LEGE nr.

6 din 30 iunie 1977 privind rolul şi atribuţiile maistrului în producţie

PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 62 din 8 iulie 1977

Dezvoltarea şi modernizarea accelerata a producţiei materiale impun întărirea rolului maistrului în

organizarea şi conducerea procesului de producţie, sporirea neîntreruptă a contribuţiei sale la
utilizarea cu maximum de eficienta economică a resurselor materiale şi umane, la identificarea
sistematica şi utilizarea rezervelor de creştere a productivitatii muncii, îmbunătăţirea continua a
nivelului calităţii produselor, mobilizarea colectivelor de muncitori pentru îndeplinirea exemplara a
sarcinilor, în concordanta cu obiectivele planului naţional unic de dezvoltare economică şi socială.
În acest scop, Marea Adunare Nationala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.
CAP. 1 Rolul şi locul maistrului în producţie
ART. 1 (1) Maistrul este organizatorul şi conducătorul nemijlocit al formatiei de lucru încredinţate şi
răspunde de activitatea de producţie şi de realizarea sarcinilor de plan ale acesteia. Maistrul are în
subordine un număr de muncitori stabiliţi prin normative şi, după caz, şefi de echipe sau de brigada
care răspund de sarcinile unor colective de munca.
(2) Maistrul participa direct, alături de muncitorii din subordine, la procesul de producţie şi face parte
din categoria de personal tehnic productiv.
ART. 2 Maistrul este subordonat direct şefului de atelier, şefului de secţie sau altor conducatori de
compartimente de producţie, în funcţie de forma organizatorică a unităţii. Maistrul colaborează cu
compartimentele de producţie sau functionale ale unităţii în problemele legate de îndeplinirea
sarcinilor de plan, precum şi cu proiectantii şi tehnologii pentru modernizarea proceselor de producţie,
introducerea în fabricaţie a produselor şi tehnologiilor noi şi îmbunătăţirea continua a calităţii
producţiei.
CAP. 2 Atribuţiile şi răspunderile maistrului
ART. 3 (1) Maistrul are obligaţia sa asigure realizarea ritmica a sarcinilor de plan care revin
formatiei de lucru încredinţate şi sa ia toate măsurile de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii.
În acest scop, maistrul răspunde de:
a) realizarea programului de producţie, pe sortimente şi la termenele prevăzute;
b) organizarea fiecărui loc de munca şi pregătirea condiţiilor de fabricaţie; repartizarea lucrărilor pe
fiecare echipa, brigada şi pe executanti; supravegherea executării operaţiilor pe întreg timpul
desfăşurării lucrărilor;
c) organizarea aprovizionarii pe fiecare loc de munca cu materii prime, materiale şi semifabricate şi
asigurarea cu desene, fise tehnologice şi alte documentaţii tehnice, precum şi cu scule, dispozitive şi
aparate de măsura şi control necesare executării şi verificării lucrărilor, operaţiilor, produselor şi
serviciilor;
d) folosirea completa a capacităţilor de producţie, utilizarea cu randament maxim a utilajelor,
maşinilor şi instalaţiilor, prevenirea şi eliminarea intreruperilor sau deficienţelor în funcţionarea
acestora;
e) introducerea şi extinderea metodelor moderne de producţie şi de munca, aplicarea în cadrul
formatiei de lucru a inventiilor şi inovatiilor şi sprijinirea iniţiativelor în domeniul progresului tehnic şi
mecanizarii operaţiilor manuale;
f) încadrarea în normele de consum de materii prime, materiale, energie şi combustibil stabilite
pentru fiecare reper, subansamblu şi produs; recuperarea şi valorificarea superioară a deşeurilor,
gospodărirea judicioasă a tuturor bunurilor materiale;
g) îndeplinirea sarcinilor de munca pe fiecare muncitor şi pe intreaga formatie şi raportarea operativă
către şeful ierarhic superior a stadiului realizării programului de producţie, preluarea sarcinilor formatiei
de la schimbul precedent şi predarea sarcinilor către schimbul următor, cu precizarea obiectivelor de
urmărit.
(2) Maistrul are obligaţia sa participe direct la realizarea unui anumit volum de produse sau lucrări,
prin executarea unor operaţii complexe, lucrări de montaj, întreţinere, reparaţii, reglaje şi manevre ale
utilajelor, urmărirea aparaturii de măsura şi control, precum şi a altor operaţii care necesita inalta
calificare şi experienta, asigurindu-se prin aceasta folosirea întregii capacităţi de munca a formatiei de
lucru pe care o conduce.
ART. 4 Maistrul răspunde de asigurarea calităţii produselor sau lucrărilor executate în cadrul
formatiei sale de lucru şi este obligat sa ia măsuri pentru:
a) respectarea riguroasă de către executanti a tehnologiilor de fabricaţie şi a instrucţiunilor privind
exploatarea şi întreţinerea mijloacelor şi uneltelor de producţie; instruirea muncitorilor în subordine
asupra modului de realizare a lucrărilor, executarea directa a unor operaţii sau manevre cu grad de
dificultate ridicat, pînă la însuşirea acestora de către muncitorii în subordine, desfăşurarea activităţii de
producţie în condiţii igienico-sanitare şi sanitar-veterinare prevăzute de lege;
b) verificarea şi rezolvarea operativă a sesizarilor muncitorilor din subordine privind caracteristicile
calitative ale materiilor prime, materialelor şi sculelor utilizate în fabricaţie, ce nu corespund
standardelor, normelor tehnice sau caietelor de sarcini;
c) controlul permanent al calităţii operaţiilor, lucrărilor şi produselor executate de muncitorii formatiei
de lucru, pentru a asigura parametrii calitativi prevăzuţi în documentaţiile tehnice, precum şi în scopul
prevenirii abaterilor de la prescripţiile acestora; conservarea calităţii produselor în timpul manipulării,
ambalarii şi depozitarii lor la locul de munca;
d) oprirea executării operaţiilor şi a fabricaţiei în cazul unor abateri grave de la normele de calitate,
informind despre aceasta pe conducătorul ierarhic;
e) organizarea dezbaterii în cadrul colectivului de munca a cazurilor de încălcare a normelor de
calitate, a cauzelor rebuturilor şi a măsurilor pentru evitarea acestora; stabilirea vinovatilor pentru
producerea de rebuturi sau produse declasate.
ART. 5 În domeniul asigurării creşterii productivitatii muncii, aplicării normelor de munca şi
retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, maistrul răspunde de:
a) elaborarea şi aplicarea măsurilor din programul de creştere a productivitatii muncii, pe locuri de
munca şi pe ansamblul formatiei de lucru; asigurarea folosirii complete a zilei de munca de către toţi
muncitorii formatiei de lucru;
b) crearea la fiecare loc de munca a condiţiilor tehnice şi organizatorice prevăzute în documentaţia
care a stat la baza stabilirii normelor şi normativelor de munca;
c) participarea la activitatea de normare operativă a muncii, aplicarea riguroasă a normelor de
munca şi urmărirea permanenta a modului de îndeplinire a acestora de către muncitorii în subordine;
adoptarea de măsuri pentru eliminarea cauzelor care determina nerealizarea normelor de munca;
d) elaborarea propunerilor pentru îmbunătăţirea normelor de munca în concordanta cu modificările
condiţiilor tehnice şi organizatorice stabilite;
e) aplicarea formelor de retribuire stabilite pentru formatia de lucru;
f) aplicarea prevederilor legii privind stabilirea retributiei muncitorilor ce lucrează în acord sau în
regie şi acordarea acesteia cu condiţia realizării sarcinilor proprii de munca şi a prevederilor privind
majorarea sau diminuarea retributiei individuale cuvenite în cadrul acordului colectiv, în funcţie de
contribuţia efectivă a fiecărui membru al formatiei la realizarea lucrărilor;
g) programarea concediilor de odihna, ţinînd seama de necesităţile producţiei şi interesele
personalului, cu respectarea normelor legale.
ART. 6 Maistrul are răspunderea pentru desfăşurarea activităţii de producţie în deplina securitate
şi pentru realizarea integrala a măsurilor de protecţie a muncii. În acest scop, maistrul ia măsuri
pentru:
a) instruirea muncitorilor din formatie şi supravegherea aplicării stricte a reglementărilor privind
protecţia muncii, a regulilor de igiena a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; repetarea
periodică a instructajului şi verificarea însuşirii acestuia de către membrii formatiei;
b) asigurarea dispozitivelor de securitate a muncii şi a echipamentelor de protecţie prevăzute în
normele specifice fiecărui loc de munca; afişarea instrucţiunilor şi planşelor privind securitatea şi
protecţia muncii la toate locurile de munca şi a indicatoarelor de avertizare a locurilor periculoase;
c) funcţionarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor în condiţii de deplina siguranta pentru întregul
personal;
d) urmărirea realizării lucrărilor de protecţie a muncii şi de prevenire a incendiilor, prevăzute în
programul întreprinderii pentru formatia sa; oprirea lucrului în caz de pericol pentru securitatea muncii,
cu anunţarea şefului ierarhic; interzicerea participării la lucru a muncitorilor în stare de ebrietate,
oboseala, sau fără echipament de protecţie corespunzător;
e) acordarea primului ajutor în caz de accident, anunţarea imediata a organelor ierarhice superioare;
înlăturarea cauzelor generatoare de pericol pentru securitatea muncii;
f) îmbunătăţirea continua a condiţiilor igienico-sanitare ale muncii; sesizarea cauzelor ce duc la
poluarea mediului înconjurător şi prevenirea acestora precum şi pentru preintimpinarea accidentelor şi
imbolnavirilor profesionale.
ART. 7 În domeniul ridicării continue a calificării profesionale a personalului din formatia de lucru la
nivelul cerinţelor progresului tehnic şi de educare în spiritul disciplinei socialiste a muncii, maistrul
răspunde de:
a) supravegherea şi îndrumarea fiecărui muncitor în vederea însuşirii cunoştinţelor şi deprinderilor
necesare executării în bune condiţii a sarcinilor de producţie; instruirea la locul de munca a tinerilor
muncitori în vederea ridicării calificării şi perfecţionării lor profesionale;
b) însuşirea de către membrii formatiei de lucru a reglementărilor privind ordinea şi disciplina
tehnologică şi de munca, a prescripţiilor de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor,
precum şi a regulilor de manipulare, transport şi depozitare a materiilor prime şi produselor;
c) instruirea muncitorilor formatiei de lucru în vederea însuşirii procedeelor avansate de munca
realizate de muncitorii fruntasi şi crearea condiţiilor pentru aplicarea acestora;
d) organizarea practicii în producţie a elevilor şi studenţilor repartizaţi formatiei de lucru pe care o
conduce;
e) crearea condiţiilor pentru frecventarea cursurilor de calificare sau a formelor de perfecţionare a
pregătirii profesionale de către muncitorii pe care i-a propus sa urmeze aceste cursuri; îmbunătăţirea
conţinutului cursurilor de pregătire pentru muncitorii din formatia sa de lucru şi propunerea de
completare a programelor de calificare şi perfecţionare.
ART. 8 Maistrul are îndatorirea de a participa la organizarea intrecerii socialiste şi a adunărilor
lunare ale grupelor sindicale şi de a acţiona împreună cu birourile acestora pentru fundamentarea şi
realizarea angajamentelor în intrecere. În cadrul adunărilor lunare, maistrul raportează asupra modului
de realizare a sarcinilor de producţie, inclusiv a angajamentelor asumate şi a stadiului rezolvarii
propunerilor oamenilor muncii, prezintă sarcinile programului de producţie ale formatiei de lucru pentru
perioada următoare şi supune dezbaterii măsurile necesare îndeplinirii acestuia.
ART. 9 Neîndeplinirea din vina maistrului a atribuţiilor stabilite prin prezenta lege şi a sarcinilor
proprii, atrage, după caz, răspunderea sa disciplinară, administrativă, materială sau penală.
CAP. 3 Drepturile maistrului
ART. 10 În calitatea sa de conducător al formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa dea dispoziţii
muncitorilor din subordine, direct sau prin şefii de echipa ori de brigada; dispoziţiile sefilor ierarhici
superiori sau ale organelor tehnice de control către muncitorii dintr-o formatie de lucru, se dau prin
maistrul care o conduce. În cazuri de excepţie, cînd maistrul lipseşte şi necesităţile impun luarea unor
măsuri urgente, şeful ierarhic poate da dispoziţii direct muncitorilor, cu obligaţia de a-l informa imediat
ce revine la locul de munca.
ART. 11 Pentru realizarea sarcinilor ce revin formatiei de lucru, maistrul are dreptul sa repartizeze
personalul pe echipe, brigazi şi locuri de munca; încadrarea, transferarea sau desfacerea contractului
de munca pentru membrii formatiei de lucru pe care o conduce, se face numai cu acordul maistrului.
ART. 12 (1) Pentru realizari deosebite obţinute în munca de către personalul din subordine,
maistrul, cu consultarea organizaţiilor sindicale şi de tineret stabileşte următoarele stimulente:
a) multumirea verbală sau în scris pentru realizari deosebite;
b) desemnarea muncitorilor care vor putea fi declaraţi evidentiati sau fruntasi în intrecere;
popularizarea la panoul de onoare al unităţii.
(2) Rezolvarea de către conducerea unităţii a cererilor de locuinţe şi a altor probleme sociale ale
muncitorilor în subordine, se va face cu consultarea maistrului.
(3) Înscrierea muncitorilor la examenul pentru promovarea în categorii superioare de calificare,
acordarea de trepte de retribuire, premierea muncitorilor pentru realizari deosebite în timpul anului din
fondurile destinate în acest scop şi acordarea altor recompense materiale care se stabilesc de
conducerea unităţii se vor face cu acordul maistrului.
ART. 13 (1) În scopul intaririi ordinii şi disciplinei la locul de munca, evitării şi eliminării abaterilor
de la normele stabilite în regulamentele de ordine interioară, maistrul, cu consultarea organizaţiilor
sindicale şi de tineret are dreptul sa aplice următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) retragerea unei trepte de retributie pe o durata de pînă la 3 luni.
(2) Pentru abateri mai grave, maistrul propune sefilor ierarhici aplicarea altor sancţiuni, potrivit legii.
ART. 14 Pentru creşterea cointeresarii în îndeplinirea sarcinilor repartizate şi obţinerea unor
rezultate deosebite în producţie, maistrul beneficiază de:
a) acordarea unei retribuţii tarifare, stabilită corespunzător cu răspunderea şi rolul pe care îl are în
producţie, care va fi în toate cazurile superioară celei a muncitorilor din cadrul formatiei de lucru
condusă. În acest scop, în cadrul formatiilor de munca vor putea fi cuprinşi numai muncitori a căror
retributie tarifara este inferioară celei a maistrului. Maistrii promovati din rindul muncitorilor, sefilor de
echipa sau brigada, vor fi încadraţi cu retributia tarifara stabilită conform art. 24 (4) din Legea nr.
57/1974, luindu-se în calcul retributia de încadrare avută ca muncitor, inclusiv indemnizaţia tarifara
primită pentru conducerea unei echipe sau brigazi;
b) retribuirea în acord global, împreună cu formatia de lucru condusă. În acest caz, maiştrilor li se
acorda retributia în aceeaşi proporţie cu gradul de îndeplinire a retributiilor tarifare ale muncitorilor din
cadrul formatiei de lucru conduse, corespunzător timpului lucrat. Acordarea integrala a adaosului de
acord cuvenit maistrului se face cu condiţia realizării sarcinilor de producţie contractate, precum şi a
sarcinilor ce-i revin în calitate de conducător de formatie. În cazul nerealizarii acestor sarcini,
reducerea adaosului de acord, pînă la anulare, se stabileşte de organul de conducere colectivă al
unităţii;
 c) premierea pentru realizari deosebite în munca, prevăzută de art. 59 din Legea nr. 57/1974, se
face din fondul de premiere constituit prin aplicarea cotei de pînă la 1% asupra fondului de retribuire
planificat pentru maiştri şi muncitori pe intreaga unitate.
ART. 15 Maistrul face parte de drept din comisia tehnica de încadrare şi promovare a muncitorilor
şi poate fi ales în organele de conducere colectivă ale unităţii.
CAP. 4 Obligaţiile organelor de conducere colectivă ale unităţilor
ART. 16 Organele de conducere colectivă ale unităţilor economice sînt obligate sa ia toate
măsurile pentru a crea condiţiile necesare îndeplinirii de către maistru a rolului sau în procesul de
producţie şi sa asigure, prin şeful de atelier, şeful de secţie sau prin compartimentele unităţii,
următoarele:
a) repartizarea programului de producţie cu cel puţin 5 zile înainte de începerea lunii, cu precizarea
sarcinilor de plan referitoare la sortimente, cantităţi şi termene, numărul de muncitori, fondul de
retribuire şi normele de munca, indicatorii de calitate, indicii de consum şi coeficientul de rebuturi
admis, indicii de utilizare a utilajelor, maşinilor şi instalaţiilor;
b) pregătirea tehnologică, documentaţia tehnica, materiile prime şi materialele, sculele, dispozitivele
şi verificatoarele, aparatura de măsura şi control; mijloacele de depozitare şi transportul intern, potrivit
sarcinilor de plan; stabilirea obligaţiilor concrete de dispecer sau asistenta tehnica pe care le au
inginerii, subinginerii şi tehnicienii din secţie pentru a sprijini activitatea maistrului;
c) organizarea şi executarea, conform programului a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a utilajului,
maşinilor, instalaţiilor şi dotarea cu dispozitive de securitate a muncii;
d) stabilirea precisa în cadrul activităţii de rationalizare a sistemului de evidenta şi calcul, a sarcinilor
personalului de execuţie din secţie, atelier sau din alte compartimente ale unităţii, care are atribuţii de
a sprijini activitatea maistrului, în asa fel încît acesta sa efectueze cît mai putine asemenea lucrări şi
sa dispună de datele necesare pentru conducerea şi controlul realizării cantitative şi calitative a
producţiei planificate;
e) informarea şi consultarea maistrului asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerii unităţii sau
sectiei, în problemele care privesc activitatea formatiei de lucru;
f) participarea maistrului la elaborarea programelor de producţie şi aplicarea măsurilor tehnice şi
organizatorice întreprinse în cadrul atelierului sau sectiei din care face parte şi care privesc formatia
pe care o conduce;
g) completarea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii şi a fisei postului cu sarcinile
maistrului, specifice ramurii sau tehnologiei locului de munca.
CAP. 5 Încadrarea, pregătirea şi perfecţionarea profesională a maistrului
ART. 17 Maistrul se selectioneaza din rindurile muncitorilor de inalta calificare şi ale tehnicienilor
cu experienta îndelungată în producţie, în specialitate şi cu pregătirea profesională prevăzută de lege,
care se bucura în colectivul în care lucrează de autoritate profesională, politica şi morala şi dovedeşte
ca este un bun organizator al producţiei şi al muncii.
ART. 18 (1) Ocuparea funcţiei de maistru se face prin concurs, la care pot participa candidaţi care
dovedesc capacitate de conducere şi organizare şi sînt:
a) absolvenţi cu diploma ai şcolii de maiştri sau ai altor şcoli echivalente în specialitatea respectiva;
b) muncitori de inalta calificare, absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu o vechime de cel
puţin 10 ani ca muncitori calificaţi în specialitatea respectiva şi sînt încadraţi în ultima sau penultima
categorie de încadrare din reţeaua tarifara a ramurii;
c) tehnicieni cu o vechime de cel puţin 10 ani în sectoarele de producţie, în domeniul pentru care
participa la concurs.
 (2) Absolvenţii cu diploma ai şcolilor de maiştri pot participa la concursul organizat de alte
întreprinderi numai după îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin actul adiţional fata de unitatea care i-a
recomandat la şcoala.
(3) Pentru înscrierea la concurs, persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), vor prezenta
recomandarea colectivelor de munca în care lucrează, avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al
întreprinderii.
ART. 19 (1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de maistru se susţine în fata comisiei de încadrare
şi promovare a personalului tehnic, economic, de alta specialitate şi administrativ din întreprindere,
constituită potrivit dispoziţiilor legale privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din
unităţile socialiste de stat.
(2) Concursul consta din probe date sub forma unor lucrări practice şi scrise, pentru verificarea
cunoştinţelor profesionale în domeniul organizării producţiei şi a muncii, normelor de calitate a
produselor, normelor de tehnica securităţii, precum şi verificarea executării corecte a unor lucrări
complexe, specifice tehnologiei utilizate în întreprinderea respectiva.
(3) Biroul consiliului oamenilor muncii sau, după caz, conducătorul unităţii va încadra sau promova
ca maistru pe acela care, pe lîngă rezultatele obţinute la concurs, este apreciat pentru realizarile cele
mai bune în producţie.
(4) Persoanele încadrate pe baza concursului pentru ocuparea funcţiei de maistru sînt supuse unei
perioade de încercare de 30 de zile. Dacă, la sfîrşitul acestei perioade, persoana respectiva s-a
dovedit corespunzătoare, promovarea va fi definitiva de la data începerii perioadei de încercare. În
cazul cînd în perioada de încercare, persoana nu a dovedit ca poate face fata sarcinilor ce îi revin, va
fi trecută în funcţia avută anterior sau alta echivalenta.
ART. 20 (1) Maistrii promovati în condiţiile prevăzute la art. 18 (1) lit. b) şi c), au obligaţia sa
absolve şcoala de maiştri - învăţămînt seral, în următorii 5 ani de la numirea lor în acesta funcţiei.
(2) Aceeaşi obligaţie o au şi maistrii care pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi trebuiau sa
absolve un curs special de maiştri. Persoanele promovate în funcţii de maiştri, înainte de aceasta data
şi care au absolvit un curs special de maiştri, nu sînt supuse obligaţiei prevăzute în alineatul
precedent.
(3) Persoanele încadrate în funcţii de maiştri, înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi, vor
putea ocupa în continuare funcţiile respective în condiţiile prevăzute de art. 68 din Legea nr. 12/1971,
privind încadrarea şi promovarea în munca a personalului din unităţile socialiste de stat.
ART. 21 (1) Pregătirea profesională a maiştrilor se realizează prin şcoli de maiştri care
funcţionează cu învăţămînt de zi şi învăţămînt seral.
(2) Durata studiilor în şcolile de maiştri este de un an pînă la un an şi jumătate la învăţămîntul de zi
şi de doi ani la învăţămîntul seral.
(3) La învăţămîntul de zi, jumătate din timpul de şcolarizare va fi afectat practicii în producţie, timp în
care elevii vor lucra efectiv la maşinile şi instalaţiile cele mai importante din sectoarele respective de
activitate, precum şi ca ajutoare ale maiştrilor.
(4) Nomenclatorul specialiştilor care se pregătesc prin şcoli de maiştri şi durata studiilor la
învăţămîntul de zi şi seral se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
(5) Planul anual de şcolarizare se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, la propunerea
Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, cu acordul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului
Muncii şi Ministerului Finanţelor şi cu consultarea ministerelor şi a celorlalte organe centrale şi locale
care organizează şcoli de maiştri.
ART. 22 (1) Şcolile de maiştri se organizează pe lîngă întreprinderi şi alte organizaţii socialiste, de
către ministere şi celelalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale consiliilor populare
judeţene şi al municipiului Bucureşti, care răspund de pregătirea forţei de munca.
(2) Şcolile de maiştri funcţionează, de regula, în grupuri şcolare, împreună cu licee de profil şi şcoli
profesionale. În localităţile în care nu sînt organizate astfel de unităţi şcolare, şcolile de maiştri pot
funcţiona ca unităţi de-sine-stătătoare.
(3) În şcolile de maiştri se organizează cursuri de pregătire pentru mai multe specialităţi. În funcţie
de necesarul de maiştri se pot organiza şi clase de elevi cu doua specialităţi.
(4) Conducerea şcolilor de maiştri, asigurarea bazei tehnico-materiale, organizarea şi desfăşurarea
procesului instructiv-educativ, precum şi controlul şi îndrumarea acestuia se realizează în condiţiile şi
de către organele prevăzute de lege pentru unităţile şcolare din învăţămîntul liceal.
(5) Şcolile de maiştri sînt subordonate Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului, precum şi ministerelor
şi celorlalte organe centrale şi organe locale, care le organizează şi au obligaţia de a asigura
îndrumarea de specialitate, baza didactico-materială şi cadrele de specialitate necesare desfăşurării
procesului instructiv-educativ.
ART. 23 (1) Admiterea în şcolile de maiştri se face pe baza de concurs, care se organizează şi se
desfăşoară în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului, cu consultarea celorlalte
organe centrale şi organe locale.
(2) Recrutarea candidaţilor pentru admiterea în şcolile de maiştri se face din rindul muncitorilor
absolvenţi ai liceelor sau ai şcolilor profesionale, cu vechime de cel puţin 8 ani în producţie, încadraţi
în ultima sau în penultima categorie de încadrare, cu experienta îndelungată în producţie, avînd
prioritate cei care au îndeplinit funcţia de şef de echipa, care se bucura de autoritate profesională,
politica şi morala şi sînt buni organizatori ai producţiei şi ai muncii.
(3) Candidaţii vor avea recomandarea colectivului de munca în care lucrează, inclusiv a maistrului,
avizată de biroul consiliului oamenilor muncii al întreprinderii din care provin. Pentru fiecare post de
maistru necesar, întreprinderile vor propune la examenul de admitere cel puţin doi candidaţi.
(4) Maistrii promovati din rindul muncitorilor şi al tehnicienilor, care au obligaţia de a absolvi şcoala
de maiştri potrivit prevederilor art. 20 (1), vor fi admişi în şcolile de maiştri cu învăţămîntul seral, fără
concurs, în cadrul planului de şcolarizare aprobat.
(5) După admiterea în şcolile de maiştri - învăţămînt de zi - fiecare elev va încheia cu întreprinderea
un act adiţional la contractul de munca prin care se obliga sa lucreze în aceasta întreprindere ca
maistru o perioada de minimum 5 ani, după absolvirea şcolii.
ART. 24 (1) Prin procesul instructiv-educativ, şcoala de maiştri asigura elevilor cunoştinţele de
conducere şi organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, precum şi cunoştinţele privind cele mai
moderne tehnici şi tehnologii de lucru, aparatura de măsura şi control, exploatarea, reglarea,
întreţinerea şi repararea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, protecţia muncii, legislaţia economică şi a
muncii, specifice domeniului de activitate pentru care se pregătesc.
(2) Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului răspunde de conţinutul procesului instructiv-educativ şi
aproba planurile de învăţămînt, programele şi manualele şcolare, cu consultarea ministerelor şi a
celorlalte organe centrale şi locale care organizează şcolile de maiştri. Programele şi manualele
şcolare se elaborează de ministere şi celelalte organe centrale şi locale care organizează şcoli de
maiştri, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Învăţămîntului şi se imbunatatesc periodic, pe baza noilor
realizari ale ştiinţei, tehnicii şi pedagogiei contemporane.
ART. 25 (1) Încheierea studiilor şcolii de maiştri se face prin examen de absolvire, care consta din
susţinerea de către elevi a proiectului sau lucrării de diploma; tema proiectului sau lucrării se stabileşte
cu consultarea întreprinderilor pentru care se pregătesc elevii.
 (2) Persoanele care promovează examenul de absolvire a şcolii de maiştri primesc diploma de
absolvire a acestei şcoli.
(3) Cei care nu promovează examenul de absolvire au dreptul sa-l repete o singura data într-una din
sesiunile anului şcolar următor. Pînă la promovarea examenului de absolvire aceştia rămîn încadraţi în
producţie la locurile de munca în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau într-un alt loc
de munca similar.
ART. 26 (1) Pe timpul studiilor, elevii şcolilor de maiştri beneficiază de sprijin material şi de studii.
Formele de sprijin material şi de studii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
(2) Cheltuielile pentru acoperirea drepturilor prevăzute la alin. (1) se suporta de unităţile pentru care
se pregătesc elevii, din fondurile prevăzute în plan pentru şcolarizarea personalului.
(3) Elevii de la învăţămîntul de zi care sînt exmatriculati în cursul şcolarizării, au obligaţia de a
restitui sumele reprezentind cheltuielile de şcolarizare, stabilite conform reglementărilor în vigoare. Se
exceptează de la aceasta prevedere cei aminati medical.
(4) Obligaţia de restituire a sumelor reprezentind cheltuielile de şcolarizare o au şi elevii şcolii de
maiştri - învăţămînt de zi - care sînt respinsi la examenul de absolvire în termenul prevăzut la art. 25
(3), precum şi absolvenţii care refuza încadrarea la întreprinderea pentru care s-au pregătit sau
părăsesc locul de munca înainte de expirarea termenului prevăzut în actul adiţional la contractul de
munca.

ART. 27 În cazul în care şcoala de maiştri - învăţămînt seral - se afla în alta localitate decît unitatea
de producţie din care provin elevii, aceştia vor fi detasati, pe durata şcolarizării, la alte unităţi de
acelaşi profil, care au sediul în localitatea în care funcţionează şcoala.Pe durata detaşării, elevii-
maiştri sînt retribuiţi de unitatea la care sînt detasati, beneficiind de drepturile stabilite potrivit art.26
(1).
ART. 28 (1) În situaţia în care, din lipsa de posturi, absolvenţii şcolilor de maiştri nu pot fi încadraţi
în funcţia de maistru la unitatea care i-a recomandat, aceasta este obligată sa le permită înscrierea la
concursurile pentru ocuparea posturilor de maiştri organizate de alte unităţi, iar în caz de reusita, sa le
acorde transferul în interesul serviciului, fără a mai fi necesară aprobarea organului ierarhic superior al
acesteia.
(2) Pînă la realizarea transferului, absolvenţii şcolilor de maiştri vor fi încadraţi în producţie pe
locurile de munca în care au activat înainte de a urma şcoala de maiştri sau în alte locuri de munca
similare, în întreprinderea cu care au încheiat actele adiţionale la contractul de munca.
ART. 29 (1) Maistrii au datoria de a-şi perfectiona pregătirea profesională, prin însuşirea
permanenta şi sistematica a celor mai noi cunoştinţe din domeniul conducerii şi organizării producţiei
şi a muncii, precum şi din domeniul de specialitate în care lucrează. Întreprinderile au obligaţia sa
asigure condiţii ca fiecare maistru sa urmeze periodic - cel puţin o data la 5 ani - sau ori de cîte ori
nevoile producţiei o impun, o forma organizată de perfecţionare.
(2) Perfecţionarea pregătirii profesionale a maiştrilor se organizează, de regula, de către
întreprinderile în care aceştia activează. Pentru unele categorii de maiştri, care vor fi stabilite de către
ministere, celelalte organe centrale şi locale prin planuri şi programe anuale, perfecţionarea se va
organiza de către centralele industriale sau de centrele de perfecţionare ale acestor organe.
(3) Obiectivele, conţinutul şi formele de perfecţionare a pregătirii profesionale a maiştrilor se
stabilesc de fiecare întreprindere sau centrala industriala, potrivit reglementărilor în vigoare.
ART. 30 (1) Principalele forme de perfecţionare a pregătirii maiştrilor şi de verificare a nivelului de
cunoştinţe profesionale şi a capacităţii de a îndeplini în continuare funcţia de maistru sînt următoarele:
 a) cursuri de perfecţionare cu durata de pînă la un an, organizate în cadrul întreprinderii, în alte
întreprinderi sau în centre de perfecţionare, cu scoaterea parţială de la locul de munca;
b) programe personale de perfecţionare, cu verificarea periodică a cunoştinţelor asimilate.
(2) Perfecţionarea se poate face, după caz, şi prin:
a) stagii de specializare în alte întreprinderi din ţara;
b) stagii de specializare în străinătate, atunci cînd acestea sînt prevăzute în cadrul contractelor sau
acordurilor încheiate cu alte tari.
(3) Absolvirea formelor de perfecţionare de la paragraful (1) se va face, după caz, pe baza de probe
teoretice şi practice, lucrări şi examene în condiţiile stabilite de lege, cu eliberarea unor adeverinte.
CAP. 6 Promovarea în funcţia de maistru principal
ART. 31 Maistrul care obţine rezultate deosebite în producţie, are calităţi politico-profesionale
verificate în practica, îndeplineşte condiţiile de pregătire prevăzute la art. 18 şi are o vechime de cel
puţin 5 ani în funcţia de maistru sau în alte funcţii tehnice, are dreptul sa candideze la examen sau
concurs pentru promovarea în funcţia de maistru principal, în limita posturilor disponibile.
ART. 32 (1) Maistrul principal este o funcţie imediat superioară celei de maistru sub aspectul
pregătirii profesionale şi al retributiei şi are toate atribuţiile, răspunderile şi drepturile stabilite prin
prezenta lege pentru funcţia de maistru.
(2) Maistrului principal i se va repartiza formatia de lucru cea mai complexa sub raportul
organizatoric şi tehnologic.
(3) În cazul în care producţia nu este organizată pe ateliere iar secţia are cel puţin opt formaţii de
lucru pe un schimb, maistrul principal poate primi sarcina sa coordoneze un număr de cel puţin patru
formaţii conduse efectiv de cîte un maistru. De asemenea, în cazul în care unele unităţi lucrează în
schimburi, dar nu au constituite secţii sau ateliere pe fiecare schimb, maistrul principal, poate primi
sarcina sa coordoneze activitatea mai multor schimburi.
ART. 33 Promovarea în funcţia de şef de atelier şi în alte funcţii de conducere a producţiei,
specifice unor ramuri, se face cu precădere din rindul maiştrilor principali, cu respectarea condiţiilor de
pregătire şi vechime minima în specialitate, prevăzute de lege.
CAP. 7 Normative de maiştri şi maiştri principali
ART. 34 (1) Numărul de maiştri şi maiştri principali pe fiecare unitate se stabileşte pe baza de
normative de constituire a formatiilor de lucru conduse de un maistru de schimb.
(2) Normativele de constituire a formatiilor de lucru vor stabili numărul minim de muncitori, precum şi
unu sau doi parametri care caracterizează zona de activitate sau capacitate de producţie a instalaţiilor,
agregatelor sau utilajelor deservite de formatie, în mod diferenţiat după gradul de inzestrare tehnica a
locului de munca, suprafata sau palierele deservite şi de alţi factori specifici unor tehnologii sau ramuri
de producţie.
(3) Limitele privind numărul minim de muncitori care constituie formatia de lucru condusă de un
maistru de schimb, pe ramuri de activitate productiva, se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
ART. 35 (1) Normativele unificate pe ramuri, subramuri şi grupuri de unităţi cu profil similar, vor fi
elaborate cu respectarea limitelor prevăzute la art. 34(3) şi aprobate de ministere, celelalte organe
centrale şi locale, cu avizul Ministerului Muncii şi acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a
Sindicatelor din România. La aplicarea acestor normative conducerea unităţii va preciza numărul de
muncitori în formatie, astfel încît sa se asigure un grad raţional de ocupare a timpului de lucru al
maistrului şi capacitatea de cuprindere şi de realizare a sarcinilor de producţie.
(2) Numărul de maiştri principali poate fi de cel mult unu din trei posturi de maiştri, prevăzute în
statul de funcţii.
 (3) În cadrul măsurilor de rationalizare a personalului, conducerile de unităţi sînt obligate sa asigure
cu prioritate numărul de posturi de maiştri necesar producţiei, potrivit cu prevederile normelor de
structura în vigoare.
(4) Inginerii şi subinginerii în perioada de stagiu de producţie pot fi utilizaţi ca ajutoare ale maistrului
sau pot sa primească sarcina de a conduce o formatie de lucru, exercitind atribuţiile şi răspunderile
funcţiei de maistru.
CAP. 8 Dispoziţii finale
ART. 36 Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare
judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi consiliile oamenilor muncii din centrale şi întreprinderi
au obligaţia sa ia măsurile necesare pentru creşterea permanenta a rolului maistrului în organizarea şi
conducerea nemijlocită a producţiei şi a contribuţiei acestuia la îndeplinirea sarcinilor de plan ale
fiecărei unităţi economice.
ART. 37 Prevederile prezentei legi se aplica şi în unităţile economice subordonate Ministerului
Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne, precum şi în unităţile cooperatiste şi obşteşti.
ART. 38 Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la publicare.
Pe data intrării în vigoare, se abroga Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1061/1959 privind ridicarea
rolului maiştrilor în producţie, Regulamentul tip privind atribuţiile maiştrilor aprobat prin Hotărîrea
Consiliului de Miniştri şi a Consiliului Central al Sindicatelor nr. 876 din 1 iulie 1960, dispoziţiile
referitoare la şcolile de maiştri din Legea nr. 11/1968 privind învăţămîntul în Republica Socialistă
România şi din Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 125/1963 privind drepturile elevilor şcolilor de
maiştri - cursuri serale, precum şi orice dispoziţii contrare prezentei legi.