Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Studii Literare

    Caricato da

    cristimik13
    43 visualizzazioni73 pagine
    studii literare

    Titolo originale

    Studii.literare

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    studii literare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    43 visualizzazioni73 pagine

    Studii Literare

    Caricato da

    cristimik13
    studii literare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 73
    ‘Coperta clef: FLOAREA TUTUIANU Redactor: VIOLA VANCEA ‘© EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANE ‘Agen Alexandra ne 8, sectonu 1 S13 Buccs ROMANIA. Tat 2302843 Fax: 23075 59 EMAIL = fe grime 0 isan 973-577-3279 ILINA GREGORI STUDIT LITERARE Eminescu la Berlin Mircea Eliade: Trei analize @ EDITURA FUNDATIEI BUCURESTI « 2002 Nott Cole tri sti despre Miroea lide cuprinse in prezentl volum au pirat in poblicail germane (in Kinba romina, respecv germant si fanceci) si anome: Fantasticul in prora ui Micea Fliade: Domisoara Cristina OTeeturs murnumalestetiea” in: Berge 207 Seltion , Mircea Eliade (1907-1986). Zur Rezeptionscines Werkes im Licht neerer Untersuchungen” bet der Tagung ROMANIA Tin Jena (@89."bis 210.1997), Leung: Hina. Gregori, Balkan-Archiy .E, 24725 1999/2000, 69.88; ,Miree Eliade: Das Phantatsche und die ‘Metapher des Ex" in: Eva Behving (ed), Ruménsche Exiliteraur 1945 ~ 1989 und thre Integration heute, Munchen (Sidostewrops Gesellschaft 1999, 91-105; Réflesions sur Te journal inime: La Gdarstigue de Mircea Fliads", tn: Romanisasehe.Zeitschrt fr Literanngeschichte, 12 (2000), 151-173. Sui despre Eminescu ‘ate in forma actual ined 0 prima vesiune, fagmentra, a apart Sub acelay tain New International Journal for Romanian Stade, 1/2 2000), 20-35, Transerierea formolor verbulu a in texteleeminescene aparine atone: volumul (24). | CUPRINS ‘Studile Mine} Gregori: Un bilant care promite stobliga EMINESCU LA BERLIN Argument 1. Un capitol nefast in biografta postu Ti, Berlin yorayul-furnicar” Mi, Universitatea Friedrich-Wiiheim TV. Ca schopenhauerian la Berlin, Filozofia incongtientulu, V,_ Inte de Berlin: Strmanul Dionis VL Oniloga shorenhaernk O seis a fantomelor” VIL. Si popoarele dorm... Eminescu SLetmopsitologia. VII Basmal~o ,hieropifi". Eminescu shegiptologia| . IX, Sitotusi ,poet napionat- MIRCEA ELIADE: TRE ANALIZE Fantasticul in proza lui Mircea Eade: ‘Domnigoara Christina, O lectus nu-mumai-estetied Mircea Eliade: Fantasticul gi metaforica exlului Tevimitai si intimitate: Diaristica lui Mircea Eliade vit is 36 46 6 78 9 104 In 135 16i 8 STUDIILE ILINEI GREGORI - UN BILANT CARE PROMITE $I OBLIGA Acele pain inraductve mi aroned rps cu gin incepta anilor "60, cind ncepeam sh mn bacur~ tind as find, Ia Faalatea de Floste a Universi bacrestene de seca oe considera fos piviegilVief mele ~ nea mere tetera ev oament (mere) maine ded mine rau an pin de enfurie 4 tematoae spor fm care terosten genetalzat de Snipe ed albet, In are Chima tu Camus gi Mia ht ‘Soar neintate ind in biblioteca i omdnete, teens eu stent a alta de a profesor la studenten ect eof i semsicit Erau anf care cnceree Tui Aznavour sa ale li Armstrong la Sala Platuli constitu evenimenteepocle, ‘eximpe ca neveroxiile In ae an arm nn pe ina (pe atu) Clondese, nto spl cre numa ol putin inet pau Studeni coo dare intlec- tual exceptional: Miruna (Eliza) Gh profeoort acum Ia Tulaine Universiy din New Orleans, Mikat Mara, coleg cu mine a Universite, Lacan Stefinescy, al iru spirit se aiipet™ I Paris Corel Mora, cuoscutl profesor i nie de a Tar Mure, reaciorlsef al revise, Vara Prine acest, Hina Clondse parc fi cea mai sigue pe eumostinoe el ere poligloa si aven fsa lett isnse st bine simile cae oficea up a3 apez0 0 per auetond int-un context ompaatist ‘si Gout ea ep, 1966, buen” ala sub ‘onducerea lui Sefan Banulesc coment sale entice, publi ‘te pnd in 1970, anu lec tn Germania rau me degrab mish ‘xegere dedtrosenzi prope-ise, In Germania ina Clondeso {Gevenid inte inp, pin citric, Grigorovil) sr coins Suit, oindnd un dost i Mose co tz despre Meret vil Ponty (WereacPonts Pldnomenolaie. des Spaces Heidibers, 197, elaborate nvrare poten Way Biemel. In 1976 a ocupat prin concurs un post de lector la Institutul sella Romani Univer ie saa Dat ciate le unvenlae ipa etn pe expt ate Grp) cr pe ede aura rnd9 elaa eae ari ‘an, Parc a conrese 9 ole ale romani sf mi fin Germann, preciso conta ae mane meee deags prculnie Hevea ASS Bn doe pra ata Hs coment dap pian hi Fa ee ec Sec ee seul Nat en a sts maa Ghrsin Lica tea ees fe isan Mra Srey nial posse hee Pe ‘letleopotes i Sn matey Det deh set de oven al Ane inn, Ture Rae Po Nostalgia i Mireea Catirescu ce " tm dc int tog se par nai con sacrate Noptt frtmoase de lon Luca Carpal at yovestod Femenber de Mate Cagle de hon ease eh rina nr (pte) dn penpetne pkeehs n Seip ning chs’ pl “puncte pa Tigre pir ma fc na Gea rn prepara 1 nails dr exon de eared eae Senate Di Ma Cans Sp Pee ‘cu 0 acuratefe terminologica sports i cu o bibliografie internafio- ‘li adut fe, cerctrea el Povestva fantasies od Dera 1996) reprezinté un model de analizi tematica gi de distinefie tco. tect Pern dee dsc (cen isbn ae fens 9 frat ail vc ened eset ae tera opis a a nana pri akon teri = stp confi ce wa proiectului fantastic. " en halt chirp Inet dea dein speiistes meni ite tri cre sede Creer ns eats ee pe Fei teona cogent ar gaan Sena Sper etc apie span ats vill sil aot u dil oie ptomal eso. O at in asst Yel at pecuJea starbinu Pal Ricoeur Moll spre Exc inclin en xe levtonan aja tm ortiz 0 pach SS Betlemin Noel n rs Incanto dre 1979, Les ents ‘Sites fname, 983, Psychanane et Iteratare, 18, et ale asa oriea nfo ef ke tora, de drat nebuna pe ips din detrei cite mare hie Lyoard of Vaio, stun ci fia vine vor despre’ nevfonai, aie despre postmodernism Inaba pe eae sro pune aare exe dct mu sma discus He std co eee cea es “isang sblectf, fragmento te rerern expres eh Sn aeva epi neste i, prin ware, dct ncaa atl Irina ptr, gen tat sigur actaliate, ‘Shui de car amd ro de Bala pet sone de strane nlinsitoe= (las Umbeimlche), este de ilies de ide Adam pent taportline ams 9 fantasies pov de Ate Pee de Mande pent eons Ss Mea pouen anh aoare iin acts tn, sxpilsna ‘Smedolone consingasuiacents dar atv et fantasti or Slat Hlratra pte atv de to Deen, a Srl ectur acs slide cin neramane dct regret et in Gregor nv neu n uma stile eu acces tet om Sect ation rin supine a aca epere tematic, ‘Meee sales foreetoae a Tost mai Be ST sie misora bls eres espe fantasti, ina Gregori rimine co say eu conn uns esau cet Relea 8 un teieept nest Den “gr at de bogt 3 de complex re Shim Yatara anu fantasies) te pot cepa ito ah Stade. Conttrre af chan voluml fj cae pe Tinga‘ sda masiv conserat lal Eminescu sisal su erin contine gn analie pete ore Tu) Mira iad, {Burs cle avin contr ot fast vAciduatea ccare (loca Fla) cla fast seve tt Gregri, dena na ml det © preieeie esietie Inia damental ssa soapstone se anropesntloges ines In fats ijl pore, dsehisrnscendontutinsondabi steal, lu. tn con SeSint lovtre eva ana ransetved. Progra aces est SSeumal lem, ds autoaen cut, de eg, nti yeon- x Sictele de opi rscdnd si contrazea doar stunci cid proptia sa ipotezl nu se poate formula allel. Motivul strigoilul st prezenga vampirismului In Domnisoara Christina sunt puse in relic & ;maladile Romine interbelice” si mai ales eu wangoasele pe care Eide ste ste se imparte eu mull inte eontemporanii si, ca si eu ele eare pent el insuyi rami obscure (inavuabile)~ fans ‘omele sale wdomestice, fantasmele personae” .Psihodramd eu final barbar’, Domnisoara Christina’ constiie, in inerpretatea Hine’ Gregor, un document cutremuror privind calvarul interior al seritonutur™ Finejea anaize entice e, in aceste pagini,remareabil nu ‘atin sondaje de profunzime, cit in disocienaproape fagare, ‘efuzl tacit al unor piste specaculoase, dar facile In insdievitaen lor, Piviea intemeeci este mereu stent, lucid, dar nu rece, reconcesiv, dar niciodatarauvoitoare. Uncori, tous rezervele formulate la adresa cite unui personaj eimin si se risfined el Pajin alu si asupra autor isu «Cum vedem, deficit erotic ‘nu conduce la exces, fir ea «intelectualuly sf se fi adaneit mai {nti in abut sulfur, proven dn iethibride, dogme si super- Sif mtu, gue gi cise lterre ~ un rezervor de mongtr teri de panica sa irionala. Analogia stabilise erotisnuleatastofic 4 lui Georges Batlle si eu omologerea relisiowst a erosulut de jitte Miche Leris verifice sinetonizaresetpeand intiilor sliadesti i inheie eu brio un comentariy pin de tact al unl text de © complexiate,int-adevi, transesteic, ina Gregor series despre microromanul sau povestiree 19 ‘randafir’ pe care io interpreteazh pinto lect asoctativa™ ch alte texte ale lui Mircea Eliade, precum sf despre problematics ‘mimi in tivstica™ eliadese8. Mai cu seam lima exeu se pate caraceristi pentru decupajul tematic al autourel nosste, pentru maniera in ear izbuteste s& combine claiicarea generic ‘onceptula cu implicailebiografce si silisie incontundabile. ‘Adevarata misurd a posbiiiilor sale actual gio dt inst lina Gregor instal despre Eminescu, Para niciunde ca aii ma se ivese aldtea conexiuni sintece iluminante intemelate pe documentareistoric, sociologicd, lingvistica yi atsticd exemplars i pe o acuitate analiticd deloe’comund. Veritabila seciune In biograti, opera, dar sin imaginarulteoelc si poetic eminescian, ‘cetcearea se ofr un esantion din coca ce arf rebut fe emi rnescologia Ia pest o sul de ani de Ta mesrtes poet x Nemaljunit, pe bunk drepite, de stadia etal al crc de poi informa oti, cu geste lent Socelr in pruhingarseconsitiné un ponbilonron de Vat Tint ein Rete oir Ih vant psd asl pe seam sone simpli wiotenper Meni! ca sun tp aac de fete Dap © ‘ics mass abil pow cn, een cw, dpa un excurs in etnopsologe in ontop ‘Sfoperbaueani, upd commit ater ibngrati dct cee ‘Sopra pnd acu, Tina Grego shngs la cone recone tine paved crate, ten Bence produ periods Berines, considerate seis de cretion ane, Mat mull tx'corsda ch pn serene, poet Ta Bev, spre Seige Ae arc sre on alo pe dea fare, Emer duce ma depart elgopiologiayconerindvs 0 {Rmehsiuneschopenoarian asl fi aca tmp, wae sed horneutca modern, densi feusans, 4 hot de drt ce anf de pote, pram isl in asan~ shut neil soni ese nnd = ae in pate ale emcsenogr met “ aN © neapirat nevoie si locuicsti la Berlin ca s& docu- mente” shinee convingtr ai Bene! a oct my Howie nits piven oper emincselnd de Ta distania dati de tue dispormensto bey inlet soadevat enovie {tn hte preity cum se cuvine pont nate eu Eines. ia Greg ine reps! chia: ns past eet devia ea invest timpal necetr pened fecompaneret unit -now ‘rinse pect ste inrepea il ep de lc. Tila stds promi yi ohligain egalt mas MIRCEA MARTIN xI EMINESCU LA BERLIN ARGUMENT In ordnca viztbils ucrrilor,paginile ce urmeaza sunt © consecn a anus jbiliar Mihai Eesinescu. Nu Tea fi nceput fin scntia”provocat de preg din ark in vedereaacelul cveniment. Stan pregtir, ist sedntce..Urmérind~ att eit 6 ingiduie distana ~ rosa lterarromineased, observam eu © timite care la inceput za incredultats, ea in prea anulut Eninesu vorfe erticeautrizate oi absetau ct tenactate din discufile publice, oxi marturisea fra inconjur angoasa eu care asteplau aiversrea poet. floes anunfe proce, emines- cologit~ dac se pronunju ~anticipaucortegil de grozivi la fare erau convingi cd ven ineurind s8paiips, pring inc © dat sub evdTugulomagilr ofisialeaduse , poet najona”. Deg, logic vorbind, a puteam respinge idcea cf, favorizat de cireumstanje, cultal Tut Eminescu amenina A se manifeste txacerbat fn anu jubilarg1 sh imbrace forme dire cele mai frotesti, iibiia pe care prognozao produces in rindul spinel lucie, mise prea toma nu numa de neinjees ei de-a deepul alarmant. Cum s8 refuz partcsparea la un. asemenea ‘veniment, care depigea perimerul romnese, bucurandu-se de {nil unorimporame for ntemafionle? a ca scum tenia fiva ‘nechemajilr’ de a- anexa (0 ipotez& inc), arf anulst {nsemndtateareald, Mai mult era ca $i cum, din auza recepiei sale Gin parte) nefereite, Eminescu insus arf inceat sk eonst- ‘wie un sobiest vlad reflefe. Or, convingerea mea este ci Eminescu rimine unul dine cele mai pasionante si generoase 3 subcte din eiteofe-Hteratura romind, tn primal nd sub aspect deschidert spre universal ‘Cum sismi explic atunel ace! malaise instlatprintre reprezenanfit egitim si iterelor rominestifocma fan Ime cr, oi ne de an ann nce tnt, comunitateainernajonal cea european In primal ind invita si se manifest, allindu-se domed sf cunoas st reeunoasc valosile majre ale culturi pe ere o mumese a for? ‘Am realza cudnd ed apropiata anivesare lui Emunescu cra ovrivté de 0 polemic8 mai veces Iai 2000 ert dparte de ase fi sins revrbeajile fimosul numie pe eae revista ,Dilema il deicas (pail) poetlu in primgvara Iu 1998, Am revizat acl aumar, mal yocat din nou, eum bam deschis, citatele cu care era omat~ caracterizan ale poctul, tunele din ele, aberait extrase din manvale scolar, ‘Dar era limpede ed nu mostele, deo incomensurbildprostie, sle devieriolatee uleewsera conguinjcie “pritentlor’ ii Eminescu, ei reverena voir entice, cae int-un grupaj voit nonconformist, provecatorehse, de aticoe, se delaras exce™ diate de cult eminescian. Previn, desgur, clo asemenca ‘uptur cu fabiusal mental nrcina de moi multe decent ‘atrimine nesancjonaid~ i anume pinto avalangfaribund de protest gi inerimindr~ Nicolae Manoleseu recta fn acl moment o despite empora de Eminestu, ‘Aprchensunlefepate de cla tn cae aveau s& se des fsoare in Vitor spropiat studile eminescien, sau dovedit Inept. Despre un creat antiominescian se vorbeyte de tunel, sf despre 0 nou ystetieare 4 potuli, despre 9 con, spire conn aclet Remini ideale po care poeta neat ‘nea sia elf inare pe seena mate iforil arf in now 25 cia fost dntotdeatna 9 in mod sistema! ~ booth ds Tone politice oculte din arg alate cu dusmant dinaferd cect Si fomgi si consiuie acess noul degenerare a discufilor un Tootvsufclent pentru a considera perdu eauza lat Eines? CConcluzia mise pare de-un pateism exagera, caastofis, Intejinatdetoxine locate, Privtdint-o perspectvd mai lated, Eminescu ices dea apie dep un ca unis tecuperaa Fenomenolrcepi\ abuave ete universal i, probabl dica: bil Vietind popular sole, Eminescu pare acttealvar 4 cu tofi mari seritor (gi nu numa seritor!) event la un ‘moment dat simbolun najionale In spa alt de incereates cule fur romney acest mvestitrs, de © recurenlt nobis, ar Dutea fin fart abordata in cumogtins de cata, Tr sues Glare ~ cu att mal mult cu cat Eminescu n-a suport, pu $ Simla fst predestinat tam pus tn atest rds inroductive i prezn sistematic desfigurarea recent a. dezbateilor qi stadlor fminesciene, O asemenea trecere in revisté tébule, desigur Tcuti; eu, insi_m-am limitat aii la cateve, foarte pufine mente Sennen, ee in Mie de peta or Shbeetvas Cum am sugerat dea norgineastudiuls de fai s-a affat un act de crcumstanfa ~ anume o contents in cadral Ianifestinlor cultuale onganizate la Berlin cu ocazi souls Eminescu. Cicumstanfle a juest, fd doa, un tol st in prcizarestomei mele, cw alt sai mull cuca it epretam © Berlin, adevaraié capital a Memoric in zlele noaste, na pisieard nicl o ura a prezenfet lui Eminescu, tmp de aproape Goi ani, aici. Calendarul cultural ofeea, agader, sense. unci coretut, pentru un vitor mas bun. Constatam totodat 8 toe- tai sub nfluenja calendarlu, in fra, Tesuscitase erect: Posedatd de fantom, reeepia ui Eminescu ajunseseint-o con- mcturd mai mult decal precars. Contvarile —excesul de Adoraie, pe de o parte, lama excosiva de exces, pede alta ~ intraser into sianie eonvergenjs. Realtatul? Steriiatea pe care 0 descopeream mere in iarile de pozii,indierent de bictival anunfat. Cum sit uti amintest in seeste condi ~ fare nu mai erau oar “exterioare’, ch inridacinate in storia ascuns a iucurlor~de testament Toi Petru Creia? Bilal pe care cminentul eminescolog i incheiase eu triste de moarte Incl de fa mijloeul-deceniulat trees, se impunea din no ateayic De fp, ce 2 itimpla? Pest tot ce Tnsamnd stadt Smninestene ining pus Cacettor ce mal de Scam ai sn tr ost, i, Capt o incercare mal mult sa ni pulin mertore au Inep- tate aor, Pe tine aces stdin! aia. Pe seu, Sci oon Grp enters osmosis exkastvs domeniuli, garantaté de o studiese indelungat si atenti ‘4 manuscriselor, au rimas, in sensul cel mat tera, 0 ‘mand de oameni, aproape toi a sicyitul viel. $i chiar Printre acesta se numard unii ale eéror vaste cunosinte Si remarcabile intuit se irosese in zadarnice polemiei Verbale.(..) Am aslepiato vreme si seridie un glas care si rosteased ce este de roti. Sau micar cuvintul cuiva care, nefiind specialist in’ Eminescu, 3d. formulece intrebarilenecesare. Am asepat inst zadarnie. Nimeni tra eclaratnimic si nimeni na itrebat nimie. Eminescu a devenit obieetl unui cult, cw dogmele de rigoare, cu 0 ‘martiologic, cu ritalusi $i ceremonit fixate deja de © ‘waditc incremenité in infhicosdtoarea ef vacuitate™ (sa. tint dan nt net ya coe bo atc i int ab De cep st suprizee ui ~ dominate de o descoperire senza. regen Ie deine oda lem one tn cen Eh marae iis con dan ees cg cable groper ec sei tatiaereceerr gel Cer rosea ttc ‘Sum ccc soa citar te i eg otc te, hrc ea Ise Reales ty Ciara eee a a Cease decrepit Jui Eminescu, si dupa un secol de ‘eminescologie, mi se pare nu nfo eft Sem aiceaiece Ce tain et diner ca eps oa ed a pea pee "Pes Cri Txomennl una eminesclo, Bact (Humanitas 1998, 5g Intregl actvitsiieminesciene, Geniul poetic emineseian nu Sufert ict un predicts daca, in loe de a1 rupe de alte apia- Gini = cele intelectual de pilda~i evalu in elaji cu ele, ca spect al une) inzestrain plenare, iste din comun si care sel deneste pe Eminescu mai puja deat vocafia artista. A deca fect domeni ines ale waif’ eminesclogicedeclrdndule parazitare™ ‘uml pentru cl au alt centnt de greutate docit Poetical pur, nu mise pare un proges, Eminescu mu sufer de un Exoes, de un minus de cunoastere, Daca separ cunoasterea Yalabii de pseudocunoastere (51 aceasta este singura des- Dirt pent care se poate pleda),descoperim un tpl dtc Enineseu imi pare insfieeat cunoseut sub aspect biogratic, sufbapreciat sub aspect intelectual sea ,poetnajional”~ post Jingles. Accasta este oncluvia la care ma condus rept ives ‘igi privind un capitol seur, dar extrem de semnfiatv din ‘sla poctuli ~sejural de studi la Bevin. Incepute, cur am Sus, in registral ocaonaluls, ele sa ransformat iio expe- ‘enfila care numa pot gandi in cuda vaseult el neasteptat de ung, acidenat,adesea labiintc~ deat eu gattudine* Berlin, decembrie 2001 “Ta deta ta tin seg cae mama special sta a cre mram ffet in ogi de a sis exp saa DanC. Minnlsea Eminescu o see eu gmp, 22 30 (1999, fico din Dies, 268 (ebr-mare 1998, fei nd 0 are tare" se Nile Manoise (p. @ dme combi in pros le I Brome, ot dee senrton in storoga err: Roman ier ‘a 2 (300), 5 Mi Zam Freres ne doa seca omnia ‘tran 98 bi) 12-15; Theor Coen Dla varifeae Em ‘ea, rao (Serta) 199 putea das ci, -A dou scca” (95 355 Daleee mew Doomndminl mew ube, Coespondent ied Mihai Emincce - Vernier ed. de Chistina Zafopr iia, Ih ‘Potton 2000 omeniului, garanaté de o studiereindelungaa si aemta 4 mmanuseriselot, au rimas, in sensul cel mai feel a mini de oameni, aproape foi la sfrsital vie, $i hise Print acetia se numdrd uni ale edtor vaste eunostngs $f femarcabile intuit se irosesc in zadarnice poloaua decir nie mane it ieba ime: Emenee seve ctl we cu dope dengan tatoos enna 9 cress Sean Ge tdi ermine occ St @ Ist edie. Oates aa ene ecole supice ft = dominate de ae onal: corepondens pos cu Veronica Mice enh Stren hone conue ant tnt ‘trad Tig rer 9 cy eel aa umes, cat conta “an cE ae al ue: Dar cum pate ay eee ‘nant, da remem st, cred n egal oe entca ar putea dict infvoarea unc unice pls ta oe "PEO CI Tame anemic, Boe Humana) 95,59 6 {ntregul_activitjt eminesciene. Geniul poetic eminescian mu ci un prejudiciu daca, in loc de a- ripe de alte apt cele intelectual, de pilda ~ il evaluam in relafie eu ele, ea al unei Inzestaet plenare, este din comun $i eare hued defineste pe Emineseu mai putin deeat vocagiaartstick. A dezax feta domenii intreg ale tradiici eminescologice declarandu-le .parazitare™ numat pentru ei av alt contra de greutate deeat Pocticul pur, nu mise pare un progres. Emineseu.au suferd de un exces, ci de un minus de eunoastere. Daca separim cunoasterea valabilé de pseudocunoastere (si aceasta este singura ydes- pirtire* pentru care se poate pleda), descoperim un trplu dict Eminescu imi pare insuficient cunoseut sub aspect biografe, subapreciat sub aspect intelectual si~ ea .poet naional" = prost injeles. Aceasa este concluzia la care m-au condustrepiat inves. Uigaileprivind un eapitolscur, dar extrem de serniicatiy din Viafa poetului ~ sejurl de studii la Berlin, Ineepute, cum am spus, in tegistrul ocazionaluli, ele sau transform int-o expe "en la eate nu ma pot wind: ~ in ciuda taseul ei neasteptat 4e lung, accident, adesealabirintc ~ decat eu grattudine.? Berlin, decembrie 2001, "Tie ic dar citea arco fi in sei clr car i-a aaa mo speci ate, acre mam Ptr pani dma say exp sau (Bes C. Mise, stmineseso sets ex gn 23,58 (199), atoll din Dina 268 (besarte 1998), mpl inde fate fe de Nid Manoiesen(p 6) dine conte din pss ‘lI Z.Omes, Tot dese senzaoal in stroll err Ins Roman Ite ‘rir 22 (300), 8: Mia Zam Eins ne do sou Rona Berar, 34 eno, 12-15, Theodor Coden. Dubla sare Em ree Bao (Serisis) 199 paren a dou cit A do saci 173-259) Dudcea mea Doamnd/Emina! mew itt: Conspontemd inet Mika Eminescu ~"Tronica Me, ed. Ge Chis Zahtopol lia, ag (otro) 2000 7 1. UN CAPITOL NEFAST IN BIOGRAFIA POETULUI? Michal Eminescw, vecniedoctorand Fn mule ine neflositoare M.Exsiseu Cine incearei, dupa un secol de cercetiri eminescologice, i stabileascdbilanful celor aproape doi ani petrecuji de Emi nescu la Berlin, se vede conffuntat cu cireumstanje complicate, ‘documente insuficiente opiniicritice standard ~ bine fixate, desi slab argumentate. Si pe misurl ce investigaia. avanseazs, impresia de ncbulozilale pe care 0 provoaca acest capitol din viata poetului, nu cedeaz, ei ~ dimpotriva ~ se adinceste. Biografile lui Eminescu nu sunt pofine la numir. Din sw elteva excepti, ele sunt discutabile sub aspect calita- {iy gi: in ansamblu, perimate! Rezutatele celor gase decenii de eforturi concretizae in ediia completé a Operelor nu se reflect {ned in aici o noul sintez’ biograficd, Autortatea lui George (Calinescu, pionierul domeniulu, nu este nici astzi disputai, iar Tasers Petr Cia din Testament na eminscoog (21-218) ma $0an part ick valsbaen: ogra conta el din scence [ram dfenare ale serene emmeseene, Reunites it mua eva ‘cst majors ale cont vor semoait pe parcusuleroeti me: George Clnescb, Ha ft Mint Emiesc, Buckrst (rapes Li fear) 1968 (eda IVa): L Cre, Mil Pminesen Biogafiedocumer tard. care (Eure pena Lira) 1968 oan Net, Pine Scars somaioprie, Buses (Emiescy) 1973, George Means, Tyron 1 aft Enminesen, Buca (nena) 1973 Pera Vin, Erncci. Roman eroologi Bares (Caren Rominessed) 197 Dsrkagu Mit Enis. Va 1 opera, Bucur (eminsea) 1983, Ton Ropu Legends adevir ih bogrfi ta Eminescu. 1 Origine, Bucur (Care Romdneaset 1988 Vag ui Eminescu contin 8 consti, nina clo aproape send de aan sare deen Si anure una de pita mandy inch nepal Aserones pce Jno famille vc ite timp i bogat ramficats, cum ¢ cena Emineseaogio ms pote nig, cu att mul mult et Se se Inve timp e& Print fondator nv fst infil. Ta Mar de aceasta unas cunose i recunoe public restate iar obestival lor comin tu gra pleat cu nic actuate, Dimpowiva:viaja i Eminescu eres inulin ano cron tate Gea dreptl iaverguath fn ral unr tine autor (ete Nort de "vr ans in consi pubic, sap matt 4e poet, cit de gas! Eminesc. Aen sendy acum exclusv asupaperoaei iri dn vga aestuia~ etn se pretind, uni compl pole odios. nagar in primera Far 1885 pen ineraten frat som de econ ceet ceule cate organzasra tenant Tasenare in 28 ini ompromist public prin stigma (sininos) al nebunie, aces” {lung agoicconsttue de fap “se spunea dus Via & tui Eminescu ~o vit fret de diya rondo Ea se cavine est pot desig nan ‘Bet nue resping de Ta un Input ca pe nse elu cubrais pout, nevrednice de dscuje seriods, otbii liteeor omnes spt stir emineslen, pnd uo ticere iced Ta ssomenca tere pret bogetce Ni admirar’ pares doveit de altel deviza male els: tual! roman, eae tapi ew stoi "mat eutind seep sa mult sa ai pin resent vag ionic ~ sft cel mma recent episod al ptt penins poeta nail In ce Peivese publica larg, ente de ines Gp fun! sunbreor ‘evel area zdrncna inulin ao cede rome Aspe eins, “doar cu ule Mikal Eminescu provoacd reac diet: pe ui ‘scretle anu i stmese, pe one ‘mul ins le i paalizear TEapife aes ure pin itera ti, 8 deen de ona ere: N-Georgesct doa vot Eminac, Buse (Eo Nove) 1994, Theodor Cofvan, deja cat Dublo sacar a li Eminescu. Bro (Serfimas 199; Calin Certiany, RecureBmincic,Saprimarce sere, Tat Tanas Serle Timp) 2000 0 i | { Cam au surine desi oczional in disci ~ 0 ercetare special nu mai Tost consacraté de mult ~ sel beings Ihr Eminescu toe dreptcheiat Snante de @fconsit o bled Inch nit mu sees, ait de bine fncioneas Mist primite, mosenite de regula de Ta Clinseu ine, mete {cele dar doar grosso modo ci prin rpetaremuaofele sat pier incertudimile prime ogra eau vita sn fine Ipotee de i inceput arias ctews tee simple. Desi mian= {Ehsl inimba germand ale Ensen stu de ai rua in dispoztia eoettoriloc~ eta, cu tracer, din 193° gine tradonali despre presen poettu ih fumea ger tant nv fost nc epus in iscuie Mi mt: daitaten p= Figura de vizhnea fu Caineset a transformat wept la trasiin-en contrast net. Cele dous componente ale ansa- But stagi la Viena gs a Berlin = isan fan fa ca cru i pimintl. Nic! acum, cin eda comets 8 Operelor demonsteaz cit ete de fst datarea manusenseloremines- tiene si cu atareesslonareaeronoogicd a ucrrilor si proiee- feior postal, nimeni nu s-inrebatdbe8opozia tai cepa: Viena vs Berlin ea putea fo pejudecath. Nien tna analizat de all procesul prin caret ps ecepia bhowratieicminesciene aceast poate neat dach ot hn sa ptteut In pate sub zea rai eric, ink 2008 Sbscu de emotiviip necontolte, de ner menial, mit 5 fimtame n care rezidwle roman, bundona inguritaz8 Inticereroadele heii, Nu stu dach un Cezar Petrescu, de Pid, nar tebuiconvoos rget la judcata poste pent Fol pe care Fa jucat cu lamentatia se logis, n modelares imal Emines”Acelsbmedions porte, cu pretend entetate,bintue 1 acum In subcongtets pli (rah Imul sau mai pin) efor. Din peste abun non rol wus ‘Avem tote motvee sine tememn eh ga abseil spinielor avizate i chilibrate din sail cerectrbioraic va fvoriza Prliferareahbrzilor- Toei parfal document os fan- fers, are pot pepe, char fr rele inten, clive dnte TOpeee AV Fragmentariom. Addende odie, Burt (Bia Acadeick Romie) 1988 n ele mai penibile. Asemenea produse ar intrejine ined un secol ‘de patimi absurde in jurul lui Eminescu ~5i de singurdtate Sub aspect practic jnind seama de obietivul lui ~ doc- {oraul in filozofie ~ sejurul de studi ia eapitala german tre ‘ule, evident, considerat drept un esee ~ si anume unul tragic pirdsind Berlinul tn vara anulut 1874 fied diploma, Eminescu ‘ateazi debutul la Universitatea din lagi, de eare mul desprjea stunei decit un pas. Perspectiva carierel academice, deschisa si 4garaniatl de ministnal Titu Maiorescu, devine din acel moment ion, chiar daca Eminescu insusi continua eéteva luni si creada ¢i se va putea intoace la inceputtl semestrului urmator si-gi dea examenele la Berlin, dupa ee se va fi pregatit in fard Pentru cele doua discipline secundare prevazute de regulamen- ‘ul doctoratului la Universitatea Friedrich- Wilhelm Dar nici ca puri experiens, dincolo de erterile pragma- tice, episodul nu a reusit 4 susite biograiloraprecien favors bile’ dimpotriva, Drept ,exil*ealific8 George Munteanu intir- rea lui Eminescu prinire germani, insistind pateti, pentru a climina orice dubiu, asupra binefaceii pe care a reprezentat-0 ‘einridicinarea poctalui in Soul natal fp termeni malt mai peu enti, cintarind atent documentele disponibile, George Calinescu ‘menfioneazi si el posibiitatea ea Eminescu si fi detestat Beri- nul. Refine mai ales cd fn anumite momente, poate ma tocmai rare, ‘poctul regreta hotirirea de a ven in acest oa, si citeaza in acest sens, fragmenta, dint-o serisoare (desigur tmemorabill) edie ‘Tit Maiorescu: Cum si fug din Berlin? In prvingaacestui seump orag ‘din Sfintul Imperiu Roman de najiune germand nu am cut decit gresei: in primal rind cf am ven acl, in al doilea rnd ca nu am plecat deja de mult, iar la panctul tte ciftez tot flul de et eaeterauni~s sunt mult, uncle de nerastit | Nez scigrea dn 19 sepembic ite lan A. Samara, M, mines, Spee Coepontant: Drier ce Es Acar 8 Remini) (988, $3 2G Mean, op, cpio corset ‘Me nun as Beri etkrmct? Histchich itr lisben Stade des ei Sen romipchon Reis deuueher Nan habe kur Poh pepe ts dss ich eat plore, veins ds EN sch es R Ip mod euros, Caines ou sizer hl acs An mint g supe cum nu se aff mule prnige cele adresate ‘Eethnceinunidanul stu protector El extage ceva dine ‘vince pocul ile tad literam, ingelandvse chia supa {nor muanje sor perceptible in original german, El taduce epitetl snauspretlic', asociat in sesoare"mstrioasclor tmouive cares rohin pe tindr Ia. Berlin,priainavuabil’ Treentucer nota pripstios negativ’ interpret, adaugdnd Gf squrl de Tape frat in medial berlinez a sit prin 2 Sehimba poetlu earactert: Bact in privinjastdilor se poste vorbi de mai mls Sparen existenfa poet ae (i Bertin, am] se ob+ Sento itaune, @nemunre veyed de ot 5 de om te o nvincredere boinvicloass in tne 5 chiar 0 ruse fade cament, inst o nvr ew caracterabulic, & Cite manifesta este stjeaboteetlor 3a renunfnior Srusce ronal: Caracteral morocinos, bine e- tract) alot tordsodatt al pete mat rea inepe a ds primi olde pe acum" (51m )" In ce priveste ereaia poetics, priada besinezt este evaluat cade bogral eu cleunopedhie, mal curd nega In timp ce Calinescu constati 0 restrangere mai ales sub aspect cana a acu Irae ~ Eminescu sre la Berlin a putin deat nine nu defniiveara mimi ~ D. Mura, de Semon! o autora, vorbeste deo modicare in profunzine 5 ein want tens versie le itn toe ‘ESe'pines le mance mmc Sfuowe om 2 bone ise Events, Serer i maa ence te ‘hr cin sn oe Jeasrduversine rmnens din ii cat ab in ce rem) 16 Glog TSASSENG % le cln eetilr de ae mane CHees spn hl ens Emin concept rama Deca rea Bree fae Suma Gebecpe pos el nse Cea ask Pees tg eel esr” pel Sm Gone. SESIERRT Sil ol mp po ut comes treo tere TP apn 187 le Ss hla poorer pea een, D9) 1B ou rezulat nefericit a ,talenului* lui, Pentru anii 1873-1874 eriticul refine in ediia Sa douazeci si doua de poeaii si pocme, intre care doar wei au fost date spre publicare de Eminescu finsusi: Inger si demon, Floare albastrd, Imparat si proletar® Daca jinem insd seama de fyptul ea primele dou fuseserd deja citite din toamna lui 1872 Ia Junimea, recolta perioadel beri, ‘neze se restringe la un tit. Rest produetie, asa cum I-a seos Ja lumina Murdragu din sertarele poetului ma poate decats8jus- tifice ~ tebuie sf recunoastem ~ aprohensiunea critculu sub ‘aspect tematic si formal, aceste nicl dou duzini de poezi fea. az prin terogenitate.0 Adesea simple versificri, ele nu sunt ‘mama cteroclite, ci gi putin reusite. Maj grav decit eriza de inspirajic, ise pare insi lui Murirayu e€ in accastt perioad’ Emineseu abandoneazi unele din marile sae proiecte, desi le adusese foarte aproape de forma finala. Publicate, aceste opere (Memento mori de pilda) Lar f impus ined de pe atunei ce el ‘mai mare poet romin,afirma eriticul, judecdnd ~ noua bene — dupa criterile esterce de az, si nu dup gusta publicului roma ‘nese eirua ise adresa Eminescu insusi.!! Pind acum au rina Tyas tote a ee i erate senate ewer Sear asnas heme ea Eocene raha omar Eu Manca cod seb mecradbaetit mics wa rs te mn erp linc meditate, i mani clase ernie ese cn anncteon, Sates ices lens secre Seager te cos Ser nana iat eee eet Sie Thee tin, Batam BO Gas tee tenn pices tind kates ne peer Lx i“ nelimutite motivele care [au delerinat pe poot shi $fikme"~ cum se expr Markrag—geme unice pen ae efor de mirunte picts preioase fe amin de vizine a Ton Negi despre cele dou fc ale personal reatoarecminesioe— na ajor-oran- {1a splint ocullal de postin favoarea cele pune mimetromantce, enimentle. gre sh mae nei In Context! shit pst dac asus dualateseucturalé nu se realzeazd gt derone~ 9 nue In cle dou ete pe care Nuri diagenesis Un rape sa. iv sugereach Negoiesu ius, ancl cind it rea teza In Iona terns omane, Dub start care arene pe Eminescu Jean-Paul, foseph Gres, Aim, Teck, AgEippa ‘on Netesiein, Jakob Bbhine, Swolenborg ete, pe deo pare ‘i Biehendore Lena, Hine, pe de lt, apa an eorelae 1 biogaia poe tine, ma exact prtoada stil n Stine exe cosa marlor possi pltonice”~poletle abandonate in favones Tri entinctalsmizicale din ani 1876-1883, care ra ads pot pl valde ait. Mat puin ada dcdt hr esel din 1968, srs de lap inct la incepta anor 30, Negovesc nu neagk oa valoaea oper totune, dot pent el afevdrtl Emingec,fsenaa i vo Injiona in iteratare roms, conus ie el in, attocen- ara, ramas sere pind In deacopeitea manusrslr sale Gage mou scoffs XX Dac admit deen unui proces ettic i di timp a ancora biograic existe, rb heft extol 2joct Bern! in tansformares post adopara unt pro- fame prima reglt pare af astoennirao atomutlare Ab fp, de veme ce munca poctick peach de-acum inate fsupan ces sponte. Nu putt isk sn ferarehm, de la Bhar incepls ed imaginea nega a contact ui Eminescu ch tcropolagenmand Se bazec, ince mn mae mis, pe eax Tien ' Woe see Poel a mines, Bacay (dita pent Litera), ise tra tsrai omn, vol1 Bueaet (Miner, 1991, 16-108, {la Cinese,anal 1e marches2 nadine ele out eet eines 18 luarea poezilor; nu numai preocupitile sale filozofico-stin- tific ~ priortare in aceasts perioadi ~ ci gi proieetele de proz3 ‘sau teatru sunt puse tacit intre paranteze. Aceasti metod un Separatism de larga uzanji de altfel in eminescologie ~ a fost recent dezavuatd in mod patetic de catre unl dintre corte sdomeniului. Cu ‘limb de moare’ a cerut Petru Crejia vitoare _goneraii de specialist si se elibereze de viziunea veche, restric {ivi, asupra,poeziei" eminesciene, s recunoasc8 teat in ver- sun, de pildi, ca parte inegrants a acestea. 5, Testamental™ hi Croia are repercusiuni importante asupra chestiunit care ne pre- ‘cupi. Inainte de ane adinei in ipotetica neferiire a tind temporar transplanta intun sol nefavorabil, trebuie sii men- {ionim si compensaia pe care — conform observafci lui George Manteanu ~ a gisit-o poetul in acest imprejurii,anume mitt national. Viziunea Romani eterne, pasiunea pentra mister sufletulti popular se tradue atit in fucrul insistent Ia. drama Decebal, cit in numeroasee incereai poetice dup model fol- cloric.!*'Or, dup convingerea Iui Crefia, intro viitoare si mai bunt editie'a operei eminesciene, nici versurile denumite con form uzului traditional ,de inspiraie foleloriea” nus pot avea altundeva locul decat it interiorul pocziei originale. La Berlin, cum se stie, Eminescu. luereazi la poemul Ciilin Nebunu escoperi in cartea iui Richard Kiinisch Bukarest und Stambul cele douit basme culese de calstorul german, le traduce si 48.0 prim forma in versuri (Fara-n gridina de aur si Miron i fr ‘moasa fard_ corp).17 Sk mat vorbis de slibirea voinje’ de reac, de cddere psihicd, de ,abulic™ sau stelitate? Prionitatea de care se bucurd folelorul'printre preocupatile poetului in perioada imediat urmatoare (si pe care Calinescu 6 considera ‘una din cele mai fecunde ale poetului) webuie de asemenea lust IS Gra opie 15-0, ‘Geos Minar, . Resmi ani toga ne miner gi ‘inescansmal Sri fname, Bc (Miner) 1987 60 "ovo prezeuare ampli hes a Kins Henan ssp poeta Ja lceafrls de Eos: RiharsKamisch ce aD tnd Stambul, th Opn praele Saude imagloge: romno-germant tad pout de Flom Manolesc, Bucaret (Puna Cll Ro ‘nin 1996, 81-99. "Fup observ de Marea op ct, VIL 16 in considerate ~ analizaté si mu doar menjionata ~ atunci cin {nceredm si facom bilanful ejurulu in metropola german’. Dat care sunt eunostinjle povitive pe care ne putem baza pentra a econstitui acest capitol din viata lui Eminescu? I BERLIN ~ ,ORASUL-FURNICAR“ ln ust Dumneze, de ap to oamenit Sun bertinee A facut Eminescu o greyealt vend la Betlin? Cum sa desfgurat ice afnsermnat pent el sejurl in acest or. ca, si Tucal este de mare ~ nua pstat sub nil forma Vaal Smite prezenge lat sie Tnijtiva nou stg universtar nu pare sf aparinut de fapt ui Eminescu isu: pieten si dela unin: he ‘Primal rnd Ties Maioresch I heuserd propuneice el otercera Suportul material necesarConjuneure polities ert avorablt sJunimit. Inca din primivara anu precedent, dupa 0 crt Gare adusese in pragel abies, principle Caro rgasie un anume echilira polite graie guvernuli conservator al ll sear Catargi Hitapoicsromnease, predominant ences ‘i, pirea asi asunat in cele din urma Intalersill,dapd ce eras armateh fanceze si umilitea Frage impeile ta "zboiul cu Prsiao adusese fa lnutaisterct. Ea se fevemaase chiar cu alesul ef de pe tronul fii, vasa al detcoablloe ohencoltemi, vara ut Wilhelm: peoasptul Impasspemite, Dupi aprecerea lui Tit Maioesc, ind, arial cell ma rncene lupe a secoluli” constituia pena romins's eons en storie eric, eci o parte din prestigtl pole cistigt de germani era el convin, se eistrangea aap ai Coc Spryjnirea Principe, in spel $i conslidarea monachih, in VEE pent srecirs din pct de vedere unis «conjunc anor 9172 Thu Maree, tra pli Romani! ub dames Carol Bucur (Humans 194,116, Is sine, 3 apaireau in acel moment ca imperativele majore ale Poliict romdnesti. Invtat personal sit colaboreze, cu ocazia Vizite la Tagi a Cui, Maiorescu acceptase oferta, concedind &, fBr8 0 angajare a junimistlor in politica militant, nici -irecia noua preconiat de et in cultura nu putea past sfera Uopiel. Junimisti, va declara el mai trziu, au fost, de la intrarea lor in acjiunea politica, monarhii’si dinastici fri sovdire". Maiorescu formula astil si obieetivul propria si ‘debut politic, ea deputat in Parlament, in primavara aceluiag an, 1871, Menjinerea lui Carol it aprea in perfect aco logic 5 etic cu erezul siu politic: omni proclama Maiorescu, aveat 0 ‘mare misiune in Orient” si mu © puteau implini fra inrida- cinarea simyiméntului dinastc in toate piturile poporului™ “Apart de-a dreptul providentiala, ne dam seams, Carol per- sonifica pentru Maiorescw viitorul Rominiei noi, vinere, mo- deme. Cu asemenea convingeri,junimistit aveau tot dreptul si aspire la postui-cheie in irarhia politica si 0 dati objinute~ sitle foloseasca pentru a atrage sprite inruite in jocul puteri, ‘Neca obisnuits& vedem in Eminescu o vietima a socie- ‘api vremii, uitind cin anumite moment el a avut admiraton si protector in cereuileintelectual-poitce cele mai inalte ale fan, Desi ‘carlisml”liderulu junimist putea depisi, in ochit Inj, limitele unei loialitii rezonabile, opjiumea tui Eminescu pentru Berlin a avut fri indoiala o componenti politics: ea reflecta noua orientare a ,Junimii“, de care Eminescu era legat Prin afinitai autentice. Subvenfa primité initial dela socitate, ‘ompletaté de sumele timise mai mult sau mai pusin regula de ‘atl siu, mu Lau ferit la Berlin de gj, privajiuni, momente de sdisperare chiar. La sfiryitul primului semestra el se vede deja ‘constrns88-i fac3, constincios,formele de exmatriculare dela Universitate. O salvare a sosit totus ~ 5 tot grafic influenyilor protector din jari ~ in momentul in care un junimist, Theodor Rosetti, numit agent consular al Principatelor la Berlin, la anga Jat pe Eminescu ce secretar particular. Pocul a pastrat postu (in ‘care ef insusi vedea altceva decito sinecur) si sub stecesorul Thidee 36 3 biden, 3 + Seesuarca poet ete lsu, a: Oper XVI, 299 19 Iui Rosetti, N, Crfuleseu. Sujba tn subordinea acest feroee biroorat (dell smut -perzamem bite sma de ie, sistare ulate, ete i! numesteEminese, dselrend-se ih Sersorile fie simpatiul Rose) i pea acum doctorandult moultdinimpul de studi, esigura fotos o situa naneia Sabi, chiar confortabilé~sespune > ‘tim cf, astepind tn prinnara hu 18748 fe nuit mi- isu al Culelon, Titt Maiorseu i se adesears lui Eminese, Soliitindut sis infoared Infarct mai eurand, cu doctoral Jat penrua putea ocupa o cated de lozofe la Universitatea din Tag. Tudeeind dupa propile sale performanjs, Matorescu ‘a putea aveasentimentl ed cere prea mul de a Eminescu el insti, cu zece anima in vist, ase la noudsprezcce ani doctoratl in lozfie Ia Gielen ~ eu magna cum laude; la out ne ena al Sb ie flay fn mai tri objinea tot la Sorbona gi lena i dep fa rate in care Eminesu please la Berlin petra ai rlua stil, It dlouizecis\ doi de'an, Maioesc, nor in fr era deja poe. sola Universitatea din si, apo ia douizee sitet de ant do. an, apoi rector al aceletayi Universiti, pe tare va. pds ‘mutindu-se tn Capital, unde cena nou sa dato, mandatl politic. Probabil e8asemenea performanfe i inspirau postu Unamestee~ dt se poate de leptin de ae de espect 9 seep. Usism, Cand ise recmanda yexcelenei sale” in seis dept sic, Eminescu ating ui punet ulnerail in reli ler ober eesti opotunat, dary ealifi sadn "A ficut Eminescu o grescala vsnind ia Berlin? Inrebarea ‘imine deocamdatdeschis. Arf fost mai bine pentru eos intoared dpa primal semest dejan ard? Cer ein in acest, ‘scump orag al Sf Imperu de najune german cu ‘enumea ionic? fn Beri, ora ou ptr e, Eines fost, lel decdt i Viena, desu de singuipit d un antura ca co a umeosior siden conajonali cae i animasersjurul averior, in capitan ausrosungaa. Tzolarea ft arava. deigur sirtarea” sau depimarea legate de insablitatea sali sae Ga tor a ibis dina in re a, Eiesu ea ma post dec pein cam et israel fan A Soma de 2» {ned de la Viena Eminescu se plingea in scrisori de indispoziit si suferinfecare-risturnau programul de Incr. In primavara ii 1874 tocmai in lunile in care i se decidea vitor ~ il tine pe Joc © paralizi a maint drepte. Credea el arecunoaste in perturba- tile care mu incetau al chinui, dovezile unei nefericite pris pozifi ereditare a Eminovicilor? O asemenea ipotezi, dac’ i se ivise in mint, prea a se confirma prin boala si apoi moartea celor doi fri mai mar, a lui Torgu, in 1873, gi adui Serban, in nul urmitor, la Berlin, curand dupa plecarea poetului din ora. “Acestepresupoziti privindstarea de sprit hui Eminescu, s ele ‘de sorginte indepictat cdlinesciand, au ajuns si se bucure grate ‘Reet rh sir al Eninovicloc no a ost ines dein cca ‘Agitetle aoc ce gl ape i~ bsl ata pea ‘Sa acing i erp Ml moe proses a ong Gheorghe) Serban oa et bern forgura sc: nscpembte 18, dna vec neice din Bein pe cle conte ral a iuoi de Serban i Mia Serta fxr ‘hl arin, ind serne ae de enare mental La fon Rope op. Ep. Nenl udertioe’ 87-20) gin ama ore le pivid ‘ina dé mopere documenta tx iis eer 189). Ace dag ont sist sonst ine inp argument gre de refute te Ie on Nia (je sta Mila! Eminescu, Sacra soma psi, 172) Ov Vat Bete 1989-1989] Viel (Coen 198 ‘Dep oa moose Mince. Sud parapet [a ‘Fruos) 1991) Dar chin pts om sb oraie~ auntie cee Wal ofene Gobind cre arf aprav provorat pe un fod ps otic depes, degrades ment octal (Gagostel a) sa fb soa IvettnPe hangin din a eae! medial a Snsin C. Vind (Mie Brinencs in puncte vedere pana, Bocca (Caen Nonunessl sa Hoptneti at fupen sve itn pahonce declan mcm ri arene to ai hi mint hi pire a, fx fen es da coun, eos ze {etd lnerbi,predspus rn confomatis or ineows. I ‘Erect, capable firma inlets, dar evi execs. Baran rol hn irc ar» ped roe rec Bits dsc dese prtnsl Gest gee propa are pot 5 pnts hie des abords on set pe ot Se sng pe at Se burt ieresul peta ent a far Emini ie a din thet stent i Scoala tonal emetic fara in Buco at Seton a suit metas co mar pots Cpu Engen, Stncten qt Vico (Vest rerltle cretion din ani 70 ale hi Dat pie i he Oberg, plist tn Cuil Mit Pnnescr ig [197 1918 9TH. 9 Aurel D Pets, Sean a larg lor circulai de stautul nor adevaruri dovedite. Or, in ee priveste boala Ini Eminescu, Calineseu adoptase cu o eomvin, sere ingbranlabild diagnosticul (cronat, cum se sic azi) infect Hetice’ereditaresi interpreta in funetie de el manifesarile sdeconcérente, iia: mult sau mai pujn patologice ale poctul in dezordinile viet acestuia, biograful eredea a recunoaste 0 ordine ~ fatalitatea biologic’, implacabila lege 1 sifilisulus Aceasti boalé .ruginoasi", inseparabila de 6 lung’ tend de Prejudeciti st fantasme, il Tace 51 pe biograf suspicios, deter. ‘mining sisi imagineze uneor seerete,inavuabile" tn spatele Licerilor sau aluzilor poetului. E eazulacelor deja ciate set mit fms llr eae 1 Urchin te rhe Eri (2 oh, 188-180, Goon ‘te tengo ae snd Nareoth (ve Lats i6 -Reden (2 vol., 1885-1887), meal Henin eee gh epi esa tor prseeor ‘il pe ara rcp asta nego dvips eel cre {putts (84, Hl dcop impor Tabi do conte Prem put pet annie cet. In nach der plpoosacion Spt drt Dretbercine” Jor lor ts aa) pes teh Lele dt Tenpfngen cope dane ae © ‘nib fedora Seatac De Tasco seaman (18. 2 r LL berineze de altel — pentru arimne in acest domeniu — ajunsese ‘desigur si in Prineipate de vreme ce Serban si Mihai fl adue pe fratele lor Tongu la Berlin, pentru a consulta medieti de aici Serban insusi, afectar de tuberculoza, se stabileste toemal in ‘acest oras, Mecca de atunci a bacteiologici modeme, pe care avea sio tstreze in curind marele Robert Koch. (In 1882, laopt ‘ani dup moartea lui Serban in Berlin, Koch avea si descopere traci uberculoze, st ftiva ani mai tarziu~ tuberculina) ‘Cum si repetim formula-standard — romantic tirziu*— si ‘bi reiterim conotaile ~ inadaptare la rtmul storie, anacro- nism, decal im raport cu “ora” culturii occidentale ete. cand ‘opfiunile intelectual ale tui Eminescu in perioada decisiva. a formate sale se indreapt tocmal spre ceva ce oferi mai modem 51 actual sinfa german’? De alfel, el pune acum cu extroma haturaleje sti alaturi de iterator, atunei cand ii detineste ‘ocupajiunea”.' Printze profesorii selectati de Eminescu, lamintse, se afl pionieri sau chiar fondatori unor discipline ‘noi: Lazarus intemeiase impreunt cu Steinthal etnopsihologis, Lepsius era nu numai primal egiptolog german, ci unul dine fondatorit egiptologici ca atare. Nu este insi mai pufin semni- ficatv cA toemai in aceasta perioadd, marcata si de cataclismul Sinanciar din 1873, atmosfera de la Universitate anunfs deja, pentru cei care au wrechi si auda, tumanta dezastruoasd a dis- ‘cusulu ideologic berlinez, Numit la Universitat in 1874, isto- ricul Heinrich von Treitscke igi inaugureaza in semestral de ‘vari ulm absolvit de Eminescu la Berlin ~ prelegerl i spirit nationalist, ofensiv prohohenzollemiene. El atrage in curind la Alma ‘Mater din Unter den Linden, cu emfaza tui s0vinistl si lacurile antisemite si anglofobe, mase ereseande de ‘Studenyi. Nedumerirea— sau chiar indignarea (foarte civilizaté) ~ a colegilor, fe ea exprimati de legendaral Theodor Mommsen, ‘iméne neputincioasi in fija acestetagresivitii, care magne tizeazA cu o for irezistibildtineretul si ~ in general ~ publicul intelectual din Capital.!5 TTinind seama de modelele cu care- obignuise Univer- sitatea Friedrich-Wilhelm si parametrit intelectuali pe care el ‘Wyse din 19 spams 187 loan AL Ses, Ope XV 83, '5¥. Gla, pl, 1354, 8 Insusi, fied indoiald, si fixaso, Eminescu mu putea reactionaalt- fel decit a ficul-o la oferta ministului in spe Maiorescu, din primavara lui 1874. Surprins si euforic, pe deo parte, pentru e nu sperase pan atunci si paseascd la Intoareerea in jar alt companie intelectuala decét pe cea a ,breslei filistinilor™ din vreun liceu de provincie, Eminescu se declara, pe de alt parte, insuficient pregitit pentru postul de profesor, pe care Maiorescu e gaa si ineredinjeze si care, spune tot Eminescu, "ispunde ,inclinailor sale naturale™'6 Ati explicaiie sale, cit 53 contrapropunerea pe eare o face — seminare de leeturi fio- Zofice si comentari pe text ~ sunt perfect rationale. Ele dove- dese nu numai exigenta sa intelectual c $i o cunoastere intima 1 practicii universitare in domeniul filozofici.!7 Nw pot si nu samintese aici cd, In vederea apropiatelor seminare, Eminescu cepe traducerea in romini a Crit raiumi pure. Faptl este bine cunoseut~ mai exact: mereu si mereu colportt, cto inere- ‘bili opacitate faa de sublimul acesttintreprinder Dar din bilanul anilor péirecufi in Berlin au poate lipsi chestinea raportului. dine filozofic si stings. Actm ajunge Eminescu la convingerea ca filozofia nu-si mai giseste locul deci in soo gi biblioteci:istorci si profesor tebuie so free- venteze in continuare ~ cu scrupuloztatea datorat tei mo3- ‘eniri culturale extrem de valoroase. In ce priveste metafizica, spune el, ea nu exist decat prin metafizicien, of, acestin se nase ~ ca toate geniile~numal in mod exceptional, din ev in ev. Un intelectual cu fina tics atent la imperativul timpulu tre- bbuie s4 se-indrepte spre inj, cede Eminescu. E insusi va Iuera in conformitate eu aceasti convingere. Probele se gisese in primul rind in manuserisele sale ~ acompaniate uneori de autoironi, ea acea ‘carte de vizit din care rizbat deopotsivi amérdciune si nostalgie: ,Michaelis Eminescu, ewiger Dok- ‘orand in vielen unniitzen Wissenschaften” (,etem doctorand in multe stinfe fra folos"). Dar preocuparile sainifice ale poetu- Jui nu puteau rimiine ascunse contemporanilor. Maiorescu era TEC ane guven natitichen Anlage zusgend™ (x serous cite alorte di februare 187, ns Ope A 54) Pr vse de srs eu Mares din utile feb 1874, tiem, aes “4 ws informat, de pilda, asupra modului in care candidatul si la ca tedra de Glozofie injelegea si-si abordeze obiectal ~ anume {dup o intiere prealabila In anatomie i fiziologie, im timp ce pentru prezentarea metafizici schopenhaueriene, el ii impunea tin stagit pregititor in antropologie.!8 Mi se pare de asemenea ‘oportun sf reevaliim in acest sens si relapile lui Eminescu eu fditura Brockhans,stabilite inca din anit berinczi. S-a dat, ered, pind acum prea’ pujind atenjie colaborarii Iui la celebra Eneiclopedie din Leipzig, Accasta socvenfi din activitatea sa stinjfiettrebuie fn primul rand integrati biografie~ si anume 0 urmare a sojurufui in Berlin. In ce priveste volumul de ‘mune investi de Eminescu si calitaea ‘prestaie’ sale, posteri~ fatea are ind datorii de onorat Acest capitol al performangslor ceminesciene a fost readus, din fericire, recent, la lumina, dar ‘yalorfiearea Tui mu s-a incheiat? Nu numa prin ealitatea lor ‘ntinsee’ — prin informafia riguroast si fuenja lor ~ impre~ sioneaza artcolele redactate pentru Brockhaus: extrem de Seminificativ mi se pare faptul cA Eminescu se angajeaz’ cu extemal serioziate int-un proiect comn junimist, cu caractr of- cial, monitorizt de Carol insusi2® Alatur’ de Titu Maiorescu, ‘A.D. Xenopol sa, el contribuie nemijlocit la patrunderea Ro- ‘nniei in eongtinfa cultural’ german. Eminescu trebuie re- Ccunoscut asada drept coaulor al progresului dea dreptul istoric pe cate-inregistreazi cunostinjle despre Romina in spatiul de Tima germana dupa 1871 3 Hort Fassel, Deuce Tete von Mita Emiasea, Neve Dberegungen “a Eminetas Beirgen ir da Contersatnsiexton You Brocka Balhae NE (2 ip. -2ysergnren cite Samay di decembrie 1874, fs Oper XV, 2 45 IV. CA SCHOPENHAUERIAN LA BERLIN, FILOZOFIA INCONSTIENTULUI -Orce fli am sprnde 9 oriitspaiu a luming ea, “rzontlnostu inane icenjrat de © noes anes Visul academic spulberat, aspiratile poetice drastic dus, personalitatea altrat: pe baza verdictelor deja ctate la inceputul acestor pagini, si po earedatorialterard ma it semne de ale pune seris la Tndoial, mu se poate tage alté concluzie ‘dec cei doi ani ~ nii macar incheias—Ia Berlin au const {wit_ un eapitol nefast in biografia eminesciand. $i totusi [Eminescu insusi avea si-i serie mai tarzi, inten moment de ‘andra sincentate, Veronieti Mice fn opt ani de end m-am intors in Romnia, deceptiune a lurmat la deceptiune, si sunt att de batn, tit de obosit, slegeaba pun mana pe condei si-neere a scrie ceva ~ eH nu mai pot, ma simt cH am secat moraliceste gic ‘mir trebui un lung, lung repaos ca sini vin in fe. Seu toate acestea, ca lucritont cei de rid din fabric, un ase- menea repacs mul pot avea aici sila nimeni. Crede-ma, mica si unica mea Veronicuj, sunt stivit. Nu ma mai tegisese gi nur ma mai recunose.”" $i mu cra prima dati cid Eminescu deplora efectele mediului Fominese: avusese,inima cura si minte desteapt"ypin-a veni in aceasta jar afursits, i serisege ol inveninat tot Veroniet, [a ‘numa doi ani de larepatrere’* In lumina nor asemenea auio- ‘Terre din Sari 188: Du mea Donia men iei217 5 2 Ct dupa Nic, p13. 6 r bilanyuri, stagiul in strBinitate apare dee fncheteréa lui ~ dept fatala pentra evolu ‘Dar chiar inainte de a fi experimentat in jard gradele rului si teptele aliendri, Eminescu se arati constient in me- Sajele pe care le trimite de la Berlin celor apropial, de insem- nates prezengei sale in capitala germant ~ cici nu ,de flor de ‘uc rimanea el acolo, eum ii asigura pirintle apasat de chel- fuiel gi grij.? De ce arf luptat Eminescu pentru a-siprelungi Sejurul? De ce ar fi suportatcorvoada de la agenfia diplomatic, daci Berlinul iar ingelat de la bun inceput toate asteptirile? Inlegituri cu motivele ntrzieri in ‘nesueritl' ora, se citeazi addesea un pasa dint serisoare a recentului candidat la eatedra universiara ieseand catre protectorul sau, Titu Maiorescu «Kant mia ajuns relatv trziu in mini, Schopenhauer ~ ‘de asemeni, E adeviat cf fi am in mine, dar renasterea {ntuitivi a ideilor lor in Sinea mea, cu aroma specifica fini mele, nu sa incheiat ned, La Viena mam aflat sub influenja nefericti a filozofiei de tip herbartian, care chiar prin natura ei dispenseaz’ de studiul lui Kant. ln ‘cea prelucrare a nojiunilo,intelectul meu a fost i el pre- Incrat ca o nojiane herbartiand, pind la destrimare. Cand ‘nsi dupa luni si luni de sfiger gi rasuein, Zimmermann 4 ajuns la concluzia cl ar exista un suflet, dar c& el ar fi ‘un atom, am dat naibi, deznidjduit, caietul de note gi mu ‘mam mai dus fa eursir. E drepte& dacd n- fi provenit din Oriental turcese, sus-nuitul domn nu mivar fi aprut ce Injelepciunea in persoand. Am fost temporar vietima imaginii mele exagerate despre un profesor universita' “ei sere din docembrie I87Harurie 1874 cite Gheorghe Enino- ‘oh in Ope AV 258 + ant i mi eins spit in die Hinde gckommen, Schopenhauer Shenk habe se zar tne aber ie uti Wedergebur es Ge- “lake sigma mit dem sponfichenEnigerace mn gehen {Genhes it noch suk vllendt. tm Wien stand fer dem anslgen "Ente des HabartschenPhiosopbiren,welehes dar sine Nar vm ‘Stodium Kents dpeni In gist Berbitng det Begrife ware mein Inlet sit wi em Hera sher Dep sr Fadenschenighet ba bet Ale sbermach monstlangem Zeon und Windea Zines 2h ‘shite fam, da ex tar sine Sele ge, be da sebge ea Alom wate, a Martrsile lui Eminescu privnd sad iiirt in Kan 5 Schopenhauer met mo esl exagrte sa mai “otneeye~ drop oStatapemt ph care vesnicul-dociorand™ tergiversaitonreetes in ard Tnaievea de continu lr, asctenesinfrreti mise par decarge toate dintro nil reachie ineredelatea, Sista evar ebui irecenoatem ct cerca de debian pe care Sil emite aii Eminese, este grev de accent. Ca atte oi pare 2 adn! enigma progr sin de studi Dar mu se peste Gel putin in pte nedumerves, ac lm aint la modell de unogtre shia in aceley pine radu? ‘Studia Mlozoiet se sebsumeact Ia Eminescu aspire cle advd, ar adel conte In conceal a ual Sensul existnel indivi cf chic lol avi a inf ‘Aj cum vl piramiey, pane Eines in-un oe, ete pe figural in prima pia din uodsmentl tot gastrin pour Jnea del origin mod intent, sens Seopa ina al nan ti Eines dsc popil si mod deiner flozotich ca Pe unpre init la sc conn ln pe eunontre act opie dest — fine’ care doar wna, faon media’, mobizea. congtina intentional, lars dstnet.Aceast larone poate rans Dust so figurtspajld~ lune! cle doul fede et oar’ fick consti proprirsh a advamlu ii gsese Toc sub nivel elles vig, a subeongtient De ceo lear smi Eminescs~imbind ignorn’> Lu Ti Matoresc, cae solita (ots!) busier Eminesou un plan preci de Tues, eu un cara Clendaisic ontimaliza, panpectve de ascpia similar tansplantulur iMelectua pd la renaterea" ht a hua pot, rebula sis provoaee insorin.Proabil cnet pedagogia cay ned fons pe cate o contta fn tara su prota aera chiar Po sus sf, desi ea trite in fond la ideal humsboitan a Stine In concept Tatemeictorl el, Universitatea in Btn ‘wart ch eis cin Colleen nr Teufel ud Kam ht mer in fle Veresngen Freie we chs as dar Kimmel gener so ‘ete mir gennmter Hea wasceilh ht ls Inbegrf ier noghchen ‘West eschenen, Ih ward das aztweige Opfer meiner tertbenen orstlng von ine Untvesttspasae™ Ope XV, 46 ra). 48 trebuia sb instruiased gi totodati si formeze™ tineretul® Ori- ‘cum, numele lui Kant $i mai ales cel al lui Schopenhauer con- stituiau © promisiune ~ si chiar un gaj al reusite. Ci, ca 1 ‘Wagner, Eminescu ar fi putut si-1 numeascd pe Schopenhauer _{sein) Hausphilosoph — ,flozoful stu particular”. Chiar daca hestiunea lecturilor sale flozofice ~ cronologia si amploarea for — Fimine greu de elueidat pentru istoricul itera, nuvela ‘Sirmanul Dionis, ett la Junimea in toarnna lu 1872 si defini- tivatl in lnile urmatoare, la Berlin, dovedeste — ca si demonstrz in capitolul ummator ~ cat de limpede ,avea in ‘ine* Eminescu, a acea dati deja, schopenhauerismul. Lucral ¢ [Nu se poate contesta progresul pe care- inregstreazk ‘sen main emincciene, care intra pc purse ancy forma int-uncl interesani. Dat in timp ce toleranfa fala de ‘confinutullirico-flozofic al textuui ereste continu, tpl de lectra imine fundamental acelai La mjlcul aloe ’60, ind proza cminesciani este, cum spuneam, redescopert, instu- Imenile cu creo aordazA cae st alle ded cle mostenite Tota dragominescian. Habjtusul mental at Consutatonidenivele lie din ecolul XIX se dovedete cvesiradicabil, Char stent familianzaji cu formulele cele ‘nai supe ale prozei modeme,rispund a text eminescian cu teflexe vetuste. Reacioncazi cura stinjenji de “anomalile be np ‘ue neramane simp. Pe Katee lon ent ad Sg cate cu deri n nti de pepe proc We {Cia sn singe pools las Gnome ei. Pony Schoen mpoate, Cast mma cto nl ots, out on In eare Var ev cae dp confuds cu 86 Printre manuserisele berlineze se afi i rouillon-ul unui rent din marele poem proiectat de Eminescu: Povestea magi! cdllior Mn stele (respect Feciorul de imparat firs Sea), Reapare acl, mume in pozitie dominant, motival mai Xechi eminescian al harfei poetuluilednarejulul — dar into fonexiune particulars, specific schopenhaueriana, cu vsul si WiafainconglienS. .O umatate-ntreaga a sufletului (si) e do- pus in lemnal aria ~spune aici poctl ~ sea Fa pacsit fi find nt-o noape depart, in insondabileadineim siderale. Dar fotul mu © fied speranti, cAci visul reiniegeste ceva ce a dsp: Cin noapta insti cada, molted brunt, ‘Raut o stig din mare atu o chem din hn e-acea parte ibit a chia injei mele Sica simi vie-o roagh unde, natu, stele Stun’ prin noun vine cao az de soare, ‘tinge ame frnte aint vsatoare Sie prefice-n chip ce Fam visat mereu $S-orecunose chi partes [sc] suletuli mew! Deposesunea cull de jumdtatea sa nu ae ac, cum ved, cono- tale funest-patologice care insofese de regu ides modem a inconstentulti, Lui Eminescu piederea parila a identitiit mi ‘pare ca o sumbri alienare, cia deschidere a congtinji prin ce are cet mai bun, mai ,pur* gilt spre un orizant ce o depagete (Atel mele vibeinde, /Gaaiie- ma bune, mai pur yma fini / o-am inerezat.)- $i separaia nue ireversibild, ci sufletul di rit poate fi invocat in vis. Dar ,jumatatea regis este imu see imbibe aint, esta mea sin Cala ‘otodata. Dupi pirerea mea, ,organul onic” este pentru Eminescu ‘Sum tase onssiogis schaperknacneoe se cla i ( ensulfazei sale ait de frumoase side misterioase totodatt: | Dat oie eget srs ice dscoprie mare par Sete de napa a ac Scone Seaplane ds pe Kat nd eos pe clan pant | TP Vaan Pong maga eater nse, dati probabil dn 1873, ct. | Gaps A Res pets 36 * sti lumi si voinelor ei efe- ‘mere, minea mu mai e dee fereats prin care ptrunde Soarele une him noi ~ 3 ptrande in nimi i, cn rid ‘chi ta ing-adova in una. Timp a dsp teri tata fac cea serious te privet dn fee lur Se pare ef ea rei int-o lume increment eu toate framaseie i g cum trecere 5h natere,cumed ire spice ta Ingle nt numa o pers. nina nu mai [sc] en stare fe ranspune in aceasta stare Ease ctremur nce din ss jn jos, asemenea unei arf eoiae, ea ete singura co se ‘mig in aceastt lume eter. ca este orlogil ei Nu numai metafora,arfei colione ci si sensul total al ‘ragmentuluictat ne inetd 4 vedem in ,inima" corespondent {eminescian al ,organuluioniri™,alfel Spus: al inconstienuli, Ca si cugetarea metafizies,iubirea deschide 0 wfereases™ spre frumusejea adncd a lumi. In timp ce Lexiconul Schopenhauer consfinjeste conexiunea esen}iala dintre dragoste (,Ge- Schlechtslebe") si magie, ai Eminesex ,istl in dot” inceleaz dd s-i mai apdrea drept performanfa ‘supranatural’ gi exclusivi 8 cuplului erotic. ima" sa decleaga problema, pent cd ea nu mai asteapti noroculintlnirit miraculoase, pe care circumstan- {ele viet l pot refuza. Ea se deschide far pretenjii Celorlali. {Orologiul etemitiir bate astfel firs intermitente, si hururile isi pistreazd netulburate de capriciile hazardulus chipul suav, -serios" ‘Opens WV, HE. Cit de C. Non, mins gi Kann trodes fa ‘nesta mine, 26 (grag pi ama 88 VII. ,SI POPOARELE DORM...“ EMINESCU SI ETNOPSIHOLOGIA. Qameni inva dar feb alent prop, aid puro ‘Sine tnoarte, mi Inhipaese cao sald Itunewas cu 0 ‘Ss de nae tuna de ee dele stine intr prin-o {tre prin intnorclSl5 fes pe cela, inert, ‘Spite oui. Copul uno om de lea salt uminat, ‘Sipe oglin. De sft vin Wel iteadevde tel Indiferent dar ce socieate,cepouccere ses!” Spre sfrsiul sojurului siu ia Berlin, i eu o intensitate sporitt dup intoarcerea in ari, Eminescu ii orienteaza intro Sul biografil vorbese aici la unison ~ edie itorta najionala a Fonilnilor gi zesrea culturals a acestora, in primal rind Tol- lor, Sé fie vorba de o eschiva a doctoranduluiajuns in eri te imp? Sau de 0 mutafie mental ~ expresia acelet pretinse nevroze, de care ari sufert Eminescu In anit ,exluluiberlinez Sate iar ff marcat definitiv personaltatea? Cand jenant,cénd lunkeimlich, subtextul unor asemenea ipoteze truce, cred, in prim rind nervoritatea biografilor, ajunsi et isis in eriza de Jafri ood a mia proprit capact de inelegere ‘Dintee eaitele poetului, pentru salvarea cdrora a pledat eu pasiune, C, Noica lege la un moment dat drept most nul de-o Finvalmaseala care nu poate sh nu pund pe ginduri~e convins ‘Noiea pe oricine erede a-l cunoaste pe Eminescu dupa lectura jcelor vieo eiteva zeci de poezii din primul volum sta eétorva postume™? Intre zeci de pagini de note, insemnit! yi extrase, ‘multe in limba germana, despre istorie, estticd, filologi, ‘economic, biologie, chimie ete, intreextrase din Herbart si con- sideralit de semanticd comparativl, germano-roman’, Noica menjioneazs fugit si niste ,winduri strani", ea de pilda cel inaugurat eu cuvintele: $3 popoarele dorm..# Tn ce context sts aceas faz, care, izolats, sun’ aa de enigmatic? Teer G Nove, Ce coprnd siete ak Eminescu, ia: Prymenarum, 675-682, ap 678 2 idem 6 9 Este vorba de un fragment din perioada studilor, pe care autori aici definitive a Operefor lau clasat printre serierle {social-poitice®, fara a-l fl purut data mai precis El consti {wie ~ conform acestei edi ~ inceputul unti expozeu despre stat, Cred cd nici sensu, nici insemnatatea acest “preambul ni au fost ined apreciate in mod adeevat, dupa cum nici aderenya li logid la restul discursului nu pare si fi Susctatdiscupi Il citez

    Potrebbero piacerti anche