MATERIALE DENTARE UTILIZATE IN LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA Materiale pentru modele Confectionarea modelului trad confecjionarea oricarei proteze. Modelul reprezinta copia pozitiva, fidel a unui segment al ADM (cdmpul protetic), inregistrat cu maxima fidelitate de eatre o amprenti. Modelul are 2 parti ere formeaza un tot unitar: = modelul propriu-zis (care reda segmentele inregistrate de amprenta) = soclul modelului (asigura rigiditatea si rezisten{a modelului) Cele 2 parti pot fi rewalizate din acelagi material sau din mate ‘Tipuri de modele: de studiu documentar de lucru (cel pe care lucreaza tehnicianul dentar) + duplicat (refractar) ete Fiectirui tip de material de amprenta ii corespunde un anumit tip de material de model care compenseazii modificarile de volum ale amprentei. Orice model are urmatoarele caracteristici esengiale: - exactitate = reproducerea find a detaliilor amprentei = duritatea suprafejei si caracteristici utile: ~ manipulare usoara - confeetionare rapid = compatibilitate (mecanica, chimica) cu materialul de amprenti Amprenta e verificata in amsinunt de catre tehnicianul dentar si trebuie sd primeasca icativul ,bund pt turnare”, Intervalul de timp (scurs de la amprentare si momentul confectionairii modelului) gi temperatura laboratorului influenjeaza calitatea viitoarei piese protetice. ‘Tehnicianul verifica la amprentai: ~ si nu existe spajiu intre cele 2 materiale de amprenti folosite (materialele cu consistente diferite) ~ prezenfa incluziunilor de aer ~ lipsa de aderenti a materialului de amprentd la lingur’, cu deplasarea materialului de amprenta = _ prezenfa resturilor de singe, saliva, tartru, dentin ete: MOMENTUL CONFECTIONARII MODELULUI. Materialul de amprenta utilizat determiné momentul potrivit pentru turnarea si realizarea modelului.: = Hidrocoloizi reversibili (agar-agar) necesita tumarea imedliata (urgenta de laborator) a modelului ; - Hidrocoloizii ireversibili (alginate) necesita turnarea imediati a modelului(in funetie de tipul de alginat, intre 10-15 minute si 120 ore pana la turnarea modelului), Amprenta ¢ spalatd cu apa rece sau la temperatura laboratorului, Kisdind 0 pelicula de apa pe amprenta inainte de turnarea modelului: ~ Elastomerii de sintez& necesita uneori ricirea amprentei pe timp de vari, apoi depozitarea timp de 30 de minute la temperatura laboratorului (mai ales cdnd amprenta¢ (ransportati pe distanfe mari), Amprentel se pistreaz uscate Ia temperatura laboratoruluit nal reprezint& prima faza de laborator si serveste la Jc diferite.+ Orice amprenta cu elastomer trebui spailaté gi apoi perfect uscati! = Siliconii cu reactic de condensare si cauciucurile polisulfurice necesita turnare dupa 2 ore de la amprentare iconii cu reactie de aditie si policterii se pot paistra timp mai indelungat fart a se deteriora, cu condifia ca amprenta sii fie perfect uscati TURNAREA MODELELOR DE GHIPS Ghipsul alb (obignuit) Ghipsul pentru modele se poate prepara manual (bol+spatulf) sau cu vacuum: malaxorul, Indifernt de instrumente, acestca trebuie sa fie curate gi uscate, fara resturi de ghips vechi Dozarea se face conform indicajiilor producatorului, amestecand pulberea cu apa distilati Ja temperatura camerci. {Veci prepararea ghipsului alb la tema: ,,Ghipsul ca material de amprentit"! Deosebirea este consistena finald a ghipsului pentru model: trebuie si fie o consisten{i ‘luida, cu un grad optim de curgere pentru a putea pitrunde in toate detaliile amprentei. Ghipsul dur si extradur: Se poate folosi un bol de cauciue mai mic la prepararea manualai &n care se introduce cu un dozator perfect uscat mai intai pulberea de ghips dur (extradut). Ghipsurile dure si extradure sunt colorate si au o granulajic foarte find. Peste pulbere se picuré apa distilatd la temperatura camerei, Pulberea de ghips absoarbe apa in aproximativ 20 de secunde., Timpul de amestec trebuie si fie f rapid la prepararea manual, Cu vacuum-+malaxorul chiar si 0 cantitate mare de ghips ¢ gata in 30 de secunde, ! La prepararea manuala ar trebui si avem un ritm de 2 spatulari (malaxariysecunda, timp de | minut cu vibrarea periodica a bolului pentru delimitarea bulelor de aer. pul de prelucrare al ghipsului este de 2/3 din timpul de priza. Mod de lweru ~Amprenta pregatiti corespunzaitor materialului de amprentare se pune cu impresiunile in sus pe masa de lucru sau pe masuta vibratorie -Ghipsul pregatit cu consistenfa fluid’ se toad cu sptula (sau cu cufitul de ghips in cazul ghipsului dur), in cantitafi mici, ajutndu-ne cu degetul, sub vibratie permanent, pe marginea amprentei in porfiunile cele mai inalte ale amprentei, pentru a diminua riscul aparitiei buleleor de aer. Prin vibrarea continudi a_amprentei bulele de aer existente ured Ja suprefalai $i sunt eliminate.Tumam ghips pans la umplerea totala a amprentei -Dacai modelul propriu-zis ¢ realizat din ghips dur si soclul din ghips alb, trebuie si realizim retenjia dintre cele 2 tipuri de ghips: fie din resturile de ghips dur facem niste prelingiri, fie retentii ci ajutorul eusitilui de ghips (inainte de priza!) -timpul de priza este de aproximativ 20-30 de minute (in functi¢ de tipul de ghips si de temperatura) -ghpisul dur a facut priza cand si-a pierdut Iuciul gi la testarea cu cufitul nu mai rman urme in ghips. Turnarea soclului se face dupa priza ghipsului dur! SOCLAREA: Realizarea soclutui (soelarea) se face conform regulilor de soclare: ~ existenfa reteniilor = ghipsul pentru soclu se toarnd dupa 20-30 miniute (dupa priza gl + baza modelului sa fie paralela cu planiul de ocluzic = ghipsul pentru soclu are o consisten{z mai ferma (si nu curgi pe masa de lucru) si se aplica pe faianfa umezita in prealabil, incircdnd spatula si aplicdnd straturi de ghips sului dur)pe masa, cat mai odonat, prin alunecare, ajutandu-ne cu degetul, fir a depasi dimensiunea amprentei Dupa conformarea viitorului soclu pe masa se introduce amprenta inedreat’i cu ghipsul dur in pasta de ghips alb pentru soclu, cu planul de ocluzie in sus, paralele cu masa, centrat si central, cu migeairi usoare de apasare Cu cufitul de ghips modelam soctul, taiem surplusul din margini gi dim o forma corespunzitoare (vezi imaginile de mai jos: diferite modalitayi de soclare a modelelor) Dupa finalizarea prizei soclului se poate demula amprenta (demulare~indepartartea amprentei de model). Se poate finisa soclul cu ajutorul soclatorului Modelul este apoi etichetat si depozitat la temperatura laboratorului (ideal timp de 24 de ore, pentru a reste rezistenfa la tracfiune si compresiune) !Chiar daca timpul de priza este de aproximativ 20-30 minute (variaza de la material Ja material), este indicat ca demularea amprentei si nu se realizeze mai repede de 45- 60 de minute, deoarece ghipsul umed este extrem de fragil gi riscul de fracturare e foarte mare). Atentie la ghipsul preparat incorect, cu exces de apa: este pujin rezistent, se fracureaza foarte usor. Daca ghipsul e preparat cu exces de pulbere, nu are consistenfa potrivita pentru tumare, Demularea amprentei se face prin tractiune usoara, in axul dintilor pentru a nu fractuira dingii de ghipsModele maxilare Model mandibular