POVESTI BATIONALE PENTRU copii Povestile sunt parte integranta a copilariei celor mai multi ntre noi, Ele ne-au colorat placut serile si adesea ne-au dat dele de urmat in viata, contribuind astfel la dezvoltarea ‘ala si comportamentala. Atunci cand povest it create de specialisti psihologi, astfel incat, pe langa ludic, sa ne ajute direct sa cregtem co) capata si functii formative, ajutand ps ori si profesorii in cregterea unor copii bine dezvoltati din de vedere psiho-emotional si comportamental. Acestea si calitatea principala ale cartii ,,Povesti rationale S$3A0d VIRGINIA WATERS rs HdOD NYLN3d ATVYNOILVS IL pentru copii”, SUALVM VINIDHIA ISBN 973-7973-03-8Waters | Povesti rationale pentru copii Recomandari pentru parinti si educatori Eileen Rosenfeld \ | | Editura ASCR Cluj-NapocaVirginia Waters Povesti rationale pentru cop! Eaifia in limba engleza: English tle: Rational Stories for Children Copyright © 1980 by the Institute for Rational-Emotive Therapy All rights reserved. No part of this book may be reproduced or transmitted in any {orm or by any means, electronic or mechanical, including photocopying, recording Cr by any information storage and retrieval system, without permission in writing from the Publisher. Ecifa in limba roman’: Copyright © 2003 Centrul Roman de Psihoterapil Cognitive gi Comportamentale Toate drepturie rezervate. Reproducerea integralé sau partial, sub orice forma, a textuli, fara acordul prealabil in scris al Centrului Roman de Psihoterapii Cognitive ‘31 Comportamentale, este interzi Traducere in mba romani cu permisiunea Albert Elis Insitute, SUA Traducerea si adepterea In limba roman: Daniel David, Adrian Opre, Laura Petra Procesare computerizata: Daniel Paul Corectura: Daniel David, Adrian Opre, Laura Petra Editura ASCR (Asociatia de Stiinle Cognitive din Romania) St. Gh. Bilagcu nr. 37, Cly Tol: (+40}-264-590967 Fax: (+40)-264-595576 Email: ascr @psychology.c0 Pentru comenzi: ISBN 973-7973-02x Cuprins Prefata v Veveritele Maga, Dasa si Sasa 1 Sandel, Pestigorul cel Plat Z Mierla Mirela inva cum s& nu se necdjeascd 15 Teama de greseli a Do 23 Monstrul cel Magnific al lui Stefan 30 Lucian Licurici invata s4 lumineze 37 Recomandari pentru parinti si educatori Capacitatea de a ne rezolva problemele in mod rational 47 Cum s& te accepfi pe tine insuti si pe copilul tau 58 Dezvoltati-va toleranta la frustrare 65 Cand frica ne sta in cale 73 84 94 Despre autor 107 illPREFATA ‘Aceast lucrare prezinta un model al educatiei rationalemotive $i vpsihologic , sanatosi din punct de vedere ram ca traducerea acestei Iucrari sa stimuleze cercetarea gi practica in aceasta directie, si anume, cum cunostintele de psihologie Sugeram consultarea unor lucrari extensive pe aceasta tema (vezi pentru detalii htipy/www.rebt.org) precum si parcurgerea unor programe de formare acreditate international (pentru informafii contactati Centrul Roman de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale, Napoca, email: rahcbp@psychotherapy.ro) e care gi kau dat cu privire la limba romana. De asemenea mi Pentru prima traducere a acest acestei forme finale, adaptata si corectate de noi Cluj-Napoca, 1 Octombrie, 2003, Daniel David Adrian Opre Lectori univ. dr. Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca wiVEVERITELE MASA, DASA $I SASA Veverifele Masa, Dasa si Saga tréiau odinioara in Marile Paduri, impartind o locuinta intr-un copac batran si trainic. In fiecare toamna, cozile lor deveneau tot mai stufoase si blanifele lor tot mai dese: atunci stiau c& a sosit momentul s& porneasca fopaind prin Marile Paduri, in cdutare de alune pe care sd le mandnce in timpul iernii celei grele. Cum nu era destul loc in cAsuta lor ca sa incapa toate provizille pe care le adunau, ascundeau mare parte din alune intr-o scorbura de nelocuité, aga cé era un depozit excelent pentru proviziile adunate. intr-o zi friguroasa de iarna, Maga, Daga gi Saga se trezira flamAnde, cu lumina soarelui palida ca o lmaie patrunzand in camaruta lor. Se dezmeticira bine, cascara si se strecurara din cminul lor cald in frigul necrutator al dimineti »Mi-e atat de foame, incat cred ca as fi in stare s mananc un copac intreg plin de alune", spuse Maga, plescaind demonstrativ »Mie mi-e atat de foame, incat ag manca un cal”, spuse $i Dasa, fopaiind de ici colo. Nu vorbi prosti: veveritele nu ar manca niciodata un cal - doar suntem vegetariene”, spuse imediat Sasa. , Si mai ales, nu vorn manca nimic daca tot stam aici gandindu-ne la ce am putea manca.”, continua ea. Hai sa ne migcam!". Acestea fiind spuse, Masa, Dasa si Saga pomiré de-a lungul pajistii inz4pezite inspre copacul lor cu hrana. Ajungand ele cam la jumatatea drumului, se oprird ingrozite de o priveliste teribil&: niciodata nu le mai fusese dat sé vad asa ceva - atat de urias, de groaznic, de amenintator...Isi dadura seama c drumul le era blocat de cel mai mare perete de zApada pe care Lau vazut vreodaté: parea oA ajunge pand-n cer, fara inceput si cu siguranta far de capat. Problema cea 2 idului le parea de mai mare era, neatins, reste, c& partea cealalté a $i ce credefi c& au facut ele atunci? Ce va trece prin cd ar fi putut face ele? O sa va dau un indiciu: au avut fiecare 0 reactie diferita si, prin urmare, fiecare a facut altceva. Maga era deja furioasé. Se gandea: ,Nu suport sa vad zidul sta de zApada tn fata ochilor! Nu ar trebui sa se afle aici, nigi n-a fost aici inainte. Nu suport sa nu obtin ceea ce doresc. TREBUIE sé ajung la alunele acelea! Le merit si ar trebui sa le am. Oricine a pus zidul asta aici in calea mea ar trebui sa fie distrus. La ce se va mai ajunge aici pe pajistea noastra daca fiecare face dup cum Tl taie capul? Nu e drept ca zidul asta s& fi aparut aicil” In timp ce Maga gandea astfel, se tot invartea in cere pana ce ameli, apoi Incepu sa loveasc& peretele cu butele si cu capul, provocandu-si ditamai durerea de cap.Dasa se deprima, gandind: ,Este groaznic si oribil cA peretele Asta a aparut aici. E cea mai groaznica treaba care mi s-ar fi putut intampla! N-o sa mai ajung niciodata la alunele acelea. Adicd...ce spun eu, probabil c& nu voi mai ajunge vreodaté s& mananc. Peretele va rémane aici pentru totdeauna, eu voi muri de foame si totul e din vina mea. Ce din partea mea s4 ascund alunele de partea cealalté a Ar fi trebuit s8-mi dau seama ca aga ceva urma sa se intample!" Dasa era aga de suparaté pe ea insasi, incat se aseza in zapada in fata peretelui, plangand si smiorcdindu-se: »Nu-s bund de nimic! Chiar ci nu-s buna de nimic! Saga incepu sa-si spuna: ,Hmmm, un perete, cat de ciudat! Mi-ar placea sd nu fie aici, pentru c& mi-e foame si ag vrea s& manéne niste alune, dar la urma-urmei e deja aici si nu vad de ce nu ar trebui sa fie aici doar pentru cd mie nu-mi place. E un ghinion si nu-mi convine sé am peretele asta intre mine si alune, dar bosumflandu-ma din cauza asta nu 1l voi face sa dispara si cred cd treburile ar putea sta si mai prost, de fapt.” 4 Astfel, Sasa decise s& accepte cd exist peretele mai degraba decat sé se incdpataneze in dorinta ei ca acesta sa disparé, cum facuse Maga, sau sd facd din prezenta lui o catastrofa, dupa cum reactionase Dasa. Ca urmare, ea nici nu s-a ales cu o durere de cap ca Maga, de la lovitura dat’ in zid, nici cu degeraturi ca Dasa, din cauza sezutului in zépada. Era singura in stare si se gandeasca la ceea ce ar fi de facut tn situatia data. Cate solutii ai putea sd gasesti pentru aceasta problema? Sa astepti pana ce soarele va topi zApada SA sapi o groapa pe sub perete. Sa sapi o aura prin perete. SA te cateri de cealalta parte a peretelui. Sa incerci sa ocolesti peretele. Sa cauti alune altundeva. Sa te intorci acasé sA verifici dacd nu au mai rémas ceva resturi de mancare pe acolo. 8. Sd te muti in regiuni mai insorite, fara zépada. 9. Sé faci un foc pentru a topi peretele de zapada. 10.88 incepi sé manénci zapada. 11.88 adormi la loc, ca s& vezi daca nu cumva totul e doar un vis. 12.Sa chemi alte veverite ca sd te ajute s8 sapi o gaura in NORSENS Continuand in felul Nu vedeti c furia sau supararea va impiedicd s& gasiti o solutie la problema?! Terminati si ajutati-ma la sapat!”. Asadar, Masa,nu a mai lovit peretele si Dasa s-a oprit din plans gsi cu toate au inceput sé sape in zidul de zdpada. In timp ce sdpau, chitcaiau un cntec de lucru de-al veveritelor si aproape ca incepea sa le facd plcere munca aceasta. Masa uité de furia ei, Daga ita de suparare si Sasa ramase cu mintea treaz si gata de a gasi solutia cea mai potrivita. Nu peste mult timp, erau deja de cealalta parte a peretelui, ‘imbulzindu-se spre copacul unde ascunsesera alunele..Poate o& totusi nu vom muri de foame astazi", spuse Dasa. Da, dar sper s invatati o lectie din intamplarea asta’, zise la randul ei Sasa. ,Pentru veverife furioase sau care se supara, nici alune nu se scutura! Asa c& daca vreti de méncare, stafi Sandel, Pestigorul cel PlatSANDEL, PESTISORUL CEL PLAT ,Doamne”, spuse Sandel, Pestigorul cel Plat, ,ma simt mai rau decat atunci cand am avut pojar. Ma simt chiar mai rau decat atunci cand aproape ca am fost mancat de rechinul cel ucigas. MA simt mai oribil decat atunci cand am mancat zece sandwich-uri cu meduze unul dupa altul si apoi le-am dat afara pe toate”. De ce se simfea oare Sandel aga de abatut, groaznic $i oribil? Tocmai am aflat cA am ramas repetent in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnei Somon", gemu el. Ce prost sunt’, bolborosi, in timp ce inota in cere ‘ncercand s4 decid ce s facd. .Nu sunt in stare sa fac nimic ca lumea. Nu-s in stare de nimic si nu sunt bun de nimic ca peste si probabil c& niciodata nu o sa fiu mai bun de atat. Sandel aproape ca plangea. Ahh”, suspina el, Sunt asa de prost incat am uitat c& pestii nici nu pot sa planga. Asta chiar c&-i groaznic! Ma simt aga de vinovat cd am ramas repetent, Nu cred ca sunt in stare s le spun mamei si tatélui meu ca fiul lor e un ratat. Le-ar infunda branhiile. Cred c& cel mai bine ar fi s& plec in largul oceanului si sé dispar. Aga nu vor afla niciodaté ce s-a ‘intamplat cu mine si ce dezamagire le-am produs.” Adio, batran colt de mare familiar,” suspina Sandel. Se mai uit 0 data in urma, peste coada, gi se indrepté catre Marele Ocean, unde razele soarelui nu ajung niciodata. Cel putin asa credea el, cd se indrepta in directia Marelui Ocean. Navigatia era una dintre materille la care ramasese repetent. Sunt aga de prost incat nici méicar nu stiu sa plec de acasa, gandi Sande! posomorat. Inota prin niste ape tare ciudate. Treptat, aripioarele incepura sa-i oboseasca si branhil aproape ca jl dureau. Sandel nu cAlatorise niciodaté asa de departe. Dintr-o data totul se intuneca.»Hei, cine a stins lumina?” strig Sandel. »Ceva nu e in regula aici,", galgai Sandel inspaimantat. »Ma intreb daca acesta e Marele Oceai Dintr-o dat Sandel se trezi in stransoarea unei tentacule iscusite, care era puternicd precum otelul. Il tari prin apa si i aduse la falcile unei caracatite urate. Ah, cina..., in sfarsit...!", spuse caracatita, lingandu-se pe buze. ,Ce bucatticd gustoasa! Stai sd vad.... unde... oare unde am pus mustarul?” »Chiar cA nu vreau s&-mi sfargesc viata in falcile unei caracatife famande", spuse Sandel inecandu-se. ,Trebuie sa gasesc rapid o cale de scapare! Intre timp, caracatita incepu sA il inmoaie pe Sandel borcanul de mustar. Chiar atunci fi veni gi lui Sandel o idee salvatoare. Hei, uitd-te intr-acol intreaga de sardele!” Caracatita fu distrasa de strigatul lui Sandel si de gandul de a manca o intreaga clas de sardele. Sandel lovi borcanul de mustar cu coada, iar borcanul zbura cat colo gi o lovi pe caracatita in cap. ~Auuu!", striga caracatita, stropind ou si mai multa cerneala neagr&, ca aceea in care se pierduse Sandel mai devreme...., sil scapa din stransoare in tulburarea astfel iscata! SAndel incepu s& inoate, inainténd cu toata viteza. Inota asa de repede, iar cerneala caracatifei era aga de deasa, incat nici nu putea s& vada incotro se indreapta. Bufff! Sandel inotase si se izbise de un uriag zid gri. Se simtea ametit, confuz si speriat. »Poate ca e un rechin sau un peste spada”, gandi el. .M bine dispar de aici cat de repede pot.” »Scuzé-ma’, spuse 0 voce blanda si melodioasa. ,Pot sd te ajut cu ceva? .Vai de mine!” bolborosi Sandel. ,Cine sunte{i? Nu am mai vazut niciodata un peste aga de mare ca dvs.!" striga el, ,uite cum trece 0 clas 10 Ei bine, numele meu este Elena, Balena Cocogati, aga ca nu sunt chiar un peste. lar eu nu am vazut niciodata o creatura aga de micuta ca tine. De fapt, nici nu te vad deloc. Inoaté, te og, pana in dreptul ochilor mei ca si te pot vedea. »Pare a fi destul de inofensiva”, gandi Sandel si inota pana dreptul unui ochi de-al ei. ,Eu sunt Sandel, Pestigorul cel Plat” spuse el timid. $i ce faci aici? Esti destul de departe de casa", spuse Elena. , ___ Mie rusine s& va spun,” rspunse Sandel, rosind. .Am inotat departe de casa pentru c& am ramas repetant in clasa a patra la Scoala de Pesti a Doamnei Somon. Nu sunt bun de nimic ca peste si sunt o rusine pentru parintii mei, aga céi am decis s& plec de capul meu in largul Marelui Ocean si s nu mai fu de ocara pérrinfilor mei. Dar sunt o catastrofa si cand vine vorba sa inot departe de casa! Nici macar nu am putut s& gasesc Marele Ocean. $i era cat pe ce s& fiu mancat de o "1caracatité uriaga. Aga cd vedeti bine, nu sunt in stare sa fac nimic ca lumea!” »Stai o clipa. Spui c& era cat pe ce s& caracatita?", intreba Elena, »Da, am lovit-o cu borcanul de mustar si am inotat repede de acolo,” raspunse Sandel. -Pai atunci tot ai reusit sa faci ceva bine”, spuse Elena, Nu m-am gandit la asta,” spuse Sandel, ,dar cred c& aga mancat de o Nu cred ca te-ai impotmolit findca esti prost sau incapabil 8 faci ceva bun’, continua Elena. ,Ai ales sA te invinovalesti pentru greselile tale, in loc s& accepti faptul cA esti ca toti ceilalti, un peste supus gregelii, care face atat lucruri bune, cat i rele.” a oats’, spuse Sdndel, ,dar mie mi se pare c fac mai ales lucruri rele gi cd cele mai multe lucruri le fac prost. Asta nu inseamna ca sunt un peste prost? »Nu exist pesti buni si pesti rai," spuse Elena. ,Sunt doar pesti care fac lucruri bune si lucruri rele. Toti pestii sunt formati din toate insusirile gi purtarile lor, dintre care unele sunt bune, iar altele sunt rele. Este imposibil sa fii in intregime bun sau in ‘intregime rau. Chiar daca esti pe de-a intregul rau azi, mai mult ca sigur c ai facut ceva bun in trecut sau c& vei face ceva bun in viitor — si daca e asa, inseamna cd nu esti rau in intregime.” Asta asa e,” rspunse Sandel ganditor, dar mie tot nu-mi place s fac greseli si sd dau greg tot timpul sau aproape tot timpul. Cum s& ma descurc atunci?” »Primul pas,” explicd Elena, ,este s te accepti pe tine insuti fn intregime, cu gregeli si cu tot restul. Incearca s& nu te invinovatesti, indiferent de ceea ce faci JA\ doilea pas este sA accepti responsabilitatea pentru c& ai facut o gregealé sau pentru ca ai facut un lucru in mod gresit.” {Al treilea pas este sa incerci sa ffi corectezi greselile. 12 zlar cel de-al patrulea pas este s& vezi ce pofi sd faci ca s& nu mai repeti aceleasi gregeli si in vitor. »Stati sa vad daca am infeles,” spuse Sandel. ,Voi folosi ca exemplu faptul ca am ramas repetent in clasa a patra. In primul rand, ma accept pe mine insumi si nu m spun ca sunt prost sau c& nu sunt in stare de nimic bun. In al doilea rand, accept ca sunt responsabil de faptul c& am ramas repetent. In al treilea rand, voi invafa mai mult, ca sd trec clasa anul viitor. Si in al patrulea rand, voi continua s8 tnvat mai mult, sé nu réman repetent din nou,” »Uaaau,” spuse Sandel incdntat, ,Daca incep sé gandesc altfel despre mine insumi, daca ma accept pe mine insumi indiferent de ce se intampla si daca invat mult de tot, atunci poate cA pot sa devin intr-adevar un peste bun!” »Fii atent,” il opri Elena. ,A te considera complet bun este la fel de nepotrivit ca a te considera in intregime rau. Tu continui s& iti mésori valoarea ca peste pomind de la felul in care te comporti si felul in care reusesti in cea ce faci. Ti-ar fi mai bine daca fi-ai judeca faptele si insusirile separat de felul 1m care te judeci pe tine ca peste, in loc s te condamni pe tine Insuti ca intreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru un pestisor micut ca tine.” »Cred ca am infeles acum,” spuse Sandel. ,E mai bine s& ma accept pe mine insumi intotdeauna gi si imi jude doar faptele. In acest fel, pot sa invat din gregelile mele si sé nu ma mai fac sd ma simt aga de nefericit tot timpul.” »Exact!", exclama Elena. ,Vezi — poti s& gandesti bine atunci cand esti atent. Acum nu crezi ca e timpul s te intorci acasa la familia ta?” Cred c& da,” spuse Sandel. Acum cd imi dau seama cA nu sunt chiar aga de prost si nepriceput, chiar dacd am ramas repetent in clasa a patra, nu mai imi e aga de greu s& dau ochii cu ei. Multumesc pentru ajutor, doamna Elena. Mi-ar fide mare folos daca mi-ati arata directia cea buna’ imi 13»Cred c& Satul Pestilor Plafi este in partea aceea,” réspunse Elena, aratandu-i drumul cu coada. ,Iti doresc o calatorie bund pana acasal” = : eee ~ te Pe masura ce Sandel se indrepta inotand spre casa, 0 auzea pe Elena cantand in departare. ,Elena mi-a aratat calea cea buna in mai multe privinte!", gandi el fericit. ,Sunt aga de bucuros cd mi-am dat seama ca nu exist pesti buni sau pesti ri — ci doar pesti pur si simplu. lar eu sunt mandru sa fiu unul dintre eit 14 invaté cum sa nu se necajeasc3MIERLA MIRELA - . INVATA CUM SA NU SE NECAJEASCA Doamna Mierlé ciripeg fericité de una singura, In timp ce stitea agezata pe cuibul ei, incalzindu-si oudle. Era foarte mandra mai ales de doua dintre ele, fiindc& erau lucibase, frumoase la privit si minunate de gezut pe ele. Al treilea ou era chiar obignuit — mic, ugor asimetric gi aratand de-a dreptul banal. Doamna Mierlé abia daca baga de seama cd era si el -acolo . pesnir-o bund 2i, puii Doamnel Mierle iegiré din oud. Din ouale mari iesird doi fii splendizi, pe care fi numi Tiberiu si Claudiu, iar din oul mic iesi o fiica gtearsa, pe care g numi Mirela. 16 Apoi, ea igi petrecu tot timpul si energia invatandu-i pe copii ei toate cele necesare pentru a supravietui in lume. |-a invatat cum se construieste un cuib, cum se culeg semintele de floarea soarelui, cum sa tsi ia zborul si s& aterizeze fara s& igi deranjeze penele, cum sa sacaie pisicile, regulile de bazai ale curdteniei pentru o mierla si multe altele. +Vai, dar ce repede invatati voi doi,” ciripi Doamna Mierl& mandra cdtre fiii ei. ,Tu va trebui s& muncesti mult mai mult, Mirela, daca vrei s tii pasul cu frafi tai »Eu sunt intotdeauna la distant de o pana in spatele fratilor mei” suspina Mirela. $i ei imi fac viata gi mai grea prin faptul c se fac tovarasi si rad impreuna de mine. Cand mama ma dojeneste, iar Tiberiu si Claudiu igi bat joc de mine, devin asa de furioasé si sunt aga de trista pentru cA nu reusesc s& invat ca ei, incat lucrurile imi ies si mai ra »Tu esti singura mierla dintre céte cunosc, care canta fals. se planse Doamna Mieria. ,Nu mai stiu ce sma fac cu tine! Mirela nu stie sa cAnte! Mirela nu stie s& cante!” ciripirs Tiberiu si Claudiu. lar Mirela se simfea pe zi ce trece tot mai abatuta. Chiar c& 0 s& devin o mierlé foarte proasia! lar mama, Tiberiu si Claudiu se poarté cu mine aga de ural! Dar daca le vorbesc despre asta, nu fac decat si rad& de mine si sA ma critice in continuare,” suspina Mirela, ,lar supararea mea ma impiedica tot mai mult sd imi indeplinesc indatoririle de mierl intr-o seara, in loc s& isi faca temele (adic sa caute prin imprejurimi mncare pentru pasari), Mirela statea intr-un arfar amarata Ce nefericire sa fiu 0 mierl& neindemanatica si care canta fals! Niciodata nu o sé fiu mai bund de atat, iar familia mea © s& ma iubeasca si nu o s& ma aprecieze niciodata. Ar fi Poate mai bine si ma las méncata de o pisicd...” ciripi Mirela cutremurata. »Ce cAntec ciudat cAnti. Pe asta nu Lam mai auzit pand acum,” ciripi o voce de pe o creanga din spatele sau. ,Crezi ca va deveni un slagar?” 7Mirela se uit in sus si vazu o vrabie patata, cu ochi strilucitori. ,Cred c& glumestil", réspunse Mirela. ,Nimic din ceea ce fac eu vreodata nu reuseste. Parca nu ag fi buna de »P&cat c& vorbesti agal" spuse vrabia. ,Mie nu mi se pare cd arati aga de rau, chiar si pentru o mierlé.” .Spui asta finde’ nu ma cunosti!” suspind Mirela. .Nimeni din cei care ma cunosc nu ma place — nici macar propria mea familie!” »Pai mie mi se pare ca esti prea severd cu tine insafi Asta nu te ajuté cu nimic s& devil o mierlé mai buna" spuse vrabia. ,Pun pariu ci ai o multime de sentimente neplacute, care fac ca indeplinirea sarcit 4s fie gi mai r tale de mierld sa fie grea — e dificil s4 gandesti clar atunci cand esti incarcat& cu emotii negative.” Ai dreptate!" ciripi Mirela. ,E greu s zbori sus in inaltul cerului atunci cand te simti la pamént. Insa ce ag putea sa fac’ 18 ,Jn primul rand, este important s& infelegi de unde iti vin acele sentimente dureroase. Doar dupa aceea putem incerca sd le indepartam. Urmeaza-ma ...", spuse vrabia, inaltandu-se spre cerul peste care cobora inserarea. ,Vreau sé te prezint unor pséiri care pot sd te ajute s& descoperi de unde vin acele sentimente.” Mirela zbura dupa vrabie pana la un visin si se agezA pe o creanga langa ea. Cine este el?” intreba Mirela araténd cu aripa inspre o pasdire care statea in viginul invecinat. “Acela este Baronul de Gait Albastra. Asculta ce are de spus despre asta,” zise vrabia. .Nu mai suport!” se vaita Baronul de Gaité Albastra. »Pasarile acelea nu ar trebui s4 ma trateze aga! Ar trebui sd ma respecte pentru faptul cd sunt un domn atat de stilat. Ar 19trebui pedepsite pentru cd se poarté atat de urat cu mine. Cred ca 0 SA ma duc gi 0 s& le mananc un ou,” suiera Baronul lingandu-se pe cioc. ,O s8-i invat eu minte sA se mai puna cu mine,” mormai el in timp ce 7gi lua zborul. Ce crezi c& simtea Baronul?” intreba vrabia. .Vorbea exact ca mine atunci cand sunt furioasa,” Mirela. ,Pun pariu c era furios.” Acum asculté-| pe tipul acela care e sub noi, pe pamént. Ele Gelu, Porumbelul Plangacios,” spuse vrabia. ,Saracul de mine," suspina Gelu. ,Nu sunt in stare sa fac nimic ca lumea. Pur si simplu nu sunt bun de nimic si niciodata nu o sa fiu mai bun de atat. Sunt un porumbel prost si nepriceput si nu vad cale de iegire din situatia asta.” Gelu continua s& sada si sa gngureasca incet pentru sine. ,Araté exact ca mine atunci cand ma simt deprimatal spuse Mirela. ,$i st acolo plangandu-se faré s& facd nimic pentru a schimba situatia. Cred ca si eu fac tot aga cateodata.” Vrabia zise in continuare: ,inc& o pas&re s& mai vezi gi dupa aceea o s& ifi pun o intrebare foarte important.” O duse pe Mirela intr-o gradina cu flori minunata si fi arata © lalea. ,Daca te uili de aproape, o vei vedea pe prietena mea Hortensia, Pasarea CAntatoare. Ascultd cu atentie ce are de zis.” Hortensia sarea nervoasa dintr-o floare in alta, fara s& se ageze deloc ca sd se odihneasca. Din cand in cand se oprea jn fata unei flori pentru a-i sorbi nectarul, batand din aripi atat de rapid incat Mirela nici nu le vedea migcéndu-se. Vai de mine...” spuse Hortensia grabita, ,si dacd este pisicé in spatele acelei tufe de trandafiri, gata sa sara pe mine? Sau dacé florile rman fard nectar si eu raman far mancare? O, Doamne! O, Doamne! O, Doamne! Lucruri groaznice ne pandesc de pretutindenil” Ei, bine” spuse Mirela, ,Eu macar nu sunt aga de rau ca Hortensia, dar si ea spune lucruri pe care mi le spun mie insdmi atunci cand sunt speriata gi nervoasai 20 -Acum infelegi de unde vin toate sentimentele tale?" intreba vrabia, Cred c& atunci cand gandesc intr-un anumit fel si imi spun anumite lucruri mie tnsami, imi creez prin asta acele sentimente” rspunse Mirela. Pana la urma, esti destul de desteapta chiar si pentru o mierl8," zise vrabia, Dar cum sa imi schimb sentimentele atunci cand acestea stau in calea dorintelor mele?" intreba Mirela. Daca iti creezi aceste sentimente gandind intr-un anumit fel, ce crezi tu c& ai putea face ca sd le schimbi?", intreba vrabia. »Pai..” zise Mirela. ,... $tiu! Ag putea s& imi spun alte lucruri mie insmi, ca s8 ma simt altfel Asa este’, raspunse vrabia. Ca s& ifi schimbi fur simpli enervare, ai putea sa iti schimbi pretentile faté de soarta si cei din jur (,aga trebuie sa fie!”) in preferinfe (,aga mi- ar placea mie sé se intample’).” Da ~ in loc s& spun c& Tiberiu si Claudiu nu ar trebui sa rad& de mine, ag putea s& imi spun c& mi-ag dori c ei sa inceteze, dar ca pot s4 suport atunci cand acestia ma sacaie.” »Si," continua vrabia, ca sa ifi schimbi deprimarea tristete, poti s& iti schimbi atitudinea fata de tine insdti, incetand sa te auto-invinovatesti si invatand sA te accepti asa cum esti si sd ifi judeci mai bine insusirile si comportamentele.” »Deci, in loc sA spun c nu sunt buna de nimic fiindca nu pot sa zbor sau sa cnt la fel de bine ca Tiberiu gi Claudiu, as putea s ma accept pe mine insdimi indiferent de felul in care ma descure $i s4 muncesc mai mult ca sa devin si mai bund”, exclama Mirela wMai mult, dacd vrei sa ifi transformi frica in simpia preocupare, incearca sa te gandesti doar la prezent si nu te gandi mereu c& ceva foarte rau se va intampla in viltor,” continua vrabia. »Ce bine!” striga Mirela, ,Cred c& am invatat ceva foarte important. Cand am un sentiment care ma doare, pot sa caut 21gandul ddunator care Ia provocat si pot s il schimb intr-un gand care 4 ma ajute. De acum ‘incolo nu mai trebuie sa imi ias sentimentele sA ma necajeasca. Pana la urma, poate nici nu sunt asa de proast cum credeam!” pe masura ce invefi s4 te necdjesti pe tine insati mai putin,” zise vrabia, ,iti vei da seama ca poti s4 te gandesti m clar la cum ai putea sa rezolvi alte probleme gi la cum sai iti niciodata la fel de rosii precum cele ale fr ul meu nu va fi niciodata la fel de incAntator si chiar dacd mama s-ar putea s& nu ma aprecieze niciodata la fel de mult ca pe ei, nu trebuie sa fiu nefericita, mai ales cé eu am ceva ce ei nu au. Caci eu am acum cunostintele necesare pentru a crea sentimente mi bune si stiu cum s imi rezoly problemele, iar prin asta pot intr- adevar sa fiu la Tnailtime! Iti multumesc, vrabie!” Vrabia incepuse deja s& caste somnoroasa, deoarece noaptea se asternuse incet peste gradina, ca o patura groasd si intunecoasa. Mirela incepu sa cnte incetigor. .Voi reusi s imi transform viata in ceva mai bun, indiferent ce se va intampla,” decise Mirela, in timp ce zbura multumita spre casa. 22TEAMA DE GRESELI A DOREI Dore’ fi era teama ca nu cumva sa gregeasca. ,Doamne,” spuse Dora, ,s& dai greg este la fel de rau ca si cum ar fi s8 cazi intr-o groapa adanca si intunecata plina de paianjeni ... sau ca gi cum ai fi in mijlocul unei multimi de oameni care rad si te arata cu degetul.” De fiecare dati cand se gandea la o nereusita, Dora se simtea cuprinsa de o frica puternica ce 0 inconjura ca o ceata. Inima Ti batea tare, mainile Ti tremurau si respiratia TI devenea sacadata. 'Greseala,” spunea Dora, ,este cel mai rau lucru din lume.” a sé vedem...ce ag putea face ca sé nu dau greg niciodata?” se Intreba Dora. ,Stiul O s& imi fac griji tot timpul despre tot ce ar putea si meargé rau si o sé fac planuri cum SA mA descure in fiecare imprejurare. $i aga nu voi gresi niciodata!” De atunci incolo, Dora Tnvata pana la miezul nop! fiecare seara, memorand pe de rost fiecare pagina a fiecar cari, Apoi stitea treaza pana la cinci dimineafa, imaginandusi cam tot ce ar putea sé mearga prost a doua zi si planificandu- si cum sa facd fata fiecarei situati. Ce ma fac daca izbucneste o furtund in timp ce sunt la scoala si nu pot s merg acasa?" se gandi Dora. ,Stiu ce 0 Sa jac! O s4 duc cu mine un balon cu heliu la scoala, o sé ma catar pe varful celui mai tnalt morman de zapada, 0 sa-mi dau drumul sio sé zbor pana acasal” Dar dac& o sa ne invadeze fiinte de pe o alt planeta? Ce ag face atunci? Cred céi ag incerca sa fiu calma si prietenoasé si mi-ag imparli cu ei, la nevoie, sandwich-ul cu unt si salam.” 24 $3 a8 »Sau daca as fi tn pericol s& pierd 0 intrecere de alergari la scoala? Mi-a imagina cA ma urmareste un urs mare - urat! Asa as fugi mai repede. Dora era asa de ocupat cu ganduril _ Doraeraa negre despre gre: si cu incercarile de a le preveni, incat nu prea mai fave pa fs can Intr-o noapte, ea adormi tn timp ce incerca sa se érasca ce ar face daca ar intepa- ain tir hotreacl oa ar tepa-o 0 albina in timpul unei ,Oh, nul” se sperie Dora cand i , se trezi. ,E deja ora unsprezece. Nu am reusit s& ma trezesc la timp si ea psit deja de la doua ore intregi de scoala. Cat e de groazn exe gt programul acesta de prevenire a greselilor este un 900, Se val ea. U0 $a am niciodaté suficient timp ca sa ma gandesc cum sa previn toate greselile posibile. Va trebui 8A gasesc 0 alta cale pentru a nu gresi niciodati.” Dora se gndi mult si bine.Singura metoda la care ma pot gandi,” decise ea in cele din urma, ,este sA nu ma mai apuc de nici un lucru cat de cat riscant sau dificil si in acest fel nu voi putea sa dau gres! Nu o sa ma mai duc la scoala — gandeste-te numai la cate lucrari de control ag putea s& iau nota mica....gi la cate intrebari ag putea sd nu stiu raspunsul....gi cate intreceri ag putea s& pierd. Nu o sa ma mai joc de acum I colo cu Stefania §1 Bianca — ele intotdeauna vor sa mearga s4 ne dam cu rolele zau sa sarim elastic si acolo ag putea sd nu ma descurc perfect. Si nu 0 sd ma mai duc nici la leotile de balet si nici la cele de flaut. Singurele lucrurilipsite de pericolul de a da greg care ti mal ramésesera Dorei de facut erau mancatul si dormitul, aga od asta facea tot timpul t-o zi, pe cand avea stomacul deja prea plin ca sa mai poata inghiti chiar si cea mai mic’ firimituré, Dora adormi si Visi c& mergea singura prin padure intr-o noapte furtunoasa Vantul suiera puternic si fulgerele brazdau furioase cerul. Dore! i se fécu fricd. Dintr-o data i se taie rasuflarea, deoarece auzi un altfel de guierat. 26 “Asta nu e vantull” tresai ou oe, 8 vant” tresdri Dora, .Seamand mai degraba Privi peste umar ins a i pate si vazu cea mai i Hlootoae creaturs dint eae vEzise woodsts. Aves cof tin doi metri si jumatate, blana si ochii ro: sali gheare lungi. $i era foarte aproay Sal ain nak ghoars lng. iproape. Creatura marai din nou, rea ett fagea mal repede, cu atat auzea mal tare ragetul ma ei, suierand si forndind. N niciodaté atat de speriatd. La incey eta vizaa te a put fugi cu toata vit pe masurd ce creatura se apro} 4 incotinesees re ia, paru sa inceti Picioarele | se pareau ea. nigle pi oe grele ca niste genunchii fi erau moi ca piftia. Simi os fume poets oe a nici un pas mai departe Hei, stai un pic, Asta e doar un vis!" igi da in vis! »Nu se intampla cu adevarat!” VFR GiGi on soa Dora se opri brusc si creatura di lin sf a aproape doborand-o gi inc mugind. Patele of tu iol »Nu mai poti sa ma sperii, aga c& A I , aga ca termina cu ragetul asta!” striga ea, ,Tu exist doar in mintea mea, te-am creat tn “ail meu si pot sa te fac sé disparil i c& nu mai poate sa facd 27Stai asa, hai s4 nu ne pripim,” spuse creatura in timp ce intindea o laba Hai mai bine s dam mana si sa fim prieteni. Nu vreau sa- fac nici un rau. Stii bine cé nu am cum sé-ti fac rau decat daca tu crezi ca pot séi+ti fac rau. Poftim cartea mea de vizita ji imand Dorei o tablita mica pe care scria: ,Gregeal’ — daca ti-e frica de mine, o s& te urmaresc peste tot.” “Nu infeleg,” zise Dora. ,Vrei sa zici oA eu imi produc singuré frica de greseli? Chiar asa este,” raspunse creatura. ‘Si oare cum fac asta?” intreba Dora. Ei bine,” spuse creatura, scarpinandu-si nasul cu gheara, toad lumea face greseli si rateaza unele lucruri cateodata, dar hu toata lumea igi creeaza fricd de greseald. Tu tti creezi singurd frica prin faptul c& te gandesti tot timpul la nereusite De fiecare data cand gandesti 'E groaznic sa dai gres! Nu trebuie sA dau greg niciodata!’ creezi creatura numita ‘Frica- de-Gregealé’, care sunt chiar eu. Si atunci eu incep sa te urmaresc, iar tu fugi de orice {i-ar putea provoca o nereusita.” “Wrei sA spui cA nu e chiar groaznic dacd fac uneori greseli?” intreba Dora. "Chiar nu e,” raspunse creatura. ,Si, in acelasi fel, nu esti nici o persoand perfect daca faci o treaba bine. In realitate, esti o persoana care cateodata da gres, iar alteori reugeste — ca tot restul lumii.” ,0, deja ma simt mult mai bine,” spuse Dora. ,Cred cd inteleg ce vrei sa spui — daca schimb felul in care ma gandesc ia nereusite, nu imi va mai fi fric& de ele. Ag putea si ma gandesc c4 nu imi place s dau gres, dar ca nu este chiar aga de groaznic sau teribil daca mi se intampla asa ceva.” Pe masura ce Dora vorbea, creatura se facea din ce in ce mai mica; iar cand felifa termina de vorbit, aceasta ajunsese de marimea unui degetar. ,0 sa te pastrez tot timpul asa de mica, creaturii, {i promise Dora 28 $i aga si fécu. Cand se trezi dimineata urmatoare, Dora se duse iar la scoala. Acum se juca din nou cu prietenil ei $i isi reincepu lectiile de balet si de flaut. In plus, era hotaraté s& incerce lucruri noi si dificle De atunci incolo, cand Dora simtea cum creatura apare si ‘incepe sa creascé, isi spunea, ,Daca gresesc din cand in cand nu inseamna c& voi gresi intotdeauna’ si imediat simtea cum creatura se micgoreaza la loc. Dora mai gregea intr-adevar din cand in cand, dar nu fi mai era fricd de asta. Sigur, nu ii facea placere s dea greg si incerca sa faca lucrurile cat mai bine pentru ci asa era mult mai placut. Dar nu mai considera o catastrofa teribilé fiecare gregeala si nu se intrista prea tare din aceasta cauza. wAcum imi dau seama ca imi creez singura frica de nereusite, la fel cum imi creez singura fantasmele din vis. Si doar eu insémi am puterea de a micsora acea creaturd. De acum incolo, nu mai trebuie sa imi fie fricd de greselile mele.” 23Monstrul cel Magnific al lui Stefan MONSTRUL CEL MAGNIFIC AL LUI STEFAN Stefan avea un Monstru Magnific, care aparea intotdeauna cand avea nevoie de el. Atunci cénd $lefan nu obfinea ceea ce dorea sau cénd primea ceea ce nu vroia... Atunci cénd prietenii (ui Stefan nu voiau sa se joace cu el sau nu voiau sé joace jocurile cum considera Stefan c& ar fi trebuit... Atunci cand périnfii ii spuneau lui Stefan ce sa facé sau cénd nu fi ziceau ce e de facut... 31‘Atunci Monstrul Magnific al lui Stefan iegea la iveala. Stefan il facea sé apara prin. : GANDURI CE CREZI CA GANDEA STEFAN PENTRU A FACE SA PARA MONSTRUL SAU CEL MAGNIFIC? UITE CAM CE GANDEA: Este groaznic sa nu am lucrurile pe care mi le dores "Nu suport ca lucrurile s& nu mearga aga cum vreau eu! Ceilalti oameni ar trebui sa facé ceea ce vreau eu!” jetenii mei sunt groaznici cand nu se joaca asa cum vreau eu! Ar trebui pedepsi ‘Monstrul lui Stefan era o ardtare inspaimantatoare la vedere. Avea 0 fata rosie si ranjea cu dinti lui mari si ascuti Vocea sa tuna si fulgera. Tropaia si lovea din picioarele lui riage. E clar c monstrul lui $tefan baga in sperieti pe oricine il zarea POT GHIC] CUM SE SIMTEA OARE $TEFAN CAND FACEA SA APARA MONSTRUL SAU? Se simtea furios. OARE DE UNDE VENEA FURIA MONSTRUOASA A LUI STEFAN? Venea din ceea ce gandea Stefan. CE CREZI CA GANDEAU PARINTI LUI STEFAN DESPRE MONSTRUL ACESTUIA? CREZ! CA LE PLACEA? OARE CARE ERA PAREREA PRIETENILOR $I A PROFESORILOR LUI STEFAN DESPRE MONSTRU? Parintii erau furiosi pe monstru, caci acesta era atat de zgomotos si de urat! Ei considerau oA fiul lor ar trebul sd se Gontroleze mai bine si il pedepseau pe Stefan de cate ori scotea monstrul la iveala. Prietenii lui Stefan erau speriafi de monstru, aga ca o luau la fuga cand acesta aparea. Profesor lui Stefan erau furiosi si deprimati cand monstrul lui Stefan aparea la gooald. ,Ce pacat c& Stefan Il las’ pe 32 cApcaunul acesta galagios s4 aparé . ta ic apara tot timpul", ga i. ar fi un baiat atat de dragut fara el.” Mai gandeau ate ee bd vere s& predea cu Monstrul acela in clasa. li face: ai s lui Stefan de cate ori i! aducea la scoala pul timpul CE CREZI CA SIMTEA §TE .! c FAN DESPRE MON SAU CAND PARINTI IL PEDEPSEAU PRIETEN I JAU LA FUGA $I PROFESORII It PUNEAL/ SA STEA PESTE PROGRAM LA SCOALA? ae Stefan incepu s4 se saiure de monstrul si a sirul sau, ,Pur si simplu fun merge rea bine epunea el Nu ma aja 28 on ; poate ca k 7 at d fa ce doresc poate la uma-unel nici nu eg tat de Dar s& tii c& ni nu @ vina mea”, ris do u " rspunse Monsirui. ,Esie ar vina ta, Ori de cate ori rostesti cuvintele magice Me.apar eu. E cao reguld.” “Adica vrei s& spui...”, zise Stefan, ,... vrei 84 sp nu ag mai rosti cuvintele magice, nu ai mai aparea?” \Aproape, dar ar mai fi nevoie de ceva. Ar trebui sa i schimbi si gandurile, nu doar cuvintele, Pentru asta trebuie sa exersezi serios. Dar de ce imi spui toate lucrur privindu-| bnuitor pe Monstru. 7 Pentru cA m-am sdturat s& trebuiasc& sa tot apar. Tu rostesti cuvintele magice tot mai des si eu trebuie ba s8 apar, a sd dispar. Este atat de obositor! Ag vrea sé-mi iau gi eu 0 vacanta si s4 stau lungit pe o plaja undeva cat mai departe Oh’, spuse Stefan, ,pai atuncl ce-ar fi s exersez altfel de ganduri, ca sa vad daca functioneazé cum spui tu astea?”, intreba Stefan 34 Asa cA de atunci inainte, de céte ori lucrurile nu mergeau aga cum dorea Stefan, el Ti schimba gandurile si cuvintele magice pe care le rostea odinioara. CU_CE CREZI CA isi INLOCUIA EL GANDURILE $I CUVINTELE MAGICE DE INAINTE? In loc s8 spuna.. E groazri lu mai suport! REBUIE sa obtin ceea ce doresc! Prietenii mei sunt ingrozitori cand nu fac ceea Ce vreau eul” Prin urmare, Monstrul ‘Spunea... »Ce pacat ca e aga!" »Nu-mi convine, dar pot sa suport! »Mi-ar placea foarte mult sa obtin ceea ce vreau, dar nu trebuie neaparat sd se intémple aga!’ »Nu-mi place intotdeauna cum se poarta, dar asta nu inseamna cA nu mai sunt prietenii meil” i Stefan aparea din ce in ce mai rar. CE CREZI CA AU GANDIT PARINTI, PRIETENI $I PROFESORII LUI STEFAN DE ACEASTA SCHIMBARE? Parinfi lui $tefan se suparau tot mai rar pe el gi nu i mai pedepseau aproape niciodata Prieteni cuel Profesorii erau mai bucurosi, mai putin suparati si nu mai faceau mereu observatii lui Stefan nu se mai speriau gi se jucau mai des Acum ca mé infurii mai rar, vad c lucrurile se intampla mai degraba aga cum vreau eu. tare mult cd am invatat cum s apara.” i spunea Stefan. ,Ma bucur | opresc pe Monstru sé mai 35inuare noul mod de a gandi si $i cnd totusi mai aparea uneori, cat pe vremuri... CREZI CA Al $I TU UN MONSTRU MAGNIFIC? 36LUCIAN LICURICI INVATA SA LUMINEZE os SiG ae Lucian Licurici z&cea jn tufigul de liliac si privea abatut in pamént. Nici nu bag de seama apusul soarelui care deveni auriu, apoi rosiatic...si nici pomenealé s& simt& mirosul parfumat al florilor de liliac. »Ce groaznic!", mormai Lucian pentru sine insusi. ,Cat de ‘ngrozitor este sa fii un licurici care s8 nu poata lumina... la fel de bine as putea fi considerat o muscd sau un gandac. Un urici care nu poate s& lumineze nici nu poate fi numil urici...sunt o rusine pentru familia mea.” 38 Lucian stitea posomorat si privea cum, rand pe rand, ceilalti licurici incepeau sA lumineze, pe masura ce soarele trecea in amurg si amurgul se pierdea incet in noapte. Din toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. Avea o pereche elegant de antene, aripi minunate gi o coada lung, supla. Singurul lucru care i se putea reproga lui Lucian era ca nu putea sa lumineze, dar acesta, bineinteles, era cel mai mare neajuns pentru neamul licuricilor. »Probabil c& ceilalti stiu un secret pe care eu nu-| cunosc’, gandi Lucian, ,altfel cum de reugesc ei sd lumineze si s& ipeasca fara prea mult chin, in timp ce eu, oricat ag incerca, NU pot scoate nici mécar o scanteie? Ma intreb... care ¢ smecheria?!” Lucian decise cd i s-a cam urat de atéta bombanit. $i mai hotari gi cd se cam saturase sd tot fie un aga ca Tigi parasi culcusul din tufisul de lilac si porni expeditie pentru a descoperi cum sa se “aprinda” si el Un prim popas il facu in tufigul de colectat miere, unde Loredana si Laura Licurici stréluceau aprins printre floricelele dulci. Lucian se rugina nite! sa le intrebe asa direct, dar isi dadu seama c nu are nimic de pierdut si cd ar avea atat de mult de cAstigat daca ar invita cum sa lumineze... »Buna-ziua’, rosti el, ,va deranjeaza dacd vi pun o intrebare mai personala? Ei...si tu!", chicotiré Laura si Loredana rosind usor, Asta depinde de intrebare” Pai ag vrea sa stiu ce va aprinde pe voi?” Cum adicd ce ne aprinde???", intrebard intr-un glas Loredana i Laura. »Ce va aprinde incat si incepeti s& luminati2", intreba din nou Lucian. Ah, deci asta eral", risuflara ugurate Loredana si Laura. »Pai nu stim prea sigur, dar credem ca tufigul de miere & cauza: de cate ori ne apropiem de floricelele astea minunate, ne aprindem.’ 39Asta ins nu-i era prea mult de ajutor lui Lucian, caci de cnd vorbea cu Loredana si Laura era tot in tufigul cu pricina i, din pcate, coada lui era la fel de intunecaté. Le multumi fetelor gi zburd mai departe. Se opri mai apoi la un mar ionatan, unde isi avea salagul Gurifd Licurici »Gurita, trebuie sa te intreb ceva cu adevarat important’, spuse Lucian. clefai —_Licuriciul »Poftim? Nu infeleg nimic din ce spui", zise Lucian. »MMMnniammm’, spuse Gurita, ,nu pot vorbi prea bine cu gura plina, nu", continua el, stergandu-se delicat la gura cu o frunzé de mar ionatan. ,Deeliciosss", mai spuse el, cam mancdu de felul sau. »Gurit, trebuie sa te intreb ceva serios, aga cai te rog sa fi atent gi s nu mai iei nici o mugcéturd pana nu Imi réspunzi »Pai da-i drumul", spuse Gurita, inghitind in sec. Ce ifi aprinde fie lumina?’ “Asta este, de bund seam, o intrebare simpla: merele ionatan imi aprind lumina. Luminez admirabil atunci cand muse dintr-un mar ionatan sau dintr-o alta delicatesé.”, spuse el mugcdind cu pofté din alt mar. 40 »Merita sa incerc gi eu treaba asta’, zise Lucian gi lua si el © inghititura dintr-un mar aflat in apropiere. Nimic: nici un pic de lumina. Lua atunci o museatura mai zdravana. La fel: nimic. Lua atunci o muscatura uriaga... si se inecai, dar tot nu reusi s lumineze. »Se pare ca nici merele ionatan nu sunt sortite sa imi aprinda luminita”, se planse el dezamagit si porni in zbor spre Sebastian Licurici. Acesta locuia intr-un tufis de mure i il gasi luminand ritmic pe cAntecul unei privighetori care dadea un concert in apropiere. »Sebastian, am s& spuse Lucian, »Sssssttt...”, scragni din dinfi Sebastian. Asta e partea mea preferata din cntec’. Lumina sa era impresionanta! »Spune acum’, zise Sebastian, in timp ce luminita sa se stingea incet, odata cu ultimele triluri ale privighetoril. ,Ce intrebare poate fi atat de important, incét sé ma intrerupi din ascultatul concertului?” »Cum iti aprinzi lumina", intreba Lucian. »Nu eu, privighetoarea o aprinde cu vocea ei melodioasé: ori de cate ori o aud cAntand, lumina mea se aprinde gi ramane aga pnd ea tace. Acum te rog sa nu mai spui nimic: concertul incepe din nou.” Lucian astepté ca privighetoarea sd inceapa o noua melodie, tn speranta c& fi va aprinde i lui luminita. Ins& din Pacate, la sfarsitul cntecului, lumina sa era Inca neaprinsa. De data asta igi intinse aripile si zbura drept spre Tereza de Licurici care sclipea intr-o tufa de laur. Ea era considerata drept unul dintre cei mai infelepfi licurici si era respectata Pentru lumina sa care dainuia mai mult decat a altora. ,Am ceva tare important sé te intreb!", spuse Lucian din nou. ,Cum reusesti sd iti aprinzi lumina?”. Ooo, pai sunt mai multe feluri in care iti poti aprinde lumina’, raspunse ganditoare Tereza. sIntr-adevar, deja cunosc o mulime de modalitati, care ins din péicate nu functioneaza la mine”, spuse Lucian, asa Pun © intrebare foarte important’, a© te rog sé nu pomenesti de floricele de miere, de merele ionatan sau de cantecul privighetorii: le-am incercat deja.” Bineinteles cé acestea nu ar putea aprinde lumina ta.”, spuse Tereza. Desi exista 0 multime de moduri de a ne aprinde luminile, un singur lucru le poate face s& functioneze....si acela esti TU.” »Pai nu inteleg”, murmurd Lucian, ,am incercat totul si nu o pot aprinde indiferent cat de tare ma stréduiesc.” \Nici nu-i de mirare!”, réspunse Tereza. ,Nu functioneaz& daca te simti deprimat, nervos sau stresat, si mai ales daca esti putin din toate trei laolalta. Primul lucru pe care poti sa faci este sa te linistesti.” i cum sa fac asta?", intreb Lucian »Gandindu-te la lucruri care te linistesc. Sentimentele provin din gandurile tale si dacd gandesti calm, te vei sim! linistit. Incearcd s& te gandesti la cea mai linistitoare imagine care iti vine in minte.” Lucian igi imagina ca sta intins intr-un camp mare, plin cu trifoi, intr-o dupa-masa insorita: cu cat se inchipuia mai clar in cAmpul de trifoi, cu atat se simtea mai linistit, ~Acum esti pregatit s4 invefi sa-ti aprinzi lumina. Gandeste-te la ceva ce iti face placere.” 42 $i Lucian se gandi la imaginea lunii pline, intr-o noapte calduta de vara. Isi imagind c& auzea cantecul greierilor si ca simfea 0 boare lina de vant atingandu- aripile. Ofta de placere. Se simtea fericit pentru prima oara dupa atata vreme... ~Acum uité-te la lumina tal”, spuse Tereza, iar Lucian se intoarse si arunca o privire peste umar. Reusise! Luminita lui se aprinsese pentru prima data in viata! Uaau! Cum am reusit s& fac asta?”, intreba el. avut ganduri pozitive!”, raspunse Tereza. ,Ori de cate ori gandesti ceva pozitiv, te bucuri si lumina tase aprinde. Pentru a o pastra asa, gandeste-te la lucruri plicute in continuare!” »Dar ce se va intémpla daca se va stinge iar si nu 0 sA 0 pot aprinde din nou?” intreb& Lucian in timp ce lumina sa se stingea deja incet, »Depinde doar de tine sa iti aprinzi lumina gi sé 0 pastrezi aga; gandurile negative ca cele pe care le aveai cAnd ai venit aici, nu fac decat sa o sting. Tu esti cel care-i poate aprinde lumina gandind lucruri pozitive si doar tu ai puterea de a o mentine aprinsa.” »Cred ca infeleg acum: nu erau florile de miere cele care le aprindeau pe Loredana si Laura, nici merele ionatan cele care il aprindeau pe Gurité si nici cAntecul privighetorii nu i aprindea pe Sebastian; de fapt, ei ingisi se aprindeau pentru ca faceau lucruri care le aduc placere; Ia fel si eu ma pot aprinde gandindu-ma la lucruri care ma bucura’, trase Lucian concluzia. »Acum ai dreptate”, fu de acord Tereza. ,Ce-ar fi sa incerci s& faci ce spuneai adineaur ,Trandafir”, spuse Lucian. ,Trandafiri galbeni.” Luminita sa Palpai pentru o clipa. ~Apus de soare.”, mai spuse el apoi. Luminita clipi o data si 10 0 data. -Lumina lunii gi flori de camp”, continua el si clipi repede de trei ori. 431 : cat timp ma gandesc la lucruri care-mi plac, pot sa imi pastrez lumina aprinsa si nimeni altul decat mine nu o poate stinge! Toata puterea pentru a o aprinde se afla in mintea meal”, spuse Lucian, sclipind fericit in lumina tuni $i de atunci incolo, Lucian deveni faimos printre licurici pentru lumina sa minunata, pe care o aprindea gandindu-se la lucruri frumoase, care ji fceau placere. * 44 Recomandari pentru Parinti si Educatori’ Partea a doua a acestei cdrti ofer o serie de recomandari destinate persoanelor implicate : exemplelor discutate aici sunt focalizate pe relatia parinti-coy Cu toate acestea, o analiza atenta a acestora va va permite s& descifrati utilitatea lor in consilierea tuturor agentilor educativi: bunici, educatori, invatatori, etc. Tocmai aceasta diversitate a adresabilitatii confera plusul de valoare fiecarei recomandari. Sperm ca cititorii sai se convinga singuri de acest lucru, * Educator — in toate contextole care vor urma am folosit acest ternen In ‘sens foarte larg, incluzand sub aceeasi eticheta lingvistica tofi agent educativ, alti decat parinti 45CAPACITATEA DE A NE REZOLVA PROBLEMELE iN MOD RATIONAL {insojeste povestea ,Vevoritelo Maga, Daga $i Saga”) IMPORTANTA CUNOASTERII MODULUI DE A NE REZOLVA PROPRIILE PROBLEME Ce faceti in momentul in care vé dati seama c& a apdrut o problem? Avefi o ‘metoda proprie sau un procedeu pentru a o rezolva? Vai enervaliimediat gi incepeti 88 strigati? Sau va intistati si incepelis& plinge!? Majortatea au fu fost niciodata Invafati cum $8 se confrunte cu problemele pe care ‘cum 83 si le rezolve, Ei ajung la ‘maturtate nestiind cum s lemele sau cum s8 se descurce Si 58 le depageasca, conceputé de Albert ite, cat gi pe cele cu copii li mai bune de a. rezolva probh Doamna Georgiana are o problema practic: cum $8 1 nvefe pe baiatul ei de doi ani s& slea pe toaletd, decd el refiza acest luoru? Dacd il foreeza sé sioa pe foaletd, acesie pd, strigd i 0 loveste. Doamna Georgiana are si o problems ‘mojionalé din cauza incepaciti de ai! eva pe ful el acest lors 6 furoas po €t pentru cd @ un copil ali de ci” $i pe ea ins) pentru e8 mu @ 0 mama mai una. Credeti ca furia doamnei Georgiana o ajuta in vreun fel Tn efortul de a-gi rezolva ‘problema practicé cu fil ei? oamna Siva are i ea 0 problema practic: cum s8 o fac pe fica vi de 16 ani si Biung’ acest la timp sémbaté seara? Cind fica el se inloarce téralu acasé, ‘doamna Sivia este nemulumitd, dar nu se Infurie. Ea fi spune acestea calm, dar 04 formitate, c8 nu va mai avee vole sass sémbata umatoare. Fica ei va trebui ‘84 si Bstigeprviogiu de aie sémbta, venind acasé la timp, a7Credo c& faptul c& nu se enerveaz’ o ajuté pe doamna Silvia sa rezolve problema practicd pe care o are cu fica ei? DIFERENTA DINTRE PROBLEMELE EMOTIONALE $I PROBLEMELE PRACTICE Distincfia dintre problemele emotionale gi cele practice este una esenfialé. Una dintre ideile centrale ale Terapiel Rational-Emotive gi Comportamentale este aceea A persoanele sunt afectate la nivel emofional de credinjele gi aitudinile lor despre el Tngisi, despre ceilalf si despre vi In termenii Terapiet si Comportamentale, problemele temofjonale rezulté din sentimente care afecteaza sinele si scopurile individu, cum a fi furia, deprimarea i vinovatia. Aceste sentimente constituie o problema, deoarece atunci cénd oameniile trdlesc, este putin probabil ca ei sé gandeascd clar si productiv sau s4 se comporte int-un mod benefic. Problemele practice sunt situafi reale pe care dott s& le modifica sau sa le rezolvali cumva. Este positil ca pe lang problema practica cu care va confruntali si avefi sau nu gi 0 problema i adiacentt ‘oape imposibil $8 va rezolvatj problemele practice atunci c&nd sunteti deoarece sentimentele neproductive generate de jonale interfereaz’ cu incercatile de a va rezolva logic problemele. ta deprinderi de a rezolva problemele, cu scopul de a va {in sentimente mai adecvate. Astfel, vef fi capabil ‘mai eficient. 4 vd rezolvali problemele pr 48 ‘ABC-ul TERAPIE! RATIONAL-EMOTIVE $1 COMPORTAMENTALE: INTELEGEREA PROBLEMELOR EMOTIONALE Lect povesile din prima parte a acotei cc, sez cn cami sau prolemels Sut cle ear ne supra. Ne upd no Ne supérim nl Ingo pn garde 9 Grade reas ate cswuctve despre celal despre saat. Yoana ref, EinotveComporamerile fer un mel simple tp ABC penis el gor aceste idei. : " — “Al donot evenimentl sau stun declngsoae séncurle sas redinle prscael legate desta, tr conse moforle care rents do at Cand cove se imp lr et ext o conse a rv ru sua A co cre crocartaoat Crean ck ‘8 spune ds, nv la vel 2 va determine senentle da sve Ideea este urmatoarea: impla ceva, : ‘va spuneti ceva despre ceea ce s-a intémplat; evaluati situafia A, ~ simi ceva, Domnul Stefan toomai s-2 intors de la munca, Merge in bucitirie s8 inceapa st pregiteascd cina $i Tg! dd seama cB copil au lsat fotul int-o dezordine de nedeseris. Vasele murder sunt réspAncite pe toat mass, friniturle la fe $i dous uti goale de prjiturd se afé pe podea, Asada, dommul Stefan se simte furios. Conform modelului ABC, situafia se prezinta ast ~ Vede bucdtaria dezordonata, o> Nu suport ca in bucdtarie 6 fie aga 0 dezordine.” Este groaznic cA nici péna acum copii nu au invétat s& se poarte mai responsabil” C- Furie Doamna via I asteept fu, care trebula sé so infoared acasa lo ora zece seara ‘Acum este iz nopti,simama devine an coin ce mai speriaté 8 i s-a intdmplt 29a ingroztr, Modelul ABC aplcat in cazul doamnei Elvira este urmatorul A- Fiul ie deja de doua ore, B- .Trebuie si se ‘Ar fi groaznic s& fi avut un accident.” -Nu ag putea suporta si fe rant sau, mai ri ie trebuie 88 ma Ingr 8 fmurit” rez $i 88 ma supa.” 49Flea do 8 ani a comnuiul Vaer, care s-a jucat pe-afars toata dupé-amiaza, intr {ugind in sutageni,lssind o dr de urme de nora pe covoruldescis la cuoare. Domnul Vaier vede mizera, 0 prinde po fat de bra, rage 0 palms $i {pa la ea c& ru, Ea Incepe si pling si damnul Valor incepe 88 so sint8 vin ABC in acest caz ar fl urmatorul: ge o palma. Ea plange. Dupa cum sugereazi aceste exemple, lucrurile pe care pi riloare, neproductive de la C. ale, adic’ convingeriilogice care conduc las CARACTERISTICI ALE GANDURILOR: Rationale ; in situa nepiscu fore; regret nu vinovale; preocupare, nu anxietate; depres). + Exprima preferin sau doin 50 rationale ‘+ Nu deriv’ din realitate, = Nusunt sustinute de dovezi reale. + Nuva ajuté 58 obtineli ceea ce dori + Conduc la sentimente inadecvate (furie, vinovaje, anxietate, depresie). + Sunt exagerdri extreme ale unei situafi (in termeni de .groaznic”, i de via. (trebuie!", Care ce s-ar intampla daca in exemplele anterioare, gndurleirajionale de la B ar fi transformate in ganduri rafionale? Evenimentul de la momentul A ar ramane acelasi, dar la nivelul C ar aparea modifica, iar modelele ABC ale situatilor . Procedall treptat. Nu va asteptafi ca tofi copii sa fle gata dotafi cu tolerant la mai putin descurajati si sunt confruntati cu frust toleranfa lor creste. E de la sine Injeles c& acegtia nu pot fi Intotdeauna pugi la adapost de frustrari mari care sunt peste limita lor de toleranfé. Totusi, este injelept s& se Inceapa de la frustrari mici, pentru a nu Ingreuna procesul de Invatare. 3. Aveli rSbdare, Procesul de a1 invita pe copil s& tolereze frustrarea va necesita timp, efort si energie. Incercafi s& nu va frustrat de acest proces $i acceptati Incercévile mai putin reusite ale copilor. 4. Ajutafhi sa accepte ceea ce nu poate fi schimbat. Aratal-le c& este inutl s& pratindd ca o situalie s8 fie diferté de cum este i cd faptul c& se necdjesc pentru c& lucrurle nu merg aga cum vor ei nu face decat s& le inrdutateasc’ elevilor c& nimic nu este ingrozitor, orbil sau cumplit jeauna sa fe gi mai rea. 6. Recompensati pe copillev dv. p Facet efertul de a observa cénd copii dvs. fa fal tustaci gi aratale c8 unto congtient de asta si 8 le apreciai efor. Comportamentul care Primeste un rispuns poztiv de la perscanele importante din jur este mai probabil sf repetat in timp, 7. lgnoraf-i pe copieleviatunci c&nd dau dovada de toleranjé. scézuta ta frustare. Comportamente care nu sunt recompensate nici macar cu atenja ‘dvs. probabil vor scadea in frecventa. 8. Incurajafi pe copelevii dvs. £8 renunje la plcerile de moment in favoarea nor cdstigur de lung data 9. Invatati-i pe copil/elevi s& practice tolerarea frustrérii prin utilizarea Imagerie| Ratjonal-Emotve, a10. Asaf pe copiivelevil dvs. s& incerce de unii singur tt felul de lucrur. Desi s- ‘UMAR ‘doamna Georgeta #4 Isi dea seama ca mi atunc! cnd ai trl copi, De aceea, decat pr sa 8 decida 88 acoepte fac fata mai ugor si mai cu CAND FRICA NE STA IN CALE (insojeste povestea ,Teama de gregeli a Dorel”) (© POVESTE DE GROAZA PENTRU PARINTI ‘A fost 0 daté ca niciodata un cupl fet, Ipsit de ani, pe nume Todea, S-au decis ‘a un moment dat, 0% ose ce aveau nevole cu adevirst pent a-$i completa amiia ar | un micut Todea. Aga c8 eu plénuit nerabditer sosiea pe lume a mut or copi. Dar, din momentul In care Alina Todea @ vent pe ume, pi ei ‘nu s-2u mai simi ber. Au devenit ingroat si stresat! la géndul o& purtau toat responsabiitatea ing Aline, And Alina era tnd un bebelus, Mimica 9) Tatoul Todeo stiteau trot toatl oaptea, Dar dct s ‘ugh .Oare mininca sufent? Oare méndncd prea mult? Oare nu face pneumonie? are are coli?” se intrebau. Ca urmare, I pereceau 0 groaza de timp chemdndu ‘pe medicu pedir sa le spund tot ce se poate despre. Cu ct Ain crostee, cu ata cresteau s gil nprvinta Crest care destu de repede? Se dezvoll oare prea repede?” 18 [asim lumina de veghe aprinsa noaptea sau nu? Sa 0 dam la grédinil sau sb fu 0 dim? Sx mai dim céte o palms din cdnd In cfd sau nu? Oare are sufciont| Driteni? Oare ae pretent pot 52x cu 08, fd 8B 0 sock? inti? Oare dacs nu 0 lsd 88 mandnce duciur ne va pura pic8? Oare 14 ani eo Vérstd le care 88 poaté avea Inthe cu un bait? Dacé réméne Insircinatt”. $1 tot asa! Punctole do cottur din copia $i din adolescenta Aline coincieau cu modifiedri {in motvele de ingrjorare le prinior, dar nu trecoa 2! In care veunul inte pity ‘nu 39 ingroreze In privinja vreunor aspecte din vita Aline Nu miss fi dat seama nicidsti ci a fi parte Inseamni 0 munca att do ‘epuizan,"1 spunea Taiicu Todea Mimic! Todea. .Decd vrem ca Alina si devind perfect, trebuie 88 accept sB fim stresafi $i ‘nervosi pentru inc célva an” I spunea Mémica Todea Taiculul Todea. ,Sunt 0 _maljme de percole de care rebuie 8 ne naliitin.* Da," incwvings Tatcul Todea,,$iar fo adevarald catastro& dac8 am face un pas ‘resi $i nu am creste-o cum se cuvine po Alina.” omni?” se Intrebau. .Sau dacd ar lot plinge $i i, 8 Ingrjorau In logatur cu méncstu, strénutatul $1 73‘91850, cuplul Todea se sinfea tot mai insp&imantat odaté cu cresterea Alinel si cu ‘expunerea ola fot mai mite pecole posible. ‘ApOl, intro bund 2, familia Todea 3-6 dat seama c& Alina crescuse si cB nimic Dw hi cg epee bo at ta inainte, Alina ii anunta ca va avea un copil. eimee ne Cum va fi ea vreodaté in stare s8 aib& grjé de un copii?” se intrebard tematori Morala acestei povesti este (alegef o variar ‘A. Daca vrei sa fi ipsit de gril, fi ipsit” de copil B. Daca vrei sai un copil, accept faptul c& vei fi Ingrjrat gin timpul ©. Afiun parinte perfect necesita ingrijorare constanta, D. Toate cole de mai sus. Dac esti de acord cu oricare dintte aceste variante sau daca citesti povestea sii spui:,Pai nu aga ar trebul arte or , povesia si ‘aga ar trebui 88 se poarte orice parinte?™, atunci cteste (CUM NE STA FRICAIN CALE Multi prin i dau seama c8 sunt mai tot timpul pl de fica gi de neliniste cin cop ni st erate init npn eat oot coe cea pleas mearg post cu coil lo: def pero de tip social pana la tulburari emotionale. i cee imagineaza toate pericolele care lor legata de reusité sé nu le fe de ajutor pentru a deveni educator ficient. lat cateva dintre module in care fica le std Tn cale: i tematori sunt de obicei parinf hiper-protectivi, Incercdnd sa i c iv. nd 8a Igi salveze de la orice fel de neplaceri, le refuza experienfele care ar putea duce fa smatori, care vad pericole peste tot, sunt de obicei ns unt mai putin capabili decat péringiicalmi s& se pldcute cu copi lor. i supara in activity 74 ‘andl lor copili s8 se team. Cum copii observa tot timpul, ei vor considera ca acele situafji sunt ie 88 reacfloneze cu fica. par periculoase si c& 14. Parinfil care se tem de dezaproberea copilor lor nu vor fi fermi in cresterea acestora, de teama cd at pierde dragostea lor. 15. Périnfi cdrora le este teama de faptul cA ceili /-ar putea considera paring! incapabill, vor ‘asa cum cred c& s-ar cuveni sa 0 facd, ‘au cum simt ei natur ric copii. 6. Frica tinde sa se extindd. Pe observa cf In timp ajung s& se teama de tot mai multe Iucrur. 7. Pétingi plini de fic si nalingte nu gandesc logic. Sunt mai putin capa rezolve probleme si ar putea $4 int&mpine dificult tematori sunt att de preacupalIncercénd si evite o catastrofé vitoare, eaza placerea de a-i vedea pe copii lor crescaind gi dezvoltandu-se in (CUM PUTET! DEVENI PERMANENT TEMATOR $I NELINISTIT, FARA PREA MULT EFORT Camenit tsi creeaza sentimente de fricd gi neliniste vazand pericole peste tot si consider ‘dacs 0 situale reprezinta un pericol posibil, tebuie s8 te permanent in legaturd cu ea, Prezenta unor pericole In jur nu creeazé autor Gi nelinigte. De fapt, ceea ce oamenil gandesc, cred sau Tel spun despre peri Creeaza un sentiment neplacut gi nut. Pari vor mal copii lor si cu el ingigi dac8 se vor raport Urmatoarele exemple vor prezenta unele con cresterea lor, care vor produce garantat sunteti unul dintre acei paring care cons! aspecte importante din cresterea copilot, in cazul dvs. Ingrijorarea si ftica reprezintd roa 64 vedelj cum se aplicd acestea 1. ,Trebuie sa flu un parinte perfect. Daca nu sunt intotdeauna calm, competent $i ccorect in modul in care imi tratez copii, acestia 96 vor dezvolta prost.” oamna Elena Merete de una singuré pe ful ei Tudor. Daca nus am gr mereu de flu in care I eresc pe Tudor, va deveni un detinevent,” Spune ea, ,Cred c& dacd nu are un tatd care sil ghideze, esto cu atat rat 75Important s fac ttul aga cum trebuie, Sunt nfotdeauna Inspaimantaté cd voi face © gregeald sic Tudor va avea de sufert. Sunt singura responsabi de cresterea lui si iaca va da greg nu minag lta riciodatl” ‘Asumandu-gi toata responsablitatea pentru actiunile full ei gi considernd 3 reusita ei ca parinte gi ca ff umand depinde de felul in care va creste Tudor, doamna Elena se va simfi cu siguranté permanent urmarité de team’. Asta eoarece atéta timp cat ful ei este in vial, existéintotdeauna fatea cael 58 {acai 0 gregeala sau s& 0 apuce pe o cale gresit8. Daca s-ar intémpla aga, doamna Elena s-ar invinovatjterbilfindca nu a fost un périnte perfect. 2, .Trebuie 8 am gr astfel incat copilul meu si nu simta niciodaté inconfortabi, ‘88 nu fe rénit sau $3 nu fie in vreun pericol." ‘Domnul Muresan traieste cu sofa sa gi cole dous fete Int-un oray mare. «be vol ofr fetelor mete toate lucrurle pe care nu lo-am avut po cénd eram cops spune el. ,Trebuie smi asigur c& sunt siguranf gl trebuie 8 fe protejez de toate neplicaile prin cae Domnul Muregan se simte adesea Datorita pretenjiei ca fetele sale s& fle Infotdeauna in siguranté, domnul aN le Ingrédeste viaja si le répeste multe din pécerile copilriei. In acelagi | creeaza propria ficd, pe care apoio transite si copillor. 3. Arf ingrozitor daca copii mei nu m-ar iubi tot tmpul.” Doamna Mariana este mereu Ingrozta de faptul c& va pierde dragostea si ‘precierea coplor si dac ti dsciplineaz, porta s8 mi urascl nici macar pentru secunds.”, spune ea. Jncere din 76 Aceasté idee a facuto pe doamna Mariana incapabila si controleze ‘comportamentul copillor sai. Acestia gi-au pierdut respectul fala de mama lor, domina, in timp ce {nud totusi s4 creada c ar fi cumplt ca acestia si nu o mai iubeasca, Rezultatul este o teama permanent si insidioasa. 4. Este ingroztor ca celal s& nu aprobe modul in care eu imi crese copii.” jlveazd modul in care Ip) creste omnul Victor ingocat de fe opi Afi cu ttul gi cu tot orb dact celal) ar erede e& sunt un périnte lamentabil De ‘ite of ies cu cop mie teamé ci se vor puta necuvincis $i c& oameni se vor Jimi pot imagina cum mi consider un tata td cdnd Ti viztim, gi mA simt sesat doar cdnd ma gindesc ci umesza sa ‘merger in vit" cread’ c& e un parinte temator si netalocul tui in Deoarece considers c& este ingrozitor ca cei imperfect, cu siguranfé c& domnul Victor se va ‘majoritatea timpului 75: ,Dacé nu sunt tot timpul nelinistt si temor cu privre a bundstarea copillor mei, Jnseamné ca sunt un parinte lamentabil.” Doamna Cristea considera cd pentru af un parinte bun trebule £8 se ingrjoreze tot timpu ine $02 ce hu Ingrozitoare 0 88 i se intample! Cop nu pot sa se team de oeea ce ar putea se Intdmple, nu vd Ingrjoreze tn locul lr gi Cateodat cred ef dact ‘ru, ature ru nu se ‘va Intampla, Aga ma crescut mama pe mine si cel putin alata pot 84 fac gi eu pentru copii mei" Considerand ftica 0 parte necesara a cresterii copilor, doamna Cristea s-a ‘sigurat c& atata timp cat va avea copil, va fi dominatd de team’, ‘CUM SA FACI FATA ANXIETATH $1 FRICIL Calitatea de parinte/educator este intr-adevar o responsabiltate importanté, dar esto posibil 38 va cresteti copii fara a fi permanent temator, Prin schimbarea unora intre convingerile déunatoare mentionate anterior in convingeri utile, parinf: pot Invata s& devina preocupali si interesaji de soarta copillor mai degraba decat tematori si anxiosi pentru acestia. Cu alte cuvinte, la SA se comporte in ‘moduri care duc la 0 educare mai eficienté a copilor. * Daca doamna Elena si-ar examina fea cA trebule sa fie un Perfect, si-ar da seama c& nu exi Pretentia de a fi ceva ce e ii este imposibil si fie (adica perfecta) nu are nici un sens gi duce la suparare fe. O alegere mai bund pentru doamna Elena ar fi 88 profere 6 fie un parinte c&t de bun cu putinf, gi 58 se accepte pe sine ‘atunci cand face gregeli pe care orice parinte le face. + Domnul Muresan ar px modifice convingerea ca .trebuie $8 le ofer copitlor mei contort -mb-ar placea 88 Ti pot fer experienfe dureroase si periculoas i dau seama c un de disconfort si asumare de riscuri este important pentru cresterea lor." + Doamna Mariana ar face mai bine s& renunfe la nevoia ei constant de iubire gi ‘aprobare din partea copilor ei, daca vrea putea sa prefere ca el sf 0 jubeasca tot timpul, inte izand in acelasi timp faptul 78 4 daca le limiteaza acfunile pentru propria lor crestere si bundstare, vor fi ‘momente c&nd copii nu o vor plicea, ‘+ Domnul Victor ar putea s& se simté mai pufin anxios cu privire la evaluaile celorlalf legate de competenta sa ca parinte dacd ar Incerca s& prefere ca acestia 83 Mi aprobe modul de crestere a copillor, fra s& se desconsidere gi {ard sa accepte In mod necesar ca adevarate evaluaiile celorali atunci cénd il dezaprob’. Ar putea, de asemenea, sa igi dea seama c& desi uneori se poarta ‘mal putin perfect, aceasta nu inseamna ca a esuat complet ca $i panto. + In loc s& considere ca frica gi calitatea de painte sunt de neseparat, doamna realtate. Ar putea incepe Cum pute schimba fica tn simpld preocupare? In primul rand, identitas lucrurle pe care vi le spunefi i care va creeaza frica. Apoi puneti-va urmatoarele Intrebari 1, Este aceasté situate intr-adevar atét de periculoas’ precum o fac eu st para? 2. Oate ingrjorandu-ma cu privire la 0 situatie periculoasé chiar o voi preveni? 3. Care sunt consecinjele mentinerii acestui sentiment de frcd gi anxietate? 4, Ce gandur altomative m-ar ajuta sa imi micgorez teama? 5. Ceag cdstiga daca ag renunfa a aceasta fica? lat alte cteva modaltati prin care paringi pot Invata s8 facd faf’ problemelor ‘i igi reducd o parte din temeri 1. Concentrafvi doar asupra prezentuli. Ingtjorarca este in principal cauzata de gandurle catastofale cu prvre la vitor. Asta inseamna c& daca va imaginal ce s-ar putea intampla mal rau, va auto-convingeti c& daca ar putea s8 se ntémplo, chiar se v ati putea si suportati daca concentrindu-va asupra prezen unor situa care conduc a anxictate teama de neplaceri in vitor. 792. Imaginafi-v’ in detalu (ot ce s-ar putea intémpla mai rau. Convingef-va c& putel) 88 suportaii orice. Cand se gandesc la viltor, mulfi cameni devin tematori gi anxiogi, pornind de la o imagine vaga a cea ce s-ar putea regula necunoscutul este mai Inspaimantator decdt complet si viu ceea ce va provoacd teama. |. Imaginaf-vé facand fal’ cu succes sitvafiei. Muli oameni se inspaimant imaginandu-se ratand ceva tn mod lamentabil. Cu cat se concentreazé mai speriat) gi probabiltatea de a da greg creste. Exersali je; de asemenea, exersal imaginandu-va 5 totusl acceptandu-va pe dvs. insiva, ‘Asumati-vé riscuri. De cate ori evitali ceva din cauza ca va temefi, practic Va intéiti frica. De fiecare data cénd faceli ceva in ciuda fici, v-o iminuat. Amini c& este mal important si faci lucrurl decat sa le faci perfect. Expunefva la crue de caro vi tomef. Incercal) sé va confruntay temenie prin pasi mic, treptal. Desi sar putea s& va simit)_mai de a va expune rapid si brusc la depasit elegant si cu usurints ‘Aducefi-v8 aminte c& nimeni nu a prevenit ceva rau doar ingrijorandu-se. Opritiva gandurile obsedante. Cand va concentrati prea mult asupra ppericolelor care pandesc in jurul dvs., va creat) o stare permanent de teama gi anxietate, Urmatoarele tehnici v-ar putea fi de folos: Intensitatea gi durata Aceasta va intrerupe cursul ‘mécar pentru o vreme gi astfel lege 88 va gandij la ceva mai folositor. b. A doua tehnicd presupune purtarea unei bande elastice 1a incheletura maini, Pigcafi-va cu elasticul ori de va surprinde) absorbit in care vi produc teama. Pigcatura va va distrage atentia $i va vel putea gandi la altceva, 10. Vorbitva calm cénd v8 simi speriat. Spuneti-va c€ .sentimentele de fica sunt produse doar de gandurile mele, imi produc singur ingriorarea $i la fel pot sa o gi alung.” 11, Acceptafiv pe dvs. Insivé cu toate temerile dvs. A te desconsidera deoarece Mi este teama este ca si cum ai continua i In tine insu dup ce ai cézut deja la pamant - nu face decat s@ inrdutateasca lucrurile. Daca scopul este acela de a v8 diminua supérarea, aj face mai bine s& va ‘acceptati pe dvs. insiva atunci cdnd va simti) sperat, s@ Incercati si va ‘schimbati gndurlle care vA produc teama gi s& va diminual) trirle negative, 12, Acordafj-v8 momente speciale in care s8 v8 ingroraf. Programati-va zece minute in ecare zi pentru ingrjorl gi g&ndur catastofice. Facel) un efor de anu va ingtora in ic un a momenta zeit 19, Aducejiv8 aminte c& majoritatea copilor par s& atinga maturitatea indiferent de cat de mult sau cat de putin s-au ingrijrat parinfi cu privre la e' siindiferent de cat de multe pericole au intalnit in cae. Aceste sugesti (A vor elbera total de ficd, dar vell constata od frecvenfa, . de teama va descreste daca le urmati. 81CUM SA VA AJUTATI COPII SA ig! DEPASEASCA FRICA [mn cartea lor ,Cum s& cresti un copil fercit gi sdndtos din punct de vedere emotion si Wolfe prezint& cdteva sugesti utile pentru parinfi care doresc $8 {gi ajute copii s& faca faté mal bine fic 1. Tnoepeti prin a fer pe copii de lucrula do care se tem precum clin, z2gomote putemice sau insecte, Pe masur& ce se vor sim mai confortabil si competent, faceive cunostinga din nou, teptt, cu lucrurle de care se temeau. insoii aceasta expunere cu formu verbale clare cu privice Ia acele wor 88 Ti fert| pe copii ugor impresionabili de adulji si copii mult prea ingnijora 3. Daca avefi tendinja de a fi un suprimatj frica In prezenta co temerile. Dati exemple de re: 88 v8 depaisit prope tomer 4. Atdtaf-le copilor calea rationalé de a scapa de fica lor prin utiizarea acelorasi argumente putemice pe care le-aii folosit pentru a va depasi proprile tener 5. Din moment ce Incercafis& va acceptati pe dvs. insiva cu proprile tomer ‘nu I Invinovait sau condamnafi pe copii dvs. pentru tere lor. 6. Folositi umorul pentru a4 ajuta pe copii dvs. sa isi dapageasca temerile, 7. Filicalm si rabdator cand avefi de-a face cu tomerile copilor dvs, obiectele si recunoasca gi sa Isi accepte temerile, gi apoi incer depageasca, ist prin modul in care evalvesza real i pulet Incerca s& va schimbaf) par lume; in loc 88 gan © .ar fngrzitor s8 nu fu un pekrinte perfect’, aduce}-va aminte 4 nu exist paring perfec! Desi este de nedort, comiterea de grogeli este o parte inevitabllé a condijel de parine gi ‘ condifjel umane In general Sustine c& : ,copl mei trebuie 88 se afle totdeauna In siguranfa’, copii experientiaza un oarecare disconfort $i per important pentru cresterea si dezvoltare lor sd Invefe sai fac fafa gi sa il accepte. Inloc sa credet cd daca ceva e periculos, trebule $8 ma ingrjorez tot timpul", aducelv8 aminte c& nimeni nu a impiedicat un lucru rau $8 se Intample doar find ga facut ori Clespre asta, Facet tot ce va sta In putinja pentru a evita pericolele serioase gi apoi ula) co ole. fac gr daca e 68 ma consider un painte bun’, inte mai bun daca vet! fi doar preocupat de soarta (8 proprilor tere, vefireusi nu doar s& vA creat o sansele de a fi un parnte cat se poate de bun; 2 ca pe vitor copii dvs. 88 post face 83CAPCANA FURIE! $I CUM SA O EVITAM (insoleste povestea .Monstrul cel Magnific al lui Stefan’) Visa itamplat weodaté sa simp cd fra a pus stapanive pe dvs, ~ Incfeent diac enervarea e indreptaté spre sine sau spre copl? rntefeducator nu este unul usor. In fiecare 21 pasinileducatori comportamente care le provosca supérare gi enervae. V-aff opt mn moments va gandij ca put alege daca sa va enervali sau nu intro anata situtie? “Terapia Rational-Emotiva si Comportamental este © metoda practi i ajuta pe oa ajuta pe par i pe cea a copi i ce cu do ote sentiment de a-dopreireposipune a dtoming trai inal de ce anume crede persoana in cauza cd a aparut sentimental de Treware: apoi, aceasta Tnvala cum s8 igi schimbe gdndirea pentru ei crea un sentiment mat i 84 FRUSTRAREA: O POSIBILA SURSA DE ENERVARE Frustrarea este orice obstacol care ne Exist numeroase moduri de a face fafa situat da 0 imagine a diferitelor abordari ale frustrari 88 obfinem ceea ce vrem. rante. Acest exemplu v8 va Tiel mame, dna Fodica, dna Viorica si d-na Irina sunt la magazin cu fil for in \érsl@ de sapte ani, care sunt prieteni. In timp ce mamele Ip fac cumpairaturle, ‘iol decid 88 se cstreze un po, rearanjénd nigte conserve din vin. Putin mai ‘rz, cole rei mame Tsi g8sesc fil pe podea, Inconjurai de cule de conserve czute, Toata lumea car st la coads la casi se ui la eful de sal, care Ti cearts pe baie Cum reactioneaza cele trei mame? Ce simt ele, ce gandesc gi ce anume fac in aceasta situate frustranta? Cate moduri altemative de a reacjiona la aceasta situatie putefi gsi? Dna Rodica er fuioasé pe fle. .Nu trebuia $8 se poate atit de neobrazat” isi ‘suse ea. Nu suport cdnd face astel de lucru In publ. Mi face infotdeauna do ‘usine. Ce coplingroitor am.” I epucd fu, i plezni incopy s8 i corto, in timp ca costa ura D-na Viorica ora de asemenoa furioasa pe cope s/bombiinea, pe punctul de a ‘ebucnt .Ce groaznic 08 coplul meu se poats In fell asta’, gin ea. Nu suport a colli s8 gandeasc3 despre mine c& sunt 0 mamé incapabili, Fil meu nu ar {tobul 84 ma Tack astel de rugine." Plecd In ticare de acolo, jurindu-gi cB atunci ind va ajunge ec3s8 va spune sojuluisBu 887 padepseascd pe bala. Dna trina era intats..Ce mizerie!” gi spuse sie. .ZAu o8 ar f fost mei bine cacd ‘fu! meu $-rffolosit un pc judocata gi nu s-ar 8 jucat cu lucrurie din vind ~ dar ‘hu are nici un rast $8 ma lamentez In legaturd cu nist cut do conserve sparte, Poate as putee si folosesc ocazia asta ca S84 Inval sf gdndeascd Inainte de a se ‘apuca de ceva." Observé cfu el ardta speriat [uf de ménd si ncepu si jute i curefe mizria esi tot acest parint s-au confuntat cu acceas! situatie, lecare a gancit $i a rispuns la situalie In mod difert, ceea ce a dus la rezultato diferte. Care dintre rezultate credeti cA a avut cele mai bune consecinfe, atat pentru périnte cat si Pentru copil? Ce credef c& a invajat fiecare copl din aceasta Intamplare? invajat ful doamnel Rodica: tunci cand mama sa e furioasd, palmuieste 5 stiga. + Palmuitul ¢ strigatele sunt moduri normale de a-t exprima furia + Agasit metode nol de a acapara atentia mamei sale 85‘+ Daca face ceva ce mama sa dezeproba, este mai bine 4 se ascunda sau s& mintd pentru a evita pedeapsa, Ce a invafat ful doamnei Viorica: + -Mamel sale nu fi pasa de comportamentul lui, pentru cd nui da atentie. * Poate (cel putin pentru moment) s& scape fara a-si asuma responsabiltatea pentru boacana facuta, + Nue bine s8 ti exprimi turia, joace cu cutile de conserve in magazine. ‘+ Uneori poate sa se comporte ut si totusi mama sa va continua s8 7 placa. + Dac se intampla 0 boacénd sau faci o greseala, este mai bine s& o recunosti 188 0 indrepy. C€nd va confruntat cu fustrarea, putetialege una dintre urmatoarele react 1. Sava enervali, s& fia ca rustrarea s& nu mai existe, 84 sustineli ci © Ingrozitor ca s-a intémplat aga 51 sd va dati cu capul de peref 2, SA va enervaf, s8 considera situatia catastrofald, 68 nu va exprime 8 pretindeti cé nu suntefifrustrat sau enervat irl si 3. Sa fit itat sau dezamagit, sé acceptali cd frustrarea existé gi s& incercafi s& remediati stuatia, DE CE NU ESTE BINE SA VA SIMTITI FURIOS? ‘nu af avea ,dreptul bbune pentru ca n natural la frustrare, dar de obicei provoaca mai mull ru decat bine. Cateva dintre consecintole negative ale acesteia sunt: + Poate si déuneze sénatati, contribuind la afectiuni precum ulcerul, insomnia, ‘oboseata si hipertensiunea, + Poate si influenteze negativ relafile dvs. cu celal. + Duce adesea la sentimente secundare indezirabile, precum vinovatia, . de exemplu, mas-media abundd de mesaje contradictori, ee Echivalont cational Eu imitumines viaja, ‘Sunt soarele vie mele, Eu mam fécut 8 mi sint minunat cnd te-am Intant pe tine, ‘Ma fac sé ma simto adevaraté femeie cand sunt in preajma ta ‘Am ales s8 te ubese Atri fara tine arf nop, dar posi, Nu insernni nimic pind nu est iubit de Esti valoras ca om, indferent daca cineva te nova lubeste sau nu, Daca acel .celdlalt” care conditioneaza fericraa dvs. personal in fiecare din cazurile de mai sus dispare, este garantaté aparitia depresiei, cisperarii si a resentimentelor. 952. Corand imperatv ca lucrurile s& decurga intr-un anumit mod. Persoanele care considera ca ceilali ar trobui, ar ff cazul sau ar face bine sé... facd aga curn spun ele sau persoanele care spun ca lucrurile trebuie sa mearga aga ‘cum doresc ele Tgi blocheaza propria fericir. imperative dau nastere, In ‘general, la sentimente de furie gla resentimente gi de obicei nu modifica cu nimic situafia obiectva, 3. Gandind in termeni de catastrof® $i fécénd ca lucrurile sa paré ingrozitoare. Persoanele care vad situatile indezirabile ca find catastrofale sau ingrozitoare ‘se supun la nepkiceri emofionale inutile. A vedea intr-un eveniment real un .capat de lume", cel mai rau cu putin, este o modaltate auto-distructiva, cdci acest punct de vedere extremist produce Intotdeauna sentimente si comportamente neproductive. 4. Lamentindu-a. Cel care se lamenteazé mereu se transforma In nefericilicronic, pentru c& se focalizeaz doar pe aspectele negative, indezirabile ale viel, ar sentimentele lor de ce nu, si fata de cei care nu doresc neaparat acest lucr. 5. Crticandu-va si blamandu-va pe dvs. insivi. Critica permanenta la adresa propriei persoane este un mod sigur de a va bloca accesul la fercire. Acest tip de persoane au tendinfa de a se critica pentru cea ‘mai mic& gregeala sau imperfectiune. Dar, cum orice finja umand este de la natura imperfecta, cei care se crilicd mereu au ocazia s8 petreacd o groaza de timp tn Cchinurllo nefericiil auto-provocate. si comportamentele lor negative ceva ce nu e de dot se condamna total pentru egecurile lor. Pe scut, exist cinci modus principale in care oameniifac se simta supérafi 4% si blocheaza astfel propria fercie. Unele dine frazele-cheie care contibie la ‘acest proces sunt: 1. Aconsidera ci ceilalti sunt responsabili de modul in care va simtii. {Ma faci 6 mi enervez tntr-un hal faré de hall” Ma dezgusti™ ‘Mai facut s& ma Indrgostesc de tine! {Ma faci atat de fercit™ 2. Acere imperativ ca lueruri Nu ar trebui s& se poarte as {Ar trebui s& se poarte mai bine cu mine.” 4 decurga Intr-un anumit mod. “Trebuie 88 faci aga cum if spun!” ‘Dacd eu te iubesc gi tu trebuie s& ma iubest.” 3. A gAndi in tormeni de catastrofa ingrozitoare. ‘a face ca lucrurile si paré Nu mai suport” ‘E groaznic c& nu vrea sa faca ce vreau eu.” Copii mei se poarté ingrozitor in public.” ‘+E groaznic c& nimeni nu ascultd de ceea ce spun eul” 4, Ava lamenta. .Niciodat’ nu faci ceea ce fi se spune.” 18 0: g De ce nu pot si fil de treaba ca celal copii?” Eu trebuie sa fac toaté treaba pe aici?" 5. Ava cobor in ochii proprii. {Nu sunt bun de nimi” Ce painte de nimic sunt.” pots fac nimic cum se cuvine.” .N-0 88 ma schimb gi n-o $8 ma Tnva{ minte niciodata!” Aceste exemple au fost menite s& v demonstreze cum se pot crea sentimente de nefericie, furie sau deprimare. Pentru a invaja cum sa va lumina vaia gi s& cea sentimente mai pldcute cn continuare. INVATATI SA VA LUMINATI PROPRIA IATA Inainte de a fi capabil Tnvatati copilul s& Isl produc’ propria fericire, aga cazul 88 fi In stare chiar dvs. de a Invata s& definel| controlul proprilor sentimente necesita mai mult decat pot fi prezentate in aceasta carte; mai este nevoie si de exercitul de a simi, de a &, prin urmare, putef) s& alegeli coea ce simi ru va poate face s& v8 simi furios, deprimat, stresat, nici maar bucuros. Va crea! 7propile sentimente pin modul in care va raporta la ate persoane, a situa sila persoana dvs. Din moment in care vel ncsta sa mai Tvinovath pe celal penta modul in care va simi, vei avea putereas& va luminal propria vat. 2. Renunfafi fa preten ‘Asa cum s-a ardtat inainte, un mod sigur de a va face furios si plin de rosentimente esto de a core ca lucrurle s& se desfagoare cum dorti dvs. si ca cella 53 se comporte conform pretenfilor dvs. Ar fi mai util s& preferaf, 5& ‘nemuitumirea sunt sentimente utile, productive, pentru c& v3 ajutd 8 va ganditi mai bine la alte modalititi de a obtine ceea ce dori sau sa acceptalisituatia, dacd ea nu un mod mai putin 84 dezaprobafi unele reveni, imbundtatindu- ‘comporta gi veil gandi in moduri care va vor sporifercirea 6. Faceti-va complimente! Observati comportamentele care va plac si Iaudali-le (dar nu pe dvs. ca el Ingisi Intr-o maniera depret id cu dvs. Ingiv’ i 68 va oferti complimentele juste, pe care v-ar plicea s& le primi de la cei anumite situa 98 7. Impliafa n acolo actiuti care va fac plicoro! Incercaf 88 petreceto perioad de timp in fecare zi factnd activi pe care le considera pacut, fe de uni sing, fe fn compania ator. ‘mai important s4 fiji muljumit de propria persoana decal s& TI multumii pe celal, aga c& Incercali $8 va acceptall gi sd va aprobali, mai degraba decat sa cdstigal nneaparat aprobarea celoralj 9. Punefifericirea dvs. pe primul loc. acd dvs. vel reugi si va simi feriit,atunci veli sti c& existé cu siguranté o persoand fericité. Aduce}iva aminte c& flecare tsi construieste propria fericire sau nefercire, nu dvs. faceti acest lucru i pentr alti. 10. Nu va tnvinovati de nefericiea sau necazurile celor din jur Fiecare om este responsabil de crearea proprilor lui sentimente, aga c& nu ‘sunteli dvs. vinovat dacd cei din jur aleg s8 fle suparafi. $i doar findca celal aleg ‘88 se simt& neferici, nu trebui s8 11 acompaniaf si dvs. sau sé le urmati exemplu 9911. Iovfat i fif asetv atunci cénd coro cova Nu existé nici o garange c& vel primi ceea ce cere, dar este cu siguranta 0 strategie mult mai bund decat aceea de a agtepta ca celal sé va ghiceasca agandunile sau dorinele. 12. Trecefi dincolo de standarde perimate $i obisnuinfe, comporténdu-v8 Intr-un ‘mod aiterit. de c&teva ori s spuneti DA. Daca vai sta In obicei sa facet complimente. Observafi cum va veti simi si cum reactioneazi din comportamentul dvs. Experimental) apoi modificandu-va si alte comportamente. 13. Asumafisvl riscuri! ‘Asumarea unor riscuri este un semn al dezvol soldeazé cu efecte benefice. De exemplu, un fice’ lui magina, poate sa gi asume un risc gi al ise de regula refuza sa Ti dea va pentru faptul c& al avut curajul de a va asuma un risc. 14, Folositi mageria Rafional-Emotiva. depresia s-ar modifica in tristefe sau dezamagire. Modalitatea de a va schimba este modificarea moduiui de a ganci care genereazé sentimentele 0 gandire logicd, rationald, ceea ce ar produce sentimente utile, productive. Este bine ca imageria sa fie practicaté cam zece minute zinic, pentru a 100 16. Evita’ s& va ,stingeti lumina” spundndu-va lucruni descurajatoare. Daca nu va puteti spune lucruriIncurajatoare, mai bine nu va mai spunefi nimic. 17. Fi buni cu dvs. ingivat Cumpaira{-va flor, bomboane sau invitaf-vd la cind. Tratativa cu respectul pe care |-afioferi celui mai bun piieten de sport sunt 0 dovada de lips de respect fat’ de scidea satisfactia de ansamblu, marind gansele de 19, Incercati un experiment. ‘Gandif-va la zece lucruri negative din viata dvs, Cum va simi acum? Apoi imaginaj-v8 zece lucruri placute, Cum va sim{ii? Concluzia la care oricine poate ajunge este cd camenii se simt prost atunci c&nd gandesc lucruri negative si se simt bine atunci cand gandese pozitiv 20. Focalizafi-va pe lucruile din prezent. ‘ncercalj stripe c&t se poate Tn prezent. Persoanele care se proiecteaza in la ceea ce se va intémpla ‘se depreciaza din cauza rfectuni din trecut se deprim: timpul. Persoanele care se cconcentreaza pe prezent de obicel nu se simt nici anxioase, nici deprimate. 40121. Acordefprortateproblemelor emotional faa de cole practice Rezolvaj-va problemele emofonale ininte de a le aborda pe cele practice Este mai ugor 88 va rezoWval problemele practice dac& me intl v-atirezolvat orice neplicere la nivel emofonal care ar pulea aves legéturé cu situaia respectva, In consecn{, daca va identical convingeie iraonale sie transforma in convinger rafonale, va vet schimba trie emofonale neprodustve in unele productive, coea ce viva ajuta in rezolvarea problemelor. 22. Eliminafi miturile auto-cistructive. identiticai si dezamorsaji orice mituri auto-distructive pe care le ave despre Cutafi s8 vedetisituafile ca find fara pierderi, mai d situatie faré cAstig este una In care indiferent de modul in problema, dvs. pierdey. De exe ‘stig Tn ceea ce priveste copii sai smera lor dezordonat’, <4 se simta vinovat. Pentru a transforma situatia intr-una in caro rimeni nu are de pierdut, ru igi curaja camera, s-ar putea simf intat sau dezamagit si ar putea s8 vada ce e de facut pentru a le da o pedeapsa fiindca nu si-au facut ordine in camera. Dac& copii fac totusi ordine Tn camera, domnul Rusu ar putea s8 aleaga 8 nu se lase manipulat de reacfile lor si s& se simta satisticut c& au facut ceea ce trebuia. Astfel, indiferent care este rezultatl final al unel situai fara pierderi, domnul Rusu nu are decal de cAstigat, deoarece tsi controleaza proprile reactii emofionale, 24, Ciutat persoane care vad lucruileIntr-un mod pozit. ne care au o viziune pozitivé asupra Vieti si evita persoanele negative, care se auto-distrug. 25, Ofenf-va recompense. Recompensalj-v fie verbal, fie cu un cadou, de cate ori reusit in incercarea de ‘av lumina viata. Cu cat exersati mai mult in a va ,aprinde" propria lumina, cu atat viata va va fi mai luminoasé. CUM SA il AJUTATI PE COPIIVELEVI DVS. SA ‘LUMINEZE VIETILE ‘Acum ca v-afifamiliarizat cu unele tehnici de a vi lumina viefile, este momentul 88 le transmiteyi asta fercivea $i placerea de aplicate recompensali prin atenta dvs. si astfelcresteti sansele ca aceste manifesta s& reapard in vitor. 3. Recompensafi comportamentele si expresille emofionale adecvate, Cu cat acordafi mai multé atentie emofilor si comportamentelor adecvate ale levlor dvs., cu atat sporesc gansele ca ele s& reapard in vitor. is| modiice pretenfile in prefernfe. Aminif-te 8 nu Dui 88 ofa tot ceea oe is dorese gi c8 aceasté cauza. Incurjafi $8 pte mai degraba decat sunt in 6. Ignorati copiluelevul atunci cand se vaicdreste si acordafi atenfie c&nd vi se adreseaz cu o cerere potivté. Daca sunteli receptiv la vaicareala copilulu, este ca si cum iafitransmite c8 aceasta purtare il va face s& objind caea ce ig doreste. 7. Incurjai si léudat pe copielevi atunci cand manifesté comportamente si reac adecvate: nu tebuie 88 considera c& vel ajunge 88 .rasftai” copii doar finde i incuajt sé se comporte adecvat 8 Nu Ti critical prea mult pe copilelevi pentru si imperfectiunite lor, fent de ceea ce fac, dar arStalie altunci cand se comport, le lor deci $88 se accepte pe el Insisica Persoane, indiferent de rezultat. 103‘Nu le spunefi copiorelevilor c& sunt in intregime buni sau rai; mai degraba ‘comentati In mod specific asupra comportamentelor bune sau rele. 11, Incurajati copivelevii 88 Tgi exprime sentimentele si ajutal-i s8 se raporteze adocvat la ole atunci cdnd apar. 12, Incurajaji-vé copilvelevil $8 Isl exprime dorinjele, sugerandu-le ca nu exista riciodat’ garanfi c8 vor objine ceea ce vor, mai ales dacd nu spun ce anume ar dori. Recompensaiii pentru modul In care cer ceva si nu incercati sa le anticipati dorinjele, 13, Lasaficopilfelevi s tsi dea seama cd el creeaza gi sunt responsabili de orice 1c si cA nu sunt responsabili de sentimentele celortlt. Nu 1 pentru modul In care va simi dv. jelevilor sugesti pentru modul in care ghar putea rezolva 8. Puteli chiar s& le dati probleme spre rezolvare, pentru a-$i nou dobandite. Evitati sa le dati sfaturi si sa rezolval foloseasca Terapia Rational-Emotiva si Comportamental coil lucrue rajonale care se comunic8 prin mas-media; incurs se ‘entice o nau Cie circu lucrurpozte, pine de speranta Tnvatatva copilieevi cum s8 st ..aprind’" propria luminita spunandu-gi Ivor neuraatoare, cum arf Am facut o treaba buna” sau Imi place cfind muncese in grou" 22, Incurajai-va copilvelevi s fsi asume uneot riscuri acceptabile, amintindule c& 12 face ceva e mal important decat a incerca sa faci lucrurle perfect” (Elis & Harper, "Un nou ghid pentry 0 vif’ rafionala.’. 23 legatura cu pericolul de a cduta morou aprobarea gi de dorit s& objinem Intotdeauna dragostea gi aprobarea celor din jur, acest lucru nu este absolut necesar pentru a avea 0 Vala implinita si fericta Ajutajiva copilielevii s& reziste la tachi ile venite din partea celoral ibatut prin a-si spune slignile nu au nici o putere asupra mea’ {oloseasca imaginatia si creatvitatoa, pe copilelevi s& tsi dea seama de punctele lor tar’, scofand in 27. Ajulaficopiiletevii s& gseascd un aspect ‘mod realist si partea negativa, Tgiurmeze si s& ici lucrur, pana gi tn a paséiilor: puteti atinge fata ‘cu considerate si respect. 20. Invajati-va copiilelevi sa se trateze pe et 31. Incurajativa copilvelevil s% se poarte fafé de ei Insisi aga cum le-ar face placere s& se poarte prictenl lor cu ei. 92. Ai Wve copillelevi s& igi depageascd temerile confruntindu-se cu ele: ercal) s4 nu le transmitel|copilor proprille dvs. frci, gr sau anxietait: mai bine te pastrai doar pentru dvs, rmeni de opfuni si at t8 pentru a objin pierde si pe acesta va rimane .gandu-gi optiunle dintr-un domeniu lao singuré variant, tsi fi le de a obtine satisfacte din acel domeniu, 34. ‘impreund cu copiifelevii dvs. si incurajafi s& rad& uneori de ei Insisi Persoanele care se .iau prea in serios" Isi reduc fara Indoiald placerea de a tal Un bun simt at umoruiui si capacitatea de a vedea partea bund a lucrurilor sunt ingrediente esenjale pentru a spori plicerea din viaja unel persoane. 10585. incurajativa copii/elevii $4 igi asume responsabilitatea pentru erorile si rereusitele lor, fard s8 se simté prea vinovali sau SA se crtice necrutator pe sine, ca persoane.- 36. Ajutali-va copilulelevul si cum ar putea s4 devi responsabil de fericroa sa. jrind@” propria flacara, discutand cu el despre ai fericit posibil gi arétandu:i cd doar el este SUMAR Fiecare dint noi igi lumineaza propria via §1§icreeaz4 propria fericire, Copii! adulji pot 8 Ig aprind’ propria lumina in viat8 dacs: © isi asuma raspunderea pentru crearea pror | creeazd sentimente adaptative, ul neproductive. jor sentimente. mai degraba decit sentimente gl cu respect gi bundtate {igi pdstreaza in permanen{a mai multe surse de satistate, astelIncat daca una nu ‘mai functioneaza, pot alege dintre celelalte ceva mai pot De fapt, ficaro dintre noi are puterea de a-si lumina propria viaté, dnd nastere la propria fericre si salsfacti, In consecint, nu trebuie s@ depindem de ceili pentru a trai sentimente de cldurd gi fericie: interaciunle cu ceilati ne pot produce mare pldcere, dar nu sunt neap&rat suiiente. De fapt, in lecare dire noi se gaseste butonul ‘care ne apcinde lumina in vial gi care o poate mentine aprins& mereu. 106 CUVANT DESPRE AUTOR Virginia Waters detine un doctorat in psihologie scolara obtinut la Universitatea Columbia si a lucrat cu parinfi si cu copii in mai multe scoli si cadrul Departamentului de Servicii pentru Copii al Institutului pentru Terapie Rational-Emotiva si Comportamentalé din New York; supraveghetor si terapeut al personalului din Institut gi consilier la pentru Copii’, ea este autoarea unei binecunoscute cai ne Rational’, 0 colectie de alte 12 povesti fermecatoar posibilitatea copillor sA invefe moduri de a gandi comporta rational intr-o forma interactiva, ei putind s& coloreze eroil acestor povesti. Autoarea este de asemenea Co-Director al Centrului de Consiliere Cranford din New Jersey si a profesat in regim privat in New York. Dar, poate inainte de toate, ea este mama a doi copii minunati si mama adoptiva a altor doi. 107