Aspecte de drept procesual unional 5, Numirea raportorului si al avocatului general Dupa inregisttarea cererii de chemare n judecata, presedintele CIUE numeste pentru fiecare cauzd un judectitor raportor dintre judecitori, judecator ce va fi responsabil pentru elaborarea tuturor documentelor ce vor fi redactate de CIUE, precum: raportul prealabil pentru sedinga administrativa, raportul de sedinga, raportl judecdtorului raportor, notele introduetive pentru deliberare, proiectul de hotarare. Prin desemnarea judecdtorului raportor, presedintele CJUE desemesz& practic completul de judecata pentru ef un judecdtor poate fi raportor doar in cadrul completului care solufioneaza ‘0 anume cauza. Aceast regula nu este aplicabila atunci cand fitigiul este adus spre solufionare in faja Mari Camere sau de Plen, Dupa incheierea procedurii seriptice: ~ _judecdtorul raportor intocmeste un raport prealabil pentru informarea celorlalti judecttori cu privire la starea de fapt care rezulti din documentele depuse de parti. Acest raport prealabil este secret gi poate cuprinde: aprecieri ale judecitorului raportor cu privire la necesitatea adresirii de intrebari suplimentare Comisiei sau partilor, dificultatea juridica a cauzei, la necesitatea administeatii probelor sau chiar la importanta politic’ a cauzei, daci este cazul. - raportul prealabil va fi prezentat in gedinja generald, in faja tuturor judecitorilor si avocatilor generali, toti acestia vor decide incadrarea unei cauze intr-un anumit tip de actiuni sau cauze si va efectua repartizarea cauzei. Iaté, asadar, c& repartizarea cauzei se face practic ulterior finalizarii proceduri seriptice. - ulterior se desemneazi completul de judecata, iar judecdtorul raportor, deja desemnat, va intocmi un nou raport - raportul de sedinyl, dacd va avea loc procedura orala sau ~ raportul judecatorului raportor, dacd nu se organizeazé procedura orali. Aceste dou raporturi sunt practic identice gi nu au caracter secret, acestea aducndu-se la cunostina parjilor cu 3 sptiméni inainte de desPigurarea sedinfei. Raportul va cuprinde: starea de fapt, starea de drept si argumentele,Judecatorul raportor nu trebuie confundat cu raportorul adjunct pe care CJUE il poate hhumi atunci cénd se apreciaza cd este necesar pentru studiul si instructia cauzelor eu care a fost sesizata, avand ca principala sarcina asistarea presedintelui in procedure simplificate si Si asiste judecatorii raportori in realizarea sarcinilor lor. Acestia sunt subordonaji, dupa cuz, presedintelui CJUE, unui complet de judecati sau unui judecitor raportor. Raportorii adjuneti sunt alesi intre persoane care ofer’ toate garangiile de independenfa si care poseds titlurile Juridice necesare. Vor depune un jurdimant, vor trebui si-si exercite atributiile cu deplina ie si mu vor divulga nimic din secretul impartialitate si conform propriei lor consti deliberatilor. Pentru c& menirea CJUE este cea de elaborare a unei jurisprudente et mai dinamice gi specializarea unor judecitori ca care si tin pasul cu integrarea european, Curtea nu adn raportori sau ca raportori pentru anumite domenii, precum nici specializarea completelor de Jduecat’, motiv pentru care fiecare judecdtor poate fi desemnat raportor in orice cauzi, singura exceptie find cea a presedintelui CJUE care pe durata mandatului su nu poate fi numit raportor in nicio cauza, De asemenea, in cauze in care un stat are pronungate interese, nu se numeste judecatorul raportor judecdtorul acelui stat, Judecdtorul raportor va insofi cauza dati pe tot parcursul solugionaii acesteia, urmand ca, {n cazul in care este repartizat la un alt complet, sia cu el si cauza tespectiva, data cu numirea judecdtorului raportor se desemneaza de catre prim-avocatul general si avocatul general pentru acea cauz. Orice avocat general poate fi desemnat pentru orice cauza, inelusiv prin-avocatul general Si in acest caz se respectt prineipiul nerepartizarii avocatului general in cauze unde statul de unde provine are interese majore, Pe de alti parte este important ca avocafii generali s& fie repartizati in acele cauze in care se verified compatibilitatea dreptului nafional al statului din care provin cu dreptul UE, acestia putand explica cel mai bine actele specifice propriului sistem.Desi incaredtura avocafilor generali ~ 11 la numér este mult mai mare decdt cea a judecatorilor, acestia au si edteva ,avantaje”, anume: au posibilitatea de a-si prezenta concluziile in limba maternd; nu participa la deliberari, precum nici la pronuntarea hotarérii. 6. Limba procesuali Alegerea limbii in care urmeaz si se deruleze procesul unional a fost consacrata prin prevederile Statutului CJUE, precum si prin cele dou regulamente de procedura — cel al Curtii de Jus germana, engleza, franceza, greaca, irlandeza, italiana, olandeza, portugheza, spaniola, ie si cel al Tribunalului, Potrivit acestor reglementiri, limbile procesuale sunt: daneza, finlandeza, suedeza, maghiara, letona, estona, lituaniana, ceha, slovena, slovaca, poloneza, ‘malteza, romana si bulgara, iar mai nou si croata va intra aceasta categorie. La nivelul CJUE se distinge intre limba procesualé si limba de lucru interna a CJUE. Astfel, desi teoretic, toate limbile oficiale ale UE pot fi limbi procesuale, practic, cu excepfia acelor cauze formate urmare a conexarii mai multor dosare, cdind se admite folosirea tuturor limbilor procesuale, regula este c& trebuie aleas4 o singura limba oficial. Limba procesualii se va regisi in toate fazele procesului unional, parile trebuind s& intocmeased si aceeasi si introduc inscrisurile lor in limba procesualt, iar completul de judecati va folosi limba in toate activitatile sale — intocmirea raportului de sedingi, procedura oral, concluziile finale, hotirarea, Regulamentul de procedura al Curtii prevéizdnd ca doar textele intocmite in limba de procedura sunt autentice. In cadrul procesului, partile si interveniengii, care, de regula, au limbi materne sau oficiale diferite, pentru celeritatea acestuia si din alte motive ce in de economia acestuia, vor trebui s& cada de acord asupra folosirii unei limbi procedurale. Persoanele fizice sau juridice si statele membre beneficiaza de un privilegiu fad de organele unionale in sensul ca, in cadrul procesului cu acestea din urma, li se permite si foloseascai propria limba. in determinarea limbii procesuale sau procedurale se respect urmatoarele reguli: = Ia acfiunile directe, limba procesuali va deveni limba in care a fost redactatt cererea de chemare in judecata, in cazul in care reclamantul este parte privilegiat’ sau in cazul in care niciuna dintre parfi nu este privilegiat’,~ in cazul unor actiuni indreptate impotriva unei persoane fizice sau juridice, cetjean sau nafional al unui stat membru, se va folosi limba oficiala a acestui stat, reclamantul find neprivilegiat, ~ ineazul actiunilor in constatarea incdledrii tratatelor, limba procesuala va fi limba statului membru chemat in judecata (a parétului), ~ jn cazul actiunilor preliminare, limba procesuala va fi limba instanfei najionale care a formulat intrebarea sau intrebarile, - incazul exercit de Tribunal in prima iii cailor de atac, limba procesuala va fi cea folo: instanta, ~ in cazul aeiunii prin care se cere ajutor Ia suportarea cheltuielilor judiciare, va fi cea a actiunii principale ce a cauzat cheltuielile, - in exercitarea cailor de atac, limba procesuala va fi cea in care a fost redactata decizia atacatai, De Ia aceste reguli exist gi excepfii care mu fac altceva decét si confirme feptul ca |. justiqiab iteresul_unei bune infiptuiri a justitic aproape in toate situafiile in posibilitatea de a folosi propria limba, iar doar organele sunt obligate si respecte acestor reguli stricte, Astfel de exceptii sunt: = interveniengii pot folosi o alti limba decat cea procesuald, mai ales daca este vorba despre state, - la cererea uneia dintre parji, cu ascultarea celeilalte, sau la cererea comuna a ambelor parji, in anumite condifii, poate fi permis pentru pairjile din proces sau pentru intregul proces folosirea unei alte limbi decat cea procesuali, limba bile materne, daci nu se exprima bine i = martorii si expertii pot fi ascultati si in procesualai, = chiar presedintele Curtii, presedintii camerelor sau judecstorii raportori pot folosi o alta limba procesuala. Documentele ce se depun la dosarul cauzei intr-o alt& limba decat cea procesuala trebuie si fie insotite de traducere oficial. Limba de Iueru a Curfii si a Tribunalului nu se confunda cu limba procesuali, aceasti limba de lucru fiind limba francezi motiv pentru care toate documentele se traduc in aceastilimba, inclusiv cele care emana de la Curte, Exceptie fac concluziile avocatilor generali care se redacteaza in limbile materne ale acestora, in timp ce celelalte documente relevante pentru proces pot fi gisite numai in limba francezd sau ua pronunfitii, hotirérile judecatoresti sunt accesibile in toate limbile oficiale, in in limba procesuald aleasa, 7. Procedura orala 7.1. Discufiile contradictorii ale partilor si administrarea probelor Pentru dezbateri sau procedura orala, judecitorul raportor intocmeste un raport de sedinga in care se vor regasi: starea de fapt si cererile, pretentiile parjilor ce s-au conturat in cadrul procedurii scriptice. Raportul este semnat de citre judecdtorul raportor, raportul de sedinta va putea fi folosit de parti in cursul procedurii orale. Acest raport este public, este comunicat parjilor cam cu 3 siptimdni inainte de inceperea dezbaterilor, iar in ziua in care incepe procedura orala acesta se vva regisi in sala de seding4 in toate limbile procedurale precum iin limba franceza. in prezent, dupa prezentarea memoriilor, intampinarilor, in baza raportului judecdtorului raportor, dupa ascultarea avocatului general si daca niciuna dintre parti nu prezinté o cerere in care si indice motive pentru care doreste s fie audiatd, completul de judecat& poate decide torie urmare a cresterii incarcdturii renunfarea la procedura orala, aceasta nemaifiind ol instangei europene. Procedura oral este publica, oricine putind participa la aceasta, existind si posibilitates ca instanja, din motive importante, la cererea partilor sau din oficiu, si declare o sedin{a secret De asemenea, Curtea, conform art.348 TFUE, judecd in camera de consiliu acele litigii legate de exercitarea abuziva de catre statele membre a competentelor prevazute de art. 346 i art. 347 din TFUE. [ Conform art. 346 din TUE, dispozitile watatelor nu contravin urmétoarelor norme (@) nici un stat membru mu are obligatia de a furniza informatii a caror divulgare o considera contrard intereselor esentiale ale sigurantei sale;(b) orice stat membru poate lua mésurile pe care le considerdi necesare pentru protectia intereselor esentiale ale siguranjei sale si care se referd la productia sau comergul cu armament, munigie si material de razboi; aceste masuri nu trebuie sa modifice condigiile de concurenta pe piafa internd in ce priveste produsele ce mu sunt destinate unor scopuri specific militare. Consiliul, hotarcind in unanimitate la propunerea Comisiei, poate modifica lista stabilitd la 15 aprilie 1958 cuprinzdnd produsele carora li se aplicé dispozitiile alineatului (1) litera b). Jar art. 347 din TFUE prevede cd statele membre se consulté in vederea adopidrit in comun a dispoziiilor necesare pentru a evita ca functionarea piejei interne sa fie afectatés de mésurile la care un stat membru poate fi obligat sd le adopte in caz de probleme interne grave care adue atingere ordinii publice, in caz de razboi sau de tensiune internajionald gravé care constituie o ameninjare de rdzboi ori pentru a face fatit angajamentelor contractate de acesta in vederea menginerii pacii si securitajii internationale. Procedura orala are doua parti ~ confruntarea propriu-zisi dintre partis ~ _ prezentarea concluziilor finale de catre avocatul general competent. in cadrul procedurii orale se intalneste o institujie specified acesteia gi oarecum asemandtoare cu cea a suspendarii din dreptul procesual intern, anume institutia pauzelor procesuale. Potrivit acesteia, de regula, la cererea pirfilor, atunci cdnd demonstreazé ci exist speranfe pentru rezolvarea conflictului fara implicarea Curjii sau cénd exists. mai multe procese pe rol intre care sunt anumite legituri si se asteapti solutia dintr-un proces model sau principal, sau chiar din oficiu de cAtre judecitor poate fi dispusi de citre presedintele completului de judecata, printr-o incheire motivata, suspendarea, pentru o anumita perioada de timp, a procedurii orale termenul de reluare fiind stabilit in mod expres. La implinirea termenului, procedura se va relua automat. Presedintele completului de judecata poate lua uncle cauze cu precddere fata de altele si poate reuni unele cauze numai incepand cu procedura oral, pe timpul derularii acesteia si pentru deliberare si solutionare, Cererile pentru amdnarea dezbaterilor si in vederea acordrii unui termen se accept foarte rar.Se poate ajunge in procedura orala atunei end cererea este solutionata in plen, chiar gi in cazul ordonangelor presedintiale cand, cu dou pand la patru siptmani inainte de luarea deciziei, cei interesati sunt audiafi, in cadrul acestei proceduri orale mai restranse, ca pregedintele completului de judecata si prezinte succint problemele de drept sesizate, dupa care si asculte parerile parjilor 51 intrebarile acestora. Procedura orala incepe cu citirea raportului de sedinyi sau cu renuntarea din partea partilor la citirea acestuia, partile si participangii avand posibilitatea de a sesiza omisiunile si greselile din raport, Daca observatiile sunt pertinente, intemeiate se vor face corecturile necesare. In cadrul actiunilor directe, partile si reprezentantii sau avocagii lor se confrunta intr-o doar dact Curtea solicit aceasta, in procedura contradictorie, prezenta partilor fiind obligato az contrar find suficienta reprezentarea acestora. Pregedintele si completul, ca organ colegial, vor incerea si conducd, si dirijeze dezbaterile in asa fel inet prin intrebarile puse parfile si se concentreze asupra unor puncte litigioase a caror clarificare este hotiratoare pentru solutionarea cauzei, evitindu-se astfel repetarea pretenjiilor formulate deja in cursul procedurii scriptice sau a altor probleme care sunt deja cunoscute de membrii completului in urma studierii dosarului cauze. in acest sens, pentru a creste celeritatea procesului, anterior inceperii procedurii orale, Curtea pune la dispozitia reprezentanjilor parlor o foaie de notificare sau indicatii pentru reprezentant procesudli in cursul procedurii orale, prin care acestia sunt rugati si pledeze scurt, coneret, pertinent, si ia in considerare c& totul se traduce in mod simultan gi $8 limiteze pledoariile la maxim 15-30 de minute, in functie de cum completul este mic sau mare, Renunfarea la pledoarie nu va insemna pentru Curte in niciun caz acceptarea tacit a celor spuse de partea adversi. Dup’ pledoarie este permis adresarea unor intrebari reciproce, in virtutea dreptului la replica. in masura in care judecatorii i avocatul general nu si-au exercitat drepturile lor la intrebari pani la finalul dezbaterilor sau la finalul pledoariilor rostite de reprezentantii partilor, {si pot epuiza aceste posibilitafi dupa acest moment procesual. in cazul in care dificultatea cauzei si modul de derulare a dezbaterilor permit acest Iucru, avocatul general face, in final, cunoseut termenul pentru prezentarea concluziilor sale finale.in tot cursul dezbaterilor, grefierul-sef sau un reprezentant al acestuia consemneazi totul {ntr-un proces-verbal, iar intreaga procedurad orala se inregistrea7a, dupa care se face o transcriere {ntr-un proces-verbal, Pentru garantarea aflarii adevarului si in procesul unional este necesard administrarea uunor probe de catre instangele unionale. Pentru ca, de regula, in majoritatea cauzelor Curtea decide cu privire la unele probleme trarea de probe se de drept si nu cu privire la probleme de fapt sau de stare de fapt, admit intimpla foarte rar. Spre deosebire, Tribunalul, in acfiunile directe pentru solujionarea cArora este competent, trebuie si clarifice de cele mai multe ori stirile de fapt, motiv pentru care, in ‘ceea ce-! priveste administrarea probelor prezinti un loc important in cadrul procesului. incheierea prin care se stabileste identificarea mijloacelor de proba si a imprejurarilor, faptelor ce urmeazi a fi dovedite la Curte se adopt dupa ce a fost ascultat& in acest sens si piirerea avocatului general. Uneori pot fi ascultate chiar si parfile. Comunicarea rispunsului la cererea depusd pentru administrarea unor probe are loc inainte sau la inceputul procedurii orale. La administrarea probatoriului participa atét avocatul general, cat si parle. Curtea admite urmatoarele mijloace de proba: = audierea partilor: = audierea martorilor; = apelarea la serviciile unor expert; = cercetarea la fafa locului. Din oficiu sau la cereres partilor, atat Curtea, cat si Tribunalul pot solicita, prin comisie rogatorie dispus& prin incheiere, administrarea unor probe de citre instanfele judecdtoresti competente, Martorii sau exper{ii pot fi invitati din oficiu sau la cererea motivata a pargilor. La audierea martorilor sau expertilor pot renunja chiar parjile sau chiar martorul sau expertul pot refuza depunerea unei marturii sau formularea unei pareri de specialitate.Invitarea martorului se poate dispune printr-o incheiere a Curfii sau a Tribunalului prin care se stabilese imprejurarile de fapt care urmeaz si fie clarificate prin intermediul martorului, respectiv modul de suportare a cheltuielilor i amenda in caz de neprezentare. Uneori admiterea martorilor poate fi condifionata de depunerea unei caugiuni prin care se vor putea acoperi cheltuielile ocazionate cu martorul respectiv. La audierea martorilor vor fi invitate s8 participe si parle. {ntrebari suplimentare pot fi adresate de c&tre presedinte, judecatori, avocatul general sau pairjile in cauzi, cu aprobarea si prin intermediul presedintelui. Martorii si experti depun juriméntul in fata CJUE sau a Tribunaluh in fata instantelor nationale unde vor fi audiati in cadrul unei comisii rogatorii, potrivit regulilor nationale din tara de provenienta, Consecintele care decurg din marturia mincinoasa vor fi suportate de martor pottivit legislatiei tarii al carei cetatean este. Marturia este consemnata de grefierul de sedinta intr-un proces-verbal care, dupa citire, este semnat de martor si de presedintele completului, dupa care dobandeste caracterul unui document oficial, partite putiind sol Martorul legal citat care nu se prezint& la audiere sau refuzi si depuna jurimantul, cu a, pe propria lor cheltuiala, copii dupa acesta, excepfia cazurilor de impiedicare obiectiva, poate fi sancgionat cu 0 amenda de 5000 de euro si este citat din nou sa se prezinte pe propria cheltuiala. injifice, expertize de catre Curtea si Tribunalul pot solicita si efectuarea unor rapoarte persoane de specialitate. in astfel de cazuri in incheire se specifica intrebarile si termenul efectuarii lucrarii, Dupa depunerea expertizei, expertul poate fi invitat la audiere in prezenta pirfilor. Declaratia acestuia se consemneazi de grefierul de sedin{’ intr-un proces-verbal care este semnat de expert, de grefier si de presedintele completului, devenind astfel document oficial. Desftigurarea sedintei de judecata urmeazi urmatoarele repere principale: a) deschiderea sedingei de catre presedinte; b) dacd este cazul, pronuntarea unor hotarari in alte cauze; ©) apelul cauzei de cdtre grefier; 4) pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor reclamantu©) daci este cazul, pledoaria introductiva a reprezentantului/reprezentantilor intervenientuluiinterveniengilor in susfinerea reclamantuluis 1 pledoara inttoductivs a reprezentantului/reprezentanilorpardtului 8) dack este cazul, pledoariaintroductiva a reprezentantului/reprezentangilor intervenientului/intervenientilor in sustinerea pardtul 4) daca este cazul, rispunsuri la tntrebatile judecatorilor; ') replica finalé a reprezentantului/reprezentantilorreclamantuluis J) replica final a reprezentantului/teprezentantilor intervenientului/intervenientilor in sustinerea reclamantului; 1) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor paratului: 5) replica finala a reprezentantului/reprezentantilor intervenientului/intervenientilor in susinerea paritului; m) inchiderea gedintei de catre presedinte. Pentru inchiderea procedurii orale este suficientao simp declaratie oral a presedintelui completului de judecati, 10