tendinta de iesire de sub tutela bisc-
ncvoile economice ale satului este, se intelege, ricii, de care am vorbit. In aceasta actiune,
cooperatia. Dar 'vedem ca satul nu e pregatit scoala nu is parte direct, dar incurajeaza ten-

101
www.dacoromanica.ro
dintele care merg in acest Bens, chiar din pri- Este foarte interesant sa cunoastem ideile
mii ani de dupit rasboiu. cu care vine el acum, ajutat si de cei din
Tendintele, la care ne referim, se concreti- jurul lui. Ele sunt conturate, in cea mai mare
zeaza dela inceput in actiunea culturala a ti- parte in statutele societatii, care poarta acum
neretului din sat. Din initiativa acestuia ia numele de Societatea culturala Zorile". Dupa
nastere, in 1924, o societate menita sa -i strati- aceste statute, scopul societatii este de a ras-
ga la un loc pe toll tinerii intelectuali santeni, 'Audi cultura si cunostintele adunate in scoala,
in vederea unui scop cultural comun, So- in sanul poporului dela sate, prin organizari de
cietatea studentilor romani din Rodna Noua". sedinte culturale publice, reprezentatii teatrale,
Sub numele de student se ascund aci nu nu- corale etc., cu caracter cultural, igienic, natio
mai studentii universitari sau ai altor scoli nal sportiv etc." Si se adauga: In satin' so-
superioare, ci si toti elevii scolilor secundare, cietatii nu se Va face nici un fel de propa-
dupa obiceiul cunoscut Ya deobste in Ardeal. ganda politica sau de alts nature, de cat ex-
Societatea este independents de senatul bise- clusiv culturala" (art. 1). In art. 2, 3 si 4 se
ricese, ceea ce nu scapa preotului. De acea si arata_ tine poate fi membru al societatii. Se
incearca el, ca o contra-masura, sa infiinteze stabileste ca pot fi trei feluri de membri: a)
un ateneu popular, numit in sat Ateneul po- membri ordinari, care se recruteaza dintre in-
pular Pamfil Grapini". Activitatea acestuia se telectuali din localitate, studenti si elevi de
confunda insa cu aceea a bisericii, nedeosebin- scoli secundare; b) membri extraordinari, care
du-se prin nimic de ea. se recruteaza dintre satenii stiutori de carte
Societatea studentilor romani din Rodna este sau dintre elevii cursului primar superior; c)
altceva. Ea are, mai intaiu, un caracter pur membri de onoare aceia cari s'au distins cu
tineresc, iar drept tints a urmarit, §i in mare ceva, contribuind la inflorirea societatii". In
masura a realizat, un program cultural destul comitetul de conducere se aleg numai membri
de interesant: a organizat o biblioteca, a Onut ordinari (art. 14). Tot asa de interesanta
sedinte literare si eulturale si a pus la tale este metoda de lucru. Societatea lucreaza mai
scrbari de pure petrecere, destinate burgheziei ales in sedinte plenare", care sunt, dupa con-
si intelectualilor din sat, cu deosebire. Se simte ceptia statutului, de cloud feluri: sedinte pu-
in programul acestei societati influenta lucru- blice si sedinte restranse. La sedirrtele publice
rilor pe care tinerii sai membri le vazusera la poate sa ia parte oricine. In timpul for nu se
oras si pe care vroiau sit le realizeze si la ei fac discutii era-ice, cu privire la program sau
acasa, aidoma. 0 spun chiar ei. problemele, puse de el. La sedintele restranse
pot participa numai membrii ordinari si de o-
La inceput, spune capetenia tinerilor din acea noare. In aceste sedinte se discuta programe,
vremci, tineam sedinte. Sedintele erau dupa tipul
celor dela licee, desemnandu-se critici pentru fie- se face critica sedintelor publice tinute si se
care punct de program executat. Acestea nu erau tin conferinte de un nivel mai ridicat, cu re-
insa pe deplin intelese de public. Ele faceau im- cenzenci" si discutii in contradictoriu. (art. 35).
presia unei certe intre membri, imprejurare care a Societatea are in vedere patru ramuri de acti-
cicterminat societatea ea nu be mai fats de cat in vitate, pentru care lucru este impartita in pa-
sedinte intime". (Sabin Cotu).
tru sectiuni: artistico-literara, sportive, sectia
Primul comitet al societatii are ea prep- elevilor primari si congregatia Mariana". A-
dinte pe Sabin Cotu, student in drept si ab- ceasta din urnad are scop religios si e condusii
solvent al academiei comerciale. In 1926 acest de femei. Sa vedem aici si un semn al ten-
comitete se schimba, prin plecarea lui Sabin dintei de impacare cu biserica? Poate ca e
Cotu din comuna. Presedinte este ales acum mai mult ceva din tendinta tineretului vremii,
Traian Pioras, absolvent al scolii de notari pu- Para kgatura. cu viata locals.
blici. In 1931 se petreee o noua schimbare. Sub aceasta forma noua societatea Zorile tsi
Aceasta este Mai importantii, pentruca adaneeste reia activitatea, care laneezise un timp. Ceea ce
si precizeaza telurile societatii, reorganizand-o iese in relief din statutele ei este o pronuntatit
pe baze statutare. La conducere revine acum tendinta de izolare a tineretului intelectual al
Sabin Cotu, cu pretentii de om mai cu multa satului, 'intr'un fel de _elita a lui. Asa lucreaza
experienta si cu un orizont care ar vrea sa ea pana in 1934. Activitatea depusa in acest
depaseaseit pe eel din 1924. timp pare sit fi fost destul de vie, dar, ceea ce

102
www.dacoromanica.ro
pare sa fi interesat mai mult pe membrii sac prin preot gc batranii satului. Pentru tineret,
ordinari, sunt serbhrile de pura petrecere in- evenimentul acesta inseamna gi o capitulare gi
tre fruntagii satelor. Sunt pomenite in special o cumintire. Faptul n'ar fi fost posibil insA
cloud: balul plAcintelor", in legatura cu o gi filed o consimtire gc oompromisuri, avansaa
veche dating locals gc o mare petrecere cam- de catre batranii satului. Chiar preotul nu se
perteasca". Prima serbare a avut loc in ziva mai simte aga de stapan pe sine ca alts data.
de 12 Martie, cealalta la 21 August 1932. In realitate, not socotim ca lucrurile an o
In acegti trei ani de activitate, membrii fatal mult mai adanca. Sub pretentiile de da-
societatil incep, se pare, sAii dea seama ca minare ale unei categorii sociale a satului sgu
nu mai sunt de tot tineri, iar fruntagii satului unei grupari oarecare, se ascund conflicte pline
incep gc ei sa judece activitatea lor. Poate ca-gi de semnificatie socials. In satul, care s'a elibe-
mai dau seama putin intelectualii satului de rat de pericolul stapanirii straine, ,diferitele
distanta ce se creiaza intre ei gi sat. In so- interese s'au liberat gi ele gi, fiecare, a crezut
cietatea Zorile, satul este pur decor. Nici chiar ca se poate desvolta separat gi in voe. Tine-
aceia dintre sateni, care sunt admigi ca mem- retul pare sa-gi dea acum seama, tot mai mult
bri extraordinari, n'au vr'un rol in societate. ca aceasta izolare ii slabegte pozitia in sat gi
Pe langa aceasta, tineretul intelectual al satului de aceea face apel la unirea tuturor fortelor
simte nevoia Ail cunoasca modul cum se lu- intelectuale gc mici burgheze din sat. El simte
creaza gi in alte parti, de catre societati cul- apoi ca, in fapt, autoritatea batranilor, pe
turale cu programe gc trecu4 cunoscut. Toate care au acceptat-o nu va fi ci efectiva. In mod
acestea, alimentate pare-se gi de oare care am- fatal energia for va fi solieitata, ceea ce va
bitii personale sau neintelegeri, tind sa disloce tnsemna conducere de fapt.
societatea Zorile, pentru a pune altceva in loc. Din punct de vedere educativ orlum avem,
Lucrul devine fapt in 1934. Atunci ia nag- in adevar, o situatie cu totui noua. Fortele e-
tere (18 Martie), din initiativa a doi tineri in- ducative publice, sunt concretizate in trei in-
vatatori, Anton Mosil gc Petru Pop, un cere stitutii: biserica, geode gc Caminul Cultural.
cultural Astra". La 9 Septembrie ia insa fi- Biserica reprezinta trecutul mai indepartat;
inta gc un Gamin Cultural, en - numele de Vi- geoala reprezintA idealul educativ al Statului;
;raid Grigore Moisil". Astfel avem scum, in- Caminul Cultural incearca sa inmanuncheze sa-
tr'un singur sat, trei societati culturale. Aceas- tul tot pentru a actiune culturala in care tra-
ta situatie cerea. un arbitru, pentru a restabili ditia BA se impleteasca armonios cu tendintele
unitatea culturala a satului gi de ea profita culturii moderne. Aga cum s'a realizat el in
biserica gc batranii satului. In adevar, in ziva satul ant, el inseamna deocamdata gi un com-
de 14 Septembrie 1934, cercul cultural Astra, promis intre biserica gi gcoala, cu co. intarire
societatea Zorile gc Caminul Cultural consimt sa momentana a autoritatii bisericii. Tinta lui ne-
fuzioneze trite° singura organizatie, gi a- mArturisita este Mail mult mai mare: el vrea
nume aceea a Caminului Cultural. In fruntea sa patroneze toata munca de ridicarc a satului,
organizatiei este ales ca pregedinte preotul controland gi subordonand intr'un fel, atat vcoala
Pamfil Grapini, iar ca vice pregedinte Mihail cat gi biserica. Este o tints ale carei infaptuiri,
Cotu gi 'George Olaru, toti oameni batrani gi pot fi salvatoare pentru sat, cu o conditie: ca
de formatie spiritual& veche. Alaturi_ de inte- in conducerea sa gi in telurile sale, Caminul
lectuali, in sfatul de conducere, star acum un Cultural sa imbrAtigeze interesele culturale ale
numar aproape egal de sateni; iar, dintre ti- satului adevarat, nu. interese partiale sau stra-
nerii care an jucat un rol mai important in so- Me de el.
cietatile tineregti de papa acum, numai Anton
Moisil are un rol mai important, fiind ales Concluzii.
secretar al CAminului Cultural.
Prin infiintarea Caminului Cultural gi recu- 11. Concluziile pe care be vom nota aci
noagterea lui ca singura institutie de acest fel privesc in primul rand satul Sant, dam ele pil
in sat, satul 1c regasegte unitatea lui culturala, yesc deopotriva toate satele care se gases° in
dar, dupd cum am vAzut, aceasta coincide gi conditii asemantitoare sau aproape. In intre-
cu o revenire la spiritul vicetii culturale di- gime nici un sat nu se aseamAnA cu altul.
nainte de unire. Spiritul acesta este reprezentat Partial hug satele prezinta asemiintiri mai mari

103
www.dacoromanica.ro
sau mai mici, datoritir citrora de pot fi gru- Pedagogia traditionala a unui sat este
pate in tipuri. Asemanarile sunt judccate mai suma tuturor mijloacclor pe care satul le utili-
ales dupii modul cum se prezinta viata satului, zeaza pentru ridicarea tuturor membrilor sai
manifestarile lui. Ceea ce determina insa ma- de-asupra propriilor for fapturi biologice, fa-
nifestarile si deci si asemanarile, sunt condi- cand din ei oameni si sateni, cu pecetia sa-
tiile ce stau la temelia tor. tului lor. Ea este difuzit, in mare masura, iar
Satul Sant, dupa cum am vazut, nu poste metodele ci poarta marca ocazionalului; cu
fi complet inteles, data nu-i cunoastern fazele toate acestea, functiunca ce indeplincste este a-
de desvoltare prin care a trecut. Ele sunt trei: ceeasi ca si a pedagogiei tulle, iar problemele
o faza de crestere izolata, rapida, o faza de cc le tidied sunt si ele, in general aceleasi.
crcstere, cand cresterea se realizeazit si prin Una din problemele de capetenie ale on ee-
imigrari si o ultima fazit de saturatie demo- rci pedagogii este aceea a educabilitatii. In-
grafica, insemnatir printr'un inceput de emi- crederea sau neincrederea in puterea educatiei
grari. au facui obicctul unor studii dintre cele mai
Primcle douit faze sunt epoci de relativ bel- intcresante si au dat nastere la polemici aprin-
sug si de avant din toate punctele de vedere. se. Privity in perspective socials ea apare insa
Mediul si conditiile sociale specials creiatc de mull mai usor de deslcgat. Oamenii, luati izo-
regimul graniceresc au prilejuit aceasta stare lat, pot sa is o atitudine sau alta; in grup ei
de inflorire. Rezultatele date, pe plan uman, se supun insa unor comandamente care-i depa-
de aceasta stare par a se fi intiparit in tipul sese, ei cred sau nu cred in puterea educatiei,
santean, care este de o vigoare deosebita, in dupa resursele de credinta pe care viata din
comparatie cu satenii din alte parti, un tip jur Ic -a turnat-o in suflet.
viguros si biologic si psihic. Santeanul este un Santeanul, de pilda, este in genera optimist
om darz. Viata pe care a dus-o a fost o viata in aceasta privinta. Pcntru el omul e bun dela
asprit, de lupta continua, dar el a avut cu ce-i nature, ca pentru cei mai optimisti dintre pe-
face fata. Munca, in aceasta vreme, ii era His- dagogi. El credo ca fiecare om are o ursitoare,
platita. Putem spune ca acestor imprejurari a carei implinire este posibild, dace omul stie
datorcste Santeanul fondul situ de optimism, ce trebue sit face pentru aceasta. Mijloaccle la
abia clatinat putin in timpul din urma. care el face apel, in acest stop, sunt de na-
Faza din urma este faza de saturatie demo- tura variata: si mistica si religioasa, in pane
grafica. Satul Sant, asa cum se infatiseaza el si stiintifice; dar, pe sufletul sau increztitor ale
azi, cu eke resurse naturale are la dispozitic se coloreazit toate dupa starea sa sufleteasca.
si cu putintele lui de a le exploata si pone in Vorbeste in el, in aceasta privinta, acca rezcrva
valoare, pare a nu putea hrani un numar de biologica despre care am vorbit si care isi are
locuilori care sa treats paste ccl actual. Tre- radacini in viata trecuta a satului.
buesc marite sau resursele naturals sau pute- Stalpii educatiei traditionale, in sat, sunt
rile omenesti. Faptul acesta incepe a determina famalia si biserica. Familia este Inca temelie
o stare de spirit, care nu c 'Inca pesimism, pentru educatia sanitara si gospodareasca, bi-
dar croeste drum in acest sens. scrica este temclie educatiei spirituale.
Acestea par sit fie constantele vietii sociale Familia santeana este destul de inchegata,
in an si ele se rcsimt in toate planurile sale pentru a-si putea implini cu succes rolul. Ea
de existenta si activitate, deci si in planul e- da insa si semne do stanjeniri in desvoltarca
ducativ. In acest plan sunt insa de luat In sa. Pe Maga un oarecare procent de familii
considerare dotal aspecte ale functiunii educa- netipice, desorganizatc, un alt procent de fa-
ti% e: aspectul traditional si ccl cult, aman- milii cu copii tot mai putini sau de familii
dotta deopotriva de importantc. De obicciu fare bunici, ne arata ca suntem de fapt, de-
pedagogii iau in considerare numai pe cal din purte, in acest sat, de familia patriarhala din
urma, ceca ce le tngustcaza orizontul intelegerii. alte parti. Educatia pe care o face aceasta fa-
Alteori, data se ocupa si do eel dintaiu, o fac milie se resimte de acest lucru.
pentru a-1 aseza ca norms pentru orice peda- Dintre parinti ,mama este aceea care a Hi-
gogic, ceea ce este iaritsi gresit. 0 intelegere mas cu o mentalitate mai primitive, inclinata
justa cere separarea aspectelor si raportarea for mai molt spre misticism si superstitii. Rolul ei,
la realitatile sociale care le comanda. foarte insemnat pentru educatia sanitara, se re-

104
www.dacoromanica.ro
simte de acest lucru. Mama are de asemenea vant , rainkite ale paganismului. Acest lucru
un rol destul de important in educatia gospoda- este oarecum si in spiritul bisericii greco -ca-
reascii, in primul rand pentru fete; iar si pen- tolicc,mai aproape de rationalismul catolie,
tru baieti si pentru fete prin faptul ca ea este dar c datorit si faptului ea preotul satului, cu
aceca care stripaneste viata primei copilarii o lunga viata pastorali aci, concepe astfcl lu-
cand, prin ajutorul jocurilor, copiii capata o crurile.
initiere indirectii si in viata gospodareascii a Influenta moralii a bisericii a fost si este in
parintilor. Intre structura sufleteascii a satencii atit si din aceasta cauza particulara
si Intre atmosfera de basm si ireal a jocurilor foarte mare. Preotul a controlat aci multa vre-
acestca, este o mare Inrudire. me si cu strictete educatia in familii si educatia
Tata, tiiranul, este dimpotriva o minte mai publicii. El s'a introdus de asemenea insistent
cleschisa. Ocupatiile lui in afarii de cercul fa- si in activitatea cetelor de tineri, care au avut
miliei, crilitoriile mai dese, serviciul militar, si au, si ele, o destul de mare importanta e-
toate acestea fac ca proportia de misticism din ducativit In aceasta actiune biserica a lost a-
sufletul lui sa fie mai imputinata de cat in jutata si de itnprejurarea cii, in jurul ei, in Ar-
acela al satencei. Rolul educativ al tatilui, in deal se concentraserrt toate fortele rezistentii
epoca patriarhalii si in familiile mai apropiate nationals.
de spiritul acclei epoci, era mult mai Intins. Este de notat totusi faptul ea aceasta destul
Astazi el este expropriat de o parte din acest de severs educatie moral religioasa n'a facut
rost. 0 parte din el a trecut pc seama femeii, din Santeni niste fanatici si intoleranti
prin lipsa tot mai frecventrt a tatalui din sanul Intolcranta din contra c mai mutt mita
ei, alta i-a fost treptat confiscata de preot si burghczie si intelectualitatca sateasca, in frunte
de viata obsteascil a satului. Functia educative cu preotul, deli credinta multora dintre inte-
a tatilui se exercitil azi, in familia tarrineascil. lectuali. eel putin, este mult mai slabs. Ta-
pentru o varsta mai inaintatrt si anume atunci ranul e mai de grabs pentru asimilarc, de cat
cand poate inccpe educatia gospodareascii, in- pentru excluders din comunitatea religioasa.
vitarea meseriei de Oran. Invitarea se face o- Ceea ce dovedeste ea intoleranta religioasa arc
cazional, vizand si facand, de indatil ce copilul mai mull suporturi de alai nature. Aceasta mai
poate sa savarseased a mimed. dovedeste Inca si faptul ca influenta educative
In adeviir, ceea cc deosebeste invitiltura pro- nu este cu totul eficace de cat data intalneste
fesionalit taraneascrt, de aceca a meseriasilor, conditii complect favorabile. Procesul educativ
este ca aceasta este concretizatii intro insti- traditional asculta Intru totul de aceasta lege.
tutie metode proprii (ucenicia propriu zisi), Asa se explicri, dupa cum am vazut, intre al-
pe cats vreme nimic de acest fel nu giisim la tele si optimismul educativ al locuitorilor din
Oran. Ceva mai mult, dupe cat se pare, evo- Sant.
lutia normalii dela invatitura empirica tara- To !crania taintenilor se mai explica insa si
ncasci, In ucenicia mestesugareasca si apoi la altfel. Oricat de nediferentiat este procesul e-
scoala, pare si fie destinati a nu se petrece ducativ traditional, in genere, pentruca asa este
in viata tirineasci. Taranul trece, cand trece, mentalitatea satului, oarecari tendinte de di-
direct, dela inviitatura empirica la scoala. A- ferentiere ,mai ales aci, tot gasim. Familia,
ceasta e o problemii care ar merita sa mai dupd cum am vazut, nu mai e de mult su-
fie studiati. ficienta, chiar educaliei traditionale. Obstea sa-
Educatia spirituals (intelectualii si mornla) a tului si biserica i-au luat din rostul acesta. Pc
satului a avut de timpuriu o institutie mai spe- langii aceasta nu numai barbatul, dar chiar si
cializati, in afara de cercul familiei: biserica. femeea nu mai sunt a'a de atasati mentalitatii
Prin ea s'a ficut mai ales educatic moral re- mistico-magice. Mu lte superstitii subsists in po-
ligioasii. Multi vreme biserica s'a aritat ostili por numai pentruca alte credinte, mai in con-
practicilor magicc. De cand insa ea insiisi este formitate cu spiritul vremii, nu le-au solicitat
atacata de catre spiritul rationalist stiintific, in mod scrios locul. Astfel, lira a putea spine
aceasta ostilitate a mai disparut. Totusi, to cii procesul e prea maturizat, satul Sant arc
satul Sant, biserica se aratii a fi inert creiate suficiente conditii pentru o noun viata.
pornita impotriva superstitiilor de tot fclul, Criza de crestere, prin care trece, ti predispune
pe care le considers, si pc drept cu- si ea atentia, de asemenea, sprc reforme de tot

105
www.dacoromanica.ro
fella. Tonic acestea par a desehide indeajuns bue si seolii. Amintirca necazurilor si luptelor
drum liber si sprc o alta forma de educatie. cu stapanirea, la care participa si aceasta, nu
de cat cea traditionala. Acesta ar fi drumul fac de cat sa-i mareasca aureola de glorie in
deschis sprc scoala si pcdagogia culta. care ei o sad.
Prin comparatie cu vremea de atunci, an
Pcdagogia culta se deosibeste, in adesar, tenii tot cei mai varstnici in primul rand
esential de cea traditionala si ca nu polite e- se arata sceptici fats de scoala de azi. Moti-
xista firese de cat acolo unde are conditii nor- velo marturisite, ale acestui scepticism, sunt
male de a fi. Functia educativa apare sub forma de ordin personal si particular, de cele mai
ci desavarsita numai in societatile mai diferen- multe ori; dar totalizandu-le si privindu-le in
tiate. Atunci ca este diferentiata si concretizata coca ce pot avea el constant, ne convingem cn
in institutii anume: scolile de (Mcrae feluri si ele au radacina mai adanca. Suitt dificultatile
grade. generale prin care trees azi satul, care rabuf-
In general, scoala de pans acum a satului a nese si se descarca asa cum se intampia si care
lost scoala primara. Ramanerea satului la acest arunca umbra de indoiala pe tot.
tip rudimentar si clementar este, de sigur, in Este interesant de notat ea aceasta stare de
legatura si cu cauze de ordin politic; dar ea spirit se manifests si se accentucaza in $anl,
este si un semn al structurii sociale inapoiate odata cu etatizarea scolii, Inceputa sub o forma
a satului. $colile de grad superior cer anumite sub regimul maghiar si desas arsita astfel dupii
eategorii de elevi, pe care satul de azi nu le unire. Etatizarea in sine nu este, de sigur, un
ofera cu claritate. Ceva mai mult: nici chiar rau. Ea poate sit' fie insa unul atunci cand
scoala primara nu este pretutindeni bine in- Statul este strain de interesele satului, cand
radacinata in sat. In multe parti satcnii nu-i deci, prin etatizare, scoala se instraineazil de
vad indeajuns rostul, asa cum se infatiseaza el acesta. Or acesta este cazul nu numai cu scoala
in programeic date din birouri. din $ant sau din Ardeal in gencre, ei cu scoala
In ce priveste pc locuitorii din Sant, ei nu de stat moderns, dela not si din multe
se gasesc chiar in aceasta situatic. Mai mult unde ea este croita pe interese orrisenesti si
Inca: ci vad nu numai rostul scolii primare, dar burgheze.
si uncle din defectele scolii for primare. Pentru Pozitia socialii a unei scoli, Intr'un sat, se
ci scoala trebue sa dea carte, atata cats poate simte nu numai in atitudinca satenilor fats de
folosi, mai ales barbatului; si mai trebue sa ea, ci in toatii fiinta ei: in modul cum ii
des ,.omenie". Termenul s'ar parea cam vag, poate fi aplicat programul, in organizarea sa
dar satcnii se grabesc sa arate ca ei intcleg gospodareasca, precum si in situatia materials
prin aceasta credinta, rusine de oameni si as- si morals a corpului didactic in viata satului.
cultare (lc eel, mai marl si mai intelepti. Este Programa scolii primare ea sa incepem
un ideal de educatie pe care 1-a cultivat in cu ea este una, asa cum se prezinta ea in
forma religioasii biserica si pe care tot biscrica inteniile oficiale si alta cum e vazuta in raport
I-a intiparit pe tot ce a facut scoala primara, cu putinIele de aplicare ale fieciirui sat. De
in era confesionala (le alta data. Se vorbeste u- multe ori intentiile oficiale sunt rastalmacite
neori de practicismul taranului. $i acesta este pang la desfigurare, toemai pentru a le da o
un fel de practicism, pc latura spirituals. interpretare locals. Cand nu se face asa, scoala
Este chiar foarte probabil ca in trecut, cand e- rtimilne ceva pe din afara. $i scoala noastra
thic/10a gospodareasca era socotita de compe- a ramas in mare masura pe din afara satului.
tenta exclusive a familiei si pedagogiei tradi- Ceva mai mult, scoala noastra primara nu prea
tionale, acesta era singurul folos pe care ta- *i-a avut bine lamurite si mai ales adecvate,
ranul II avea dela scoala. nici liniile marl si generale. De aceea, telurile
Dcspre scoala aceasta mai veche, batranii pc care ea si le-a propus nici n'au prea. avut
santeni au amintiri frumoase. Ei au trait vre- ceva in literatura pedagogica. Pe primal plan
murile and aceasta scoala era vie si comba- al preocuparilor au stat, in orice caz, problem°
tis a, patrunsa de spiritul rezistentii natio- secundare de metoda si tehnica, nu batalii
mile. Perioada aceasta a corcspuns apoi si cu o ideologise pe teme programatice. Metoda si
perioada de ascensiunc a satului si de aceea, tehniea pedagogica i i au si ele, se intelege,
tot ce era motiv de multumire atunci, ei atri- importanta tor, niciodata insa inaintea pro-

106
www.dacoromanica.ro
gramului. Satul apreciaza foarte just, in a- tm atatorii pot fi judecati ;i din care sunt
ceasta privinta si lucrul s'a putut vedca chiar (le fapt judecati: acela al incadrarii for in 180
in satul *ant, unde locuitorii nu arata niciun satului. Sub acest unghi de vedere ci sunt a-
interes fats de fratnantarile metodologice ale preciati dupa raporturile objective in care sta
scolii si uncle chiar corpul didactic nu le-a a- scoala cu satul, cu biserica sau cu Statul; iar,
cordat deck puling atentie. Metoda si tehnica data ei sunt de fel chiar din localitate, nu li
sunt instrumente, iar instrumentele au o utili- se uita usor patura sociala din care au iesit.
zare serioasa numai cand scopul este precizat Satul este, azi mai ales, o retca de interese
si serios. contradictorii care explica si reteaua ineurcata
Organizarea gospodareasca a scolii se re- de intrigi, care framanta patura sa conduca-
simte si mai vizibil de pozitia sociala a scolii toare. In ce priveste satul *ant, lucrul acesta
tntr'un sat. Mijloacele materiale, menite sa sus- e vizibil in tendinta pe care o arata el in a
tina activitatea scolara, nu vin la intamplare consemna autoritatca morals a invatatorilor lo-
spre cei care au nevoe de ele; ele yin de acolo calnici, precum si in neputinta de a-i fixa pc
uncle exists interesul ca sceala sa existe tntr'o cci veniti din afara. 0 atitutline mai binevoi-
anumita forma. Cand scoala e a satului, satul toare abia daca se observa in timpul din urma.
da bani; cand nu, da numai in sari sau de loc. Aceasta ar putea insemna ca s'a schimbat cc a
Scoala confesionala veche, cu senatul ei biseri- si structural.
cesc si scolastic, era mult mai a satului si fap- Caci, in adevar, de structura sociala a sa-
tul acesta a influentat tot timpul, in mod fa- tului depinde scoala mult mai mutt, de cat
vorabil, latura materials a scolii. Satul contri- ne putem da seama la o privire superficiala.
buia, proportional, mult mai mult de cat a Acest lucru putem sa-1 intuirn data vom cauta
facut-o mai tarziu, and scoala s'a etatizat. A- sa patrundern, mai analitic, resorturile insesi
ceasta nu poate sa constitue, dupa parerea ale mecanismului scolar in functionarea 116.
noastra, o pledoarie pentru revenirea scolii Recensamantul scolar, inscrierea elcvilor, free-
sub tutela bisericii, caci scoala trebue sal ra- yenta si promovarea for sunt probleme ai caror
mana cu rostul ei, care sa nu-i fie trecut po termeni sunt intotcleauna modificati dela loc in
plan secundar de institutia tutelars. Pentru sat loc. Aci mediul isi spune euvantul lui puler-
Irish etatizarea e buns numai data Statul ii nic. Stari economice ncfavorabile saracia
slujeste interesele, ale satului in general si necesitatca bratelor de munca mai ales
si ale fiecarui sat in parte. Cand acest lucru impiedeca mull scoala primara in rostul ci,
se realizeaza, satul se arata, uneori, foarte dar- care este de a putea cuprinde pe toti copiii in
nic. E dispus atunci sa sustina material nu %arsta de scoala. In primul deceniu de dupa
numai cheltuelile de intretinere ale scolii, ci unirc, scoala din *ant a suferit mull din a-
chiar si corpul didactic. ccstc motive. Ele, alaturi de celelalte cauze,
Astazi insa, dupa cum Sc stie, corpul didac- aratate mai inainte, au facut, de sigur, ea pro-
tic e platit de Stat. Pentru siguranta lui, lu- centul stiutorilor de carte sa fie acum mai
crul acesta este socotit un bine; pentru lega- scazut de cat in epoca antcrioara, ca aceea
tunic lui cu restul este insa un mare motiv de dupa ea. Ele, dupa imprejurari, pot sa am-
de independenta adesea rau interpretatrt. Data plificc sau sa diminueze, sa grabeasca sau sa
s'ar gasi mijlocul ca o parte col putin din sa- inceteneasca insusi procesul educativ, in desfa-
lariu sa se plateasca prin sat, prin comitetul surarea lui, sub diferilele lui infatkeri.
lui scolar (nu prin primarie sau perceptie), Una dintre aceste infatisari care depa-
chiar data subventia ar veni tot dela Stat, eqte eadrul scolii este aceea a ridicarii sa-
poate ca s'ar realiza ceva si in aceasta di- tului, luat in intregul lui. Inainte de rasboiu,
rectie. latura aceasta numita pentru anumitc mo-
Dar data invatatorii nu sunt platiti de sat tive activitatc extrascolarii a fost destul de
aceasta nu inseamna ca satul nu se simte in slabs in *ant. Mai ales educatia economics, a-
drept sa-i judece. Din contra. De obiceiu in- supra carcia se insista kat de mult in Vechiul
vatatorii sunt judecati dupa meritele for perso- Regat, aici a fost aproape cu totul neglijata.
nale si dupa pregatire. Pregatirea corespunde Se pare insa ca aici nici satenii nu-i simteau
cu gandurile pe care Statul le pune in ei. Area mult lipsa. Asa cum se gospodareau ci
Este insa si un alt punct de vedere din care vedeau de sigur ca, data uneori nu se ajun-

107
www.dacoromanica.ro
geau, aceasta nu se datora faptului ca n'ar cat o perioada de tranzitie, trecatoare. Criza
fi mut suficiente cunostinte econotnice. prin care a trecut si trece procesul educativ
Duptt unire situatia incepe sa se schimbe. cult in Sant este reflexul crizei prin care a
Incepuse chiar mai inainte. Sunt semne ca sa- trecut si trece satul_ A lost pc deoparte o
tenii ei insisi simt nevoia unor noi orientari criza naturals de crestere, dar a Most si una
acum, in toate. Atat pe latura economica, alts de adaptare la conditiile noi de Julia unire.
data neglijata, cat si pe cea spirituals, se nasc Datele objective cele statistice in primul
in aceasta epoca societati, care incearca sa in- rand par sii crate ca perioada aceasta ar
faptuiasea Si sa orientezc practic pe Sant.eni fi pe lichidare. 0 noun perioada de aseensiune
pentru nevoile celc noi. Satul propriu zis siprogres ar fi sa inceapa si aceasta nu se
chiaburii mai ales se incearca mai mult poate impaca, in nici un caz, cu formula re-
pe haunt economica infaptuirea cooperativei); venirii la ccea ce a lost. Pedagogia mita se
patura lui burgheza si intelectuala mai ales distinge prin diferentiere si specializare. Ea se
cci mai tineri starue mai cu deosebire po manifesto din ce in cc mai mult in aceasta
latura spirituals. Cum era si firesc, ambelo directie. Lucrul acesta eere insa aulonomia
actiuni sc impotmolcsc pana la urma, cfici nici functiunii educative in orice forma s'ar ma-
una no putea sit mearga izolata complet si nifesta ea.
singura. Educatia nu poate totul dupa cum s'a
In ultima vreme s'a ajuns la ideea unirii spits, dar poate mult. Daca satul va incerca
tuturor fortelor satului. ldeea s'a precizat o- mai ales paralel si o transformare in struetura
data cu infiintarea Caminului Cultural, Jar ten- lui sociala. activitatea autonomy si staruitoare
dinta se manifesiase ceva mai inainte. Formula a scolii, alaturi de una dusa in aceleasi condi-
impaarii (la imprcsia intoarcerii satului la spi- tiuni de o institutie culturala cum e Caminul,
rit si oameni vechi. Aceasta comunitenie de indrtunarea procesului educativ cult al satului
moment pare chiar sa readuca procesul educa- pe linia progrcsului, va fi asigurat. Daca nu
tiv cult scoala resful sub tutela unor vor putca fi creiate cel putin premiscle unci
forte de care ele s'au silit, time de un decc- actiuni viitoare in acest seas.
ciu sa se libereze.
Noi socotim ea aceasta nu poate sa fie de STANCIU STOIAN

ASPECTE DIN SPIRITLIALITATEA ROMANILOR


TRANSNISTRIENI
CREDINTE SI OBICEIURI

INTRODUCERE perspectivii mai largo pentru cunoasterea si


ajutorarea acestei farame din sufletul roma-
Romanii din Transnistria incep sa ne fie din nese resfirata dela Nistru pankin inima Rusici.
din cc in CC mai cunoseuti si in acelasi time Fireste, aveam si pana acum cateva cunos-
mai aproape de suflet. Suferintele indurate in tinle despre Romanii transnistrieni, dela ince-
ultimele doua dceenii din cuza comunizarii putul modest, dar important, al flokloristului
Rusiei au atras privirile noastre si ale Europei Th. Burada de acum 60 de ani si pana la
intregi, cu tot mai multa sturuinta dincolo de studiile si artieolele publicate astazi in perio-
Nistru.Tottc,ii pant de eurand nu s'a putut dicele inchinate exelusiv Transnistriei: Mol-
face malt pentru ei, nici in ceca ce priveste dowt Nouar si Transnistria", ai caror colabora-
cunoasterea tor, nici mai ales pentru imbuna- tori sunt in primul rand intelectualii trans-
tatirea situatici nefericite in care se gaseau. nistrieni iii frunte cu d. N. P. Smochina.
Abia desrobirea din anul 1941 a deschis o In special Istoria Moldovenilor de dincolo

108
www.dacoromanica.ro
de Nistru a preocupat si preocupa Inca atentia sau chiar din Transilvania. Ramai mirat ca te
cerGetatorilor cu o vadita precadere. Desigur, intampina oameni cu aceleasi vorbe, dar mai
e important sa se stie cand si in ce impreju- ales cu acclasi suflet, cu aceeasi ospitalitate
rani s'au rasfirat Romardi la rasarit de Nistru si bunavointa, ca in satele din preajma Car-
si care an fost manifestarile si destinul lor is- patilor. Firul disculiei se leaga atat de usor,
toric. S'ar putea ca documente indiscutabile, incat dupa cateva clipe nimeni si nimic nu
gasite in vreo arhiva sau vreo eronica inedita, tc-ar putea convinge ea te afli in alta lume,
sa stabileasca o cronologie precisa referitoare decat in aceea in care a pulsat de veacuri sin-
la istoria Transnistriei. Dar cu aceasta n'am re- gele si destinul mini:Mese.
zolvat deck o mica parte din cunoasterea Mol-
dovenilor de peste Nistru. Cine au fost si tine
sunt ei astazi nu se gaseste stria in nicio cro- Romanitatea Transnistriei se poate descifra
nick dar se poate c,eti fara multa greutate din si din aspectul exterior al satclor, al gospoda-
vieala si sufletul lor. Cunoasterea Moldovenilor riilor, din estetica si aranjamentul lor, cat mai
de peste Nistru e in primul rand o problema ales din studiul manifestarilor spirituale.
de teren, de cercetari intense in satele moldo- Satele rom'anesti cercetate sunt de tipul in-
venesti din Transnistria si atunci se vor des- gramadit, dar fara ca gospodariile sa fie in-
lega multe enigme, chiar daca chestiunea ori- ghesuite una in alta, ci fiecare gospodnrie pas-
ginelor nu s'ar lamuri prea mull. Speram ca treaza o nota de independenla, fiind intotdca-
vor veni vremuri prielnice si pentru aceasta. una inconjurata de un ocol" mare, sau chiar
Deocamdata am fost bucurosi cal ni s'a oferit de o gradina imprejmuita cu zid. (Sovieticii,
prilejul sa facem si numai o simpla excursie pentru a mai reteza din acest individualism,
pentru a prinde cateva aspecte din satul trans- au luat masura ca zidurile curtii sii nu, depa-
nistrian. seasca jumatate m. inaltime). Speia, primul sat
cercetat, e asezata pe o panta usor inclinata
Observaliile de fata au fost prilejuite de o spre Nistru dar accidentata, incat satul" e for-
scurta anchetrt facutil peste Nistru in cursul mat din gospodarii care isi cauta toe pe coasta,
lunei Ianuarie 1942 in cadrul unei echipe de netinand seama de vre-o ulita a satului. Ulite
cercetatori invitata de d-1 Profesor Gh. Alexianu, sunt peste tot si daca nu Bunt, se fac cand ci-
Guvernatorul Civil al Transnistriei. Echipa s'a neva circula mai des tntr'o directie. Vasilcaul
compus din d-nii: T. Herseni, N. Al. Radulescu, din jud. Dubasari, e asezat de-a-lungul unei vai
I. Fricanaru, D. $andru, L. Rusu, I. Danciu si avand si case risipite pe coasta sau chiar in
subsemnatul. matca" (hula!). La fel si Handrabura din jud.
Scopul anchetei a fost de a lua un prim con- Ananiev.
tact cu realitatile transnistriene si de a urmari Ocupatiile locuitorilor sunt agricultura si po-
cunoasterea reala a satului romanesc de din- maritul, mai ales in apropierea Nistrului. E-
colo de Nistru in aspectele sale esenliale, atat xists insa pronuntate urme ale unui pastorit
din punctul de vedere al cadrelor de vieata, cat foarte desvoltat odinioara. Mocanii" din Ba-
mai ales din punctul de vedere al manifestarilor. sarabia sau chiar din Transilvania se gase.se
Au fost anchetate trei sate din diferite puncte ale destul de multi. U.R.S.S. a distrus insa si pas-
Transnistriei: Speia din judetul Tiraspol, Va- toritul ca si economia casnica, incat gospoda-
silcau din judetul Dubasari si Handrabura din rile au inceput a se ruina in ultimul time.
judetul Ananiev, culegandu-se material spora- Colhozul, gospodaria colectiva, a luat locul ce-
dic si din alte localitati. lei individuale.
In ceea ce priveste aspectele spiritualitatii Casa Moldovenilor de peste Nistru e alert-
transnistriene cercetate de noi, le socotim in- tuita de cele mai multe on din trei incaperi:
teresante prim ele insele, bleat ne-am silit sa tinda, casa mare si cea de locuit. In camera
inlaturam pe cat a fost cu putinta comentariile de locuit e de remarcat prezenta cuptorului
noastre, faptele vorbind dela sine. mare pe care se doarme si care e inflorit cu
tot felul de desene, in special motive florale.
Ceea ce te surprinde and treci in stanga Casa mare e impodobita cu scoarte, chilimuri
Nistrului si intri intr'un sat moldovenesc este si paretare". Arta textila a inceput insa sa
identitatea lui cu cele din Basarabia, Moldova dispara din cauza desorganizarii vielii econo-

www.dacoromanica.ro 109
mice casnice. Icoancle si crucea de asemenea ceiurile Moldovenilor de peste Nistru.
nu lipsesc din nicio casa si n'au lipsit in ge- Balada e mai putin raspandita, dar urmc din
neral nici sub Rtr;i. Se mai conslata o mare miorita, din canteen] ciobanului care .i -a pier-
dragoste pentru .,flori", pentru plantele orna- dut turma si balade haiducesti se pot intalni
mentals, care impodobesc ,.coarda ", ferestrele din cand in cand.
si icoanelc. Cantecele sunt numeroase, Transnistrienii
Dar elemental eel mai simpatic si eel mai fiind foarte buni cantareti. Coruri Si instru-
plin de surprize au fost pentru noi, oamenii. ments muzicale (chitari, cobza, mandoline) in-
Ei hi spun Moldoveni" si tntr'adevar nu se talnesti mai in fiecare casa. E de remarcat ea
desmint. Graiul for e mult mai apropiat de col se cants Si cantece rusesti, uncori se spune ca
basarabean, la fel si obiceiurile si chiar fi- sunt mai frumoase". Soldatii nostri au dus prin
zicul. Intalnesti fireste si trasaturi care iti in- cucerirea Transnistriei si cantece din .itara", din
tore privirea spre Rasarit. In general Trans- nefericire, de proasta calitate. De multe on
nistricnii au un temperament mult mai mo- aveam impresia cand ni se cantau cantece dela
latec deck Moldovenii de dincoace de Nistru. moscali" (soldatii nostri) ca sunt intr'o ma-
Exista si sate amestecate cu Ucrainieni. Con- hala a unui oral. (Soldatii nostri au adus Si ei
vietuirea insa e dintre cele mai ideale. Aproa- cantece transnistriene care au prins" si la noi.
pc nu-si dau seams, uneori nici nu sunt lamu- Ex. Sapte mere intr'o basma").
riti data sum Moldoveni sau Ucrainieni, sin- Colindele sunt bogate si vechi. In unele se
gura datina, zaconul" le mai tine oarecum so- vorbeste despre Stefan eel Marc. Cca mai ras-
coteala, cad nici limba nu-i intereseaza, toti pandita e Co linda lui Adam".
fiind bilingvi perfecti. Ei stiu numai ca in Exista Si Plugupare in care se amintesc lo-
zaconul" ucrainean, sau pe moldoveneste si calitati din Moldova: Harlan, Balti, Orhei. Me-
atunci Moldoveni santem". Aceasta chiar si in lodiile cantecelor rituale religioase (colinde,
cazul casatoriilor mixte, foarte frecvente in sa- cantece de stea) prezinta de asemenea un ar-
tele amestecate. haism pronuntat.
Traind in Transnistria alaturi de Romani si Basmul este extrem de bine reprezentat.
Ucrainieni, Germani, precum Si alte neamuri S'ar putca culege sute de basme, uncle cu-
in numar mai mic, se naste intrebarea, dace s'a noscute si la noi. Cele mai multe dovedesc
putut prtstra in aceste conditii o spiritualitate o fantezie foarte bogate si o influenta a bas-
specific romaneasca. Trecand peste dificultatile mului ucrainean.
pc cure ni be pune notiunea de specific" pu- Arta populara se resimte Si ea de influenta
tern raspunde afirmativ, prezentand cateva din celei ucraincne, mai ales in arhitectura casei
aspectele principale ale spiritualitatii Romani lor si ornamentatia cuptorului. Casa transnistrianii
din Transnistria. este in exterior o opera de teatru. Curatenia
Cat graiu Si suflet romanesc pristreaza Mol- lor, culorile, de obiceiu albastru deschis, in
dovenii de peste Nistru se poate deduce fruit co- care sunt vopsite, iti dau impresia ca sunt i-
mentarii din materialul pe care 11 prezentam. reale, sau ca sunt pictate pe un fundal de
In ceea ce priveste limba, greutatile de intele- scene. Exists si sculpturi in lemn la pridvor,
pre cu informatorii n'au fost cu nirnic mai strasini sau acoperis, reprezentand de obiceiu
marl, de cum ar fi fost in oricare sat din un cap de cal sau o pasare. Arta textile mai
Romania. Chiar Si ei au remarcat dela inceput veche manifests prin anumite discretii, nuance
ea ne intelegem perfect, doar ,.unele vorbe is de culori si motive, o stransa legatura cu cea
sehimbate" si in al doilea rand limba moldo- dela Romanii din dreapta Nistrului.
vcneascii" din Transnistria ii mai late ", a
noastra e mai repedc. In general insa caracte-
rul limbii moldovencsti" e mult mai arhaic Am amintit ea pentru Transnistrieni criteriul
deck al cclei dela noi. Pare a fi in gradul de etnicitate nu este nici limba, nici sangele,
de nrhaism in care era limba sec. XVI in Tran- ci traditia, datina, zaconul". Aci deci trebuic
silvania, cu care are foarte multe asemanari. sa eautam mai sigur specificitatea spiritualitatii
Rotacismul este destul de frecvent. Aceeasi transnistriene. Datina e mult mai organic le-
stransa legatura cu Romanii de dincoace de gate de fiinta cuiva chiar deck limba. Limba
Nistru o prezinta Si literatura popultul si obi- se poate invata printr'un efort individual, pen-

110
www.dacoromanica.ro
tru dating trebue concursul inaintat;ilor; tra- Colindatul propriu zis se face in ziva de
ditia nu se invata, in traditie creVi". La fel Craciun dupa ce ics oamenii dela biserica,
si sangele. Cu el te nasti, dar poate sa te tra- uneori chiar inainte Ihmdrabura . Si anume
deze prin mosteniri atavice, traditia nu silvar- copiii colinda in timpul zilci, iar flacaii si oa-
seste tradari. menii mai in varsta, seara. Fetele si nevestele
Exista insa si ad o mica exceptie. Uncle nu colinda, eel mult data iau parte la can -
obiceiuri sunt de natura generalii, cu o eircu- tare and sunt colindate" de cetele de flack.
latie mai larga deck grupurile etnice (etniile). Copiii incep a colinda dela arsta de 5-6
Aceste obiceiuri vor putea fi gasite la cloud. ani. In acest caz ei nu umbla deck pe in ca-
popoare invecinate, chiar si atunci cand nu s'ar teva case, de obiceiu pe la neamuri si pe la
putea vorbi de o influenta reciproca pronuntata. vecini si in loc de colinzi spun numai cateva
Ceea ce am urmarit noi in satul transnistrian a cuvinte:
fost in primul rand legatura traditiei din Trans-
nistria cu cea dela noi, interesandu-ne mai pu- colindet, colindct
tin formele speciale pe care le is aceasta tra- tuti maladeti 3),
ditie peste Nistru. De ac,eea cercetarea noastra numai eu nu-s de nica,
s'a multumit mai mult sa constate" datinele, dfi-mi moult o capita 4).
deck sa le cerceteze amanuntit. Aceasta si din
cauza timpului scurt, pe care I-am avut la dis- Copiii mai marisori de opt-zece ani, colinda
pozilie, abia trei-patru zile pentru un sat. in cete de 4-6 insi, de cand ies oamenii dela
biserica si pana seara. In Vasilcau copiii se
I. OBICEIURI SI CREDINTE DE SARBATORI due la fercastra gospodarului si striga: Motzna 3
sa colindam?" si hilzeainul 6) raspunde: Mosna,
1. Sfirbatorile de iarna. mo§na!". Dupii ce termina de colindat, gospo-
darul le di), cate o pereche de colaci, numiti
Craciunul. Pregatirile .pentru sarbatorile Cra- de obiceiu lueuni", sau mere, nuci, pert, iar
eiunului se fat cu mult inainte 1). Taiatul por- in cash, care ii cheama, ii einstese cu bucate
cului la Ignat, invatarea colinzilor si tocmirea si yin. Ei inching, multumesc si pleaca. Da-
muzicantilor pentru gioc" sunt cele mai im- rurile primite le pastreaza fiecare pentru dart-
portante. Cu ajunul Craciunului incep propriu sul.
zis sarbatorile. Atunci se pregkesc mancarile Dupa ce insereaza, a amurgit" bine, incep
pentru Craciun si se coc colacii, caci in ziva sa colinde flacaii si chiar oamcnii insurati, a-
de Craciun nici mancare nu trebue sa se faca. cestia din urma mai mult pe la rude. Flacaii
In uncle parti copiii incep chiar colindatul umbla in cete de eke 5-6 'ina in 10 insi.
sub forma numita cu ajunul", o simpla urare Ei incep sa colinde dintr'un capat al satului,
de sarbatori pentru care sunt rasplati%i cu da- pana mantue" tot satul. Si flacaii incep co-
ruri 2). linda tot la fereastra si numai data sunt in-

1) Informatori pentru sArbatoriri: Pavel DaHe, 34 ani, Toader Badescu, 60 ani si Iacob Coronean
64 ani, (Speia); Vasile Berin, 64 ani, (Vasilcau); Parfentie Vasile, 170 ani. TAnase GheorghitA, 62 ani
(Handrabura); Nichita Coltea, 29 ani (Subsan).
Bibliografie pentru sarbatorile la Romani: S. Fl. Marian, Sfirbatorile la Romani, vol. 1 -II Bucuresti,
1898, 1899, 1901; T Pamfile, Sarbcitorile la Romani, 1411, Bucuresti, 1910, 1914; T. Papahagi, Din Fol-
klorul romanic si cel latin, Bucuresti, 1927; 1. A. Candrea, Iarba Fiarelor, Buc. 1928. Pentru asemanki
apropiate cu folklorul basarabean, vezi: P V. $teldnucd, Folklor din jude(ul Lapusna, in Anuarul arhivei
de Folklor, II, 1933, p. 89-180; idem, Cercetari folklorice in oaten Nistrului de jos, ibid. vol. IV. 1937 p.
31-227, iar pentru materialul publicat in ruseste: Idem, Contributie la bibliografia studiilor si culegerilor
de folklor privitoare la Rometnii din Basarabia si topoarele conlocuitoare Pub/icate in ruseste, ibid. vol.
III, 1935, p. 177-188. Pentru obiceiurile din Transnistria vezi bibliografia data de N. P. Smochinci : Din
Literatura popular& a Romdnilor de peste Nistru. In Anuarul Arhivei de Folklor, V, 1939, p. 7.
2) Cf. Diomid Strungaru, Datinile de Craciun in Romcinii dintre Prut si Bug, in rev. Transnistria
Buc an. I Nr. 32 Dec. 22, 1941, p. 2.
3) Is brava".
4) ban rusesc.
5) e vole?
6) gospodarul, gazda.

www.dacoromanica.ro 111
vitati infra in casa la gospodari. La fereastra Vifleimului". In aceasta din urmil comuna
se canto de obiceiu versurile urmatoare: merg cu steaua si oameni mai in varsta pang
Grace murgu grape la 40-50 de ani. Se gramadese" 3-4 oameni,
$i 'n ftisele late iau steaua din biserica si incep dintr'un capat
$i coama imbujorata de sat si merg toata partea. Alta merg pe
$i coada infiorata. alto parte. Da, data au oamenii dragoste si
Drag Domnului de-a nostru 7). vrea narodul, trece si de cea parte. Se colindii
sau: dupg ce au esit oamenii dela biserica. Din
Sculati, sculali, oameni buni, biserica aleg un om mai mare care conduce.
Ca vin oaspeti buni, Steaua o due cu ritndul. Steaua e facuta din
Oaspeti buni colindritori. lemn, inhuntru are o iconita si ardc o luma-
Noi umbliim si colindam nare. Colindatorii se bags in cash Ia gospodar,
$i pe Dumnezeu purtiim, iau caciulile din cap si pun steaua pe masa
Dumnezeu mititel si infasetel, in fata icoanei, din coltul dinspre rasarit al
Faso dalba de matase casei si incep a colinda. Din toata casa se da
$i cu scutic de usunic, o pereche de colaci, mai da faina, ce poate
Cu chichie de-altimaie, omul. Se aduna la o cash si and termini
5e mai este 'n cea chichie vand colacii la oamenii mai saraci, iar banii
Chiatra alba destramatii ii dau la biserica sii se cumpere cc trebue".
De plateste lumen toata Cu steaua merg si copii nu numai fliterii. Mai
5i pc not si pe voi 8). de mult pc vremea lui Nicolae" (Tarul) se
umbla cu steaua si in Vasilcau, dar numai fla-
In timp ce flacaii cants la fereastra, hri- cull, copiii nu. Colindau de obiceiu pe ruseste.
zcainul" icse afarrt si le da cote o pereche In Speia umbla cu steaua numai copiii, eke
de colaci. Allii ii cheamil in cash si ii cins- 4-5. Am amintit inch ca aici steaua" este
tese cu yin sau cu rachiu. Colacii pe care ii combinata cu irozii". Se imbracii cu cusma
strong din tot satul, dela 2-300 de perechi de hartie albastrie, cu buzdugane mandritc
(Speia) ii gramadesc" intr'o cash inchiriata (frumoase). Cu buzduganul batea in pamant
si ii vand apoi crestinilor, de obiceiu oamenilor (ritmul). Colindele le incepeau in ogradil si
mai Barad, sa-i manance. Banii castigati astfel cantau Villa in cash". De obiceiu cantau Chris -
ii dtiruesc bisericii pentru a se cumpara lu- toe se naste". In cash probabil incepea teatrul
maniiri, icoane, steaguri" (prapori), candelabre, religios. Informatorul nu-si aduce aminte de-
sau popii straie s. a. Acest obiceiu de a se ck urrattoarea discutie: Ce fel de crai mare
da banii ettstigati din colindat bisericii se ga- esti? Dar tu?". Iar la sfarsit se canta
seste si in Basarabia, aci insa se intrebuin- Bucura-te sfanta truce ", una din cele mai
teaza uneori si pentru alte fapte crestinesti, rrispandite colinzi.
cum ar fi de pilda facerea unei fantani 9). In Subsan merg cu steaua 6-7 natal. Unul
Cat priveste temele din colinzi, ele stint a- din ei duce steaua si altul se face capra. Se
celeagi pe care le intalnim si in alto provincii imbraca cu un cojoc pe dos, din maneca ti
romanesti, prezentand o mare asemanare cu gatul caprei si-1 face capul de capra. Gaud in-
tole din Moldova si Transilvania 10). tro in cash si colindeaza el bate din buze,
Tot in ziva de Craciun flacaii umbla cu ckamprte din buze. Le di toti parole si colac".
steaua si cu luceafitrul" 11). In Speia steaua" A doua si a treia zi de Craciun flacaii fac
este combinata cu Irozii", in Subsan cu ca- gioc", intinese" (tocmcsc) muzicanti pe 7 zile
pra", iar in Handrabura cu uncle elemente ale (pentru sarbatorile Craciunului, Dumineci, Anul

7) Vasilcau.
8) Handrabura.
9) Cf. P. V. 5telcinuccl, Anuarul Arhivei de folldar, IV p. 63.
10) Cf. P. V. $teicinuca, op. cit. p. 58, 108-121, Idem voi. II p. 93, 127-129. T. B urada, 0 cd-
ldtorie in satele moldouenesti din Cherson, Iasi, 1893, p. 26-32, N. P. Smochind, Din Literatura popu.
lard a Ronicinilcrr de peste Nistru, Anuarul A. F., V p. 31-35. In privinla temelor de colinzi vezi si D
Strungaru op. cit. p. 2.
11) D. Strungaru, op. cit. p. 2.

112
www.dacoromanica.ro
Nou si Boteazil). Flacaii au un zborciu5' (sta- .t etereaza" (recta), jar ceilalti, laturasii";
roste) care adunrt paralele dela flacaii care joaca mans boii si striga: Hai, hair 16 . In Subsan
(Vasilcau). se aleg dintre flacai doi mai man numiti ca-
Anul Nou, Cu plugul ". In ajun de Anul marasi". Ceilalti stau afarrt si ureaza, iar ca-
Nou, copiii dela 8-12 ani umbla cu plugul". mrtrasii intra prin case de iau darurile, colaci,
Vin la fereastra §i striga: parale, beau ate un pahar de yin, si ies.
Plugul rno§ului cu 12 boi Ei intra in cash inainte de a incepe urarea.
La iuri" prieni12). Cine are dorinta ii pofteste in cash' pe toti
La coada cudalghei, ospateaza.
Paziti cu sarnanta In ziva de and nou copiii, flacaii si fetele
Ca se usuca brazdita. 'dela 10-12 ani umbla cu samanta'- sau cu
Da paziti cu colacul semanatul". Isi umplu buzunarele cu samtuita
Ca farama boii pragul13). de rasarita (floarea soarelui), papusoi, gran,
eau: de obiceiu le arnestecrt si arunca prin cask sau
Scoala, bade, nu durmi peste vite, zicand: SAM-nate, an n9ul Sa creascii
Ca nu-i vremea de durmit, graiele, papusoaiele si canechilel" (Handrabura),
Da -i vreanea de arat sau:
La camp curat 14). Sanatatea Nou[ui
La fiecare colindator i se da an colacel. Cand Si la anul cu sanatate.
vin mai multi colindatori, li se da si covrigi. SO: traki, sa 'nflorili,
Copiii mai mititei nu_ pot invatp. tot plu- Ca merii, ca peril .
gusorul si cand merg cu plugul" in vecini La mijlocu yerii
eau la rude, spun numai doua versuri: i la multi ani cu santitate 17).
Plugul mosului cu doua vaci, Li se da colaci si covrigi. Gaud intra un
Scoate, baba* doi colaci. om in casa cuiva zice: SA traiasca ghitele, sa
Flacaii si chiar oamenii mai in varsta umbla seada ghitalu la vacs, partea si sanatatea, mi-
rele la mireasa" 18).
siei cu hrtitul" -(plugusorul) in seara anului Un alt obiceiu de anul nou este. capra" 19).
nou. Cand ajung la fereastra fac o urare: Am vazut ca in Subsan era combinata cu
Sara, sara dintr'aiasta sara, steaua". In Vasilcau, capra se cunoaste mai
One s'o asteptat des sub numele ruses° de coza" sau co-
Cu bucurie si cu veselie zaud". Capra se faceau flacaii, filar de cand
Ca aiesti haitori au venit bolsevieii nu s'au mai facut. Flacaii
0 avut sa va vie si chiar oamenii mai batrani se_ faceau amar-
Ca ni-1 asteptati nic de urit. Cand it vedeai to sfmriai singur",
Pe Sfantu Vasile sa.-1 haiasca 15). Cu capra umbla 4-5 insi. Unul purta cozaua"
sau: (facuta din lemn), se imbraca intrUn cojoe
Scoala, Sfantu Vasile, pe dos si capra scotea capul in sus pe o ma-
Sculali, sculati, boeri mari". neca a cojocului. In urrna lui era un om mai
Urmeaza apoi plugusoruV. Unul din flacai mic, ti zice malanca" 20), car u fumeea ca-
12) tarcati.
13) Speia, Subsan.
14) Subsan.
15) Vasilcau, vezi Anexa...
16) Cf. pluggor asemanator in T. Burada, op. cit. p. 22-26. Stefanuca, Anuar, II p. .129. Vezi 5i N.
P. Smochina, Anul nou la Romanii de peste Nistru, Ramuri an. XIX, 1925, Nr. I, p 26 30.
17) SubsOn.
18) Subsan.
19) Cf. T. Panifile, Craciunul, Bucuresti, 1914, p. 162-196 qi Stefanuca, Anuar, IV, p, 65.
20) In Basarabia se intrebuinteaza termenul de malanca" pentru designarea obicejului in general,
dar exists 51 cel de capra". Stefanuca (op. cit. p. 65) crede ca malanca' si capra sunt doua obiceiuri
deosebite. In Basarabia (Tighina', malanca" umbra., pela casele oamenilor insotila de lautari, care ii canta
pant moare. Dupe aceea i se anti o &dna 5i invie (se ridica de jos) 5i incepe sa joace. lnformator, d-I
Dam'novski, student Facultatea de Drept, Bucure5ti.

2 113
www.dacoromanica.ro
prii, era imbracat in straie femeiesti, era urita telnila asa sa se invarteasca calu si sä se in-
tare". Al treilea flricau avea o scald" (sucalti), toarca tnapoi" (Vasilcau). Cand cram mic pa-
o ma§incrt" si dadea cu mana pe meta si a- rintii faceau ajun" (colac in, forma de 8) din
tingea cu ea straiele la oamenii pe care ii colacii dela Craciun §i-1 dadeau la vite in ajun
intalnea si atunci intindea mana sa-i dea ceva de Anul Nou. Din colacii care-i coceau la. Arrtd
bani. Se dridea cam 30-40 capici. Cel cu ma- Nou dadeau in ajunul Botezei si eel dela
sinca" se numeste erbicic" (goiter). Alti trei ajunul Botezei it tineau §i -I dadeau la Sfantul
erau cu ciocane, cu harapnic sl traznea cu el. Gheorghe ca mana pentru vite" 24).
Acestia erau pazitorii lor. Ii pazeau sa nu-i In seara de Anul Nou fetele i§i fat vraji
mph copiii. Cu capra umblau pc dram, nu pentru a vedea cu tine se anaritrt. Se pun sub
pe la case. Gaud erau curtile boieresti, la elo o farfurie: parole, un buchet de flori, cenusa
se duceau ca-i daruiau cu jertfe" (daruri,). si paine. Fata inchide ochii si ridica unul din
Umblau numai in ziva de Anul Nou, dupa co obiecte. Viitorul sot va fi, in ordinea de mai
ieseau oamenii dela biserica, mai mult nu"-. sus: bogat, frumos, prost sau plugar. Un alt
(Vasilcau). procedeu: pun inter) strachhia cu ape dourt
Fireste ca toate aceste obiceiuri au disparut capici (monete rusesti) si dacrt le poate ridica
in eea mai mare parte in timpul bolsevicilor. cu gura se naarita cu grabs ( Speia). Se face
Marturiile sunt precise in aceastit privinta: de asemenea si calendarul de ceapa. In general
De 12 ani noi n'am auzit colinda". Gaud 8 credinlele si datinele legate de aceste sarbatori
fost bolsevicii de fel n'o fost cozaua". E inte- sunt destul de numeroase, deli noi n'am avut
resant insa ca Rusii au incercat totusi sa in- timpul necesar de a le stadia 25).
troduce la anul nou un fel de porn de Cra- Probabil ca uncle credince intalnite in alte regi-
ciun ", numit pe ruseste idea". El se fac,ea uni romanesti sa lipseasca din Transnistria, deli
dintr'un brad, de obiceiu din thuia orientalis, faptul ca nu ne-au fost comunicate nu indica nu-
imbodobit cu busuioc, funde de hartie colorata, maidecat inexistence lor. Astfel ni s'a raspuns
confettii, covrigi si alte obiecte. Pomu,1 se pu- ca in noaptea de Anul Nou nu se tine lampa
nea in scoala la Anul Nou unde ramanea Ca- aprinsa si nu exists credinta ca se deschide
teva zile si apoi se imparteau obiectele la cerul, deli se crede ca in aceasta noapte vitele
copii. Toler se facea din mandree". Asta vorbesc cu Dumnezeu (Speia). De asemenea nu
numa de cand o venit bolsevicii, inainte nici nu se obisnueste ca fetele sa ia din busuiocul 011
auzeam de iolca de-asta". (Vasilcau). care boteaza popa, cand umbla cu Iordanul.
La Boteaza" umblii popa cu iordanu", in Dintre sarbatorile de lama mate din cele
uncle sate in ajun (Vasilcau), in altele in ziva cunoscute in alte tinuturi romanesti au fost
de Boteadi" (Handrabura), dupa ce terming on totul uitate in Transnistria. Astfel nu se
sfincirea apei. Dacit nu terming in prima zi, cunosc sarbatorile: Sf. Haralambie, Sampetru
continua in zilele urmatoare. In uncle sate in de iarna, Cercovii de iarna, Trei Ierarhi, Fi-
ajunul Botezei" se umbla si cu Chiraleisa" lipii de lama si Dragobetele. Motivarea Roma-
(Slobozia 21), Alinaia 22), asa dupa cum se una- nilor este ca ei serbeaza numai cand le spune
ble si in Moldova din timpul lui D. Can- preotul in biserici". Schimbarea calendarului,
temir 23). lipsa preatilor in timpul bolsevicilor au contri-
Dintre credintele si datinile de Craciun si buit in mare parte la uitarea sarbatorilor mai
Anul Nou ne-au fost comunicate urmatoarele: marunte. Se cunosc totusi: Stretenia (2 Fe-
La Craciun se ia usturoi, tar*, fan si le lii bruarie), Santoaderul, Baba Hodochia", Patru-
in case toate sarbatorile Craciunului. Daca Ili zeci de sfirrti, Sf. Alexie (117 Matrtie) si Bla-
furs cineva calul, iei din acest usturoi si ungi govesteniile.
capastru. Iei apoi o vartelnita, to sui cu ea La Santoader, ca si in alte parti, fetele isi
pe case si o invartesti. Cum oe invarteste var-

21) Cf. P. V. $tei ilinuca, op. cit. IV, 65.


2?,) Cf. V, Netea, Transnistria (Cunostinte folositoare. Seria C. 122, 1941, p. 16.
23) Cf., Descrierea Moldovei (ed. G. Pascu) p. 243.
24) Speia, vezi si tefanucei, Anuar IV p. 70.
25) Vezi o seams de astfel de practici in N. P. Smochina op. cit. p. 30-32, V. Netea, op. cit. p.
15 si Stefanuca op. cit. p. 66.

114
www.dacoromanica.ro
spalei pgrul 0 se trag de el ca set le creaseg, face utrenia si peutcii" (cantriretii) canal.
zietmd: Dupg ce termina serviciul pops da ate un
Santoadere,_ Santoadere, mtutisor si miruia pe tot omul. Le da si pris-
Creasca gable" 26) fetelor -tenie" (cuminecatura). Matisorii ii due acaset
si ii raseidese de obiceiu Tanga fantang sau
Ca si coada iepelor 27).
unde este loc, in grading sau inaintea easel.
La Patruzeci de sfirrti toatei pasgrea duce la Allii ii pun la coarda" si ii in pentru du-
cuibul ei 40 de paie-, de bete. Asa ziceau bg- rere de cap. Se spalg cu lesie de salcie pe
tranii. Oamenii bat cu toiagurile in Valliant cap 29). Dacil tl relsgcleste, cand creste mare, la
sei, se incalzeascg pamantul. Daca bat cu toia- Florii, duce din el matison (Vasilcau). La
gurile se inalzeste pgmantul" 28). (Vasilcau). Subsan se aduc pe laugh' matisori de salcie
In aceastet zi crestinii fac patruzeci de colaci sau de plop si toporasi din padure, ii sfiritese
in forma de opt, numili sfinti", u ung cu la biserica si ii pun in streasina easel.
miere si ii due la biserica unde se impart Miercuri inainte de Pasti nu se luereazg de-
oamenilor de sufletul morlilor si de sanatatea cat pang la amiazil (Handrabura).
viilor" (Handrabura). In alte parti sfintii" se La Joi Mari, in sapteimana patimilor, tot
pun tntr'o straching, impreung cu fasole, rei- heizeainu facea foc din gunoi, and se facea
sunoi" si se dau de pomang la un mghilleart" ziva. Se aprindea focul prin gunoaie set se in-
(Subsan). calzeaseg mortii. Da o venit un papa si ne-o
Sfantul Alexie facatorul de minuni pe apa" spus zaconu cg nu- mosna" (Handrabura). Se
se serbeaza mai ales de eatre pescari si de crede cg data Joi dimineata cerul este aco-
oamenii care umbla pe apet. La Sfantul Alexie pent cu non atunci se face painea", dark. -i
se incepe primgvara (Speia). senin nu se face nimic. Painea se face in-
La Blagostenie nu se face focul in casg, ca -i cotro sunt norii (Vasilcau). Tot Joi se boiesc"
ca in ziva de Pasti. Batranii zic elf Blagoste- ougle, sau le crastam" (ereaseg = boialif). Se
niile ii mai mare ca Pantile. Atunci se mil- vopsesc: rosii, galbene, albastre, verzi, pentru
l-lancet peste" (Speia). neamurile mai apropiate le crestesc", le face
cruce, stele si altele. (Subsan). Pentru facerea
2. Sarbfitorile de primavarg. diferitelor modele se servesc de tears.
Joi seara se duceau faclii de acasg si le
Dintre sarbatorile legate de ciclul Pastilor aprindeau la biserica. Ingenunchiem de 12 on
se serbeaza Niezul pgretilor" dela mijlocul si biltem matanii. Veneam cu facliile aprinse
postului mare. Zi primejdioaset. Toata ziva pang acasei (erau dela Dumnezeu aprinse) si cu
nu lucretm. Atunci se numgra si, ouale de ea aprinsa faceam cruce pe .coarcla". Fachile
Pasti" (Vasilcau). be tineam de pacoste, de nevoie, la zile man.
Sarbatorile Pastilor lump insg propriu zis Le aprindeam cu tamale" (Vasilcau).
cu Floriile. Sambata inainte de Florii oamenii In Vinerea Mare, numisg si Vinerea seacg,
se due si aduc la biserica matisori" de salcie, se aprind la biserica facliile ogle mari si se
si le astern in jurul bisericii. Se face un fel face procesiune in jurul bisericii. Oamenii nu
de procesiune. Preotul inconjurg biserica si mananeg nimic in acea zi. (Vasilcau). Cei din
sfirrteste salciile, dupa aceea salciile sunt duse Subsan cand merg la biserica cumptira doua
in biserica si puse gramada laugh' altar. Acolo lumangri, una .0 pun in sfesnic sau policandru
Hunan pang a doua zi. Dupg ce se terming si una o in aprinsg in mans pang se man-
vecernia norodul se duce acasg. Duminecil di- tuie" slujba.
mineata-se duce popa la biserica, bat clopotele Se crede eel data ploug in ziva de Vinerea
(erau clopote, acum nici clopote nu sunt), Mare, nu mai ploua toatii vara (Vasilcau).

26) Chicele.
27) Vasilcau. Sou : Sfinte Toadere,
Sfinte Toadere,
Cat codita iepei
SA creasca codita fetii. (Handrabura).
28) Obiceiul de a ocoli case cu foc nu este cunoscut.
29) Din matisorii sfintiti nu se da si la vite. (Vasilcau).

115
www.dacoromanica.ro
Pentru slujba Invierii oamenii se due la bi- a fost cel mai mare biruitor". Sarbatoarea e
sericA de Sgmbittri seara, cu pasta de acasii. specific pastoreased si e impreunata cu o mul-
Pasca, un fel de cozonac, si-o face fiecare time de credinte gi practici magice in legd-
acasii, din {ding, lapte, oua, sofran, straside", turd cu cresterea vitelor. In aceasta zi sa
scortisoara, cuisoare, smochine. In drag de nanieser- vdcarii sit ciobanii, iar mai demult
pasta, mai due purcel, miel si alte alimente. popa sfintea samangturile (Handrabura) si se
Norodul se roagg pans la miezul noptii cand culcgeau florile de leac. Pentru ca sa fie sdna-
vine popa si incepe slujba Invierii. Se fat tosi tot timpul anului, oamenii, -se spalau in
trei procesiuni in jurul bisericii. Norodul sat dimineata de Sangeorz cu apes de roua. Roua
in picioare si pasta se pune- pe un stergar- la se crede ca c blind si pentru durere de ochi.
picioare. Popa trece, o tiimaiazd si o sfinteste. Se crede chiar ea ea poate da puteri magice.
Rugaciunea se mantuie in zori. Dupes ee se Am auzit ca in noaptea de Sf. Gheorghe
terming slujba, oamenii pleaca acasd. 'Cei de -aunt muieri si oameni can se clesbraca pans
acasa nu mantinca nimic pang nu vine ha- in ziva in chelea goald si- se soaldd in roud.
zeainul eu-pasca sfintitd. Mai de mult cei care *fie el ceva, lua puterea la vaci" (Speia).
ramaneau acasil in ziva de Pasti se spdlau Cele mai multe credinte si practici magice
cu ,ou Wan (alb),i cu bath de argint gi. cu sunt in leggturd cu mana vacilor 31). Tata ca-
on Dap. (Speia). teva din ele: In noaptea aceea se lupta stri-
In ziva de Pasti copiii de 7-10 ani umbra goii sa ia laptele dela vaci. Pentru a-i impie-
cate doi-trei pe la casele vecinilor sau neamu- dica, la Pasti oamenii sfintesc mac si inspre
rilor si zic: Hristos a inviat!" Gospodarii rds- Sf. Gheorghe samana mac imprejuruL graj-
pund: Adevarat o inviat!" si in dau (mg si dului, spunand: Pang- a strange tot mace sg
daruri. Obiceiul se mai numeste si de-a nu poatii infra strigoaia la vaci. in grajd". Pen -
ouale" 30). tru aceasta Sc- mai pune in noaptea de Sf.
In ziva de Pasti Mega trag clopotele toata Gheorghe un spine la usa grajdului" (Speia).
ziva (se- schimbil cu randul). Fetele nu trag In noaptea de Sf. Gheorghe se Iua mana
(omu-ji curat, muierea nu-i curates, ea face vacilor. Am auzit ca se due cu un sacultet"
copii"). Flacaii fac jocuri numai a doua zi de (traistd). Mergea in jurul cirezii si o fost si
Pasti. In ziva de Pasti, nu fficeam joc, nu era caii acolo gx cand o dus cdpestrele acasd curd
mosna, ii pleat, not tanem strans zaconul". laptele din cdpestre" (Speia).
,,In ziva de Pasti de asemenea nu se doarme, Tot in aceasta noapte se aduna buruienile
ca se ia somnul mieilor si dormi timid vara". vacilor, se des la vaci cu ajun" ( colac dela
(Vasilcau). Crilciun sau Boboteaza)". Buruieni: hdisor"
A doua zi de Pasti flacaii si fetele fac joc la (aisor), polobocer (potbeal) 32) s. a. Cand da-
care se due si oamenii insurati. Tot in,aceastd dean polohocel la vac& ziceau:
zi, dupes ce les dela biseried, se adund 5-6 Pciloboc, 'bob,
Racal si umbla peste tot satul, spunand: Hris- Sa vie untul la loc.
tos a inviat! iar oamenii le dau cate o
pereche de colaci pe can u vand, iar banii Sant femei cari umbra"- noaptea si iau lap-
primiti ii dau la biseried sit cumpere cele de tele dela_ vaci, nurrnite strigoaice. Ele se a-
trebuintil. (Vasilcau). runca (prefac) si math' si cane. Daces le in-
Dupes Pasti se tin 9 Joi pentru ca sh nu talnesc oamenii si le bat, a doua zi muierile
bat& piatra. acelea erau ca batute, ucise. Sant strigoi si
Pupa Pasti se culeg buruienile de leac: bu- strigoaice can umbla in noaptea de Sf. Gheor-
suioc, visdogi, marul lupului si altele (Han- ghe calare pe- limbd de melila si stuh. Ei se
drabura). strang la rdscruci" (Vasilcau).
Sangiorzul e sarbatoarea cea mai impor- Strigoaicele iau mana vacilor. Grind mor clan
tanta dintre cele de primftvarft. Sf. Gheorghe seama. In cash' se tine apg- sfinOtd. Se pune

30) Cf. $tefanucii. Anuar 1V p. 69.


31) Pentru ca si nu-i poati lua mana, cand fates mai intdiu o vacd se tocmeste. Faci p borticica \kit
corn si pui: mac, piper negru sfintit, tamale si pascd. (Vasilcati).
32) Rostopasca nu se da la vaci, ea 1i bunt pt. norod, pt. pantece. (Vasilcdu).

116
www.dacoromanica.ro
boron& (grapy de fier) la usa grajdului sal nu ,gore se farama si data sunt din 'lei, se iau
intre -strigoaia (Iiandrabura). cateva crangi si se arunca In pod de lean.
Sant muieri de iau mins dela vaci. Umbla
dimineata pans la zina. cu 9 traista. Sant de
o adue (mana) inapoi. Daces nu stie ea, pia- 3. Sarbatorile de vary gi toamnft.
taste la alta" (Subsan).
Sarbatorile legate de -Pasti, Ispasul si Ru- La Sanziiene se pun prin casa mice flori.
saliile sau Dumineca Mare sunt de asemenea Se pun si sanziiene" pe la priretare, pe la fe-
impromate cu diferite obiceiuri. restrei pe acoperamant, se pune iarba verde.
Despre Ispas se spune ca este al doilea Asa-i ghine" (Subsan). In aceasta zi se stro-
Pasti 33). Atunci se coace din nou pasta si pesc unii pe altii sau stropesc fetele cu apa
se rosesc out (Handrabura). La Ispas se pune din fantana. Aceasta se face pe la tuniaza.
leustean in hors ch. aniroasa-el bine" (Subsan). Uneori and e acacia mare, oH pe eine ai
Inainte de Rusalii, Vineri sau Joi, se pune intalni la fantana in ziva de Sanziene, fate
la grajdurile vacilor si la .case pelin, sa nu to on baba, torni pe ea apti cu -caldarea (flan-
muste purecii. Iar in Sambata Rusaliilor se drabura). 'La Sanziene se fricea jertfa" (da-
pune la fiecare -poarta cate un frunzar (ar- run la biserica) cu visine sau cirese, fiind in-
minden) din stejar, vi in, nut, ulm, frasin, acct taiele poame (Speia). Un alt obiceiu dela San-
inflorit, dar mai ales din tei, ca-i, mai frumos ziiene este ccl intalnit in Tarnauica, uncle plu-
si ,,mai bun decat tot lemnul",_ ii bun de garii arun.ca prin ierburi si holde mere si .
leac 34). pare sfintite cu aghiasma, ca sit fie spicul greu
Frunzare se duc si la biserica si se pun prin. ca para" 36).
ungher si pe la iconostas, iar pe jos se pune La Sanchetru, ii juanatatea anului. Atunci
iarba verde. Frunzarele se, in la cast pang' incepe vara si incepem sa strangem chita".
Luni in a doua saptamana dupa Rusalii, cand Sfantul Ilie se serbeaza ca -i rau de trasnet.
se iau si se dau pe Nistru, sau le 'add au La Sfantul Ilie se due de asemenea poame la
apa." la fantana ca sa fie anu slotos", adica biserica. Rana atunci nu se mrinanca nicio
cu umezeala. Cu ocazia aceasta se face un fel poamit Pauli nu le sfintea nisi din grading lui
de serbare in gradinile de- pe malul Nistrului, nu gusta. Singur data mancam din gradina
se dau si ulcioare si stacane" (pahare) de po- mea, gandeam ca-i otravit" (Speia).
mana la oameni-(Sptia). Aceasta serbare se nu- Pantilimonul, sau Pintilie calatorul". Atunci
meste is Vasilcau pe pajiste" sau la iarba se mantuie vara. Se tine cu post pentru fur-
verde" 35). Lucrurile se petrec la fel. 'La o tuni, uragane. Odat& o fort o furtun& mare,
saptamOna dupa Dumineca Mare (dar Luni) ploaie cu chiatra si foc. Oamenii lucrau Oat
strangem frunzarii 3i -i ducem la fantana atunci la Pintilie, de atunci, nu" (Vasilcau).
uclana sal ne dea Dumnezeu man& pe pamant, La Macovei se sfintesc florile campului si
sa se fact chits. -Frunzarii sed langa fantana lantanile satului. Oamenii dueeau flori la bi-
pans putrezesc. Frunzarii dela case ii strangem serica: mac, vizdogi, busuioc, marar (de lau-
pang' rasare soarer. Dupes' ce se Aida. se dg' toare la cap), pelin, pelinul calului, poala Sfin-
de pomana: doi colaci, strachini, ulcioare si ape. tei Marti, rostopasca, tigancusi, rasarita (pentru
Se dau la un copil, la un om batran, de sit- dinti), basicari (spin de iarba) si o truce sau
fletul celor morti si de sanatatea viilor". (Va- cununa .(vinoc") de grail. (Vasilcau). Macoveiul
silcau.). In Subsan frunzarii sunt dusi Luni dupe e cap de post" si se sfintesc de catre preati
Dumineca Mare la fantana gi ,sunt udati. trei fantanile satului. Se incepea dela fantina cea
Dtmaineci de-a-randul. Acolo ..raman pan& sin- mai departe Oita le termina pe toate. La fan-

33) La fel aerie Smochina despre Dumineca Mare ca ,,se serbeaza cu aceiasi evlavie ca gi Paqtele",
in Calendarul Ligei Culturale, Bucuresti, 1924, p 44.
34) Tot ter se aduce gi in Bucovina, unde se crede ca Dumineca Mare pazeste campurile de pia.
tra. Cf. T. Pamfile, Siirbdtorile de vani la Romani. Bucuresti, 1910, p. 12-17,
35) Tot .,la iarba verde" se numeste si in Basarabia, Cf. $tefaritt:ii, Anna?, IV. p. 73.
36) V. Netea, op. cit. p. 16.

117
www.dacoromanica.ro
dna se aduceau pentru sfintire tot felul de sovieticilor. De aceea cei mai multi marturisesc
flori (Speia) 37). ca de ani intregi n'au mai auzit collude, sau
La 6 August sunt Probagniile sau Obrejenia. n'au mai vazut capra la Anul Nou. Disparand
Atunci se sfintesc merele, poania (strugurii), har- datinele, au fost uitate la randul for gi ordinea
bugii gi fagurii. Poamele se duc la biserica, se sarbatorilor gi chiar numele. Ni s'a intamplat
pun jos pe iarba gi popa le tarnaiaza" gi le adesea sa intalnim informatori cari nu mai
sfintegte. Dupa aceea se aduc acasa gi se dau erau in stare sa fixeze timpul unei sarbatori,
din ele la sarmani de sufletul mortilor gi sa- sau sa ii confunde numele cu al alteia. Doar
natatea viilor" (Handrabura). Pauli nu se sfin- cate un bateau evlavios mai indrasnea sa in-
test poamele ii pacat sa mananci din de. dice celor tineri randuielile traditiei. 0 astfel
Adam o vazut ca pomu ii mandril gi o man- de pilda a fost mos Vasile Bogatul din Sucleia,
cat din pom gi atunci 6i a vazut goliciunta. de langrt Tiraspol, care la intrebarea data gi-au
Si de atunci mrtrul nu se mananca pans nu-1 mai putut pastra credinta strarnogeasca in tim-
sfintegte. Ii spurcat. Atunci se face curat" (Va- pul sovietelor, a raspuns: Ne-o tineam. Cu
silcau). Aceasta restrie-tie privegte mai ales pe greutate, cu chin, da n'am lapadat-o. Eu ara-
cei care au mor(i in familie gi numai pe cei tam sarbatorile la oameni, ea uitasera sarmanii
can au trecut de 7 ani, caci liana la aceasta de atatea -necazuri. Imnormantarile- se faceau
varsta poi sa mananci (Handrabura). Credinta fares rugaciuni. Pe mine ma chemau la cetit, la
circula gi in Bucovina. psaltiri gi eu ma duceam bucuros. Da, nu chiar
La Ziva Crueii se mantue gerchii de um- totdeauna, pentruca Rugii aflasera ca tin la
blat, ei se baga in pamant. Numai gerpele Dumnezeu gi ma pandeau"39).
care muscri vretm om nu-1 prixnegte primin- Acum insa se bucura cu tatii de' revenirea
tul 38). Umblrt pe pamant pana inghiata, sau zaconului". Ne pare ghine, ca-s batrana gi
it omoara omul- Iaca, cocostarcul cand se duce acum pot merge la biserica, tinena- gi Dumi-
la varat dela not leapada eke unul pe aici sa neca. Panes acum cum ne-o cantat aga am ju.-
se prapiideascri. Da de ce-1 leapada, Dumne- cat" (Vasilcau). Acum cei mai tineri intreaba
zeu gtie". (Vasilcau). La Ziva Crucii se oulege pe cei mai batrani cum era mai demult za-
gi busuiocul pentru leac. conul" oi-1 invata gi ei. Sant parinti, batrani,
Firegte ca se tin gi sarbatorile: Adormirea care ne spun cum o fost inainte gi ne luam
Maicii Domnului, hramul bisericii din Vasilcau, _cum a_ fost inainte de bolgevid" (Vasilcau),
Taierea, and nu se mananca de- fruct gi chiar Acelagi lucru s'a petrOut gi cu obiceiurile
sarbatori mai mici: Foca, Ulita gi altele pre- dela nastere, nunta gi inmorrnantare. Once ri-
cum gi Sfanta Parasehiva, Simedru, cand se tual era interzis. Totul se lama pe ascuns, data
da seams oilor", Arhanghelii, Sf. Nicolae, Var- era posibil gi cat mai simplificat. Oficial nici
vara §i altele. nu exista botez, nunta gi inmormantare, ci nu-
mai registre de stare civilal Ceea ce am cules
Ce soarta an avut insa in timpul bolgevi- privegte mai mult epoca dinaintea revolutiei,
cilor sarbatorile gi datinile legate de ele? In din vremea lui Niculae" (Tarul).
acest time de erau oprite cu stragnicie. Sar-
batorile gi Duminicile se tineau numai pe as- TI. CREDINTE BSI OBICEIURI IN LEGATURA
cuns, uneori chiar cu ferestrele camuflate. De CU VIEATA OMULUI
obiceiu la sarbatorile maH, (Craciun, Pagti, 1. Nagterea gi botezul.
etc.), se Ricca un control sever sa nu lipseasca
nimeni dela munca. Dar data rugaciunile gi Femeia insarcinata 40) groasa", grea", tre-
semnul crucii se puteau face gi pe ascuns, da- ,bue sa respecte anumite interdictii in interesul
tinile, ritualul, au trebuit sa dispara in timpul fiinlei ce se plarnadegte in straturile ei. SA nu
37) Mu He gospodine si cateodata unit gospodari se pazesc sit mAnAnce mere, pere, sau perje
pAnii la aceasta zi, in aceasta zi insa pot manta. deoarece cerul este deschis" (EL Voronca) Apud
T. Pamfile, Sarbatorile de ioamna gi hostul Cr a ciunului, Bucuresti, 1914, p. 3.
38) In iudetul Putna se crede el pamintul se inchide nu numai pentru vietati dar chiar si pentru
ierburi. Cf. T. Pamfile, op. cit. p. 52.
39) Un talstrator de slava romaneasca: Mos Vasile Bogatul din Sucleia, Rev. Transnistria An. I
Nr. 6. (1 Sept. 1941i p. 1.
40) Informatori: Vasile Berin. 60 ani kV as flail) qi Nichita Coltea, 29 ani, (Subsan). Material corn-

118
www.dacoromanica.ro
dea cu piciorul in math' sau in caine, ca face magice ale vietii noului nascut. Aceste ileter-
copilul cu par pe fates. Sa nu vada pojar" minari au ramas lush' numai pe planul acti-
(incendiu) ca face copilul pojar. sa nu fure unilor magice frail a ajunge la personificari
prune sau alte poame, ca face copilul cu mitologice.
pete pe fata. Une le interdictii privese numai Botezul 43) se face la 7-8 zile. Copilul este
anumite timpuri. Sa nu taie nimic la zile mari, dus la biserica de cumetri'. Numarul for e
ca taie urechea, sau buzele copilului 41) {Vasil - de obiceiu de trei, dourt femei si un barbat,
cau), Sa nu se uite la cine-i urit tare, sau sa dar poate ajunge liana la lase. Gaud yin cu
nu priveasca la un animal cand moare, and copilul dela botez 11 tin pe brate, pe mttnuri",
se taie un pore sau o oaie (cand animalul casca si unul din cumetri face pe coarda (mester-
gura, scoate limba, face ochii mari), ca face grinda) o truce cu lumanarile dela botez care
copilul asa. Daces ii pofta de ceva, sa mananee se aduc aprinse dela biserica 44). Dupes aceea
ca altfel prapadeste copilul (Subsan). copilul este dat mamei sale. (Subsan).
Copilul care se naste la zi mare ii talhar, Numele de botez se pune intotdeauna dupes
-curvar si becisnic. Sfantul din ziva in care s'a nascut copilul. In
Pentru a naste mai usor i se da femeii sa cazul and acest nume nu e destul de potri-
b6a apes de pe o Meath." descuiata sau i se vit sau de frumos se pune gi un al doilea,
despleteste parul (Vasilcau). dar numai pentru uzul familiei, in registrele
Dupes ce a nascut, mama executes anumite de stare civil& fiind trecut numai primul.
ocupatii cu care dorestc sa se indeletniceasca Lauza" fiind considerate ca spurcata", nu
noul nascut: ciopleste un lemn pentru a fi are voie 40 de zile sa insil din cash', sit treacil
un bun lemnar, sau bate cu ciocanul cand do- drumul, sau sa mearga la lantana. Se crede
reste sit fie fierar s. a. Aceste actiuni cu va- ca atunci arde pamantul sub ea". Dupes 40
loare magica tin locul obiectelor ce se pun in de zile popa ii face moliva" si-i face drum"
leagan in restul pamantului romanese, pentru (Vasilcau).
determinarea calitatilor, celui care se naste. In timpul Rusi lor, copiii n'au mai putut fi
Urmeaza apoi prima scalds a copilului, care botezati, fiindca nu era preot. Oamenii mai
se lace de obiceiu cu apa rece, sa fie voinic, instariti strabateau distante de sute de kilo-
&alit la frig (Vasilcau). In prima scalds (mai metri pentru a-si boteza copiii la. Odesa. Dupes
thrziu si in leagan) se pone busuioc, trandafir eucerirea Transnistriei s'au produs adevarate
si eutit sa nu se, licheasca duhul cel ran de procesiuni de botez. Erau sate, in primele zile
el", sa nu-1 schimbe duhul ran" (Vasilcau). de misionarism, in care se botezau zilnic zeei
Buricul 11 taie moasa, o femeie mai priceputa de- copii, unii din ei fiind de mai multi anii.
din sat, si-1 ingroapa inteun colt al casei, ca
sit nu-1 calce cu picioarele (Subsan). Sau 11 as-
cunde inteo lads si it da copilului cand im- 2. Logodna, cununia qi nunta.
plineste trei ani sa-1 Besiege, ca atunci ii mare
mester (Vasilcau). Copilul care se naste cu ca-
masa" pe cap ii cu noroc. Aceasta co_masa se La obiceiurile de nunta ale Transnistrie-
strange pe o radacina de busuioc si e bung milor se observes o traditie bogata impreunata
de leac 42). cu o variatie dela sat la sat. Se poate spun
E important de remarcat faptul ca nu se ca din toate obiceiurile rituale transnistriene,
stie nimic despre ursitori", nici macar din nunta este cea mai bogatli in manilestari. To-
auzite. Cu toate ca, clupes cum am vazut, la tusi, in liniile sale generale, ea este aceemi
nastere se cunosc o multime de determinari peste tot. Noi vom schica numai momentele

parativ a se vedea in S. FL Marian, Nascerea la Romani, Bucuresti, 1892 qi P. V. Steranuca, Anuarul


Arhiusi de folklor, vol. II, p. 94-97 si IV. p 78-81.
41) Cf. Stefiinued, Anuar IV. p. 78.
42) Cf. Steldnued, Ibidem, p. 79 Ii bun pentru fetele care nu se pot marita".
43) In Basarabia si in alte parti se cunoaste un obiceiu rodina'`, la trei zile dela nastere, cartel
lahuza se scalds si cere iertare femeilor care asista. Se face si un mic ospat. Cf. P. V. $tefanucii, Anuar
II. p. 94-95 si 1)7 p. 79-80, precum si Marian, op. cit. p. 135-141,
44) Cf. si Ste Valued, Anuar 11. p. 96.

119
www.dacoromanica.ro
principale, alit cum ne-au fost relatate de in- miss cinste si de atunci tinerii se numara
fo rmatori 45). mire 1i mireasa". A treia zi se due mire si
Pentru aducerea miresei exists mai multe starostele la iertaciune", sa °card iertare dela
procedee, ce se folosesc dupa imprejurari: fu- parintii fetii. Ei nu zic nimic cand infra in_
ratul fetii, fuga pe cuptor, caderea pe cuptor casa, ci se -due drept la parinti, care sed unul
si... logoditul. langa altul pe lavita gi zic: VA rog sa 'ne
Furatul fetii. Dacii doi tineri se plat, iar iertati!" Daca voia, ei raspund: Dumnezeu
parintii fetii se opun unei casatoriii atunci fla- sa va ierte!" Si mini pupa mainile" parintilor.
caul vine Ili lurk* fata. Se pare ca acest obi- Daca nu le place de mire ii mai odarta, ii
ceiu era mult mai gerieral altadata. La not mai trage de chick, iar data nu, li-i voia, iau
prostul data i draga fata, se duce si o furs" fata si pe mire ti alunga. E de remarcat fap-
(Vasilcau) 46). Uneori fata simuleaza o impo- tul ca In noptile urmatoare furatului, mireasa
trivire fata. de flactiu, alteori data alearga nu doarme cu mirele (dacil -n'are cu el ni-
inainte". Furatul se face cu ajutorul prietenilor mic"), ci iai cheamA o Ltd', o prietenti, cu care-,
sau chiar cu al parintilor flacaului. Tinerii afla doarme. (Subsan), sau doarme- chiar cu soacra-
din vreme prirerea parinplaf fetii gi data a- sa (Vasilcau).
cestia se impotrivesc, fata zice: Hai si ma Fuga pe euptor. Dupa cum am vamt,_ ftt-
furs'; Flacaul vine au caruta insacit de prie- ratul fetii se face din initiativa flacaului, cu
feni sau de parinti i is fata cu dansul dela asentimentul fetii si in contra vointei parin-
Nora sau dela casa ei. In cazul din urma ti- tilor fetii. Se poate intampla ca fata sa.' nu
nerii se inteleg ea dupa ce insereaza, flacaul mai astepte sa fie furata, ci sa fuga ea la
sa ciocaneastch in fereastra fata iese afara. flacau.. Acest procedeu se numeste fuga pe
Parintii fetii abia dupa un timp oareeare iii cuptor" 47), La fuga pe cuptor recurg mai a-
dau seama ca fata le-a fost furata si se due les fetele insarcinate, care nu mai au altceva
sa o caute in aceeasi sears sau a doua zi la de facut 48) Fata in cazul acesta intra in casa
flacaul pe care 11 banuesc. Cand parintii fetii _flacaului si atingand cu mana cuptorul eel
intra- in casa flacaului, tinerii cad in genunchi mare, se adreseaza parintilor: Iertati, pa-
inaintea )or gi zic: MA rog si ma iarta!" Pli- rinli!" Se poste intampla uneori ca fuga pe
rintii data vreau ii larta data nu, se mai cuptor sa se facet* impotriva vointei nu mumai
cearta. Dar fata nu vrea sa mearga acasa. a pariNilor flacaului, dar chiar si a flacaului care
Sant si parinti care stria ferestrele mirelui". a sedus-o. Fata i§i impune vointa ei in baza
(Handrabura). 'unui drept obisnuelnic, ce decurge din faptul
In Subsan flacaul care vrea sa-si aducti mi- de a fi fost sedusa. Flacaul, fireste, trebue
reasa iii cauta un staroste", un om mai ba- sa se supuna, caci el nu are dreptul sa alunge
Wan dintre nearnuri si merge cu el Ia fata. din cash' pe aceea pe care a sedus-o. Despre
In cazul cand stie .ca parintii fetii se Impo- o astfel de mireasa se zice ca ,i-a Crtzut pe
trivese, recurge la furatul fetii. Prezenta sta- cuptor" 49).
rostelui" are in acest caz rolul de girant mo- Furatul fetii si fuga pe cuptor- se fac mai
ral, pentru ca flacaul sA nu amagiasca" fata. mult in imprejurari anormale, altfel se face
Se due apoi toti trei la casa mirelui i fac o logodnii" (petire), 6.-i mai bine"- Mai ales
45) Informatori: Timoftei Tatar 56 ani, Catia Straton, 58 ani (Speia) V, Berin 60 ani ( Vasilcau),
!leana Robul 78 ani ( Handrabura), Ntchita Coltea 29 ani (SubsOn). Bibliogralie : S. Fl. Marian, Nunta la
_Romani, Bucuresti, 1890. Elena Sevastos, Nunta la Romani, Bucuresti, 1889. P. V. Stefanuca, Amami
Arhioei de folklor vol. 11. p, 97-104 si vol. IV p. 81-88.
46) Cf. Marian, op. cit. p. 150-160, $tefanuca, Anuar 1V. p. 82, N. P. Smochina in rev. Transnistria.
1. Nr. 4, 17 August 1941, care relateazi ca furtul fetii s'a intrebuintat pant la dictatura comunista", in
realitate el este curent *i astAzi.
47) Obiceiul se intalneste si Ia (Jcrainieni si Bulgari si a format, obiectul unui studiu interesant al
lui P Caraman: Une ancienne couturne de manage. Etude d'ethnograbhie du Sud-Est europeen. Lud
Slowianski, Krakau, tom. II (1931) p. B. 27B. 55.
48) Cf. $tefanuca, Anuar 11. p. 97, IV. p. 82.
49) P. Caraman se intreabl (op. -cit. p. B 54) pe drept cuvant, ce motive contribue la pastrarea
acestui obiceiu si raspunde ca societatea in care pierderea fecioriei e socotita ca o crime sau un
mare pleat, poate garanta cu atat mai mult existenta si continuitatea obiceiului". Se citeaza pravda lui
V. Lupu dupl care seducAtorul trebue condamnat la moarte.

120
www.dacoromanica.ro
oamenii fruntasi consickra lucru rusinos -sa le de pe masa si grim prin care se amesteea ine-
fuga fate -pe cuptor", sau sa vina la flacau lele tinerilor. Dupg logbdna tinerii se -duc la
mireasa ,;pe cuptor"50). primarie, primarul le da mitreeit", sa vada
Logodna. Pentru logodit, mirele isi alege data nu-s din acelasi ,,,butue". Cu scrisoarea
dintre neamuri sau vecini un staroste" si se dela -primar se due la papa sit-i cunune 53).
duo 'amandoi la mireasa. De obiceiu in cash' In Handrabura, and starostele aduce mi-
intra numai starostele qi vorbefte Cu- parintii relui un ritspuns afirmativ, mirele se duce la
fetii. El se poate adresa direct: Tacit' am Ve- viitorii socri pentru logodit cu doi colaci im-
nit dela cutare, vreti faceti make, iacit pletiti in vase, Cu pane gi sare gi<le da parin-
cine-i el, cum il cheama, mosna_ sa vie?" tilor: Poftim la chits si la sere". Alteori,
(Handrabura). Dar de cele mai multe on sta- tot- in aceasta comuna, parintii mirelui, dupti
rostele se exprimit metaforic, spunand ca ur- cateva zile dela logodit, se due la parintii mi-
mareste o v-ulpe sau caprioara" 51). Sau:,Am resei cu colas, iar mireasa le da o stergurit
auzit ca aveti o ghitical on o manzata'de van- gi se due apoi la pops sa-1 tocrneascit la nunta.
dut". Si ei atunci .se pricep de ce-o Venit Response], Dupa nateva zile, sau chiar dupti
Dacti cu voia, spun ca le-o da, data nu, o -stiptrunanit, socrii mari chiama la ei pe socrii
zic: N'o vandr' Daca voia, cheama si mici la raspuns", sä bee raspunsu" si s5. fi-
pe mire in cash'. Il intreaba pe mire: Ti-i xeze ziva de nunta 54). S'o venit mirele ca-
draga &Ansa?" Ni draga". Si o intreaba lare la o 'siiptamana pofteste pe socrii la
i pe ea: Ti-i drag el?" Ni drag". Si raspuns. Ei vin odata cu el, dar nu trag la
atunci se logodesc". (Subsan). parintii flacaului, ci la o gazda sau la Ste-
In Vasilcau intra gi {Meanl in cash'. Sta- roste, Mirele- vine aces& gi spune parintilor
rostele' intreaba pe parintii fetii: Iacata, am ca a venit, cu socrii. Socrii inari gatese me-
venit, ca am auzit ca ai o fat& si am vrea sele. Il cheama pe staroste si-i dau o pareche
s'o logodim". Si data parintele vrea s'o logo- de colaci si o sticla de yin. Se duce starostele
deasca, s'o marite, zice: Se poate. Tacit, sit dupa socru mic si-1 pofteste la socru ist mare.
luam pe aesti tineri gi sa-i trimitem in alts ySi atunci vine aid cu starostele, cu mirele, cu
cash' sa vorbeasca. Si dacii se ,plac,hai sa se ice socru mic gi dau mana. Si grarnadeste socru
unul cu altul". Ei dacfi s'or placut, vin din mare neamurile lui, sofa, frate gi chiar un
cea cash' si spun efts_ Iaca ne-am placut din vecin bun la faspuns. i pun pe socrii mia in
vorba". Si atunci' stau- la masa. Se pune- mirele capu mesii gi iau un pahar cu vin si inchina,
in *capul mesii si starostele langit dansul. Si si al doilea pahar si inchina.
mireasa ia un tulpan (basma) pune pe un Si dupa ee o .taut doua pahare, se ink la
talger. Da mirele scoate- parale. Si atunci zie targuiala. Intreaba socru aist mic pa Socru
parintii fetii 52): No, jupanea.sit mireasa, ge aiest mare: Ce-i raspunzi (dai) feceru(lui)
ti draga, paralele o tulpanu?" i atunci data i tau dacA-1 ,insori?" Da el ii zice: he'd, etiscre,
drag mirele, ia paralele, data nu, ia tulpanu. eu ii dau o pareche de cat, citru.ta, ii dau be
Daca o luat paralele, ia o sticla de vin si (data are)". Si socrul cel mic ritspunde
toarna in clouts.' pahare, eiocnesc until cu, altul place. La ritspuns socru mare pune tulpanul
si tnchina. Apoi dau §Si starostelui si parintilor. luat dela logodnd i socru mic paralele. Daca
Dupa aceea se pun la vorba. Si-I intreaba pe socrului mic ii convihe raspunsut ia tulpanul.
mire ce pocolmie" (neam) de oameni ii el. Si Apoi intreaba socrul mare pe socru mic: Cus-
mirele spune. Pun si zi de nunta. Si dupa erg, to ce-i dai fetii?" El rdspundes ApAi,
asta s'o mantuit Inhama caii si se due acasti" iaca, cuscre, eu ii dau fetii mele o vacs,
(Vasilcitu). oare zece oi, o pareche de ghitai". Si de-amu
In Subsan, la logodit se pune in farfuria cuscru eel mare, data i-o placut ge-i da fetii,

50L. Cf. si P. $teffinuca, Anuar 1V, p. 82.


51) Cf. si D Cantemir, Descrierea Moldauei, capitolul 18-lea, in care ni se dau amanunte inte-
resante asupra muntilor din Moldova dela inceputul secolului al 18-lea.
52) La Handrabura intreaba .,starastoaica" miresei, de obiceiu o vecina (o chiama din vecini:
Du -te si chiama pe lele-ta, ca avem mire").
53) ,.Strigari" la biserica sau afisari la primarie nu se fac.
54) Vezi si P. V. $tefanuca, Alma. Il, p. 98 si 1V, p. 83.

121
www.dacoromanica.ro
ii spune: Ittca, cuscre mic, ce-ti place amu, meste: Spasival" Si sa duce vornicu pe in
paralele o tulpanu? Poftim si jet" Si data I-o to-ti care vrea sa-i cheme. Pe neamuri ii
placut mirele, el 9 luat paralele. Daca nu i-o chiama din cast, pe strtini ii pofteste de a-
placut mirele, atunci ia tulpanul. Si data o fart. Merge la fereastra si striga:
luat tulpanu, sa scoala din capu. mesii, m.ul-
tumesto, inharna caii si sa duce acasa. Sit Gazda, Moldoveni de tart,
chiama ca s'o stricat nunta Jon Daca i-o pit- poftim ma rog, par afara!
cut mirele, o luat paralele, stau la mast si in- Si data iese gazda, toarna un pahar de vim
cep a bea, beau mireasa". Tot atunci pun si cinsteste dintai el si dupa aceea des la fu-
nanasi. Dupa ce o baut, s'or sculat si cati or raeia sau la omu care lest. Atunci isi ia vor-
fost chemaii la cuscru al mare incep a pofti. nicu cusma din cap si zice:
Atunci nanasu, pofteste pe cuscri (mari si mici)
Ia dansul acasa si hulesc" (chefuesc). Apoi ii ,S'o rugat jupanu mire
pofteste altul, pant sa mantue tot norodul (Oare jupaneasa mireask
care o fost la raspuns. Raspunsul incepe sara si parintii (care mai are)
si tine pant la ziva. Si a doua zi socrii se duc dela mic pant la mare
acasa dupa ce au pus zi de nunta" (Vasilcau). si cu fete si ficiori
La raspuns nu asista nici ,mirele, nici mi-i sa le dati nand de ajutori.
reasa (gall de cazul cand mirele e un vii- Si ei multamesc. Si-i intreaba: Iti veni, o
duv). Mire le se duce dimineata la mireasa si nu-ti veni ?" Si ei spun care cum au de gaud.
eta de vorbil cu ea. Da el sa duce cu &Ansa Chematul se face Sambatil seara (Vasilcau)
in -dug, la oral, si-i cumpara papuci buni, si in tot timpul chematului muzica cants la
rochie bunt. Da ea ii cumpara lui de carnese, mire. -Dupa ce s'o mantuit chematul, vornicul
ii face camese. Ei yin acasa si se gatesc de vine la casa-mirelui si i des sticla. Si-i spune
nunta (Vasilcau). ca eu to -am ascultat ce mi-ai raspuns (po-
Nunta se fixeaza la doua, trei saptamani runcit) d-ta mie". Si dupa asta se aseaza mi-
dupa raspuns, dupa cum se pot pregati. De rele si cu nanasii la mast si cu norodul che-
obiceiu nuntile se fac in caslegi,in tot anul mat. Si incep a drege bautura; ii pofteste:
nu se fac atatea nunti ca atunci" (Handrabura) Poftiti si uspatati" (Vasilcau).
sau toan-ma, cand aunt bucate si yin. In Handrabura astazi, atat mirele cat si mi-
Chematul. and soseste ziva de nunta., mi- reasa isi chiama fiecare oaspetii, de obiceiu
rele trebue sa ailatt tocmiti muzicanti (doba, duminect dimineata inainte de cununic. Mirele
scripts, vioara, harmonic) gi sa-si aleaga un isi ia muzicantii lui, mireasa pe ai ei, si por-
vornic" (un flacau cu cal bun). Starostele nesc fiecare -grin sat, pe jos sau cu sania, on
se duce cu muzicantii dupa vornic si -1, aduc caruta, sa-si cheme oaspetii. Acest obiceiu se
par la casa mirelui. Si-1 ia in cast gi-i des sa practices si in Basarabia55).
bee. Si-i spune parintii mirelui: Jack tu, ju- Mai demult insa si in Handrabura erau cate
pane vornice, noi ti-om spune tie sa -poftesti doi conacari", care se duoeau calare si che-
sa ne asculti, sa ne chemi pe tine om zice mau, unul pentru mire, altul pentru mireasa.
noi. (Parintii ii spun cate parechi de oameni Ei strigau Ia fereastra:
si pe tine sa theme la nunta.). El aseultt pe
tine sa theme. Vornicul se scoala din capu Moldoveni din tart,
mesii, multameste parintilor si sa sue pe cal poftiti va rog pan afart.
si pleaca.. Vornicul merge calare insotit de (Inchinau din plosca)
codasu" (un baetel mai mic, asa sa numara). S'o rugat parintii mirelui
Socru mare ii (la vorniculuir o stick de yin (sau ai miresei)
in mane si atunci el se duce drept la lianas si jupanul mire
gi-1 pofteste: Jack s'o rugat parintii de cast sa poftiti sa faceti tale
si noi ne rugam, poftim par la Vasale si-i si carare
dati o malt de ajutor". Da nanasu multa- pan la coliba dumisale 56).

55) Cf. $tefainuct, Anuar, IV, p. 84.


56) Ace§ti chematori" calari Mm-cunt cu imaginile din poftirea la nunta° (Moldovenii din

122
www.dacoromanica.ro
SambAtil seara se aduna fiecare la mireasa sau Da mAsa o luat o osanclii. (?)
la mire, care unde a fost chemat. si 1-o dat si din tinda.
In Subsan chematul se face dumineca dimi- De bogat ce. era avea o subuleatrt
neata de dare mire si vornicei, mergand fie- si era intr'insa de-o rubla ata;
care separat. dela scare era borta mare,
Darurile. Altadata erau trei zile de cununie: dela lima era numai buna;
miercurea, vinerea gi dumineca. (Speia). De o- s'o dus la popa in gunoi
biceiu lush' cele mai multe nunti se fhceau gi urla ca un dihrtnoi. -
dumineca,. Nunta ineepea propriu zis sambruta, De begat ce era
sand mirele trimetea miresei darurile 57). Pen- avea sapte locurc dc stoguri,
tru aceasta mirele iii aduna acasg oamenii lui pe un yid de seai
gi pe nanasi gi-i trimete la mireasa Cu daruri. avea o groaprr de malai.
In Handrabura darurile sunt duse de vor- Va poftesc, jupaneasa mireasa,
nic, staroste si neamurile mirelui. Chid ajun- ca ski este eke o comma useata
geau la mireasa gasiau usa incuiata. Vorni- mai da la cele gun caseate 58).
i -i

celul strigA dela use: Dupa ce a luat darurile, mireasa ii pune pe


oaspeti in capul mesii gi-i cinsteste. Mireasa
Dati-ne drumu, oameni buni, trimite si ea mirelui daruri: un cOpataiu (pe-
'ea not suntem oameni drurneti rind) gi laicere (Vasilcau). Nuntasii apoi se
ca afarA pima si ninge imprastie panri dumineca dimineata.
bune strae ea stricA. In Subsan mirele se duce personal la mi-
Dupal ce improvizeaza mai multe discutii spi- reasa sambAth seara, impreuna cu Meg, na-
rituale, lj se di.' drumul itauntru. Vornicelul nasi, vornicei drusce" (fete legate cu bas-
duce miresii tlarurile puse pe un colac mare malute in manes). Acolo ii asteaptii socrii mici.
numit coraghie", prezentandu-le printr'o o- mireasa, vornicei gi drusce. Vorniceii mirelui
ratie speciala numith tot coraghie": intreabh: Bucurosi de oaspeti?" Bucurosi!"
Unul din vornicei u des miresei o cofta" (blu-
Poftim, jupaneasa mireasa, ed) si mireasa ii dg mirelui o dim*. Se a-
si tine dar dela jupanu mire! seaza apoi in masa si mnanert. Dupa aceea
(Cand mireasa vrea sa -1 ia:) o scot pe mireasa si o aseaza cu zestrea in-
Hei, jupaneasa mireasa, tr'un carut tras de cai si o due la mire. Acolo
nu to grabi cu luatu se incepe nunta, joaca flacaii Cu fetele pana
cum te-ai grAbit cu mAritatu. la jumatate noaptea, apoi se duc fiecare pe
Te mOriti dupa un putregai acash.. Mireasa rAmane la mire si se culea cu
lenios si putregaios, o druscri. Acelasi obiceiu este si in Speia.
el de cate on se scula, Cununia. Cununia se face de obiceiu dumi-
cioara car era;
in neca dupa ce se terming slujba la biserica. lu
pan sal 'ncalta Vasilcau mirele se duce dumineca dimineata
soarele se 'Mita; gi is pe nanasi §i impreuna se due la mireasa
dela mash pan la prag gi-o iau la biserica. Intrand in biserica pupa
atele la dansul se trag. icoanele, bat matanii gi sed si asculth cum
Ma.-sa pan sä scula de pe cuptioriu ceteste preotu, cum canta peutcii" (cantaretii).
lua un sucitoriu, Dupti ce s'au mantuit toate oghiceiurile" bi-
de pe vatra 1-o dat cu lopata, sericesti, stau la cununie. ySi data stau la cu-
s'o dus in final dupa use nunie, nanasii stau din urmA si le tin eu-
ibAtea hearted trite= cap de tapuse; nunia" (cununile). Preotul 11 intreabil pe dan-
thpusa sO fringe, sul gi pe &Ansa data se liubesc". Data nu se
da el sa punea in cap si plange. liubese", atunci nu sa cununa.
tare. cale gi carare, pan la coliba dum sale) indices o straveche origine pistoreasci a Rominilor trans-
-
nistrieni. In Carpatii meridionali chematul , calare" descris mai intii de Em. de Martonne se prac-
tices $i astizi pe inaltimile muntilor.
57) Cf. si S. Fl. Marian, Nunta la Romani, 1890, p. 238.
58) Vezi oratii asemanAtoare P. V. $tefinuci, Anuar, 11. p. 130433 §i 1V. p. 121-123.

123
www.dacoromanica.ro
Dactt 1-0 cununat, vin acasa. Mireasa se Si dup.& aceea pun pe nuntasii mirelui -in
duce acasa la &Ansa, el acasa la dansul. Oa- capul mesii si uspeteaza. Si atunci ii leaga Cu
menii mirelui merg la el, ai miresii la ea. Os- tulpan, cu sterguri, intai pe thin.* in truce
pfiteaza §i joaca fiecare. peste umeri. Apoi leaga ci pe ceilalti care
In Substm, mirele, ajutat de vornicei, pof- aunt neamuri. Dupii ce o uspatat, pune pe
teste &mincea dimineata neamurile la el gi talger o stergura sa se stearga pe maul. na-
pornesc cu totii la biserica (mireasa este adusa nasul. Si atunci nanasul pune acolo trei car-
de simbata seara). In biserica se rasletese, boave. Si apoi. les- din cask u da. zestre (o
fiecare merge unde-i locul, numai mirii nit- lads cu haine), incarca in caruta si se due
nfisii stau la un loc. Fata sta la stanga lui, acasa. Socrii mici cu oamenii gi cu muzicantii
nanasul la dreapta lui si ntmasa la stanga. ei. for raman aici (Vasilcau).
Dupa ce se cununa, nanasii stau la spate. In Handrabura, inainte de a pleca dela casa
Cununia se face dupa ce se terming slujba. parintilor, mirele ci mireasa se aseaza in ge
Oamenii care se intereseaza raman atolo. Dupa nunchi in fata icoanelor ci se roaga de parinti
ce-i cununti vin acasa, iau masa si apoi joacti sa-i ierte. In acest limp un vornicel spun
Oat sara. Sara sa mantuie nunta, fiectecare se iertaciurtea" 59). In iertaciune" se povesteste
duce acasa''. cum Dumnezeu a facut eerul gi pamantul, dar
In legaturift cu mersul la cununie aunt cu- a vazut ea tare rau ii cede fare duh de om".
noscute urmatoarele credirrte:, Cand merg la Atunci a facut pe Adam si i-a dat de tova-
cununie mirele si mireasa trebue sa mearga rasa pe. Eva 60).
intindu-se de !liana". and mergi la cununie Daca au ajuns acasa, flacaii joaea zestrea.
nu trebue sa lasi pe nime sa treaca printre Apoi mirele cSi cu mireasa intra in casa si pa-
tine (printre miri), ca atunci mori" (Subsan). rintele iasa in prag cu. o icoana, cu pita ci cu
Aducerea miresei. In. satele in care mireasa vim. Ei pupa icoana si pita. Le- da un pahar
nu se aduce sambata seara, se aduce dumi- de yin, da ei nu-1 beau, it arunca peste cap,
neca seara. In ambele cazuri dumineca dupa peste nuntasi. Parintele mirelui intreaba pe
masa, incepand de pe la Qrele 3-4, oaspetii mireasa: Draga tatii, cu ce-ai venit la /IA.?"
se aduna gi hulesc", fie separat la mire si Da ea-i raspunde: Cu chits cSi cu sare gi cu
mireasa, fie numai 1a mire, in cazul din urma. ficioru dumitale" 61). Si atunci ei. le pupa ma-
Aducerea miresei dumineca seara se face in na parintilor. Si-i ie parintele de mana gi-i
Vasilcau in modul urmator: Dupa ce au jucat pofteste in casa. Daca o venit in casa, se a-
toata ziva pans seara, se duce mirele, cu oa- seaza in masa. Se apuctt de cinstit (Vasilcau).
menii lui 9i cu muzicantii dupa mireasa. Iau In Handrabura, dupa ce-au venit la mire,
cloud, trei carute si sa duc. Gaud ajung la mirele ci mireasa se duc amandoi dupa socrii
mireasa, muzicantii mirelui se .mananch cu mici.
cantarile" cu ai miresii. Socrul cel mic pof- Masa mare. Adunati cu totii la mire, pe la
tecte toatil nunta in casa. Si mirele is mireasa- orele 10-11 seara sau chiar pe la miezul nop-
de mina merg la prag afara si se opresc iii, se incepe masa mare 62). Mirele ci mireasa
(Hoara" este afarti, in fata easel.). Mirele sta se araza in capul mesii, rr dreptul icoanelor.
cu mireasa in prag si nu infra in casa pane Cineva din ai casei da cu pkharul. Toarna vim
nu vine socru mic gig pofteste. Socru mic le in dour,. stacane" (pahare) 1i inching. staros-
iese inaintm cu pane, o icoana" (Maica Pre- tele cu nanasul: Sa hie traiu curat tineri-
cista mai de grabs in fete, la ficiori Isus lor". Si atunci nanasul da daruri: lack eu dau
Hristos sau sfantu Nicolae) si un pahar de sinilor, le daruesc la casa noua o suta de ru-
yin. Ei nu beau, ci numa moae buza gi-1 a-. ble". Darueste dupa aceea socru mare: pains.;
runca peste cap 9i uda pe nuntasi. Sa in sie sate ci parale. Si continua cu ceilalti. Duval ce
traiu frumos". s'a terminat cinstea, nanasul numara paralele
59) Cf. T. Burada, op. cit. p. 35-36. N P. Smochina, op. cit. An. V p. 36-38, iar pentru Base*
rabia, P V, Stefanuca, op. cit. An. 11 p. 101, 133-135, A n 1V. p. 86, 125-129.
60) Vezi cele spuse la Problems cosmolog ca : Facerea omului".
61) k f. si P. V. yStefanuca, Anuar IV. p. 86.
62) Steitinucii, vol. 11. p. 102, vol. 1V. p. 874 In Speia atunci se face--si legarea neamurilor cu
prosoape.

124
www.dacoromanica.ro
si spune tali bani s'au adunat. Atunci H pof- chiuind, cantand si jucand.
teste pe muzicanti si le da ate o pereche de Astazi nu se tine Area mult seama daca mi-
colaci si un stacan de yin. Cu aceasta nunta reasa a fost sau nu mintioasa". Mai demult insa
la mire s'a terminat (Vasilcau). si chiar si astazi Ia Ucrainieni, ii mai ciudata.
In Subsan se cinsteste in afara de bani si Daca nu-i curata mireasa, and vine socru mic,
vite. Pun o buctItica de paine si-i jurueste": se suic cineva in pod si toarna pe el laturi
Poftim si dela mine o ghitica, o oita, purcei", (Vasilcau), sau i se arunca soacrei un ham in
etc. Dupa co s'au terminat darurile, nanasul is gat" 64 . De sigur ca aceste procedee sunt mult
o basmaluta, leaga basmaluta cu darurile si o mai comenabile cleat cele practicate de Mol-
da finului. Finul ii pupa mina. Dupa cc s'a dovenii de acum doua veacuri, pe care 1e de-
fiicut cinstea, nanasa si cu alte femei ii duo scrie Cantemir 65 .
pe miri la culcare in alts casa, la alt gospodar Dela colac sau ostropat", pe la ochindic"
(milhaleanca, mai departe o leaca") si ele se (vecernie), lumen se imprastie pe la case sau
intorc si cinstesc in casil toata noaptea Subsan). continua sa ,.huleasca" (cinstesc si beau) la na-
De obiceiu insa diva plecarea mirilor nunta nasi, staroste si neamttri. Mai dernult cumpa-
continua la nanas si rude, invitand fiecare pe niile" de nuntii tineau cafe o saptamana in-
rand Oral luni dimineata, iar in alte vremi treaga.
doua, trei zile. In timpul comunistilor, ritualul, atat de bo-
Colacul. Luni dimineata, din spre ziva. se gat at nuntii era cu desavarsire interzis. Nunta
duce nanasa cu doua, trei femei mai tinere se reducea la inregistrarea cununiei la ofiterul
la miri si aduce camasa miresii. Daca mireasa starii civile, care era primarul. De aceca a-
a fost cinstita, mintioasa", se inveleste camasa ceasta nunta era numita nunta sovietschi".
cu petica rosie, in cazul contrar cu alba (Sub- Ca ritual, aceasta nunta sovietica se reducca
san). In alte parti femeile se leaga cu basma la legarea mirilor si a nanasilor cu o panglica
rosie sau alba (Speia). Acasa la mire, socru rosie.
si cu soacra mare chiama pe nanasi si pe 3. Moartea si inmormantarea.
neamuri la colac" (Vasilcau), sau ostropat"
(Subsan) 63). Oaspetii aduc daruri: talgere, na- Dintre semnele care prevestesc moartea in-
nasa aduce o gains si nanasu un cocos. teo familie, sunt cunoscute in Transnistria 66)
In Vasilcau se is un bat legat cu o pan cantecul de cucuvea si urlatul canelui. Vulturii
glica rosie, data a fost curatii, si alba, data and yin in sat, yin a boala (Vasilcau).
n'a fost rnintioasa", pe care se pure camasa. Mica cineva zace mull si nu moare, stint
Atunci sa joaca camasa. Dela socru mare se chemati noun copii sa faca fiecare noun ma-
due cu pradanca", sii-1 mai lege pe nunul tanii 67), sau scalda pe bolnav in scalda mor-
mare cu sterguri, it leaga cuscrul cel mic. Cu tului" (se pastreaza putinil scalda dela alt mort),
aceasta ocazie se taie un colac inteun talger, ca atunci se alege" (Subsan).
se pune zahar si apa si is fiecare ate o bu- Daca cineva moare firs luminare, atunci
called de colac, sa le fie viata dulce". Se n'are lumina pc cealalta lume. Chiar si la bol-
due apoi Ia socrul mic, apoi iar la eel mare sevici se punca lumina. De asemenea se pune
si do aci norodul se duce acasa. foarte multi grija ca bolnavul sa nu moara
In Handrabura se trimit luni dimineata doi ne ,.grijit" (imparta,it).
oameni la parintii miresii legati cu stergare Pe mort it in in casa trei zile. Pe copii
rosii (semn ca-i bine) si stau acolo Oral vine mai putin, o zi, pans termina pregatirilc. Mor-
mirele si mireasa dupa socrii mici si-i duc la tul este spalat de catre o muiere strains, chiar
mire acasa sa-i ospateze. Mirii due socrilor si data e barbat. Uneori se intampla sa-1 spcle
mici un colac, ei merg insotiti de neamuri, si carcva dintre neamuri. (Subsan).

631 Cf. El. Sevastos. Nunta la Romani, p. 316.


64) Cf. Stefanuca, Anuar II. p 101, 1V. 88 si El. Sevastos, op. eit. p. 314-315.
65) D. Cantemir, op. cit. capitolul XVIII.
66) Informatori: Pavel Dark, 34 ani (Speia), Vasile Berin, 60 ani (Vasilcau), si Nichita Coltea, 29
ani (Subsan) Cf. st Marian, Inmoymcintarea la Romani, Nucuresti, 1892, si P. V $tefartuca, op. cit. Anuar
II. p. 104-107 si IV. p. 88.91
67) Cf. $tefanuca, Anuar 11. p 104.

125
www.dacoromanica.ro
Clopotul se trage numai in ziva cand a mu- uncoil *i la un an. Pentru .,panahida" de pa-
rit si and it duce lit groapa (Speia . truzeci de zile se pregatesc colaci, coliva, man-
Cat timp c tinut mortul in cash sufletul in care si bauturil. Se face un colac mare rotund
chip de hulub" sta deasupra utiii, sau mai si patru mai mici in forma de cruce, numiti
umbla catesa zile prin easa (Speia), 'Ana it cristeti" si se pun intr'un ciur (sits). In comae
due ingcrii la vami" 12 vami) si de acolo se implanta un _porn" impodobit cu fructe. In
in poarta Raiului" (Subsan . Cat sta mortal ciur se mai pun lucuni" (patratele din aluat
in casa nu se stinge lumina Vasilcau) 68 . cu zahar), mere, nuci si bomboane. In general
Groapa mortului poate fi lasatii *i sing Ira, panahida" se face acasa, in Subsan se face
numai sa pune in cruce peste ea sapa si har- insa la biserica. Aici se mai pune in pont"
icot Speia). La inmormantare se aruncli in un hulub" facut din paine, ca sa fie u§or
groapa cativa bani (Subsan) 69). ca un hulub pe haia lame". Pe masa astfel
In timpul bolsevicilor nu se mai trageau impodobita cu ciur" si cu coliva, se mai pun
elopotele In inmormantare, oamenii care aveau diferite mancari: sarmanie, tocanii de pore sau
bani naniau" muzicanti sa ante un mars fu- vita, placintC, yin, etc. Acestea toate pentru ea
nehru, daca nu, il duceau ca pe un cane" 70). mortii sii se indulceasca pe lumea cealalta".
La inmormantare femeile se bocesc 71). La panahidii" participa in afarri de membrii
Dupa ce mortul a lost ingropat, se tine pc familiei si de preot.daserilul" (diacul), rudele
masa trei zile o lumanare aprinsa, un strican" si vecinii. In tot timpul oamenii in in mana
pahar) cu apa si paine. Acestea in haza ere- lumanari aprinse invelite in niste servete nu-
dintei ca dupa inmormantare sufletul mortului mite tatusei" 75). In timpul rugiiciunii si oa-
vine sit bea apa si sit manance si pe intuneric menii ,dar mai ales femeile fac inchinriciuni",
nu vede 72). stau in genunchi" §i shruta Omani:LA: aduc
Trei zile dupa inmormantare membrii farni- smerenie sfantului pana la primant" (Speia).
liei tamainza in ficcare dimineata mormantul. Se Cand se anti-! Cu dreptii odihne§te, Doamne,
duce o farfurie de jaratic si tamale si o lu- pe robii Tar se ridica in sus ciurul si se ba-
minare de ceara. Tamaiaza de trei on in jurul lanseaza, iar oamenii se prind cu mainile unii
mormantului si boceste (Speia). Cand se in- de altii. Prin ridicarea ciurului cu pomul si
toarce acasa dig colac, placinta si un piihar de aburilor si fumului de tamaie, se crede ea se
viii Ia suraci 73). tidied si sufletul raposatului la cer.
Sc crede ca mortul nou strajue§te pe ceilalti, Dupa ce se termina rugaciunile parastasului,
ii strajer pana moare altul (Speia). se pane o masa comuna pentru pomenirea su-
Pentru a se face u§urare sufletului, sa i se fletului raposatului, din care manancii mai mult
ierte pacatele, trebue ca rudele sa facii pomeni, preotul §i dascalul, iar ceilalti numai gusts.
parastase sau panahida". Pomenile se fac Ia Acestia din urma mananca din nou *i pe in-
3, 9 si 40 de zile dupa inmormantare, sau la delete dupa plecarea preotului. Dupa ce au
diferite sarbiitori, de peste an. Se crede chiar terminat si cu masa, oaspetii incep a se im-
ea sufletul nu poate. sbura la cer 'Ana Li 40 pra§tia. La desphrtire femeile se saruta pe
de zile, and se ridica cu ajutorul aburilor si gura, dau mana, iar cele mai tinere saruta §i
al fumului de tamaie 74). mana celor mai in varsta (Speia).
Panahida" situ praznic se face mai pc Grija fats de sufletul monitor se manifests
seurt,fara canon", la trei si nouil zile. Iar si periodic de cateva on in cursul anului. Ast-
praznic" cu vase la 40 de zile. Se mai face fel in silmbilta mortilor, inainte de saptamtma

68) La oamenii marl se face qi priveghiu. Cf. $tereinuch, Anuar 11. p. 106, IV. p. 89.
69) Cf. $teldnucd, Anuar II. p. 107.
70) Muzica de coarde la inmormantare e probabil deatul de veche. In Basarabia a fost studiata is
1883. Cf $terrinuca, Anuar Ill. p. 186.
71) Cf. T. Burada, op. cit. p. 19, $tefeinuca, Anuar II, p. 136-137, 1V. p. 132-133.
72) In Basarabia se crede ca In cele trei nopti, dupa inmormantare, pamantul it intreaba pe suflet
de unde este. Sufletul, daca-i lumina la casa din care o plecat, zice:` Dela casa unde se vede lumina
Daca-i intuneric, sufletul se lupta cu pamantul. P. V. $tefanucd , Anuar 11. p. 107.
73) Cf. $tefanuch, ibid. 11. p. 107, 1V. p. 91.
74) Cf. si $teihnuca, Anuar 11. p. 107, IV. p. 91.
75) In Basarabia numai preotul la prohod are Mush". Vezi, $tefanuch, Anuar 1V p. 90.

126
www.dacoromanica.ro
albs, se duce la mormAnt: tamale, colac. yin. dupa asemiinarea lui Dumnezeu. Omul rt8e1a
apit, iar cei cu jalea tamaiazd mormantul. ea s5 nu-i fie urit i-a dat fumeic. I-a dat
Daca intalnesc pe cineva in drum, ii dau po- trai far de moarte in veacul eacultii.
mana (I-Iandrabura). Am vitzut apoi ea In joi Dumnezeu le-a oprit doi copaci, ea daca or
marl se aprindea foe in curte pentru ca sal se manor, or muri. Sa ivit duh necurat in forma
inctilzeased mortii, iar la iarba verde", Pro- tic carpe 8i le-a spus ea data manctiti, NO1 *iiti
bajnii si Sfintul Nicolae se (la pomana de su- §i de bins si de rau. Licata Eva a bunt din
fletul mortilor". Chiat si anumite interdictii poame si a dat 8i barhatului sa mince. Si cand
ca de. pilda, de a nu manea mere pana ht ei or mancat, or inccput sa-si Nada tTupurile
Probajnii, sunt tot in legiiturii cu mortii fa- si a sa ascunde, a le fit rusine. Au inccput a-si
miliei. face haine din frunza de copac si a sal as-
cunde until de altul. Cared Dumnezeu a venit,
CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIEAT:i a inccput sa strige: Unde esti, Adame?"
Aici, da eu is got, mi-a dat Eva sal mine,
1. Problcma cosmologica. am gresit I Dacii ei au gre,;it. Dumnezeu a tri-
mis pc Arhanghclul Mihail 8i i-a idungat din
Analizand folklorul cc se refers Ia problema Raiu. Ei plangand, Dumnezeu le-a dat sa lu-
cosmologica, in special la facerea lumii, con- crcze si acum iii avea de toate nacazurile si
stattim ca miezul credintelor e format din boalc 8i moarte.
fondul biblic 76). Pe acest fond originar si dog- Apoi ei traind pe lume, le-a dat Dumnezeu
matic, in care spontaneitatea creatoare este con - pe Cain si Avel. Cain era cu plugaria, As.el la
siderata erezie, infloresc dupa posibilitiltile de oi. Cain 1-a ucis pe frate-sau. A dat Dumne-
itnaginatie ale fiecarui.popor, plasmuirile mitice zeu lui Adam pe al treilea flu, pe Sif 77 .
populare, (land nastere unei cosmologii popu- B. Pliismuirea popularii. a) Facerea
lare. Cu timpul insii nici acest liber exercitiu Legenda care circula in Transnistria referiloare
al imaginatiei nu satisface pe deplin sufletul la facerea lutnii, s'ar putea rezuma in urma-
omenese. Exists spirite care nu se impacil nici toarele cuvinte. La inceput a lost numai apa,
eu caraeterul dogmatic al genezii biblice, dar Dumnezeu si Diavolul, 13incle si Raul. Ei erau
nu se complac nici in plasmuirile spontane ale obositi amandoi tot plutind peste ape si voiau
imaginatiei populare. Explicatia stiintified isi sal face o bucatica de parnant sal se odihneasca.
face astfel loc chiar in cadrul mentalitatii sa- De atunci au prins a se inschiti" until pe al-
testi. Materialul pe care it prezentarn eviden- tul. Apa era toata un oehean". Diavolul crc-
tiazd din plin cele trei atitudini amintite fatal dea ca venind cu pdmantul din fundul marii
de problema cosmologica: dogmatics-teologica, va face el, iar Dumnezeu sii se duca sa-8i a-
mitologica-poetics si stiintific-pozitivista. duca. Dumnezeu conducea toate luerurile, dia-
A. Povestea biblical a genezii. La inceput volul se amesteca, dam avea putind putere. Etta
o Post Dumnezeu si ingerii (serafimii si hero- cloud din versiunile culese 78 .
vimii), oamenii s'or sfintit dupd aceea. A Post odata numa apa, Diavol 8i Dumne-
A lost deodata intuneric si apa era Ia un loc zeu. A zis Dumnezeu la Diavol: Dute si adu
cu piimantul, nu era crestere de loc. A dat o bueaticii de pamant din fundul marii sa fa-
Dumnezeu sa Lea plimant si a despiirtit pa- cem un pat sa ne hodinim, 61 nu avea hodina.
mantul de apa. A facut pdmantul si stelele si Diavolul and a adus, a gandit ca 1-oi svarli
lumina si a dat pamantului sa creasca cresed- cu 8i-oi face pentru mine. Si Dumnezeu as -si
turi si jivine. Si dupa ce-a impodobit Dumne- aduca. Si stiindu-i Dumnezeu gandul, a sviirlit
zeu parnantul cu toate celea, a facia si pe om si nu s'a facut lien. S'a dus de-a doilca. A
76) Cf. si 0. Papadima, 0 viziune romcineascii asupra lumii. (kind Ranainesc, Cluj, an. 11. (1936)
p. 253. Vezi gi studiul cu acelasi flume apArut in colectia Convorbiri Literare". l'entru problema vizitinii
folklorului romanesc vezi gi Lucian Blaga, Spatiul mioritic, Bucuresti 1936, si V. Thincild, Lucian Blaga,
energie romcineasa, Cluj, 1938.
77) Speia, Ion Ciobotar, 59 ani.
781 Cf. El. Voronca, Datinele si credintele poporului roman, CernAuti, 1903, p 5 ; T. Pamfile. Povestea
',unlit de demult, Bucuresti,1913, p. 10-20 ; Gh. F. Ceausanu. Superstitiile popoTului romdn. Bucuresti 1914,
p. 5-7 ; I A. Candrea, Iarba Fiarelor, Buc. 1928, p. 59-67 ; N. Cartojan, Cdrtile populare in literatura
rorncineascci, 1. 1929, p. 35-42.

127
www.dacoromanica.ro
adus §i n'a facut ilia. Si atunci diavolul a rte nunta nurnita lertaciuntat in tot,
crezut ca el nu poate face nice inaintea lui cuprinsul neamului romitnesc t
Dumnezeu. Da a triia oars cand a adus, el -a In aceasta oratieclufa r mile din Trans-
zis: Zi, Doamne, sa sa faca." Dumnezeu bla- nistria, se spun cam -Dumnezeu a impodobit
gostovind, s'a facut o bucatica de pamant unde ,,ceriul cu luna, ea soare §i eu stele maruntele,
se hodine amandoi. tar pamantul cu vai adanci, cu ape dulci, cu
Dumnezeu s'a culcat pe bratele 'Diavolului. campii infrunziti" 82). Dumnezeu a stat 0 a
Diavolul gandind ran, 1-a luat in brat& Ii-a gandit ca mandru-i ceriul vi pamantul, dar
vrut sa-1 svarle in aptt, sa rilmaie numa el. tare ,rau ii §ede faca duh de om.
Da piimantul s'a facut atata cat a alergat Dia- Si 'n Mares Neagra s'o plecat
volul cu Dumnezeu in brate. De§teptandu-se si na r mana dreapta o luat
Dumnezeu, I-a intrebat: ce-ai vrut sa fad.? §i pe tA Adam 1-o intrupat.
El a raspunsf pricepand ca nu poate sa, faca,
ca a vrut sa vada cumu-i de greu" 79). Si Dumnez zis lui Adam:
A doua versiune: Dintaia§ data cand s'a in- Patruzeci r unu de ani ai zabagit
ceput pamantul, lurnea, n'a fost pamant de §i, nicio roads n'ai rodit,
fel, numa una apa §i umbla Dumnezeu milos- nicio floare n'ai inflorit
tivnicul cu Diavolul, ca i cand era frati. Si-au
umblat ei pe apa §i sa pune la vorba cum sa Dumnezeu a stat deasupra lui Adam 0 o
facem not sa facem putin pinattnt sa ne hodi- salamuit" (gandit) din care parte a corpului
nim, Si zice Dumnezeu Diavolului Tu poti BA faca pe, Eva. Sa lee din cap, zalazue0e,
sa ajungi pamant, eli §i te slobozi in apa §i din spate, scade". In cele din urtnii se hotel-
zi: Ieu pamant in duhul lui". Si el, diavolul, rd§te sa ia din coasta stanga. 0 a intrupat pe
s'aslobozit in apa §i n'a zis in duhul lui", matu§a Eva:
ci a zis in duhul meu", Si cand a exit dea- Cu trupul de lut,
supra, nu-i in unghii nimic, unghiile curate.
,-
cu frumusetile dela soare,
Dumnezeu a zis: M facut gre§ialti; slobozi-te a cu ochii de pe, mare 83).
doua oars ". El s'a -slobozit 0 a zis tot intr'a
lui duh. Si Dumnezeu 1-a trimes a treia oars c) Lungimea vietii. Tot in preajma genezii
0 a inhipt unghiile 0 a zis intr'a lui, intfa omului se situiaza o alta legends, in legatura
meu" §i a e§it afara. A r6mas pamant uumai cu lungimea vietii.
putin. Dumnezeu a cotat sub mighii si a facut Dumnezeu a poftit toate juvinile sa le dea
pluntint ca o turta. Si alterne turta pe apa. vieata (lungimea vietii) gf ele multe nu -voia
Dumnezeu a zis: Tare-s trudit, mai hodinim sit ia atata viata. Omul rclea qi el de o parte
o leacii". Da Diavolul, el cu gandul lui qi har§ 11 asculta. Si el o fost poftit. Si fiecare ju-
cu Dumnezeu in brate la rasaritul soarelui §i vina [Dumnezeu] zicea: No, faca, to traielti
pamantul era departe, de nu se vedea margi- atatia ani 1i te hraneqti, cu cutare mancare..."
nile, -(Tot a§,a la toate punctele cardinals). Si-1 Dar juvinii ceia nu i se potrigea a§a viata
pune jos §i zice: Cat pamant pm facut!" indelungata cu a§a mancare proasta. Si zicea:
Dumnezeu s'a trezit §i a pus pe Diavol in Doamne, mai scurteaza din viata, ca Cu a§a
fundul pamantului sa tie in schinare paman- mancare proastil nu vreau sa traiese atata".
tul" 80). Dar omul fund lacom de train mult, zicea:
b) Facerea omului. Al doilea motiv de crea- DA-lc nie, Doamne". Omului Ti dase sa mane
tie mitologica in legatura cu geneza biblica este bun, dar putine zile. Era lacom de zile §i a-
facerea luj Adam §i a Evei. Motivul este im- tunci mai cerea zile. (Omul on cum ar
bracat de cele mai multe on in forma oratiei la inoarte nu gande§te) 84).

79) Speia, Pavel Dania, 34 ani.


80) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.
81) T. Pamfile. op. sit p. 43-51, N. Cartojan, Cartile Populare in literatura romiineascel, vol.11. 1938,
p. 39.40 ei p. 224.232, unde se da qi bibliografia problemei.
82) CL Smochina, Anuar V. p. 36.
83) Handrabura.
84) Speia, Pavel Dania, 34 ani.

128
www.dacoromanica.ro
d) w.garea lui Adam din Raiu. Dupa gre- Au trait la Dumnezeu doi frati. Erau buni
seala de a II ineat din pomul oprit, Adam in Dumnezeu, n'au facut rau nimaruia. Da in
si Eva au fost s din Baiu. Aceasta tem& for- urmii ei s'au sfadit amandoi. 5i acel frate mai
meaza fondul unt.ta din,re oele mai frumoase mic a prins a plange si s'a pornit pe deal si
si mai raspandite colinzi din Transnistria, inti- a 'nsarat, s'a ascuns intr'o cachita de fan si
tulata Bucura-te, sfanta truce" sau Colinda s'a ascuns acolo. Da fratele cel mai mare s'a
lui Adam 85). In ea se exprima regretul lui sculat, era luna, sa aduca un car de fan. 5i
Adam de a parasi Raiul. In uncle variante trage la o cachita si nu stie ca-i fratcle situ
este zugravitil in versuri sugestive si gravitatea acolo. 5i a incarcat odata cu furca si a pus
pacatului comis de Adam. Nu numai Dum- in car. Da al doilea a insipt furca in fratele
nezeu s'a suparat, dar: si scoate furca si 'n loc de fan, fratcle. *i
Luna 'n sange s'a g.,L abat, zice: Doamne, ce-am facut, eu am injunghiat
soarele s'a intunee. .
pe fratele". Da Dumnezeu raspunde: Data ai
apele s'or tulburat .
facut to gresiala aiasta, eu vit blagoslovesc a-
mandoi pe luna: Siti pe cer cat a si lunar Se
Plangerea lui Adam, care .a fost lipsit" de vede can ii bine o capita de fan cu un om
Raiu, este un imn indirect adus frumusetilor insipt in altul" 89).
naturii, frumuseti pe care omul trebue sa le f) Noe §i potopul. Potopul este ultimul mo-
paraseasca odata cu vieata. Raiul descris in tiv din vechiul testament care se incadreaza
in aceasta colinda este Raiul pamantesc ridicat in problema cosmologica. Alaturi de legenda
in rangul unei privelisti paradisiace primare. biblica, imaginatia populara a treat o serie de
Raiule, gradina dulce, legende mai ales in legatura cu construirea co-
eu din tine nu m'as duce, rabid si cu imbarcarea vietatilor. Dam doua
de vieata to cea duke, din aceste legende. Intaia urmand in deaproape
de miroasma florilor, versiunea biblica, iar cealaltii constituind o te-
de dulceata poamelor, ma cunoscuta in repertoriul legendelor noastre
de cantarea pasarilor, cosmologice 90).
de suerul serchilor, Dumnezeu i-a poruncit sa faca o corabie,
de goetul apelor 86), ea odata are sa Lea potop de apa. El a lucrat
de cursul isvoarelor, sapte ani. El a luat trei ficiori si din jivine a
de chicarea frunzelor87). lust cate septa perechi din cele bune, iar din
cele rele o pereche. (Se vede ca el a luat si
e) Petele din luna. Una din variantele le- din crescaturi, din toate roadele).
gendelor care se refers la petele din luna e A trimes hulub sa aducal -Wand dela dealu
puss in legatura cu Cain si Abel. Varianta se Favor (dealul eel mai malt din lume . A zit
gaseste intre alte popoare si la Ucrainieni si din cotro a venit hulubul si a Indreptat in-
Romani. Dupti aceasta legend& petele din luna tr'acolo corabia. 5i ajungand acolo, a tidos
ar fi Cain, care striipunge pe fratele sau cu o jertfii lui Dumnezeu. Pcste un an de zile s'a
furca. De obiceiu insa in legendele romanesti arzat apele si Noe a sadit vie. 5i el s'a des-
nu se spune. totdeauna ea cei doi frati erau golit, si Ham a ras de el. Noe I-a blastionat
Cain si Abel, ci, Aumai ca erau doi frati care sa fie din copiii lui robi. A permis a sa lua
se luau in ceardi si unul a injunghiat pe ee- unul cu altul"91).
lalalt, iar Dumnezeu i-a pedepsit sa stea in A doua legenda: Can a facut Noe corabia,
luna 88). In varianta culeasa to Transnistria, a zis cala toate fipturile" sa intre acoloy sit
fratricidul se produce involuntar, accentuandu- inchida wile. Dumnezeu a vrut sit ..nistojasca"
se elementul dramatic. (nimiceascii) Diavolul. Dar Diavolul s'a varit in

85) Cf. Smochina, V. p. 32 si 35; Stefanuca, 11. p. 128, IV. p. 109, T. Pamfile, op. cit. p. 80-95.
86) Speia, Terente Tatar, 45 ani.
87) N. P Smochincl, Anuarul Arhivei de Folklcrr, V. p. 25, 32.
88) Cf. 1. A Candrea, Iarba Fiarelor, Bucuresti, p. 70-71.
89) Handrabura, Matroana Platonov, 53 ani.
90) Cf. T. Pamfile, Povestea lumii de demult, Bucuresti, 1913, p. 139-135.
91) Speia, Ion Ciobotaru, 68 ani.

9 129
www.dacoromanica.ro
inima muerii lui Noe gi nu-i da pohta a sa Rua. niciun comentariu textele culese dela clau-
sui in corabie pima n'o zis: Sui, Satana sal referitoare la problems cosmologica in pers-
Femeia lui Noe nu vrea sa sa sui, Noe nu pective pozitivista amestecata ici-colo cu ele-
gtia din ce pricing. Noe o poftea sa sa suie. mente mitologice.
El s'a maniat gi a pomenit Sui, Satana!" C. Atitudinea pozitivista. 1. Inainte de crea-
Atunci Diavolu a poftit gi el in corabie. Si lie era apa, dar Inainte, nimica. Inainte de ni-
adica Dumnezeu n'o putut nimici pe Satana, mic a fost Dumnezeu. De unde-i Dumnezeu,
nici prin potop" 92). nu pot sa.' spui. Dumnezeu a fost, da nimic n'a
fost in afara de Dumnezeu. Dar de unde a
fost Dumnezeu, nu pot sa spui. Dumnezeu a
Dar tine a creat flora de legende cosmolo- fault apa gi pamantul.
gice pe care o intalnim in folkloru1 tuturor 2. Dumnezeu, sand a facut-eerul gi prunantul,
popoarelor? Ce-am putea raspunde la mult a %cut gi erescaturi" gi juvini" (plante si
discutata problems a anonimatului gi colecti- animale).
vismului" creafiilor populare? In aeeasta pri- 3. Omul are trup gi suflet. Animalale au su-
vinfa ne pare interesant raspunsul dat de unul flet, da nu se gasegte ca al omului, poartA
din informatorii nogtri referitor la intrebarea suflare. Despre juvina n'am auzit povestindu-se
pe care i-am pus-o: tine a creat legendele? ca atunci and moare sa ratuana sufletulsi sa
Iaca, eu traesc in comuna Speia de 30 de dea seams de ce-a facut pe pamant.
ani si nu pot spune ca cutare poveste a facut-o 4. Juvina-om. Juvina are patru picioare, sau
badea Ion. Eu aga prapui, ca astea le-a facnt aripi sburatoare gi n'are gura Ca omul, sa vor-
filosofii din batrani, tend nu era condei gi beasca. E imbracata cu haina vegnica, pe,toatit
hartie. Dar erau oamenii cu invalatura in spar- viala, da omul poarta felurite-haine. Se deose-
tea lor. Dar n'au dat raspunsul destul. Nu pu- begte cu chipul, nu este in chipul ,omului, este
teau sa raspunda altfel, ca nu era gasita in- asemanatoare, dar tot nu este om. Nu ,se deo-
varatura. S'a gasit unul care gtia mai =fit sebegte omul de juvina cu iubirea. SA luam de
deck eeilalfi gi umbla pe fume ca un. viteaz pilda pasarile. Pasarile sa inmulfasc in osebite
de-i degtepta pe ceilalti" 93). (speciale) timpuri, oamenii nu este intrerupqre
Crealia mitologica este astfel incercarea de data ajunge la acei ani. Juvinele nu traesc a-
explicafie, de a grisi adevarul, dupe posibilitalile tafia ani cat traegte omul. Omul este imparatul
de infelegere ale oamenilor care nu erau inert juvinilor. El are congtiinfa, are asemanarea chi,-
degteptafi". Ei se luptau sa gaseasca invafa- pului lui Dumnezeu. Dumnezeu este stapanul
tura (adevarul), dar nu puteau raspunde in gi omul este stapanul juvinilor. Juvina
alt fel, ca nu erau destul de desteptati".
Acest spirit de vitejie" al cautatorilor de ade-
nu merge la raspundere (judecata) ca omul.
5. Crescaturi-juvine. Crescatura ti gie, are
'
var., nu s'a mulfumit numai cu degteptarea vieafa. .Si juvina. Toate au vieata: crescaturile,
mullimilor prin explicafia mitologica, ci a mers juvinile gi omul. Crescatura se hranegte din
mai departe, manat de setea de cunoagtere, pamant gi ce se alcatuegte in crescatura mar
pentru a descoperi adevarul gi a-1 prezenta nanca juvina gi omul. Crescatura este vieala
mullimilor sub forma teoriilor gtlinfifice. Acest omului. Dace n'ar fi creseaturi, n'ar fi nici om.
spirit gtiintific apare uneori in plina mentalitate Vieala sa afarna dela crescaturi. Crescaturile
faraneasert, subtilizand gi problematizand con- manancit cu radacinile. Ea nu se hrfinegte prin
cepfia comuna despre lame gi vieafit prin intre- ci prin radacini. Crescatura is din pa-
goad ,
bari gi solulii ce surprind adesea prin adanci- pamant gi apa. Radacinile iau hrana gi o due
mea lor. Atitudinea stiintific pozitivista tai lprin tulpina gi frunzele o hierb in soare si o
spune adesea gi ea cuvantul prin glasul vreunni au Inapoi la crescatura. Ea se Infra prin ea-
Oran filosof. Un astfel de exemplar nobil tl manta, prin vent gi om. Crescatura are gi su-
reprezintil Pavel Dark din Speia 94). Transcriem flet gi rasufla". Dupe chipul ei gi ea rasufla,

92) Speia, Pavel Darie, 34 ani.


93) Speia, Pavel Dade, 34 ani.
94) A invafat singur sa scrie gi sa citeasca, iar la maturitate a facut cursuri la o §coalA inferioara
de agriculture.

130
www.dacoromanica.ro
dupa aselinarea ei. Si juvina are minte, nu- 11. Lumea de dincolo. (Pe ceailalta lume").
mai ce-i trebue ei, dar omul are minte de Acolo te duci acasii. Aici not santem pe us-
poarta mintea tuturora. Juvina nu.-§i da seama. peti" (oaspeti). Eu asa inteleg. N'ar trebui sa
6. PAmantul si el este giu. Fierul si pcheatra, dea de pomeana. Sufletul nu se duce nicairi.
elementele astea, au lost gii, acum sunt moarte. sa duce in piimant. Acolo nu pot grai, cum sa
CAnd deschic chiatra, vedem ca -i aletituiat din te judece".
scoici si astea au fost candva gii. Cheatra nu
se putea alcatui data nu era gie, nimic nu 2. Problema morals.
se poate alcatui, data nu este giu. Cum ar
putea fi copac, data n'ar creste. Tot ce este In domeniul vietii morale nu intalnim in-
pe parnant, in pamant, in vazduh si mare, se totdeauna in conceptia populara o exprimate
numeste faptura. Tot ce exista astazi, on ca clarii si explicita a principiilor directive. Vieata
este giu, on ca este mort, a fost odatii giu. morala este in primal rand traita si numai tAr-
Tot ce exista este element. Iata o grinds ziu s'a ajuns si la reflectare asupra ci. Aceasta
(trunchiu de copac). Daca am scos-o din ra- nu insemneaz5., fireste, ca omul nu si-ar da
drieini, am taiat-o, elementele in ea au ramas seams, sau nu ar active conform anumitor prin-
cum au fost, dar sunt moarte. eipii comune unui intreg grup social, ci afla-
7. Viu §i mort. Daca luam copacul. Dacii rea acestor principii se poate face numai prin
este mort, nu creste si putrezeste. Daca-i giu, provocarea unei discutii directe, intentionate,
creste, dacii moare, putrezeste. Copacul ia din asupra acestei probleme. Dc sigur ca gi din
parnant, din aer sl soare substante, elemente, vieata de toate zilele, dar mai ales din studiul
si creste Oita Il taie cineva sau se uscA. Atunci proverbelor, se pot scoate numeroase coneluzii
substante nu se mai aduna, Inca careva pierd, care servesc la conturarea unei conceptii in do-
sa evaporeaza cum apa. Daca copacul este am, meniul vietii morale. Noi ne vom multuini aici
elementele se prefac in cenusa, sau se evapo- cu cateva idei exprimate in discutii de acela;i
reaza. Elementele se prefac numai, nu se dis- informator din Speia, Pavel Darie. Ele stint
trug de tot. Poate sunt si de se distrug. Da exprimate conform mentalitatii satului trans-
caliul", azotul, tree la radacina cre,scAturilor. nistrian, iar uncori sunt improspatate prin con-
Elementele circula in curgerea, in inaltimca tributiile personale ale lui Darie.
vazduhului si adaneul parnAntului. Elementele Se stie ca obiectul preocyparilor in online
nu se inmultese si nisi nu pier. moralit tl formeazti pentru societatile mai pu-
8. Ffiptura §i materie. Ele tot acele ele- tin evoluate nu valorile pozitive, ci eels ne-
mente au, dar nu tocmai aceleasi. Omul ril- gative. Nu binele, adevarul si frumosul, ci
sufla in aer si-si ia elementele din aer, plants lipsa accstora, concretizata printr'o singura no-
tot din aer, dar ia ce-i trebue. ICirculatia ma-- tiune pacatul constitue tcmatica mo-
teriei a elementelor in univers nu lass ralit. Din acest motiv se poate vorbi de o mo-
nicio unnit pe materie, dupa parerea lui Doric). rala negative, care se multumeste cu o severs
9. Armonia cosmica. ParnantuI ii un fel de persecutare a pacatului. Chiar si atunci and
faptura ca §i soarele, luna si toate stelele. Dum- cineva, din aceasta mentalitate, inceareli sa
nezeu a sada toata fAptura si el a facut sä filosofeze" asupra vietii morale cum face
nu se ciocneascii intre de. (La intrebarea data informatorul nostru uncori considcratiile lui
stelele si planetele circulii tot in lame", a se vor referi mai mult sau mai putin tot la
nispuns: N'am ajuns la asa invatat de filoso- problema pgeatului.
fie"). Primantul lade in aer, u aer mult in Tata cateva fragmente de discutie. ..Origi-
jurul planetelor si de aceea pot sta. nea pficatului este dela Diavol. Dc ce a pa-
10.SfarFnia lumii. 0 trait neamul nost ciituit Adam? Mica nu pacatuia Adam, nu s'ar
2000 de ani si atunci va veni un potop de fi inmultit lumea. De ce a lasat Dumnezeu
foc (asa ne spunea un preot). Cand a fost po- raul? Dumnezeu putea face pe om si farii pa-
topul, a esit braid ciobanului". Daca -i ploaie cat, da el i-a dat voia omului sa Inca cum
mare, atunci Ala opreste ploaia. 0 sa vie un va voi. Dumnezeu poate face orice. Eu vreau
imparat cu limbs mare, ascutitri pe ambele ploaie, dumneata vrei soare, dumneaei vrca
parti, pe cal billan Antihrist este in toatii vAnt. Da Dumnezeu nu face pe voia nimanui.
vremea: Stalin, Lenin. Scaunul lui Dumnezeu se gaseste in cer. dar

131
www.dacoromanica.ro
asiernutul pieioarelor pe pamant. El vede pes- batorile o credinta dupa care sarpele care a
te tot". muscat un om, a comis deci un pfieat, nu mai
Lumea este pacat. Ce este pucatul, binele este primit de pamant, ci este osandit la moarte.
si raul? Este pacat ce n'a zis Dumnezeu Referitor la aceasta problems, Dark nits-
Sit faci. Dumnezeu nu te pedepseste dintr'o- punde, fikand abstractie de credintele de mai
data". sus,ca n'a auzit despre juvini" (si plante)
,.Ce e binele: and hranesc un sarac, in- sa mearga la raspundere ca omul si sa (lea
calzese un degerat, urc pe cineva in caruta pe seama de ce-a flicut pe pamant".
drum si nu iau plata".
Rau gi pacat: Dumitale iti fac rau si mie
pacat".
Frumosul: Data esti frumos si lumen cats Un alt aspect al problemei morale se poate
prea tare la tine, tot ii pacat. Lumea asta studia din relatiile sociale dintre sateni, pre-
este pentru mine numai un pacat, ea eu sunt cum si din studiul vietii morale propriu zise.
om cu greseala intr'tnsa si fac numai rau. 0 La Romanii transnistrieni am putea vorbi de
podoaba frumoasa nu este pacat, dar acel este un pronuntat shut al individualitatii, care se
pacat, data cineva o pofteste. Mandria de a poate deduce atilt din respectul ce se da fie-
avea o haina mai frumoasa, sau sa castige efiruia, cat si dintr'o evidentit dorinta de li-
cinste in lumen asta, tot pacat este". bertate. Astfel sotii isi spun intotdeauna unul
Scopul binelui este sa dobandesti inapara- altuia dumneata", iar pronumele dela persoana
tia ccrului". Pentru aceasta trebue sa iubesti a treia e intotdeauna dumnealui" sau dum-
pe aproapele tau. Sa nu iii pe nimc napasta, neaei". Rar se intampla ca cineva sa -i zits
sa nu zici: ni-a chica el la gani" (razbunare). sotiei mate de mandrie (eufemism) si tu"
Rugaciunea poate sa stearga pacatul. La ,.de prostie". Numai copiilor li se adrescaza pa-
noi era un popti si lucra si Dumineca. Oamenii rintii cu mai", iar cand vrea sa-1 umileaseii,
ziceau: Mai lass -1, ca popa stie a sa ruga, cu mate. Neamurile, mai ales femeile, cand
dar noi nu". se intalnese, se saruta pe gura si pe obraz, la
Pucatul poate fi relativ: Data omori pe mi mai in varsta li se saruta. si mainile. Mai
omul care a omorIt o suta de oameni, nu-i demult o fats nu trecea nieiodata pe dinaintea
pacat". unui blitran. Acum s'a mai stricat zaconul".
Conceptia solidaritatii pilcatului, des luta- Dorinta de independenta se poate vedea din
nita in culturile folklorice din sud-estul euro- felul cum se pronunta asupra comunismului.
pean, e amintita si de Dark. Dacil cineva Inainte de bolsevici era bine, ce lucram, al
se spanzura, atunci se face seceta". Dar se nostru era" (Vasilcau). Ce insemneazit om hos-
intreaba in continuare: Data Lira stirea lui podar? Dad/ ma intalnesc cu dumncata pe u-
Dumnezeu nimic nu se face, atunci de ce sa lita, data vreau, iti dau buns ziva, data nu,
fie pacat ca ma spanzur?" nu. Cand esti la colhoz, atunci trebue sa dai
Dela solidaritatea plicatului s'a ajuns usor la fiecare" (Speia).
la credinta ca nu numai omul este raspunza- Noua de amu ne pare bine ca nime nimic
tor de faptele sale, ci si regnul vegetal si a- nu ne zice, ca facem noi ce vrem" (Vasilcau),
nimal. In colinda amintita+ Bucura-tc, sfanta In tirnpul sovieticilor ei duceau insa o vieata
truce ", se vorbeste de judecata florilor, care cu orizont inchis si apasator: Lucram la pit -
merg In juramant: mint si la chits si o duceam la stantie, dar nu
Numai schicul graului stiam pentru tine" (Vasilcau) .Credinta insasi
le era interzisti si nu se putea pastra deeat pe
si cu lemnul Domnului
sed in poarta Raiului tacute". De atunci te temi a grai si ai grai
si-mi judeca florile, si n'ai grai" (Vasilcau). Fiecare traia ea
unde li-s miroasmele?95). frunza pe apa and o bate vanturile"
(Speia). Doamne, ce-am patimit... Da odatii
De asemenea am vitzut in legatura cu sar- i-a maturat Dumnezeu. Doamne, fereste sa mai

95) Speia si Vasilcau, Cf. si bibl. cit. de noi la nota 1 si 10. Vezi comentarea acestui motiv in Blaga,
Spatial mioritic, 1936, p. 138 si 0. Papadima, 0 uiziune romcineasca asupra lumii, 1941, p. 59.

132
www.dacoromanica.ro
vie iar ei" (Speia). Sa nu se intoarca Dracul! 3. yStiinta §i superstitie.
Spasiva, (multumim lui Dtunnezeu) ca ne-a scos
la carmuiala" (Vasilcau). N'om ajunge acele Folklorul tuturor popoarelor confine un bo-
zile sa scapam de colhoz" (Handrabura). gat material ce se lass greu catalogat si asu-
De problema morals se leaga si vieata reli- pra caruia aprecierile au fost dintre cele mai
gioasii. In aceasta privinta se poate vorbi de contradictorii. Materialul se refera la o reala,
un puternic sentiment religios, care i-a pus in sau pretinsa experienta umana milenara, in care
conflict cu Sovietele. In cele mai multe sate, empirismul pozitivist se amesteca cu superstitii
bisericile n'au putut fi scoase din functia re- si credinte ce deruteazii, dacrt nu scandalizeaza

ligioasa decat in. ultimii ani si atunci numai pe cei mai multi. E drept ca aceasta expe-
prin amagitura". Li se luau oamenilor isca- rienta a fost adesea catalogata in medicine
lituri sub alte pretexte si la urma li se spunea populara, superstitii sau credinte desarte, ma-
ca au semnat declaratia pentru desfiintarea bi- gic, demonologie s. a., dar intro aceste cate-
sericii. Unde nu reusiau prin acest sistem, pu- gorii de fapte nu se va putca stabili niciodata
neau biruri mari pentru biserica, dar mai ales o distinctie precisa. Cel mai autentic empirism
pe preot. Cand oamenii se vedeau fara bise- se prezinta uneori intr'o seducatoare haina ma-
rica sau fara preot, alergau luni intregi pe la gica si cea mai absurda superstitie se impune
Kiev, Tiraspol, Ananiev salt in alte parti, pen- cu aparenta unui adevar indiscutabil.
tru a li se da preot si tntotdeauna erau re- 0 buns parte din acest material a fost ex. -
fuzati. Cu toate acastea credinta nu si-au pa- pus cu ocazia credintelor si obiceiurilor legate
rasit-o pi daca li era interzis ritualul religios, de sarbatori sau de evenimente irnportante
credeau pe tacute si tai faceau truce, pas- din vieata omului: nasterea, nunta si inmor-
trandu-si icoancle din case chiar in timpul mantarea. Aici adaugam numai pe cele care
bolsevicilor. nu s'au incadrat in capitolele antcrioare. Tre-
Sentimentul religios se manifests ark in zi- bue sa marturisim insa ca cepa ce am cubes in
lele obisnuite, cat mai ales in cele de sarba- scurta noastra ancheta in Transnistria nu con-
toare. Astfel nu se intamplii niciodata ca un stitue decat o mica parte din ecea ce s'ar pu-
Roman transnistrian sa tcrmine una din mesele tea culege intr'o oercetare mai amanuntita si
zilei fara a se ridica in picioare cu fate catre de lungs durata.
coltul cu icoana si candela si inchinandu-se in Medicine. Cand tai vita de vie primavara,
fats icoanei, fileand in acelasi timp semnul cracii, iei sucul, mustul de vita, intr'o sticla, pcntru
spune: Spasiva" (Multumesc lui Dumnezeu). durcre de ochi.
In fiecare dumineca dimineata se aprinde can- Pentru taietura: undelemn, ciapa, tamale,
dela dela icoana din spre rasarit. Bisericile si ceara curata. Le ficrbe la un boa le stoarce

sunt totdeauna pline de lume, dumineca si in si face alifie pentru angrenare". Ceara trage
sarbatori. angreneala si cu ciapa, untdelemnul moaie si
Sarbiltorile incep din ajun, de .cand trage tamaia curata sangele.
clopotul la biserica si pada luni dimineata. La Pojarnita cu rachiu pentru taicturi.
sarbatori mari de tot (Craciun, Pasti), nici Pentru masele laptuga" (laptele eancluP
mancare nu se facea. Cat timp oamenii sunt lei laptuga si pui la. mascle.
in biserica nu manta nimeni, nici cei de acasa, Durere de ochi: piseaza piatra vanata, o cer-
nici cei dela biserica (Speia). ne prin panza curata, is albus tare ferbintc,
Zilele de post sunt miercurea si vinerea, iar presara poste cl piatra vanatti si trage durerca
batranii taneau si lunea. Se tin de asemcnoa din ochi.
postul Craciunului, al Pastilor, Sanchetrului, Navalnic (are radacina groasti ea pumnul .
Santamariei si al Crucii. Radacina o usuci, o faci posmogi, o pisezi faina,
Cele spuse la capitolul despre sarbatori, nas- o amesteci cu miere de albinrt si o mananci pc
tere, nunta si inmormantare, cat si cele ce le nemancate si atunci dai afara lenta" (pan-
adaugam in capitolul urmator in legaturti cu glica).
functia magica a sacrului concretizeaza alte as- De galbinare se culeg gtilbincle" si cu un
pecta ale sentimentului religios si moral al medalion cu masca Domnului si margele rosii,
Romttnilor transnistrieni. le fierbe intr'un ciaun si face scaldatoare. II

133
www.dacoromanica.ro
scalda afara, la un copac si data ii iarna, ii verde, sau, in alt descantec, de amnin, amnin,
toarna pe maini 96 . Cosma de anin", de interventia Maicii Preciste
Pentru buruienilc de leas se precizeaza ca sau invocarea stelelor in descantecul de dra-
trebuesc luate dupe Pasti, in apropiere de Ru- goste 98).
salii sau la Ziva Crucii, cad atunci sunt mai Credinte. Gaud to duci undeva, data iti
cu leac (FIandrabura). cse. cu desertu", nu-ti merge ghine; cu plin
In Vasilcau si probabil si in alto sate, s'au iti merge ghine. Tot asa data intalnesti iepuri,
practicat si procedee magice pentru alungarea math, cane, .,mai bine te intoarce tnapoi ".
ciumii. Cand a fost ciuma de gite mergea o (Subsan).
pareche de fete cu boi cu un car cu cloud Gaud luna luceste frumos seara ii a ger
route ti mergea si lepada batiste sau inele pe (Speia).
drumuri. Si tine lua basmaluta. ceva, murea Cand la sfintitul soarelui se ridica sul rosu
imediat. Si cand s'a bocit cu carul cele doua langa scare, are sa fie vant, vara. Dar iarna,
fete, ciuma a trecut" 97). anti se ridica sul la apus sau rasarit, ii a
Magic. Actiunea magica se intalneste in cele ger vrasmas.
mai variate momente ale vietii: la nastere, Gaud se ridica sul ca o matura, rosu pe cer
pentru determinarea dcstinului noului nascut (cornea). se arata a bataie, a fuga, nevoe.
ocrotirea lui de duhurile necurate, la nunta Cureudaul" sau braul ciobanului" tragc
sau inmormantare. 0 buns parte din practi- apa din mare si din fantani in vazduh, prin
cile magice sunt legate de diferite sarbatori, el se ridica apa.
turn c spalarea cu ou la Pesti sau cu roux Cerul e al noualea munte dela noi. Erau
la Sf. Gheorghe. In noaptea de Sangiorz se fac bra-rani care ziceau ea ce-i pe pamant este si
insu Me mai multe vraji pentru luarea sau a- in cer. Aceia ii fata cea frumoasii, cornul plu-
pararea rnanei vacilor. Toate acestea au fost gului, stogurile, etc. Tot ce-i pe pamant, toate
aratate la locul cuvenit si nu mai revenim is rasluite pe cer 99).
asupra tor. Tabu. Uncle credinte sunt formulate nega-
Un aspect interesant al magiei ii constituesc tiv, imterzicandu-se prin ele anumite actiuni,
desefintecele. Deti n'am avut posibilitatea sa le care ar atrage consecinte foarte grave prin co-
studiem mai amanuntit, ne-am putut da seama respondentele de natura magica, ce se credo
ca ele sunt destul de numeroase, cu toate cif cif exists intro lucruri si actiuni. Am vazut o
in thnpul bolsevicilor descantatoarele erau a- serie pe care trebue sa le respecte femeea
restate. In studiul sau asupra literaturii popu- gravida.
hire la Romanii de peste Nistru, N. P. Smo- Iata altele. Vineri si sambatii nu se split
china publics opt descantece, dintre care sapte camasi. Dumineca si sarbatoarea nu se matura
stint de deochiu si unul de dragoste. Noi am prin casa. Seam dupii asfintitul soarelui nu se
cults in totul patrusprezece descantece, intro scoate gunoiul din casa. Sa nu umbli la foc
care primele opt dela o singurii informatoare. Vault nu te speli pe 'nand. Sa nu tai cu cu%itul
Descantecele culese se refers in spariat, mus- in curasta duprt ce-ai muls vaca. Miercuri si
catura de carpe, deochiu, samcd, cartita, jun- vineri nu se coace pain. Mai demult nu se
ghiu, tatarca, mane. bubil neagra, pocitura, torcea vinerea (Handrabura).
straits, betica. Procedeele si formulele intal- Caciula nu se pane pe masa, ca te doare
nite sunt identice cu cele obisnuite in descan- capul. Furca nu se pune pe masa. Sa nu ma-
tecele romanesti (uneori si la alto popoare, nanci de pe cutit, cif te apuca junghiul. Joi
magia constituind un fond comun al omenirii). spre vineri sä nu torci, ca te dor degetele.
Astfel, in descantecul de deochiu se vorbeste Ii pacat sa mananci cu caciula in cap. Ulna-
despre pasarea cu un ochiu de apa si unul site cand le speli nu se pun pe masa. Dumi-
de foe", pasarea alba, serpoaica rosie, broasca neca dimineata nu se taie gains. SA nu adaugi

96) Speia, Toader Badescu, 60 ani.


97) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.
98) Vezi textele din anexe. De asemenea N, P. Smochina, Anuarul Archiuei, V. p. 48-51 Pentru
comparalie cu materialul din Basarabia, P, V. $tefanuca, Anuarul, 11. p. 166-171 si 1V. p. 198, 209, precura
si A. Gorovei, Descdntecele Romcinilor, Bucuresti, 1931, cu o bogata bibliografie asupra descantecelor noastre.
99) Vasilcau, Vasile Berin, 60 ani.

134
www.dacoromanica.ro
apa in vinul din pahar ea atunci ai mai multe Pentru a nu se face strigoi, oamenii span-
sotii. Nu se suers in casa sau in ograda, ca vin ztfrati trebue prohoditi, ca atunci nu mai
serpii in casa si ograda, etc. (Speia). fac nimic". lar corpul se ingroapa intre ho-
Demonologie. Un alt aspect al mentalitatii tare (la migea") caci altfel ei umbla prin
satesti care completeaza conceptia despre lume sat. Pe until 1-a Prins in tintirim si umbla
si vieata este demonologia. Taranul si omul pri- prin sat. Spuneau cei batrani ca-i duceau la
mitiv crede cu tarie ca Iumea" in care tra- migeauti". Sa iei mac sfintit si sa-1 presari
este e populata de spirite, bune sau role, cu (le-acasli Oral la groapa. El umbla palm canta
care el intra in raporturi directe prin asa nu- cocosii" 100).
mitelc experiente mistice, care constituesc insa Cu toate acestea intalnirile cu strigoii sunt
o realitate de fiecare zi. Fiintele pe care cer- destul de frecvente. Iata o astfel de intam-
cetatorii folklorului s'au grabit sa le numeasca plare: Eu cram singura, noi caram cu doua
mitologice, sunt intro totul reale" in menta- carute znochii. Era aproape de miezu-noptii.
litatea satului. Langa casa mea a tintirim. Da era tuna de ai
Demonologia populara s'a format tot pe baza si scapat un ac, tl gascai. Caii past in tinti-
conceptiei crestine sau mai de grabs in cola- rim. Ajungem noi (cram cu fratele) in tinti-
borare cu ea. Astfel dela credinta ca exists rim. Cand s'a ridicat o momaie balaic, cu zic,
ingeri luminosi", care stau in cer si ingeri ,.hai, Vasilc", da el nimic. El (momtlia s'a ri-
intunecosi" sau duhuri necurate, care indeamna dicat cat casa. Eu zic hai, el (fratele , nu.
la rau (Speia), la care se mai adauga credinta Ne-am uitat la el, ne-am tras inapoi si s'a tras
in existenta sufletului dupa moarte, fantezia iar in mormAnt. A doua zi se vedea o borta.
populara a putut crea nestingherita o intreaga El a fost strigoi" 101).
mitologie. Cam la fel este vazut de flacai si copii, o
Personajul demonic cel mai popular este de alts fiinta mitologica.Miczul Noptii". Iese
sigur Diavolul. El se poate preface in felu- in felurit chip, in forma de panza alba, de
rite animale. Cant] vrei sa-1 alungi de pe stalp din ceriu Oita in pamant, in forma de
langa casa, se stropeste cu aghiasma peste tot, om mare minunat in alb imbracat". Asta era
se aprinde tamale si dai la popa sa citeasea fries flacailor, sa nu dea peste ci Mezu-Noptii)
molitva (Speia). (Speia).
Despre Diavol se crede ea poarta si furtu- Copiii mai poarta frich de Zmeu, un fel
nile. (Solomonarii nu se cunosc!). Furtunile de vita salbatica, un peste in Nistru care prinde
(vartejurile) le face duhul necurat. Ca sa fuga copilele" (Speia). De zinei se temeau si fettle
duhul necurat oamenii in tamale si nafura" marl, caci veneau noaptea in sezatori sub forma
(Speia). Cand oamenii sunt surprinsi de un de feciori frumosi (dar cu copita de bou sau
vartej" pe camp si nu au tamale la ei, se de cal) si furau pe cele mai frumoase. (Da
grabesc sa zica, pentru a nu da vartejul peste nu ma pricep cum traia cu el daca era femee.
ei: Tamale in calcaie, tamaie in calcaie" (i- Eu nu ma pricep" Darie, Speia .
dem). Uneori Diavolul sau Bludu" se preface Se mai vorbeste despre vfireolaci care ma-
in fantome, care seduc calatorul in timpul vis- nancit luna cand se intuneca" si despre vidma.
colelor de iarna, ratacindu-1 pe dealuri si in- Numele de vidma se intrcbuinteaza astazi nu-
ghetandu-1 prin nameti (Vasilcau). mai ca insulta adresata unci femei: ,.Data te
Strigoii sunt de asemenea temuti. Strigoii te manii pe cineva, daca-i parte femeiasca,
is oameni cu coada, care au putere sa se pre- zici: Vidmitl" (Speia). Intr'un descantec pen-
faca in om nevazut". Altii zic &and nu plourt: tru vaci se vorbeste insa si de vidmc" to inte-
Este vreun strigoi cu casa descoperita si leaga lesul precis de strigoiu, asa cum se intrebuin-
ploile, se pune impotriva ploilor" (Speia). Stri- teaza de catre Ucrainieni.
goi a acela care nu sa duce la Nistru sa se Funetia magica a saerului. In cursul expu-
scalde. Cei care se spanzura. La strigoi le mai nerii materialului folkloric transnistrian am in-
si dumovoi". La fiecare casa este du-
zice talnit de nenumarate on intrebuintarca dife-
movoi". Urod" este la fiecare casa" (idem). ritelor obiecte sfintite, ce servesc in asigurarea

100) Vasilcau. /Aorta considerati strigoi nu se desgroapi.


101) Vasilcau. Vasi le Berin. 60. ani.

135
www.dacoromanica.ro
conscrsarii,7i prosperitatii vietii fizice si mo- ferite vraji. Chiar si vrajile se fac cu predi-
rale a omului. Freeventa cu care se recurge lectie in anumite timpuri considerate drept
la sacru" in manifestarile spirituals ale Ro- nacre (noaptea de Anul Nou, de Sf. Gheor-
manilor transnistricni ne face sa dam o deo- ghe, etc.).
schita semnificatic faptului si sa rcvenim asupra Motivul cu eel mai pronuntat profil magic
tell intr'o perspcctiva mai unitara. din economia ideii sacrului ii constitue proce-
Am putea rises dela inceput afirmalia ge- den! de improspatare a energiei sfinte prin a-
nerala ca vicata Romanului transnistrian se des- daugarea de apa proasta" la cea sfintita. Sau
fasoara intr'un camp de inductie al sacrului". prin aducerea luminarilor aprinse, ce and in
San ea virtualitatile sacrului strabat ca niste seara de Joi marl (Vasilcau) sau la botez (Sub -
linii de forta spatial si timpul in care se des- san) la biserica, pana acasa si facerea unei
fasoara vicata omeneasca. Dela nastere Oita la cruci pe coarda". Aceste luminari aprinse, ce
moarte omul recurge, in propriul sau interes, pornesc dela biscrica spre casele credinciosilor,
In proprietatile miraculoase ale sacrului. Mai sunt Ca niste radiatiuni oculte, ce cuprind in-
mutt chiar, orice object facut de mana ome- tregul spatiu apartinator bisericii respective.
neasca si chiar de mana creatorului etern, nu Interesant este de asemenca sadirea salciei sfin-
poate fi intrebuin(at, fara consecinta ineficaci- site, din care se due matisori in anii urmatori
tatii sau a pacatului, mai inainte de a fi sfin- (Vasilcau).
lit. Casa noun, samanta, recolta, florile, cam- Dar sacrul nu patrunde numai lucrurile
pul, poamele, fantanile, toate se cer sfintite moarte, ci si fiintele au nevoic de hand sau.
inainte de a fi intrebuintate. Dobitoacele ca si oamenii trebuesc impartkite
Abaci, and se face o casa noun, faci o din aceasta forta, fie prin simply stropire cu
truce de lcmn si o pui in capul corzii (rastiu- apa sfintita, fie prin cuminecatura. Omul ne-
lui) afpra si cand c gala casa, o ingroapa in cuminecat e considcrat ca un cane sau ca o
casa sub perete ". Iar child sfinteste casa, popa vita".
bate patru cuic de stejar sau de osica" (un Panii si regnul vegetal se patrunde prin a-
arbore cu frunza alba) in cei patru pereti ai numite rituri de puterea sacrului. Parnantul,
casci. Pc aceste cuie pune cate o luminare samanta, florile si roadele trebuese sfintite
aprinsa. Dupa ce termini slujba, face truce pc inainte de a indcplini orandue.lile firii. Natura
perete si bate cuele in perete. Is bune de intreaga, pamant, regnuri si ape, sty sub pu-
ursit, sa sie bucuroasa casa, sa lie curata casa" terea sacrului".
(lIandrabura si Vasilcau).
Sfintcnia casci se improspateaza prin pas- CONCLUZII
trarea obiectelor sfintite: apa sfintita, tamale,
flori, lumanati, etc. Ce este sfintit ajutft la Traiesc, dupa cum se stie, in Transnistria,
toate. Pana atom n'am avut nimic sfintit (din in afara de Romani si. Ucraineni, Germani si
cauza bolsevicilor), dar scum avem apa sfin- alte neamuri pripasite, astazi de mai patina
tita. Eu am aghiasma de cincizeci de ani". importanta. Totusi cand intri inteun sat mol-
Pune apa proasta si sa impute, char daca-i dovenesc simli un doh partirular ce plutcste
sfintita, nu!" Se piistreaza cu busuioc). Apa peste el, destul de greu de exprimat in cu-
sfintita se intrebuinteaza si in descantecele de vinte, dar care emana din felul cum c aran-
dcochiu Ilandrabura), la sfinjirea samantei, jata o gospodarie, dar mai ales din convor-
fantanilor, etc. birile cu Moldovenii". Exists un sentiment
Alaturi de apa sfintita se intrebuinteaza ta- inconstient, un magnetism al etnicului, care iti
main. Ea serveste in deosebi la alungarca du- leaga mai repede firul vorbelor si al gandu-
hurilor rele din jurul casei sau al morminte- rilor cu acei care se trag din copitii moldo-
kr, precum si la alungarea furtunilor purtate veneasca".
de Diavol. Iar daca patrunzi in vieata for de toate
Alte obiecte sfintite sunt matisorii" dela zilele,constati din ce in ce tot mai multe
Florii, luminarile care and in seara de Joi marl deosebiri intre Romani si Ucrainieni, cu toate
sau in Vinerea patimilor si care servesc pen- asemiingrile aparente. Ace lasi lucru se poate
trtt zilelc de urgie, sau diferite obiecte sfin- observa si cand e vorba de arta populara. Cu
lite la anumite praznice si intrebuintate la di- toate ca se resimte o twoard influenta ucrai-

136
www.dacoromanica.ro
niana, mai ales in decorarea cuptorului", Datorita acestui avut material yi spiritual,
totusi dupa o oarecarc obisnuinta am a- Transnistrienii au putut sa se pastreze moldo-
juns sa ne dam perfect de bine seama carei veni", cu toata convietuirca si uneori ameste-
etnii" apartinea artistul, care fireste nu era de- cul de singe si de vorbe. Datorita acestei forte
ck gospodina casei. Iar cand artistul era re- nici timpul, nici istoria, n'au avut prea mart
zultatul unei casatorii mixte, deduceam dupa importanta. Desi izolali prin granite politice,
stilul operii, data artistul a mostenit insusirile ei nu s'au desnationalizat, ciici au avut toate
sufletesti ale tatalui sau ale mamei. Sangele se cele necesare unei indelungate rezistente. Ochii
transmite adesea si prin suflet. sufletului for au privit de sigur mereu sprc
Dar data aceste imponderabile spirituale tara" si asteptau sa disparii iarasi granita Nis-
sunt mai greu de identificat, Moldovenii tnsisi trului. Caci nu trebue sa uitam ca aceasta du-
tsi dau seama de valoarea spiritualitatii in reaza abia dela 1918. Pttna aci pentru mo-
deosebirea grupurilor etnice. Traditia, datina, caul" nu erau granite politice. Din Poiana sau
constitue pentru ei criteriul de etnicitate". Salistea Sibiului pana in Crimeea si Caucaz
Sangele se poate amesteca, limba se poate in- se intindea spatial ciobanese fara (le hotare.
vata sau uita, dar zaconul" nu poate fi decat Dupa Unirea cea mare, Romanii transnis-
sau ucrainian" sau moldovenesc". Traditia trieni au fost surprinsi de o noun faza a isto-
pare a se bucura de privilegiul unei sfintenii" riei, de epoca nationalitatilor. Ei, care se de-
deosebite, care nu se acorda nici limbii, niei partasera prea tare, in sens spatial, de copita
sangelui. moldoveneasca", au ramas in afara granitelor.
De sigur, regretele au fost reciproce. Dar, toate
Cand si cum au ajuns Romanii in Trans- ar fi fost cum ar fi fost, data n'ar fi existat
nistria c o problems de istorie sau de etno- comunism. Romanii din Transnistria au fost
grafie care ne intereseaza mai putin. Se pare cci mai refractari comunismului. Multi au fu-
totusi ca e vorba de stravechi expansiuni pas- git in tare cu riscul vietii. Cei care au ramas,
toresti, a-istorice, de mocani ardeleni si moldo- s'au pastrat insa Moldoveni", fiind mandri
veni, care fiind surprinsi de disparitia condi- de originea lOr: Da noi, Moldoveni santem".
tiilor favorabile pastoritului si de inceputurile a- Am vazut ca aceasta moldovenie" se bazcazii
griculturii intense si rentabile, s'au stabilit pe in primul rand pe traditia spirituala.
acele meleaguri, nu fara regretul si melancolia Prin situatia periferica in care se afla fain
spatiilor natale. Un batran mocan" din Zaha- de masa Romani lor si pentru darzenia for de
reuca, jud. Dubasari, ne spunea ca ar vrea sa conservare, Moldovenii de peste Nistru s'ar pu-
mearga sa-si vada satul, undeva in jurul Sibiu- tea numi pe drept euvant contraforturile spi-
lui, si apoi sh se intoarca iar in Transnistria, rituale ale Romanismului.
unde traeste de 60 de ani.
E important insa ca acesti Romani au venit ANEXE
aci cu avutul for material si spiritual. Ei pas-
treaza Inca o civilizatie cu vadite caractere PLUGIJOARE
ciobanesti. Au avut pana mai eri o industrie
casnica dcsvoltata, pe care au imprumutat-o si I.
Ucrainienii. Termenii si tehnica tesutului este
cea moldoveneasca, chiar si la Ucrainieni. Ro- Sculati, sculati boeri mari,
manii n'au avut nevoie sa tmprumute nimic, ca nu-i vremea de dormit
ei au dat numai. Cat priveste manifestarile da-i vremea de plugarit,
spirituale, s'a putut vedea din capitolele pre- la camp curat
zentate de noi, cat sunt de asemanatoare cu 5. dela mori Inrotat,
cele din alte provincii romanesti. Acest lucru unde o invoit
11 vedea clar inch dela 1883 Th. Burada cand, domnu bine de arat.
referindu-se la Moldovenii din Gubernia Cher- Alto, aho, copii si frati,
sonului, spunea: Credintele, datinile §i naravu- stati putin si nu manati.
vurile lor, le-am gasit fara nicio deosebire de
credinta locuitorilor din Moldova". (op. cit., 10. Ara, ara,
p. 18-19). brazda neagra ravarsa,

137
www.dacoromanica.ro
grail rosu samana, Da Idea Marghioala
cu borona 1) borone, iar pe badita it indeamna
cu grapa 2) grapuie, 55. sa dee herghelia in ocol,
15. din urma grau verde rasare, sa 'ncalece un tertel
da baditii bine-i pare. cu dunga page 6)
S'o sculat mari diminea(a, pe schinare
la luna, la saptamana, sa piece iar la targ la Orhei
s'o dus la deal 3) 60. sa cumpere noua chile 7) de olel
20. sa vada grail de unde sa faca noua sacerele
de verde, de 'nflorit. cu dintii de gaurele,
Cum o ajuns bridita la deal cu marunchi de floricele.
grail era copt, rascopt, Tara badita la targ plecand
rant ca 'n stresina 65. Ia Orhei nimerind
25. des ea 'n parete, otal au gasit
la schic era ca vraghia, §i 'napoi venind
la graunte ca mazarea. o nimerit la Petrea aganu
O frecat un schic auzind ca bate bine cu ciocanu.
o luat un niertic 70. Unde i-au dat acele 9 chile de otal
30. can o frecat doua sa-i faca acele noua sacerele
o luat noua. cu din-tii de gaurele,
Badita s'o spiiimatat cu marunchi de floricele.
si acasil o alergat. Iarii Petrea taganu
Bre, nevasta, 75. pans le-o gatit
35. grail noted o sa ne piara. cu chila 8) gaurile face,
Bre, barbate, nisi in same nu baga, marunchi de floricele implete,
da herghelia 'n ocol cu ciocanu ciocrine
§i 'ncaleca un tertel 5) §i badichii sacerile-i gate.
cu dunga murga pe schinare
40. si du-te la targ la Orhei 80. Lira badita s'o sculat
§i cumpara noua sacerele marci dimineata
cu marunchi de floricele. si-o luat vreo floi-trei sirti 9)
si vo cativa oameni straini
Da badita n'o nimerit 85. si-o babusoara batrana
la targ la Orhei, cu brilul de Lana
45. da o nimerit la targ la Harlau, cu sfichiu 10) de razitna 11)
uncle al stiu §i eu eft tie randuiala bine Ia pane.
i n'o grisit sa compare sacerele
da o cumparat oale si ulcioare 0 luat badita acele noua sacerele
care nu-s lelii Marghioale trebuitoare. 90. cu marunchi de floricele,
50. Au venit badita acasa cu dintii de gaurele,
§i o inceput iar a se vaicara: s'o dus din capatul primantului
Bre, nevasta, gran nostru o sa piara. din jelita 12) vantului.

1) grapa de fier eau lemn (cu cuie).


2) grapa din spini.
3) camp.
4) masurii de 8-10 kg.
5) avian.
6) balan cu negru.
7 kilograms.
8 pila.
9 fini.
10) varful biciului.
11) cauciuc.
12) bataia.

138
www.dacoromanica.ro
Can vantu abure 140. sa faca un colac
95. claca badii sa 'ntare, gi pentru not aie§ti di-afara
tend vintu inceta Indulcit §i 'nziiharit
claca badii sa culca. ca pentru not plugaragi gatiti
Da babugoara cu sfichiu de razana
sa scula. Dati-ne, mogule, cate-o cap ecuta 17)
100. 0 pus din .marunchiu in marunchiu, 145. sa ne cumparam cate-o mantel:it/1;
din marunchi in znop, dali -ne, mogule, cate-un gen§or18)
din znop in cops 13), sane cumparam cate-un boldigor
din cops in haraba 14) sa 'mpungem boii 'n curigor
din haraba in claie 15) sit mearga mai repegior
105. din claie pe fatare16). 150. sal nu milnem la aceste curti
0 pus badita acele non& itpe surete a doamnelor voastrt
cu manz intr'insale nante, minunate,
cu Manz cat dansale dar sa ne ducem
cu picioarele a-1 farrna la a noastre
110. cu cozile a-1 matura 155. cele acoperite cu posderie
cu urechile a-1 Nantura gi 'ncre§tite cu gainat de vraghie
cu gurile baditii in sac uncle 'ntrarn pe brand 'ntr'insale
i-a-1 turna. §i e§im pe coate-afara.
Manati, baieli, hal, hail
O incarcat bad4a noua card 160. (laturagii striga: Hai, hai!)
115. in pogoara
Speia (Tiraspol), Toader Bficleseu, 60 ant
gi-o pornit la moara,
dar morariu auzind
ca Nine badica cu atatea II. (Variants).
cafe la moara,
120. o facut, cioc, boc,
§i-o dat moara la loc, Sfantu Vasile dumineca dimineala
o taiat un cocog ni s'o sculat
i-o turnat baditii in cog gi far dalba spalat
§i-o taiat o Oda gi la icoane s'o 'nchinat
125. §i-o agezat piatra pe farina. 5. gi 'ntr'un grajd de chiatra o intrat
$i 'nvartindu-se moara gi ni-o scos un cal sur porumbac.
clanla, blanla, $i'n chingi ni 1-o inchingat
pan joi dimineala gi'n geli ni 1-o 'ngelat
farina badilii era' gata gi 'ntr'un frau infranat,
10. in cap 1-o agezat
130. gi rece cumu-1 ghiata:
$i pornindu-se badica acasa gi pe dalbii scare
cu aceleagi cars in pogoara ni-o calcat
auzind lelea Marghioala gi la targ la Belli
umbla case dela case ni s'o lase.
135. dupa o sits deasa de matasa
sa facii un colac 15. Cand soarele rasare
pentru cei din casa; el in Milli ni-ajunge
umbla case dela case gi pe ulica sa primbla
dupa o site Tara do nagara gi fell de rtegot el ini cata.

13) 'claie.
14) Car mare
45) stog.
16) arie pentru imblatit cu cai.
17) ban.
18) bucata de capic.

139
www.dacoromanica.ro
$i-ni cata §ericele 19) morara§ii, talhara§ii,
20. Cu din tii de gilurele 'tu-i maica ye-i mai are,
ca muchea toporului 70. de-ispravnici ce era
de subtirele. o luat un ciocan
$i el ca le-a gasit yi-o facut cioc-hoc,
yi pe cal s'o aruncat §i-o dat moara la loc.
25. §i-acasa ca ni s'o 'nturnat. $i-o taiat o gaina
Acasa ni-o venit 75. §i-o dat moara In fanina,
§i din gura ni-o grait: ,i-o taiat an coco§
Tu fiule, dragule, §i-o turnat in cos.
eu dela Balti ni-am venit. ni-o purees moara
30. $i ni s'o dus in luna, treanta, fleania,
la saptamana, 80. cand Joi dimincata
sa-mi vada lanu dc-i copt. fanina in cog §ede ca ghiata.
Da el ii mandru §i frumos. Da badita de parch de bine
ni-o strans fanina in sari
El s'o dus acasit §i ni-o luat §i ni-o pornit carale acasd.
35. hinii gi vccinii
yi ni i-o dus la Ian 85. Da lelita distolnica ec era
din capital pomantului de parere de ghine
vi i-o pus la clacit. ca badita ni-o venit cu fanina
Ei in claca s'o pornit alearga 'n camara
40. el din gnat le-o grait: sa-mi aduca o silt rare
Hina gi vecina, 90. sa cearna cocona§ilor de-afara.
mai sus luati, mai jos tacti, $i face, cioc-boc,
§i mitrunchi in marunchi puncti §i dit cu capu de un. pop 21).
§i. snop in snop $i-o alergat a treia cast
45. §i clae in clae §i-o adus o silt &ash' de matasa
§i'n hodoboaea 20) cei mai mare. 95. sa cearnit cocona§ilor prin cast.
S'o dus acasa §i ni-o cos $i-o cernut un sac
noun iepe surieted §i-o facut un colac.
cu cochitele de argint 0 cernut doi saci
50. ghine bate la pamant. §i-o facut doi colaai.
Cand din cochite seapara 100. 0 cernut trei saci
Grail streiera, §i-o facut trei colaci,
§i din nari strunuta al dela urma cu zahar inzarit,
grail st vantura. cu niere indulcit,
55. $i grim ni-1 cara in caruta ea pentru aeyti haitori gala.
§i ni-o incarcat noun cart
itt ponoarit .105. Dati, dati, ca nu dati sa pagubici,
sa gi le duct la moara. da dati sa dobilditi,
$i-o slat §i ni-o gandit: c'avem sit ne gasim
60. la a cui moara sa duct. in mere, in pere,
Sa duct in moara lui Holova la toamna cei bogatit
n'au cioarale ce manca. 110. §i pe not cateodatii.
Da sit duct la moara lui Slanina Ca v'am mai ura,
ca e ghine face la fanina. da ne temem c'om inseara,
65. Da moara pe ai coasts §ede, cit subt aceasta stre§ina late,
pe un chicior de gaina. ninunatit,
Cant] in moara ni-ajunge 115. §ede baba Leanca
19) secerele.
20) cope, clae.
21) stall).

140
www.dacoromanica.ro
care o mancat mana vacilor M'am sculat marti dimineata,
si puterea srtracilor pe cale, pe curare,
si mana campului sparietu in drum m'o 'ntalnit,
si puterea voinicului in pamfint m'o tranit,
120. MullIinim (N.) de acesti colaci fata ni-o ingalbenit.
infindri si frumogi, Nu te vaicara,
ca fata lui Hristos, nu te nigela,
in palme giti 22) di la baba Ileana
in degte impletili 30. ii alerga
125. si cu zahar zariti23) si cu mina ti 1-a lua
si cu niere 'ndulciti. si cu matura 1-a, matura
Am mai ura, am mai ura, si cu saghia 1-a sulita,
da ne temem c'om insara. peste marea neagra 1-a arunca
Iii, s'arati cu plugusorul mosului 35. unde chits nu se face
130. cu doisprezece boi, si poama nu se coace
aiba-g parte Domnu de 1-ei. s,icocogii n'o cfintat,
Ciiei de cand s'o ridicat c'acolo-i masul lui,
multi tars o ravarsat acolo-i salasul lui.
tot argint mirgarint 40. Da Pavel sa ramaie
135. $i voi fratilor multaniti. Luminat si curat
Vasileau (Dubasart), Vaaile Darin, 60 ant. ca Maica Precesta
ce 1-o dat.
DESCANTECE
Descantecul ce incepe marti dimineata gi se
III. De spariat. repeta marti dimineata de 3 ori, la amiazi si
scara far de due trei ori. Se decfinta apoi trei
Amin, amin, zile in sir dupil acelasi procedeu.
soarele din sfinin. Pentru descfintat se intrebuinteaza o camagii
0 purees baba Deana a bolnavului, in cazul cand nu vine personal.
marti dimineata Se descants cu un cutit legat cu Unit rogie
5. pc cale, pe crtrare, si cu matura parrisita. Face cruce cu cutitul si
sparictu in drum cu matura pe spinarea bolnavului si zice cu-
1-o ntalnit pe Ion. vintele de mai sus. Boala ,,spariatului" poate
in prtmant 1-o trantit, sa vie din multe: din vis, dintr'un strigat venit
fata i-o ingalbenit, pe neasteptate, dintr'un foo mare, etc 25). E
10. ochii i-o impaiengenit. bine sa te duci sa-ti descants trei babe, dar
Da el mare glas o slobozit, sa nu stie una de alta.
la Maica Precesta s'o pornit. Speta (7iraapol), Ileana Darie, 84 ant
Da ea o auzit.
Pe scarf de-argint s'o scoborit, IV. De museatura de gerpe.
15. prag de our o calcat,
pc dansul 1-o 'ntrebat. 0 purees gerpele pe cale,
$e te vaicarczi pc carare
ce te nigelezi? 24) s'o 'ntalnit cu broasca 'n cale,
De unde nu m'oi vilicara s'o apucat la mare ramilsag:
20. de unde nu m'oi nisela. 5. care-o sari pragu mai de grabil.

22) sucili.
23) zaharifi.
24) nacigegti.
25) .0mu care di peste nevoe, crede. Eu lea din ce cred: Vine cite o fumee 814 deetante de
spariet gi dupa ce descants (baba Ileana), ea viseaza de ce s'o spariet si sA luptA cu ele (In vis) si data
dovedeste boala atunci ii spune bolnavului ca sit vindeca, data nu, ii spune in fall ca to more. (Pavel
Dania, 34 ani).

141
www.dacoromanica.ro
Da broasca pragu o sarit, sau apa si-i dai la copil sa bea. Chid des-
da el pan' s'o descolatacit canti dai pe spate cu un ac sa fuga samca.
s'o 'nfocat Spain (Tiraapol), idem.
si de dud& o crepat.
Se descantil de trei ori. Cu nourt bete de VII. De eirtita.
alun si cu un cosor. Tai nouit bucati cu cosoru
dintr'un bat si descanti cu de in chisleac" Cartita, partita,
(lapte acru) si ungi museatura cu chisleac". cartita am scapat-o,
Speia (77raapol), idem
s'o uscat ca tearfa 28) 'n Bard.
De 9 ori cu 9 stuhuri. Arzi stuhurile si
V. De dcoschiu. cenusa o pui in smantana si ungi buba la
copil. Cartita se face sand o femee cu ran-
Pasiire dalba in ceriu o zburat duri se duce la o nastere. Atunci copilul face
patru chicaturi de singe bube.
o chicat, Speia (Tiraspol), idem.
chiatra 'n patru s'o deschicat.
5. Asa sa chice ochiu din deochiu. VIII. De junghiu.
De-o hi de muere
sa-i crepe tatele, Chei junghiu de-acolea
sii-i cure laptele. ca nu-i locu tau acolea,
De-o hi de om, la mormant,
sa-i crepe coaiele acolo i masu,
sa-i curs sangele. 5. acolo ti salasu.
De trei ori. Stange in apa nouil carbuni. Da Gheorghe sa ramaie
Se frictioncaza fruntea cu mina. curat, luminat.
Spe laaTiraapol), idem Se descanta, odata, de doua ori. Il ungi
pc bolnav cu untura.
VI. De samca. Speia (Tirarpol), idem.

Ghinef 26) r chisazi? IX. De tatarcit.


Chisfizinici grau,
nici pasat de malai, Marti dimineata
da chisaz stransu cu stransoiu, nourt fete de fritar
5. moara cu moroiu. au luat noua harlete tataresti
Samea din oasa, §i-o 'nselat 29) nourt cai tataresti
samca din mata, 5. cu float seluri 30) tataresti
samca din toate incheieturile, s'o dus la hindichi 31) tataresc
samca din rine!, §i-I face,
10. samca din elestele 27) capului, it ulicaie
samca din talpele chisoarelor. tartasica" 32) de-a dura se duce.
Ion sit' ramaie luminat De trei ori, trei zile de rand, de marti
si curat ca Maica Precesta 'Ana joi. Cu acu in tatarisca" cu ratehiu si
ce 1-o lasat. ungi bolnavul pe spate. De tatarca to doare
De trei ori in trei zile de marti pana joi. schinarea, ii rosatura la oasa" (reumatism?).
Pui o leaca de sanisca" (albastreali) to lapte Speia (Tiraspol), idem.

26) Samee T
27) crestetul.
haina.
29 inseuat.
30 sal.
31) cant.
32) bostan mic.

142
www.dacoromanica.ro
X. La vaci.