www.romania-natura.

ro

Pe[tera
din
Buc[oiu
Mun]ii Bucegi
volumul 3

Cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]`;

cascade la cea mai mare altitudine în România (2406 m).
Cavitatea în conglomerat la cea mai mare în`l]ime din
Carpa]i. Cea mai lung` pe[ter` în conglomerat din ]ar`
(între 24 iulie 1982 - 30 septembrie 1984).
 Revista

Natura
României
v` prezint` - num`r de num`r - enciclopedia geografic` a României.
Cu foarte multe informa]ii \n premier`, care coincid cu ceea ce
g`si]i pe teren. Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r -
singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.

Sumarul este deschis celor care transmit informa]ii

(ºtiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural românesc.

Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.

redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro)

caut` \n permanen]` persoane dornice s` ia parte la
continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`
 vezi toat` harta la http://www.romania-natura.ro/node/654
coperta 1 / first cover Uitã-te zilnic pe www.romania-natura.ro,
ghidul t`u de \ncredere.
În Pe[tera de pe Valea Pietrelor/ Pe[tera 1 din Buc[oiu.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[, Adrian R`dulescu Ai s` descoperi informaþii ºi imagini noi.

ISSN 2067 - 3752 Toate revistele [i ghidurile se pot

printa pentru a fi luate la drum.
editor, redactor, tehnoredactor:
Ic` Giurgiu
descarc` GRATUIT
(muntiicarpati@romania-natura.ro;
021.683.51.03)
toate numerele [i ghidurile
© Reproducerea oric`rui material din revist`, revistei Natura României
în scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` în general doar responsabilitatea autorilor. de la www.romania-natura.ro
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro
Pe[tera de pe Valea Pietrelor/
Pe[tera 1 din Buc[oiu
Ic` Giurgiu
(Clubul de Speologie
"Emil Racovi]`" Bucure[ti)
Cave discovered and explored by the
Caving Club "Emil Racovi]`" Bucarest:
the cavity with active galleries situated
at the highest altitude in Romania; the
cave in conglomerate at the highest alti-
tude; the cavity without ice the coldest
in Romania (0 grade C in July). 373 m
development, 59 (-3/ +56) m depth.
Este situat` la 2352 metri altitudine
(cota intr`rii superioare) (imagini 16, 22),
în versantul drept geografic al V`ii Pie-
trele, pe fa]a de nord-vest a Muntelui
Buc[oiu (spre Valea M`l`ie[ti).
Prezentare general`
Descoperit` (?!) de Emilian Cristea
(informa]ie verbal`, prin anul 1978). Ex-
plorat` (?!) la 22 septembrie 1967, de
geograful Vasile Sencu [i alpinistul Emili-
an Cristea, pe 136 metri lungime (infor-
ma]ie verbal`, prin anul 1978).
Pe[tera a fost c`utat` de noi, dup`
pu]inele date existente [i identificat` la
11 octombrie 1981. Nici altitudinea sta-
bilit` de noi (2352 metri) nu corespunde
cu informa]iile date de Emilian Cristea
(2136 metri) [i Vasile Sencu ("2230 me-
tri, cot` dedus` de pe hart`"), nici num`-
rul de intr`ri (dou` sunt în realitate, fa]`
de una cum zice Emilian Cristea [i trei
cum spune Vasile Sencu). Vasile Sencu
mi-a mai precizat (telefonic) c` cele trei
intr`ri aveau dimensiunile: a) 0,8 m l`]i-
me [i 0,6 metri în`l]ime; b) 1,7 metri
în`l]ime, situat` la 2,5 metri fa]` de pri-
ma intrare; c) 1 metru în`l]ime, situat` la
3 metri fa]` de prima intrare.
Pe[tera a fost explorat` de noi pe
parcursul a mai multe deplas`ri (în anii
1981, 1982, 1984, 1986) ajungându-se la
373 metri dezvoltare [i 59 (-3/ +56) me-
tri denivelare. Au fost urcate dou` casca-
de (5 [i 11 m); s-a lucrat masiv la o dero-
care ce a permis descoperirea a aproape
57 metri. Extensia pe[terii este de 123
metri, indicele de ramificare 3,03.
Este pe[tera cu galerii active situat` la
cea mai mare altitudine din România
(2406 m) [i cavitatea dezvoltat` în
conglomerat situat` la cea mai mare
altitudine din mun]ii no[tri.
Este cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]` din
]ar` (zero grade Celsius în iulie 1986).
În intervalul 24 iulie 1982 - 30 septem-
brie 1984 a fost cea mai lung` cavitate în
conglomerat din ]ar`.
Pe[tera 1 din Buc[oiu are galeriile
dezvoltate ini]ial în regim inundat [i apoi
modelate de curgerea cu nivel liber; pre-
zint` nivele de eroziune ample, bine p`s-
trate. Speleoteme prezente. Galeriile au
în general sec]iuni destul de lejere [i sunt
formate de-a lungul unui sistem de dia-
claze orientate sud-vest nord-est.
În versantul drept al V`ii Pietrele
exist` [i câteva abriuri formate în conglo-
merat (par]ial folosite de caprele negre,
pentru ad`post).
Acces
Se poate urca pe Valea M`l`ie[ti, pâ-
n` la 1950 metri altitudine, unde - spre
stânga - se desprinde marcajul turistic
(triunghi albastru) care duce pe Brâna
Caprelor (vezi harta [i ghidul masivului la
http://www.romania-natura.ro/node/654).
În acela[i punct de ramifica]ie a marca-
jelor se poate ajunge coborând de la caba-
na Omu (pe traseu marcat sau nemarcat).
Suim, de la punctul (stâlpul) de ra-
mifica]ie a marcajelor de pe Valea M`l`-
ie[ti (1950 metri), pe triunghi albastru.
Poteca turistic` face numeroase serpenti-
ne, pân` la baza unui uria[ perete drept,
de form` triunghiular` (numit PT - vezi
4
ghid Mun]ii Bucegi
imagini 16, 17), de unde o ia net la stân-
ga, urmând de aici s` încercuiasc` mun-
tele: ne afl`m la 2180 metri altitudine.
Din dreapta noastr` (cum urc`m) vine fi-
rul V`ii Pietrele. P`r`sim marcajul [i înce-
pem s` suim pe Valea Pietrele. Aten]ie la
numero[ii ([i masivi uneori) bolovani
foarte instabili!
Ajungem la 2250 metri altitudine,
pe Valea Pietrelor, sub un ]anc de stânc`
(numit TS - imagini 16, 17) aflat la con-
fluen]a a dou` v`i. Vom continua pe valea
din stânga cum urc`m. Pere]ii se apropie.
Pericol suplimentar: în afar` de bolovanii
pe care îi putem rostogoli (punându-i în
pericol pe coechiperi), ne putem trezi
"bombarda]i" de sus - de la mare în`l]ime
- de pietrele mi[cate de caprele negre ca-
re circul` pe versan]i sau sar de pe un mal
pe cel`lalt; casca de protec]ie este util`.
Valea ia acum aspect de canion (C -
imagini 16, 17, 21). Va trebui s` escala-
d`m mai multe s`ritori, în ordine: 7, 3, 3,
4, 3 [i 4 metri. Cea din urm` s`ritoare se
afl` într-o zon` unde valea se desface pu-
]in; s`ritoarea este situat` spre malul
stâng (geografic); în dreptul ei, spre ma-
lul drept geografic, curge uneori o casca-
d`. Ajungem la 2340 m altitudine: din
stânga, cum urc`m, vine o alt` vale canion
(V2 - imagini 16, 17). Continu`m spre
dreapta: la 2350 metri altitudine, în
malul drept (geografic) observ`m intrarea
de jos a pe[terii; deasupra acestei intr`ri
se afl` intrarea de cot` zero.
În acest loc se mai poate ajunge [i
altfel. Plec`m de la cabana Omu, pe pote-
ca marcat` spre Vf. Buc[oiu (2481 m).
Traseul coboar` întâi, continuu, 55 metri
diferen]` de nivel. Apoi urc` 15 metri di-
feren]` de nivel. Urmeaz` o alt` coborâre,
de 45 metri diferen]` de nivel. Apoi ur-
c`m 55 metri diferen]` de nivel: am ajuns
astfel la 2470 metri altitudine.
În stânga noastr`, pe fa]a muntelui,
coborâm în pâlnia larg` a V`ii Pietrele,
pâlnie care se strâmteaz` mult spre mar-
ginea abruptului. Valea este tot mai pu-
ternic descedent`, pericolele de a se de-
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro
clan[a avalan[e de pietre trebuie s` r`-
mân` \n permanen]` \n aten]ia noastr`.
Stratul mare de z`pad` poate persis-
ta pe aceast` por]iune superioar` a v`ii
pân` la jum`tatea lui iunie.
La dou` s`ritori a trebuit s` fix`m pi-
toane cu expansiune, pentru a facilita atât
coborârea cât [i urcarea (dou` sc`ri]e de 5
metri sunt suficiente) (imaginile 25, 26).
Descriere
Intrarea inferioar` a pe[terii, marca-
t` de noi cu num`rul de catalog 1240/1,
are un metru l`]ime [i 0,6 metri în`l]ime.
Deasupra ei se afl` intrarea de cot` zero a
cavit`]ii (0,7 metri l`]ime, 3,5 metri în`l-
]ime), accesibil` din interiorul pe[terii.
Galeria principal` a pe[terii, dup`
pasajul în patru labe de la intrare, ne sur-
prinde prin în`l]ime (frecvent între 2-5
metri); l`]imea medie este de 2 metri. La
aproximativ 78 metri de la intrare (cota
+6,45 metri), m`sura]i pe axul galeriei
principale (vezi harta), ajungem la gura
unui pu] de 2 metri, aflat în peretele din
stânga. Este intrarea într-o galerie par-
curs` de ap`, culoar care coboar` pân` la
cota -3. Doar aproximativ 8 metri din
aceast` galerie au fost accesibili la prima
explorare, pân` la un bolovan din aval.
Trei deplas`ri au fost apoi necesare pen-
tru derocarea respectivului bolovan, în fi-
nal încununate de succes (dac` s-ar lucra
la actuala cot` -3 cu mici explozii dirijate
sunt posibilit`]i de a \nainta \nc` pe
aceast` galerie).
Revenim în galeria principal`. Dup`
al]i aproximativ 26 metri pe axul ei, ajun-
gem la o strâmtoare col]uroas` (cota
+17,5 metri fa]` de intrare); aici, în`l]i-
mea galeriei urc` la 10 metri. Înainte
chiar de a ne apropia de acest pasaj pu-
tem avea surpriza s` auzim zgomotul teri-
bil al unei cascade; noi am prins-o [i la
debite mari, când nu te po]i încumeta s`
o abordezi (dat` fiind [i temperatura de-
loc îmbietoare).
Pe 11 septembrie 1982 debitele au
fost sc`zute [i am putut parcurge por]iu-
nea final` a pe[terii: chiar [i la acest mo-
ment existau dou` cascade (de 5 [i res-
pectiv 11 metri). Partea final` a cavit`]ii
este puternic denivelat` (pu]uri, s`ri-
tori), fiind compus` din patru segmente
aproximativ egale. Pere]ii sunt uzi în to-
talitate spre deosebire de zona dintre in-
trare [i strâmtoarea de la cota +17,5 me-
tri. Nivelele de eroziune sunt prezente [i
în aceast` por]iune a pe[terii. O galerie
revine spre intrare [i se las`, printr-un pu]
de 5 metri, înainte de strâmtoare.
Din punct de vedere hidrogeologic
debitul de ap` din Pe[tera 1 din Buc[oiu/
Pe[tera de pe Valea Pietrele merit` toat`
aten]ia: unde [i cât de adânc se las` el sub
aluviunile glaciare care c`ptu[esc din
abunden]` talvegul V`ii M`l`ie[ti? Noi
am parcurs cam toate v`ile din versan]ii
de nord [i nord-vest ai Vârfului Buc[oiu,
încercând identificarea [i a altor cavit`]i;
dar nu am v`zut chiar toate locurile [i nu
înseamn` c` nu ne-a sc`pat ceva.
Pe[tera 2 din Buc[oiu
Acces. Pornim de la Pichetul Ro[u
(sau de la cabana M`l`ie[ti), pe poteca
turistic` care încinge Muntele Buc[oiu.
Când se desprinde spre stânga marcajul
band` ro[ie, c`tre Vf. Buc[oiu, alegem
aceast` cale (vezi harta masivului la
http://www.romania-natura.ro/node/654).
În scurt timp va apare, pe stânga
cum urc`m, un perete de conglomerat
str`puns de o fereastr`. Mai spre vale de
aceasta, la 1725 metri altitudine (consi-
derând Poiana Pichetul Ro[u la 1445 m al-
titudine) se afl` intrarea Pe[terii 2 din
Buc[oiu, vizibil` [i din poteca Pichetul
Ro[u - M`l`ie[ti (imaginea 33).
Cavitate dezvoltat` în conglomerat.
21 metri dezvoltare, +7 metri denivelare.
Descoperit` [i cartat` pe 25 iulie 1982 de
Ic` Giurgiu [i Gabriel Silv`[anu.
Succesiunea explor`rilor
11 octombrie 1981 Am descoperit
Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur-
giu, Adrian Mihalce, Marian Stanciu, Au-
rel C`r`bu[). Nu a mai fost timp decât
pentru parcurgerea a aproximativ 40 me-
tri de galerie.
18 octombrie 1981 Am parcurs în
Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur-
giu, Gabriel Silv`[anu, Dan Hazaparu,
Gigi Chiriloi, Virginia Vasile) 160 metri
lungime, atingând cota +28 metri.
24-25 octombrie 1981 Am cartat în
Pe[tera de pe Valea Pietrelor (Ic` Giur-
giu, Gabriel Silv`[anu, Eliza Anghel, Vir-
ginia Vasile) 214 metri lungime [i 31
5
ghid Mun]ii Bucegi
(-2,5/ +28,5) metri denivelare.
24-25 iulie 1982 Am continuat ex-
plorarea în Pe[tera de pe Valea Pietrelor
(Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Eliza An-
ghel, Virginia Vasile).
Am urcat din Bu[teni la Babele, cu
telecabina, apoi am trecut peste Omu [i
am pus cortul pe Valea M`l`ie[ti, la 2000
metri altitudine, lâng` poteca ce urc` pe
Brâna Caprelor.
La ora 20 am pornit spre pe[ter`.
Am ad`ugat 64 metri la dezvoltare iar de-
nivelarea a crescut de la 31 (-2,5/ +28,5)
metri la 44 (-2,5/ +41,5) metri. Explora-
rea a fost întrerupt` dup` udarea total` a
echipei de vârf, din cauza temperaturii
sc`zute a apei. Am a[teptat la intrarea
pe[terii ca s` apar` prima gean` de lumi-
n`.
Pe 25 iulie, dup`-amiaz`, am desco-
perit Pe[tera 2 din Buc[oiu.
11-12 septembrie 1982 Am conti-
nuat explorarea în Pe[tera de pe Valea
Pietrelor (Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[),
atingând 316 metri lungime [i 58 (-2/
+56) metri denivelare.
Am urcat din Bu[teni la Babele, cu
telecabina, apoi (reprize de ploaie) am
trecut peste Omu [i am pus cortul pe Va-
lea M`l`ie[ti, la 2000 metri altitudine,
lâng` poteca ce urc` pe Brâna Caprelor.
Am intrat în pe[ter` la ora 19,30 [i
am ie[it la ora 0,30. Am f`cut câteva dia-
pozitive color [i fotografii alb-negru. Am
continuat explorarea, urcând înc` 18 me-
tri denivelare fa]` de precedenta tur`,
atingând cota +56. Dezvoltarea total` a
trecut de 300 metri.
12 septembrie 1983 Am coborât de
pe Vârful Buc[oiu (Ic` Giurgiu, Eliza An-
ghel) identificând Valea Pietrelor, pân` la
2400 metri altitudine, deasupra celor do-
u` s`ritori surplombate care duc la Pe[te-
ra 1 din Buc[oiu.
28-29 iulie 1984 La ora 12,30 eram
în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Dan Hristescu,
Cornelia Radu). Am urcat cu telecabina
pân` la Babele, ne-am cazat la cabana
Omu.
La 16,30 am plecat spre Buc[oiu.
Am fixat pitoane cu expansiune la cele
dou` s`ritori surplombate de pe Valea
Pietrelor care duc la Pe[tera 1 din Buc-
[oiu (dou` sc`ri de câte cinci metri sunt
necesare). În Pe[tera de pe Valea Pietre-
lor, studiind cotloanele galeriei cu ap`
care debuteaz` din culoarul principal spre
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro
intr`rile cavit`]ii, la cota +6,45 metri, am
g`sit posibilitatea de a continua explora-
rea, printr-o viitoare derocare ce nu p`rea
s` necesite mai mult de câteva ore de lu-
cru. Am revenit pe creasta masivului [i,
pe viscol, ne-am întors la cabana Omu.
18-19 august 1984 La ora 10,15
eram în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Gigi Chi-
riloi, Dan Hristescu). Am urcat cu teleca-
bina pân` la Babele, ne-am cazat la caba-
na Omu.
La ora 16,30 am intrat în Pe[tera de
pe Valea Pietrelor, venind dinspre amon-
tele firului. Am început derocarea pe ga-
leria care se desprinde la cota +6,45 me-
tri. Am lucrat pân` la ora 24. Am reu[it s`
scoatem mul]i bolovani, degajând o gale-
rie destul de îngust`; ne-am oprit la câte-
va proeminen]e stâncoase. Am revenit la
cabana Omu la ora 1,30.
21-22 iunie 1986 La ora 17,30 eram
în Bu[teni (Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dules-
cu, Gigi Chiriloi). Am urcat cu telecabina
pân` la Babele [i am mers, pe ploaie, pân`
la cabana Omu. Pe la 22,30 plafonul de
nori se ridic` [i plec`m spre Pe[tera de pe
Valea Pietrelor. Din cauza unui l`ptos val
de cea]` ajungem la pe[ter` la ora 0,30.
Între orele 1,30 - 11,30 continu`m
derocarea. Lucr`m cu barosul de 3 kilo-
grame, scoatem 1 metru cub (!) de roc` [i
suntem opri]i de a p`trunde pe continu-
area important` care se vede de un bolo-
van extrem de dur (0,2 x 0,2 x 0,3 metri)
[i de ruperea cozii barosului. Tempera-
tura era de 0,5 grade Celsius.
19-20 iulie 1986 La ora 14 trecem
pe la cabana Omu (Ic` Giurgiu, Gabriel
Micl`u[, Gabriel Silv`[anu, Adrian R`du-
lescu) apoi pornim c`tre Pe[tera de pe
Valea Pietrelor.
Dup` o derocare ce nu a durat mult`
vreme am p`truns pe o galerie lung` de
57 de metri (pe parcursul c`reia alte trei
deroc`ri au mai fost necesare ca s` avan-
ghid Mun]ii Bucegi
s`m). Temperatura era de zero grade.
Dezvoltarea pe[terii urca la 373 metri iar
denivelarea la 59 (-3/ +56) metri. Am f`-
cut câteva fotografii. La ora 5 diminea]`
am reajuns la cabana Omu.
Bibliografie
Emilian Cristea, Nae Dimitriu - Bu-
cegii. Turism-Alpinism. - Editura
U.C.F.S., 1964
Ic` Giurgiu - Pseudocarst în Româ-
nia - Cercet`ri Speologice, 1, 1992, pagi-
nile 85-88, Bucure[ti, Clubul Na]ional de
Turism pentru Tineret
Valeria Micalevich-Velcea - Masivul
Bucegi. Studiu geomorfologic. - Editura
Academiei, 1961
Dan Patrulius - Geologia Masivului
Bucegi [i a Culoarului Dâmbovicioara -
Editura Academiei, 1969

Obâr[ia
2484 Bucura Omu
2503 2505

1 De la cabana Babele, pe traseul turistic de pe versantul stâng geografic al V`ii Sug`ri,

vom trece pe sub Vârful Obâr[ia [i apoi, pe lâng` Muntele Bucura vom ajunge la cabana [i
sta]ia meteorologic` de pe Vârful Omu.
foto: Ic` Giurgiu

6
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Bucura
G`vanele 2503 Omu
2493 2505

2 Zona Mun]ilor Obâr[ia - Bucura - Omu poate fi supus` unor periculoase [i intense desc`rc`ri electrice pe timp de var`;
toamna, iarna [i prim`vara, ghea]a care se formeaz` deasupra stratului de z`pad` creaz` probleme extreme celor neechipa]i
[i nepreg`ti]i. Pe timp de iarn`, ca s` evit`m pericolul avalan[elor, este mai bine s` urm`m linia crestei.
foto: Ic` Giurgiu

3 Bucegii, vedere de la nord la sud.

foto: Nicolae Ple[ia (Sibiu)

Lacul Bolboci

releul
Co[tila

Omu
2505

Muntele
Buc[oiu

7
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Omu
2505
Muntele

Buc[oiu

Hornurile

M`l`ie[ti

4 Din buza Hornurilor M`l`ie[ti (acolo unde ploi toren]iale pot transforma locurile în torente periculoase)
vedem în dreapta obâr[ia V`ii glaciare Gaura iar în stânga o parte din Muntele Buc[oiu.
foto: Ic` Giurgiu

5 Cabana [i Vârful Omu (despre cât de înalt ar fi acest pisc afla]i la http://romania-natura.ro/node/97).
foto: Paul Ionescu (Arad)

8
 V` ar`t`m \n PREMIER~
foarte multe locuri.
Pentru c` teritoriul românesc
- montan [i peisagistic -
este atât de pu]in cunoscut
\ncât oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
o premier` informa]ional`,
fotografic`, geografic`.
Articolele din revist` [i de pe
www.romania-natura.ro
sunt ca elementele unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat dar v` indic`m [i
leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului românesc.
 Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

6 Amintiri de la cabana Omu (18 octombrie 1981), în drum c`tre o nou` explorare în Pe[tera
din Buc[oiu. De la stânga: Ic` Giurgiu, Virginia Vasile, Gabriel Silv`[anu, Dan Hazaparu.
foto: Gigi Chiriloi (al cincilea coechipier)

7 Poteca turistic` dintre Vârfurile Buc[oiu [i Omu u[ureaz` explor`rile

speologice, permi]ând un acces mai u[or la pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu

Hornurile Omu
M`l`ie[ti 2505
Buc[oiu
2481

Brâna
Caprelor

Valea
M`l`ie[ti

Padina
Crucii
10
 Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Masivul
Depresiunea
Post`varu
Muntele Bârsei
Velicanu
Muntele

Buc[oiu

Valea

}ig`ne[ti

Padina Crucii

Valea

M`l`ie[ti

8 Când coborâm pe traseul marcat dintre cabana Omu [i Valea M`l`ie[ti descoperim aspectele glaciare
ale locurilor. Clubul „Emil Racovi]`” Bucure[ti a ad`ugat valoare speologic` zonei: în afara Pe[terilor din
Buc[oiu au fost descoperite cavit`]i interesante în circurile glaciare }ig`ne[ti [i Ciubotea.
fotografii: Ic` Giurgiu

9 Muntele Buc[oiu [i v`ile glaciare de la vest de el (vedere de la cabana Trei Brazi). Încotro se îndreapt`

oare puternicul debit de ap` care trece prin Pe[tera de pe Valea Pietrelor/ Pe[tera 1 din Buc[oiu?

Buc[oiu Valea
2481 M`l`ie[ti Valea
Omu Valea Ciubotea
}ig`ne[ti Muntele
Muntele
Scara Velicanu

11
 Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

10 Buc[oiu, iarna.
fotografii: Ic` Giurgiu 11 Buc[oiu, versantul estic, v`zut dinspre cabana Diham.
TT - fa]a pe care coboar` traseul turistic spre cabana Poiana Izvoarelor.
Buc[oiu TT
2481
Creasta
Valea
Buc[oiul Mic
Morarului

Col]ii

Morarului

12
 12 De la cabana M`l`ie[ti
vedem zona Hornurilor, pe
unde se urc` spre cabana Omu.
foto: Ic` Giurgiu
Hornurile

M`l`ie[ti
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

13 Hornurile M`l`ie[ti, v`zute din poiana de unde pleac` spre

stânga poteca pe Brâna Caprelor: par abrupte, dar sunt u[or de
urcat sau coborât; traseul turistic marcat merge pe cel din dreapta.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
ghid Mun]ii Bucegi

13
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Buc[oiu
Pe[tera 1 Valea
2481
din Buc[oiu Pietrelor

2352

Brâna

Caprelor

Valea

M`l`ie[ti

Padina

Crucii

14 Versantul vestic al Muntelui Buc[oiu.

De pe Padina Crucii, v`ile lui alpine se
dezv`luie aproape \n am`nunt. Valea
Pietrelor \ncepe imediat de sub vârful
muntelui [i ajunge pân` la traseul turistic
de pe Brâna Caprelor. Pe Valea Pietrelor
se afl` cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]`
din România.
foto: Ic` Giurgiu

14
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Padina
Crucii

15 Cabana [i refugiul
M`l`ie[ti, vedere de pe traseul
care trece pe Brâna Caprelor
din Muntelui Buc[oiu. O
potec` marcat` urc` rapid pe
Padina Crucii, de unde
p`trundem \n bazinul
}ig`ne[ti.
15 foto: Ic` Giurgiu
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Valea

Pietrelor

Buc[oiu
2481
Pe[tera

1 din

Buc[oiu

2352

V2

TS

PT

Bisericu]a
Brâna

Caprelor

Padina
Crucii

16 Valea Pietrelor, v`zut` de pe Culmea }ig`ne[ti.

foto: Ic` Giurgiu

16
 Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

17 Valea Pietrelor, v`zut` din Valea M`l`ie[ti.

foto: Ic` Giurgiu

Valea

Pietrelor

Buc[oiu
2481

Pe[tera 1 din Buc[oiu

2352 Bisericu]a

V2

TS

PT

Brâna

Caprelor

Valea
M`l`ie[ti

17
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

Buc[oiu Valea
2481 Pietrelor

PT

18 Traseul turistic Brâna Caprelor.

foto: {tefan Costescu (Bucure[ti)

Buc[oiu
2481 Valea
Pietrelor

PT

19 Traseul turistic Brâna Caprelor.

foto: Ic` Giurgiu

18
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi
Hornurile
Scara }ig`ne[ti
2426
Col]ii
}ig`ne[ti

Valea
}ig`ne[ti

Padina
Crucii

Valea
M`l`ie[ti
Bisericu]a

20 Vedere de pe Valea Pietrelor, din apropierea Pe[terii 1 din Buc[oiu. De re]inut: Hornurile }ig`ne[ti se pot cobor\ f`r`
probleme; din Valea M`l`ie[ti suim u[or pe Padina Crucii iar de acolo coborâm f`r` dificultate \n Valea }ig`ne[ti.
foto: Ic` Giurgiu

19
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

21 Pe Valea Pietrelor, mai jos de Pe[tera 1 din Buc[oiu. Canionul C,

mai jos de confluen]a cu Valea V2. 18 octombrie 1981, în drum c`tre
o nou` explorare în Pe[tera din Buc[oiu. De sus: Dan Hazaparu, Ic`
Giurgiu, Gabriel Silv`[anu. O pelicul` sub]ire de ghea]`, aproape
invizibil`, acoper` pere]ii, anulând multe dintre prizele existente.
foto: Gigi Chiriloi

20
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

22 Pe 11 octombrie 1981 am
descoperit/ am ajuns la intr`rile
Pe[terii de pe Valea Pietrelor
(Ic` Giurgiu, Adrian Mihalce,
Marian Stanciu, Aurel C`r`bu[).
Nu a mai fost timp decât pentru
parcurgerea a aproximativ 40
metri de galerie. În imagine, de
la stânga: Adrian Mihalce, Ic`
Giurgiu.
foto: Marian Stanciu

21
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

23 Pe 24-25 octombrie 1981 am

cartat în Pe[tera de pe Valea
Pietrelor (Ic` Giurgiu, Gabriel
Silv`[anu, Eliza Anghel, Virginia
Vasile) 214 metri lungime [i 31
(-2,5/ +28,5) metri denivelare.
În imagine, de sus: Virginia, Gabi,
Eliza.
foto: Ic` Giurgiu

22
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

24 Imediat dup` trecerea în patru labe de la intrare ne întâmpin` o galerie

cu podeaua plat`, cu nisip, ad`post temporar pentru caprele negre.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[

23
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

25 Pe 21-22 iunie 1986 (Ic` Giurgiu,

Mircea Vl`dulescu - jos, Gigi Chiriloi -
sus). Cele dou` s`ritori de pe Valea
Pietrelor (prima, aici; a doua, imaginea
urm`toare) pe care trebuie s` le
trecem pe scar` pentru a ajunge la
pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu,
Gigi Chiriloi

24
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

26 Pe 21-22 iunie 1986 (Ic` Giurgiu,

Mircea Vl`dulescu - jos, Gigi Chiriloi -
sus). Cele dou` s`ritori de pe Valea
Pietrelor (prima, în imaginea de sus;
a doua, aici) pe care trebuie s` le
trecem pe scar` pentru a ajunge la
pe[ter`.
foto: Ic` Giurgiu,
Mircea Vl`dulescu,
Gigi Chiriloi

25
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

27 Pe[tera de pe Valea
Pietrelor/ Pe[tera 1 din
Buc[oiu, harta. Pentru a
citi bine toate
explica]iile ad`ugate pe
hart` desc`rca]i forma
ata[at` de 72 x 24
centimetri.

26
 ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

28 Pe[tera din Valea Pietrelor.

Între 2350 - 2408 metri altitudine, \n galeriile
ei a curs foarte mult` ap`. Spa]iile au fost clar
l`rgite \n regim inundat; apoi apa [i-a coborât
debitul [i a trecut cu for]` eroziv`, ca orice
pârâu consistent, elementele solide antrenate
contribuind la modelarea interiorului galeriilor.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
27
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

29 Pe[tera din Valea Pietrelor.

Profil de galerie cu tavan, pere]i [i
podea care prezint` urme clare l`sate
de modelarea intens` f`cut` de un
curs important de ap`.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[

28
 ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

30 Pe[tera din Valea Pietrelor. Galeriile cu

sec]iune generoas` s`pate \n regim inundat \n
ciuda rocii neprielnice (conglomerat) nu te pot
l`sa indiferent: \n adâncurile Muntelui Buc[oiu
s-au petrecut [i se \ntâmpl` lucruri foarte
interesante cu circula]ia apei.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[, Adrian R`dulescu
29
 ghid Mun]ii Bucegi
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro

31 Pe[tera din Valea Pietrelor. Gabriel Micl`u[ în

imagine, pe una din sec]iunile de galerie care te fac
s` tremuri, din cauza dimensiunilor, nu de frig ci de
curiozitate.
...Cât de greu era s` facem poze! Nu prea aveam
acces la filme de calitate [i la develop`ri
corespunz`toare... Bli]urile erau aproape un lux...
Chiar [i bateriile pentru bli] erau o problem`, de
obicei ele rezistând doar la câteva desc`rc`ri...
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
30
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

32 Pe[tera din Valea Pietrelor. O bog`]ie divers` de

profile de galerie se succed de-a lungul pe[terii,
dezv`luind particularit`]ile muntelui în care se afl`
aceast` cavitate important`, de]in`toare a mai multe
recorduri. În ciuda ofertei naturale, atrac]ia c`tre
diversitatea lumii speleale de la altitudine este din ce
în ce mai slab`.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Micl`u[
31
Natura României, nr. 34, iulie 2012; www.romania-natura.ro ghid Mun]ii Bucegi

33, 34 Pe[tera 2 din Buc[oiu,

intrarea [i harta.
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

32
Locurile
unde v` invit`m
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-
la multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.
Revista NATURA ROMÂNIEI [i www.romania-natura.ro
nu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,
ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-negru, listat` par]ial sau total.
Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care
nu-[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.

Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.