Sei sulla pagina 1di 9

http://www.ziare.

com/international/iran/iran-armele-nucleare-ale-israelului-o-amenintare-pentru-
pacea-globala-1298210

Iran: Armele nucleare ale Israelului - o


amenintare pentru pacea globala
Un inalt oficial din echipa de negociatori nucleari ai Iranului a cerut semnatarilor Tratatului de
neproliferare a armelor nucleare sa forteze Israelul sa semneze acest acord.

Arsenalul nuclear al Israelului reprezinta o amenintare majora pentru pacea si securitatea mondiala,
a declarat diplomatul iranian.

Iranul, care a semnat Tratatul de neproliferare (TNP), a cerut eliminarea tuturor armelor de
distrugere in masa din intreaga lume, potrivit agentiei de stiri iraniene FARS News.

"Tarile din Miscarea de Nealiniere (MNA) sustinute de multe alte state considera ca politicile
regimului sionist (din Israel) si opozitia sa, fata de crearea unei regiuni libere de arme nucleare in
Orientul Mijlociu, este cel mai important factor care contribuie la esecul TNP de a-si atinge
obiectivele de neproliferare a armelor nucleare in Orientul Mijlociu", a declarat Hamid Baeedinejad,
director general pentru afaceri politice in cadrul Ministerului de Externe din Iran.

"Tarile semnatare ale TNP sunt impartite in privinta punerii unei presiuni asupra Israelului pentru a
forta aceasta tara sa semneze tratatul si sa fie de acord cu crearea unei regiuni libere de arme
nucleare in Orientul Mijlociu", a spus diplomatul Iranian.

Oficialul a subliniat faptul ca cea de-a treia sesiune a Comitetului pregatitor al Conferintei de
revizuire a TNP din 2015, de la New York, nu a reusit sa obtina vreun rezultat palpabil in vederea
punerii in aplicare a tratatului.

Adunarea Generala a ONU a aprobat un proiect de rezolutie, propus de Iran, privind dezarmarea
nucleara in octombrie 2009, pe fondul opozitiei puternice al Statelor Unite, Marii Britanii, Frantei,
Israelului si a altor tari occidentale.

Mai mult de 100 de tari, inclusiv non-membri ai TNP, au votat rezolutia. Aceasta indeamna Israelul sa
se alature tarilor care au aderat la TNP si pentru a permite Agentiei pentru Energie Atomica sa
inspecteze instalatiile sale nucleare.

Israelul este considerat a fi singurul posesor al armelor nucleare din Orientul Mijlociu, cu peste 200
de focoase nucleare.
http://www.zf.ro/business-international/un-acord-nuclear-intre-iran-si-marile-puteri-ar-descatusa-
energia-unei-tari-care-deja-face-jocurile-in-orientul-mijlociu-14109844

Un acord „nuclear“ între Iran şi marile


puteri ar descătuşa energia unei ţări care
deja face jocurile în Orientul Mijlociu
Aproape tot ceea ce înseamnă schimbare în Orientul Mijlociu are acum amprenta Iranului,
semn că puterea geopolitică a acestei ţări izolate de lumea occidentală creşte pe măsură ce
influenţa Americii scade în regiune.

Un acord al Teheranului cu cele mai puternice state ale lumii privind dezvoltarea industriei
nucleare iraniene ar putea aduce şi descătuşarea potenţialului economic uriaş al acestei ţări cu
80 de milioane de locuitori şi cu unele dintre cele mai mari rezerve de petrol ale lumii.

Iranul are a doua cea mai numeroasă populaţie din Orientul Mijlociu, deţine 9% din rezervele
dovedite de petrol ale lunii şi 18% din cele de gaze naturale. Subsolul abundă cu minerale de
importanţă strategică. Succesul negocierilor de la începutul acestei luni dintre, pe de o parte
Marea Britanie, China, Rusia, SUA şi Germania, iar de cealaltă Iranul, cu scopul de a limita
capacitatea nucleară iraniană astfel încât să facă imposibil pentru statul islamist să
construiască arme nucleare arată că şansele unui acord final sunt mari, caz în care Occidentul
va ridica sancţiunile, cel puţin pe cele economice, cu care presează Teheranul. Analiştii
iranieni estimează că în aceste condiţii comerţul Iranului cu UE, de 7,6 miliarde euro anul
trecut, poate creşte cu 400% până în 2018. Companiile asiatice s-au aliniat deja la startul
pentru cucerirea pieţei iraniene a construcţiilor. Vestul speră că prin ridicarea sancţiunilor -
economice, energetice şi bancare - va consolida segmentele moderate ale guvernului de la
Teheran, explică The Wall Street Journal.

În prezent, Iranul este afectat de un embargo petrolier şi de excluderea băncilor iraniene din
reţeaua de tranzacţii internaţionale, esenţială pentru transferurile electronice. Restricţiile
impuse de SUA blochează întoarcerea în Iran a peste 100 de miliarde de dolari în venituri din
petrol.

Un diplomat european implicat în negocieri estimează că dacă sunt ridicate sancţiunile,


economia iraniană ar putea ajunge la un ritm ameţitor de creştere de 8% pe an.

„Arcul iranian de putere“, de la Bagdad la Mediterana

Iranul se foloseşte, spre disperarea Israelului, direct sau indirect de forţa militară pentru a-şi
creşte influenţa în Orientul Mijlociu. În lupta pentru dominare dusă cu regatul sunit al Arabiei
Saudite, Iranul şiit a creat ceea ce este descris ca fiind „un arc de putere“, sau ascensiunea
şiită, care uneşte Bagdadul, Damascul, Beirutul şi Mediterana,

notează The Fiscal Times. Sfera iraniană de influenţă se întinde din Irak, unde 20.000 de şiiţi
sprijiniţi de Teheran luptă contra armatei ISIS (şiiţi sunt însoţiţi de doar 3.000 de militari şi
poliţişti irakieni), până în Siria, unde Teheranul îl sprijină la putere pe preşedintele Bashar al-
Assad, care are pe cap patru ani de război civil. Influenţa iraniană atinge Libanul, unde
puterea de necontestat este Hezbollah, militanţi susţinuţi de iranieni, şi Yemenul, unde rebelii
şiiţi Houthi au preluat controlul guvernului.

De ce sunt acceptate riscurile

În aceste condiţii, pare hazardare relaxarea presiunilor exercitate asupra Iranului. Însă există
motive pragmatice clare pentru care un acord între marile puteri ale lumii şi Iran ar trebui
susţinut, notează Bloomberg. Primul beneficiar ar fi tineretul şi populaţia educată, a căror
ieşire din izolare ar ajuta la descătuşarea potenţialului ţării. Ascensiunea lor va deveni cu
timpul o contrapondere la forţa revoluţionarilor îmbătrâniţi din Teheran, care au profitat de pe
urma embargoului şi a sancţiunilor. De altfel, explozia lumii digitale şi a informaţiei face să
crească cererea pentru demnitate şi egalitate, care poate deveni violentă dacă este oprimată
sau ignorată.

De asemenea, acordul nuclear s-ar putea dovedi a fi cea mai mare realizare de politică externă
a celor opt ani de mandat ai preşedintelui american Barak Obama. Acordul ar reprezenta o
apropiere istorică între teocraţia iraniană, considerat mult timp un sponsor cu greutate al
terorismului într-o „axă a răului“ şi „Marele Diavol“, aşa cum regimul islamic denumeşte
SUA. Acordul este negociat din 2003, iar .

Israel

Benjamin Netanyahu, premierul Israelului, o ţară care are propriul arsenal nuclear, dezvoltat
clandestin, şi-a relaxat retorica privind „afacerea“ iraniană de la una belocoasă la una de
compromis. El în niciun caz nu acceptă rezultatul negocierilor de la începutul lunii deoarece
acesta este „un acord rău“ care ar lăsa Iranul cu o „vastă infrastructură nucleară, care ar
legitima programul nuclear al Iranului, ar impulsiona economia iraniană şi agresiunea şi
teroarea Iranului în Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta“. În schimb, el vrea „Un acord mai
bun“ care să includă „reconoaşterea clară din partea Iranului a dreptului Israelului de a
exista“. Israelul nu este parte în negocieri. Acordul ar trebui să capete forma finală până pe 30
iunie.

http://www.hotnews.ro/stiri-international-22064447-ascensiunea-iranului-pare-nasca-cooperare-
discreta-intre-israel-tarile-arabe.htm

Ascensiunea Iranului pare sa nasca o


cooperare discreta intre Israel si tarile
arabe
Ascensiunea Iranului pare sa nasca o discreta cooperare intre Israel si tarile arabe, dupa decenii de
ostilitate, noteaza AFP. Comunitatea de interese pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu
o invoca a fost ilustrata recent cand Israelul si Arabia Saudita s-au gasit de aceeasi parte a
baricadei, felicitand-ul pe presedintele american Donald Trump dupa discursul despre Iran.

Israelul considera Iranul unul dintre principalii sai dusmani, in timp ce Riadul vede in Teheran rivalul
sau regional

"Din acest punct de vedere, Israelul si principalele tari arabe vad lucrurile cu aceiasi ochi", a spus
Netanyahu in aceasta saptamana, si "cand Israelul si principalele tari arabe vad lucrurile cu aceiasi
ochi, fiti atenti, ceva e pe punctul de a se produce".

In urma cu cateva saptamani, Netanyahu spunea ca relatiile cu lumea araba "nu au fost niciodata
atat de bune".

De la crearea sa in 1948, doar doua tari arabe, Egiptul si Iordania, au recunoscut Israelul.

Cu toate acestea, statul evreu se poate dovedi un aliat de anvergura: are cea mai performanta
armata din regiune, are capacitati de informatii respectate si are relatii stranse cu Statele Unite.

"Coordonare"

Israelienii si arabii au relatii "la adapostul privirilor indiscrete pentru ca, din punct de vedere cultural,
chestiunea este sensibila in Orientul Apropiat", explica Ayub Kara, ministrul comunicatiilor, un
apropiat al lui Netanyahu.

Pe langa perceptia impartasita in ceea ce priveste "pericolul iranian", competentele israeliene in


securitate cibernetica, desalinizarea apei sau agricultura incita tarile arabe sa caute parteneriate,
spune acesta, notand o crestere a comertului pe care firmele israeliene il fac cu companii din tarile
din Golf.
Postul israelian de radio anunta luna trecuta ca printul saudit Mohammed ben Salman a efectuat o
discreta vizita in Israel si s-a intalnit cu oficiali israelieni. Informatia nu a fost niciodata confirmata.

In 2015, Israelul a anuntat deschiderea unei misiuni comerciale in Emiratele Arabe Unite, desi cele
doua tari nu intretin relatii diplomatice.

Israelul si tarile arabe par "sa se coordoneze" in diferite subiecte, printre care mijloacele de
descurajare a Iranului, afirma Uzi Rabi, profesor la universitatea din Tel-Aviv si specialist in Arabia
Saudita.

"Exista intalniri peste tot intre sauditi si israelieni, bazate pe interese comune", afirma acesta.

Administratia Trump incearca si ea o apropiere intre arabi si israelieni, sperand sa favorizeze astfel
un acord "final" intre statul evreu si palestinieni.

Linia de fractura

Trump, in vizita in regiune in mai, a recurs si el la un gest rarisim: a venit in Israel direct din Arabia
Saudita.

"Ceea ce se intampla cu Iranul a determinat numeroase alte parti din Orientul Mijlociu sa se indrepte
spre Israel", spune profesorul.

Posibilitatea recunoasterii Israelului de catre tarile arabe in schimba crearii unui stat palestinian este
o abordare avuta in vedere de ani. Ea se bazeaza pe planul de pace saudit din 2002, ramas insa litera
moarta.

Responsabilii israelieni evoca un demers invers: o recunoastere a Israelului de catre tarile arabe, care
ar contribui apoi la procesul de pace cu palestinienii.

Relatiile dintre Israel si tarile din Golf nu sunt o noutate.

In anii 1980, miliardarul si comerciantul saudit de arme Adnan Khashoggi era cunoscut pentru
relatiile pe care le avea cu ministrul Apararii din acea vreme, Ariel Sharon, spune Gil Merom,
specialist in politica internationala la universitatea din Sydney, in Australia.

Numerosi experti sunt insa sceptici in ceea ce priveste sansele unei confluente majore in lipsa unui
acord care sa puna capat la 50 de ani de ocupare israeliana a Teritoriilor palestiniene. Liderii arabi
cunosc sensibilitatile opiniei publice, puternic defavorabila Israelului si solidara cu palestinienii.

"Mai multe tari arabe sunite, in special in Golf, au din ce in ce mai mult sentimentul ca amenintarea
reprezentata de Iran si islamismul militand reprezinta principala linie de fractura", arata Kristian
Ulrichsen, specialist in Golf la Rice University din Statele Unite, "si asupra acestor doua chestiuni
exista o anumita convergenta de interese cu Israelul".
Acesta considera insa ca e prematur sa se discute despre recunoasterea Israelului, insa se astepta ca
"legaturile economice si de securitate sa se dezvolte mai deschis in lunile si anii urmatori".

https://www.antena3.ro/externe/statele-care-au-capacitatea-de-a-distruge-lumea-lista-tarilor-care-
detin-bomba-atomica-209426.html

Statele care au capacitatea de a distruge


lumea. Lista ţărilor care deţin BOMBA
ATOMICĂ
Mai mult de 20 de state din lume au putere nucleară, însă numai câteva dintre acestea deţin arme
nucleare sau sunt suspectate că vor să dezvolte arme nucleare.

SUA – Americanii au efectuat mai multe teste nucleare decât celelalte puteri nucleare la un loc şi
reprezintă singurul stat care a utilizat o armă nucleară în luptă. Statele Unite sunt singura putere
mondială care a desfăşurat arme în alte state. Prin intermediul programului NATO, americanii au
trimis bombe în Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Turcia.

Prin intermediul a numeroase tratate, SUA şi fostul lor adversar din Războiul Rece, Rusia, au lucrat
împreună pentru reducerea arsenalelor lor nucleare, care sunt cele mai mari din lume. Atât SUA, cât
şi Rusia au capacitatea de a lansa arme nucleare pe pământ, aer sau pe mare.

Din decembrie 2012, Statele Unite au aproximativ 2.150 de focoase operaţionale. Alte 2.500 de
focoase sunt de revervă, în timp ce peste 3.000 de focoase au fost scoase din uz.

RUSIA – Fosta Republică Socialistă Rusă a reuşit să dezvolte arme nucleare pe baza informaţiilor
subtilizate, prin intermediul spionilor, de la americani. Când sovieticii au testat prima armă atomică
în 1949, au folosit aproape acelaşi design pe care americanii îl testaseră cu patru ani mai devreme şi
pe care l-au şi detonat deasupra oraşului Nagasaki.

În ultimii ani, Rusia şi SUA au lucrat împreună la reducerea arsenalelor.

Din decembrie 2012, Rusia deţine 1.720 de focoase operaţionale, 2.700 de focoase în rezervă şi
4.000 care au fost scoase din uz.

MAREA BRITANIE – Când Statele Unite au dat startul Programului Manhattan, un grup de cercetători
britanici, cunoscuţi sub denumirea de „misiunea britanică”, a venit să-i ajute. În momentul în care
politicienii americani au adoptat o lege care interzicea împărtăşirea informaţiilor cu alte popoare (în
1949), Marea Britanie a început să lucreze la propriul program nuclear. Legea a fost modificată în
1954, americanii şi britanicii reluându-şi legăturile.
Marea Britanie dispune de patru submarine cu rachete nucleare.

FRANŢA – Statul francez este cea de-a treia mare putere nucleară a lumii, cu toate că se află la mare
distanţă de Statele Unite şi Rusia din acest punct de vedere.

În prezent, cele mai multe din cele 300 de focoase deţinute de Franţa sunt desfăşurate pe patru
submarine nucleare.

CHINA – Chinezii au început să lucreze la programul nuclear în 1950, după ce americanii au mutat o
parte din activele nucleare în zona Pacificului, în timpul războiului coreean. Chinezii au testat cu
succes primul aparat nuclear în 1964.

Chinezii dispun în prezent de 140 de focoase atribuite rachetelor terestre şi alte 40 de focoase
atribuite aparatelor de zbor.

În aproximativ doi ani, China va dispune şi de un submarin nuclear.

INDIA – Indienii au decis să dezvolte arme nucleare după începerea testelor nucleare de către China,
în anii `60. India a testat primul dispozitiv nuclear în 1970. Alte trei teste au fost efectuate în 1998.

India are aparate de zbor şi rachete capabile să transporte încărcături nucleare. Dispune de cel mult
100 de focoase, dintre care nici unul nu este operaţional.

PAKISTAN - Dispune de cel mult 100 de focoase, dintre care nici unul nu este operaţional.

COREEA DE NORD– Nord-coreenii au efectuat până în prezent trei teste nucleare, cel mai recent
având loc în februarie.

Coreea de Nord deţine bomba atomică, dar nu dispune de o capacitate dovedită de a o miniaturiza şi
de a o utiliza cu ajutorul unei rachete balistice.

SRAEL - Statul israelian refuză să confirme sau să nege că ar deţine bomba atomică. Cu toate
acestea, comunităţile internaţionale cred că israelienii deţin aproximativ 80 de arme atomice şi
suficient plutoniu pentru alte 200 de arme.

IRAN – În ultimele decenii, au exista îngrijorări referitoare la programul nuclear iranian.


Reprezentanţii Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică deţin informaţii credibile că Iranul ar
dezvolta arme nucleare, informează CNN.
https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/cate-arme-nucleare-exista-in-lume-si-ce-tari-le-
detin-762125

Cursa înarmării nucleare este departe de a fi intrat în declin, deși unele statele se angajaseră după
1990 să distrugă parte din arsenal. Dimpotrivă, dezvoltarea acestui tip de arme pare să conteze din
ce în ce mai mult, mai ales după ce Coreea de Nord a anunțat că a testat cu succes o rachetă
balistică intercontinentală care poate transporta focoase nucleare, scrie The Telegraph.

Această ultimă mișcare a nord-coreenilor îngrijorează comunitatea internațională. Iar noua


administrație americană nu a rămas datoare - și-a înăsprit retorica împotriva acestora.
Secretarul american al Apărării a avertizat Coreea de Nord că SUA „ar putea lansa un atac”
dacă situația escaladează.

În decembrie 2016, Vladimir Putin a impus șefilor apărării întărirea capacității nucleare, care
trebuie să fie un obiectiv-cheie al țării. Donald Trump a răspuns imediat pe Twitter spunând
că și SUA își vor extinde în ritm alert capabilitățile nucleare.

Citiți și: Semne care arată că Rusia se pregătește pentru al 3-lea război mondial

Iar aceste vești venite de la principalele puteri nucleare din lume nu sunt îmbucurătoare. Deja
în arsenalul mondial există bombe atomice care însumează o putere de milioane de kilotone.

Pe lângă acestea, mai există 15.000 de focoase nucleare gata de a fi montate pe rachete
intercontinentale, majoritatea aparținând Statelor Unite și Rusiei.

Ce țări dețin arme nucleare

Oficial, în lume există cinci state care dețin arme nucleare: China, Franța, Rusia, Marea
Britanie și Statele Unite. Acestea sunt recunoscute ca posedând arsenal nuclear prin „Tratatul
de neproliferare a armelor nucleare”.

Există însă, neoficial, alte patru țări care dețin astfel de arme: Pakistan, India, Israel și Coreea
de Nord. Aceste țări nu au semnat tratatul și, conform unor surse militare, împreună ar
dispune de aproximativ 340 de arme nucleare.

De departe, Rusia și SUA conduc acest clasament nedorit. În prezent, cele două state dețin
împreună 88% din arsenalul nuclear mondial, însumând o putere de 6.600 de megatone.

Ce distrugeri pot provoca aceste arme

În cazul unui atac nuclear, se estimează că o singură bombă B-83 deținută de SUA ar ucide în
primele 24 de ore 1,4 milioane de oameni, alte 3,7 fiind grav rănite.

Cea mai puternică bombă atomică este deținută de Rusia. Dacă aceasta ar fi lansată peste
New York, ar fi omorâți 7,6 milioane de oameni și 3,7 milioane ar fi răniți. Alte milioane ar
avea de suferit grav pe o distanță de până la aproape zece kilometri în jurul deflagrației.

http://www.tomoniu.ro/opinii/societate/explozia-nucleara.htm

https://en.wikipedia.org/wiki/Background_and_causes_of_the_Iranian_Revolution

Potrebbero piacerti anche