Adoptarea unui regim alimentar sănătos asigură o hrană completă pentru

menţinerea energiei organismului, fără să ducă la anemierea trupului şi a minţii. Cei

care doresc să aibă un stil de viaţă sănătos trebuie să renunţe la alimentele de tip fast-
food, la preparatele bogate în grăsimi, la consumul excesiv de cafea şi alcool şi să
prefere ceea ce natura ne oferă cu generozitate: fructe şi legume proaspete, sucuri
naturale, lactate şi alimente preparate termic într-un timp cât mai scurt, astfel încât
produsul final să nu piardă proprietăţile benefice (vitamine, săruri minerale). În numărul
de astăzi vă prezentăm, aşadar, regimul alimentar necesar pentru păstrarea unui
organism tânăr şi viguros.
Studiile de specialitate, medicii şi nutriţioniştii deopotrivă sunt de acord asupra
faptului că procesul de îmbătrânire este accelerat în cazul în care alimentaţia e
nesănătoasă.Încă din Antichitate, medicul grec Hipocrate, care a trăit 104 ani, scria:
„Cu cât ne hrănim mai mult şi mai bine, cu atât ne dărâmăm viaţa mai repede“.
Introducerea alimentaţiei carnare, prin vânătoare şi prin creşterea animalelor
domestice, a fost considerată drept cauza principală a scurtării duratei de viaţă.
Mesele copioase cu cărnuri, slănine, afumături, mezeluri, conserve, alcooluri tari,
cafele şi tutun dau multă satisfacţie pentru moment, dar, după vârsta de 40-50 de ani,
dereglează ritmul digestiei şi favorizează apariţia obezităţii, cu consecinţe grave
asupra activităţii inimii. Prin modificarea toleranţei digestive şi prin reducerea treptată a
funcţiilor enzimatice, mâncărurile greu digerabile nu sunt metabolizate normal, rămân
mult timp în stomac (circa 8 ore) şi în intestine (peste 20 de ore), se alterează şi
produc acizi toxici care declanşează boli digestive (gastrite, ulcere, colite, balonări,
constipaţii, cancer de colon). În unele cazuri, acestea măresc conţinutul de colesterol
şi lipide din sânge, care se depun pe pereţii vaselor sanguine, favorizând apariţia unor
boli grave, ca ateroscleroza, arterite, flebite, tromboze, ulcere varicoase. De
asemenea, consumul în exces de dulciuri concentrate solicită prea mult pancreasul şi
duc, uneori, la diabet zaharat. Cantitatea de alimente se măreşte numai în situaţia unei
activităţi fizice mai intense. Este foarte dăunătoare hrana consumată în exces, peste
potenţialul de prelucrare a aparatului digestiv, care devine supraîncărcat şi
suprasolicitat. La persoanele gurmande se deschide uşor calea spre îngroşarea
vaselor sanguine, cu flebite, tromboze şi ateroscleroză, ca factori principali ai
îmbătrânirii precoce, creşterea colesterolului depus în interiorul arterelor, formarea de
cheaguri de sânge, irigarea defectuoasă a creierului şi o suprasolicitare a inimii, aflată
într-o continuă oboseală. Deprinderea de a consuma mai multă hrană decât este
necesar rezultă dintr-o educaţie familială defectuoasă, considerându-se normală
alimentaţia fără restricţie. Dacă unul dintre părinţi este obez, există probabilitatea de
50% ca şi copilul să devină obez, iar dacă ambii părinţi sunt supraponderali, această
probabilitatea creşte la 80%.
Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se
nasc cu ea.