CONSILIUL PENTRU PREVENIREA SI ELIMINAREA DISCRIMINARII $I ASIGURAREA EGALITATI COBET NO NPEAYTIPENEHIO H IMKBHAUM AMCKPHMMHAWMM M OBECTIENEHMIO PABEHCTBA COUNCIL ON THE PREVENTION AND ELIMINATION OF DISCRIMINATION AND ENSURING EQUALITY Adresa: Republica Moldova, Chin, MD-2004 be, Stefan cel Mare, 180, bir.405, tel: +373 (022) 212-817, ‘Agpec: Pecry6nnva Manaosa, Knuunée, MO-2008 Gyn. Uegan wen Mape, 180, n96. 405 ven. 4373 022] 212-817 Nr. 03 29% din OF Of 2018 Dnei Irina Revin bd. Stefan cel Mare 127, ‘mun. Chisinéu Prin prezenta, Consilul pentru prevenirea gi eliminarea discriminari si asigurarea egalitii va remite, in anexa, Decizia emis& pe cauza nr. 142/17, Pregedinte lan Feldman Anexi_'{_file Secretariat tel: 022-21-28-17CONSILIUL PENTRU PREVENIREA $1 ELIMINAREA DISCRIMINARW SI ASIGURAREA EGALITATIL va, Chisind, MO-2008 ‘AAbec:PecnySnnna Monge, Knusmas, MO-Z008 are fit e180, bi 4s ‘7% Urean Yen Mape, 180, wads aos en4373 (2221-28-17 DECIZIE din 19 ianuarie 2018 cauza nr, 142/17 Membrii Consilului participanti ta sedinta de deliberare: lan FELDMAN ~ presedinte Oxana GUMENNAIA — membra ‘Andrei BRIGHIDIN — membru Lucia GAVRILITA — membra |. Obiectul plangerii Pretinsa discriminare pe criteriul de dizabiltate in realzarea dreptului la libertatea de religie | Admisibititatea obiectului plangeri Flangerea corespunde cerintelor art. 13 din 1egea cu privire la asigurarea egalitti nr. 121 din 25.05.2012 si nu ridic’ exceptii de inadmisibitate prevazute de pet. 42 din Legea cu Prive la activitatea Consiiului pentru prevents $1 eliminarea discriminari si asigurarca egalitaiti nr. 298 din 21.12.2019, Ml. Sustinerite partitor Alegatiile petitionarei 3.1 Petitionara informeaza ca impartaseste confesiunea religioasa crestin-ortodoxa care este porezentaté in Republica Moldova de Mitropolia Chisinaului sia Intregii Moldove. Petifinara este persoana cu dizabilts locomotorii si, ca alte persoane, simte Sustinerile rectamatilor Reclamatii nu au prezentat pozitia cu Privire la cauza. JV. Dreptul national si international relevant 41 Gonstitutia Republicii Moldova prin art 1 alin, (3) prevede c Republica Moldova este deeetat de drept, democratic, in care demnitatos Omului, drepturile si libertafjile lui, bers dezvoltare a personalitati umane, dreptstes | Pluralismul politic reprezint& valori supreme43 44 Nationalitate, origine etnicd, limba, religie sau convingeri, sex, varst’, dizabilitate, opinie, apartenent politica sau orice alt criteriu similar; art. 2 ofera definitia discriminarii ca fiind crice deosebire, excludere, restrictie ori preferinté In drepturi si libert&ti a persoane! sau a unui grup de persoane, precum si ‘Sustinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criterile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse; acomodare rezonabila — orice modificare sau adaptare necesara si adecvata, int-un caz particular, care nu impune © sarcind disproportionata sau nejustificata atunci cdnd este nevoie pentru a asigura unei Persoane, in cazurile stabilite de lege, exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale in condifii de egalitate cu ceilalti; art. 3 Stabileste c& subiecti in domeniul discriminarii ‘sunt Persoanele fizice si juridice din domeniul public si privat; art. 4 reprezint& forme grave ale discriminérit lt. g) discriminarea svarsita asupra unui grup de persoane Legea privind incluziunea sociala a persoanelor cu dizabilitati nr. 60 din 30.03.2012 la art. 5 protectia si promovarea drepturilor Persoanelor cu dizabilitati au la baz4 urmatoarele principii: a) respectarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului, d) soldantatea Sociald; €) nediscriminarea; i) acceptarea persoanelor cu dizabiltatj ca parte a civersitati umane si a _umanitati; j) patticiparea si integrarea deplin si efectiva in societate. k) accesibilitatea; art. 8 alin. (1) prevede cd persoanele cu dizabilititi au dreptul s& fie recunoscute, oriunde s-ar afla, ca persoane cu drepturi egale in fata legii; alin. (4) Persoanele cu dizabiltéti se bucura de toate drepturile civile, politice, sociale, economice gi culturale, precum si de libertatile fundamentale consfintite prin Constitutia Repubiicii Moldova, prin Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabiltat (ratiicata prin Legea nr. 166 din 9 iulie 2010), prin prezenta lege si alte acte normative: (6) discriminarea persoanelor cu dizabiltati constand in orice deosebire, excludere, marginalizare, limitare sau preferinta, precum si in refuzul de creare a conditilor favorabile si de adaptare rezonabilé, care conduc la imposibiltatea sau complicarea recunoasteri Indeplinirii sau folosirii drepturilor civile, politice, economice, sociale sau culturale, este interzisa gi se pedepseste conform legislatiei in vigoare; art. 17 alin. (2) identificarea si climinarea obstacolelor/barierelor fata de accesul depiin al persoanelor cu dizabiltati {rebuie aplicate in special la cladir, drumur, miloace de transport si alte utilis interioare gi exterioare, inclusiv scoli, case, institutii publice si locuri de munca, la servicile de informare si comunicare, inelusiv servicile electronice gi de urgenta, de asemenea la alte uti! si servicii publice; alin. (3) proiectarea si dezvoltarea bunutilor, servicilor, echipamentelor si uiltétilor se fac in baza designului universal, care presupune o adaptare minima si la cel mai scazut cost al acestora, astfel incat ele sa réspunda nevoilor specifice ale persoanclor cu dizabiliaf; art. 26 persoanele cu funcfii de réspundere, intreprinderle, instituile si organizatille indiferent de forma de proprietate, care nu indeplinesc prevederile prezentei legi In ceea ce priveste eliminarea barierelor existente si amenajarea adecvatd, conform normativelor in vigoare, a cladirilor, instalatilor si inc&perilor, inclusiv a celor de locuit. 2 mijloacelor de transport in comun, a mijloacelor de informare si de telecomunicaji, 2 Obiectivelor culturale, turistice, a complexelor (salllor) sportive si a altor obiecte ale infrastructurii sociale pentru a asigura accesul la ele si utlizarea lor de catre persoanele cu dizabilitéti poarta raspundere in conformitate cu Codul contraventional. Legea privind libertatea de constiinta, de gandire si de religie nr. 125 din 11.05.2007 la art. 3 defineste cultul religios ca fiind o structura feligioasa, cu statut de persoand Juridica, care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Republicii Moldova conform normelor doctrinare, canonice, morale, disciplinare si tradifilor istorice gi de cult proprii, care nu Contravin legislatiei in vigoare, fiind, constituita de catre persoane supuse jurisdictici Republicii Moldova, care isi manifesta in comun convingerile religicase, respectand traditille, riturile si ceremonialul stabilit; l&cag de cult- constructie sau e iu al unei comunitati religioase in care se oficiaza servicille religioase; serviciireligioase - totalitate a actiunilor religioase ce rezulta din invataturile de credinfa ale cultului religios respectiv: art. 17 alin. (1) cultele religioase si partile lor componente sunt persoane juridice in conditile prezentei legi; alin. (2) in calitate de Persoane juridice, cultele religioase gi partile lor componente sunt egale in drepturi si obligatii, find supuse normelor Codului civil, alin. (3) raporturile de drept canonic dintre cultele si comunitaile religioase nu pot substitui si nici vicia raporturile de drept civil dintre persoanele juridice inregistrate; art. 26 alin. (1) serviciile religioase se oficiaza in lacagurile de cult si pe teritoriul care le apartine, in a45 46 47 v. 5.4 52 53 cimitire, la domiciliul credinciosilor cultului religios respectiv, precum gi in alte locuri publice convenite cu autoritafile administratiei publice locale. Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale la art. 9 orice persoana are dreptul a libertate de gandire, de constiinta si de religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum gi libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea in mod individual sau colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor, art. 14 prevede c& exercitarea Grepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie s& fie asigurata fara nici © deosebire bazata, in special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala si social, apartenenté la o minoritate nationala, avere, nastere sau orice alta situali Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati la art. § pct. 2 Statele Par{i vor interzice toate tipurile de discriminare pe criterii de dizabilitate si vor garanta tuturor persoanelor cu dizabilitéti protectie juridic’ egala si efectiva impotriva discriminani de orice fel; pet. 3 pentru a promova egalitatea si a elimina discriminarea, Statele Parti vor lua toate masurile adecvate pentru a se asigura adaptarea rezonabilé; art. 9 pct. 1 pentrua da persoanelor cu dizabilitati posibilitatea sd trdiasca independent si s& participe pe deplin la toate aspectele vietii, Statele Parti vor lua masurile adecvate pentru a asigura acestor persoane accesul, in conditii de egalitate cu ceilalti, la mediul fizic, la transport, informatie si mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologille si sistemele informatice si de comunicatti si la alte faciltati si servicii deschise sau furnizate publicului, atat in zonele urbane, cét si rurale, Comentariul General cu privire la accesibilitate nr. 2 din 2014 adoptat de Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati la pet. 25 noteaz4 ca accesibilitatea vizeazi un grup de persoane, in timp de acomodarea rezonabili vizeaz’ persoane individuale. Acest lucru inseamna asigurarea accesibilitati inainte de a primi o cerere individual pentru a se folosi un loc sau un serviciu. Statale parfi trebuie SA stabileasca standarde de accesibilitate, care trebuie sa fie adoptate in urma consultarii cu organizatile persoanelor cu dizabilitati si trebuie s& fie puse la dispozitia furnizorilor de servicii, constructori si alfi factori relevanfi. Standardele de accesibilitate trebuie s& fie extinse si standardizate. In conformitate cu prevederile Conventiei, Statele parti nu pot s4 invoce austeritate ca 0 scuza pentru esecul de a asigura accesibiltatea treptat pentru persoanele cu dizabilitéti. Obligatia de a pune in aplicare accesibilitatea este conditionata, adic& entitatea obligata sa asigure accesibilitatea nu poate invoca sarcina disproportionaté ca justificare a lipsei accesibilitati in concluzie, Consiliul refine urmatoarele Din materialele examinate, Consiliul retine spre examinare o pretinsa discriminare indirectS pe criteriu de dizabilitate in realizarea dreptului la libertatea de religie. Consiliul reaminteste ca atat legislatia nationala (art. 15 alin.(1) si art. 19 din Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalitéti), cat si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza D. H. $i altii v. Republica Ceha par. 82-84, par.177, cauza Chassagnou $i alfl v. Franta par.91-92, Timishev v. Rusia par.57) prevede o regula special referitor la sarcina probei in litigille privind discriminarea, si anume: sarcina probei trece la reclamat atunci cand petitionarul prezinta dovezi din care se poate prezuma c& a existat un tratament riminatoriu. Reiesind din alegatile expuse, pentru a institui o prezumfie a discriminatii irecte este necesara prezenta cumulativa a urmatoarelor elemente: a) existenta unei reguli, unui criteriu sau a unei practici aparent neutre (cerinta care se aplica tuturor) b) care dezavantajeaza anumite persoane/grup de persoane ¢) pe baza unui criteriu stipulat de lege. Consiliul, examinand circumstantele cauzei, stabileste cA prezumtia discriminari indirecte a fost instituita. Lipsa rampei de acces la Catedrala Mitropolitana cu Hramul Nasterea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, aparent fiind o stare de fapt aplicabila tuturor, dezavantajeazi persoanele cu dizabilitati locomotorii, or acestea sunt in imposibilitatea fizicd de a avea acces in Catedral, pentru a-si manifesta religia in public, in conditii de egalitate cu ceilalti. Tinand cont de pretentille invocate, Consiliul se va pronunta 3Sib aspectul accesibiltatii clédiri Catedralel Mitropolitane cu Hramul Nasterea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, pentru ts aceasta s& poata fi folosita de catre Persoanele cu dizabilitati, 5.4 Consiliul noteaz’ oa amenajarea obiectelor de menire sociala, astfel incat, si poata fi @ Patticipa la viata sociala in condifi de egalitate, Pentru cn Persoana cu dizabilitate sa {reaca print-un proces eficient de incluziune, este nevole de accesibilitatea mediului fizic. Inaccesibiltatea lacagului de cult creeaz bariere tn realizarea dreptului la libertatea de 11.05.2007, cuitele religioase $i p&rfile lor Somponente sunt persoane juridice in conditile componente ina a alitate de ‘persoane juricice, cultolereligignee si. Pattile lor Componente sunt egale in drepturi si obigati, 5.5 Mai mult ca atat, Consiliul subliniazs pentru persoanele cu dizabilitti lo Astfel, conducandu-se de prevederile art. 1 - 3, art 8 lit h) ‘si art.15 alin. (4) din Legea cu privire 2 asigurarea egaltati nr.121 din 25.05.2012, coroborat 61 din Legea cu privire la Sriivtatea Consilului pentru prevenirea si eliminarea discrimindy $i asigurarea egalitatii nr. 208 din 21.12.2012, CONSILIUL DECIDE 3: pabtele constatate reprezints discriminare indrecté pe criteriu de dizabilitate. 2. Mitropolia Chisindutui gi a Intregii Moldove impreurei oa Comunitatea religioas’ Catedrala Mitropolitana cu Hramul Nasterea Domnului din cadrul Bory Ortodoxe din Moldova vor Nagerinde mésuri de accesiblizare a cali de acces in Catecralg Mitropolitand cu Hramul Nasterea Domnului $i alte licase religicase aflia Mitropoliei Chisinéului gi a Intregii Moldove pentru a asigura accesul gi folositea servicilor religioase de catre persoanele cu dizabiliti 3. Decizia se comunica Partilor si va fi facuts Publica pe adresa www. egalitate.md. 4. Decizia este cu drept de atac in instanta de contencios administrativ, conform Prevederilor gea cu privire la activitatea Consiliului_ pentru Prevenirea si eliminarea iy ae aplourarea egaltati nr. 298 din 21.12.2012 o: Legii_contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000. Membrii Consiliului care au votat decizia: Pp j= OL? t— lan FELDMAN — pregedinte Oxana GUMENNAIA — membra % f z — Andrei BRIGHIDIN — membru Lucia GAVRIT