Fisier StudiuFezabilitateIluminat Aiud HG9072rev.2.7 19.07.2017

PROIECTARE SI CONSULTANTA IN ILUMINAT SI EFICIENTA ENERGETICA
STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) – REABILITAREA

SI MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT
PUBLIC, IN MUNICIPIUL AIUD
Pagina 1 din 103
Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Str. Porumbului, Nr. 1 E-mail: ago.proiect@gmail.com
Iulie 2017
REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE ILUMINAT PUBLIC ,

IN MUNICIPIUL AIUD
Faza: STUDIU DE FEZABILITATE (SF)
FOAIE DE SEMNATURI
DIRECTOR GENERAL :
SEF COMPARTIMENT PROIECTARE :
PROIECTANT :
Pagina 2 din 103

CUPRINS
Capitolul I ................................................................................................................................. 6
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii ...................................................... 6
1.1. Denumirea obiectivului de investitie: STUDIU DE FEZABILITATE (SF) –
REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE ILUMINAT PUBLIC, IN MUNICIPIUL
AIUD ...................................................................................................................................6
1.2. Ordonator principal de credite/investitor: Primaria Aiud............................................. 6
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar): Guvernul Romaniei ..................................... 6
1.4. Beneficiarul investitiei: Primaria Aiud......................................................................... 6
1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate: S.C. AGO PROIECT ENGINEERING S.R.L ... 6
Capitolul II ................................................................................................................................ 6
2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/ proiectului de investitii ...... 6
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri
institutionale si financiare .................................................................................................... 6
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor .............................................. 7
2.3. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu si lung
privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii obiectivului de investitii .................. 25
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice .......................... 36
Capitolul III ............................................................................................................................. 36
3. Scenarii/optiuni tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investitii ... 36
3.1 Particularitati ale amplasamentului ............................................................................. 37
a) Descrierea amplasamentului ................................................................................... 37
b) Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile ............. 38
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes naturale
sau construite .................................................................................................................... 39
d) Surse de poluare existente in zona ......................................................................... 39
e) Date climatice si particularitati de relief ................................................................... 40
f) Existenta retelelor edilitare ................................................................................. 41
g) Caracteristici geofizice ale zonei ............................................................................. 41
3.2 Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si
tehnologic ............................................................................................................................ 43
3.3 Costuri estimative ale investitiei ................................................................................. 46
3.2 Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si
tehnologic ............................................................................................................................ 49
Pagina 3 din 103

Capitolul IV ............................................................................................................................. 71
4. Analiza fiecarui scenariu/ optiune tehnico-economica propusa ................................. 71
Numar de locuri de munca create in faza de executie ..................................................... 72
Numar de locuri de munca create in faza de operare ...................................................... 72
Capitolul V .............................................................................................................................. 84
5. Scenariul/Optiune tehnico-economic recomandata.................................................. 84
Descriere principalelor echipamente/materiale/lucrari ....................................................... 90
Inlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate cu LED ......................................... 90
Capitolul VI ............................................................................................................................. 97
6. Urbanism , acorduri si avize conforme ...................................................................... 99
Capitolul VI ............................................................................................................................. 99
7. Implementarea investiției .......................................................................................... 100
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției ................ 100
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a obiectivului de
investiții (în luni calendaristice), durata de execuție, graficul de implementare a
investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare .......................................... 100
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse necesare101
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale ........... 101
8. Concluzii: .................................................................................................................... 102
Bibliografie si Standarde: ................................................................................................ 102
Pagina 4 din 103

STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) – REABILITAREA

SI MODERNIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT
PUBLIC, IN MUNICIPIUL AIUD
Foto 1
Pagina 5 din 103

Capitolul I
1. Informatii generale privind obiectivul de investitii
1.1. Denumirea obiectivului de investitie: STUDIU DE FEZABILITATE (SF)

– Reabilitare si modernizare sistem de iluminat public i, in Municipiul Aiud
1.2. Ordonator principal de credite: Primaria Municipiului Aiud
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar): Serviciul Public

Administratia patrimoniului local Aiud
1.4. Beneficiarul investitiei: Municipiului Aiud

1.5. Elaboratorul documentatiei: S.C. AGO PROIECT ENGINEERING S.R.L
Capitolul II
2. Situatia existenta si necesitatea realizarii obiectivului/
proiectului de investitii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri
relevante, structuri institutionale si financiare
La data de 9 martie 2007, Uniunea Europeană a adoptat pachetul Energie

pentru o lume în schimbare, angajându-se unilateral să reducă emisiile de gaze cu efect de
seră cu 20% până în anul 2020, prin creşterea cu 20% a eficienţei energetice şi prin atingerea
unui procent de 20% de energie obţinută din surse regenerabile în mixul energetic.
În acest context, Comitetul Regiunilor Uniunii Europene a subliniat necesitatea unirii
eforturilor locale şi regionale, dat fiind faptul că guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un
instrument adecvat pentru a spori eficienţa acţiunilor menite să combată schimbările
climatice.
Studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investitii „Reabilitare si modernizare sistem
de iluminat public si elaborare caiet de sarcini, in Municipiul Aiud” a fost elaborat în
conformitate cu prevederile HG 907/2016 privind aprobarea continutului – cadru al
documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective si lucrari de interventii.
Prezenta documentatie cuprinde caracteristicile principale si indicatorii tehnico-
economici ai investitiei, prin care trebuie sa se asigure aspectele cantitative si calitative ale
iluminatului public stradal corelate cu reducerea consumului de energie electrica.
Pagina 6 din 103

2.2. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

Obiectivul fundamental al prezentului studiu este analiza situatiei actuale pentru a
stabili etapele de implementare a strategiei de eficientizare si modernizarea sistemului de
iluminat public.
Pentru aceasta s-a auditat situatia energetica actuala în cadrul instalatiilor de iluminat
public din Municipiul Aiud, s-au detectat deficiente si se vor propune masurile de economisire
si de rentabilizare energetica care sa permita implementarea unei solutii mai bune din punct
de vedere tehnic si reducerea, în masura în care este posibil, a consumului de energie.
Datele energetice si cele referitoare la elementele tehnice ale iluminatului public care
sunt incluse în acest studiu, precum si analiza acestora s-au bazat pe informatiile rezultate in
urma auditului fizic preliminar efectuat in teren si din datele statistice ale Primariei Aiud.
In Aiud reteaua de iluminat public stradal se imparte asftel: 16,7 km LEA clasic, 47,5
km LEA torsadat si 5 km LES(retea subterana). Pentru intreg sistemul de iluminat din orasul
Aiud s-au gestionat pana in prezent un numar de 1703 puncte luminoase
Din perspectiva activităţilor de furnizare a serviciului de iluminat către populaţia
Aiudului se disting două măsuri principale:
- asigurarea continuităţii şi furnizării în parametri proiectaţi a iluminatului public prin
intermediul sistemului existent,
- realizarea de investiţii în infrastructura pentru modernizarea şi extinderea iluminatului
public potrivit nevoilor reale de dezvoltare urbană.
2.2.1. Fundamentarea necesitatii si oportunitati investitiei
In prezent, in orasul Aiud se constata existenta unui iluminat public care a fost realizat
in urma cu aproximativ 15 ani si a carui durata de viata se apropie de final. In aceste conditii
nu mai pot fi asigurate nivelele de iluminare recomandate de normele europene actuale.
Conform standardelor UE trebuie indeplinite o serie de cerinte minime impuse, fara insa a
supradimensiona sistemele. In caz contrar ne putem confrunta cu aparitia poluarii luminoase
si implicit cu o serie de costuri ridicate nejustificate.
2.2.2. Necesitati
Proiectul are in vedere ameliorarea eficientei si a distribuirii iluminatului, in scopul

sigurantei traficului, confortului vizual, al economiei de energie si diminuarii poluarii
luminoase, urmarind obtinerea urmatoarelor beneficii pentru comunitate:
o Realizarea unui iluminat public corect, in conformitate cu standardul EN 13201-
1/2015 (Road lighting – Part 1), orientat catre utilizatori, adaptat la functiunile spatiului
public;
o Gestionarea centralizata, in timp real a sistemului de iluminat public care
genereaza reducerea costurilor de intretinere;
o Realizarea unui iluminat dinamic (modificarea dinamica a nivelului luminantei
si/sau a iluminarii ca urmare a monitorizarii traficului auto si/sau pietonal) conducand
la economii de energie electrica;
Pagina 7 din 103

o Crearea unui iluminat interactiv fara a compromite siguranta populatiei;

o Propunerea de aparate de iluminat care respecta principiile eco-designului,
contribuind astfel la economisirea de resurse.
Pentru a avea baza de pornire s-a efectuat un audit propriu al actualului sistem de
iluminat public din Municipiul Aiud (vezi anexa 1) prin care s-a identificat situatia aparatelor
de iluminat, a stalpilor si dispunerea lor pe strazi.
2.2.3. Starea actualului sistem de iluminat public din punct de vedere fizic
Foto 1
Pagina 8 din 103

Foto 2
Foto 3
Pagina 9 din 103

Prin prezentul studiu s-a realizat in primul rand un audit al actualului sistem de iluminat
compus din aparate de iluminat, stalpi, sisteme de prindere, atat din punct de vedere
cantitativ cat si a calitatii partilor componente, in special al gradului de uzura si a nivelului de
intretinere, caracteristici care au fost evaluate la nivel de observatie vizuala.
Pornind de la datele obtinute de la primarie, echipa noastra a realizat o analiza pe
teren a sistemului de iluminat , care s-a concretizat prin crearea unei baze de date care
contine informatii despre fiecare punct luminos caruia i-au fost alocate urmatoarele atribute:
- localizarea pe strazi inclusiv spatierea intre stalpi;
- tipul si starea retelei;
- tip stalp;
- inaltime de montare aparat de iluminat;
- stare stalp;
- tip si lungime consola de prindere;
- tip aparat de iluminat;
- stare aparat de iluminat si nivel de intretinere;
- puterea si tipul lampii.
Pe langa anexa 1 s-a realizat un rezumat al numarului de stalpi si corpuri pe fiecare

strada, astfel descrierea lor se poate urmari in paragrafele de mai jos.
Pe Strada Hotar sunt 7 stalpi de tip SC 10001 fara aparat de iluminat , 5 stalpi de tip
SC 10002 dintre care unul este dotat cu aparat de iluminat de tip CITADIN 9C cu lampa NA
70W, 3 stalpi de tip SC 10005 dintre care unul este dotat cu aparat de iluminat de tip PVB 7B
cu lampa NA 70W si 1 stalp de tip SE 10 fara aparat de iluminat.
Pe Strada Morii sunt 7 stalpi de tip SC 10001 dintre care:

-4 sunt dotati cu aparate de iluminat de tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W;
-2 sunt dotati cu aparate de iluminat de tip CITADIN 9C unul cu lampa HG 250W si
celalalt cu lampa NA 150W.
-1 este dotat cu aparat de iluminat de tip PVB 7B cu lampa NA 150W.
De asemenea sunt 11 stalpi de tip SE 10 toti sunt dotati cu aparate de iluminat de tip
IEP 2/22 cu lampi NA 150W si 1 mai este dotat cu un aparat de iluminat de tip CITADIN 9C.
Mai sunt 6 stalpi de tip SC 10002 dintre care:
-4 sunt dotati cu aparate de iluminat de tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W;
-1 este dotat cu aparat de iluminat de tip PVB 7B cu lampa NA 150W;
-1 nu este dotat cu aparat de iluminat
Mai sunt 4 stalpi de tip SC 10005, toti sunt dotati cu aparate de iluminat de tip IEP 2/22
cu lampi NA 150W.
Mai sunt 8 stalpi de tip SE 4 dotati cu aparate de iluminat de tip IEP 2/22 cu lampi NA
150W
Pe Strada Campului sunt 7 stalpi de tip SE 4 dotati cu aparate de iluminat de tip IEP
2/22 cu lampi NA 150W si 2 stalpi de tip SE 10 fara aparate de iluminat.
Pagina 10 din 103

Pe Strada Doctor Ciortea sunt 7 stalpi de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SC 10002, 1
stalp de tip SC 10005 si 1 stalp de tip SE 4.
Doar 9 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W.
Pe Strada Closca sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Dorobantilor sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Aurel Vlaicu sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SC 10001.

Doar 9 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip C LED cu lampi LED 40W.
Pe Strada Mihai Eminescu sunt 10 stalpi de tip SE 4 si 1 stalp de tip SC 10005.

Pe Strada Tribun Tudoran sunt 2 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de tip SC 10001, 1
stalp de tip SC 10005, 5 stalpi de tip SE 10 si 16 stalpi de tip SE 4.
Pe Strada Izvorului 1 sunt 3 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SC 10001, 1 stalp de tip
SC 10002 si 1 stalp de tip SC 10005.
Doar 5 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat astfel:
- 3 aparate tip ROMA cu lampi NA 70W;
- 1 aparat tip MICRO cu lampa NA 70W;
- 1 aparat tip IEP 2/22 cu lampa NA 70W;
Pe Strada Izvorului 2 sunt 8 stalpi de tip SC 10001, 8 stalpi de tip SC 10002 si 1 stalp
de lemn.
Doar 15 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W;
De asemenea pe intranduri mai sunt 2 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC
10005 din care doar 2 sunt dotati cu aparate de iluminat de tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W.
Pe Strada Gheorghe Doja sunt 40 de stalpi de tip SC 10001, 31 de stalpi de tip SC

10002, 7 stalpi de tip SC 10005, 22 stalpi de tip SE 4, 13 stalpi de tip SE 10, 1 stalp de tip SE
11 si 9 stalpi metalici ornamentali.
Doar 107 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-24 aparate tip PVB 7B cu lampi NA 100W;
-18 aparate tip CITADIN 9C cu lampi NA 100W;
-1 aparat tip CITADIN 12C cu lampa NA 100W;
-47 aparate tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W;
-3 aparate tip ROMA cu lampi NA 100W;
-1 aparat tip PVB 11C cu lampa NA 100W;
-5 aparate tip TIMLUX cu lampi NA 100W;
-9 aparate tip AVIS cu lampi NA 50W;
De asemenea, pe intrand stanga mai sunt 4 stalpi de tip SC 10002 si 1 stalp tip SC
10005. Doar 3 stalpi sunt dotati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-2 aparat tip PVB 11C cu lampi NA 100W;
Pagina 11 din 103

Pe Strada Florilor sunt 7 stalpi de tip SC 10001 si 3 stalpi de tip SC 10002. Doar 8
stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Brazilor sunt 7 stalpi de tip SC 10001, 6 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de
tip SC 10005 si 1 stalp de tip SE 11. Doar 14 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip
IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Salcamilor sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de

tip SE 4. Doar 5 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W.
Pe Strada Liliacului sunt 3 stalpi de tip SE 10, 3 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SC
10001 si 1 stalp de lemn.
De asemenea pe intrand stanga pe Strada Mesteacanului sunt 4 stalpi de tip SE 4

dotati cu 4 aparate de iluminat IEP 2/22 cu lampi NA 100W si 1 stalp de tip SE 10 fara aparat
de iluminat.
Dupa stalpul 13 reteaua se continua pe inainte pe Strada 8 martie Cu 2 stalpi de tip SC

10001, 2 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de tip SC 10005 si 1 stalp de tip SE 10.
Dintre acestia doar 4 sunt dotati cu aparat de iluminat de tip IEP 2/22 echipat cu lampi
NA 150W.
Pe Strada Mioritei sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 4 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Ciresului sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 3 stalpi de tip SE 4.

De asemenea pe intrand sunt 2 stalpi de tip SE 4 echipati cu aparate de iluminat tip
IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Viitorului sunt 4 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002 si 1 stalp
de tip SC 10005.
Pe Strada Emil Racovita sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002, 1
stalp de tip SC 10005 si 1 stalp de tip SE 10.
Pe Strada George Cosbuc sunt 12 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SE 10 si 2 stalpi de

tip SC 10005.
Pe Strada Stefan Octavian Iosif sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 3 stalpi de tip SC
10002, 1 stalp SE 10 si 1 stalp metalic ornamental
Doar 6 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W si 1
aparat de iluminat tip AVIS cu lampa NA 50W.
Pagina 12 din 103

Pe Strada Teilor sunt 3 stalpi de tip SC 10001 si 4 stalpi de tip SC 10002.

Pe Strada Arenei sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 3 stalpi de tip SC 10002 si 1 stalp de
tip SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W.
Pe Strada Horea sunt 6 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC 10002. Toti stalpii
sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W.
Pe Strada Garii sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 6 stalpi de tip SC 10002, 7 stalpi de tip
SC 10005 si 12 stalpi de tip SE 4.
-2 aparate tip ROMA cu lampi NA 100W;
-1 aparat tip PVB 11C cu lampa NA 100W;
Pe Strada Vulcan sunt 2 stalpi de tip SC 10002, 21 stalpi de tip SE 4 si 1 stalp de tip
SE 10. Doar 11 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-7 aparate tip PVB 7B dintre care 6 cu lampi HG 250W si 1 cu lampa NA 70W;
-3 aparate tip CITADIN 9C dintre care 2 cu lampi HG 250W si 1 cu lampa NA
100W;
-1 aparat tip ROMLUX echipat cu lampa HG 250W.
Pe Strada Ion Creanga sunt 7 stalpi de tip SC 10001, 5 stalpi de tip SC 10002, 3 stalpi
de tip SC 10005, 1 stalp de tip SE 10 si 1 stalp de tip SE 4. Toti sunt dotati cu aparate de
iluminat tip CITADIN 9C echipate cu 6 lampi HG 125W si 11 lampi NA 150W.
Pe Strada Pinilor sunt 1 stalp de tip SC 10001, 4 stalpi de tip SC 10002 si 2 stalpi de
tip SC 10005.Doar 6 sunt dotati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-1 aparat tip PVB 7B cu lampa NA 70W;
-4 aparate tip TIMLUX echipate cu lampi NA 700W;
-1 aparat tip SPOT VISION echipat cu lampa NA 70W.
Pe Strada Ostasilor sunt 14 stalpi de tip SC 10001, 9 stalpi de tip SC 10002 si 5 stalpi
de tip SC 10005.
Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-13 aparate tip CITADIN 9B echipate cu lampi NA 100W;
-15 aparate tip PVB 7B echipate cu lampi NA 100W;
De asemenea, pe intranduri avem 16 stalpi de tip SC 10001, 6 stalpi de tip SC 10002,
3 stalpi de tip SC 10005, 1 stalp de tip SE 4 si 1 stalp de tip SE 10.
-5 aparate tip CITADIN 9B echipate cu lampi NA 100W;
-17 aparate tip PVB 7B echipate cu lampa NA 100W;
-2 aparate tip TIMLUX echipate cu lampi NA 100W;
-2 aparate tip MICRO echipate cu lampi FLUORESCENT 42W;
Pagina 13 din 103

Pe Strada Ion Creanga 2 sunt 15 stalpi de tip SE 10, 16 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de
tip SE 11, 8 stalpi de tip SC 10001 si 7 stalpi de tip SC 10002.
Pe Strada Stefan cel Mare sunt 28 de stalpi de tip SC 10001 si 17 stalpi de tip SC
10002. Doar 43 stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza
-41aparate tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W;
-2 aparate tip MICRO cu lampi NA 70W.
Pe Strada Valea Lupului sunt 2 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SE 10, 7 stalpi de tip
SC 10001, 16 stalpi de tip SC 10002 si 2 stalpi de tip SC 10005.
Doar 27 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Crisan sunt 3 stalpi de tip SE 4, 5 stalpi de tip SE 10, 2 stalpi de tip SC
10001 si 2 stalpi de tip SC 10002.
Pe Strada Dumbrava sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SC 10002 si 3

stalpi de tip SC 10005.
Pe Strada Marasti sunt 5 stalpi de tip SC 10001.Doar 4 de stalpi sunt echipati cu

aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Petru Tutea sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 3 stalpi de tip SC 10002 si 1
stalp de tip SC 10005. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi
NA 70W.
Pe Strada Fenichel Samuel sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002 si
2 stalpi de tip SC 10005.
Pe Strada Lucian Blaga sunt 1 stalp de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002 si 1
stalp de tip SC 10005.
Pe Strada Octavian Goga sunt 1 stalp de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC 10002.
Pe Strada Mircea Vulcanescu sunt 4 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC

10002. Doar 4 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Marasesti sunt 10 stalpi de tip SC 10001, 13 stalpi de tip SC 10002 si 1

stalp de tip SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA
100W.
Pe Strada Intre Ape sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002, 3 stalpi
de tip SE 4 si 2 stalpi de tip SE 10.
Pagina 14 din 103

Doar 6 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:

-4 aparate tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
-4 aparate tip PVB 7B cu lampi NA 70W.
Pe Strada Gradinii sunt 1 stalp de tip SC 10002, 6 stalpi de tip SE 4 si 8 stalpi de tip
SE 10.
-13 aparate tip CITADIN 9C cu lampi NA 70W.
-1 aparat tip PVB 7B cu lampa NA 70W.
-1 aparat tip TIMLUX cu lampa NA 70W.
Pe Strada Iazului sunt 4 stalpi de tip SC 10001, 3 stalpi de tip SC 10002, 1 stalpi de
tip SC 10005, 9 stalpi de tip SE 4 si 9 stalpi de tip SE 10.
-2 aparate tip TIMLUX cu lampi NA 70W.
-1 aparat tip PVB 11C cu lampa NA 70W.
Pe Strada Voluntari sunt 8 stalpi de tip SC 10001, 18 stalpi de tip SE 4 si 10 stalpi de

tip SE 10.
-1 aparat tip IEP 2/22 cu lampa NA 70W.
-1 aparat tip MICRO cu lampa NA 70W.
Pe Strada Liviu Rebreanu sunt 6 stalpi de tip SE 4 si 5 stalpi de tip SE 10.

Doar 10 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip TIMLUX cu lampi NA 70W.
De asemenea pe intrand stanga sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002
echipati cu aparate de iluminat tip TIMLUX cu lampi NA 70W.
Pe Strada Simion Barnutiu sunt 7 stalpi de tip SC 10001,5 stalpi de tip SC 10001 si
1 stalp de tip SE 4.
Pe Strada 1 Decembrie sunt 5 stalpi de tip SC 10001 si 4 stalpi de tip SC 10002. Toti
stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Gheorghe Sincai sunt 2 stalpi de tip SC 10001 si 3 stalpi de tip SC 10002.
Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Popa Sapca sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002, 3 stalpi
de tip SE 4 si 2 stalpi de tip SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22
cu lampi NA 70W.
Pagina 15 din 103

Pe Strada Tiglariei sunt 3 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC 10002. Toti
stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
Pe Strada Nicolae Balcescu sunt 5 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC 10002.
Pe Strada Tiglariei sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 4 stalpi de tip SC 10002, 8 stalpi de
tip SE 4 si 3 stalpi de tip SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum
urmeaza:
Pe Strada Lautarilor sunt 1 stalp de tip SC 10001 si 1 stalp de tip SE 4. Toti stalpii
sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Plugarilor sunt 1 stalp de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SC 10002, 9 stalpi
de tip SE 4 si 3 stalpi de tip SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum
urmeaza:
Pe Strada Livezii sunt 6 stalpi de tip SC 10001, 7 stalpi de tip SC 10002 si 1 stalp de
tip SE 4. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
Pe Strada Fantanele sunt 4 stalpi de tip SC 10001 si 3 stalpi de tip SC 10002. Toti
stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip TIMLUX cu lampi NA 70W.
Pe Strada Paltinis sunt 2 stalpi de tip SC 10001 si 16 stalpi de tip SC 10002. Toti
stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Abrudului sunt 11 stalpi de tip SC 10001, 17 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp
de tip SC 10005, 10 stalpi de tip SE 4 si 5 stalpi de tip SE 10.
-12 aparate tip MICRO cu lampi NA 100W.
De asemenea pe intrand stanga dupa stalpul 44 sunt 2 stalpi de tip SE 10 dintre care
doar 1 este echipat cu aparat de iluminat tip TIMLUX cu lampa NA 70W.
Pe Strada Codrului sunt 5 stalpi de tip SC 10001 si 5 stalpi de tip SC 10002. Doar 8
stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pagina 16 din 103

Pe Strada Dorului sunt 10 stalpi de tip SC 10001, 17 stalpi de tip SC 10002 si 1 stalp
de tip SE 11. Doar 26 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat tip TIMLUX cu lampi NA
100W.
Pe Strada Pasunii sunt 4 stalpi de tip SC 10001, 5 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de
tip SE 10 si 2 stalpi de tip SE 4.
-1 aparat tip CITADIN 9C cu lampa NA 70W.
De asemenea pe intranduri sunt 3 stalpi SC 10001 si 2 stalpi SC 10002. Toti sunt
echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
-1 aparat tip SPOT VISION cu lampa NA 70W.
Pe Strada Gorunului sunt 4 stalpi de tip SC 10001, 5 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp
de tip SC 10005, 6 stalpi de tip SE 4, 7 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de tip SE 11.
De asemenea pe intranduri mai sunt 2 stalpi SE 4 si 1 stalp SE 10 dotati cu aparate de
iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Gheorghe Lazar sunt 1 stalp de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002, 1
stalp de tip SC 10005, 8 stalpi de tip SE 4, 3 stalpi de tip SE 11 si 1 stalp de tip SE 10.
Pe Strada Valea Aiudului sunt 16 stalpi de tip SC 10001, 20 stalpi de tip SC 10002,
15 stalpi de tip SE 10, 9 stalpi de tip SE 4 si 5 stalpi de tip SE 11.
-1 aparat tip SPOT VISION cu lampa NA 100W.
-6 aparate tip PVB 9C cu lampi NA 70W.
Pe Strada Valcele sunt 1 stalp de tip SC 10001, 9 stalpi de tip SE 4 si 2 stalpi de tip
SE 10. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Dudului sunt 2 stalpi de tip SC 10001. Toti stalpii sunt echipati cu aparate
de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 70W.
Pe Strada Spitalului sunt 3 stalpi de tip SC 10001,2 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de
tip SE 10, 4 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de lemn si 3 stalpi metalici ornamentali.
-3 aparate tip AVIS cu lampi NA 50W.
Pe Strada Eroilor sunt 3 stalpi de tip SE 4 si 2 stalpi de tip SE 10.

Pagina 17 din 103

Pe Strada Mihai Viteazu sunt 9 stalpi metalici ornamentali,

Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip AVIS cu lampi NA 50W.
In Cartier Unirii sunt 14 stalpi de tip SC 10001, 1 stalp de tip SE 10, 1 stalp de tip SE
4 si 22 de stalpi metalici ornamentali.
-21 aparate tip AVIS cu lampi NA 50W.
-1 aparat tip AVIS M cu lamp NA 50W.
In Cartier Sergent Hategan sunt 2 stalpi de tip SC 10001 si 30 de stalpi metalici

ornamentali.
-2 aparate tip AVIS M cu lampi NA 50W;
De asemenea mai sunt 2 aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 100W pe
cladirea gradinitei.
Pe Strada Axente Sever sunt 28 de stalpi de tip SC 10001,3 stalpi de tip SC 10002, 2
stalpi de tip SE 4, 11 stalpi de beton ornamentali si 15 stalpi metalici ornamentali.
-26 aparate tip AVIS cu 24 de lampi NA 50W si 2 lampi NA 70W;
Pe Strada Tudor Vladimirescu sunt 26 de stalpi de tip SC 10001,25 de stalpi de tip

SC 10002, 25 stalpi de tip SE 4, 10 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de tip SE 11.
-2 aparate tip TIMLUX cu lampi NA 150W;
-2 aparate tip MICRO, 1 cu lampa NA 100W si 1 cu lampa NA 150W.
Pe Strada Transilvaniei sunt 1 stalp de tip SC 10001 si 25 de stalpi metalici

ornamentali.
-8 aparate tip AVIS M cu lampi NA 70W;
-1 aparat tip IEP 2/22 cu lampa NA 100W;
-2 aparate tip NORIS cu lampa NA 70W;
-1 aparat tip REFLECTOR cu lampa NA 200W.
Pe Strada Iuliu Maniu sunt 6 stalpi de tip SC 10001, 9 stalpi de tip SE 4 si 8 stalpi de
tip SE 10.
Pagina 18 din 103

-10 aparate tip TECEO cu lampi LED 10W;

De asemenea, in zona pietei sunt 8 stalpi de tip SE 4, 1 stalp tip SE 10 si 1 stalp tip SC
10002. Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 150W.
Pe Strada Stramta sunt 8 stalpi de tip SC 10001 si 3 stalpi de tip SC 10005.

Pe Strada Protopop Iosif Pop sunt 1 stalp de tip SC 10002 , 3 stalpi de tip SE 4, 3
stalpi de tip SE 11 si 1 stalp de tip SE 10.
-2 aparate tip CITADIN 9C cu lampi NA 150W;
-1 aparat tip TIMLUX cu lampa NA 150W;
De asemenea pe intrand stanga este 1 stalp tip SC 10001 echipat cu 2 aparate de
iluminat tip PVB 7B cu lampi NA 150W.
Pe Strada Meseriasilor sunt 1 stalp de tip SC 10002, 1 stalp de tip SE 4 si 4 stalpi de

tip SE 10.
Pe Strada Piata Cuza Voda sunt 5 stalpi de tip SE 4, 8 stalpi de tip SE 10 si 10 stalpi
metalici ornamentali.
-14 aparate tip FELINAR cu lampi HG 250W;
Pe Strada Bailor sunt 5 stalpi de tip SC 10001, 7 stalpi de tip SC 10002, 11 stalpi de
tip SE 4, 10 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de tip SE 11.
-2 aparate tip MICRO, 1 cu lampa NA 100W si 1 cu lampa NA 70W.
Pe Strada Rozelor sunt 3 stalpi de tip SE 4 si 2 stalpi de tip SE 10.

In Parcul Municipal sunt 1 stalp de tip SC 10001, 1 stalp de tip SC 10002 si 32 stalpi
metalici ornamentali.
Pe Strada Avram Iancu sunt 5 stalpi de tip SC 10002, 1 stalp de tip SC 10005, 27
stalpi de tip SE 4, 11 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de tip SE 11.
Pagina 19 din 103

Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 250W;
Pe Strada Motilor sunt 16 stalpi de tip SC 10001, 22 stalpi de tip SC 10002, 3 stalpi
de tip SC 10005, 14 stalpi de tip SE 4 si 6 stalpi de tip SE 10.
-4 aparate tip MICRO cu lampi NA 150W;
Pe Strada Ecaterina Varga sunt 10 stalpi de tip SC 10001, 10 stalpi de tip SC 10002,
11 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SE 11 si 9 stalpi de tip SE 10.
De asemenea pe intrand dreapta sunt 1 stalp tip SE 4 si 1 stalp tip SE 10. Doar 1 stalp
este echipat cu aparat de iluminat tip IEP 2/22 dotat cu lampa NA 150W.
Pe Strada Stadionului sunt 1 stalp de tip SC 10002, 5 stalpi de tip SE 10 si 2 stalpi de

tip SE 4.Toti stalpii sunt echipati cu aparate de iluminat tip IEP 2/22 cu lampi NA 250W.
Pe Bulevardul Transilvaniei sunt 37 stalpi de tip SC 10001, 31 stalpi de tip SC

10002, 4 stalpi de tip SC 10005, 20 stalpi de tip SE 4, 12 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de tip
SE 11. Doar 99 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:
Majoritatea stalpilor pentru iluminat din Romania (si Municipiul Aiud nu face exceptie)
au fost alesi pe criterii pur economice si de aceea in Municipiul Aiud cea mai mare parte din
totalul stalpilor identificati pe teren sunt stalpi de beton.
Stalpii de beton utilizati sunt stalpii standard care se regasesc in tabelul de mai jos.
Tip Lungime Dimensiuni Dimensiuni Greutat Clasa
stalp (cm) baza (cm) varf (cm) e (kg) beton
Stalpi LEA SE4 1000 23,5x33,7 15x15,8 860 C40/50
vibrati din SE7 1400 32x65 25x25 2860 C40/50
beton armat si SE8 1200 47x72 30x31,6 3430 C40/50
precomprimat SE10 1000 32x55 25x26,2 2080 C40/50
SE11 1000 45x65 30x31,4 2700 C40/50
Stalpi LEA SCP
1000 25/6 15/5,1 60 C40/50
centrifugati 10001
din beton SCP
1000 34/6,5 24/5,5 1175 C40/50
armat si 10002
precomprimat SC
1000 41/8 26/7 1500 C40/50
10005
Tabel 1.Tipuri de stalpi de beton Fig. 1

* Nota: Deoarece dimensiunile la varf (acolo unde urmeaza sa se monteze bratele)
pentru stalpii SE8; SE11; sunt relativ apropiate, in timpul auditului acestia au fost asimilati ca
SE11.
In continuare sunt prezentate date globale despre tipurile de stalpi identificati in
sistemul de iluminat public al localitatii Aiud:
Pagina 20 din 103

Cantitate
Nr Crt Tip Stalpi
(buc)
1 SC 10001 489
2 SC 10001 MEDIE 1
3 SC 10002 409
4 SC 10002 MEDIE 1
5 SC 10005 56
6 SC 10005 MEDIE 2
7 SE 10 211
8 SE 10 MEDIE 10
9 SE 11 11
10 SE 11 MEDIE 9
11 SE 4 422
12 SE 4 MEDIE 8
13 Stalp de Lemn 3
14 Metalic ornamental 156
15 Beton ornamental 13
Tabel 2. Tipurile de stalpi pentru iluminat public din localitatea Aiud
Cantitate
Stare stalpi
(buc)
Degradare medie 85
Buna 1660
Degradare avansata 56
Total stalpi 1801
Tabel 3. Starea stalpilor de iluminat din localitatea Aiud
Chiar daca analiza datelor din teren s-a facut numai la nivel de observatie procentul de
eroare al datelor obtinute in teren din acest studiu este de maxim 10%.
In marea majoritate aparatele sunt in stare buna de functionare insa, cu trecerea
timpului dispersoarele incep sa fie acoperite cu agenti poluanti, sau pline de apa fapt care
afecteaza performantele luminotehnice, indiferent de cat de bun este produsul, ce grad de
protectie are sau cine este producatorul si rezulta implicit un raport de consum energetic
neconform datorita faptului ca energia consumata nu se regaseste in parametrii luminotehnici
obtinuti. La unele aparate gradul de murdarie este atat de ridicat incat lampile nu sunt vizibile
prin dispersor. Apropierea de sfarsitul duratei de viata al aparatelor genereaza si defectiuni
frecvente care afecteaza calitatea iluminatului.
In Municipiul Aiud exista in prezent 1703 aparate de iluminat care sunt impartite dupa
cum urmeaza :
Pagina 21 din 103

Cantitate
Nr. Crt. Tip Aparate
(buc)
1 AVIS 151
2 AVIS M 11
3 C LED 9
4 CITADIN 12C 1
5 CITADIN 9C 109
6 FELINAR 14
7 IEP 2/22 1,114
8 MALAGA 4
9 MICRO 22
10 NORIS 2
11 PVB 11C 7
12 PVB 7B 103
13 REFLECTOR 1
14 ROMA 8
15 ROMLUX 1
16 SPOT VISION 3
17 TECEO 10
18 TIMLUX 133
Tabel 4. Tipul aparatelor de iluminat aflate in reteaua

de iluminat public din localitatea Aiud
Cantitate
Starea aparatelor
(buc)
Bune 4
Acceptabile 1489
Necorespunzatoare 96
Total AIL 1703
Tabel 5. Starea aparatelor de iluminat din localitatea Aiud
2.2.4. Starea actualului sistem de iluminat din punct de vedere al performantelor

luminotehnice
In Municipiul Aiud sistemul de iluminat actual contine in cea mai mare parte aparate
echipate cu lampi pe sodiu de inalta presiune.
Aparatele cu lampi pe sodiu sunt in proportie de aproape 97%.
Ele au fost dimensionate pentru fiecare strada, tinand cont de prescriptiile vechiului
standard in iluminatul stradal, motiv pentru care in anumite zone, actualele prescriptii in
vigoare privind iluminatul public, nu se respecta.
Pagina 22 din 103

Foto 4
Standardele de iluminat folosite în trecut (până în anul 1996) au fost modificate şi

armonizate cu cerinţele moderne ale iluminatului public şi este de aşteptat ca în multe zone
nivelul de iluminare să fie de 1-2 ori mai redus decât prevăd actualele standarde aliniate la
normativele internaţionale.
2.2.5. Starea sistemului de iluminat din punct de vedere energetic
Din informatiile primite de la Primaria Aiud, reiese ca in reteaua de iluminat public

exista o serie de puncte de aprindere care comanda sistemul de iluminat.
Tot din informatiile primare primite, reiese faptul ca aprinderea iluminatului public in
oras se face in cascada, adica, un luxomat sau un releu cu temporizare lanseaza impulsul, in
momentul in care nivelul de iluminare naturala scade sub o anumita limita, sau s-a ajuns la o
anumita ora din zi, impuls care apoi ajunge in toate punctele de aprindere prin intermediul
firului pilot iar de acolo la aparatele de iluminat montate pe fiecare circuit.
Situatia localitatii Aiud in ceea ce priveste strazile conectate la punctele de

transformare se regaseste detaliata in anexa 7.
Coreland datele obtinute pe teren cu cele obtinute de la serviciile de specialitate

observam ca avem urmatoarea situatie privind puterea instalata la nivel de iluminat public,
situatia referindu-se la toate aparatele de iluminat instalate. Acestea au fost grupate in functie
de tipul si puterea lor.
Pagina 23 din 103

Putere Putere
Puterea Pierderi
Nr. Tip lampi Cantitate instalata instalata totala
nominala pe ballast
unitara (audit)
Crt. (W) (buc) (W) (W) (kW)

1 Mercur de inalta presiune 125 6 12 137 0.82
2 Mercur de inalta presiune 250 24 25 275 6.60
3 Sodiu de inalta presiune 50 100 8 58 5.80
9 Fluorescent 42 2 15 65 0.13
10 Led 40 9 1 41 0.37
11 Led 100 10 1 101 1.01
Total putere instalata fara proiectoare (iluminat arhitectural) si fara iluminat
237.48
festiv
Tabel 6. Repartitia punctelor luminoase pe tipuri de surse si puteri – Aiud
Privind tabelul de mai sus care evidentieaza puterea electrica instalata observam
provenienta consumului: avem 97% consum din iluminatul bazat pe lampi cu vapori de sodiu
la inalta presiune, 1.8% consum bazat pe lampi cu vapori de mercur la inalta presiune, 1%
consum bazat pe lampi cu tehnologia LED si restul consumului din iluminatul bazat pe lampi
fluorescente.
Asa cum stim lampile cu descarcari au o eficienta scazuta in conditiile unor consumuri
relativ ridicate comparativ cu led-urile. In timp ce la lampile cu mercur avem o putere instalata
de 137-450W/aparat in cazul celor cu sodiu ajungem la 60-440W / aparat. Se poate face o
comparatie in cazul Led-urilor unde avem puteri instalate de 4-120W/aparat.
2.2.6. Sistemul de iluminat public din punct de vedere al consumurilor de

energie electrica
Analizand facturile de energie electrica puse la dispozitie de catre Primaria Aiud am

constatat ca tarifarea consumului de energie electrica se face conform tarifului unic, lucru
care consideram ca nu avantajeaza primaria si induce costuri suplimentare. Ideala ar fi
tarifarea noapte/zi , sau cea bazata pe definirea unor intervale orare bine determinate.
In localitatea Aiud avem urmatoarele date legate de consum si cheltuieli:
Pagina 24 din 103

Consum anual Cheltuieli cu

Putere
calculat estimativ energia estimative
Tip lampi nominala
(4000 h) (fara TVA)
(W) (KWh) (Lei)
Mercur de inalta presiune 125 3,288.00 1,127.78
Mercur de inalta presiune 250 26,400.00 9,055.20
Sodiu de inalta presiune 50 23,200.00 7,957.60
Sodiu de inalta presiune 200 880.00 301.84
Fluorescent 42 520.00 178.36
LED 40 1,476.00 506.27
LED 100 4,040.00 1,385.72
Rezultat calcule estimative 949,916.00 325,821.19
Tabel 7. Consum situatia existenta – Aiud
In tabelul de mai sus se pot observa cheltuielile raportate la puterea instalata, pe un an

si cele reale realizate in anul 2016. In realizarea calculelor estimative s-a utilizat un cost al
Kwh de 0,343 ron (fara TVA), obtinut din situatia primariei si un numar de ore de functionare
al iluminatului public stradal de 4000h/an.
2.2.7. Starea sistemului de iluminat public din punct de vedere al intretinerii
Serviciul de iluminat din Municipiul Aiud a fost concesionat unei societatii comerciale.
Activitatile au constat in intretinerea sistemului de iluminat public, modernizarea si optimizarea
consumurilor energetice din reteaua existenta si extinderea infrastructurii pentru asigurarea
serviciului pentru toti cetatenii de pe raza orasului.
Solutia aceasta a fost satisfacatoare pana in momentul de fata, rezolvand problemele
de zi cu zi si daca, instalatia este bine pusa la punct poate constitui o solutie buna si pentru
viitor insa in plus ar trebui sa fie luate in calcul si cheltuielile legate de curatarea periodica a
aparatelor.
Pentru toate aceste interventii compania percepe o serie de tarife conform ofertelor si
tarifelor negociate anterior.
Cheltuielile ce revin in prezent primariei pentru inlocuiri de lampi si componente pot
constitui o baza de comparatie in cadrul studiului, dar vor trebui crescute cu un coeficient de
corectie, deoarece o mare parte din aparate se indreapta spre finalul perioadei de viata.
2.3. Analiza cererii de bunuri si servicii, inclusiv prognoze pe termen

mediu si lung privind evolutia cererii, in scopul justificarii necesitatii
obiectivului de investitii
Pagina 25 din 103

In cursul istoriei omenirii, functiile atasate tehnicii iluminatului au evoluat dupa

necesitatile si posibilitatile tehnologice ale diferitelor epoci. In zilele noastre, scopurile
iluminatului exterior s-au diversificat.
Functia sa principala este bineinteles cea de a permite desfasurarea activitatilor umane
pe timpul noptii: aspectul functional al iluminatului.
Un alt obiectiv al iluminatului este cel de a asigura securitatea omului pe timpul noptii,
si evident a deplasarii lui. Iluminatul public stradal este recunoscut ca un element important ce
intervine in reducerea numarului de accidente nocturne: aspectul de securitate si siguranta
al iluminatului.
Iluminatul contribuie in egala masura la crearea spatiului in care omul se simte bine, la
asigurarea confortului vizual si la promovarea valorilor estetice ale acestui spatiu si a
obiectelor care se gasesc aici. Aceasta ultima dimensiune emotionala a iluminatului s-a
dezvoltat in ultimii ani si a insuflat o noua perspectiva cercetarilor si dezvoltarilor in domeniu:
aspectul estetic al iluminatului.
2.3.1. Alegerea surselor de lumina si a aparatelor de iluminat

Economisirea de energie electrica apare tot mai frecvent in limbajul uzual, astfel incat a
devenit deja un cuvant “inradacinat”, al vietii cotidiene deoarece astazi, cand pretul energiei
electrice devine cu fiecare zi tot mai ridicat, suntem nevoiti sa economisim energie in toate
activitatile. Acest lucru ar insemna ca diminuand pretentiile noastre indreptatite de confort sa
renuntam partial sau total la utilizarea unor instalatii. Solutia reala este insa cea de utilizarea
a unor instalatii, echipamente eficiente din punct de vedere al consumului de energie
electrica.
Referindu-ne la cazul concret al iluminatului public: este evident faptul ca nu se poate
face economie de energie, in asa fel incat sa periclitam siguranta publica si a circulatiei, prin
intreruperi partiale sau totale.
Pentru realizarea economiei de energie este necesar a se avea in vedere in primul
rand din faza de proiectare, sa se continuie apoi cu lucrarile de executie si intretinere, si se
refera la intregul reprezentat de instalatiile de iluminat public, dar si la sursele de lumina si
aparatele de iluminat. Alte “resurse” pentru economie sunt:
- optimizarea tarifului contractat;
- implementarea unui sistemului de comanda si control al instalatiei;
- optimizarea timpilor de functionare a instalatiei.
Conform noilor cerinte cele mai cerute si utilizate tipuri de aparate de iluminat sunt
aparatele cu tehnologie LED.
LED (Lighting Emitting Diode) este un dispozitiv optoelectronic capabil sa emita lumina
atunci cand este parcurs de un curent electric. Un corp de iluminat cu LED are un randament
foarte ridicat spre deosebire de alte tehnologii, precum lampile cu halogen sau lampile cu
incandescenta ale caror randamente sunt foarte scazute.
Sistemele cu LED-uri produc mai multa lumina pe watt consumat decat lampile
obisnuite. Controlul strict al dispersiei luminii realizat prin sistemul optic cu lentile pentru
focalizarea fasciculului de lumina de forma dreptunghiulara asigura protectia contra poluarii
luminoase. Lentilele au un rol foarte importanta pentru ca, pe langa ca reduc pierderile de
lumina elimina si riscul de orbire provocat de stralucirea luminilor, iar pentru iluminatul public
este situat la 120° pentru a produce disiparea luminii în iluminatul stradal.
Dispozitivele LED clasice au o durata de viata de 100.000 ore, pentru o scadere a
gradului de iluminare la 80%, iar pentru modulele cu LED-uri inglobate in aparatele de
iluminat, se garanteaza minim 50.000 ore. Aceasta durata de viata foarte ridicata a aparatelor
Pagina 26 din 103

de iluminat cu LED conduce la costuri reduse de mentenanta a sistemului de iluminat, oferind

fezabilitatea reducerii costurilor reale de investitii.
2.3.2. Prescriptiile impuse de standard
Principalul obiectiv este de a ne alinia cu iluminatul la conditiile impuse de standardul

in vigoare SR EN 13201 care prevede conditiile (luminanta/iluminare; uniformitate; orbire etc)
minime acceptate pentru iluminatul public in UE.
Pentru a realiza un iluminat adecvat, strazile trebuiesc impartite pe clase de drum, impartire
care se realizeaza tinand cont de marimea traficului, tipul de participanti la trafic, viteza de
circulatie etc.
Tabelul 8. Tipuri de trafic
Pagina 27 din 103

Separarea sensurilor
Zona Noduri de autostradă
Densitatea intersectiilor
(geometrie) Zone de risc
Dispozitive de incetinire
Densitatea traficului - numar de vehicule pe zi
Densitatea traficului de biciclisti
Densitatea traficului de pietoni
Trafic Dificultatea de orientare
Vehicule stationate
Recunoasterea trasaturilor fetei
Riscul de agresiune
Influente Complexitatea campului vizual
externe si de Nivelul de iluminare al ambientului
mediu Conditii atmosferice
Tabel 9. Parametri specifici
DIFICULTATEA NIVELUL LUMINANŢEI

ZONĂ DE COMPLEXITATEA
SARCINII DE AMBIENTALE
RISC CÂMPULUI VIZUAL
ORIENTARE Scăzut Mediu Ridicat
normală
normală
peste normală
NU
normală
ridicată
peste normală
normală
normală
peste normală
DA
normală
ridicată
peste normală
Tabel 10. Alegerea zonelor de risc
Asezand cap la cap toate datele de mai sus se creeaza premisele incadrarii unei strazi
sau a unei zone intr-una din clasele de drum din standardul 13201. Acest lucru se face
insumand indicii de evaluare acordati fiecaruri criteriu.
Indice de evaluare Criteriu selectat

Parametru Opţiune
(Vws) (Vws)
Foarte mare 3
Mare 2
Viteza
Moderata 1
Mica 0
Foarte mare 1
Mare 0,5
Volumul de trafic
Moderat 0
Mic -0,5
Pagina 28 din 103

Foarte mic -1
Mixt cu procent mare de
2
Compozitia trafic nemotorizat
traficului Mixt 1
Doar motorizat 0
Separare intre NU 1
sensurile de mers DA 0
Nivelui de Mare 1
luminanta Moderata 0
ambientala Mica -1
Ghidaj vizual / Slab 0,5
control de trafic Moderat sau bun 0
Suma punctajului
Tabel 11. Calculul punctajului pentru incadrarea pe clase de drum
Dupa determinarea punctajului putem trece la incadrarea strazii intr-una din clasele de
mai jos. Principala marime care se masoara este luminanta. Aceasta reprezinta intensitatea
luminoasa masurata pe unitatea de suprafata luminoasa. Cu alte cuvinte este lumina
perceputa de ochiul uman raportand-ne la o suprafata iluminata. De aceea in cazul
iluminatului stradal toate marimile se masoara raportandu-ne la un “observator”. Acest
“observator” este de fapt conducatorul auto care se afla pe banda de mers la 60m inaintea
zonei iluminate. Marimile masurate reprezinta de fapt perceptia lui asupra iluminatului de pe
calea de rulare si imprejurimi.
Raport de
Luminanţa suprafeţei Orbire
zonă
carosabile uscate fiziologică
Clasa alăturată
de Lmed
Uo (%) Ul (%) TI (%) a) SR b)
iluminat (cd/m2)
minim
minim minim maxim minim
menţinut
M1 2,0 0,4 0,7 10 0,35
M2 1,5 0,4 0,7 10 0,35
M3 1,0 0,4 0,6 15 0,3
M4 0,75 0,4 0,6 15 0,3
M5 0,5 0,35 0,4 15 0,3
M6 0,3 0,35 0,4 20 0,3
Tabel 12. Clasele de iluminat pentru strazi
Pagina 29 din 103

In cazul zonelor de risc: intersectii, parcari, treceri de pietoni etc clasa se alege cu un
nivel peste nivelul maxim al strazii care intra in acea zona si trebuie sa intruneasca conditiile
de mai jos. Acest lucru se face, deoarece prin cresterea nivelului de iluminat pe anumite zone
se inregistreaza si o crestere a acuitatii vizuale a conducatorilor auto. In plus se apeleaza la
un fenomen psihologic, deoarece s-a dovedit ca exista tendinta de a apasa instinctiv pe frana
in momentul in care se inregistreaza o trecere brusca de la un nivel la celalalt.
Iluminare orizontală
Clasa
de
Emed Uo
iluminat
(lux) (%)
C0 50 40
C1 30 40
C2 20 40
C3 15 40
C4 10 40
C5 7,5 40
Tabel 13. Clasele de iluminat pentru zone de risc
In cazul intersectiilor sau a zonelor de risc masuratorile se fac cu luxmetrul, deoarece

in acest caz marimea importanta este iluminarea. Aceasta este reprezentata de fluxul luminos
care cade pe o suprafata. Acum nu ne mai raportam la un observator, pentru ca se
presupune ca acel observator se afla si el in intersectie si in plus, pe langa el mai sunt si alti
participanti la trafic (ex pietoni). Asa cum s-a spus si mai sus un alt factor important este
complexitatea campului vizual si posibilitatea de a te orienta. De aceea in intersectie difera
tipul masuratorilor, comparativ cu cele de pe strada.
Pentru zonele pietonale, pistele de biciclete sau strazile laterale din zona rurala clasele
de drum trebuie sa respecte urmatoarele conditii minime.
Iluminare orizontală
Clasa de
iluminat Emed Emin
(lux) (lux)
S1 15 5
S2 10 3
S3 7.5 1.5
S4 5 1
S5 3 0.6
S6 2 0.6
performanţă performanţă
S7
nedeterminată nedeterminată
Tabel 14. Clasele de iluminat pentru zone pietonale
Pagina 30 din 103

2.3.3. Conceptul unitar al sistemului de iluminat public
Investitia in iluminat public este o investitie pe termen lung, de aceea planul sistemului
de iluminat trebuie abordat din perspectiva valorii optime pe termen lung.
Costurile de functionare ale sistemului

de iluminat pe intreaga durata de viata
Valoarea optima pe termen lung = +
Costurile de inlocuire
Planul sistemului de iluminat propune:

- previzionarea pe termen mediu si lung a tuturor formelor de iluminat,
- crearea unei identitati si personalitati coerente pe timpul noptii,
- stimularea economiei de energie electrica,
- dezvoltare durabila pe termen lung.
Instalatia de iluminat trebuie sa fie eficienta energetic, cu o valoare a SLEEC-L (Street

Lighting Energy Efficiency Criterion Luminance based - Criteriul de Eficienta Energetica a
Iluminatului d.p.d.v. al Luminantei) de maximum 0,8W/m²/cd/m².
Este necesara o cunoastere corecta a caracteristicilor de reflexie a luminii a suprafetei
carosabilului pentru a indeplini criteriul mai sus mentionat.
La baza proiectarii sistemelor de iluminat public stradal stau urmatoarele: Standardul
SR EN 13201-2008 „Road lighting”, CIE 115/2010 „Light of roads for motor and
pedestrian traffic” si „Normativul pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si
pietonal-NP 062-2002”, din care se prezinta urmatoarele extrase:
Confortul vizual, precum si securitatea participantilor la trafic sunt scopurile principale

ale iluminatului; in consecinta acesta trebuie sa fie de inalta calitate.
Siguranta traficului. Atat pentru automobilisti cat si pentru pietoni lumina este
sinonima cu o crestere a sigurantei. Participantul la trafic distinge mai bine obstacolele si
identifica mai usor semnalizarile. Sensibilitatea la perceperea contrastelor va creste, acuitatea
sa vizuala variaza de la 3/10° la 7,5/12°, limitele campului sau vizual si abilitatea sa de
apreciere a distantelor vor deveni normale.
Sentimentul de securitate. Pentru pietoni lumina are virtuti de linistire si confera un

sentiment de securiatate. Daca este dificil “sa masori sentimentele”, totusi anchetele au
demonstrat de la ce punct un iluminat performant cantareste si constituie un factor important
in aprecierea calitati vietii unei comunitati. Un iluminat de calitate face ca oamenii sa se simta
in siguranta si mai protejati, ii incurajeaza sa iasa seara, imbunatateste viata sociala si
culturala a unui oras.
Confortul vizual. Ambientul luminos confortabil este influentat de distributia

luminantelor atat in plan util-carosabilul, cat si in campul vizual al observatorului.
Minimalizarea importantei acestei criteri de calitate duce la realizarea unor sisteme de
iluminat necorespunzatoare cu efecte negative asupra circulatiei rutiere si pietonale. Efectele
distributiei necorespunzatoare a luminantelor, conduc la aparitia fenomenului de orbire de
inconfort si incapacitate, cu consecinte directe asupra sigurantei desfasurarii traficului rutier.
Pagina 31 din 103

Aparatele (corpuri) de iluminat. Alegerea corespunzatoare a aparatelor de iluminat

joaca un rol important in iluminat, atat din punct de vedere functional, estetic cat si din punct
de vedere economic. Aparatul de iluminat trebuie sa corespunda cerintelor de calitate
specificate in standardul SR EN 60598 aflat in vigoare in momentul aplicarii prezentului
normativ, conform cu domeniul de utilizare. Aparatele de iluminat utilizate in rutier trebuie
alese astfel incat sa se evite aparitia poluarii luminoase si implicit, a unui consum inutil de
energie electrica.
Trebuie sa se acorde o atentie sporita asupra alegerii corespunzatoare a aparatului de
iluminat in ceea ce priveste:
1. Clasificarea diferita a strazilor (ex.rezidentiale, trafic rutier, centre de orase,
comerciale, etc) cere diferite modalitati de abordarero in conformitate cu standardele in
domeniu, diverse criterii de calitate si bineinteles diferite tipuri de echipamente.
Ex: Tema iluminarii rutiere pentru trafic auto este abordata in standardul SR 13201, in
care factorii importanti sunt nivelurile luminantelor si uniformitatile, precum si limitarea
efectului de orbire.
Pentru iluminarea celorlalte tipuri de zone specifice unui oras, criteriile de calitate se bazeaza
pe iluminare,vezi criteriile din standardul SR EN 13201 regasite si in recomandarile CIE
136/2000.
2. Distributie fotometrica performanta a aparatelor de iluminat.
3. Pentru aparatele cu LED distributia fotometrica trebuie se ia in considerare in varianta

completa a aparatului (led+lentila montate in carcasa), pentru ca performantele unui led sunt
diferite si in functie de restul componentelor putem avea produse bune sau mai putin bune de
la acelasi producator sau producatori diferiti. In aceste cazuri pot fi aparate de iluminat cu
distributii diferite care folosesc acelasi tip de led.
4. Un grad de protectie IP 66, nu necesita operatii de curatire ale sistemului optic. O

curatire (stergere) exterioara a difuzorului la 2-3 ani asigura mentinerea performantelor
fotometrice initiale ale aparatului de iluminat.
Cheltuielile de intretinere pentru un astfel de aparat de iluminat sunt reduse la
minim. Un grad de etanseitate inferior reduce fluxului luminos datorita acumularii de agenti
poluanti, pe de o parte. Pe de alta parte, acumularea de agenti poluanti in compartimentul
optic produce modificari puternice ale curbei de distributie a intensitatii luminoase, deoarece
suprafata reflectorului devine difuza. Astfel, in timp, parametrii luminotehnici precum
luminanta si uniformitatea nu vor mai raspunde cerintelor standardelor.
5. Garantia acordata pentru toate componentele neconsumabile ale aparatului de

iluminat. Pentru difuzoarele din material sintetic (Ex.Policarbonat) este important ca
acestea sa fie rezistente la radiatii UV, pentru a asigura aceleasi performante fotometrice
pe intreaga durata de viata.
6. Calitatea si fiabilitatea accesoriilor electrice este foarte importanta:
7. Surse electronice fiabile pentru lampile cu LED
Pagina 32 din 103

Accesoriile electrice este bine sa fie montate pe o placuta demontabila accesibila in

partea superioara a aparatului de iluminat. Aceasta permite o intretinere usoara, o
minimalizare a timpului de intretinere.
8. Rezistenta de impact nu trebuie sa fie mai mica de 5J, iar pentru aparatele de
iluminat de puteri scazute in cazul carora inaltimea de montaj este mica, este cu atat mai
importanta aceasta caracteristica cu cat expunerea la vandalism in acest caz, este mai
ridicata.
Energia de impact
Cod IK IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK09 IK10
Energia de impact ( Joule ) * 0.14 0.2 0.35 0.5 0.7 1 2 5 10 20
Tabel 15
Un aparat protejat la vandalism trebuie sa aiba cel putin IK 08 in timp ce un aparat

rezistent la vandalism va avea minim IK09.
Tinand cont de caracteristicile (inaltime de montare, tip aparate etc) si de amplasarea
aparatelor consideram ca o rezistenta la impact IK 09 este suficienta pentru aparatele
stradale rutiere, insa pentru ornamentale avem nevoie de IK 10, deoarece inaltimea de
montare este mai mica si potentialul de vandalism ridicat.
9. Poluarea luminoasa trebuie sa fie minima.

Poluarea luminoasa este un factor de care trebuie sa se tina seama in realizarea
sistemelor de iluminat. O amplasare necoreaspunzatoare a aparatelor de iluminat in
apropierea caselor, poate genera orbirea locatarilor care privesc prin fereastra catre exterior,
sau perturbarea iluminatului interior. In acest caz, cand nu exista alta varianta de amplasare a
aparatelor de iluminat, se prevad ecrane de protectie. Exista tendinta realizarii unor sisteme
de iluminat, care genereaza un nivel foarte mare de iluminare/luminanta, dand nastere astfel
asa numitelor „bai de lumina”. Luminanta mare, reflexiile puternice ale luminii, deranjeaza in
mod accentuat observatorii. Este necesara deci, limitarea acestui fenomen care pe zi ce trece
devine tot mai evident si mai suparator.
Poluarea luminoasa inseamna:
 Probleme legate de securitate
 Imense costuri energetice inutile
 Distrugerea ecosistemelor bazate pe succesiunea noapte-zi
 Probleme de sanatate la nivelul populatiei
2.3.4. Reducerea costurilor cu energie electrica

Este unul din obiectivele principale care se urmaresc in acest studiu. Pentru reducere se
va actiona in mai multe directii:
- controlul mult mai strict al stingerilor si aprinderilor;
- sistematizarea iluminatului in functie de clase de iluminat, puteri si tipuri de aparate;
- utilizarea aparatelor eficiente echipate cu tehnologie Led care au un consum redus si
durata mare de viata;
- scaderea consumurilor prin reducerea fluxului luminos intre anumite ore de functionare
a iluminatului public;
Pagina 33 din 103

- urmarirea din dispecerat a functionarii iluminatului.

Trebuie avut grija sa corelam reducerile de consum cu perioada de stingere aprindere
astfel incat sa nu afectam confortul locuitorilor printr-o aprindere intarziata (cu mult dupa
inserare) sau o stingere timpurie (inainte de ivirea zorilor).
Sistematizarea pe tipuri de puteri si aparate va duce la uniformizarea iluminatului pe
strazi in functie de clasele acestora , economiile fiind generate de prezenta unor produse care
induc un consum mult mai mic.
Nivelul de iluminare va creste prin utilizarea aparatelor cu eficienta luminoasa crescuta
care vor realiza un echilibru intre lumina prezenta pe suprafata carosabilului si consumuri.
Principala reducere se va realiza insa din inlocuirea aparatelor cu lampi de mercur si sodiu cu
cele cu LED. In acest fel in urma instalarii aparatelor pe toti stalpii sistemului de iluminat
stradal plus extinderi se va realiza un iluminat cu un consum mult mai mic decat actual.
In plus aparatele cu LED permit utilizarea dispozitivelor de dimming tip chronosense
sau telesense de reducere a fluxului luminos care vor reduce si consumurile in mod
proportional.
Sistem recomandat este legat de urmarirea de la distanta a iluminatului. In acest
caz dimmingul poate fi setat sa functioneze automat, insa prezinta avantajul interventiei
manuale atunci cand este nevoie, fara a se interveni asupra aparatului de iluminat. In plus
sistemul de telegestiune propus permite vizualizarea de pe orice Smart Phone sau
calculator cu acces la internet pe baza unui cont (user si parola), a starii sistemului de
iluminat, comanda si controlul individual sau a in grup a punctelor luminoase; fiecare
punct luminos va aparea pe o interfata care utilizeaza Google Earth si va fi trecut cu
coordonatele GPS exacte pentru a fi identificat cu usurinta si pe timpul zilei cand sistemul
este oprit, in vederea intretinerii. Pe langa dimming ofera informatii privind starea lampii si a
aparatului si joaca rolul de contor individual pentru fiecare aparat.
Sistemul recomandat indeplineste urmatoarele functiuni :
Fig 13. Functiunile unui sistem de telegestiune
Fig 2
Pagina 34 din 103

Este un sistem avansat de telegestiune, capabil sa controleze, sa monitorizeze, sa

masoare si sa gestioneze functionarea in parametri optimi a retelei de iluminat public a unei
localitati, indiferent de pozitia geografica a acesteia, tipologia retelei de alimentare cu energie
electrica sau alte conditii locale de functionare a sistemului de iluminat public, cu obtinerea de
reduceri semnificative de emisii de CO2, de consum de energie electrica si de costuri de
exploatare si imbunatatind, in acelasi timp, fiabilitatea sistemelor de iluminat public.
Bazat pe o tehnologie de ultima generatie, permite ca iluminatul public sa fie gestionat
cu cunostinte minime de navigare pe internet, permitand sa se profite din plin de actualele si
viitoarele dezvoltari in acest domeniu, dar beneficiind de un sistem cu securitate maxima.
Totodata, permite implementarea sa atat in instalatii de iluminat existente cat si viitoare
fara a implica tragerea de noi cabluri pentru comunicatii.
Fiecare punct luminos poate fi controlat individual, poate fi comandata reducerea

fluxului luminos sau pornirea ori oprirea acestuia in orice moment. Informatiile despre starea
punctului luminos, consumul de energie, precum si avariile aparute sunt raportate in
permanenta, inregistrate si stocate pe o perioada nedeterminata intr-o baza de date externa,
impreuna cu data, ora, indicativul si locatia geografica a punctului luminos.
Sistemul nu este afectat de structura actuala a retelei, de gradul de uzura a acesteia

sau de modul in care se realizeaza in prezent comanda. El lucreaza independent de toate
acestea si in aceasta situatie se renunta la vechea structura de comanda (cu cablu pilot) fiind
necesara numai simpla conectare a corpurilor la retea.
Datorita acestor proprietati sistemul poate fi implementat atat pe retelele existente cat
si pe cele noi fara a mai fi nevoie de costuri suplimentare privind realizarea legaturilor
de comanda. Sistemul este functional si in cazul instalatiilor fotovoltaice oferind chiar
avantaje aditionale in gestionarea acestora precum si in cazul controlului instalatiilor de
iluminat festiv si arhitectural. Pentru aceastea din urma poate realiza comenzile de
pornire/oprire conform unui program stabilit si masoara consumurile de energie electrica.
Fig 3. Controlul nivelului de iluminare de la distanta, in functie de densitatea traficului
Pagina 35 din 103

Foto 5. Dispecerat de comanda si control iluminat public
2.4. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice
Principalele obiective care se urmaresc a fi atinse prin realizarea prezentei investitii

vor afecta direct viata locuitorilor si bugetul local, ele fiind:
1. Modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat prin utilizarea aparatelor cu
tehnologie LED
2. Ameliorarea securitatii, sigurantei si confortului cetatenilor pe timp de noapte, prin
aducerea iluminatului public la valorile cantitative si calitative din prescriptiile nationale si
internationale
3. Diminuarea cheltuielilor reale de functionare a sistemului de iluminat public (cu
ajutorul unui sistem inteligent de management prin telegestiune), prin:
○ reducerea consumului de energie electrica;
○ reducerea cheltuielilor pentru mentinerea sistemului de iluminat.
4. Diminuarea poluarii luminoase
Capitolul III
3. Scenarii/optiuni tehnico-economice pentru realizarea

Aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si calitative din prescriptiile
nationale si internationale in domeniu, cu diminuarea cheltuielilor reale de functionare a
sistemului de iluminat public, deci indeplinirea obiectivelor temei studiului, se realizeaza in
modul cel mai complex si modern, prin:
 Modernizarea sistemului de iluminat public – Inlocuirea aparatelor de iluminat cu
aparate de iluminat cu tehnologie LED.
 Reabilitarea si modernizarea sistemului de iluminat public – Inlocuirea aparatelor de
iluminat si completare cu aparate de iluminat cu tehnologie LED care sa asigure clasa
de iluminat corespunzatoare strazilor pe care le deservesc.
 Reabilitarea si modernizarea sistemului de iluminat public – Inlocuirea aparatelor de
iluminat, completare cu aparate de iluminat cu tehnologie LED si extinderea retelei de
iluminat public in zonele in care este necesar.
Pagina 36 din 103

 Diminuarea cheltuielilor– Gestionarea si monitorizarea parametrilor de consum ai

infrastructurii sistemului de iluminat public (SIP) prin telegestiune.
Prin aceasta abordare, se realizeaza obiectivul propus (Reabilitarea si modernizarea

iluminatului public) pentru Municipiul Aiud, iar beneficiile obtinute in urma realizarii vor fi:
modernizarea sistemului de iluminat, ameliorarea securitatii, sigurantei si confortului
cetatenilor pe timp de noapte, prin aducerea iluminatului stradal la valorile cantitative si
calitative din prescriptiile nationale si internationale.
In urma Implementarii sistemului de telegestiune se vor observa reduceri considerabile
ale consumului de energie electrica si bineinteles reducerea cheltuielilor pentru mentinerea
sistemului de iluminat public.
In aceasta situatie exista 4 variante de solutii/optiuni tehnico-economice pe care le
propunem pentru iluminatul public din Aiud:
Varianta 1: Modernizarea iluminatului public prin inlocuirea aparatelor de iluminat
existente cu aparate de iluminat cu tehnologie LED.
Varianta 2: Reabilitarea si modernizarea iluminatului public prin inlocuirea aparatelor
de iluminat existente si completare cu aparate de iluminat cu tehnologie LED pe toti
stalpii care apartin sistemului public de iluminat.
de iluminat existente, completare cu aparate de iluminat cu tehnologie LED pe toti
stalpii care apartin sistemului public de iluminat si extinderea retelei in zonele in care
este necesar.
de iluminat existente, completare cu aparate de iluminat cu tehnologie LED pe toti
stalpii care apartin sistemului public de iluminat, extinderea retelei in zonele in care
este necesar, precum si implementarea unui sistem inteligent de management prin
telegestiune.
Deoarece cele patru optiuni tehnico – economice au ca baza de pornire aceeasi
locatie a sistemului de iluminat si diferentele apar numai in partea de solutie tehnica de
detaliu si nu in cea de structura; punctul 3.1 cu subpunctele aferente va fi tratat o
singura data deoarece nu exista diferente intre cele 4 variante.
3.1 Particularitati ale amplasamentului
a) Descrierea amplasamentului
Aiud este un municipiu in judetul Alba, Transilvania, Romania, format din localitatile
componente Aiud(resedinta), Aiudul de Sus, Gambas, Magina si Pagina, si satele Cimbrud,
Sancrai, Garbova de Jos, Tifra, Garbova de Sus si Garbovita.
Coordonatele geografice sunt paralela 46° 18' 44" latitudine nordica si meridianul 23° 43'
45" longitudine estica. Cota de altitudine, 258 m în centru, 270 m pe dealul Cocosu, 367 m pe
Dealul de Strajã (la releu). Suprafata municipiului este de 142,2 km2. Aiudul este asezat de o
parte si de alta a soselei nationale Bucuresti - Cluj - Oradea, a liniei ferate cu aceeasi ruta, pe
malul drept al Muresului, la nici 20 de km de masivul muntos Pleasa (1259 m). Municipiul e
strabatut de Valea Aiudului, care vine din munte pentru a se înfrati cu Muresul.
Municipiul Aiud constituie centrul de interes al unui areal mai vast şi care se regaseste in
limitele administrative ale microregiunii Alba de Jos, delimitata de unitatile administrativ
Pagina 37 din 103

teritoriale membre: Municipiul Aiud, orasele Ocna-Mures si Teius, comunele: Lunca

Muresului, Unirea, Noslac, Farau, Hoparta, Miraslau, Lopadea Noua, Radesti, Livezile,
Ramet, Rametea, Ponor si Stremt.
 suprafata totala a municipiului – 142.2 km²

 populatie (recensamant 2011) – 22.876 locuitori
Fig 4. Amplasarea orasului
Toate lucrarile de modernizare se vor realiza pe terenuri aflate in administratia

domeniului public. Strazile pe care sunt propuse lucrarile de modernizare se incadreaza in
PUG.
b) Relatii cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile

Municipiul Aiud este asezat în culoarul depresionar axat pe cursul mijlociu al Muresului,
la contactul celor trei mari unitati geografice: Campia Transilvaniei, la N-E, Podisul
Tarnavelor, la S-E si Muntii Apuseni, la Vest, la o distanta de 70 km de Cluj Napoca si la 35
km de Alba Iulia.
Aiud este strabatut de soseaua europeana E81, care asigura realizarea conectarii
localitatii la reteaua nationala de transport si la sistemele international de transport. O
importanta deosebita in sistemul cailor de comunicatii terestre il are calea ferata care strabate
municipiul si face legatura spre toate zonele tarii. In apropierea municipiului, regasim 2 noduri
Pagina 38 din 103

feroviare, la Teius si Razboieni, ce faciliteaza transportul de marfuri si persoane national si

international.
Transportul aerian este asigurat prin cele trei aeroporturi internationale: Cluj-Napoca,
Targu Mures si Sibiu, situate la o distanta relativ mica de Municipiul Aiud (Cluj-Napoca – 67
km, Targu Mures – 89 km, Sibiu – 101 km).
c) Orientari propuse fata de punctele cardinale si fata de punctele de interes naturale

sau construite
Municipiul Aiud este strabatut de paralela de 46° 18' 44" latitudine nordica si de meridianul
de 23° 43' 45" longitudine estica.
d) Surse de poluare existente in zona

Potrivit Planului Local de Acţiune pentru Mediu în judeţul Alba, problemele de mediu
prioritare sunt următoarele: cantitatea şi calitatea apei potabile, managementul
necorespunzător al deşeurilor, poluarea apelor de suprafaţă, poluarea atmosferei, afectarea
sănătăţii populaţiei, poluarea solului, poluarea apelor subterane, mediu natural şi antropic,
turism şi agrement, urbanizarea mediului, ameninţări date de accidente majore datorate
fenomenelor naturale şi antropice, întărirea capacităţii autorităţilor administraţiei publice locale
pentru managementul problemelor de mediu, capacitatea instituţională nesatisfăcătoare în
redresarea problemelor de mediu şi impunerea legislaţiei de mediu.
S-au identificat disfuncţionalităţi la nivelul teritoriului şi localităţii:

- Elementele principale naturale – apele curgătoare, nu au fost suficient puse în
valoare.
- Activităţile industriale şi cele agro – industriale au funcţionat preponderent în
platformele bine conturate şi definite, bine amplasate funcţional, cu bune racordări la reţeaua
rutieră şi feroviară, dar, din păcate în prezent, datorită reducerii de activităţi şi în lipsa
investitorilor strategici, acestea se prezintă într-o stare necorespunzătoare, necesitând
reecologizare şi reabilitare.
- Există unele aspecte de incompatibilitate şi incomodare în relaţiile dintre diverse zone
funcţionale cum ar fi relația dintre zonele speciale și vecinătăți.
- Există disfuncţionalităţi în cadrul unor activităţilor economice.
- Apare necesitatea protejării unor zone cu resurse naturale şi construite valoroase, situri
şi rezervaţii de arhitectură.
- S-au identificat condiţii nefavorabile ale cadrului natural create în teritoriu, necesar a fi
remediate prin lucrări hidrotehnice.
- Există probleme privind starea fondului de locuinţe (mai ales a zonelor cu locuinţe
colective) şi a unor dotări publice existente propuse pentru operațiuni de restructurare și
regenerare urbană.
- S-au identificat aspecte critice privind organizarea circulaţiei - întreţinerea
necorespunzătoare şi lipsa şanţurilor şi rigolelor pentru a asigura o scurgere adecvată a
apelor pluviale.
- Raportul dintre gradul de echipare edilitară a localităţii, necesităţile populaţiei şi
posibilităţile oferite de teritoriu şi localităţi NU ESTE CORESPUNZĂTOR.
- S-au identificat disfuncţionalităţi în sistemul de echipare edilitară existent al localităţilor.
- Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor freatice datorită lipsei canalizării.
- Conductele de distribuţie apă şi canalizare nu acoperă întreaga tramă stradală.
- Iluminatul public cu corpuri montate pe stâlpii reţelei este nemodernizat.
Pagina 39 din 103

e) Date climatice si particularitati de relief

Prin poziţia sa, Municipiul Aiud beneficiază de un climat temperat – continental, având
în vedere interdependenţa factorilor genetici ai climei (radiaţia solară, circulaţia generală a
atmosferei si particularităţile suprafeţei active). Regimul radiativ de care beneficiază teritoriul
Municipiului Aiud poate fi apreciat ca moderat.
Prin poziţia sa geografică, Municipiul Aiud se află sub influenţa preponderentă a
circulaţiei vestice, la care se adaugă influenţele circulaţiei polare ori tropicale, în funcţie de
poziţia şi de intensitatea principalelor sisteme barice (cicloni si anticicloni - care generează si
influenţează permanent aceste forme ale circulaţiei aerului în straturile inferioare ale
atmosferei). Munţii Apuseni constituie o barieră climatică în deplasarea pe orizontală a
maselor de aer, iar Culoarul Mureşului favorizează circulaţia aerului dinspre sud sau dinspre
nord în funcţie de condiţiile sinoptice.
Un alt aspect privitor la clima Municipiului Aiud îl reprezintă fenomenele de iarnă dintre
care menţionăm căderile abundente de zăpadă si îngheţurile.
Vântul prezintă direcţii şi viteze ce diferă în funcţie de particularităţile circulaţiei
generale ale atmosferei şi ale suprafeţei active, punându-se în evidenţă şi de această dată
rolul de baraj orografic al Munţilor Apuseni. Astfel, în lungul Culoarului Mureşului predomină
vântul de sud - vest şi cel de nord - est. Viteza medie a vântului este cuprinsă între 1,5 - 2,5
m/s în zona Culoarului Mureşului şi între 3,0 - 4,5 m/s în zona de podiş.
Potrivit evidenţelor statistice, la nivelul judeţului, teritoriul administrativ al Municipiului
Aiud este una dintre zonele afectate de furtuni sau vânturi puternice cu aspect de vijelie.
Principalul curs de apă care tranzitează Municipiul Aiud este râul Mureş care curge cu o
direcţie generală NE - SV prin mijlocul unor lunci care ating lăţimi mari. Panta medie de
scurgere este redusă, favorizând în acest fel erodarea malurilor, formarea de meandre şi de
plaje. Panta medie redusă favorizează şi inundarea unor suprafeţe mari de teren din zonele
de luncă în perioadele cu inundaţii.
Pârâul Aiud (Aiudelul) – are un caracter torenţial şi formează chei înguste în partea
superioară a cursului, iar pe cursul inferior ajunge la un oarecare echilibru lărgindu-şi valea
până la 1,5 - 2,0 km. Se varsă în Mureş pe teritoriul administrativ al Municipiului Aiud.
Pentru frumusețea peisajului, valoarea științifică și de patrimoniu natural, unele zone au
fost declarate arii naturale protejate de interes național.
Pădurea Sloboda este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-
a IUCN (rezervaţie naturală de tip botanic), situată în judeţul Alba, pe teritoriul administrativ al
Municipiului Aiud.
Rezervaţia naturală se află în partea vestică a Aiudului, pe dealurile din partea estică a
Munților Trascău, între aceştia şi culoarul Mureşului şi se întinde pe o suprafaţă de 20 ha.
Aria protejată reprezintă un relief variat (văii, versanţi abrupţi, luminişuri, pajişti), acoperit în
cea mai mare parte cu vegetaţie forestieră, alcătuită din specii arboricole în amestec de stejar
(Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), gorun (Qurcus petraea) sau carpen (Carpinus betulus)
şi specii de conifere în partea superioară a dealului.
Pagina 40 din 103

Pârâul Bobii este o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a
IUCN (rezervaţie naturală de tip paleontologic), situată în judeţul Alba, pe teritoriul
administrativ al Municipiului Aiud, în satul Gârbova de Sus.
Rezervaţia naturală cu o suprafaţă de 1,50 ha, se află pe Valea Bobii, un afluent al Văii
Gârbovei, în vestul „Dealurilor Aiudului”, la poalele Munţilor Trascăului şi reprezintă un punct
fosilifer cu depozite sedimentare miocene, alcătuite din resturi fosile de corali, moluşte şi alge.
De asemenea, în apropierea Municipiului Aiud întâlnim Cheile Vălișoarei (numite şi
Cheile Aiudului sau Cheile Poienii) care alcătuiesc o arie protejată de interes naţional ce
corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic şi geologic), situată în
estul Munților Trascău, în partea sudică a Depresiunii Rîmetea (altitudine maximă 779 m și
cea minimă de 425 m,) în judeţul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Livezile, satul
Vălişoara.
f) Existenta retelelor edilitare

In prezent legaturile retelelor edilitare (de telecomunicatii, gaz, apa si canal) sunt
realizate prin racorduri aeriene si subterane astfel este necesar a se avea in vedere acest fapt
in momentul proiectarii noului sistem.
In zona vizata pentru realizarea lucrarilor ce fac obiectul studiului nu exista monumente
istorice/de arhitectura sau situri arheologice.
Terenuri care apartin unor institutii care fac parte din sistemul de aparare, ordine
publica si siguranta nationala.-Nu este cazul.
g) Caracteristici geofizice ale zonei

Potenţialul seismic al zonei:
Cutremurele fac parte din categoria riscurilor geologice şi geomorfologice care produc
modificarea componentelor mediului natural sau construit. Din punct de vedere seismic
perimetrul propus se încadrează în zona F cu valori KS = 0.08 conform prevederilor
Normativului P100 /92.
Caracterizarea geotehnica a terenului
Ca unitate geologico-structurală Depresiunea Transilvaniei este o depresiune internă

delimitată de cele trei ramuri ale Carpaţilor. S-a individualizat după paroxismul laramic odată
cu începutul paleogenului când s-au format serii de falii profunde. Până în sarmaţian,
depresiunea avea legătură cu marea extracarpatică şi depresiunea panonică. Depresiunea
Transilvaniei a început să funcţioneze ca atare spre sfârşitul cretacicului, începutul
paleogenului şi a durat până în pliocen sub forma unui bazin de acumulare.
Morfologic se prezintă sub forma unui relief de podiş ce este drenat de apele râului
Mureş şi al afluenţilor acestuia: râul Tîrnava şi râul Arieş. Dată fiind vârsta neogenă a
Bazinului Transilvaniei în structura de ansamblu a acestuia se deosebesc net două etaje
structurale; unul prelaramic alcătuind fundamentul constituit din şisturi cristaline şi formaţiuni
sedimentare până la cretacic superior, inclusiv şi altul postlaramic, reprezentând umplutura
depresiunii până în pliocen când se ajunge la colmatarea Depresiunii Transilvaniei aceasta
evoluând mai departe ca uscat supus acţiunii agenţilor externi.
Fundamentul cristalin al depresiunii Transilvaniei este reprezentat de blocul transilvan
Pagina 41 din 103

rezultat din dezmembrarea microplăcii transilvano-panonice ca urmare a apariţiei zonei de

expansiune sud-apusene. Ţinutul transilvan nu a suferit o coborâre generală şi simultană ci
a fost supus unor mişcări epirogenetice care s-au manifestat diferit de la un sector la altul.
Drept urmare depozitele paleogene nu se găsesc pe tot cuprinsul actualei depresiuni, căci o
bună parte din aceasta a rămas mult timp emersă. Foarte multe foraje au pătruns în
cristalinul din fundament direct în depozitele miocene. Fundamentul cristalin este alcătuit din
şisturi cristaline şi cu înveliş sedimentar prelaramic cu depozite triasice, jurasice şi
cretacice. În general fundamentul este afundat dar apare şi la zi în nord-vestul depresiunii,
în trepte ce constituie ridicarea Şimleu alcătuită din trei insule cristaline: Preluca, Ţicău şi
Mezeş. Morfologia fundamentului este foarte variată şi a fost pusă în evidenţă de investigaţii
seismice ce au consemnat mai multe arii de ridicare separate între ele de zone
depresionare.
Formaţiunile depresiunii, exceptând zonele de margine unde se dispun peste şisturile
cristaline sau peste depozitele mezozoice ce alcătuiesc învelişul acestora, au un fundament
alcătuit tot din şisturi cristaline şi depozite paleozoice mezozoice diferite de cele ale
ramurilor carpatine, fapt datorat comportării fundamentului depresiunii ca un bloc lipsit de
mobilitate, neantrenat în mişcările cu efecte plicative în tot timpul ciclului alpin. După
desăvârşirea paroxismului laramic apele paleogene au acoperit tot spaţiul transilvănean,
zona devenind astfel submersă şi evoluând ca arie de acumulare cu o subsidenţă foarte
activă. În evoluţia depresiunii Transilvaniei se pot distinge două etape de sedimentare, după
cum urmează:
- o etapă paleogen – miocen inferioară cu evoluţie de tip sell şi tendinţă de
continentizare;
- cea de-a doua etapă începe din badenian când este caracterizată printr-o
subsidenţă activă.
Formaţiunile depresiunii aparţin ca vârstă paleogenului reprezentat de eocen şi
oligocen, miocenul reprezentat prin acvitanian, burdigalian, badenian şi sarmaţian iar
pliocenul este reprezentat prin meoţian şi ponţian.
În cuaternar mişcările scoarţei au condiţionat procesele exogene mai ales denudarea
şi acumularea. Ariile exondate au fost supuse unor eroziuni intense în timp ce acumulările
au fost reduse la formarea unor depozite subaeriene (eluviale, coluviale, deluviale).
Dispoziţia reţelei hidrografice a dus la formarea teraselor şi luncilor cu depunerile
corespunzătoare.
Formaţiunile cele mai recente sunt rezultatul activităţii antropice reprezentate prin
depozite de umpluturi eterogene rezultate din lucrările de construcţii, demolări şi
sistematizare pe verticală ale terenului în zonele locuite.
Caracteristicile geomorfologice ale terenului municipiului Aiud sunt determinate de
faptul că această zonă este situată în regiunea de contact dintre Munţii Apuseni şi Podişul
Transilvaniei în vale cu versanţi asimetrici ai râului Mureş
Pagina 42 din 103

SCENARIUL TEHNICO-ECONOMIC VARIANTA 1
Modernizarea iluminatului public prin inlocuirea aparatelor de iluminat

existente cu aparate de iluminat tehnologia LED
3.2 Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-

arhitectural si tehnologic
3.2.1 Caracteristici tehnice si parametrii specifici obiectivului de investitii
Pornind de la prescriptiile impuse de standardul in vigoare si de la o serie de alte

constatari din teren se pot alege si structura strazile in functie de importanta lor.
S-au folosit termenii de reabilitare si modernizare a sistemului de iluminat public stradal
(in Municipiul Aiud) in urmatorul sens:
 Se vor monta aparate de iluminat tehnologia LED in locul aparatelor de iluminat
existente;
 Tipul si puterea nominala a lampii cu care se echipeaza se stabilesc in urma calculelor
luminotehnice martor;
Alegerea acestui scenariul se justifica prin urmatoarele avantaje:

- obtinerea unui sistem nou, modern si uniform, care va aduce reducerea la o parte din
costuri: atat ale energiei cat si ale intretinerii;
Parametrii specifici sistemului de iluminat studiat sunt caracteristici claselor de drum

M3, M4, M5, M6 asa cum sunt definiti in standardul SR EN 13201 (vezi capitol 2.3.2):
- luminanta : > decat nivelul minim admis de standard
- uniformitatea longitudinala : > decat nivelul minim admis de standard
- uniformitatea transversala : > decat nivelul minim admis de standard
- gradul de orbire al conducatorului auto : < decat nivelul maxim admis de standard
- gradul de iluminare al vecinatatilor : > decat nivelul minim admis de standard
- valoare SLEEC-L : cat mai scazuta in conditiile respectarii parametrilor anteriori
- consum energetic : < decat nivelul actual
- reducere consum si costuri : minim 60%
Caracteristicile tehnice sunt determinate de solutia SIP aleasa si sunt in stransa

legatura cu parametrii specifici. Acestea sunt specifice solutiei :
- tipul de aparate de iluminat alese si caracteristicile acestora: vezi descriere fisa
tehnica
3.2.2 Varianta constructiva de realizare a investitiei
Pentru Municipiul Aiud se va realiza un nou sistem de iluminat public(SIP) care il va

inlocui pe cel existent.
Pornind de la ipoteza distantei medii intre doi stalpi consecutivi, diferentierea pe clase
a sistemului de iluminat, asa cum a reiesit din datele prezentate in capitolele anterioare,
Pagina 43 din 103

putem sa deducem ca necesarul de aparate de iluminat pentru realizarea unui iluminat public
stradal conform standardelor, este de aproximativ 1689 buc.
Aparatele de iluminat noi vor fi alese in functie de criteriile pe care le-am enuntat in
fisele de produs (vezi anexa 4).
S-a ales aceasta varianta constructiva de realizare a investitiei deoarece sistemul
actual este depasit atat moral cat si fizic. Costurile actuale de exploatare sunt foarte ridicate si
inlocuirea in timp a retelei le-ar creste si mai mult.
3.2.3 Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse.
In anexa 4 se gasesc fisele tehnice de produs pentru cele 15 tipuri de aparate de

iluminat propuse. Cele 15 tipuri de noi aparate de iluminat au fost repartizate pe categorii ale
cailor rutiere conform tabelului de mai jos.
Clase Iluminat Stradal, Pietonal, Parcari

Nr. Tip aparat de
Crt. iluminat Latime foarte Latime mica Latime medie Latime mare
mica (<4m) (<6m) (<8m) (<10m)
1 Aparat 1 (AIL 1) M3
3 Aparat 3 (AIL 3) M2 M2
14 Aparat 14 (AIL 14) M6 M6 M6 M6
Aparat 15 Orn. (AIL
15 S4/M4/M6
15 ORN)
Tabelul 16. Repartizarea aparatelor de iluminat cu led pe clase de iluminat pentru

modernizarea iluminatului public.
Rezultatele breviarului de calcul luminotehnic se gasesc in anexa 3. In toate

variantele si pentru toate situatiile parametrii obtinuti sunt in conformitate cu standardele in
vigoare in domeniu. Calculele au fost efectuate folosind un factor de mentinere de 0,85,
ales in conformitate cu normativul, aplicabil pentru aparatele de iluminat echipate cu un
sistem de etansare a compartimentului optic minim IP66 iar temperatura de culoare va fi
de 4000K si gradul de redare al culorii de minim 0,8.
Pagina 44 din 103

Intervalul Factorul de menţinere pentru corpul de iluminat

de
IP 2X minim IP 5Xminim IP 6Xminim
curăţare
Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare Poluare
Luni
ridicată medie redusă ridicată medie redusă ridicată medie redusă
12 0,53 0,62 0,82 0,89 0,9 0,92 0,91 0,92 0,93
18 0,48 0,58 0,8 0,87 0,88 0,91 0,9 0,91 0,92
24 0,45 0,56 0,79 0,84 0,86 0,9 0,88 0,89 0,91
36 0,42 0,53 0,78 0,76 0,82 0,88 0,83 0,87 0,9
Tabel 17. Calcularea factorului de menţinere pentru aparate de iluminat
Pentru a pastra o uniformitate nu numai din punct de vedere al distributiei luminoase ci

si al tipurilor de aparate de iluminat propunem urmatoarele situatii:
- pe strazile de clasa M2, se va monta urmatorele tipuri de aparate in functie de
configuratile intalnite pe teren:
- Aparat AIL 3, stradal cu led care va avea o eficacitate luminoasa de minim 112
lm/W, un flux luminos total de minim 10356lm si o putere de maxim 92W, pentru
iluminatul caii de circulatie;
- pe strazile de clasa M4, se va monta urmatorul tip de aparat:
Pagina 45 din 103

- Aparat AIL 15 ORN, ornamental cu led care vor avea o eficacitate luminoasa de
minim 78.9 lm/W, flux luminos total de minim 3630lm si o putere maxima de 46W
pentru iluminatul caii de circulatie;
- Aparat AIL 12, stradal cu led care vor avea o eficacitate luminoasa de minim 120
lm/W, flux luminos total de minim 4201lm si o putere maxima de 35W pentru iluminatul
caii de circulatie;
lm/W, flux luminos total de minim 3601lm si o putere maxima de 30W pentru
caii de circulatie;
- pe strazile de clasa P4, se va monta urmatorele tipuri de aparate in functie de
Centralizatorul de date cu situatia propusa atat pentru iluminatul stradal cat si

pentru zonele de parcari / alei este atasat documentatiei prin anexa nr.2. In acesta se
regasesc tipologiile de strazi si alei identificate in teren si popunerile privind aparatele,
inaltimea de montare si lungimea bratelor acolo unde este cazul pentru fiecare cartier.
3.3 Costuri estimative ale investitiei
3.3.1 Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investitii
Costul estimativ al investitiei s-a calculat pe baza solutiilor tehnice ale proiectului
urmarind fiecare categorie de lucrari care participa la realizarea obiectivului final. Valoarea
totala a investitiei pentru proiectul propus este detaliata in devizul anexat acestei
documentatii. Vezi anexa 5.
Pagina 46 din 103

3.3.2 Costurile estimative de operare pe durata normata de viata/amortizare a

investitiei publice
Costurile de operare ale sistemului actual sunt foarte ridicate si constituie unul dintre
motivele pentru care se doreste realizarea investitiei.
Aceste costuri sunt reprezentate atat de consumurile energetice ale SIP cat si de
costurile de intretinere ale acestuia .
In prezent urmatoarele situatii privind consumurile energetice:
Putere Consum
Pierderi Putere Cost
Puterea instalata anual
Nr Cantitate pe instalata anual
Tip lampi nominala totala estimat
ballast unitara (fara TVA)
(audit) (4000h)
Crt (W) (buc) (W) (W) (kW) KWh lei
Mercur de inalta
1 125 6 12 137 0.82 3,288.00 1,127.78
presiune
Mercur de inalta
2 250 24 25 275 6.60 26,400.00 9,055.20
presiune
Sodiu de inalta
3 50 100 8 58 5.80 23,200.00 7,957.60
presiune
Sodiu de inalta
4 70 444 10 80 35.52 142,080.00 48,733.44
presiune
Sodiu de inalta
5 100 463 10 110 50.93 203,720.00 69,875.96
presiune
Sodiu de inalta
6 150 387 19 169 65.40 261,612.00 89,732.92
presiune
Sodiu de inalta
7 200 1 20 220 0.22 880.00 301.84
presiune
Sodiu de inalta
8 250 257 25 275 70.68 282,700.00 96,966.10
presiune
9 Fluorescent 42 2 15 65 0.13 520.00 178.36
10 Led 40 9 1 41 0.37 1,476.00 506.27
11 Led 100 10 1 101 1.01 4,040.00 1,385.72
Total putere instalata fara proiectoare (iluminat arhitectural) si
237.48 949,916.00 325,821.19
fara iluminat festiv
1703
Tabel 18. Situatie existenta consum existent Localitatea Aiud
Numar AIL - Putere Putere Putere Consum Cost anual

Tip
inlocuire/complet nominal instalata instalata anual - 4000 cu energia
aparat
are (BUC) a (W) unitara (W) totala (kW) h (kWh) - estimativ
AIL 1 65 120 121.2 7.88 31,512.00 10,808.62
AIL 2 39 95 95.95 3.74 14,968.20 5,134.09
AIL 3 50 92 92.92 4.65 18,584.00 6,374.31
AIL 4 78 90 90.9 7.09 28,360.80 9,727.75
AIL 5 45 85 85.85 3.86 15,453.00 5,300.38
AIL 6 127 80 80.8 10.26 41,046.40 14,078.92
AIL 7 62 75 75.75 4.70 18,786.00 6,443.60
Pagina 47 din 103

AIL 8 59 70 70.7 4.17 16,685.20 5,723.02

AIL 9 13 60 60.6 0.79 3,151.20 1,080.86
AIL 10 11 50 50.5 0.56 2,222.00 762.15
AIL 11 9 45 45.45 0.41 1,636.20 561.22
AIL 12 281 35 35.35 9.93 39,733.40 13,628.56
AIL 13 87 30 30.3 2.64 10,544.40 3,616.73
AIL 14 584 25 25.25 14.75 58,984.00 20,231.51
AIL 15
179 46 46.46 8.32 33,265.36 11,410.02
ORN
TOTAL: 1689 998 1007.98 83.73 334,932.16 114,881.73
Tabel 19. Situatie propusa consum Localitatea Aiud
Dupa cum se poate observa in aceasta optiune tehnico-economica, nu vom inregistra

o crestere a numarului de aparate, iar consumul cu energie electrica va scadea, de
asemenea o reducere de costuri va fi obtinuta si din absenta costurilor de mentenanta.
Costurile de intretinere vor inregistra o scadere drastica deoarece implementarea unor
aparate performante vor duce la eliminarea unor costuri cum ar fi :
- inlocuirea periodica a surselor consumabile
- curatarea interioara a aparatelor
- reparatii si inlocuiri ale aparatajului
Aceste rezultate se vor obtine datorita : duratei crescute de viata a led-urilor 100.000
ore de functionare, fiabilitatii driverelor electronice , gradului crescut de protectie IP66 ,
gradului crescut de rezistenta antivandal min IK08 si a garantiilor extinse : 5 ani.
Tabelul de mai jos prezinta informatiile privind aspectele mai sus enumerate:
Actual Situatia 1
LED
Cost intretinere
59,287.02 0
(2016)
Cost Consum
325,821.19 114,881.73
energie
Total cheltuieli 385,108.21 114,881.73

Economie 0 270,226.48
Tabel 20. Costuri totale Localitatea Aiud
Pagina 48 din 103

Fig.5
Reabilitarea si modernizarea iluminatului public prin inlocuirea aparatelor

de iluminat existente si completare cu aparate de iluminat tehnologia LED
pe toti stalpii care apartin sistemului public de iluminat


(in Municipiul Aiud,) in urmatorul sens:
 Pe stalpii existenti se vor monta aparate de iluminat tehnologia Led si brate de
prindere;
 Cantitatea, dispunerea, tipul si puterea nominala a lampii cu care se echipeaza se
stabilesc in urma calculelor luminotehnice martor;
Pagina 49 din 103

- obtinerea unui sistem nou, modern si uniform, care va aduce reducerea la o parte din
costuri: atat ale energiei cat si ale intretinerii;
- din punct de vedere luminotehnic vor fi eliminate zonele cu umbra si intuneric, in zonele
vizate.

M3, M4, M5 si M6 asa cum sunt definiti in standardul SR EN 13201 (vezi capitol 2.3.2):

- tipul de aparate de iluminat alese si caracteristicile acestora : vezi descriere fisa
tehnica

a sistemului de iluminat, asa cum a reiesit din datele prezentate in capitolele anterioare si
considerand ca in cazul unor aparate de iluminat moderne nu este necesar sa se monteze
doua aparate de iluminat pe un stalp (cu exceptia unor cazuri izolate – intersectii, sensuri
giratorii, parcari, alei pietonale, pista de biciclisti etc.) putem sa deducem ca necesarul, de
aparate de iluminat pentru realizarea unui iluminat public stradal conform standardelor, luand
in calcul completarile este de aproximativ 1876 buc.

Pagina 50 din 103


Nr. Tip aparat de
mica (<4m) (<6m) (<8m) (<10m)
14 Aparat 14 (AIL 14) M6 M6 M6 M6
Aparat 15 Orn. (AIL
15 S4/M4/M6
15 ORN)


vigoare in domeniu. Calculele au fost efectuate folosind un factor de mentinere de 0,85 ,

de
curăţare
Luni
12 0,53 0,62 0,82 0,89 0,9 0,92 0,91 0,92 0,93
18 0,48 0,58 0,8 0,87 0,88 0,91 0,9 0,91 0,92
24 0,45 0,56 0,79 0,84 0,86 0,9 0,88 0,89 0,91
36 0,42 0,53 0,78 0,76 0,82 0,88 0,83 0,87 0,9

Pagina 51 din 103


Pagina 52 din 103

caii de circulatie;
caii de circulatie;
Centralizatorul de date cu situatia propusa este atasat documentatiei prin anexa

nr.2 In acesta se regasesc tipologiile de strazi identificate in teren si popunerile privind
aparatele, inaltimea de montare si lungimea bratelor acolo unde este cazul pentru fiecare
cartier
3.3 Costuri estimative ale investiei
documentatii. Vezi anexa 5

investitiei publice
costurile de intretinere ale acestuia.
Pagina 53 din 103

Putere Consum
(audit) (4000h)
Mercur de inalta
1 125 6 12 137 0.82 3,288.00 1,127.78
presiune
Mercur de inalta
2 250 24 25 275 6.60 26,400.00 9,055.20
presiune
Sodiu de inalta
3 50 100 8 58 5.80 23,200.00 7,957.60
presiune
Sodiu de inalta
4 70 444 10 80 35.52 142,080.00 48,733.44
presiune
Sodiu de inalta
5 100 463 10 110 50.93 203,720.00 69,875.96
presiune
Sodiu de inalta
6 150 387 19 169 65.40 261,612.00 89,732.92
presiune
Sodiu de inalta
7 200 1 20 220 0.22 880.00 301.84
presiune
Sodiu de inalta
8 250 257 25 275 70.68 282,700.00 96,966.10
presiune
9 Fluorescent 42 2 15 65 0.13 520.00 178.36
10 Led 40 9 1 41 0.37 1,476.00 506.27
11 Led 100 10 1 101 1.01 4,040.00 1,385.72
237.48 949,916.00 325,821.19
1703

Tip
inlocuire/com nominal instalata instalata anual - 4000 cu energia -
aparat
pletare (BUC) a (W) unitara (W) totala (kW) h (kWh) estimativ
AIL 1 100 120 121.2 12.12 48,480.00 16,628.64
AIL 2 41 95 95.95 3.93 15,735.80 5,397.38
AIL 3 50 92 92.92 4.65 18,584.00 6,374.31
AIL 4 78 90 90.9 7.09 28,360.80 9,727.75
AIL 5 47 85 85.85 4.03 16,139.80 5,535.95
AIL 6 129 80 80.8 10.42 41,692.80 14,300.63
AIL 7 58 75 75.75 4.39 17,574.00 6,027.88
AIL 8 74 70 70.7 5.23 20,927.20 7,178.03
AIL 9 19 60 60.6 1.15 4,605.60 1,579.72
AIL 10 11 50 50.5 0.56 2,222.00 762.15
AIL 11 9 45 45.45 0.41 1,636.20 561.22
AIL 12 307 35 35.35 10.85 43,409.80 14,889.56
AIL 13 99 30 30.3 3.00 11,998.80 4,115.59
AIL 14 675 25 25.25 17.04 68,175.00 23,384.03
AIL 15
179 46 46.46 8.32 33,265.36 11,410.02
ORN
TOTAL: 1876 998 1007.98 93.20 372,807.16 127,872.86
Pagina 54 din 103

Astfel asa cum se constata din tabelele de mai sus chiar daca vom inregistra o
crestere a numarului de aparate, consumurile tot vor scadea semnificativ fata de situatia
actuala si implicit odata cu acestea si costurile generate de ele.
Costurile de intretinere vor inregistra o scadere drastica deoarece
implementarea unor aparate performante vor duce la eliminarea unor costuri cum ar fi :
Aceste rezultate se vor obtine datorita: duratei crescute de viata a led-urilor 100.000
Tabelul de mai jos prezinta informatiile privind aspectele mai sus
enumerate:
Actual Situatia 2 LED

Cost intretinere (2016) 59,287.02 0
Cost Consum energie 325,821.19 127,872.86

Economie 0 257,235.35
Fig 6
Pagina 55 din 103


de iluminat existente, completare cu aparate de iluminat tehnologia LED
pe toti stalpii care apartin sistemului public de iluminat si extinderea
retelei in zonele in care este necesar


(in Municipiul Aiud,) in urmatorul sens:
 Modernizarea (extinderea) reţelei LES expres doar pentru iluminatul public;
 Montarea noilor stalpi de iluminat de tip stradal (inaltimi cuprinse intre 8m si 9m), cu
cutie de joncţiune încorporată şi uşita de vizitare;
 Pe stalpii existenti si in zonele in care se vor face extinderi se vor monta aparate de
iluminat tehnologia Led si brate de prindere;
stabilesc in urma calculelor luminotehnice martor.

- obţinerea unui sistem nou, modern şi uniform atat din perspectiva iluminatului cat şi din
perspectiva reţelelor, care va aduce reducerea la o parte din costuri: atât ale energiei cât şi
ale întreţinerii;
vizate.


tehnica
- tipul reţelei: reţea de iluminat tip LES ;
- tipul stâlpilor: stâlpi metalici stradali detalii în fişele tehnice;
Pagina 56 din 103


in calcul extinderile este de aproximativ 1923 buc.


Nr. Tip aparat de
mica (<4m) (<6m) (<8m) (<10m)
14 Aparat 14 (AIL 14) M6 M6 M6 M6
Aparat 15 Orn. (AIL
15 S4/M4/M6
15 ORN)

Pagina 57 din 103



de
curăţare
Luni
12 0,53 0,62 0,82 0,89 0,9 0,92 0,91 0,92 0,93
18 0,48 0,58 0,8 0,87 0,88 0,91 0,9 0,91 0,92
24 0,45 0,56 0,79 0,84 0,86 0,9 0,88 0,89 0,91
36 0,42 0,53 0,78 0,76 0,82 0,88 0,83 0,87 0,9

Pagina 58 din 103

caii de circulatie;
caii de circulatie;
cartier
Pagina 59 din 103

investitiei publice
Pierderi Putere Putere Consum Cost

Puterea
Nr Cantitate pe instalata instalata anual estimat anual
Tip lampi nominala
ballast unitara totala (audit) (4000h) (fara TVA)
Mercur de inalta
1 125 6 12 137 0.82 3,288.00 1,127.78
presiune
Mercur de inalta
2 250 24 25 275 6.60 26,400.00 9,055.20
presiune
Sodiu de inalta
3 50 100 8 58 5.80 23,200.00 7,957.60
presiune
Sodiu de inalta
4 70 444 10 80 35.52 142,080.00 48,733.44
presiune
Sodiu de inalta
5 100 463 10 110 50.93 203,720.00 69,875.96
presiune
Sodiu de inalta
6 150 387 19 169 65.40 261,612.00 89,732.92
presiune
Sodiu de inalta
7 200 1 20 220 0.22 880.00 301.84
presiune
Sodiu de inalta
8 250 257 25 275 70.68 282,700.00 96,966.10
presiune
9 Fluorescent 42 2 15 65 0.13 520.00 178.36
10 Led 40 9 1 41 0.37 1,476.00 506.27
11 Led 100 10 1 101 1.01 4,040.00 1,385.72
Total putere instalata fara proiectoare (iluminat arhitectural)
237.48 949,916.00 325,821.19
si fara iluminat festiv
1703

Tip
inlocuire/com nominala instalata instalata anual - 4000 cu energia -
aparat
pletare (BUC) (W) unitara (W) totala (kW) h (kWh) estimativ
AIL 1 112 120 121.2 13.57 54,297.60 18,624.08
AIL 2 41 95 95.95 3.93 15,735.80 5,397.38
AIL 3 50 92 92.92 4.65 18,584.00 6,374.31
AIL 4 78 90 90.9 7.09 28,360.80 9,727.75
AIL 5 47 85 85.85 4.03 16,139.80 5,535.95
Pagina 60 din 103

AIL 6 129 80 80.8 10.42 41,692.80 14,300.63

AIL 7 58 75 75.75 4.39 17,574.00 6,027.88
AIL 8 74 70 70.7 5.23 20,927.20 7,178.03
AIL 9 19 60 60.6 1.15 4,605.60 1,579.72
AIL 10 11 50 50.5 0.56 2,222.00 762.15
AIL 11 9 45 45.45 0.41 1,636.20 561.22
AIL 12 307 35 35.35 10.85 43,409.80 14,889.56
AIL 13 99 30 30.3 3.00 11,998.80 4,115.59
AIL 14 710 25 25.25 17.93 71,710.00 24,596.53
AIL 15
179 46 46.46 8.32 33,265.36 11,410.02
ORN
TOTAL: 1923 998 1007.98 95.54 382,159.76 131,080.80
crestere a numarului de aparate datorate completarilor si extinderilor, consumurile tot vor
scadea semnificativ fata de situatia actuala si implicit odata cu acestea si costurile generate
de ele.
Costurile de intretinere vor inregistra o scadere drastica deoarece
Tabelul de mai jos prezinta informatiile privind aspectele mai sus
enumerate:


Economie 0 254,027.41
Pagina 61 din 103


de iluminat existente, completare cu aparate de iluminat tehnologia LED
pe toti stalpii care apartin sistemului public de iluminat, extinderea retelei
in zonele in care este necesar, precum si implementarea unui sistem
inteligent de management prin telegestiune


(in Municipiul Aiud), in urmatorul sens:
 Modernizarea (extinderea) reţelei LES expres doar pentru iluminatul public;
 Montarea noilor stâlpi de iluminat de tip stradal (înălţimi cuprinse între 8m şi 9m), cu
cutie de joncţiune încorporată şi uşiţa de vizitare;
 Pe stalpii existenti si in zonele in care se vor face extinderi se vor monta aparate de
iluminat tehnologia Led si brate de prindere;
stabilesc in urma calculelor luminotehnice martor.
 Implementare sistemului de telegestiune.
Pagina 62 din 103

- obtinerea unui sistem nou, modern si uniform, care va aduce reducerea semnifictiva a
costurilor: atat ale energiei cat si ale intretinerii;
vizate.
- controlul de la distanta al SIP si posibilitatea de a modifica scenariile privind
pornire/oprirea si dimmingul aparatelor de iluminat
- informarea in timp real privind aparitia defectiunilor in sistem, al furturilor de energie sau
a functionarii defectuoase a unuia dintre elemente.


tehnica
- tipul reţelei: reţea de iluminat tip LES
- tipul stâlpilor: stâlpi metalici stradali, detalii în fişele tehnice
- tipul sistemului de control si telegestiune: vezi descriere fisa tehnica

in calcul extinderile este de aproximativ 1923 buc.
Pagina 63 din 103



Nr. Tip aparat de
mica (<4m) (<6m) (<8m) (<10m)
14 Aparat 14 (AIL 14) M6 M6 M6 M6
Aparat 15 Orn. (AIL
15 S4/M4/M6
15 ORN)



de
curăţare
Luni
12 0,53 0,62 0,82 0,89 0,9 0,92 0,91 0,92 0,93
18 0,48 0,58 0,8 0,87 0,88 0,91 0,9 0,91 0,92
24 0,45 0,56 0,79 0,84 0,86 0,9 0,88 0,89 0,91
36 0,42 0,53 0,78 0,76 0,82 0,88 0,83 0,87 0,9
Pagina 64 din 103


Pagina 65 din 103

caii de circulatie;
caii de circulatie;

cartier

investitiei publice
Pagina 66 din 103

Putere Consum
(audit) (4000h)
Mercur de inalta
1 125 6 12 137 0.82 3,288.00 1,127.78
presiune
Mercur de inalta
2 250 24 25 275 6.60 26,400.00 9,055.20
presiune
Sodiu de inalta
3 50 100 8 58 5.80 23,200.00 7,957.60
presiune
Sodiu de inalta
4 70 444 10 80 35.52 142,080.00 48,733.44
presiune
Sodiu de inalta
5 100 463 10 110 50.93 203,720.00 69,875.96
presiune
Sodiu de inalta
6 150 387 19 169 65.40 261,612.00 89,732.92
presiune
Sodiu de inalta
7 200 1 20 220 0.22 880.00 301.84
presiune
Sodiu de inalta
8 250 257 25 275 70.68 282,700.00 96,966.10
presiune
9 Fluorescent 42 2 15 65 0.13 520.00 178.36
10 Led 40 9 1 41 0.37 1,476.00 506.27
11 Led 100 10 1 101 1.01 4,040.00 1,385.72
237.48 949,916.00 325,821.19
1703

Tip
inlocuire/compl nominala instalata instalata anual - 4000 cu energia
aparat
etare (BUC) (W) unitara (W) totala (kW) h (kWh) - estimativ
AIL 1 112 120 121.2 13.57 37,058.11 12,710.93
AIL 2 41 95 95.95 3.93 10,739.68 3,683.71
AIL 3 50 92 92.92 4.65 12,683.58 4,350.47
AIL 4 78 90 90.9 7.09 19,356.25 6,639.19
AIL 5 47 85 85.85 4.03 11,015.41 3,778.29
AIL 6 129 80 80.8 10.42 28,455.34 9,760.18
AIL 7 58 75 75.75 4.39 11,994.26 4,114.03
AIL 8 74 70 70.7 5.23 14,282.81 4,899.01
AIL 9 19 60 60.6 1.15 3,143.32 1,078.16
AIL 10 11 50 50.5 0.56 1,516.52 520.16
AIL 11 9 45 45.45 0.41 1,116.71 383.03
AIL 12 307 35 35.35 10.85 29,627.19 10,162.13
AIL 13 99 30 30.3 3.00 8,189.18 2,808.89
AIL 14 710 25 25.25 17.93 48,942.08 16,787.13
AIL 15
179 46 46.46 8.32 22,703.61 7,787.34
ORN
TOTAL: 1923 998 1007.98 95.54 260,824.04 89,462.64

Pagina 67 din 103

crestere a numarului de aparate, consumurile tot vor scadea semnificativ fata de situatia
actuala si implicit odata cu acestea si costurile generate de ele.
Utilizarea sistemului de telegestiune va permite reducerea consumului de energie
electrica in anumite intervale orare prin scaderea controlata a fluxului luminos al led-urilor
(dimming) fara a stinge iluminatul in zonele in care se inregistreaza o scadere a traficului.
In paralel costurile de intretinere vor inregistra o scadere drastica deoarece
gradului crescut de rezistenta antivandal min IK08 si a garantiilor extinse : 5 ani. În plus
utilizarea sistemului de telegestiune va permite organizarea mult mai eficientă a intervenţiilor
şi urmărirea exactă a evoluţiei aparatelor în timpul duratei normate de viaţă.
Tabelul de mai jos prezinta informatiile privind aspectele mai sus enumerate:


Economie 0 295,645.56
Fig.8
Pagina 68 din 103

3.4 Studii de specialitate

Studiile urmatoare se vor prelua din datele oferite de catre U.A.T. Aiud in functie de
caz:
- studiu topografic;
Se va realiza odata cu proiectul tehnic pentru zonele de extinderi.
- studiu geotehnic si/sau studii de analiza si de stabilitate a terenului;

Nu este cazul
- studiu hidrologic;
Nu este cazul
- studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata pentru
cresterea performantei energetice;
S-a realizat audit energetic, măsurători şi analiză a valorilor luminotehnice existente şi
acestea se regăsesc în cadrul studiului de fezabilitate.
- studiu de trafic si studiu de circulatie;

Se va realiza in cadrul planului de mobilitate urbana
- raport de diagnostic arheologic preliminar in vederea exproprierii, pentru obiectivele

de investitii ale caror amplasamente urmeaza a fi expropriate pentru cauza de utilitate
publica;
Nu este cazul
- studiu peisagistic in cazul obiectivelor de investitii care se refera la amenajari spatii

verzi si peisajere;
Nu este cazul
-studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul
- studii de specialitate necesare in functie de specificul investitiei.

NU este cazul.
3.4 Grafice orientative de realizare a investitiei
Graficul de executie varianta 1

Denumire obiectiv Luna
Realizare proiect tehnic 1-2
Realizare proceduri de
3-4
achizitie
Contract lucrari 5
C+M 6-13
Verificare si receptie 14
Tabel 36. Grafic de executie varianta 1
Pagina 69 din 103


3-4
achizitie
Contract lucrari 5
C+M 6-14

3-4
achizitie
Contract lucrari 5
C+M 6-15

3-4
achizitie
Contract lucrari 5
C+M 6-16
Pagina 70 din 103

Capitolul IV
4. Analiza fiecarui scenariu/ optiune tehnico-economica propusa
4.1 Prezentarea cadrului de analiza (perioada de referinta si

prezentarea scenariului de referinta)
Obiectivul general al proiectului este reabilitarea si modernizarea iluminatului public in
Municipiul Aiud. Pentru atingerea obiectivului general, proiectul propune implementarea
unui sistem eficient si ecologic de iluminat public in Municipiul Aiud care va reduce
semnificativ consumul de energie neregenerativa dupa implementarea proiectului.
Perioada de executie propriu-zisa a lucrarilor va fi intre 14-17 luni calendaristice in
functie de varianta.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilitatii proiectului de investitii este
necesara previzionarea evolutiei intrarilor si iesirilor aferente acestuia pe termen mediu si
lung. Astfel, avand in vedere natura proiectului de infrastructura s-a considerat un orizont de
timp pentru perioada de analiza de 20 ani. Aceasta a fost impartita in doua etape:
- etapa de executie („ Anul 2017"- „ Anul 2018")
- etapa de operare („ Anul 2018"- „ Anul 2037")
In ceea ce priveste perioada de referinta, anul 2017 este considerat anul de
referinta al proiectului pentru elaborarea analizei economico-financiare.
4.2 Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si

naturali, inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investitia.
Nu este cazul
4.3 Situatia utilitatilor si analiza de consum:
4.3.1.Necesarul de utilitati si de relocare/ protejare
Deoarece investitia va implica extindere de retea, pentru care se vor realiza săpături
există posibilitatea întâlnirii altor reţele de utilităţi. În aceste situaţii se vor respecta prescripţiile
prevăzute în normative pentru aceste cazuri astfel încât acestea să nu fie afectate.
În cazuri speciale se va proceda la relocarea utilitătilor, dacă acest lucru este
obligatoriu iar el va fi semnalat de proprietarii reţelelor de utilităţi încă din faza de avizare.
Poziţia stâlpilor şi dimensiunile lor vor fi date în cadrul proiectului luminotehnic iar
conexiunile în punctele de aprindere vor fi dictate de poziţia geografică a acestor puncte faţă
de zonele luate în calcul şi de disponibilitatea de putere pe care posturile de transformare o
pot asigura.
4.3.2. Solutii pentru asigurarea utilitatilor necesare.
Pagina 71 din 103

Se vor analiza in faza de Proiect Tehnic in functie de avizele obtinute. Alimentarea

noilor retele de iluminat se va face din posturile de transformare existente.
4.4 Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii:
a) Impactul social si cultural:

Lumina fie naturala, fie cea artificial este acea componenta a vietii fara de care
existenta si evolutia omului nu ar posibila. In lipsa luminii naturale, continuitatea activitatii
oamenilor este facilitata de existenta iluminatului artificial atat in interiorul cladirilor, cat si in
exteriorul lor.
In tehnica iluminatului, un loc aparte il ocupa iluminatul urban datorita implicatiilor pe
care le are in viata citadina. Iluminatul urban, corespunzator realizat, are efecte benefice atat
in ceea ce priveste siguranta cetatenilor orasului, cat si sub aspect economic. Siguranta
cetatenilor implica reducerea numarului de accidente de circulatie pe timpul noptii, acest
lucru fiind demonstrat prin studii realizate de specialisti din diferite tari,de-a lungul timpului.
Tot din studiile efectuate la nivel global, securitatea cetatenilor unui oras este mai
mare, in locurile in care iluminatul urban este realizat corespunzator.
Intr-un oras modern prin punerea in valoare a ansamblurilor arhitecturale folosind
tehnica iluminatului, se pot constitui puncte de atractie pentru numerosi vizitatori,
contribuindu-se astfel, la dezvoltarea turismului.
b) Estimari privind forta de munca:

Numar de locuri de munca create in faza de executie
In faza de executie, se estimeaza ca numar de locuri de munca ce se pot crea sunt:-
minim 5 persoane. Mentionam ca pentru faza de executie aceste locuri de munca nu sunt
suportate de catre beneficiar intrucat executia lucrarii cade in sarcina unui executant.
Numar de locuri de munca create in faza de operare

Numarul de locuri de munca create in faza de operare depinde de modalitatea prin
care se va asigura intretinerea sistemului de Iluminat. Minimul de persoane necesar in
aceasta faza este de: 3 persoane.
c) Impactul asupra factorilor de mediu, asupra biodiversitatii

Un studiu recent elaborat la Universitatea Exeter demonstreaza faptul ca iluminatul cu
LED va ajuta semnificativ la diminuarea efectelor schimbarilor climaterice si la asigurarea
biodiversitatii.
In unul din testele cercetatorilor din Marea Britanie s-au studiat efectele iluminatului
asupra insectelor, rezultand ca utilizarea corpurilor de iluminat cu LED scade semnificativ
numarul subiectilor afectati.
În prezent iluminatul cu LED ocupa doar 9% din totalul sistemelor de iluminat la nivel
global, dar prognozele prevad ca pana in 2020 proportia va creste la 69%.
Dezvoltarea fara precedent a sistemelor de iluminat cu LED a facut ca numerosi
cercetatori din toata lumea sa studieze efectele acestei tehnologii asupra plantelor și
animalelor. Studiile respective au vizat cautarea de modalitati pentru reducerea efectelor
negative ale iluminatului in general pe timpul noptii, si a iluminatului cu LED-uri in special,
pentru conservarea biodiversitatii, in conditiile in care LED-urile vor ajuta pe viitor la
micsorarea consumurilor energetice la nivel global si a emisiilor poluante.
Pagina 72 din 103

In urma lucrarilor de inlocuire a aparatelor de iluminat(AIL) si a celor de executie a

santurilor pentru pozare cabluri amplasarea stalpilor si AIL, nu este afectat aerul, solul si
subsolul. Se va reface terenul şi alte elemente care vor fi afectate la starea initiala. Lucrarile
de refacere sunt cuprinse in bugetul proiectului si vor fi suportate de beneficiar.
Lucrarile prevazute in prezenta documentatie nu afecteaza mediul inconjurator.
SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

Protecţia calităţii apelor
Executarea lucrarii nu produce surse de poluanti pentru apele din zona.
Protecţia aerului Nu este cazul.
Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Nu este cazul
Protecţia împotriva radiaţiilor Nu este cazul
Protecţa solului - Referitor la liniile electrice subterane , in urma executarii acestora
pamantul ramas de la sapaturi va fi transportat la rampa de gunoi, astfel incat suprafetele de
teren sa fie aduse la starea lor initiala (prin lucrarile prevazute de refacerea zonei verzi , a
trotuarelor si a platformelor betonate).
Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice Nu este cazul.
Gospodărirea deşeurilor - Constructorului ii revine obligatia stipulata prin contractul
de executie de a indeparta deseurile si surplusurile de materiale in vederea redarii la starea
initiala a terenurilor folosite temporar. Materialele rezultate din demontari (stalpi , conductoare
, izolatori,trafo,firide, etc.) vor fi predate si vor fi valorificate conform legislatiei in vigoare prin
societati de profil.
Gospodarierea substantelor toxice si periculoase. Nu este cazul.
4.5 Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea

Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate ale civilizaţiei moderne. El
are rolul de a asigura atât orientarea şi circulaţia în siguranţă a pietonilor şi vehiculelor pe
timp de noapte, cât şi crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumina naturală.
Realizarea unui iluminat corespunzător determina în special, reducerea riscului de
accidente rutiere, reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor, îmbunătăţirea
orientării în trafic, îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei
activităţilor pe durata nopţii.
Studiile efectuate pe plan mondial arată o îmbunătăţire continuă a nivelului tehnic al
instalatiilor de iluminat public. Creşterea nivelului de iluminare determină creşterea nivelului
investitiilor şi conduce la reducerea pierderilor indirecte datorate evenimentelor rutiere.
Astfel, experienta unor ţări vest europene arăta că pe durata nopţii riscul de accidente
este de 1,6 ori mai mare faţă de zi şi cu o gravitate mult mai mare (numărul de morţi de 5,4,
iar numărul de răniţi de 2,1 ori mai mare faţă de lumina naturală).
Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidenţiază reducerea numărului
de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu 30 % a numărului total de
accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45 % pe cele rurale şi cu 30 %
pentru autostrăzi.
Totodată, iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanţial numărul de
agresiuni fizice, conducând la creşterea încrederii populaţiei pe timpul nopţii.
Pagina 73 din 103

Aglomerarile urbane au presupus în epoca modernă prelungirea activităţilor diurne cu

mult dincolo de apusul soarelui ca necesităţi şi stil de viaţă. Dacă la asta se adaugă nevoia
omului de aşi contempla continuu realizările este lesne de înţeles preocuparea pentru
realizarea diverselor sisteme de iluminat public.
Odată cu creşterea în intensitate a traficului rutier, ceea ce a implicat şi perfecţionarea
sistemelor de semnalizare, a apărut ca necesaăa o abordare serioasă şi profesională a
iluminatului public atât din partea specialiştilor cât şi a edililor. Această activitate a realizat o
conjuncţie fericită cu eforturile instituţiilor preocupate de combaterea şi diminuarea
fenomenului infracţional.
SIGURANŢA TRAFICULUI atat pentru automobilişti, biciclişti şi pentru pietoni, lumina
este sinonimă cu o creştere a siguranţei. Participanul la trafic distinge mai bine obstacolele şi
identifică mai uşor semnalizările. Sensibilitatea lui la perceperea contrastelor va creşte,
acuitatea sa vizuală, creşte limitele câmpului său vizual şi abilitatea sa de apreciere a
distanţeler vor deveni normale.
SENTIMENTUL DE SECURITATE pentru pietoni şi biciclişti lumina are virtuţi de
liniştire şi conferă un sentiment de securitate. Dacă este dificil "să măsori sentimentele", totuşi
anchetele au demonstrat de la ce punct un iluminat performant întăreşte şi constituie un factor
important iî aprecierea calităţii vieţii unei comunităţi. Un iluminat de calitate face ca oarnenii
să se simtă în siguranţă şi mai protejaţi, îi încurajează să iasă seara, înbunătăţeşte viaţa
socială şi culturala a unul oraş.
Sistemul de iluminat preconizat a fi realizat prin această investiţie are ca baza de
pornire necesitatea îmbinării celor două destinatii: securitatea şi siguranţa traficului în zonele
aflate în cartierele de blocuri.
Dimensionarea iluminatului în aceste zone, iniţial, s-a făcut în mod arbitrar fără a ţine
cont de standarde şi normative. Criteriile s-au bazat mai mult pe disponibilitatea produselor,
analiza sumară a căilor de acces şi rareori pe calcule.
Decizia de a reamenajare pentru a exploata spaţiile disponibile creează posibilitatea de
a îmbunătăţi căile de acces, spaţiile de parcare şi zonele verzi. În această situaţie sistemul de
iluminat trebuie adaptat noilor cerinţe pentru a creea condiţiile adecvate unui spatiu urban în
continuă dezvoltare.
4.6 Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de

performanta financiara: fluxul cumulate, valoarea actualizata neta,
rata interna de renatbilitate, sustenabilitatea financiara
Analiza financiara pentru proiectul de investitii propus a fost intocmita in baza Ghidului
pentru Analiza Cost-Beneficiu a proiectelor de investitii si a Documentului Cadru nr.4 pentru
„Guidance on the Methodology for Carrying out Cost Benefit Analysis".
Analiza financiara are ca scop utilizarea previziunilor fluxului de numerar al
proiectului pentru a determina indicatorii de performanta financiara precum: fluxul
cumulat, rata interna de rentabilitate a investitiei sau a capitalului si valoarea neta
actualizata corespunzatoare.
Analiza financiară are rolul de a furniza informații cu privire la fluxurile de intrări și ieșiri,
structura veniturilor (dacă este cazul) și a cheltuielilor necesare implementării proiectului dar
și de-a lungul perioadei previzionate în vederea determinării durabilității financiare și calculului
principalilor indicatori de performanță financiar
Pagina 74 din 103

Avand in vedere ca proiectul propus nu aduce venituri directe cuantificabile, o analiza

financiara este utila doar pentru evaluarea fluxurilor de numerar. Pe de alta parte termeni
financiari ca rentabilitate, rata cost-beneficiu, valoare neta actualizata sunt inaplicabili
pentru proiectele care nu genereaza venituri.
Astfel, analiza financiara realizata pentru proiectul de fata este alcatuita dintr-o serie
de tabele care furnizeaza informatii cu privire Ia detalierea datelor financiare ale investitiei de
capital pe categorii de activitati, Ia costurile si veniturile aferente perioadei de exploatare,
Ia sursele de finantare, Ia analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea
financiara a proiectului.
În vederea întocmirii analizei financiare, s-au avut în vedere următoarele elemente:

• Orizontul de timp;
• Determinarea costurilor totale;
• Veniturile generate de proiect;
• Valoarea reziduală a investiției;
• Corecția pentru inflație;
• Determinarea ratei actualizării;
• Determinarea indicatorilor de performanța
Ipoteze utilizate:
 perioada de analiza: 20 de ani:
 timp de implementare proiect : 14-17 luni
 rata de actualizare utilizata in actualizarea fluxurilor financiare de numerar: 5%;
 costurile de intretinere si operare au fost estimate Ia nivelul unei functionari optime a
tuturor obiectelor prevazute in proiect;
 rata co-finantarii : nu este cazul
 evolutia prezumata a tarifelor : Serviciul de iluminat se va furniza printr-un contract de
gestiune delegată sau printr-un serviciu specializat din cadrul administraţiei locale,
valoarea acestor servicii fiind reglementată și prin legislația emisă în comun de ANRSC
și ANRE.
Costuri de exploatare
Pe langa costurile de investitie, proiectul genereaza si cheltuieli pe termen lung,

asociate intretinerii si reparatiilor structurii modernizate, reprezentand cheltuieli
ulterioare etapei de implementare.
Costurile de exploatare sunt reprezentate de costurile cu ment enanta si
inlocuirile aferente noii infrastructurii create prin proiect.
La acestea se adauga costurile viitoare cu energia electrica.
Venituri de exploatare
Ca intrare financiară în cadrul proiectului se pot considera economiile rezultate în urma

implementării sistemului de telegestiune care va avea ca rezultat:
- diminuarea costurilor cu consumul de energie electrică
- diminuarea costurilor de întreținere
Pagina 75 din 103

Astfel, se previzionează o reducere cu 55%-73% a energiei electrice consumate de sistem

față de situația actuală și cu 90% a nivelului actual al operațiunilor de întreținere.
AN
Valori 3- 6- 9-
LEI fără TVA 1 2 5 8 11 12-14 15-17 18-19 20
160,075
160,075
160,075
160,075
160,075
106,717
Economii din Alocari
53,358
53,358
53,358
bugetare pt
intretinere
236,351
236,351
709,052
709,052
709,052
709,052
709,052
472,701
236,351
Economii de energie
289,710
289,711
869,127
869,127
869,127
869,127
869,127
579,418
289,729
Total flux intrări
Tabel 40. Flux intrari
Valoarea reziduală se determină prin metoda perpetuității și se poate calcula pe baza
următoarei formule: ,
unde:
CFN+1 – fluxul de numerar în anul imediat următor expirării perioadei de analiză
r – rata de actualizare de 5% exprimată în termeni reali
g – rata de creștere medie anuală estimată pentru fluxul de numerar al proiectului în
perpetuitate.
Calculul acestei valori va fi detaliat după prezentarea fluxurilor de numerar.
Ieşiri de numerar
Cheltuielile cu rambursarea investiției

Aceste cheltuieli reprezintă principalul flux de numerar, intrările prezumtive definite mai
sus nefiind în situația de a se compensa măcar parțial cu aceste ieșiri, deoarece economiile
bugetare nu se pot evidenția ca părți din buget.
Fluxul de ieșiri de numerar net neactualizat este următorul:
Pagina 76 din 103

Valori AN
LEI fără TVA 1 2 3 4 5
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
Rata anuala
TOTAL ieșiri -8,892,272
Tabel 41. Flux iesiri
În cazul actualizării valorilor net cu rata anuală de 5% obținem situația:
În cazul actualizării valorilor net cu rata anuală de 5% obținem situația

AN
Valori 3- 6- 9-
LEI fără TVA 1 2 5 8 11 12-14 15-17 18-19 20
1,006,123
1,164,713
1,348,301
1,560,827
1,806,853
1,992,055
1,045,829
289,710
304,197
Total flux intrari
TOTAL intrari 10,518,608
Tabel 42. Flux intrari actualizat
Teoretic, cumulat în cei 20 ani, fluxul de numerar arată astfel:
AN
Valori 3- 6- 9-
LEI fără TVA 1 2 5 8 11 12-14 15-17 18-19 20
289,710
289,711
869,127
869,127
869,127
869,127
869,127
579,418
289,729
Flux de intrari din

economii
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
-1,778,454
Rata anuala
0
Pagina 77 din 103

-1,488,744
-1,488,743
-909,327
-909,327
-909,327
869,127
869,127
579,418
289,729
CF net
TOTAL -3,098,069
Tabel 43. Flux numerar
După actualizare, fluxul de numerar arată astfel:
AN
3- 6- 9-
Valori in LEI 1 2 5 8 11 12-14 15-17 18-19 20
1,006,123
1,164,713
1,348,301
1,560,827
1,806,853
1,992,055
1,045,829
289,710
304,197
Flux de intrari din

economii
-1,778,454
-3,267,199
-4,741,457
-5,513,788
-6,127,529
-4,779,228
-3,218,400
-1,411,548
580,507
Rata anuala
-1,488,744
-2,963,002
-3,735,333
-4,349,075
-4,779,228
-3,218,400
-1,411,548
1,626,336
580,507
CF net
TOTAL
Tabel 44. Flux numerar actualizat
AN
Valori in LEI 1 2 3 4 5 6 7 8 9
747,067
747,067
747,067
747,067
747,067
Flux finantare buget

0
local/ fonduri atrase
TOTAL 3,735,333
Tabel 45. Flux necesar finantare
Pagina 78 din 103

4.7 Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de

performanţă economică: valoarea actuală netă, rata internă de
rentabilitate şi raportul cost-beneficiu
Fluxul de numerar net cumulat are la bază următoarea formulă de calcul:
, unde:
total venituri anuale
total cheltuieli anuale
total investiţie anuală
Fluxul de numerar net cumulat este egal cu suma fluxurilor nete de numerar
neactualizate. Fluxul de numerar este un indicator ce exprimă câştigul sau pierderea pentru
fiecare an luat în calcul.
Valoarea reziduală este considerată 0 în cadrul analizei financiare întrucât investiţia
este lichidată la sfârşitul perioadei luate în considerare.
Valoarea netă actualizata (VNA/VAN/NPV) caracterizează, în valoare absolută,
aportul de avantaj economic al proiectului.
, unde:
fluxurile de numerar nete anuale
factor de actualizare, unde

rata de actualizare.
O formulă alternativă pentru calculul acestui indicator este:
Obţinerea unei valori VAN pozitive (VAN>0) are semnificaţia unei rate de rentabilitate
a proiectului de investiţii superioară ratei de actualizare utilizată, astfel încât să furnizeze o
marjă acoperitoare pentru riscurile induse de nesiguranţa estimărilor utilizate pentru
determinarea fluxurilor de numerar nete.
VAN negativă (VAN<0) induce o rentabilitate inferioară costului de oportunitate.
In cazul nostru obtinand o valoare negativa , rezulta ca investitia nu se poate

autosustine si de aceea este nevoie de utilizarea unor fonduri atrase . Fondurile pot fi obtinute
Pagina 79 din 103

din bugetul local sau pot proveni din finantari obtinute fie din mediul privat fie din granturi
nerambursabile.
Rata internă de rentabilitate (RIR sau IRR) reprezintă rata de actualizare la care
VAN/NPV este egală cu 0 şi reprezintă rata internă de rentabilitate minimă acceptată
pentru proiect (o rata inferioara indicând faptul că veniturile nu vor putea acoperi cheltuielile).
Pentru a fi considerat sustenabil, proiectul trebuie să prezinte o rată internă de rentabilitate
mai mare decât rata de actualizare considerată.
În cazul acestui proiect de investiții avem de a face cu o instituție bugetară care nu
realizează venituri din furnizarea serviciului de iluminat public către populație.Investiția
propusă prin acest proiect trebuie judecată în contextul larg al bugetului administrației locale
față de alte proiecte de investiții și față de nivelul de îndatorare publică.
Prin urmare, în această situație avem un IRR<0 ceea ce arată nevoia de finanțare pe
care municipalitatea o va atrage prin intermediul operatorului concesionar și pe care o va
acoperi prin alocații bugetare într-un termen de 5 ani.
Raportul beneficii/cost (B/C) este un indicator complementar al VAN, care vine să

demonstreze raportul între beneficiile aduse de sistem și costurile totale de operare, fiind
determinat prin evaluarea totalului pe intrări actualizate aferente cuantificării beneficiilor
raportat la totalului de ieșiri, de asemenea actualizate și cumulate pe perioada luată în
considerare;
Nu există beneficii monetare în acest proiect care să poată fi evidențiate în alcătuirea
bugetului instituției achizitoare.
Termenul de Recuperare a Investiţiei Nominale (TRI) reprezintă numărul de ani

necesar fluxurilor viitoare neactualizate să acopere integral efortul investiţional.
Formula utilizată pentru calculul acestui indicator este:
unde: Itotal = investitia totala efectuata in perioada de implementare

Vi = venit obtinut anual in perioada de operare
Ci = cheltuieli anuale efectuate in perioada de operare
PIF= anul punerii in functiune a instalaţiei
TR=termenul de recuperare
Termenul de Recuperare a Valorii Reale a Investiţiei Iniţiale (Payback Period)

reprezintă numărul de ani necesar fluxurilor viitoare actualizate să acopere integral efortul
investiţional.
Fluxul de numerar total este negativ în această situație, neînregistrându-se nici o
posibilitate de recuperare a investiției inițiale, indiferent de actualizarea fluxurilor viitoare.
In situatia noastra apar doua variante de solutii:
- Varianta finantare ESCO (5 ani) : Deoarece fluxul de numerar la sfarsitul celor 20

ani luati in calcul este pozitiv inseamna ca investitia este justificata si se poate realiza. Totusi
Pagina 80 din 103

deoarece UAT Aiud nu detine suma necesara unei investitii totale se poate apela la finantari
private , in regim ESCO(energy saving company) .
In aceste situatii finantarea initiala va fi realizata de un operator iar primaria va
rambursa investitia intr-o perioada de timp de 5-10 ani.
Plata ratelor se va face in principal din economiile realizate. Deoarece acestea insa nu
vor acoperi in totalitate aceste costuri va fi necesara plata unei rate lunare din bugetul local
pana la acoperirea valorii preconizate, inclusiv a costurilor de finantare din partea
operatorului. In cazul acestei variante se pot realiza toate investitiile propuse si recuperarea
lor se va putea face in maxim 10 ani.
In cazul acestui tip de investitii operatorul va finanta lucrarile iar primaria va plati
investitia in rate timp de 5-10 ani in functie de buget. In mod natural, din economiile de
energie , investitia s-ar amortiza in aproximativ 19 ani. Tinand cont de faptul ca durata de
viata a aparatelor este 25 ani inseamna ca in ultimii ani de functionare primaria va inregistra
profit din exploatare.
Totusi trebuie avut in vedere faptul ca in primii ani primaria va fi nevoita sa achite
ratele, lucru care se va realiza atat din economiile de costuri cat si din alocari bugetare
suplimentare.
- Varianta fonduri europene sau guvernamentale. Este varianta care se potriveste

cel mai bine ca modalitate de investitie. In cazul finantarii investitia se poate face in totalitate
in primul an , inclusiv cu extinderi de retea si ar putea fi amortizata din economiile realizate in
termen de maxim 5 ani.
In aceasta situatie efortul bugetar al primariei ar fi zero si s-ar inregistra economii din
primul an , economii care ar reprezenta rata de amortizare si care ar ramane la bugetul local
pentru a fi folositi la alte investitii.
In acest caz trebuiesc luate in calcul insa investitiile care trebuiesc facute pentru ca
UAT Aiud sa se incadreze in conditiile de eligibilitate solicitate pentru acest tip de investitii,
precum si existenta posibilitatii ca proiectul sa nu fie selectat pentru finantare chiar daca
aceste investitii au fost facute.
4.8 Analiza senzitivitate

Analiza de sensitivitate este o tehnica prin care se investigheaza impactul modificarii
unor factori asupra principalilor indicatori ai proiectului. In mod normal, se analizeaza numai
variatiile nefavorabile ale acestor variabile critice.
Scopul analizei de sensitivitate este de:
 a contribui la identificarea variabilelor cheie cu influenta importanta asupra costurilor si

beneficiilor generate de proiect
 a investiga consecintele unor modificari nefavorabile ale acestor variabile-critice
 a evalua daca deciziile ce vor fi luate in cadrul proiectului pot fi afectate de aceste
schimbari
 a identifica actiunile de prevenire sau limitare a posibilelor efecte nefavorabile asupra
proiectului.
Pagina 81 din 103

Concluzia analizei cost-beneficiu se bazează pe un singur set de valori pentru fiecare

factor sau variabilă. Un numar de factori s-ar putea însa schimba pe parcursul proiectului si
este necesar să testăm cât de sensibile sunt valorile de eficienţă ale proiectului (VAN, RIR) la
modificări ale valorilor acestor factori.
4.9 Analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor
Managementul riscului presupune urmatoarele etape:
 Identificarea riscului
 Analiza riscului
 Reacţia la risc
Identificarea riscului - se realizează prin întocmirea unor liste de control.

Analiza riscului - utilizează metode cum sunt: determinarea valorii aşteptate,
simularea Monte Carlo şi arborii decizionali.
Reacţia la Risc - cuprinde măsuri şi acţiuni pentru diminuarea, eliminarea sau
repartizarea riscului.
Numim risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranta se poate referi la
probabilitatea de aparitie a unui eveniment sau la influenta, la efectul unui eveniment în cazul
în care acesta se produce. Riscul apare atunci când:
- un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur
- efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariţia evenimentului este nesigură
- atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt incerte.
Identificarea riscului
Pentru identificarea riscului se va realiza matricea de evaluare a riscurilor.
Analiza riscului
Aceasta etapă este utilă în determinarea priorităţilor în alocarea resurselor pentru
controlul şi finanţarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de
măsurare a importanţei riscurilor precum şi aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Pentru această etapă, esenţială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcţie de
probabilitatea de apariţie şi impactul produs.
Reacţia la Risc
Tehnici de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în
urmatoarele categorii:
 Evitarea riscului – implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina
aparitia riscului
 Transferul riscului – împarţirea impactului negativ al riscului cu o terţă parte (contracte de
asigurare, garanţii)
 Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea şi/sau impactul negativ al riscului
 Planuri de contingenţă – planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul
apariţiei riscului.
Pagina 82 din 103

Tip
Tip de risc Elementele riscului Actiune Metoda Eliminare
Corectiva
Riscul Riscul de aparitie a unui Eliminare Semnarea unui contract
constructiei eveniment care conduce la risc cu termen de finalizare fix
imposibilitatea finalizarii
acesteia la timp si la costul
estimat
Riscul de Riscul de aparitie a unui Eliminare Semanarea unui contract
intretinere eveniment care genereaza risc cu clauze de garantii
costuri suplimentare de extinse astfel incat aceste
intretinere datorita executiei costuri sa fie sustinute de
lucrarilor executant
Asigurarea Riscul ca beneficiarul sa nu Eliminare Beneficiarul va studia
finantarii poata asigura finanatarea risc amanuntit documentatia
astfel incat sa nu apara o
astfel de situatie
Solutiile tehnice Riscul ca solutiile tehnice sa Eliminare Beneficiarul impreuna cu
nu fie corespunzatoare din risc proiectantul vor studia
punct de vedere tehnologic amanuntit documentatia
astfel incat sa fie aleasa
solutia tehnica cea mai
buna.
Grad de Riscul ca locuitorii sa nu Eliminare Realizarea unei promovari
atractivitate aprecieze sistemul nou creat, risc intense a investitiei in
scazuta a chiar sa vandalizeze si astfel zona.
proiectului sa nu se realizeze beneficiile
prevazute
Nerealizarea Riscul de implementare a Eliminare Promovarea intens a zonei
cresterii preturilor proiectului fara un ajutor din risc si sprijinirea tinerilor de a
la proprietatile partea populatiei locale se muta in zona
imobiliare privind importanta zonei respectiva.
respective
Preturile Riscul ca preturile Diminuare Semnarea unui contract
materialelor materialelor sa creasca risc de executie ferm cu durata
peste nivelul contractat specificata si urmarirea
realizarii programului
conform grafic.
Tabel 46. Management risc.
După cum se poate observa riscurile de realizare a investiţiei sunt destul de reduse, iar
gradul lor de impact nu afecetază eficacitatea şi utilitatea investiţiei.
Pagina 83 din 103

Capitolul V
5. Scenariul/Optiune tehnico-economic recomandata

5.1. Comparatia scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilitatii si riscurilor
In urma analizei situatiei din teren, pentru reabilitarea si modernizarea iluminatului

public in Aiud s-au propus trei scenarii de investitie care au la baza urmatoarele
lucrari:
Scenariul 1:
 Modernizarea sistemului de iluminat public consta in inlocuirea aparatelor de iluminat
existente cu aparate de iluminat tehnologia Led;
 Tipul si puterea nominala a lampii cu care se echipeaza se stabilesc in urma calculelor
luminotehnice martor;
In aceasta varianta se vor realiza reduceri ale consumului de energie electrica, economii
datorate intretinerii sistemului, iar numarul aparatelor de iluminat nu va creste fata de situatia
actuala.
Scenariul 2:
Prin cea de a doua varianta se vor face completari cu aparate de iluminat pe toti stalpii
existenti, realizandu-se totodata reduceri ale consumului de energie electrica si economii din
intretinerea sistemului de iluminat public chiar daca vom inregistra o crestere a numarului de
aparate de iluminat.
Scenariul 3:
In acesta varianta, un plus in vederea obtinerii obiectivului va fi extinderea retelei de
iluminat public in zonele in care este necesar si montarea noilor stalpi de iluminat stradal
prevazuti pentru extindere.
In aceasta varianta se vor realiza reduceri ale consumului de energie electrica, va creste
numarul de aparate de iluminat in paralel cu reducerea puterii instalate pe fiecare tronson.
Scenariul 4:
Ce-a de-a patra varianta aduce un avantaj fata de scenariul 3 in vederea obtinerii
obiectivului, prin instalarea unui sistem inteligent de management prin telegestiune.
In aceasta varianta reducerea consumului de energie electrica va fi mai mare si vor mai
aparea si reduceri ale costurilor de intretinere, iar informatiile pe care le va avea operatorul
vor ajuta la optimizarea SIP si la negocierea tarifului de energie electrica .
Pagina 84 din 103

Nr de Putere Consum anual Cheltuieli cu Economii

AIL instalata estimativ (4000 h) energia realizate
(buc) (KW) (KWh) (lei) fara TVA (lei) fara TVA
Situatia Existenta 1703 237.48 949,916.00 325,821.19 0
Varianta I 1,689 83.73 334,932.16 114,881.73 210,939.46
Varianta II 1,876 93.20 372,807.16 127,872.86 197,948.33
Varianta III 1,923 95.54 382,159.76 131,080.80 194,740.39
Varianta IV 1,923 95.54 260,824.04 89,462.64 236,358.54
Tabel 47. Analiza economii Localitatea Aiud
Fig 9. Consum anual Localitatea Aiud
Pagina 85 din 103

Fig 10. Analiza comparativa Localitatea Aiud
Fig 11. Comparatie putere instalata Localitatea Aiud
Pagina 86 din 103

Fig 12. Comparatie cheltuieli Localitatea Aiud
Analizand cele 4 scenarii se desprind urmatoarele date:
- in prima varianta, scaderea consumului si a cheltuielilor cu energia va avea o

pondere de 64.74% fata de situatia actuala. In aceste conditii primaria ar beneficia
de o suma suplimentara la buget de 210,939.46 lei anual;
- in a doua varianta avem o crestere a numarului de aparate cu 10.16%, scaderea
consumului si a cheltuielilor cu energia va avea o pondere de 60.75% fata de
situatia actuala. In aceste conditii primaria ar beneficia de o suma suplimentara la
buget de 197,948.33 lei anual, iar cetatenii localitatii vor beneficia de un iluminat de
calitate ridicata conform standardelor;
- in a treia varianta avem o crestere a numarului de aparate cu 12.92%, scaderea
consumului si a cheltuielilor cu energia va avea o pondere de 59.77% fata de
situatia actuala. In aceste conditii primaria ar beneficia de o suma suplimentara la
buget de 194,740.39 lei anual, iar cetatenii localitatii vor beneficia de un iluminat de
calitate ridicata conform standardelor datorita completarii si extinderilor;
- in cea de-a patra varianta avem o crestere a numarului de aparate cu 12.92%,
scaderea consumului si implicit a cheltuielilor cu energia se va realiza cu o
pondere de 72.54% fata de situatia actuala. In aceste conditii primaria ar beneficia
de o suma suplimentara la buget de 236,358.54 lei anual iar cetatenii orasului vor
beneficia de un iluminat de calitate ridicata conform standardelor. Aceasta reducere
va fi atinsa datorita utilizarii sistemului de control al iluminatului si al scenariilor
adaptate traficului.
La aceste reduceri se vor adauga si economiile rezultate din reducerea cu aproximativ
80% a costurilor legate de intretinerea si mentenanta sistemului. De fapt in primii 5 ani
cheltuilelile estimate pentru intretinere vor fi aproape zero, deoarece vom avea un SIP nou
cu echipamente aflate in perioada de garantie. In aceste conditii suma economisita din
Pagina 87 din 103

bugetul anual al primariei va fi de aproximativ 270,226.48 lei in prima varianta, 257,235.35 lei
in a doua varianta, 254,027.41 lei in a treia varianta si 295,645.56 lei in cea de-a patra
varianta (economii realizate din mentanta si cheltuieli cu energie electrica) in conditiile unui
iluminat nou si modern care va creste senzatia de securitate a cetatenilor si va duce la
diminuarea accidentelor si a furturilor in conditiile unui grad crescut de confort.
5.2. Selectarea si justificarea scenariului optiunii recomandate

Recomandarea alegerii celei de-a patra solutie se datoreaza acestui sistem de
telegestiune care ne ofera mai mult decat dimming, el reprezinta un sistem care se refera in
acelasi timp si la intretinerea iluminatului public, intretinere care va aduce economii fata de
situatia actuala si nu va creste costurile in conditiile in care vom avea un iluminat conform
standardelor si cu mult mai multe puncte luminoase.
In plus vom avea posibilitatea de a permite controlul integral al sistemului de iluminat
public prin intermediul unei simple aplicatii web. Informatiile descriptive despre sistem sunt
completate cu informatii vizuale, prin intermediul hartilor ce contin pozitia exacta a punctelor
luminoase, localizarea si monitorizarea acestora realizandu-se foarte usor. Stocarea tuturor
informatiilor referitoare la un anumit punct luminos se va face intr-o baza de date care permite
realizarea de rapoarte pe termen lung, referitoare la starea intregii retele de iluminat public, in
cel mai mic detaliu, precum si realizarea de prognoze reale, bazate pe aceste inregistrari. O
alta facilitate oferita de sistem, usor de implementat si utilizat, este posibilitatea de a grupa
virtual anumite puncte luminoase ce deservesc aceleasi cerinte, dar care fizic se gasesc in
locatii diferite, astfel ca acestea vor functiona sincronizat, in functie de programul stabilit.
Analizand cele 4 scenarii recomandarea noastra este urmatoarea: Tinand cont de
situatia existenta in prezent, de necesitatile de dezvoltare ale municipiului, de nevoia de
modernizare a sistemului corelata cu nevoia de reducere a costurilor consideram ca scenariul
patru este cel care reprezinta Solutia de investitie.
5.3. Descrierea scenariului/optiuni optime recomandate
a) Obtinerea si amenajarea terenului
Investitia va fi amplasata pe domeniul public, in intravilanul Municipiului Aiud, judetul

Alba. Detaliile de amplasare a noului sistem se regasesc in piesele desenate anexate
studiului. Terenul pe care se vor executa lucrarile necesare in vederea modernizarii
sistemului de iluminat public este domeniul public al Municipiului Aiud.
b) Asigurarea utilitatilor necesare functionarii obiectivului
Utilitatile necesare : alimentare cu energie electrica din posturile existente.
c) Solutia Tehnica
Descrierea lucrarilor de baza

Pentru acest scenariul/optiunea tehnico-economica aleasa este nevoie de
urmatoarele lucrari de baza:
- Întreruperea alimentării cu energie a aparatelor;
- Demontarea aparatelor de iluminat;
Pagina 88 din 103

- Realizarea reţelei de alimentare subterane pentru extinderile propuse;

- Montarea prizelor de pământ LEA 0,4kV la stalpii noi montati;
- Montarea stalpilor metalici si a bratelor de prindere pentru zonele de extindere;
- Montarea noilor aparate de iluminat cu sursa LED pe tot SIP;
- Instalarea sistemului inteligent de management prin telegestiune.
Lucrari de demontare a aparatelor de iluminat existente

Se vor demonta corpurile de iluminat existente. Acestea se vor colecta si depozita in
spatii special amenajate, apartinand ADP Aiud. Din aceste locatii, aparatele care nu mai pot fi
refolosite vor fi predate catre firmele care se ocupa de colectarea lor.
Extinderea retelei de iluminat public

- pe Str. Tudor Vladimirescu se va extinde reteaua cu o lungime de 420m(12 stalpi);
- pe Str. Abrudului se va extinde reteaua cu o lungime de 490m(14 stalpi);
- pe Str. Livezii se va extinde reteaua cu o lungime de 70m(2 stalpi);
- pe Str. Tiglariei se va extinde reteaua cu o lungime de 70m(2 stalpi);
- pe Str. Ostasilor se va extinde reteaua cu o lungime de 455m(13 stalpi);
- pe Str. Hotar se va extinde reteaua cu o lungime de 70m(2 stalpi);
- pe Str. Liliacului se va inlocui stalpul de lemn;
- pe Str. Spitalului se va inlocui stalpul de lemn;
- pe Str. Izvorului 2 se va inlocui stalpul de lemn.
Trasarea reţelei de alimentare subterane
Pentru realizarea reţelei electrice de distribuţie în cabluri subterane, acestea se

pozează direct în pământ, în tuburi şi blocuri de cabluri sau în galerii edilitare comune cu alte
utilităţi, atunci când în zona respectivă se adoptă astfel de soluţii. Ţinând cont şi de
prevederile legii 230/2006 dar şi de considerente de ordin estetic şi practic, propunerea
noastră este de a se adopta o soluţie de trecere a reţelei în subteran.
Liniile electrice subterane de joasă tensiune pentru alimentarea iluminatului public
stradal proiectat se vor executa pe domeniul public, cu preponderenţă în zona verde a
străzilor, astfel încât să nu afecteze reţelele utilitare proiectate în zonă, cu care acestea
trebuie să coexiste.
Adâncimea de pozare va fi de 0,7-0,8m şi se vor respecta distanţele şi apropierile
impuse de normativul NTE 07/2006 privind distanţele minime între cabluri pozate în pământ şi
diverse reţele, construcţii sau obiecte.
Pentru asigurarea protecţiei reţelei de iluminat şi a realizării instalaţiei de legare la
pământ, odată cu executarea reţelei de cablu în acelaşi profil de şanţ se va monta pe tot
traseul, paralel cu acesta o platbandă de Ol.Zn 25x4 mm, acest electrod orizontal se leagă la
prizele de pământ proiectate la capetele de reţea şi la punctele de alimentare. Cablul va fi
introdus în ţeava corugată cu diametrul adecvat secţiunii cablului.
La subtraversările de străzi, parcari, alei carosabile s-a prevăzut profil de şanţ ’’ T ’’
care cuprinde tuburi de protecţie pentru cabluri, din PVC-G cu dn=50 mm. Toate suprafeţele
se vor reface la starea lor iniţială, iar excedentul de pământ rezultat din săpătura se va
transporta într-un loc de depozitare indicat de beneficiar.
Distanţele faţă de instalaţiile edilitare în conformitate cu NTE 007 sunt:
Pagina 89 din 103

- 1,5 m faţă de termoficare;

- 1,0 m faţă de fluide combustibile;
- 0,6 m faţă de gaze iar pentru cablurile montate în tuburi 1,5-2m în funcţie de
presiunea gazului;
- în plan vertical: 0,25m faţă de apă şi canal;
- 0,5 m faţă de cablurile de telefonie.
Montarea prizelor de pământ pentru LEA 0,4kV proiectată
Se vor monta prize de pământ la toţi stâlpii cu aparataj. Valorile prizelor de pământ vor
fi de maxim 4Ω indiferent de locul de montaj. Realizarea prizelor de pământ se va face în
conformitate cu fişele tehnologice specifice şi 3.2.Lj-FT-47/2010 - "Executarea liniilor electrice
aeriene de joasă tensiune".
Montarea noului SIP (stalpi metalici, brate de prindere, aparatelor de iluminat cu sursa LED;
Descriere principalelor echipamente/materiale/lucrari
Inlocuirea aparatelor de iluminat existente cu aparate cu LED
Aparatele de iluminat stradal vor avea următoarele caracteristici:

 Alimentare electrică: 230V/50Hz;
 Grad de protecţie compartiment optic (minim) IP66;
 Grad de protecţie compartiment accesorii electrice (min.) IP66;
 Rezistenţă la impact (minim) IK08;
 Clasă de izolaţie electrică: Clasa I sau II ;
 Echipare cu sursă luminoasă tip LED de mare putere (se va preciza modelul şi
producătorul):
 temperatura de culoare Tc = 4000 K-5000K;
 indicele de redare al culorilor Ra≥80 ;
 Balastul electronic programabil, compatibil cu tipul de sursă luminoasă utilizată, va
avea minim următoarele funcţii:
 asigurarea funcţionării cu factorul de putere >0,95, pentru funcţionare la 100%;
 permite comunicarea cu componentele de comandă ale sistemelor de telegestiune, cel
puţin prin protocoalele de comunicare DALI sau 1-10V;
 permite reducerea fluxului luminos cu minim 90% din valoarea fluxului nominal, în
trepte de minim 1%;
 Echipat cu dispozitiv de control individual fără fir, care permite comanda şi controlul
independent al aparatului de iluminat; controlează aparatul de iluminat conform
profilurilor de funcţionare definite la nivel de grup de funcţionare; permite utilizarea cel
puţin a protocoalelor de comunicare 1-10 V sau DALI; va îndeplini cel puţin funcţiile
descrise în caietul de sarcini;
 Durata de viaţă 100.000 ore cu păstrarea a minim 70% din fluxul luminos iniţial;
oIntegrabil în sistem de telegestiune;
 Detalierea componentelor se regăseşte în fişele tehnice.
Aparatele de iluminat ornamental vor avea următoarele caracteristici:
Pagina 90 din 103

o Grad de protecţie compartiment optic IP65;

o Grad de protecţie compartiment accesorii electrice IP65;
o Rezistenţă la impact pentru întregul aparat IK08;
o Protecţie împotriva electrocutării: Clasa I;
o Sistem de montaj în vârf de stâlp;
o Temperatura de culoare Tc =4000 K;
o Indicele de redare al culorilor Ra≥80;
o Distribuţia luminoasă va fi de tip stradal sau spaţii deschise şi nu va fi influenţată de
apariţia unor defecte asupra LED-urilor;
o Balastul electronic programabil, compatibil cu tipul de sursa luminoasa utilizata, va avea
minim urmatoarele functii:
 permite comunicarea cu componentele de comandă ale sistemelor de telegestiune,
cel puţin prin protocoale de comunicare DALI sau 1-10V;
 permite reducerea fluxului luminos cu minim 90% din valoarea fluxului nominal, în
trepte de minim 1%;
o Asigurarea funcţionării cu factorul de putere >0,95;
o Durata de viaţă 100.000 ore cu păstrarea a minim 70% din fluxul luminos iniţial;
o Integrabil în sistem de telegestiune;
o Detalierea componentelor se regăseşte în fişele tehnice.
Montarea stâlpilor metalici

Stâlpii metalici folosiţi vor avea caracteristicile menţionate în proiectul luminotehnic.
Stâlpii vor fi montaţi încastrat în fundaţie de beton şi vor avea uşa de vizitare la baza
stâlpului, unde va fi montată şi cutia de conexiuni prevazută cu siguranţe de protecţie.
Stâlpii de iluminat destinaţi înlocuirii stâlpilor necorespunzători şi/sau pentru extinderi vor
avea următoarele caracteristici:
- Stâlp conic cu flanşă, realizat din oţel, rotund, zincat la cald, prevăzut cu sudură
invizibilă;
- Diametrul la bază: stâlp 8m - Ø 158mm
- Diametru la vârf Ø 60mm pentru a permite montarea în vârf a aparatului de iluminat sau
a unei console de Ø 76mm;
- Grosime perete min 3mm;
- Prevăzut în partea inferioară cu uşă de vizitare, cu sistem antiefracţie (cheie);
- La bază, stâlpul este prevăzut în interior cu o cutie de conexiuni;
- Distanţa de la partea inferioara a stâlpului la uşa de vizitare cuprinsă între min 500mm -
max 600mm;
- Uşa de vizitare: stâlp 8m - dimensiuni uşă de vizitare ( lxh ): 100x400mm
- Montaj aparat de iluminat pe braţ de prindere sau în vârf de stâlp;
- Marcaj CE.
Braţele de prindere atât cele care vin montate pe stâlpii de beton cât şi cele care se
montează pe stâlpii metalici vor avea următoarele caracteristici tehnice:
- Material: ţeavă de oţel galvanizată, având diametru minim ø48-60mm;

- Lungimea este conform calculului luminotehnic. În funcţie de geometria străzii,
lungimea minimă a braţului pe orizontală va fi de 0,250mm; iar lungimea maximă a braţului pe
orizontală nu va depăşi ¼ din înălţimea de montaj;
Pagina 91 din 103

- Din consideraţii estetice, toate braţele vor avea unghiul de înclinare egal cu 5˚ faţă de
planul orizontal. Dacă din calculele luminotehnice rezultă un alt unghi de înclinare al
aparatului de iluminat (cuprins între 0° şi 15°), acesta se va realiza prin intermediul sistemului
de înclinare integrat al aparatului de iluminat.
Cutiile de conexiune vor avea următoarele caracteristici:

- Montaj în interiorul stâlpului;
- Grad de protecţie min IP44;
- Clasa de izolaţie II;
- Dimensiuni (LxlxH) 52x51x265mm;
- Carcasă din material termoplastic, rezistent la impact (minim IK 08) şi la foc;
- Cutiile mini vor permite racordarea prin partea inferioară a 2 cabluri cu 3 conductoare
cu secţiunea de 35 mm2, iar prin partea superioară a două cabluri cu 3 conductoare cu
secţiunea de 2,5 mm2;
- În interior trebuie să fie echipată cu borne care să permită conectarea cablurilor
specificate mai sus, cu un portfuzibil ce va permite echiparea cu siguranţa fuzibilă şi cu fuzibil
dimensionat corespunzător pentru protecţia componentelor de iluminat.
Sistemul de telegestiune ales va indeplini urmatoarele conditii:
Functii:
- transmiterea de la distantă a comenzilor utilizând tehnologie de ultima generatie pe
baza unor protocoale de comunicare standardizate
- posibilitatea de accesare a aplicatiei web de către orice utilizator predefinit în sistem,
de la orice terminal conectat la internet (care permite navigarea WEB) si protejarea
conexiunii minim cu parolă si nume utilizator;
- reprezentarea grafica a fiecarui dispozitiv de control/aparat de iluminat si a starii
acestuia, pe o harta, in functie de coordonatele GPS ale sale;
- reprezentarea intr-o structura arborescenta, logica, care sa contina cel putin
urmatoarele nivele:
- nivel oras cu zone apartinatoare,
- nivel localitate,
- nivel strada,
- nivel punct luminos
- modificarea automata a nivelului de focalizare (zoom) in functie de nivelul de
navigatie ales (ex. strada, aparat de iluminat);
- pornirea/oprirea/reducerea fluxului luminos la nivelul aparatelor de iluminat, conform
condiiţiilor impuse prin programe de functionare prestabilite, ce pot fi modificate in
interfata utilizator in orice moment, la cererea beneficiarului, inclusiv după montarea
aparatelor de iluminat;
- pornirea/oprirea aparatelor de iluminat in mod individual. O astfel de functie permite
controlul aparatelor de iluminat in functie de nivelul de iluminare locala, fara a periclita
siguranta circulatiei si cu obtinerea unor economii suplimentare de energie (ex: in
parcuri se lasa intunericul mai devreme fata de o cale de circulatie auto /pietonala
situata in spatii deschise).
- menţinerea constantă a fluxului luminos (Constant Lumen Output), ce permite
compensarea deprecierii fluxului luminos al unui aparat de iluminat şi elimină costurile
Pagina 92 din 103

suplimentare datorate supradimensionarii iniţiale a fluxului luminos şi implicit, a puterii

absorbite;
- utilizarea doar a fluxului luminos necesar (Adjustable Lighting Output), ce permite
utilizarea în permanenţă a unei anumite puteri instalate pe lampă mai mică decât
puterea nominala a acesteia, dacă pentru obţinerea rezultatelor luminotehnice în
teren este nevoie de un flux luminos intermediar faţă de cel oferit de lămpile existente
pe piată;
- modificarea dinamică a fluxului luminos (după programe prestabilite, definite de
beneficiar), ce permite reducerea fluxului luminos cu diferite procente faţă de fluxul
luminos nominal, pe anumite paliere orare, în funcţie de densitatea traficului, durata
zi-noapte sau alte condiţii predefinite;
- functionarea în caz de nevoie prin intermediul comenzilor manuale, ce vor putea fi
transmise cel putin la nivel de punct luminos la nivel de oras si la nivel de grup de
functionare (grup de lucru), în "timp real" (timp de raspuns in teren maxim 5 minute; in
interfata datele vor fi actualizate in maxim 30 minute);
- programarea şi reprogramarea facilă, ori de câte ori este necesar, a unor profile de
functionare economice ale iluminatului public, pentru diferite paliere orare, definite de
beneficiar, in functie de densitatea traficului, incadrarea viitoare a strazilor/zonelor de
trafic, evenimente temporare sau de durata lunga, sarbatori, etc;
- permite configurarea a cel puţin 10 grupuri de lucru (scenarii de funcţionare) diferite,
la care pot fi alocate oricare dintre aparatele de iluminat existente în sistemul de
telegestiune, în funcţie de aplicaţia deservită (iluminat stradal, iluminat parcări,
iluminat treceri de pietoni, iluminat arhitectural, iluminat festiv, etc). La cerere, aceste
aparate de iluminat pot fi transferate într-un mod facil pe alte grupuri de lucru (scenarii
de funcţionare).
- grupurile de lucru (şi dispozitivele de control alocate lor), definite pentru diferite
scenarii de funcţionare, nu vor fi condiţionate de apartenenţa la un anumit dispozitiv
de control zonal sau de configuraţia reţelei de alimentare cu energie electrica;
- fiecare grup de lucru permite cel puţin 2 scenarii de funcţionare, definit în funcţie de
zilele săptămânii (1 scenariu pentru zile lucrătoare şi 1 scenariu pentru zilele de
sfârşit de săptămână).
- interfaţa va permite definirea în avans a unor zile speciale, în decursul unui an, având
scenarii de funcţionare diferite faţă de restul anului, pentru fiecare grup de lucru in
parte (ex: zile de sarbatoare, etc.)
- cunoasterea de la distantă a stării sistemului de iluminat public privind: starea
aparatului de iluminat/disfunctionalităti în functionare;
- cunoaşterea de la distanţă minim a urmatorilor a parametrici electrici si de functionare
la nivel de aparat de iluminat:
- putere electrică absorbită,
- tensiunea de alimentare,
- intensitatea curentului electric,
- cost,
- energie consumata la nivel de dispozitiv de control individual,
- numărul de ore de functionare ale dispozitivului de control,
- numărul de ore de functionare ale balastului /driver-ului aparatului de
iluminat,
- starea şi calitatea comunicatiei existente între dispozitivul de control al
aparatului de iluminat şi dispozitivul de control de grup,
Pagina 93 din 103

- ultima pornire si ultima oprire a aparatului de iluminat,

- starea in care se afla aparatul de iluminat – pornit/oprit/mod manual/mod
automat,
- nivelul de iluminare masurat de fotocelula integrata in aparatul de iluminat,
- interogarea automată a dispozitivelor de control şi stocarea datelor de tip istoric, ce
vor fi folosite în raportări ulterioare, trebuie să se faca cel puţin la interval de 90 de
minute, iar datele de tip "valori în timp real" (live values) trebuie afişate cel puţin la
interval de 30 minute. Ambii parametri vor fi configurabili, la cerere, într-un mod facil,
prin intermediul interfeţei utilizator;
- in cazul unei avarii (intreruperea alimentarii cu energie electrica a dispozitivelor de
control local si zonal ), sistemul de telegestiune trebui sa fie operational in maximum
5 minute si sa transmita date in sistem in maxim 15 minute
- monitorizarea permanentă a sistemului si, la cerere, transmiterea de rapoarte prin
intermediul e-mail-urilor, către destinatarii predefiniţi în sistem cu privire la cel puţin
următoarele:
- energia consumată,
- modul de funcţionare,
- erorile de functionare,
- durata de funcţionare a lămpilor;
- definire utilizatori în functie de rolurile alocate de către administratorul sistemului
(vizualizare sistem, configurare echipamente, configurare profiluri de functionare,
vizualizare rapoarte de functionare,etc.);
- emiterea de rapoarte si posibilitatea de export a datelor cel puţin într-un format
compatibil „excel” si „.pdf” , conform solicitarilor administratorului sistemului, pentru
cel putin urmatoarele :
- energia consumată,
- modul de funcţionare,
- erorile de functionare,
- durata de funcţionare a lămpilor;
- dispozitiv de control va fi capabil sa controleze si sa monitorizeze consumul pentru
sarcini de cel putin 0W-1100W aferente acestuia, acestea putand fi consumuri
cumulate ale aparatului de iluminat public + iluminat festiv sau ale proiectoarelor
aferente iluminatului arhitectural;
- sistemul trebuie sa fie scalabil, sa permita adaugarea in viitor si a altor dispozitive de
control /aparate de iluminat, fara costuri suplimentare in afara de componentele
hardware si de conectare in reteaua de telefonie mobila sau ethernet ale
dispozitivelor de control zonale;
- sistemul trebuie sa permita conectarea ulterioara si a altor consumatori independeti,
precum aparate de iluminat montate pe panouri solare, fara alte costuri inafara de
componentele hardware;
Componente:
- Aplicatie web gratuită, care să permită: afişarea grafică a punctelor luminoase si a
dispozitivelor de control pe o hartă în sistem GIS sau pe o hartă georeferentiată;
urmărirea în timp real a stării sistemului precum si consultarea datelor înregistrate de
către sistem; configurarea dispozitivelor de control zonal si a dispozitivelor de control
individual; configurarea sistemului pe o structura arborescentă, incluzand nivelurile:
oraş, cartier, stradă, punct luminos
Pagina 94 din 103

- Dispozitive de control individual, care permit comanda si controlul independent al

aparatelor de iluminat; controlează aparatul de iluminat conform profilurilor de
functionare definite la nivel de grup de funcţionare; utilizează cel puţin protocolul de
comunicare 1-10 V si DALI, astfel incât aparatele de iluminat pot fi echipate cu
balasturi electronice care au incorporate aceste protocoale de comunicare, indiferent
de producatorul lor; permit comanda printr-un contactor intern a aprinderii/stingerii,
pentru a face posibilă si integrarea aparatelor de iluminat cu balast electromagnetic şi
a balasturilor cu priza mediana (doua nivele/puteri de funcţionare), ce pot fi
comandate pentru reducerea fluxului luminos la pragul prestabilit; sunt prevăzute cu
iesire suplimentară pentru controlul alimentarii cu energie electrică (pornit/oprit) a
aparatelor de iluminat festiv, a panourilor publicitare, etc; sunt prevăzute cu contor
pentru înregistrarea consumului de energie electrică. Permit integrarea de dispozitive
de comanda externa (ex: senzori de prezenţă), prin intermediul unei intrari digitale
sau analogice, pentru controlul individual sau în grup, a anumitor dispozitive de
control din reţea, pe baza unei scheme de funcţionare prestabilită, pentru anumite
zone
- Detalierea componentelor se regaseste in fisele tehnice
d) Probe Tehnologice si Teste
La executarea lucrarilor de constructii se vor respecta urmatoarele acte normative

- Norme Generale de Protectie a Muncii elaborate de M.M.P.S. şi M.S. în anul
1996
- Norme Specifice de Protectia Muncii pentru Transportul si Distributia Energiei
Electrice din anul 2007.
- Regulament privind Protectia si Igiena Muncii in Constructii aprobate cu
ord.9/N/15.03.1993 de catre Ministerul lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
La lucrarile aflate in aproprierea instalatiilor sub tensiune se va stabili un program de

lucru impreuna cu centrul de retele electrice, care pe langa ca va scoate instalatiile de sub
tensiune, va da si indicatiile privind executarea lucrarilor.
In Intreaga perioada de punere in functiune si exploatare de proba se intocmeste de
catre unitatea de exploatare şi constructor un grafic desfăşurător pe părţi ale obiectivului
energetic, cu precizarea tuturor operatiunilor, masurilor de protectie si probelor ce se
efectueaza.
Punerea in functiune a instalatiilor se va realiza după ce s-au efectuat toate
masuratorile si incercarile prevazute de NORMATIVUL DE VERIFICARI, INCERCARI SI
PROBE PRIVIND MONATJUL, PUNEREA IN FUNCTIUNE SI DAREA IN EXPLOATARE A
INSTALATIILOR ELECTRICE.
Deoarece aceste lucrări sunt în zona de circulaţie frecventă, se vor asigura conditiile
de evitare a accidentelor de circulatie.
Personalul va folosi toate mijloacele de protectie a muncii prevazute in Normele
specifice de protectie a muncii pentru transportul si distributia energie electrice - 65/2007.
Incercarile si masuratorile se executa conform prevederilor normativului PE 116/1994
si indicatiilor furnizorului pentru cablele de legatura si pentru echipament.
Dupa incercari se intocmesc buletine de verificare pentru fiecare proba, sau grupa de
probe, din care sa rezulte certitudinea respectarii sau nerespectarii valorilor de control
stabilite de PE 116, sau prin instrucţiunile furnizorului.
Pagina 95 din 103

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii

Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general
a) Valoarea totala a investitiei este de :

8.892.271,91 lei la care se adauga tva in valoare de 1.689.531,66 lei din care C+M
7,455,737.10 lei la care se adauga tva in valoare de 1,416,590.05 lei
Detalierea valorilor semnificative ale investitiei sunt prezentate in Devizul general.
b) Indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta :
Nr. de aparate inlocuite: 1689 buc

Nr. de aparate adaugate prin completare pe stalpii existenti si extindere: 234
Nr. brate de prindere inlocuite: 0 buc
Nr. brate de prindere noi: 234
Nr. stalpi extindere: 48
c) Indicatori de operare si de impact :
Cresterea numarului de aparate cu: 12.92%

Scaderea consumului de energie cu: 72.54%
d) durata estimata de executie a obiectivului de investitii exprimata in luni:

Asa cum se poata vedea si in graficul de executie al investitiei durata estimata dupa
semnarea contractului de lucrari este de maxim 11 luni insa daca operatorul dispune
de capacitatea necesara executia lucrarilor se poate reduce la 4-6 luni.
5.5. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementari specifice
Normativele care reglementeaza dimensionarea iluminatului public stradal sau pietonal

sunt : normativul european SR EN 13201 si normativul intern NP-062-2002 . Pentru
respectarea prescriptiilor impuse in acest normative se realizeaza calcule luminotehnice cu un
program special destinat acestui tip de proiectare (Dialux).
In urma calculelor se obtin informatii privind puterea aparatelor, tipul lor, distributia
luminoasa necesara , lungimea si inclinarea bratelor, inaltimea stalpilor si inaltimea de
montare a aparatelor precum si distanta admisa intre stalpi.
Dupa montarea aparatelor verificarea conformitatii intre iluminatul obtinut si cel
proiectat se poate face prin masuratori specifice executate de firme de specialitate
Pagina 96 din 103

Fig.13. Efectuare masuratori
5.6. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice
Sursele de finanţare a investiţiei publice în vederea realizării se vor obţine prin

accesarea fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa
prioritară 3, bugetul local sau din alte surse de finanţare.
5.6.1 P.I. 3.1 Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării
energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, și în
sectorul locuințelor.
Activităţi indicative conform POR.
Investiții în iluminatul public:
- înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescență cu iluminat prin
utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată, durată mare de viață și
asigurarea confortului corespunzător (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea
instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.;
- achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
- extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane;
- utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
- orice alte activități care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului;
- realizarea de strategii pentru eficiență energetică (ex. strategii de reducere a
CO2) care au proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
În cazul în care în cadrul investiţiei vor fi elemente neeligibile (lucrări, servicii, produse)
costurile pentru acestea vor fi suportate de la bugetul local.
Pagina 97 din 103

5.6.2 Utilizarea altor surse de finantare. Implica asa cum s-a prezentat si in capitolele
anterioare realizarea unui parteneriat cu un operator acreditat care sa asigure in prima faza si
finantarea investitiilor, urmand ca aceste costuri sa fie rambursate treptat din economiile
realizate prin scaderea costurilor de energie si cele de intretinere , la care se vor adauga
alocari bugetare ale primariei.
Marimea si valoarea ratelor va fi stabilita de comun acord cu finantatorul in functie de
perioada aleasa si disponibilitatile bugetare ale primariei.
5.6.3. Utilizarea combinata a celor 2 surse de finatare , daca acest lucru este posibil. Astfel se
poate realiza o investitie asa cum este prezentata in scenariul 3 apeland la firme private si
aceasta poate fi completata cu achizitia unui sistem de telegestiune apeland la granturile
disponibile prin programul POR 3.1C.
Acest gen de investitie ar creste posibilitatea de a accesa fondurile nerambursabile deoarece
se va putea demonstra maturitatea investitiei lucru care ar pozitiona proiectul intr-o zona cu
sanse mari de reusita
Pagina 98 din 103

Capitolul VI
6. Urbanism , acorduri si avize conforme
6.1 Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de

construire
6.2. Extras de carte funciară, cu excepția cazurilor speciale, expres

prevăzute de lege
6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția

mediului, măsuri de diminuare a impactului, măsuri de compensare,
modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în
documentația tehnico-economică
Aviz al autorităţii competente pentru protecţia mediului
6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților
- Compania de apa : apă şi canalizare

- EON : gaze naturale
- Electrica Distributie Transilvania sud : alimentare cu energie electrica
- Telekom : servicii de telefonie
6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și

Publicitate Imobiliară
6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de

specificul obiectivului de investiții și care pot condiționa soluțiile
tehnice
- Acord serviciul Poliţiei rutiere

- Reglementare situaţie juridică a terenurilor afectate de lucrări
Pagina 99 din 103

Capitolul VII
7. Implementarea investiției
7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției
UAT Municipiul Aiud . Str Cuza Voda nr 1 , Aiud, jud Alba , Romania
www.aiud.ro
7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implementare a

obiectivului de investiții (în luni calendaristice), durata de execuție,
graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani,
resurse necesare
Implementarea proiectului se va face în conformitate cu graficul de execuţie în termen

de 17 luni de la data obţinerii finanţării şi va avea următoarele etape :
- proiectare – 2 luni
- evaluare investiţie si adoptare decizie – 2 luna.
- achiziţii publice – 2 luni
- execuţie investiţie – 11 luni
Eşalonarea pe ani va cuprinde :

Anul 1 – Obţinere finanţare ; proiectare ; achiziţii lucrări
– Execuţie lucrări ; Asistenţă tehnică
– Finalizare lucrări ; Evaluare investiţie ; Publicitate
Resurse
Nr Resurse umane Resurse materiale
Perioada Etapa financiare
crt necesare necesare
necesare
Consultant
Obţinere
1 Proiectant
finanţare
Verificator
Proiectant
2 Proiectare
Verificator
Achiziţii Experţi
3
publice Manager proiect
Personal calificat
Execuţia Personal necalificat Utilaje şi materiale
4 Anul 1
lucrărilor Diriginte şantier specifice
Manager proiect
Proiectant
Asistenţă
5 Personal specific
tehnică
Manager proiect
Personal calificat
Finalizare Personal necalificat Utilaje şi materiale
6
lucrări Diriginte şantier specifice
Manager proiect
Pagina 100 din 103

Manager proiect
Proiectant
Verificator
Evaluare
7 Auditor financiar
investiţie
Inspectori
specialitate
Personal specific
Tabel 48
7.3. Strategia de exploatare/operare și întreținere: etape, metode și resurse

necesare
După realizarea investiţiei sistemul de iluminat public va intra în patrimoniul primăriei şi

va fi exploatat de serviciul public specific împreună cu operatorul acreditat aflat sub contract
cu primaria.
În baza contractului de servicii operatorul va asigura funcţionare SIP şi va propune
planul de lucuri si funcţionare, planul de întreţinere şi revizii periodice şi va răspunde prompt
în cazul apariţiei defecţiunilor în sistem. Operatorul va crea un punct de monitorizare unde
prin intermediul sistemului de telegestiune va supraveghea reţeaua de iluminat şi va asigura
buna funcţionare a acesteia.
Pentru aceasta în perioada de garanţie operatorul va avea in dotare minim 1 utilaj tip
PRB împreună cu echipajul aferent care va asigura mentenanţa sistemului urmând ca dupa
ieşirea din garanţie a acestuia să se facă o evaluare privind necesitatea suplimentării cu încă
1 utilaj.
7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și

instituționale
Pentru asigurarea capacităţii manageriale , în cadrul acestui proiect, se va
proceda la alegerea unui manager de proiect care va gestiona implementarea pornind din
momentul obţinerii cererii de finanţare şi pâna la finalizarea şi evaluarea investiţiei. Acesta va
putea fi o persoană din cadrul serviciilor de specialitate ale primariei şi/sau un expert extern .
Managerul proiectului se va ocupa de coordonarea activităţilor şi va colabora strans cu
serviciile primariei şi reprezentanţii acestora , cu proiectanţii şi cu toate celelalte persoane
implicate în implementarea proiectului precum şi cu toate instituţiile care vor fi implicate in
finalizarea proiectului.
Atunci când este necesar , în oricare din etapele de implementare, documentele vor fi
supuse aprobării consiliului local şi vor fi adoptate hotarâri de consiliul local pentru aprobarea
lor.
Pagina 101 din 103

8. Concluzii:
In concluzie, in privinta conceptului general, apar patru situatii care pot fi luate in calcul:
- cea in care iluminatul se modernizeaza, prin inlocuire
- cea in care iluminatul se modernizeaza, prin inlocuire si completare pe stalpii existenti
- cea in care avem fata de primele 2 situatii si extinderea retelei
- sau cea in care pe langa cele de mai sus se rezolva si o problema care tine de
fiabilitate in timp, si anume: implementarea unui sistem de management prin
telegestiune.
Alegerea variantei 4 este o investitie importanta care va aduce reduceri de costuri

atat ale energiei cat si ale intretinerii este sistemul de telegestiune. Această variantă prin
intermediul informaţiilor pe care le oferă telegestiunea va crea posibilitate operatorului de a
previziona apariţia defecţiunilor, de a optimiza intervenţiile pentru reparaţii şi mentenanţă şi de
a crea o bază de date privind nivelul consumurilor în anumite intervale orare. Astfel se vor
reduce costurile de operare şi mentenanţă şi se va crea o baza pentru negocierea tarifului de
energie pe anumite perioade.
Asa cum se poate vedea din analiza costurilor, chiar daca necesita o investitie
superioara varianta cu schimbarea totala pe LED este in final o varianta castigatoare din
punct de vedere economic, atunci cand investitia este gandita pe termen lung.
Deoarece investitia are o valoare ridicata este bine ca primaria sa recurga la o varianta de
a finanta aceste lucrari . O varianta demna de a fi luata in seama este si de a combina
diversele tipuri de finantari (atat private cat si europene) pentru a creste sansele de reusita
ale proiectului.
Eficienta energetica a sistemului propus garanteaza avantaje si beneficii viitoare care se
vor regasi in costuri de operare si mentenanta mult mai reduse.
Bibliografie si Standarde:
- SR EN 13201/2008 – Iluminat public
- CIE 115/2010 Lighting of roads for motor and pedestrian traffic
- Sisteme de iluminat interior si exterior – 2001 – c Bianchi , N Mira , D Morolodo
- CIE 194/2011 On site Measurement of the Photometric Properties of Road and Tunnel
Lighting
- CIE TC 5.14 Maintenance of outdoor lighting systems
- CNADNR – Ghidul privind conditiile de iluminat la drumurile nationale si autostrazi
- CIE 136/2000 report . Guide to the lighting of urban areas
- NP 062-02 – Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier si pietonal
- SR EN 40 – Stalpi pentru iluminat public
- NTE 007/08/00 – Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri
electrice
- Documentul Cadru nr.4 pentru „Guidance on the Methodology for Carrying out Cost
Benefit Analysis"
Pagina 102 din 103

B. PIESE DESENATE
Plansa 1 – Plan de incadrare in zona

Plansa 2.1 – Situatia existenta
Plansa 3.1 – Situatia propusa
C. ANEXE
Anexa nr.1 – Centralizator Situatia Existenta
Anexa nr.2 – Centralizator Situatia Propusa
Anexa nr.3 – Calcul luminotehnic
Anexa nr.4 – Fise Tehnice
Anexa nr.5 – Deviz Investitie
Anexa nr.6 – Grafic de realizare a investitiei
Anexa nr.7 – Lista posturi de transformare aferente SIP
Pagina 103 din 103


Fisier StudiuFezabilitateIluminat Aiud HG9072rev.2.7 19.07.2017

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Fisier StudiuFezabilitateIluminat Aiud HG9072rev.2.7 19.07.2017

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

PROIECTARE SI CONSULTANTA IN ILUMINAT SI EFICIENTA ENERGETICA

STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) – REABILITAREA

Pagina 1 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

REABILITARE SI MODERNIZARE SISTEM DE ILUMINAT PUBLIC ,

SEF COMPARTIMENT PROIECTARE :

Pagina 2 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pagina 4 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

STUDIUL DE FEZABILITATE (SF) – REABILITAREA

Pagina 5 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

1.1. Denumirea obiectivului de investitie: STUDIU DE FEZABILITATE (SF)

1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar): Serviciul Public

1.4. Beneficiarul investitiei: Municipiului Aiud

La data de 9 martie 2007, Uniunea Europeană a adoptat pachetul Energie

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

2.2. Analiza situatiei existente si identificarea deficientelor

2.2.1. Fundamentarea necesitatii si oportunitati investitiei

Proiectul are in vedere ameliorarea eficientei si a distribuirii iluminatului, in scopul

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

o Crearea unui iluminat interactiv fara a compromite siguranta populatiei;

Pagina 8 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pagina 9 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe langa anexa 1 s-a realizat un rezumat al numarului de stalpi si corpuri pe fiecare

Pe Strada Morii sunt 7 stalpi de tip SC 10001 dintre care:

Pagina 10 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Closca sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Dorobantilor sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Aurel Vlaicu sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 9 stalpi de tip SC 10001.

Pe Strada Mihai Eminescu sunt 10 stalpi de tip SE 4 si 1 stalp de tip SC 10005.

Pe Strada Gheorghe Doja sunt 40 de stalpi de tip SC 10001, 31 de stalpi de tip SC

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Salcamilor sunt 3 stalpi de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SE 10 si 1 stalp de

De asemenea pe intrand stanga pe Strada Mesteacanului sunt 4 stalpi de tip SE 4

Dupa stalpul 13 reteaua se continua pe inainte pe Strada 8 martie Cu 2 stalpi de tip SC

Pe Strada Mioritei sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 4 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada Ciresului sunt 2 stalpi de tip SE 10 si 3 stalpi de tip SE 4.

Pe Strada George Cosbuc sunt 12 stalpi de tip SE 4, 1 stalp de tip SE 10 si 2 stalpi de

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Teilor sunt 3 stalpi de tip SC 10001 si 4 stalpi de tip SC 10002.

Pagina 13 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Dumbrava sunt 2 stalpi de tip SC 10001, 2 stalpi de tip SC 10002 si 3

Pe Strada Marasti sunt 5 stalpi de tip SC 10001.Doar 4 de stalpi sunt echipati cu

Pe Strada Mircea Vulcanescu sunt 4 stalpi de tip SC 10001 si 2 stalpi de tip SC

Pe Strada Marasesti sunt 10 stalpi de tip SC 10001, 13 stalpi de tip SC 10002 si 1

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Doar 6 de stalpi sunt echipati cu aparate de iluminat dupa cum urmeaza:

Pe Strada Voluntari sunt 8 stalpi de tip SC 10001, 18 stalpi de tip SE 4 si 10 stalpi de

Pe Strada Liviu Rebreanu sunt 6 stalpi de tip SE 4 si 5 stalpi de tip SE 10.

Pagina 15 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pagina 16 din 103

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Eroilor sunt 3 stalpi de tip SE 4 si 2 stalpi de tip SE 10.

Mun. Cluj-Napoca, Telefon: 0737111983

Pe Strada Mihai Viteazu sunt 9 stalpi metalici ornamentali,