Introducere despre intocmirea codificarii lui

Justinian .....1Codex sau Codul..................................................................2-

3Digesta sau Digestele...........................................................3-
4Institutiones sau Institutele....................................................5Novelae sau
Novelele.............................................................6Alteratiunile de texte...........................................................
6-8Incheiere................................................................................8Concluzie...............

Codul imparatului Iustinian a fost elaborate de o comisie formata din 10 profesorisi avocati in
frunte cu Tribonian, cel mai mare jurisconsult al vremii. Lucrarea afost publicta in doua editii.
Prima editie cuprinde constitutiunile imperial care aufost date din vremea imparatului Hadrian
pina la 529, iar editia a II-a cuprindeconstitutiunile imperiale date din vremea lui Hadrian pina in
534.Prima editie a Codului s-a pierdut, dar editia a II-a, denumita Codex repetitae praelectionis,
a ajuns pina la noi. In cadrul acestei lucrari textile au fostsistematizate in 12 carti, cartile au fost
impartite in titluri, titlurile in constitutiuni,iar unele constitutiuni, acelea care cuprindeau mai
multe dispozitii, au fostimpartite si in paragrafe.Fiecare constitutie era precedata de o inscription
ce cuprindea numele imparatului care o edictase si al destinatarului, urmata de o subscriptio,
in care se indica locul si data emiterii. Se pare ca Iustinian ar fi intentionat sa-si rezumeintreaga
opera legislative numai la acest cod. Totusi, nevoile practicii aratau ca deo revizuire similara
aveau nevoie si normele dreptului roman (ius vetus) ce segaseau in operele jurisconsultilor
clasici. Aceste opera care adusesera Romei ofaima nepieritoare ajutasera si ele-dupa secole de
existent- sa prezintecontradictii, sa contina elemente cazute in desuetudine sau abrogate, sa
devinaneclare sau necorespunzatoare fata de nivelul social al epocii lui Iustinian. Seimpunea,
asadar si aici ca si in materie de constitutii, sa se intocmeasca o selectiesubstantial din ce era
mai important in operele juristilor clasici. Adaptata la nevoile secolului al IV-lea, ea trebuia sa
fie o chintesenta a dreptului roman si unindreptar singur pentru practica judecatoareasca. Sarcina
era deosebit de grea sinimeni inaintea lui Iustinian nu realizase nimic in aceasta directie,
intentiaimparatului Teodosie al II-lea (408-450) de a face o colectie din operele juridiceclasice
raminind la vremea ei un simplu deziderat. Se pare ca insusi Iustinian aavut indoieli cu privire la
perspectivele indeplinirii unei lucrari atit de dificile si
complexe. “Inainte de domnia noastra
- spunea imparatul-nimeni n-a sperat si nici n-a crezut ca [ o asemenea legiuire] ar fi cumva cu
putinta pentru iscusintaomeneasca
2
.
2
Cu toate acestea, indemnat si sfatuit in mare masura de consilierul sau Tribonian,se hotarira sa
inceapa lucrarea . Inainte de a numi comisia de specialisti, imparatul

le dicta pentrua ajuta munca de prelucrare a materialului mai multe constitutii

3
menite sa elimine unele controverse care de secole ii desparteau pe jurisconsultiiromani si in
special pe sabinieni si proculeeni
4.
Aceste constitutii vor sluji dreptghid comisie pentru conturarea operelor juristilor clasici si
practicienilor insolutionare spetelor daca ar fi fost invocate opinii ale marilor juristi romani
deodinioara.Codul lui Iustinian cuprinde dispozitii din domeniul privat si din cel public, iar
indoua carti sunt cuprinse si dispozitii de drept canonic.
Digesta sau Digestele
Digestele lui Iustinian au fost publicate in anul 533 si sunt o culegere defragmente din
lucrarile jurisconsultilor clasici.Aceasta culegere a fost elaboratade o comisie formata din 15
profesori si avocati in frunte cu acelasiTribonianus.Metoda de lucru a comisie a fost stabilita
chiar de imparatul Iustinian,prin 3 contitutiuni imperiale care ulterior au devenit prefete ale
Digestelor.Imparatul Iustinian a cerut comisie sa alctauiasca o lucrare cu finalitate practica,iar
textile juris consultilor clasici trebuiau adaptate de asa maniera, incit sa poatafi aplicate la noi in
realitati trecind la cercetarea lucrarilor jursconsultilor clasicimembrii comisiei au constatat ca
unele solutii erau controversate iar uneleinstitutii erau depasite.De aceea imparatul Iustinian a
mai dat 50 de constitutiuniimperial prin care a pus capat contriverselor si a desfiintat toate
institutiiledepasite in vederea elaborarii digestelor,membrii comsiie au extras texte din 2000de
lucrari clasice. Acele texte au fost sistematizate in 50 de carti.Cartile au fostimpartite in titluri,
titlurile in fragmente, iar fragmentele in paragrafe, in frunteafiecarui fragment se afla o
inscription, in care se precizeaza din ce lucrare s-aextras fragmentul respective si cine este
autorul acestei lucrari.La 15 decembrie 530, prin constitutia
Deo Auctore
, Iustinian numeste pentrucompilarea operelor juristilor clasici o comisie alcatuita de
17 membri.Iatanumele si apreciere pe care imparatul le-
o face cu aceasta ocazie: “Stralucit
barbat si foarte chibzuit magistru fost cvestor si consul,Tribonian,inzestrat
3
deopotriva cu darul elocintei si cu talent in stiinta dreptului s-a impus prinexperienta sa
neindeplinind nimic mai cu cinste si mai cu dragoste decit poruncile

noastre;…Constantin, barbat ilustru comite alttezaurul public si magistrate al

cancelariei pentru primirea jalbelor si cercetarea principiilor,care ni s-a doveditintotdeauna om
de bun renume si faima: Teofil,barbat ilustru ,magistru siprofessor iscusit in ale
dreptului,explicind cu vrednicie in acest oras preastralucitcirmuirea cea desavirsita a
legerilor;…Dorotheu,barbat ilustru,cvestor foarte
elocvent pe care ,predind invataceilor studiul legilor in preastralucitul orasBeirud,l-am luat la noi
l-am facut partas la aceasta opera datorita desavirsituluisau renume si faime; si Anatolie, barbat
ilustru ,magistrat care explicind si eldreptul la Beirut a fost ales pentru aceasta opera coboara
dintr-o familie de juristi,caci tatal sau Leontinus si bunicul sau Eudocsiu au lasat dupa ei o foarte
buna amintire ca juristi,…si Cratinus,barbat ilustru si co
mite al tezaurului public sidesavirsit profesor in acest venerabil oras toti acestia au fost alesi
pentru operamai sus pomenita dimpreuna cu Stefan, Mena, Prosdocius, Eutolmius,
Timotheus,Leonida, Plato, Iacob, Constantin, Ioan barbate chibzuiti,avocati la cel mai inalt
scaun al prefecturii a carei juridictii se intinde peste partile rasaritene…Si cu totii
s-au intrunit sub conducerea lui Tribonian barbat stralucit pentru a putea intocmi
sub autoritatea noastra o opera de proportii asa de mare …”
Asa dar,comisia era alcatuita din doi inalti functionare imperiali, inclusiveTribonian,patru
profesori universitari- doi de la Constantinopol si doi de la Beirud-si 11 avocati .
5
Asa sa nascut Digesta s-au cu termenul grecesc Pandectele cea mai importantacolectie de drept
roman care impartita in 50 de carti, continind 150 de mii derinduri extrase din cei mai de seama
jurisconsulti romani sip use in corcondantastructura social- politica contemporana a continuat de
secole de-a rindul saconstituie sursa de
inspirati si model de “classicism” juridic pentru aproape totiteoreticienii si practicienii dreptului
Iustinia o numeste ”adavaratul si preasfintultemplu al dreptatii” unde chintesenta dreptului
roman se afla la adapost “ca intr
-
o cetate” spre a rezista
incercarilor viitoare.

Publicate in 16 decembrie 553 prin constitutia

Tanta
Digestele intrata in vigoarein ziua de 30 decembrie a aceluiasi an.
6

4
Insitutiones sau institutele

Tot in anul 533 au fost publicate si Institutele lui Iustinian.Institutele lui Iustiniansun un manual
adresat studentilor in drept, ca si Institutele lui Gaius dar spredeosebire de cele ale lui Iustinia au
putere de lege. Manualul a fost aclatuit pebaza unor texte extrase din Institutele clasic

Romanistii au depus mari eforturi pentru a stabili care dintre alteratiunile de textesunt
interpolatiuni si care sunt glose, deoarece semnificati lor pentru cunoastereasi interpretarea
dreptului roman este total diferita.
9
Incheierea
Cele patru parti ale legislatiei lui Justinian- Codul, Digestele, Institutiile siNovellele- formeaza
sub aspectul continutului, un tot unitary care de la inceputulsecolului al XII-lea va fi cunoscut
sub denumirea de
Corpus Iuris civilis
(Colectiadreptului civil). Astfel opera legislative a lui Iustinian reflecta inainte de toateintentia
acestuia de a restaura in domeniul juridic, ca sic el politic, ordinea juridical romana.
Ideile sale, curente astăzi, dar aproape revoluţionare când le opunea părerilor

autorizate ale lui Thibaut şi Gans, se reduc la aceea că dreptul nu este o născocireartificială, un
produs al capriciului legiuitorului, ci o creaţie a societăţii de la careemană, un rezultat, totodată,
al tradiţiei şi al cerinţelor sociale ale unei anumite epoci, un fenomen fatal în evoluţia unui popor,
în care se recuperează dezvoltarea, înflorirea şi decadenţa acestuia.
Codificarea lui Iustinian -o colecţie de lucrări fundamentale de jurisprudenţăalcătuită între anii
529 şi 534 la porunca împăratului Iustinian I, care a avut o influenţă durabilă asupra dezvoltării
sistemului juridic din spaţiul european prin reformele sale în domeniul dreptului, prin reunirea
într-un sistem coerent a întregului drept roman.
Atfel una dintre cele mai mari realizări ale lui Iustinian este codificarea dreptului roman începută
în 529. Iustinian a încercat să revitalizeze societatea romană,aflată în ultimul stadiu al
descompunerii, printr-o uriașă operă de sistematizare adreptului clasic și postclasic, astfel încât
să poată fi aplicat la realitățile secolului al
VI-lea din Imperiul Roman.
8

Concluzie
Printre cele mai importante realizări ale împăratului Justinian cel Mare se numărăşi
îmbunătăţirea sistemului legislativ, precum şi elaborarea unei colecţii de legi
care, altfel, s-
ar fi pierdut. Pentru a strânge şi simplifica principalele legi careghidau viaţa societăţii bizantine,
Justinian a angajat un faimos avocat, Trebonian.Colecţia care a rezultat în urma muncii juriştilor
bizantini poartă numele de Codul
lui Ju
stinian, care se păstrează şi astăzi, fiind modelul după care multe ţări din
Europa s-
au ghidat în legislaţia lor.

Pe un plan istoric general însă, legislaţia lui Justinian a avut o importanţăinestimabilă pe care
nimeni n
-
o putea bănui la acea epocă. Aşa cum se ştie,documentele dreptului clasic, împreună cu alte
creaţii ale culturii romane, au
pierit în cea mai mare parte.Opera legislativa elaborata din ordinul imparatului Justinian prezinta
o uriasaimportanta istorica, importanta pe care nimeni n-ar fi putut-o banui la acelmoment,
intrucat importanta acestei opere legislative se datoreaza unui factorconjunctural, si anume
faptului ca aproape toate textele juridice clasice au fostdistruse de barbari, nemaiajungand pana
la noi. Insa opera legislativa a luiJustinain s-a pastrat, ajungand pana la noi pe cale indirecta, iar,
pe baza ei,romanistii moderni au putut reconstitui tezaurul gandirii juridice romane.
9

Literatura
1
E.Molcut, D. Oancea, op.cit.,pag.54
2
Constitutio Tanta- Dedoken, prefeta.
3
Este vorba de 50 de constitutii cunoscute sub numele de
Quinquaginta decisions
.Dupa opinia clasica a lui G. Rotondi (
Bullentino dell’Instituto di Diritto Romano
,XXIX,1916, p.143 si urm.) el ear fi fost edictate intre 1 august-27 noiembrie 530.
4
Jurisconsultii ce apartineau celor doua scoli din secolul I, care-si trageaudenumirea de la numele
a doi dintre cei mai insemnati membri al lor: Sabinus siProculus.