Setul C 1-A 6.-F 2=F TA 3.-F 8.-F 4.—F 9.- A S.-F 10.-F ain esenta, alimentatia rational boinavulul nv s@ deosebesie de a unui am séndtas care se hrdneste rational”. (L. Gonjea) 2. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA Definitie Oricarui organism ii este necesar s& ingereze si s@ absoarba alimente de bun’ calitate si in cantitate suficientd, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentry a-si menting energia indispensabilé unei bune functionari. |. Independenta in satisfacerea nevoii Pentru a se mentine sanatoasa, fiinta umana are nevole de o cantitate adecvata de alimente, continand elementele nutritive indispensabile vietii. Cantitatea si natura alimentelor nutritive sunt tn functie de: sex, varsté, greutate, inaltime, activitatea depusa, starea de sanatate sau de boala. O alimentajie adecvata trebuie s& contina toti factorii necesari mentinerii viefii si asigurarii tuturor functilor organismului tn cenditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, sruri minerale. Hidratii de carbon (glucide) — reprezinté sursa principald energeticA a organismului. Digerarea si asimilarea lor nu solicité organismului prea mult, de aceea este bine ca 50% din necesitétile calorice ale organismului sd se asigure prin hidrati de carbon, daca nu exist a contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabet zaharat, colité de fermentatii, obezitate). La copii, aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, casexie, denutritie, afectiuni hepatice $i renale. Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Proteinele — reprezinta materialele plastice ale organismului, ele inlocuind substantele distruse prin uzura fiziologicd. sau patologica. Ele reprezinta, in acelasi timp, o sursa importanta de energie si constituie materia prima a fermentafilor si a hormonilor. Necesarul: 4-6 g/kg corp/24h Aportul insuficient de lunga duratd, al substantelor proteice, determina scaderea proteinelor plasmatice, distrugerea parenchimului hepatic, aparitia unei anemii si, prin reducerea presiunii coloid-osmotice a sangelui, retentia apei in organism, cu formare de edeme. 110—eee = a Grestérea cantitatii de proteine este indicaté In sarcina si aldptare, arsuri, anemii, evacuari pleurale si abdominale, postoperator. Sc&derea cantitatil este indicat in boli renale, afectiuni febrile. Lipidele — au valoare caloricd mare, alimentele pe aceasta baz& avand calitati energetice mari, intr-un volum mic. Pe langa rolul lor energetic. lipidele intra si in compozitia tesutului nervos si a stromei eritrositare, iat sub forma depozitara, reprezinté rezervele de energie ale organismului si jesutului de susjinere pentru organele inteme. Necesarul este de 1-2 g/kg corp/24 h Ratia de grasimi se va reduce in cazul tulburarilor jn metabolismul lor, in insuficienfa glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor (insuficienté pancreatica, hepatica, nefroza lipoidicd, diabet zaharat, obezitate), boli febrile. Ratia de grAsimi se mareste in st&ri de subnutrijie, hipertiroidism (datorita arderilor exagerate) Vitaminele — sunt necesare menjinerii metabolismului normal al organismului Nevoia de vitamine creste in timpul activitatii celulare exagerate (majoritatea imboinavirilor). Necesititile normale de vitamine pot ajunge pana la 150 mg vitamina C; 25 mg vitamina B,, 6 mg vitamina B,, 8 mg vitamina PP si 20 mg vitamina K, ceea ce se asigura prin consumarea fructelor, legumelor, salatelor, sucurilor de fructe. ‘Apa si sarurile minerale — in apa, se petrec toate reactiile biochimice din organism, saruriie minerale fiind necesare ca substanje structurale si catalizatoare. Necesttatile zilnice de apa ale organismului s’indtos variaza intre 2500-3000 mi; ele se acopera prin lichidele ingerate si arderea. hidratilar de carbon si a grasimilor. Odat& cu nevoile de apa, se satisfac si nevoile de sdruri minerale. Organismul sanatos necesita in 24 ore: 4 g Na; 3-49 K; 2.9 Ca; 0,15 g Mg; 418 mg Fe; 6g Cl. Satisfacerea nevollor de ap si sAruri minerale trebuie s& se facd in mod proportionat; altfel, organismul rAmane in dezechilioru hidromineral. Factorii care influenteaz4 satisfacerea nevoii Factori biologici | — varsia si dezvoliarea— nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere st dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic — activitali fizice — cu cat activitatea musculara este mai mare, cu att creste metabolismul sl, implicit aportul alimentar — erarul si repartizarea meselor — un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este in functie de varsté a4Factori — emofiile — (griji sau bucurie) influenteaza consumul de psihologici hran&, astfel cA unii indivizi isi plerd apetitul, iar altii reactio- neaza consumand mai multe alimente ~ anxieiatea — hranirea este strans legat& de satistacerea unei nevoi de securitate, de dragoste si de bunastare Factori — ¢limatul — iarna, indivizii au nevoie de mai multe calorii sociologici (mese calde $i nutritive), iar vara, sunt preferabile mesele usoare $i 0 cantitate crescutd de lichide — Statutul socio-economic — deprinderile alimentare bune se formeaza din frageda copilarie si, uneori, pot fi influentate de apartenenta la un grup social, sdracia influenteaza negativ satisfacerea nevoii — religia —in functie de apartenenta lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare: post urmat de sarbatori mari, interzicerea consumului unor alimente (carne de pore, cafea, alcool), dar si prepararea $i servirea alimentelor dupa un anumit ritual — cultura — alimentatia este strans legata de traditiile si ‘superstitiile fiecarei culturi Manifestari de independenta Cavitatea bucalé — dentitie buna — proteza dentar& adaptata si in stare bund = mucoasa bucala roz si umeda — limba roz — gingii roz $i aderente dintilor Masticatia —usoara, eficace — gura inchisa Reflex de — prezent deglutitie Digestie —lenta —nestingherita Deprinderi — pfogramul meselor (3 mese si 2 gustri) alimentare — 10 ore repaus nocturn Apetit —pofté de mancare — senzatie agreabila, tradusa prin dorinta de hrana 112Foame — senzatie dezagreabild, tradusa prin nevoia de a manca Satietate — senzatie de plenitudine, resimtita de individ atunci cand ne\ de hrana este satisfacuta Hidratare onsum de lichide in functie de nevoie Gust si valoare legerea alimentelor acordate — servirea mesei singur sau in grup mancarii — tradijii — obiceiuri alimentare — educatie Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii —asistenta calculeazé necesarul de calorii pe 24 ore, in functie de: activitate: —in repaus, 25 cal./kg corp! 24 h — activitate usoara: 35-40 cal /kg corp/24h — activitate medie: 40-45 cal./kg corp/24 h = activitate intensa: 45-60 cal/kg corp/24 h — calculeaza necesarul de calorii pe 24 h, in functie de varstd — plus 20-30% pentru copii (nevoie de crestere) — minus 10-15% pentru varstnici —calculeaza ratia alimentard echilibrata: — numar de calorii in functie de varst& si activitate — asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice (apa, vitamine, saruri minerale) —asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel: 50-55% hidraji de carbon, 10-15% proteine; 30-40% lipide — asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala: - 40% proteine de origine animala — 60% proteine de origine vegetala — 35% lipide de origine animala — 65% lipide de origine vegetal — asigura echilibrul Intre aciditate si alcalinitate — calculeaza numarul de calorii/kg corp/24n in stari fiziologice: sportivi, sarcina si alaptare: + 30% — ratia alimentara s& cuprinda alimente din toate grupele ghidului alimentar, cunoscand valoarea energetica a principiilor alimentare: — glucide: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram 13— lipide: 9,3 cal. prin metabolizarea unui gram —proteine: 4,1 cal. prin metabolizarea unui gram ~ cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului — alege alimentele finand seama de preferinjele, deprinderile si nevoile pacientului — Inlocuieste, la nevoie, un aliment cu altul, conform echivalenjelor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenja: . Alimentatia inadecvata prin deficit Alimentatia inadecvata prin surplus Dificultate de a se alimenta si hidrata Dificultate de a urma dieta ’ Grefuri sau varsaturi anexele 3 si 6 Refuz de a se alimenta hidrata Dependenta in satisfacerea nevoii a ES 2 en PUPON Surse de dificultate Surse de ordin —alterarea mucoaselor cailor degestive si a peristaltismului fizic intenstinal ~alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare — obstructii, tumori, strangulari — tubaj nazo-gastric — supraincarcare: intoxicafii alcoolice, abuz de medicamente — dezechilibre: durere dezechilibre metabolice electrolitice, endocrine Re ee ee as neurolagice Surse de ordin tulburari de gandire psihologic —anxietate -stres — situatii de criza Surse de ordin | — foame — insalubritate sociologic | = mainutritie Lipsa cunoasterii | —lipsa de cunostinte — insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului Inconjurator 114Prezentém doud probleme de dependenta: 1. Alimentatie inadecvata prin deficit Deficitul este un aport insuficient de elemente nutritive, o insuficienfa in cantitate si calitate, care afecteaz4 starea nutritionala a individului. Sunt implicati o serie de factori, printre care; proaste abiceiuri in legatur cu alimentatia, boli organice si psihice, intoxicatii alcoolice, medicamentoase ete, Insuficienta aportului alimentar si lichidian determina tulburari la nivelul funetionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismului (denutritie, deshidratare). Manifestari de dependenta — lipsa poftei de mancare — greutate la inghitire Conditia cavitatii | — absenta dintilor, carii dentare, gingivite bucale — ulceratii ale buzelor, ale mucoasei bucale — limba inearcaté, depunere saburala, glosite — dificultate in masticatie Starea —tegumente uscate, pierderea elasticitatii tegumentelor —acnes, dermatita Digestie — dificultate in digestia si absorbtia alimentelor — grealé, varsatura — regurgitatii — aerofagie, pirozis Deprinderi — greseli in prepararea alimentelor alimentare — greseli in alegerea alimentelor — orar nesatisfacator al meselor —pierderea obisnuintei prin schimbarea condifiilor de mediu Hidratare —consum redus de lichide gi saruri minerale | = pierdere in greutate Semne de — slabiciune dezechilibru — tegumente si mucoase uscate —urini concentrate Gust sivaloare | — dezordonat acordate — mananca in picioare sau in pat mancarii — obiceiuri gresite (consuma numai un fel, numai rece etc.) 115- Interventia asistentei — Pacientul cu alimentatie inadecvata (deficit) OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE! Pacientul sa alba | — asaz4 pacientul in Pozitia semigez4nd, sezand sau in © stare de bin decubit dorsal, cu capul intr-o parte varsaturi — Protejeaza lenjeria cu musama si aleza, in functie de pozitia pacientului ~ ajuté pacientul in timpul varsaturitor, sprijinindu-! — Tl Invaja sa inspire profund — aplicd tratamentul medicamentos: antiemetice, vitamine, saruri minerale — Incurajeaza pacientul ~ reduce sau opreste aportul de lichide si alimente Pacientul sa fie echilibrat hidro- electrolitic — alimenteaz4 pacientul Parenteral, instituind perfuzii cu glucoza 5%, 10%, 20%, 33%, 40%; hidrolizate de proteine si amestecuri de aminoacizi (Marisang, Aminomel), vitamine si electrolizi, dupa indicatia medicului — calculeaz4 numarul de calorii in functie de diferite stari Patologice; adaug4 13% pentru fiecare grad de temperatura | Peste 37°C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare ~ dupa incetarea varsaturilor, rehidrateazA pacientul treptat, | cu cantitati mici de lichide reci, oferite cu lingurita — exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului ~ constientizeaz4 pacientul asupra importantei regimului alimentar in mentinerea san&tafii ~ face bilantul lichidelor ingerate si eliminate Pacientul sa fie echilibrat nutritional — exploreaza preferintele pacientului asupra alimenteior permise $i interzise — Serveste pacientul cu alimente la o temperatur& moderata, a ore regulate si prezentate atragator — Invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar gsi echivalentele cantitative si calitative ale Principiilor alimentare, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul — 100 g de glucide sunt cuprinse in: 100 g zahar: 120 g orez; 138 g talfei; 200 g paine; 450 g fucte uscate; 200 g legume uscate; 500 g cartofi; 650 g fructe Proaspete J 116(9H b = 100g proteine sunt cuprinse in: —3000 mi lapte 450 g carne alba (pasare, vitel), 650 g peste, 400 g branza - 100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt, unturd de pore —las& pacientul s4 aleaga alimentele dup4 gusturile sale, respectand contraindicatiile regimului Pacientul sa fie —asigura un climat cald, confortabil echilibrat psihic | —incurajeaza pacientul —1i explicA scopul interventiilor 2. Alimentatia inadecvata prin surplus Surplusul este un aport alimentar exagerat cantitativ si calitativ. Tofi indivizii care consum& elemente nutritive in exces, peste necesitatile energetice ale organismului, se ingrasa si devin obezi. Surplusul de greutate are repercusiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismului. Un individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive: stres, anxietate, singurdtate, tulburari psihice, dezechilibru endocrin sau alte dezordini organice. Manifestari de dependenta Indice ponderal: | — greutate corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea 15-20% ideald; greutatea idealé se calculeaza cu formula: Gkg= 50+ 0,75 (Tem-150) + ¥=29 x 0,9 unde Gkg = greutate corporala exprimata in kg Tem = talia, exprimaté in cm V = varsta exprimata in ani i 0,9 = factor de corectie care se aplicd numai la femei ~ ingrsare | Baliroe ~ senzatie exagerata de foame: mananca fara control | Polifagie —nevoie exageraté de a manca si absenta sentimentului de satietate Grefuri si = eliminare pe gura, parjial sau in totalitate, a continutului varsaturi gastric- Interventii - Pacientul cu alimentatie inadecvata (surplus) OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE! Pacientul $4 aiba | - asistenta exploreaz4 gusturile bolnavului la diferite greutate cor- categorii de alimente poralé in functie |— invaté bolnavul valoarea energetica a alimentelor si de inaltime, necesarul in functie de activitatile fizice si varsta: varsta, sex —alcatuieste un regim alimentar hipocaloric ~ urméreste belnavul sa consume numai alimentele cuprinse in regim —urméreste orarul si distributia meselor —urmareste, periodic, greutatea corporala Pacientul $4 — constientizeaz& bolnavul de importanta activit&filor fizice desfasoare moderate activitate fizica — stabileste un program de activitati fizice, in functie de crescuta gusturi si capacitate, impreun& cu bolnavul Paciéntul sd fie | — asistenta permite exprimarea emotillor, a sentimentelor echilibrat psihic | bolnavului — il invaté metode de relaxare —la nevoie, administreaza medicatie sedativa TEST DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR Nevoia de a bea ia manca A, Tnlecuiti termenul care lipseste: 1, Pentru a aprecia satistacerea nevoil, se va observa la pacient setea si starea 2, Alimentatia inadecvata se poate manitesta prin alimentatie in sin 3, Surplusul almentar se manifesta prin. , dar si prin great si 4, Rajia echilibrata va cuprinde elemente, si apa si givitamine, §, Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate usoard sunt de ps kg copies h, 6, Regimul desodat este recomandat bolnavilor 31 2. Modurile de alimentare ale boinavilor sunt 3 : ‘n funcfie de problemele pacientului 8. in timpul alimentajiei pasive, asistenta urmareste pentru a proveni patrunderea alimenteior in eaile respirator. 9. Alimentarea artificial se recoamanda bolnavilor cu negativism alimentar, ‘n perioada postoperatarie imediata. 10. Aiimemtatia este influenjata de factor . economici B. Indicati dac& enunturile urmatoare sunt adevarate sau false 1, Alimentajia nu este influenjata de varsia 2. Necesarul de proteine ia adultul sdnatos este de 4-6 g/kg comp/24 h 3, Vitarhinele au rol plastic 118