Minunatele frunze Frunzele apar in mai multe forme si marimt decat ne putem imagina, unele devenind capcane pentru insecte, spini protectori sau lujere sensibile care se agata repede de un suport, Verdele este culoarea obignuita, dar muite sunt vin cotorate si foarte frumoase. loro Dar ee sunt foarte famouse {interesante avad pot fl fel de bine luna ds sernina cu hi france ne mod feua sau piclea ‘odatt cv anctimpurle dnp ce unele se Inchid tm tinpul noptl Judd o forma de repaus, ele sunt at de sensible tncdt simpia anyere le face sf se lase In jo, rinzele acopera.suprafete marae Pamintuli, $1 dau gazoarelor, pastor $1 ppicusler nowsere aspect ler verde kina Dict invatin sa prvi fnzele niet ce ae vor denvalui @-miaunatd Fabrici de hrana Desi frunzele sunt omamentale tipurie war si colomte ~ funetia lor principal ‘ete captaren lainllsolae tn ag fe ned pout Plieat” produce glucozd, ca 3 phnel enerpia neces, din dios de cu Thom si apa; acest lucra este powial chtori clovlllc ce culeare Verde, cate este concen atd tn minasculete claroplaste alate Tn Ine sHorul frunzel fealtae, ex tnism ce fetosimteza: mute plant In cesertun, de exempl, foesese un pre feoseht cane Rancianeazd hie H. tempe: ator inalte #1 vel rechise de amictate Anatomia frunzei CCuticula eegoneaza ex i pelea, ajténd a Srunzel la ops 3 La et eet mil uit st gazele re pale sk po sin frunedinieun ard coreclal, ss pon (cae se a partes inleniourt a frunzel) au rlul de supape. East ml muke Lipari de Somave, dar toate au acees! functe ‘proxinualy 101600 pe centimenn patra © Plantete cu frunze foarte pestrite g-au sdezvottat minunatele culri ca reactie Ia lum- fa cigponibils. Prin inmltir ealectiva frosciterila produc 0 gamé lags do plate de cath colorate, Simul d denvmizes float i ea oh existd tel pur ‘outs nesvarile (eontinind xem oem, cate transport subsantele nutitive » spa pein planta, precusn si tesurul pais parenchians itera, In purenehisnul’ spongios exists gclush aa) de © Frunzele dicottedonatelor, precum rele de ales (jos), au o retea ramcats com Dlicath de nervur, La mlcroscop (stanga los) Se pot vedea clar stomatele ce pe o frunz de tradescantia,BE vunarene rrunze, rane loom sp ‘rows gta compas seimette trl fred snp corde oth or franah orth simp frat unghie ‘runes parma sips © Franzele sunt descise in functie de com> pzita fotolelor (simple sau compuse) forma frurze (inary cu Tunglmea de mal multe or) ‘ecdt ladmea, renin, in forma de nich) sau marpinea funzel (intreapa, fra cresth- tur, sau seratd, cu erestturl ca de ferdstrau). ver, cae sunt legate de tomate, pentru a per ‘ite schimuct soared guzae necesare per tru procesul de Folosntert Frunaele elimind apt prin. proces de transpire ~ din ada prin slomate — 9h st Hieut calle privind cunedtile uluitoare de ‘pa eliminate prin wanspirute. Sa esrnat Un mesteacdn de sidsime obignultl poate a imine 1.700 de Iti de api intro singurt ‘ard, set 04 ha de gazon tanspicd 7.000 de Ftc de apa tro siptdmiina de vat. Plancele ‘ae talesc in mod nova i reginl secetoa 55 arlde,gkau format mecanisme de reducer 4 uanspiiaet prin mlloace precum frunze ‘ici Cneor rede Ja niste spin, o euscult roast si un numer reds de soma, Frunze compuse ctx ese termernl dat pent modu de Exoja.el anaalel po pial @ pe ecard Bouigiadeacafoloesc runaele penta 2 identifies plane, ase nto denvonat un Sisem eaborat ds numire a dlenteor fre, inokiind evvince pert descr fommelt Milos wi Deas fonasor, prec fa 524 fruneei tauegh Gépd funzele ny sunt ipa ite in mai mule folio, sure numite “frunae shipl’, exburde au veea ce se cunoaste sub humele de frunze lnie, Frumzele compuse au una sau mal multe five sau foliole aussie de peel! pineal printso sigue Wlpinid. Afwoape Let ale bri fanilet egumynotselor (raves) au f= ze compu. tinele au rue fools Allee, tnfovul au doar tet fob: acestea se rumese tefoliate, Franzele palmate ~ cu cele ale pal ‘ulus platanuki — seamant eu nanace compuse, car sunt de fapt palmat-compuse, deci au sunt Formate din fllole separate. Mute plante ~ precum mestecerii — a Setotdeauna frunaele dispuse akternaciv de-e lungul tulpini si niciedst una opusd celelate, Altele, piecum fasia, intowdeauna Au frunzele dispuve in perechi opuse, Uncle plante av fruneele eispuse in spirale Cragind Sdnt-un singe punt De obicel frunzele sunt aranjate tu as fel ‘hed sf profi din pin de luna dispontila ‘Gok atop tn aptld. pe ulplth, de exer Dil, profit cel mat bine de spars fr sé fae prea mane wmet frunzeloraflace decesu. Frunze miscatoare Uaele plente~ precum Jiimesa sensitive ~ 0 franae ce reactoneszi la angere. Unele se ‘nchid sau se fadoae ca un meeanism de apt rare, Alle frunze adopit o poztie de "sonn* fn vimpul nopt, ar akele Ish pot inmouce frunaele spre sare pentru wi capes azele, pe suid ce abesta stabate cerul Miseare de tnhidere s)aplecare a mimo ‘et eve probit un mod ee aptane impor Ya insectelor ce ataca, cate se spene st Sinvaruncate cin inane se sting. fine: le se string cad colo ck bays fololelor Q Majrtates frunzelor sunt acoperite cu peri, prea mici pent a putes veut. Dar Uncle ~ ca cele ale plantel Gynuro sermentose, pprozentath acl ~ au peri colerati deg, care sau plant © nuana purpurie.pled apa, determindnd aplecaresfoiolelon tn timp, apd revine si frunzele redevin tepene. Mecinisinul declarsiior este contol de he pls electrce sirulare cu cele nervoase. Printre plantele ale ctr france se apleaca sau se neh In deypil nop, cn fabrica de fotosinterd se inchide pert 7iua respectva, se numirs mararsele yopicale s erbunle de gradint precim ovals ‘Majntatea plintelor se insore spre scare dao Tomina este slaba~ acest lent se poste ‘observa a plantele de cast sau puietcrescut Jn ineror, ingd fereased. Planiele fac acess Iheru deoarece o fotonnteztficerex necesita miki luming, Plante care crese in deserts sau in climete foarte ealde se coafrurtt ct Expunere exces It soare, care ar detecmina © perdere mare de apf, astel unele ii iatore fuze cinspre soare. Mautbor xlaziovt are fiunze compuse precum cele ale castanulat porcesc ~ cle sunt lag deschise pentu a ape scarele de clmineata. dar pe musura ce scarele devine nial Rerblaee si ma putenic, frunzele se apleace pana cénd slung sins cao umbrela. Martatea plantelor se oflesc aed pled eal mul apa pein fronze decet pot reabsoarbe pra ridfcin, Crzamemele si Drimulele sant printre multee plane care eictionear rapid cael soll sad compostul teste prea utcat ~ duct le udaem,frunaele se fidictn dia now foarte repede ‘Mulie plante i pier Irunzele in timpul femil, pentru ase preveni vitimarea lor tora timpulul rece, Pidusle de foioase din onele temperste su arbor! cu frunze neltiv subtit, care sun ugor vitimate de ge, Arbor mereu vera al) funge mai groiie si mai O Frunzele Tngerlor (cal fo planta cu un nume foarte potrvit, sunt sma sIfrumos ¢o- lorate pentru a ‘atrage Insectele care polenizeaza forte ‘mal putin evident © Poinsettis Euphorbia polcherrima) bractee viv colorate, care servese sla ot erica ‘worilor —_ANIMALE St PLANTE: pieloase, in ump ce coniferele au adeses fa ze aciculare cu peres gs» invelis Ue ceata Ele poe sti inchida sematle tn dempul ern penint a reduce canspieat, Frunze pestrite Frunzele peste (eu pete albe’ sa galbene) Sunt atrightoare, side aceea sine populre in indul gacinanioy, car aces her trebule st previace avis pene ante Majortsten Dlentelor peste provin ct regisri tropical, Hi dinge ‘eestea multe provin din padut lropicale Unele variett. pestrke aU apant probabil ca posibiists dea uit int-an Toe {minos a ane plante clrela 7; place unbra, poate tnt log unde easeraCopact st Sargines Une’ pads petele reduc supeaata Capibit de fotosineed eficlensh a frunzcl st Dermit plane! 38 genereze o cantiatesiilant Ae eneise la Lumina seareiul ea 9 in unbra AAliele sunt probabil peste deoarece Glfertele culo permit fiunaelor st abscarbi lumi ein she par ale spectului fy Jocurle tmeave lumina sleet normal este isa Frunzele viu colorte si peste pot st age potenzston imporang pens plant Caladiamurtie Gripe Ingerice) a Nox mere mareabile, ay fitzele minurate atmg Inse=- tele th loci lor. Unete plane ~ preci neo. regelile~ay frunze care se coloreaa doar pe ‘sunt ce 4 apropletimpul ion Unelea plante peste sunt formate din out gesutivl septate ~ scese plante Sint rrumle himere, Amaru american este 0 specie de gridint rtepindtt care are un mez in Sspetin verde obignukd si numal un sunt exer de tesut pest Tiieres in exces a ‘amurlor copaculul va deiertine uneost ca (esutal verdes ceving dominact,caz tn care frunzele vor reven le culoatea vere Frunze transformate Frunzele nu sunt fnvowleauna plate, Uneott fle sunt trinsformate tn spini, ct miloc de para, sau tn Tire care permit pantei 62 se Chiers agatindu-se de vn supar. ‘Viele, mazirea dulce sl clemattele sunt plante agititoare care se agatf de suport rin luere care sunt frumze consforente in Fllemente, Aceste luere sunt ait de censibile le stimuli etl treat se rdsucese In jurul punetulul de Frecare ~ elect obinue prin cre feren mal nipida a eelulelor in pavten op st