Dr. SABIN IVAN Referenti stiin Acad. STEFAN M. MILCU Dr. MIHAI NEAGU-BASARAB Sa ne tratam | si faré medicamente @ Editura $tiinjifick si Enciclopedica Hustrafia copertel : SIMONA DUMITRESCU Bucuresti, 1990 Tustrafia edrtii : CEZAR MELAMETMANIn memoria parinfilor si fratelut meu PREFATA O monografie despre ceea ce s-a numit ,Medicatia na- turisti® saw discutabit ,Medicina naturists, aduce in atentia noastré problematica complerd a conceptelor te- rapeutice implicate in tratamentul diferitelor afectiuni. Medicatia noastré are adepti fara rezerve, contestatari si entuziasti. De Japt, ar trebui, oricare ar fi punctul de vedere, sii fie aplicatit cu prucentd. Dacit tinem seama de obiectivul fundamental al actului medical ce-t constituie vindecarea bolnavilor, medicatia naturistit poate fi accep tatii izolat sau combinata cu cea conventional. Medicatia naturista este 0 formé a neohipocratismului, care recomandé utilizarea conilitiilor si factorilor naturali, ignorati saw priviti cu neincredere ca fiind empiric Asa cum am ariitat si in tratatul de terapeuticti a bo- lilor endocrine, in tratamentul endocrinopatiilor, am re~ comandat pe ling hormoni, regimul atimentar, cultura fizicd si baneoclimatologia. Nu este de mirare deci, et am considerat cu un deosebit interes lucrarea redactatii de Dr, Sabin Ivan care prezintii cele mai frecvente afectiuni ce pot fi tratate cu medicafia naturisti. Lucrarea este elaboratii in oui piirfi diferite in cor tinut, dar complementare. In prima se prezinti categoriite principate ale ,medicatiet naturiste", si dowd capitole cu apartanenti, teoretict si metodicd, diferiti: homeopatia si acupunctura, Incadrarea lor in medicatia naturista este discutabila si ar trebui mentionata separat. Continuiul acestei pirfi corespunde in cea mai mare parte Ia ceea ce se numeste Materia Farmacologica, Fie~ care categorie este prezentatd fart a fi epuizatii, obiectiv 5dificil de red autor. Partea a doua este elaborati dupii criteriul frecventet diferitetor afectiuni, cu posibilititi de tratament naturist. Unele capitole cuprind gi recomandéiri de ymict chirurgie” si prim ajutor de urgent. Sint de asemenea deosebit de utile indicafiile de tratament al afectiunitor considerate de micii importanta, chinuitoare totusi pentru bolnav Apreciem de asemenea recomandarea examenului me- dical obligatoriu in cazurile in care medicatia naturistit si alte procedee utilizate previnté incertitudini, riscuri si tentatia unui autotrataiment. Este justifieatit, in con- secintii, sublinierea in text a recomandiirilor citate. Aceste observatii ne permit st atragem atentia sé asupra medicatiei naturiste, aplicatt concomitent cu cea conven- tional. In finalut acestet prefefe trebuie sii apreciem efortul depus de autor pentru redactarea acesteé lucrari, care I-a obligat sa consulte peste 200 de studit citate in bibliografie. Aceastei calitate informativii va ineita consultarea diver- selor capitole, pentru rezolvarea dificultditilor atit de frec- vente in asistenta terapeuticti. Cea mai potrivitt incheiere a acestei prefete este rispunsul amplu justificat, pe care autorul i formuleazti la intrebarea De ce aceastil carte 2, intrebare ce o pune la inceputul éntroducerii, In aceasta se argumenteazit utilitatea lucririt, care poate fi acceptata i constituie in acelasi timp 0 recomandare. izat, care de fapt nici nu a fost urmirit de Acad. STEFAN M, MILCU Martie, 1989 De ce aceastii carte ? Tati, probabil, cea mai fireascii intrebare pe care si-o va pune maj ales acel cititor perfect constient c& ne aflim fn plind era a medicamentelor de sintezi. De co aceasti carte, deci, citi vreme medicamentele secolului XX, obtinute prin’ cele mai fine sinteze chimico, au contribuit la eliberarea omentrii de cosmarul holerei, variolel, febrei tifoide, difterici, scarlatinel, sifilisului, tu= berculozei si al altor zeci de boli ? De co aceasti carte din moment ce, impreuni cu alti factori,. medicamentele au contribuit la o speranti de vial in jur de 70 de ani, fafa de numai 45 de ani cit era Ja inceputul secolului ? De ce aceasti carte, in fine, cind medicamentele au devenit unul dintre auxiliarele cele mai de pret ale omu- lui? yin sinul civilizatiel -moderne, spune B. Chain, Jaureat al premiului Nobel pentru medicina (1945), ya putea renunta Ia radio, la televiziune, Ia avioancle ultra rapide si chiat la lumina electric, nu ins& si la medica mente, care au permis sii se invinga infectiile microbiene si-care au furnizat igienei moderne bazole sale de actiune De fapt, importanta medicamentetor fusese, cu citeva sute de ani mai inainte, intuita de Paracelsus (14931541), cind ele'nu aveau nici de departe diversitatea cfectelor celor de azi. ,Cerul si pamintul, spunea el, ,ar trebui si se sfarme Inainte ca medicamentul sii dispard. Si-atunci, de ce aceasti carte ? Pentru ci, medicamentul oricit de simplu ar fl, incepind cu piramidonul nostra cei de toate zilele (interzis de putina vreme in Danemarca Pentru agresivitatea sa, in special fata de globulele albe 7din singe), poate deveni — teoretic oricind — 0 yotravat, care, in loc s& vindece, produce 0 noua boald, boala me- dicamentoasé sau, cum i se mai spune, iatrogend (gr. iatros = medic ; genao = a produce). O astfel de boala se poate manifesta in cele mai diverse feluri, de la simple arsuri de stomac sau eruptii ale pielii pina la intoxicatit grave, multe dintre cle cu sfirsit tragic. In ultimii ani, pe lista cauzelor de deces din {irile avansate, intoxicatiite medicamentoase ocupa alarmantul loc 4, dupa bolile car~ diovasculare, cancer si accidentele de circulafie: La rindul Jor, cazurile de boul medicamentoasi reprezintt: aproape 200/, din totalul internarilor in spitile. Vinovati de « ceasté paradoxali situatic, dupa Jean Bernard, sint bol- navii care iau, intr-o misur’. absurda gi inconstienta, pro- duse mecicamentoase foarte periculoase, medicii care pre~ scrin foarte adesca in mod precipitat medicamente si laboratoarele farmaceutice care, in tarile occidentale, pen tru ratiuni evidente, intrefin aceasta stare de lucruri Confruntata cu aceast’ imprevizibila si foarte dauna- toare situatic, manifestatd in toati lumea, Organizatia Mondiala a Sénatiitii a luat o pozitie net favorabila fata de tendintele de revalorificare = multor terapii tradifio- nale, cum sint: acupunctura, fitoterapia, dietoterapia, hi- droterapia ete., cunoscute si sub numele de terapii necon- ventionale. Interesant este faptul ca ele se bucurii, i con~ textul dat, de o audient& crescuta ia public chiar in tarile cu o industrie farmaceutica foarte dezvoltata, ceea ce, probabil, nu este intimplitor. Si-atunci, se pune intrebarea, daca’ medicamentele sint atit de periculoase, trebuie cumva si renuntim definitiv la ele gi sii le inlocuim cu terapii naturale sau yblinde*, cum mai sint ele denumite pentru totala lor nenocivitate fata de organism ? Nu, in nici un caz, problema nu se pune in folul. acesta. Medicamentul a fost, este si va rimine una dintre cuceririle cele mai de pret ale stiintei, fiiri de care viata n-ar mai putea fi conceputii, renuntarea ta el fiind nu numai imposiditi, dar si de neimaginat. Medi- camentul va trebui, insi, folosit numai atunci cind este absoluta nevoie de el si numai la indicatia expresii a me- dicului, deci, nu dup& bunul nostru plac. Trebuie spus c% destul ‘de multe suferinte pot beneficia de terapii natu- rale, ele oferind organismului conditii de mobilizare — mult mai rapid si mai efieace — a mijloacelor sale in- terioare Ge autovindecare, numite de F. Hoff, foarte su- @ gestiv, yInwendigarat® (Medicul din interior), cit si de refacere, pentru redobindirea stiri de siinitate. Aseme. hea modalitati de autovindecare fusesera intuite cu. ae proape 2500 de ani in urma de Hipocrate, supranumit parintele medicinei, care aplica la vindecarea bolilor 5 urmétoral principiu’: ,S8 lasi natura sa vindece* (prin na turd el intelegea organismul), Tratindu-ne, cind situafia ne permite, cu remedii na~ turale (aer, api, soare, plante, fructe, legume, micre, pow Jen, sunets, niimoluri, culori ¢te,), ne intoarcem penta o Glipa la matrices noastra comuni, natura. Side multe ori, ymedicamentele* ei pot face adevairate minuni 1 amentele ett remedii naturale, nu facem eva decit sai punem in praetici un alt pringipiu bipo- cratic, din pacate si acesta uitat de cei mai multi dintre noi, dar care nu i-a pierdut niciodata valabilitaten : A dobindi_vindecarea este mai presus de toate in stiinin medicald ; mai multe cai, inst, dati duc spre accasttt tinta, trebuie s-o alegem pe cea mai putin vitimitoares __ Sa nu ne ynipustim, deci, asupra unor suferinte cum sink aerofagia, constipatia, gripa, guturaiul, insomnia, mi rena sau chiar ulcerul gastroduodenal, ci medicumente, care de care mai sotisticaie si mai frumos ambalate, cind avem la indemini atitea remedii naturale, a ciror efica- citate omul Ie-a verificat de-a lungul timpului. Sint tote odata boli, considerate grave, ce pot beneficia —- intr-o bund masura — de unele remedii naturale, aliituri de tre lamentul modern. Astfel, ca sii dam un exemplu, cele brul chirurg Christian Barnard, autorul primului trans- plant de inima (1967) si-a ameliorat in mod neasteptat Poliartrita sa reumatoldd, diagnosticata ined din anul 1950, cu celuloterapie si alte remedii naturale, asociate trata’ mentului clasic. .Nu-mi este deloe rusine*, serie el in cartes sa intitulata Mieux vivre Varthrite et les. rhumatismes (1984), sit spun céi am acasi nenumirate feluri de micre, de polen, de liptigor de mated si chiar radicini de gin. seng, pe care le iat zilnie cu cen mai mare regularitate® Dac acupunctura se practic’ fari ineetare de mii de ani in China, daca le homeopatie apeteazi cei mai mulfi bolnavi din India, dact plantole modicinale constituic 4 azi ,medicamentul de bazi al multor popoure, dact tn fiivile avansate se vorbeste azi tol mai mult de filoterapie Gietoterapie, balneoclimatoterapie, kinetoterapie, psihotera. 9pie ete,, nu sint acestea, oare, doveri suficiente ce vorbesc de la sine despre cficacitatea terapiilor naturale ? In foarte multe tiri au fost infiintate policlinici si spitale unde bol- navii sint tratati exclusiv eu remedii naturale. In tara noastra aceasta directie a medicinei de azi a dovenit tot mai evidenta, fapt ilustrat prin infiinjarea unor cenire de cercetare si tratament speciilizate in_tera pii naturale, ca, de cxemplu, la Bucuresti, Cluj, Galati, jasi, Timisoara, Craiova ete, ‘Tendinta de care vorbim s intemeiazi pe o mai veche traditie, in cadrul cAreia me~ rit si amintim laboratorul de cercetari fitoterapeu! Vorel de la Piatra Neomt (functioneazi si in prezent sub numele de ,Planta-Vorel*), care a Iuat fiinfit in anul 1825 aga dupa: cm reiese din hrisovul dat de voievodul Toan Sturza, Domnul iri Moldovei la acca vreme. Cercetarea din domeniul medicinei naturiste imbinaté cu practica ii conferdi fundamentarea stiintificd necesaré, precum si descoperirea de noi remedii si metode de a- plicare. In acest context amintim, din numeronsele pro- duse farmaceutice pe bazii de plante, Boicilul (extract din planta Hellevours species). La un inalt nivel stiintific isi desfagoard activitatea si Institutul de Cercetiri si Productie pentru Apiculturi din Bucuresti, ale c&ror produse sint foarte apreciate nu numai in tari, dar si peste hotare. Un alt produs natural deosebit de cficace in bolile reuma- tice, elaborat de putini vreme de laboratoarele noastre, este si Pell-Amar (extract din n&molul sapropelic din 1a~ cul Balta Alba), si el solicitat in striindtate Toate acestea nu constituie decit o secventé dintr-o mai larga realitate « cereetarii si practicii medicale ro- esti, ce si-a propus s& puna in shijba omului bolnav si bogitia de medicamente ale naturii, dovedite viabile in contextul farmacologiei moderne. Folosirea acestor terapii naturale, majoritaica dintre cle avind gi un suport stiintific, nu ¢éste anacronica atita yreme cit cle ajuta omul si triiase’ sindtos. Medicina de azi nu este, in fond, deeit 0 sintezd ce-si propune s& nu Jase in afara ei nimic din coca ce ar putea fi de falos omului, De Ia laser la acupunctur, de la medicina nu- clear Ia dilutia homeopatici, de la ingineria genetica la magneti, de la medicamente la plante medicinale, de la calculator la reflexoterapie, toate acestea, produse ale ge- niului uman, armonios folosite, cu competent, pot alina sau vindeca suferintele. 10 ripe *wtal important pentru cei bolnavi este ei multe dintve terapiile naturale, aga dupa cum se va vedes in lucrare, pot fi folosite cu destula usurinti chiar dee insigi, obligatorie fiind respectarea cu cea mai mure striee tefe a tuturor indicatiilor mentionate, atit la deserieres metodel terapeutice folosite, eit gi la preaentarea sie rinfel ce urmeiza a ft tratata, Dar exist In arsenalele me- Gicinei naturaliste st alte metode — celuloterapia, electro” ‘erapia, hipnoza etc. — la care se poate apela numai prin intermedia medicutui, Deci, Ghidul terapeutic, co ‘for. mmeozi parten a dowd a Iueritl, va putea ff Tolosit numa dup citirea eu cea mai mare ‘atentie a primel pieti, re- nindu-se Ja uncle pasaje ori de cite ort va fi nevoie entru Ghidul cerapeutic, aleatuit foarte schematic Scopul usuriivii folosirii sale, au fost selectionate cele mat ‘recvent. suferinje tntiinite in practica medical si tot- odati beneficiare terapiilor naturale, unele in exclusi- ate, iar altele In esociatie cu tratamentul clasie re comendat de eiitre medic. In acelasi timp att fost selee- ffonile si remediile cole mai efidace $i accesbile Ble nu tebuie, insd, folosite toate deodata, ct pe rind atunel cind primele n-au dat rezultatele dorite. Aga, de exempli, se va incepe cu una sau dou plane, cx unul Suu doud alimente-medicament, cu una sau dou metod: de reflexaterapie ete, . eos vor ay indlferent de motoda folositi, revultatele positive Yo“egmatea numa atunci cind se va proceda eu perseve~ rent, dar mai ales cu multi rabdare, despre care tun prow 5 ; Nerb chinezese spune ei yea preface feunza de dud tn Tati, agadar, motivele care Lau indemnat pe instruit sf craseut fn sinul medieinil elioe: bor eae a ezital nielodata si foloscasca si terapii naturale, acolo Unde a fost exizul, sii serie aceasta carte. $i la temelia a- Sel ciet care’nu are niet pe departe pretentia dea 11 epulzat toate remedile naturale cite exists pentra fie. care hoalé, am pus deviza de bazai 2 medieintiy de care trebule so avem mereu in minte : yal ate si ni vatimis (Prima non nocere Jn incheiere, a5 dori si exprim deosobita gratitudine fall de scad Stefan Miteu, dr. Tonescu-Ci nest dn Acagu-Dasarab, euze prin obscrvatile pertinnte Ia text, Hos th definitivaren acestelcdefis Noe NP Altor pre- igra- Muifumese, de asemenea, arh, Flisabeta Bivins gra ficianului Melametman pentru deosebits ilustratiei lucréril | otal Pe irmit, pe aceastii cale, si aduc un nefnsemnat pri- nos de recunostinti sofiei mele, Doina, si fiului meu, Se~ verin, care au fost alaturi de mine in tot timpul elaboré- i acestei Incrdri, . ; ie Pin si adue si fn acest ‘inceput de carte _mulfumirile mole Editurii Stlintifice si Enciclopedice, care a sustinut gi incurajat tiparirea lucrart 9 AUTORUL PARTEA ACUPUNCTURA Cea mai frumoast experienté pe care 0 putem tri este aceea a mis terului. Fa se gdseste 1a obérsia ar- tei gi stiinfei adevarate, Einstein In ultimii ani mai toata lumea vorbeste de acupunctur’a, mijloacele serise sau vorbite popularizind cu regularitate aceastit milenara metoda terapeutici. Cine nu a auzit, deci nu chiar a profitat, de micutele ace ychinezosii ? Cite dureri, eite insomnii sau cite crize de astm bronsi¢ n-au fost ameliorate pentru mai multi vreme cu ajutorul unor banale infepaturi de ac, facute in anu- mite puncte de pe picle? Citi fumétori inveterati n-au abandonst pentru totdeatina baraiana mortii* tot doar eu ajutorul citorva infepiituri de ac? Acupunctura! consta, deci, din infeparea anumitor puncte de pe picle, pentru mentinerea stirii de sinitate, sau, in conceptia medicinii tradifionale chincze, pentru echilibrarea energiilor. Cu mii de ani fn urma, chinezii credeau ci bolile sin: produse de spiritele rele care siiisluiesc in corpul omului boinav. Daci animalele salbutice, spuneau inteleptii_ vr murilor, pot fi alungate si chiar ripuse cu pietre, mai ales cu cele ascutite, de ce nu si spiritele rele care provowct bolile ? Si astfel, in buza acestei credinte, ei au ineepus si infepe pielea bolnavilor, maj intli cu pietre foarte as- eutite, apoi cu aschii de bambus si oase de animale, iar mai tirziu cu ace confectionate din metale sau aliaje (fier, bronz, aur, argint. Dupi ce chinezii au renuntat a mai crede in demoni, ei au continuat, totusi, si trateze bolnavii prin infeparea ‘Termen creat de cilugiril tezuifi (lat, acus = ac; pune- tum==punet), care au facut parte dintr-o delesatie trimisi in Chins de Ludovie al X1V-lea (in jur de I 13pielii, deoarece constataserd ci, folosind aceasti metod’, usureazti tinele suferinfe, mai ales durerile. Cel mai vechi tratat de medicini tradifionala, Nei King, scris Ja indemnul Impératului Huan’ Ti (2797. 2696 fien.), cuprinde numero:se informatii despre prac- ticlle medicale ale vremii, inclusiv acupunctura. Din China, acupunetura a pitruns in Japonia, Coreea si Vietnam, fn secolul al Vi-lea Prima tard din Europa in‘care s-a practicat acupunctura a fost Franta unde a patruns prin intermediul delega- {ici trimisa in China de Ludovic ol XIV-lea. Aici a fost redactat si cel dintii tratat de acupuneturé intr-o limba europeana, de citre abatele Harvieu (1671). Din Franta, acupunctura s-a raspindit, in secolele care au urmat, in toaté Europa, apoi in America, unde si azi este practicati de zeci de mii de medic In tara noastra se vorbeste pentru prima data despre acupunctura dupi anul 1930, primele informatii despre o astfel de practicd medicalé find comunicate de dr. N. Vatimanu. Printre cei dintii care au practicat-o s-a nu- marat si dr. L Bratu, Acupunctura a fost recunoscutit oficial de catre Ministerul Sanataii in anul 1953, cel din- tii serviciu de specialitate luind fiinti, ceva mai tirziu, in cadrul policlinicii Coltea din Bucuresti, sub conduceres profesorului N.N. Gheorghiu, In prezeat acupunctura s« practic’ de numerogi_ medici, ca 0 a doua specialitate, cole mai importante centre aflindu-se Ia : Bucuresti, Calan, Cluj-Napoca, Eforie Nord, Iasi, Timisoara otc. Foarte multi vreme ‘chinezii_ au incercat sa explice meeanismele acupuncturii ficind «pel la principiile fi- lozofiei Tao, care consider’ Universul un tot format din materie si energie, stapinit de doua forte, numite Inn — Jang. Aceste forte, care stau la baza Universului, sint intr-o continua miscare, wna urmind celeilalte, la infi- nit, Vechii chinezi mai spuneau c& omul (microcosmosul) este in armonie cu Universul (macrocosmosul). Se con: sidera ci atunci cind legiiturile dintre om si Univers sint perturbate, se va produce boala, iar cind ele se rup ir scamna moarte. Medicina traditional chinezi spune ci prin corpul omului viu circuli ffird intrerupere mai multe feluri de cnergit care Intrefin activitatea tuturor organelor si apart organismul de orice agresiune, Aceste energii circulé prin niste canale imaginare, denumite de G.S. de Morant me 4 ridiane, prin analogie eu. meridianete Pamintului, Fiecare meridion are legituri-directe ca un anumit organ al ci rui nume, de altfel, fl si pourtd, Pe trascul. meridianclor principale, al ciror sediu se afl in piele, sv glisese pune- fele de acupunetura, pe care specislistii Ie stimuleazii cu diverse mijloace ; ace de acupunctura, masa} (digital sau instrumental — presopuncturé), curenti speciali (clectra- punctura), ealdurc (moxibustie)?, cimpuri mapnetice, vi- bratii sonore %, injectare de vitimine, ser fiziologic’ sau boicil, raze laser ete. (fig. 1, 2, 3). Din cele aproximativ 800 puncte, cite se afl pe ecle 12 percchi de meridiane principale si doua cxtraordinare, acupunctorii folosese in mod frecvent aproximativ 100. Punciele de acupunctura sint localizate prin palpare, mi suritori # sau cu aparate electronice. In_conceptia medicinii traditionale, scurgerea armo- nioasi a energiilor prin meridiane Inseamn’ sinitate, iar perturbarea ei, boala. Cauzele perturbarii scurgerii ener- lor sint foarte numeroase : frigul, umiditatca (enersii cosmice perverse), bucuria, spaima, tristetea, oboseala (energii_ psihice), alimente diunitonre (energii alimentare perverse), relatii sexuale exagerate, traumatismele, ere- ditatea ote Pentru precizarea diagnosticului, medicul traditionalist foloseste patru metode : interogatoriul (consti din fntee- bari cu privire 1a debutul bolii, evolutia simptomelor, fe~ lul de visti, conditiile de munci si de locuit ale bolna- vului) ; inspectia (examinarea bolnavului in Intresime pen~ tru descoperirea unor defects fizice, eolorares piclii Intr-un anumit fel,:a unor tumori; ascultare: respiratici, tusi- * Constii din apropierca de punctul respectiv al eapitutul aprins al unui mic baston, confectionat din frunze de pelinila uuscate. Moxibustia se foloseste In eel care au fried de ae st Ia copil 3 Aceastii metoda, denumiti si fonofore:', consti din apliea- rea pe punclul de acupunetarit a unui electrod care emite vibralll sonore, de diferite feluri, el fiind in direct: loraturk cu un apa. rat electronic special. Spectalistil sustin eh Meee organ poate Intra Mn rezonanta eu o anumitA not muzicnl:, influentmdu- Sn felu! acesta, activitatea, “Unititile de micuri sint: centimetrul si cunul (0 unitate do misura chinevease’), eval cu grosime i mare de la 15tului; palparea pulsuluiS, meridiznelor si punctelor de acupuneturé. In antichitate, medicii chinezi cunosteau peste 700 de simptome, pe care le grupau in 140 de sindroame. La ri dul lor simptomele (subiective si obiective) crau ineadrate intr-o categorie energetic’ : Inn sau Lang Acupunctura a fost Iuata in studiu’ de numerosi oa- meni de stiinti, dintre ale ciror rezultate, obtinute cu mijloace moderne de Iaborator, vom prezenta citeva. Spre deoscbire de piclea din jur, cea pe care se afla punetul de acupuncturii are uncle ‘proprictiiti electrice (Dinier, Gral, Niboyet), fapt pentru care punctelo pot fi localizate cu o foarte rare precizie cu ajutorul unor apa- rate electronice special construite. Alfi cercetiitori au de: coperit in jurul punctelor de acupuncturii active 0 co- roana de electroni ce dispare imediat dupi stimularea lor. fesuturile situate sub punctul de acupunetura se afl 0 bogat’ refea de fibre nervosse si vase de singe (J. Bossy). ! Stimularea anumitor puncte de acupunctur’ creste se- | eretia do endorfine si encefaline, substante care amelio- | reaza durerile. In anul 1962, la Congresut de la Baltimore, profeso- | ul Amassian a’ demonstrat actiunea punctelor de acu- puncturd (dupa intepare) asupra unor regiuni de pe ereier. Pentru a rispunde criticilor, experienta sa a fost urmatit de excitarea acestor regiuni de pe creier, cu obtinerea | imediata a unor rispunsuri Ia nivelul punetelor de acu- | punctura corespunzitoa Un alt obiectiv al camenilor de stiinta este evidentie- | rea_punctelor $i traseelor meridianelor cu ajutorul in- | jectarii, intr-un punct de_acupunetura, de substante ra- | dioactive. “Primele incereiiri de acest fel au fost facute in anul 1963 de catre Kim Bang Han (Corea). Experien- fe aseminiitoare au mai fost efectuate In tara noastr’, la Herculane si Galati, iar in stréinatate, in’ Franta Celor care sustin ca acupunctura este 0 metodi suges- tiva lise prezintii un argument ce nu mai poate fi con- testat de nimeni: ea se practicd cu succes, atit la copii * Prin palparea pulsului radial medicii tradifionalisti apre- Slarea energetics: a meridianelor si organelor, Pulsologia da- | teazi din secolul al Velea Len, ea find cunoscutii, se pare, in | acecasi_vreme, de indieni si’ ivanienl, M. Cintract explicdi Fig, 1 Meridianul rinichiutui i pulsologia chinezi cu ajutorul ,Bfectului Coandi*, Fig, 2 Meridianul ficatutut Fig, 3 Punctele de acupuncttit’ . Ww Bcit sila unele animale, unde nu mai poate fi vorba de sugestic. Mai trebuie spus cli unele puncte de acupuneturs co- incid cu punctele de pe piele folosite de homeopati (nu- mite Weih), cu punctele Vulleix situate pe traseul ner- vului sciatic (utilizate de neurologi si reumatologi) si cu cele motorii ale mugchilor (repere in neurologie) ete. Acupunctura, recunosciita si de ciitre Organizatia Mo diala a Sanatatii, poate fi aplicata intr-un mare numar de suferinte, printre care: dureri (in general), palpitatii, hipertensiume arterial’ in stadiul initial, constipatie, ba~ lonari, tulburari de menstruatie, tulburdri de menopaw; urticarie cronicé, astm bronsic, insomnie, enurezis, obo- seala, impotent’ sexuali, [rigiditate, tulburiri ale’ pof- tei de mincare, pentru abandonarca fumatului, la poter farea analgeziei tn timpul interventiilor chirurgicale ete. Acupunctura este ineficienti la bolnavii care, fn ace- lasi timp, urmeazé tratamente cu medicamente hipnotice, tranchilizante, preparate cortizonice, raze X, procedu electrice etc. Ra nu se practic’ asupra ; persoanelor debile, anxioase sau in stare de ebrictate, gravidelor in ultimele luni de sarin, femeilor in timpul menstruatiei, bolnavi- lor grav psihic sau de inima, persoanelor foarte obosite. Asa dupii cum spuneam, punctele mai pot fi stimulate fie prin masaj digital, fie cu instrumente speciale sau im- provizate (betigase de lemn sau capatul rotunjit al unui stilou). O astfel de metoda terapeutic’ este cunoscuta sub numele de digitopunctura, akupresura (in mod gre- sit) si presopunctur’, Ea poate fi practicata de oricine. Pentru presopuneturi_piclea trebuie si fie curata si sini toasa (fra rani, tumori, bata- turi). Cole mai bune rezultate se obtin pe o piele useatii, £8 folosirea vreunei substante poase sat uleioase, Punetele se maseazi cu pulpa dogetului (fig. 4), ca unghia sau cu un instrument (special sau improvizat, cum spuneam mai sus), prin migeari rapide, usoare, cireulare, pentru sufe- rinjele acute si energice, rare, pentru cele cronice, pind Ja disparitia durerii loctle (in dreptul punctului). De 18 Meridianut |Ovexecutirn| — Muschiut evre, monevrer testot Felul manevee Membr ul super or to orzonta-t 4 gr cotul indo va fl impins hnainte tnima 1-13 | subscaputor Genunchyul indoit vo fr i ee intestine subtire B45 Yezica uring’) 15-17 | peromer I ~S ~ Membrut wferor raze 45°91 imps usor in tard Rinvch 17-49 | psoas itiae Vase sex Irei fecare Bes | mic! cotend Fig, tn Membrete mnferroare depér- ale ver fi epropiate | | el [Hembrai superer cu gota | ndait va tt dus fo taid dow [sarienireo cotului) i 1 | 19Gro execundra| Meridiamyt | OP ere Muschut | eatni Folul manevre, | Yezeco bllord| 23-1 Nenbrul superior its deptrict de corp v2 fi opdsat delta {tascy- | 10 sos, u30r oe cute crterore Ae | Feat 13 Membre superior to orto 10.ve f impins in sus mareie e pectorc Xe Membre superar rdicat mar sus de orizontald va h iro marele —. hivapor ingot Membrul mferior ridicat to 45° vo ti rote induntry ES) fascia toto Nembrul superior din poziia orvontald vo fi tras i afar aa | tw Nembrul superar lipt de [corp vot tas i aferd marele pectorab a marete dorsal SS {| Fig. 6 obicei, durata unui astfel de masaj este de 5—10 mi nute. Pentru suferintele acute se exccuti trei sedin- fe pe zi, ceen ce echivaleaz’, spun specialistii, cu o sedinfé de acupunctura, iar pentru cele cronice, cite 0 go~ dinti la 2—3 zile. Presopunetura se va executa, pind la obtinerea rezultatelor dorite, ca metoda nied sau, ca un adjavant sedintelor de acupunetura, in: zilcle eind bolna- vul nu se poate prezenta 1a medicul acupunctor. In timput tratamentului bolnaval va sta culcat cu fata in sus, pozi- fie fn care va mai ramine ined 20 de minute dupa termi- narea acestuis De putin vreme, in unele {iri occidentale se practick © noua metod de diagnostic energetic si tratament, cu- Roscuta sub denumirea de ,Touch for health* (Atinge pentru a vindeca). Ea pune in valoare unul din principi- ile medicinii traditionale si anume: meridianele de acu- punctura au legituri energetice st cu uni muschi. In baza acestui principiu, starea energetic’ a unui meridian reflect in tonusul muschiului® corespunziitor. Astfel unui vid de energie ii corespunde un tonus muscular seizut, jar unui exces de energie, unul crescut. Nivelul acesta poate fi apreciat si cu ajutorul unor manevre ce constau din imprimarea unei anumite misgciiri segmentului pe care Se afl muschiul respectiv (fig. 5; 6). Pentru mai multi fidelitate, manevrele respective trebuie si tind seama de orarul energetic al fieckrui meridian, cind scurgerea ene giel este la un nivel maximum, Dupa stabilirea diagnosticului, urmeaza echilibrarea energillor prin mesarea punctelor si meridianelor respec tive (micromasaj chinezese). APITERAPIA In orice tueru, dact natura nu aju- 1 putin, © grew va stiinga sf silinta si facd breun progres, Montaigne Apiterapia este o metodi terapeutici_nemedicamen- toasi c@ folnseste produsele apicole (et. apis-—albint), Nic caleri in natur’ nu gisim 0 mai mare concentrare de re~ {Stare particular, de usoara contractie, a mugchiviot nor mal, 21medii, cu zeci de proprietiti terapeutice, pe un spatiu atit de mic cum este stupul albinelor. Si aceste remedii naturale sint : mierea, ceara, polenul, pastura, propolisul, laptisorul de mates, ‘veninul de albini si trituratul de larve (apilarnil). Ele pot fi folosite nu numai in scopuri curative, dar si profilactice, In acest ultim caz se vorbeste de apiprofilaxie, 0 metodé tot atit de eficienti ca si api- terapia Pina nu de mult, apiterapia a fost doar o practic’ em- Piricii, rezultat al abservatiilor si experientelor unor api- cultori care, in timpul liber, se mai ocupau si cu slecti~ rea* bolilor. Si astfel, metodele lor s-au transmis din ge- neratie: in generatic, pind in vremurile noastre. De mai bine de 20 de ani a devenit o metodii stiin- tifici, un merit deosebit in realizarea acestui_uriag. salt avindu-l specialistit romani. De altfel, Biroul Executiv al Apimondiei a hotirit infiintarea la Bucuresti, in anul 1975, a unui Centru Medical de Apiterapiey anexat ulte- rior Institutului de Cercetiiri si Productie pentru Apicul- turd al Asociatici Crescitorilor de Albine din Roma- nia, Aici isi desfasoar azi activitatea, in laboratoare inzestrate cu dparatura de cea mai inalti tehnicitate, nu- merosi_medici, biologi, chimisti si farmacisti. Aici sint verificate, pe baze stiintifice, proprietaile terapeutice ale produselor apicole gi sint elaborate altele, noi, in secto- rul de microproductie, Tot aici se intreprind cercetéri pentru puncrea in evidenta a principiilor active si folosi- rea jor In prepararea de noi produse, Obiectivele acestui centru sint realizate in colaborare cu sectorul medical de apiterapie din strada Rosetti nr. 31, din Bucuresti, unde isi desfiigoara activitatea medici de’ specialitati diferite : boli interne, chirurgie, urologic, reumatologie, dermatologic, oftalmologie etc. Bolnavii care se prezinti la acest centru medical, In contitiu’ cre: tere de la an le an, sint tratati cu produse apicole, in ex- clusivitate sau in asociere cu tratamentul clasic. Tata citeva dintre temele de cereetare ale acestui pres- tigios centru stiintific, care, in treacat fie spus, este prin tre putinele cite se afl in intreaga lume : cercetari. pri= vind influenta polenului (extract de polen) in stimularea regenerdirii hepatice in hepatopatiile cronice ; actiunea propotisului in giardioz’; cercetari asupra utilizarii ve- ninului de albind in tratamentul de recuperare al spon- 22 dilozei ; actiunes propolisului si a. altor produse apicole in tratamentul adenomului de prostat’ ete. Produsele apicole terapeutice mai sint folosite in mod metodic si in alte centre specializate din tara : Timisoara, Govora (Sanatoriul Balnear), Iasi (Spitalul Militar) O mare contributie la dezvoltarea apiterapiei o are si complexul apicol de la Bineasa, reprezentat de Institutul de Cerectari si Productie pentru Apiculturi, unde lucrea- nenumirati specialisti : chimisti, biologi, medici, ingi- neri zootebnisti, ingineri agronomi, medici veterinari, far macigti ete. Tot aici functioneazi, din anul 1971, primul licew apicol din lume. Tata de ce se vorbeste azi de 0 scoali roménease’ do apiterapie, seoald a cirei faima a trecut de inulta vreme hotarele {2rii. Reprezentantii shi sint invitati la toate simpozioanele si congresele nationale si internationale de apiculturd si apiterapie. In sprijinul acestei afirmatii se mai inseriu si alte fapte : lucrdrile specislistilor romani sint citate In toate lucrarile de apicultur $i apiterapio din strainidate, iar produsele noastre tot mai solicitate peste hotare ; numerosi medici straini vin, la noi in fara, Si se specializeze in apiterapie. Produsele apicole pot fi folosite in scopuri terapeutice de orictre dintre noi, fie in stare natural’, fie sub forma de diverse preparate care se yasese in magazinele de spe. cialitate. Desigur, unele dintre ele vor fi consumete nu- mai cu avizul medicului, asa dup’ cum se va vedea de indati. In cele ce urmeazi vom prezenta produscle api- cole terapeutice foarte pe scurt. Cei care vor si gtie mai mult despre cle, au la dispozitie numeroase lueriiri de specialitate, cu caracter stiinfifie sau de popularizare, uncle dintre ele fiind citate si in bibliografia acestei cdrti’ MIEREA Printre alimentele celor mai indepirtati strimogi ai nostri S-a aflat si micrea, pe care ci gi-o procurau, nu fir riseuri, din fagurii pe care albinele ti construiau in scor- burile copacilor sau in crapaturile escunse ale stincilor. Cu_vremea, oamenii au observat ci micrea le poate lecui si uncle ‘suferinte, nu numai si le induleease’ b catele, cele mai_vechi mirturii serie in acensta privinti: putind fi gisite in Papirusul Ebers. In el este mentionati, printre altele, si o reteti pentru ,provocarea urinatului® ! Pline amestecata cu ‘miere. Romanti o foloseau pentru du 23reri in git, boli de picle, boli de stomae sila vindecarea rinilor. Mierca este produsi din nectarul florilor cules de al- bine si apoi transportat in stup. Aici el este preluat de altele, in gusa cirora este prelucrat cu ajutorul seereti~ flor respective, dupa care produsul final este depus in faguri sub forma de miere. Pentru 1 kg de miere albinele transport si prelucreazi in stup 3—4 kg de nectar. COMPOZITIE : apit: 16—20%q ; — glucide : 5—79%o ; (fructoza, glucozi, zaharozi, miltoza ete); . proteine 1% (ain care 12 aminouczi, ea, de exemplu: Jeucin’, nina, metionina etc.) ; — substante mincrale: 0.2% (cal- ciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu, sili- ciu, sodiu, sulf ete); — vitamine : By Ba Bg, acid folic 5 — enzime; — alte substante : aromatice, griunte de po- len, factori antibiotici ete Mierea’ este un aliment de origine animal si vere- tala, usor de digerat si de asimilat, calitati pe care nu Je pierde prin conservare. Ea este 0 importanti sursé de energie : 100 ¢ micre = 328 calorii, Cu toate aceste cx- Titati este foarte putin folosita in _alimentatie, se poate spune deloc. In Franta, ca s& dim doar un exemplu, con~ sumul de micre pe cap de locuitor este de numai 0,300 @ pe an. PROPRIETATI : energetico, tonifiante, aperitive, se- dative, laxative, expectorante, antiseptice, diuretice, an anemice, emoliente ete. INDICATII. — Persoanele stiniitose, indiferent de visti, pentru: cresterea rezistentei fizice, combaterea oboselii, suplinirea unor deficiente alimentare, ameliora- rea digestici cle. Sportivit, pentru: proprietitile sale stentel fizice ? si pentru o re- cuperare mai rapida dupa efort. — In urmitoarele suferinte : astonie, anorexic, slibi- xe, stiri carentiale, constipatie, ulcer gastrointestinal, in~ fectii intestinale, insuficienta hepatic’, anemii, boli de inima, feringite, laringite, afte, rinite, sinuzite, tuse, bron site, nevroze, insomnie, crampe musculare, boli febrile, intoxicatii, plagi infectate, arsuri, prurit (in aplicafii ex- terme) ete. energetice, de crestere a re: TCunoscutul alpinist E. Hillary, eare a escaladat virful Eve rest, spunea ei succesul su s-a datorat, in bunii parte, si mierit pe care o consuma zilnie In timpul ascensiunil, 24 24 INDICATI IN FUNCTIE DE PROVENIENTA MIERIT — mievea de salcim: astenic, nevroze ; — mierea de tei: insomnie, nevroze, bronsite, raccala ; — mierea de mentéi dischinezii biliare sau gastrointestinale, indigestie, ba~ loniri ; — mierea de levanticii : astm bronsic si emfizem pulmonar ; — mierea de rozmarin: boli ale cailor respi- ratorii; — mierea de cimbrisor : boli broniiopulmonare si digestive; — mierea de castan dulce : boli ale venelor. Miered monoflord este foarte apreciatai pentru proprie~ tatile sale terapeutice. Ea se géiseste, insil, in cantitafi re- duse in fara noastré MOD DE FOLOSIRE : — sugarii si copiti® (cu avizul medicului) : 1/2—1 lingurité pe zi; — adulfii: 1—2 lin- guri pe zi; — sportivit: I~2 linguri pe zi, iar inaintea competifiel, alt lingura, ca exceptia urmétoarelor spor~ turi, cind se iau 2 linguri, iar in pauze o lingurd + feli¢ de limite : fotbal, handbal, baschet, hochei, rugby ete. Pentru a nu pierde in greutate, boxerii trebuie si con- sume cite 1216 linguri de miere pe zi, fractionat, in timpul meselor si seara inainte de culcare. Mierea poate fi mincat simpli sau pusii in alte ali- mente (ceai, lapte, cafea), cu. condifia ca acestea si nu fie prea calde, intrucit s-a observat ci substantele active pe care le confine sint distrase la temperaturi ridicate. Ea se poate folosi gi in aplicatii externe la tratamentul rinilor, in dou& feluri: pusi direct pe ran& (dupa ce aceasta a fost bine curitaté de corpi stiiini si apoi de infectat’) sau sub form de comprese cu api si miere (cu ajutorul unei batiste foarte curate sau unei compre- se sterile), Se mai utilizeazii in scopuri terapeutice sub forma de acrosoli sau injectii cu preparate speciale. S& nu uitim, insi, ci mierea poate provoea, ia uncle persoane, reactii slergice, datorit& gréuntelor de polen pe care ea ie contine. Deci, persoanele aga-zise alergice vor consuma micres cu mare grija. este unul din cele mai de cit Tard el Inmulfirea plan- Despre polen se spune ci pret daruri ale naturii, intr felor cu flori nu ar fi posibila 4 In antichitale mamele oblsnuiau si picure in gura sugarue lui 1-2 pieituri de miere, inainte de a {i pus ta supy, 25Polenul reprezin stup si materia prir menti si coat Apicultorii tau descoperit miraculoasele proprietii{i nu mai dupii ce au.constatat ef familiile de albine ecle mat viguroase sint acclea care isi fac provizii mari de polen ined din primavara. R. Chauvin a demonstrat c& el are numeroase proprietiiti nutritive si’ energetic, continind, printre altele, o substant care accelereaza cresterea (na tura sa nefiind inc’ stabilitii) si substante antibiotice deo~ sebit de eficace impotriva colibacililor si unor salmonel In acclasi timp, creste cantitatea de hemoglobina in sin gele bolnavilor de anemie. De altfel, proprictiitile deosebite ale polenului sint cum nu se poate mai bine ilustrate de un fapt cunoscut de tofi apicultorii: cele 30—40 kg de polen, cit adun’ albinele, asigur nagterea a nu maj putin de 150000 de albine pe an. .Polenul, spune I. Toris, yconfine tot ce trebuie organismulni pentru viatii.* COMPOZITIE : — apit: 849; proteine: 7—35%o, din care jumatate sint aminoacizi’ (arginina, histidina, loucin’, metionina, triptofan. ete); — glucide: 2 48,98% ; lipide : 0,19—15% ; substdnte mineraie : pota: principala hrana pentru puietul din i pentru liptisorul de mated, fer sui, calciu, sulf, sodiu, fosfor ete. ; — vitumine : By By Bg PP, C, E, D ete.; — un factor de crestere ; — substante antibiotice (cele mai muite se gitsese In polenul de po- rumb); — enzime; — alte substante neidentificute tinct {in cantitati intime), PROPRIETATT: tonifiante, stimulante, antianemice, antibacteriene ; accelereazi cresterea, echilibreazé sistemul nervos, resleazd functiile intestinelor ete. INDICATH. — Persoanele stiniitoase, pentru: cres: terea randamentului fizic si intelectual, fortificarea orga- nismului (mai ales in perioada epidemiilor de boli: infec to-contagioase), suplinirea unor eventuale lipsuri de vi~ tamine, de acizi aminati, de siruri minerale (in timpul sarcinii, aliptatului, convalescentei ete.). — In urmiitoa- rele sujerinte: astenie, anorexie, rahitism, intirzieri de crestere la copii, senescent, constipatic, colite, diaree cronicéi, anemie, alcoolism, arteriosclerozii, fragilitate vas- culara, colibaciloza, adenom de prostata, hepatita cruni- ci, cirozd hepatica, nevroze, artroza, boli de piele, cade rea pirului, migrenii, tumori maligne etc, . 26 INDICAT IN FUNCTIE DE PROVENIENTA POLE- NULUL: — polenul de saicim : insomnie, nevroze ; -~ po- lenul de castan dulce : varice, boli de prostatii; —~ pole nul de miices: boli febrile, boli de inima ; — polenul de rozmarin : astenie ; — polenul de tei: nevroze, insomnie ; — polenul de rapifai: ulcer varicos; — polenul de cim: brisor : impotenta sexual, frigiditate; — polenul de mir ; boli de inima, Alegeren polenului este foarte anevoioasi. In schimb, cel polifior este mai usor de procurat, ol gasindu-se in comer} sub forma natural saw in preparate diverse, Des pre secretele polenului A. Caillas spune edi cle sint yase~ mandtoare cu cele ale plantelor de la care provins,” MODUL DE FOLOSIRE: — copii intre 3—5 ani: 5-10 u/aid 12 ani: 10—15 wlai; — adultii: doza de atac, 1a persoancle cu indicatit_majore pentru un astfel de tratament, este de 30—40 g/zi; doza Ee intrefinere, pentru sinatogi si bolnavi, este de 16—-20 Zi, Polenul poate fi administrat in mai multe feluri : cure scurte (numai o lund pe an), care nu au eficienti insa ; cure regulate, la fneeputul fiecirui anotimp, 45 de zile It rind sau numai doua cure pe an, de cite $0 de zile o curt Ja inceputul iernii si sfirsitul veri; cure continue, cite 2—8 g pe zi sau chiar mai, mult, in functie de suferin si toleranta. Polenul granule poate fi consumat numai useat foarte bine, simplu sau dizolvat in apa indulcita cu miere sau amestecat cu miere, dulceati, iaurt ctc, El poate fi dizol- vat si fn lapte, nu insi tn cei si cafea, care: i diminua proprietiitile sale terapeutice, Granulele, mai inainte de a fi inghitite, trebuie foarte bine mesteeate in fur De refinut ci este inclus in uncle produse apicole, care vor fi mentionate la sfirgitul acestui capitol. (tab. 1), De retinut: persoancle care prezinti intolerant la polen vor micgora dozele amintite, iar cele cu manifesta alergice nu vor consuma acest aliment-medicament, PASTURA Este polenul conservat de catre albine, dupa ce suferd © anumita transformare, care incepe imediat dupi depu- ° © lingurit# de cafea rash cu polen uscat de desert rasa cu polen = 10 £; 0 lingura de len = 15 &, 4G 0 lingurd supa nasi cu po= QTerea sa in colulele fagurelul, cind a devenit 0 masit omo- Een aderenti de peretit sii, In primele siptimini dupa Gepozitare, polenul este supus unor procese biochimice fermentative, sub influenta unor substanfe seeretate de albine, a unor microorganisme, a temperaturii ridicate din stup (35°C) si umiditatii crescute din euib. ‘Pastura este, deci, un produs natural mult mai valo- ros din punct de vedere terapeutic decit polenul, cu lar perspective de viitor, dup’ parerea unanima @ specialis- tilor. | . COMPOZITIE : proteine, lipide, glucide; vitamine, substante mincrale. Contine, insi, 0 cantitate mai mare de zaharuri simple, mai multé vitamind K, avind si 0 aciditate mai crescuta. | PROPRIETATI: aceleasi cu cele ale polenulut INDICATII: aceleasi ca la polen, cu rezultate mai mane, inst . . buntjODUL DE ADMINISTRARE: 1015 a/zi, dupi mese, ca si polenul. - Pentru consum, piistura trebuie past de sticla, care vor fi timate la rece. PROPOLISUL, . - Este un alt produs apicol cu proprietiti tere peutice, Fi provine din substantele risinoase pe care anu- mite albine le culeg de pe frunzele, mugurii $1 coaja co- niferelor, plopilor si prunilor. Dupa aceen ele sint ames tecate cu enzime, ceari si resturi de polen si depuse in stup, pentru a fi folosite 1a astuparea crapaturilor. Daca vreo alti victuitoare indrazneste si intre in stup, fie ca chiar mare (soareci, sopirle), este omorita pe loc prin in~ fectare de venin, apoi acoperita cu propolis si ceara, Un astfel de cadavru imbélsimat poate rezista nealterat S—6 ani, Este utilizat 1a lustruirea peretilor " si la igienizare, datorita proprietitilor sale bactericide. Propolisul este de culoare Inchisii (veraui-castaniti, ma roniu) si cleios, lipindu-se foarte usor de mina stup att in boreane rului. 7 . COMPOZITIE : — risinti : 50—55%q ; — coard 30— 40%; — uleiuri eterice : S—10%p; — ‘polen: 510% 5 —impuritiiti dinerse ; 510%; — alte substante : flax ® Vestitele viori Stradivarius se leuia eu propolis, even ee a permis sh fio pastrate in bune condi, fant sk putrezease, pind im zilele noastre 28 vonoizi, taninuri, fitoncide, antibiotice, minerale (fier, mangan, zine, etc) PROPRIETATI; anestezice (este de 3,6 ori mai pu- ternic decit cocaina si de 5,2 ori dectt novocaina), bacte- ricide, antivirale, antifungice, cieatrizante ete. INDICAT : afte, gingivite, abeose dentare, paradon- toze, angine, Iaringite, traheite, sinuzite, rinite, gripa, bronsite, pneumonii (13 g/zi, foarte bine mestecat in gure) ; ulcer gastric si duodenal, gastrite, colite, pertur- « florei intestinale (1—3 g/zi de granule puse in finii apa) ; cistite, nefrite, prostatita (—3 g/zi pud de propolis dizolvata in putina apa). Dupi obfinerea vi deciirii, se va lua zilnic, timp de o siptimini, o lingurilé din urmitorul preparat (dizolvat in ceai): 125g’ mie- re -++ 3 g propo Alte’ indicatii: astm brongic, riniti alergicéi, hepatiti cronici, ancmii, cancer (pentru. cresterea rezistentet_or- ganismului), dozinfectarea miinilor (solutie alcoolic’ sau Pomada cu 10% propolis), ulcer varios, eczeme cronice, arsuri, degerituri (in aplicatii externe) ete Intrucit propolisul contine si gréune fine de polen, desigur, in cantititi fourte mici, el va fi consumat cu mare grija de persoanele sensibile, deoarece poate provo- ca reactii alergice. Poate fi folosit si sub alte forme : introdus in bom- boane, in creme pentru ungerea pielii, in pasti de dinti ete. Si, mai trebuie bune reaultate si 14s, ci propolisul este intrebuintat cu medicina veterinara. LAPTISORUL DE MATCA In natur’i nu a fost descoperita, ined, o alt& substant biologic’ cu efecte atit de spectaculoase asupra cresterii si inmulfirit speciilor animale, ca Kiptigorul de mated. Acest aliment-medicament este produsul albinclor ti- nere care indeplinese functia de doici. Cu el sint hu larvele in primele 3 zile de viata. in acest timp la cresc in greutate de 250 de ori fatti de cen initiala, Tot cu el este hrinité si matea, care, la maturitate, va avea © greutate dubli in comparatie cu cea a aibinelor. Laptigorul de mated proaspit este albicivs, iar dupii recoltare devine galben, COMPOZITIE : -— api: 655%; — substante uscate 34,95%, la rindul lor compuse din’ proteine, 12,34 (din 29care numerosi aminoacii ca, de_exempli: alaning, ar- nin, Ieueind, metionind, tirozina) ; grasimi, 646% z0- hiir invertit, 12,49% ; vitamine ; substante de tip her- monal ; 0 substanfii cu propriettti antibiotice ; substante nedeterminate PROPRIETATI: stimulante, antionemice, ay afrodisiace, accelereazi cresterea. INDICATI, — Persoanele stinitoase pentru: crete rea randamentului fizic si intelectual, pentru eresterca rezistentei organismului, pentru combaterea obosclii. Persoanele care suferd de: astenie, surmenaj; anore imbitrinire precoce, aterosclerozi MOD DE FOLOSIRE, Existi mai multe posibiiititi : cite 50 mg pe zi, pus sub limba (cit jumitatea unui bob de maziire), dupa metoda Caillas. Se mai gaseste si in diverse preparate, unele dintre cle fiind mentionate Ja sfirsitul capitolului (tab. 1). itive, VENINUL DE ALBINA. Putini stiu, poate, ci veninul de albini, cel core ne produce atitea dureri imediat ce este introdus in picle cu ocazia intepiturii, aro numcroase proprietiti ter tice. Apicultorii de azi, ca si cet de keri, eunose cum nit se poate mai bine virtutile veninului de albine Ia combi terea durerilor reumatice. De altfel, ele sint intilnite des- tul de rar a apicultori, care, tn plus, mai sint renumiti si pentru longevitate, multi dintre ei atingind frumocsa Viesti de 100 de ani, Si aceasta gratie produselor epicole pe care ci le consuma cu regularitate, cit si sederii a unei insempate parti din timp in maturi, in jurul stu- pilor. COMPOZITIA VENINULUI USCAT: —_proteine. 74%o, din care cou mai mare parte este formati din ami noacizi (alanin’, leucini, argininii, triptotan) ; — Upide ; glucide ; acizi (formic, clorhidric, ‘ortofosforic) ; baze ; — substante minerale (calchu, magneziu, mangan, fosfor, sulf, cupru), PROPRIETATI: mobilizeaz’ fortele de apirare ale organismului, vasodilatatoare, anticoagulante, bactericide, bacteriostatice, stimuleazi secrofia de cortizon cic. INDICATI : boli roumatice, fiind deosebit de eficace cind este asociat cu preparate cortizonice sau electrote- rapie. 30 MOD DE FOLOSIRE: Existi mai multe posibilitafi prin infepare directa de ciitre albinele aplicate pe locul aureros ; prin masarea locului dureros eu unguent de venin de albin& ; prin introducerea sa in picle cu ajutorul unui curent galvanic sau cu ultrasunete ; prin injectarea veni- nului in punctele de acupunctura (apiterapie punctural: Metoda inteptiturilor directe se poate folosi in felul urmiitor (dupa I, Ioris, Moscove) : intr-un flacon de stick sint introduse, in fiecare zi, atitea albine, cite se consi- deri a fi necesar si intepe, dupii care acesta se aplic’ pe piele, in locul dureros, scofind, apoi, cu cen mai mare grija capacul. De obicei se incope cu o singura intepi- turd, erescind numérul progresiv : in ziua inti se -va in- troduce 0 singurd albina, pentru o singura intepiitura, in cea de a doua 2 albine, pentru doud intepaturi, in ziua a treia 3 albine pentru trei fntepituri s.a.m.d. pina la efectuarea de 10 intepaturi de albin’. Daci aceasti me- todd mua dat rezultatele dorite, ea va fi reluati dupi citeva zile, de astii data folosind numai trei albine in ficeare zi, mai multe zile la rind. J. Ssine (Canada) foloseste 1a tratamentul bolnavilor de artriti, arteriti si aterosclerozii metoda infepiturilor directe de albine, aplicate in anumite regiuni ale piclii, cit si injectarea intradermica de solutii pe bazii de venin de albine Cu ocazia unei singure infepiituri de albina este in- trodusA in corp .o cantitate infimi de venin, de numai 0,1—0,2 mg, ceea ce nu reprezinti nici un fel de pericol pentru persoana respectivi. De altfel, nici 10 intepéturi simultane de albini nu sint periculoase. Pentru a omori un om cu sensibilitate normal sint necesare col putin 500 de intepituri simultane de albin’, Totusi, sint gi per- soane care, numai dup o singura infepiturd de albinii, prezint& reactii alergice foarte grave, uneori ‘cu s Ie- tal. Aceasta fnseamnii c& persoanele, aga-zise alerstice, tre- buie si ceardi avizul medicului inainte de a incepe un tratament cu venin de albinii, fara nici un fel de ex- ceptic. Preparatele pe bazi de venin de albine ce pot fi pro- curate din comerful de stat sint prezentate Ia sfirsitul capitolului in tabelul 1 aL