SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

Elena Ticleanu, Nicolae Ticleanu Universitatea din Bucuresti       Fara indoilala

ca dintre semnele s­i simbolurile nascocite de  locuitorii stravechi ai meleagurilor
carpato-duanrene, spirala a fost printre primele aparute s­i totodata cel mai important simbol
sacru, fapt ce i-a  asigurat o existenîÇ multimilenarÇ. Chiar dacÇ Œn decursul celor peste 8
milenii de existenîÇ continuÇ doveditÇ  ­i, anterior acestora, de alte 9 milenii de prezenîÇ
presupusÇ, simbolistica spiralei a suferit  unele modificÇri, ea a rÇmas totu­i simbolul principal
pentru zeitatea supremÇ.

 Evident, odatÇ cu cre­tinismul, simbolul sacru desÇvƒr­it devine  crucea Mƒntuitorului, iar
spirala , prin sincretism, rÇmƒne  simbolul cÇlÇtoriei  spre lumea de dincolo, materializatÇ la
romƒni prin lumƒnarea mortului ­i, dupÇ N.Ghinoiu (1999), sinonimele acesteia: toiagul,
statu,privighetaoarea sau lumina, toate denumiri pentru o lumƒnare specialÇ ŒnrulatÇ
plan-spiral menitÇ sÇ slujeascÇ  celui decedat Œn ritualul de terecere spre lumea de dincolo.
Judecƒnd dupÇ larga sa rÇspƒndire de astÇzi, spirala este un simbol universal, prezent
aproape Œn toate culturile, ŒnsÇ dacÇ îinem seama de vechimea  milenarÇ ­i frecvenîa sa
Œn sanctuarele ­i pe obiectele de cult din spaîiul carpato-dunÇrean din neolitic, dar ­i din
 epocile bronzului ­i fierului, devine evident cÇ spirala a apÇrut aici ­i reprezintÇ un simbol
caracteristic acestui spaîiu. In decursul timpului spirala a foere spiralicÇ, evident fÇrÇ nici o
utilitate practicÇ, dar îinƒnd loc de scepotre ­i  semnificƒnd apariîia ­efilor  religio­i ­i poate chiar
administrativi, deci un Œnceput de organizare teritorialÇ.

Revitalizarea spiralei la Œnceputul epocii bronzului ca simbol sacru s-a  fÇcut printr-un
transfer de sacralitate relativ simplu, Œntrucƒt regenerarea era atribut atƒt al Marii Zeiîe, cƒt ­i
al  zeului Soare. Mai mult, se pare cÇ cultul Marii Zeiîe, de­i secundar s-a pÇstrat prin
sincretism pƒnÇ  aproape de zilele noastre.

Relaîia Œntre Soare ­i ­arpe  la latitudinea  Romƒniei nu era  greu de stabilit deoarece  in
intervalul  dintre cele douÇ  echinocîii, de primÇvarÇ ­i de toamnÇ, cƒnd cÇldura solarÇ are
putere maximÇ, ­erpii Œ­i petrtec partea suprateranÇ a ciclului lor vital, jumÇtatea cealaltÇ fiind
de hibernare subteranÇ. De asemenea, este cunoscut faptul cÇ ­erpii, cu deosebire viperele
ŒncolÇcite Œn spiralÇ, preferÇ locurile  Œnsorite.

 DupÇ Ghinoiu (1997)  calendarul popular  fixeazÇ cele douÇ "zile ale ­arpelui" de
17 martie, la Alexii ­i de 14 septembrie, de Ziua Crucii. Existenîa Œn calendarul popular a zilelor
­arpelui care marcheazÇ , prima revenirea lor pe  pÇmƒnt, odatÇ cu revitalizarea naturi ca
urmare a cre­trii timpului de menîinere a soarelui pe bolta celestÇ ­i cea de a doua coborƒrea

1/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

­erpilor sub pÇmƒnt ca urmare a Œnceperii scurtÇrii zile ­i implicit a venirii anotimpului rece,
constituie dovada cÇ  ­arpele a simbolizat dintodeauna pe aceste meleaguri  regenerarea. Mai
mult, pornind de la faptul cÇ la latitudinea Romƒniei  constelaîia ¸arpelui apare pe cerul nocturn
Œn luna martie ­i dispare Œn septembrie, adicÇ exact Œn intervalul cƒnd ­erpii sunt prezenîi la
suprafaîÇ  ne determinÇ sÇ considerÇm cÇ aceasta a fost botezatÇ pe meleaguri
carpato-dunÇrene.

In epoca bronzului  mijlociu, Œn cultura  Gƒrla Mare - Cƒrna, cu dezvoltare Œn Oltenia ­i

Banat, motivele spiralo-meandrice  recapÇtÇ gloria din trecut, poate chiar o ­i depÇ­esc prin
splendidele realizÇri Œn ceramica ornatÇ  cu cele mai frumoase  desene spiralice ce pot fi
admirate, printre multe altele, la muzeul "Porîilor de Fier" din municipiul
Drobeta-Turnu Severin.Acum apar urne  de incinerare cu  motive spiralice ­i a­a numitele
"rochii clopot cu ornamente care, dupÇ C.Preda et al.,(1994) sunt aidoma celor ale
"portului popular romƒnesc din Banat indicƒnd astfel o continuitate etnicÇ
multimilenarÇ". AceastÇ concluzie este ŒntÇritÇ ­i  de existenîa  spiralelor de tip Gƒrla
 Mare- Cƒrna  Œn cusÇturile de pe cÇmÇ­ile populare gorjene­ti  unde  apar asociate  uneori  ­i
cu meandrul.

Culturile bronzului mijlociu ­i tŒrziu, Œn special cultura Sighi­oara- Wietenberg din

Transilvania, dar ­i culturile Tei, din Muntenioa ­i  Otomani, din Banat  ­i parte din Transilvania
 au utilizat din plin motivele  spiralo-meandrice. Marea diversitate  ­i perfecîiunea realizÇrii
motivelor spiralo-meandrice de pe vasele ceramice, podoabele, bijuteriile ­i armele  purtÇtorilor
  culturii Sighi­oara i-au determinat pe  unii arhelogi sÇ susîinÇ provenienîa egeeanÇ  a acestui
nou reviriment al motivului spiralic. FÇrÇ a exclude importul unor vase grece­ti  avem suficiente
argumente sÇ arÇtÇm cÇ revirimentul motivelor spiralo- meandrice este strict autohton, iar
importurile sunt accidentale, motivele foolosite de egeeni avƒnd fÇrÇ ŒndoialÇ originea Œn
spaîiul carpato-dunÇrean, adevÇrata patrie a spiralei.

In epoca fierului spirala este frecventÇ Œn cultura Basarabi din Oltenia ­i mai puîin Œn cultura
Babadag din Dobrogea. Mai tƒrziu, cultura Ferigile  (400-300)  se caracterizeazÇ prin motive
spiralice irepro­abil realizate, despre care Vl. Dumitrescu (1974) afirma: "adevÇratele
motive decorative care se Œnscriu pe linia aceleia­i mari Œnclinaîii spre abstractul geometric ­i
spiralic, ca mai toatÇ ornamentica ceramicii preistorice din Romƒnia".    

Importanîa culticÇ a spiralei rezultÇ ­i din frecventa ei utilizare ca simbol atropaic pus pe
mƒnerele sÇbiilor, pe coifuri, scuturi topoare de rÇzboi ­i altele asemenea, simboluri prezente
atƒt Œn epoca bronzului, cƒt ­i mai tƒrziu, Œn epoca fierului ­i Œn primele secole ale erei
cre­tine.

2/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

 In legÇturÇ cu caracterul atropaic al semnului spiralei reîinem menîiunea lui V. Pƒrvan (1926)
"Pentru La Tene-ul dacic, animalul clasic de apÇrare Œmpotriva 'deochiului'  ­i a tuturor
accidentelor demonice e ­arpele; toate celelalte simbole de amulete vin numai Œn al doilea
rƒnd". De altfel, dupÇ opinia noastrÇ, ŒnsÇ­i  stindardul dacic  reprezentat printr-un cap
de lup pe un trup de ­arpe, pare sÇ fi  avut  ­i un caracter atropaic.

 Tinƒnd seama de patria de origine a spiralei ­i meandrului  putem presupune o serie de relaîii
intre popoarele din  aria carpato-dunÇreanÇ ­i alte arii ­i popoare antice. Astfel, simboluri
spiralice identice celor din culturile VÇdastra (5200-4900) ­i Boian (5200- 4650) se ŒntŒlnesc
 Œn monumentele megalitice din Europa OccidentalÇ din intrevalul 4200- 2000, precum ­i Œn
insula Malta (3200-2200), peste tot motivele spiralice  fiind Œnsoîite de motive geometrice
romburi, triunghiuri ­i cercuri pline, toate simboluri ale Marii Zeiîe. 

Este ciudat faptul cÇ de megaliîii din  estul Europei nu  aminte­te nimeni, ori Dimitrie Cantemir
 Œn "Descriptio Moldavie" pomeneste de existenîa unui aliniament de megaliîi
pornind din Cheile Bƒcului ­i continuƒnd spre est pƒnÇ  spre Crimeia. Interesant cÇ exact spre
vest de acest aliniament  se aflÇ muntele CeahlÇu, unul dintre munîii sfinîi ai dacilor (v.
Ýicleanu et al.,1999). Bazaîi pe similitudinea de simboluri existente in neoliticul din Romƒnia,
dar ­i pe  fostul aliniament de menhire din estul  Romƒniei, considerÇm cÇ atƒt civilizaîia
megaliîilor din vestul Europei, cƒt ­i cea din  Malta aveau legÇturi  cu aria carpato-dunÇreanÇ.
De altfel ideea nu este nouÇ, neolitizarea Europei vestice, in special a Franîei septentrionale
era, dupÇ G.Mansuelii ( 1978) ­i dupÇ mulîi alîii (v.G. Gheorghe,1992) pornitÇ de la DunÇrea
de Jos. G.Rachet (1977)  afirma " Totu­i fenomenul de neolitizare a Europei sepentrionale
­i occidentale se datore­te îÇranilor dunÇreni".

 Misterio­ii hic­o­i, conducÇtorii Egiptului Œn timpul dinastiei a XIII-a (secolele XVII-XVI Œ.H.)
 aveau unele sigilii  cu motive spiralice absolut identice cu cele pe care populaîiile est caspice
provenite ­i din massageîi le mai utilizeazÇ ­i Œn zilele noastre  ca motive ornamentale pe
covoare.  MenîionÇm cÇ  G. Rachet  (1997) presupune cÇ  erau o mixturÇ de popoare, dar
condu­i de nobili indo-europeni ceea ce pare mai apropae de adevÇr.

 Spirala dublÇ Œn formÇ de S apare pe scuturile dacilor figuraîi pe columna TraianÇ, ceea ce
aratÇ cÇ dupÇ  cel puîin 6000 de ani de prezenîÇ continuÇ pe meleaguri carpato-dunÇrene, la
Œnceputul erei cre­tine spirala ŒncÇ mai era consideratÇ sacrÇ ­i utilizatÇ ca simbol atropaic.
N.  SÇvescu  (2000) atribuie acestui tip de spiralÇ numele de "spiralÇ pelasgÇ",

3/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

denumire ce este mult mai ŒndreptÇîitÇ comparativ  cu cea de "spiralÇ celtÇ ",
sintagmÇ utilizatÇ de H. Hubert  (1983), fÇrÇ a îine cont de faptul cÇ atunci cƒnd se vorbe­te
prima datÇ de celîi Œn centrul Europei, spirala avea deja  5000 de ani de utilizare continuÇ
 Œn aria ei de genezÇ din  vestul  carpaîilor Meridionali, acolo unde  trÇiau dacii, mo­tenitorii de
drept ai spiralei. Faptul cÇ celîii foloseau ­i ei spirala cu scopuri atropaice  le trÇdeazÇ originea
 carpaticÇ de unde au plecat, probabil, Œn timpul epocii de tranziîie la epoca bronzului. In acest
context se pot explica numeroasele apropieri dintre celîi ­i daci puse pe seama influenîei celîilor,
Œn special  interzicerea scrisului, construcîia cetÇîilor pe creste montane ­i multe altele.
Desigur nu negÇm influenîe ulterioare pƒnÇ la  rÇzboiele  regelui dac Burebista care i-a alungat
definitiv pe celîi din centrul Europei.

 Alte popoare purtÇtoare de spiralÇ dublÇ si de meandru  erau etru­cii ­i romanii. Primii,
apÇruîi peste populaîiile pelasge  din Italia  erau purtÇtori ai spiralei duble pe care o puneau
adesea pe  vasele de incinerare. Originea etruscilor a rÇmas deocamdatÇ obscurÇ, dar dacÇ
îinem seama  de  afirmaîia lor (cf.Tacit) cÇ vin din Lydia ­i cÇ sunt purtÇtori ai spiralei este
foarte posibil  ca originea lor iniîialÇ sÇ fi fost carpato-dunÇreanÇ, a­a cum era ­i originea
 vecinilor lor din nord, locuitorii îÇrmului vestic al Asiei Minor, clÇditorii  Troiei.  In acest sens nu
este exclus ca  acestia sÇ fi ajuns in Eturia  ­i prin nordul penisulei Italice. In ceea ce Œi prive­te
pe romani  frecventa utilizare de cÇtre ace­tia a meandrului, dar ­i a spiralei  poate fi ŒncÇ un
serios argument privind originea comunÇ cu carpato-dunÇrenii, dar este posibil ca aceste
simboluri sÇ le fi luat de la etrusci  antecesorii lor pe meleagurile italice.

 UrmÇrind evoluîia utilizÇrii simbolurilor spiralo-meandrice Œn timp ­i spaîiu se  desprind mai

multe concluzii:

1- Patria de origine a  spiralei ­i a meandrului  se circumscrie spaîiului carpato-dunÇrean, mai

precis ariei de contact dintre provinciile istorice  Banat, Oltenia ­i Transilvania, suprapusÇ
geografic jumÇtÇîii vestice a Carpaîilor Meridionali  si a subcarpaîilor ­i munceilor ce par
meterezele acestora  ­i totodatÇ a ariei  recunoscute de toîi cerectÇtorii ca fiind
 "leagÇnul" dacilor,  in centrul cÇreia se afla  cel mai important centru religios ­i
administrativ al lor: Sarmisegetusa  Regia.

2-In aria de origine spirala ­i meandrul n-au dispÇrut niciodatÇ  timp de peste 8000 de ani
dovediîi, ele fiind utilizate ­i astÇzi de cÇtre olteni, bÇnÇîeni ­i  mai ales de pÇdureni (locuitorii
Munîilor Poiana RuscÇ ) Œn motivele de pe covoare, haine de sÇrbÇtoare, Œncrustaîii Œn
lemn, chiar dacÇ semnificaîia  sacrÇ a fost  uitatÇ, ­i mai ales Œn lumƒnarea mortului, obicei
practicat mai ales in Oltenia de Nord, unde apare fÇrÇ ŒndoialÇ ca  simbol atropaic.

4/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

3-In decursul celor peste 8000 de ani de existenîÇ sigurÇ  suprafaîa de ocurenîÇ a spiralei
 s-a lÇrgit, atingÇnd un maxim Œn timpul culturii Cucuteni ­i ulterior Œn epocile bronzului
mijlociu ­i tƒrziu ­i  a fierului, fiind probabil maximÇ Œn timpul regatului lui Burebista.

4-Persistenîa  ŒndelungatÇ  a simbolului meandro-spiralic dovede­te, dacÇ mai era nevoie,    

                           continuitatea de locuire a  populaîilor carpato-dunÇrene, fapt favorizat
incontestabil ­i de relieful muntos, fiind ­tiut cÇ dacii se îineau lipiîi de munîi  dupÇ celebrul
"Dacii montibus inhaerent" a lui Annaeus L.Florus.  AceastÇ persistenîÇ Œ­i
gÇse­te explicaîia  Œn scaralitatea simbolului  semnificƒnd   Œn primul rƒnd regenerarea  ­i
 energia vitalÇ, atribute  aparîinŒnd atƒt  Marii Zeiîe, cƒt ­i zeului Soare, devenit zeu suprem
odatÇ cu epoca bronzului.

5-Indelungata existenîÇ a spiralei mai dovede­te ­i formarea  timpurie pe teritoriul

 carpato-dunÇrean a unui sistem religios bine Œnchegat, fapt demonstrat ­i de religiozitatea
deosebitÇ a dacilor  recunoscuîi pentru aceasta Œn Œntreaga lume anticÇ (v.V.Pƒrvan,1926);

6-In fine, dar nu in ultimul rƒnd, se dovede­te cÇ analiza simbolurilor sacre, in special a spiralei
­i meandrului permite  gÇsirea unor noi argumente pentru originea comunÇ a unor popoare
antice cum sunt: pelasgii, dacii, tracii, grecii, hicso­ii, etruscii, celîii ­i romanii.

In incheiere, dorim sÇ relevÇm cƒtÇ dreptate a avut istoricul  ­i criticul de artÇ Gh.Oprescu
 atunci cƒnd remarca " Romƒnul face sÇ aibÇ preferinîÇ pentru ornamentul geometric. El
evitÇ reprezentarea naturii chiar sub forma stilizatÇ. Acest stil ne-ar veni de la daci, strÇbunii
no­tri, care Œl deîin , la rƒndul lor, de la  predecesorii lor, oamenii pietrei cioplite ­i ai bronzului.

Importanîa strÇmo­ilor no­tri Œn contextul paleoliticului ­i neoliticului european a fost foarte

bine exprimatÇ de M.Eliade  cƒnd afirma "Romƒnia n-a avut un ev mediu glorios, dar a
avut o preistorie egalÇ, dacÇ nu superioarÇ, neamurilor  din fruntea Europei  ­i creeatoare de
culturÇ".

BIBLIOGRAFIE

5/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

Boroneanî V. (1996) The art of epipaleolithic-mesolithic in the South-West of Romania. In:

Beltran A.  et Vigliardi A. (eds.) Artt in the Palaeolithic and Mesolithic,XIII-th
Intern.Congr.Prehist.and Protohistoric Sciences ,Froli.

Cantemir D. (1956) Descrierea Moldovei. Edit. De Stat pentru Lit. ArtÇ,Bucuresti

Deshayes J. (1976)  Civilizaîiile vechiului orient, Edit.Meridiane,Bucure­t

Dumitrescu  Vl. (1974)  Arta preistoricÇ in Romania.Edit.Meridiane,Bucuresti

Eliade M. (1992) Istoria credinîelor ­i ideilor religioase. Edit.Universitas, Chi­inÇu

Gheorghe G. (1992) Lingvistica, istoriadefilee de erori. Getica,1-2, Bucuresti

Ghinoiu I. (1999) Lumea de aici, lumea de dincolo. Edit. Fundaîiei Cult.Rom,Bucuresti

Ghinoiu I. (1997) Obiceiuri populare de peste an. Dictionar. Edit.Fundaîiei Cult.Rom.Bucuresti

Gimbutas M. (1997) Civilizaîia Marii Zeiîe ­i sosirtea cavalerilor rÇzboinici.Edit.Lucretius.

Bucuresti.

Haarmann H. (1986) Universal geschichte der Schrif, Ed.Campus.Frankfurt,New YorkHubert

H. (1983) Celîii ­i civilizaîia celticÇ. Edit. Stiinî.EnciclopedicÇ,Bucuresti

Lurker M. (1997) DivinitÇîi ­i simboluri vechi egiptene. Dicîionar, Ed. Saeculum, Bucuresti.

Mansuelli G.A. (1978)  Civilizaîiile Europei vechi. Edit. Meridiane, Bucuresti

Mantu C.-M. (1998) The absolute  chronology of the romanian neolithic and aeneolithic- 

Chalcolithic periods the state opf the research.,Iasi.

PÇun S. (1996) IdentitÇîi europene inedite Italua-Roamania in preistorie, etnos, arhitecturÇ.

Edit. TehnicÇ. Bucuresti 

Petrescu-Dƒmboviîa M., Daicoviciu H., Teodor D.Gh, Bƒrzu L., Preda Fl. (1995) Istoria
Romƒniei de la Œnceputuri pƒnÇ Œn secoilul al VIII-lea.Edit.Did.Pedag.,Bucuresti

Pƒrvan  V. (1926)  Getica-o preistorie a Daciei. Edit. Acad.Romƒne.

Platon N. (1988) Civilizaîia egeeanÇ. Edit.Meridiane.Bucuresti.

Preda C. edit. (1994) Enciclopedia arheologiei ­i istoriei vechi a Romaniei, vol.!-2,Edit.

Enciclop. Bucuresti 

Rachet  G. (1977) Universul arheologiei. Edit. Meridiane, Bucuresti.

6/7
SPIRALA STRAVECHI SIMBOL CARPATO-DUNAREAN

Written by Administrator
Monday, 18 April 2011 21:29 - Last Updated Monday, 18 April 2011 21:32

Rachet  G. (1997) Dicîionarul  de civilizaîie egipteanÇ. Larousse. Edit.Univ.Enciclopedic.

Roman P.I. (1976)   Cultura Coîofeni , Editr.Acad.RSR, Bucuresti

Ticleanu N. et Ticleanu E. (1999) Kogaiononul muntele sfƒnt al dacilor.Munîii Carpaîi,17.

Bucuresti.

Vasilescu V.  (1998)  Simboluri patrimoniale- culturÇ ­i civilizaîie carpaticÇ. Edit. Nova.

VulcÇnescu R. (1985) Mitologie  romƒnÇ, Edit.Acad.RSR, Bucuresti

7/7