Redactor: Iulia Chegu . 5 Pal Tehnoredactor: Virgil Andreica Farm. Maria Gr iesarrieclptnesan ing. Horia Popescu Bemis rer armera ReST TO SSOP TTS AS Plante medicinale in terapia moderna i) | EDITURA CERES Coperta: Nicolae Nicolaescu acterCUVINT INAINTE Tilcurile care se desprind din proverbe, esenja gindirii populate, expresie a experienfei ancestrale, se inrudesc cu stiinfa strdveche a lecuirii cu plante medicinale, ticind porte din acelasi tezaur al inte- lepciunit populare. : Lecuitorii din timpucile strévechi mosteneau. expe- rienja inaintasilor lor, 0 imbogéfeau cu proprille lor descoperiri si tronsmiteau, Ia rindul. lor, urmasilon cunostinfe releritoare Ia plantele binefacdtoare si Ia virtutile lor, pe care noi astdzi le numim principii active. Farmacologia (stiinfa care studiazd originea, pro- prietatile, compozitia $1 actiunea medicamentelor) si diversele terapii (mijloacele si metodele de tra- 5tament ale bolilor) au. strébétut 0 cale lungé pind cind, in momentul de fafé, s-a ajuns la un dome- niu inepuizabil, in centrul cGruia sié omul cu toate remediile descoperite pind in prezent si care apar- jin chimioterapiei, fizioterapiei, helioterapiei etc. In acest context apare fireaseé intrebarea: este ne- cesar sé mai acordém importanfé plantelor medi- cinale si tratamentului cu acesteu, cind avem la dispozitie atitea medicamente preparate in mari laboratoare si fabricl, asa-numite medicamente de sintezd? Acordind importanfa cuvenité medicamentelor de sintezd, facem totusi remarca c@ numérul lor a crescut peste mdsurd. Existé 0 adevdratd intlatie pe piaja produselor farmaceutice, ceea ce duce desigur la derutd. Putem afirma cd sint unele me- dicamente strdine care fac ,modé", datorité recla- melor sustinute de firméle producdtoare. Dintre dcestéa cele mai multe dispar, prin infirmarea efica- citafii lor, nu insé mai inainte de a provoca, in unele cazuri, efecte adverse (reacfii secundare no- cive). In privinfa plantelor medicinale existé cel putin un adevdr de necontestat: vechimea folosirii lot, care prezinté un gir al timpului. Aceasta nu inseamnd cé ‘noi cetcetdri nu vin sé completeze datele mai vechi, privind valoarea lor terapeuticd si efectele pe care le produc. Dar, faptul c& flora-spontané se afld la indemina oricul, ridicé probleme foarte serioase, incepind chiar cu recoltarea‘plantelor. Fard a avea cunostin- fele necesare, recoltarea plantelor implicé nume- roase riscuri, Unele dintre ele sint daundtoare, dar se aseamGnd foarte mult cu cele care contin sub- stanje utile in tratamentul diverselor boli. Pentru operafiile care urmeazé recoltdrii ca: uscarea, con- ditionarea (méruntirea. prin tdiere, risnire sau fre- care), consewvarea etc., este bine sd fie studiate, mai in amdaunt, tratatele de specialitate. Spre a evita. insd atit erorile, cit si condifiondrile necores- punzdtoare, este bine ca plantele medicinale sd fie procurate de la unitafi specializate: farmacii, ma- gazine Plafar etc. In orice caz, pentru precizarea diagnosticului, este absolut necesar sG fie consultat un medic, care sé recomande cel mai adecvat tratameni. Pe ling efectul direct pe care-I produc, plantele medicinale sint indicate in mai multe boli caadjuvante, avind in asociafie cu. alte diferite pro- duse medicamentoase si actiune sinergicd. (acjiune similaré care se exercité in acelosi sens prin adifie si potenfare). In lucrarea de fafé, autorii si-au propus’ sd infor meze pe scurt, clor si pe infelesul tuturor, despre posibilitatile pe core fe oferé plantele medicinale. Lucrarea a fost organizaté pe urmatoarele parfi mai importante: = * ‘ Principalele plante medicinale. Enumerarea acestora s-a fdcut in ordine alfabeticd, tiecare cuprinzind mai multe date utile; denumirea populard cea mai cunoscutaé si denumirea stiingificd; substantele ac tive pe care le confine — conform datelor cunos- cute pind in prezent; efectele substanfelor active, modul de folosire (uz intern, uz extern) $i aefiunea farmacodinamicé; contralndicafii, dacé este cazul. Se indicé, de asemenea, modul de preparare o diferitelor organe ale plantel si modul de admi- nistrare. index terapeutic al afectiunilor care se trateazd si cu plante medicinale. In acest index sint,enu- merate, in ordine alfabeticé, bolile la care pot fi folosite si plantele medicinale ,cuprinse in prezenta Jucrare, Ceaiuri medicinale de largd.circulotie core se gd- sesc in formacii si magazine Platar, Ceaiuri folosite in medicina popularé. de {fa nol din ford, refete culese si verificate de autor!, Plante pentru bal la, domiciliu. Aceste bai sint deosebit de utile prezentind. numeroase avantaje sint economice, se pot face in conditii de confort, nu necesité deplaséri, pot constitul la nevole, un tratament eficace in orice. perioadd a anului, res- pectindu-se bineinfeles, mésurl de prudenjd in se zonul rece. Index alfabetic al plantelor medicinale prezentate in lucrare, cu denumiti populare din diferife regiunt ale far Mic diefionar de: specialitate, cupringind {ermenil de specialitate folosifi in lucrare, explicofi, pentru a face expunerea cit mai accesibild. Dupa ce se consullé indexul terapeutic, in ale- gerea plante! sau partii de planta, indicaté pentru © anumita afecfiune, trebuie sd se find seama de complexitatea acfiunii pe care o exercité si, in consecintd, sd se urmircased prevenirea oricdrorefecte noclve. De exemplu, cozlle de clrese, offt de frecvent utilizate, sint constipante. Bolnavil care suferé de aceasté deticientd de ordin digestiv s vor sé foloseascé cealurlle preparate din cozi de clrese pentru efectul lor diuretic, pot sd inlature impedimentul menjionat, prin asociere cu o planté laxativa, cum ar fi cruginul, Un alt exemplu I-ar pre- zenta sulfina care este un bun sedativ dar, in cazul bolnavilor hipotensivi, aefiunea ar putea fi déund- toare, putind provoca o scédere a tensiunii arteriale. In concluzie, recomanddm folosirea plantelor me- dicinale dar, cu o tnformare prealabilé asupra efectelor binefacdtoare ca $i a celor nocive, deci cu mult discernémint. Ele sint produse naturale cu cate organismul s-a obisnuit de-a lungul vremil, timp in care omul a céutat, a experimentat si a selectionat pe cele cu efect témdduitor, Si dacd in acest timp trupul omenesc nu a devenit mai rezistent, in schimb posibilitéfile sale de apdrare au crescut, daiorité cunoasterll si inteligenfet emane, Remarca ne duce ta frumosul, emotionantul simlol filozofic emis de Pascal; ,Omul nu este decit o trestie, cea mai fragilé din naturé, dar este o trestie ginditoare"; Bot wivin c “GBL S| PLANTELE MEDICINALE Plantele medicinale au constituit una din cele mai importante preocupari ale omulti de la inceputul existenfei sale. In cdutarea celor necesare traiului, omul a obser- vat cé anumite plante puse pe rani alinou dure- rea, favorizind cicatrizarea acestora, iar altele con- sumate, vindecau unele boll. Istoria plantelor medicinale araté c& in Chino, reventul (rabarburd) Rheune palmatum L. se intre- buinfa’ cu 5000 de ani in urma ca purgativ, fara s@ se cunoasca principiile sale active (oximetil- antrachinone) care-i dau actiunea purgativa, iar Ephedra (circel, slébénog) in tratamentul astmei, desi principiul séu actly, efedrina, a fost descoperit mult mai-tiriu, in anul 1887 (Magai).f | De asemenea, egiptenii cunosteau sl intrebuingau rlcinul, pelinul, sofranul etc. iar grecit sl romanit ou dezvoltat mult cunostintele asupra plantelor me- dicinale, cunostinfe ce au dominat tot evul mediu, Dupd descoperirea Americii, s-a constatat cd popu- latia bastinasé cunostea unele efecte medicinale cle ardeiului, seminfelor de cacao si frunzelor _de coco. In Africa, populatia bastinasé intrebuinja, din cele mai vechi timpuri, semintele de cola, ca stimulent {in obosealé si surmenaj), efect datorit cofeinel ce se gdseste in acesie seminfe si care a. fost Izolaté in laborator de-abia in anul 1820. Dar, intrebuintarea plantelor medicinale in vechime a. fost asociaté de multe ori cu manifestdri mistice (farmece si descintece), crezindu-se ca acestea Imprimé plantelor proprietatile taméduitoare, Desi, odaté cu dezvoltarea chimiei, au fost intro- duse in terapeuticd si o serie de medicamente de sinteza, cum sint: aspiring, piramidonul, fenace- tina, antipirina etc., cercetiirile farmaceutlce si farmacodinamice afirma c&é medicamentele de orl- gine vegetala sint produse biologice mai accesibile metabolismului uman decit medicamentele de sin- 12 fez care, uneori, produc sl efecte secundare nocive. In 1527, invdfatul elvetian Paracelsus arate c& numai o micd parte ‘din planté este activa (1 g Io 20 kg planté), ceec ce aduce notiunea de principii active din epoca noastra. Ulterior, oamenil de stiinfé ou inteprins numeroose si la- borioase cercetdrl pentru izolarea principillor ac+ tive din plante. Si astézi se acordé o mare atentie plantelor me dicinale care reprezint& surse inepulzabile de ma- terii prime pentru prepararea medicamentelor sau izolarea industrial a princtpiilor active, Folosirea plantelor medicincle, sub forma de ceaiurl medi- cinale, se face astézi in urma unor indelungate cercetari $1 studil stlintifice, care cu dovedit, prin- fre altele, cd plantele au o compozitie chimled complex’, ce nu poate fi reprodusé metode de laborator, Astfel s-a constatat cd tinctura sau extractul de Atropa belladonna (matréguna), care contine totalitatea principillor active din produsul vegetal, are 0 acfiune superioara atropine! sf hlo- sciaminei, principit active izolate industrial din ma- trégund. De asemenea, extractul apos preparat din 13Folium Menthae (frunze de ment) are o actiune asupra aparatulul hepato-biliar, de dowd ori mai mare -decit uleiul volatil izolat din frunzele de menté sau mentholul fzolot din acesta. Trebule sé preciz&m insdicd extractul apos obfinut din frun- zele de mentd, dacd este. lipsit de uleiul volatil, care se poate pierde-printr-o incélzire necores- Punzdtoare, este aproape inactiv. Deci, putem afirma c& princlpiile active izolate industrial din .plante, in multe cazuri nu au aceeasi intensitate.de actiune ca produsul vegetal ca atare, folosit sub forma de ceal medicinal. Dar, sint sl cazuri in care produsul vegetal nu are efectul teropeutic scontat, efectul acestuia fiind inferlor principlului siu activ. De exemplu: stro- fantina, lobelina, morfina sint principii active ob- tinute din .plante medicinale, cu efecte terapeu- lice superloare plantelor ca atare sau extractillor obtinute din acesteo, Jinind cont de aceste considerente, se acordd o atentie deosebitd valorificdril superioare a plante- lor medicinale la care participa botanisti, farma- cist, farmacologi, agronoml, biologi, chimlsti in vederea identificérii rezervelor naturale, ameliord- 14 tii, selectionarii si aclimatizarii. speciilor importante din punct de vedere terapeutic, cercetarii chimice si formacodinamice a plantelor folosite ih medicina popularé, extragerii principiilor active “in vederea industrializarii lor. Valorificarea stlintifica a plantelor medicinale re- prezint@. 0 ramuré importanté a economiei natio- nale, de aceea, in vederea-atingerii ‘acestui scp, ssau inflinfat in cadrul Ministerului: Agriculturli 9f Industriei Alimentare — Trustul Plafar; care ditijeazt si coordoneazé recoltarea plantelor medieinale “din flora spontand si culturi, ceea ce explicé' utilizarea in fara noastra a numeroase specli de’ plante me- dicinale sub forma de ceaiuri care contin fie planta ca» atare, fie amestecuri de mai multe plante. medicinale, Un ceai medicinal nu reprezinta numai un ames- tec arbitrar de mai multe plante, care pot fi ut zate intr-un caz de boald, ci o reteté constru dupa reguli stricte, la fel ca orice retetd medicaid. Deci, in mod curent, prin ceaiuri medicinale se intelege un amestec de plante sau parfi de plante, combinate in diferite proportii pentru a obtine un efect terapeutic: vindecarea sau ameliororea bolii, ‘aFie cd este vorba déio-singuré plonté, un singur ergon din planté sau de amestecuri de> piante, pentru @ fi administrate ele trebuie si fie aduse intr-o formé accesibil administrarii si cu 0: efica- citate maxima, pldcute ta gust si aspect. Cele mai simple formesde administrarea. plante- lot sou a ceaiurilor *medicinale sint: infuzia,. de- coctul, extractul.sau maceratul. Din’ nici o refeté.dexceai nu trebuie sé lipseascd indicajia “de folosire si preparare, deoarece obti- nérea’ unui ceai. medicinal implicd extragerea: prin- cipillor active din planiele ce-I constituie. De aceea, trebuie indicat dacd ceaiul se obtine prin fierbe> vea plantelor. gi cit timp trebuie sé dureze aceasta, sau prin opérire, ori printr-o extractie fa srece: RECOLTAREA, USCAREA, CONDITIONAREA SI AMBALAREA PLANTELOR MEDICINALE Aplicarea fitoterapiel. (tratamentul eu» plante, me- dicinale sau preparate obfinute. din: plante) pe baze « stiintifice, _presupune si respectarea unor regull de care depinde calitatea plantelor me- dicinale, adic continutul in’ principil active. ce se giisesc acumulate, in obfinerea ceaiurllor’ me- dicinale cu efectele scontaie. Pentru ca principiile active din’ plante sa. fie va- lorificate integral, plantele medicinale trebuiere- coltate, uscate si ambalate, in anumite conditii. Recoltarea plantelor medicinale trebuie facuté cu ® mare atenjie, In primul rind, recunoasterea plantei medicinale, prin determinarea corecté a caracterclor sale botsnice, are o deosebita im-portanté. Denumirea popularé nu este intotdec- una garantie pentru identificarea speciei, de- oarece aceasta poate si difere de la o regiune la alta. S$! caracterele botanice ale plantelor, in unele cazuri, pot fi foarte asemandtoare, fapt care duce fa confuzii. Acestea pot da nastere la o serie de accidente - dacd se utilizeazé plante toxice — sou nu se ating obiectivele scontate dacd se folosesc plante lipsite de principii active. Un alt element important este momentul recol- tarli = stadiul de vegetatie al plantei si organul ce trebule tecoltot. Astfel, este necesar sd se stie pentru flecare specie in parte, ce organ al plontel trebuie recoltat si utilizat jn scop tera- peutic, epoca in care acestea confin cantitatea cea mal mare de principii active. In general, organele subterane, rizomii, bulbii, tu- berculii'sou r&décinile plantelor perene (care tré- lesc mai multi ani) sau bianuale (care tréiesc doi ani), se recolteazé primavara devreme cind apar grimele frunze sau toamna tiriu. Mugurll si ramurile se recolteazi la inceputul priméverii cind scoarfa se poate indepdrta usor si seva isi incepe circulajia in planié. Frunzele st florlle sau planta intreaga (partie ceriene ale plantel) se recolteazé, primavara, inainte sau in momentul in- floririi, cind contin maximum de. principii active. Fructele sau semintele sint recoltate toamna tirziu, cind acestea sint ajunse’ la maturitate, pind la céderea brumei. Uscarea este de asemenea un factor de mare Importanta core influenteozé calitatea produsului vegetal. Prin uscare, produsul vegetal este stabi- lizat. prin Inoctivarea enzimelor cu ajutorul cdl- duril. Plantele trebule uscate imediat dupa recoltare si sortare, deoarece cantitatea mare de apa ce o confin favorizeaza (sub influenfa fuminii si a oxi- genulul din cer) o serie de reactii chimice si fizice core degradeazd produsul si micsoreazd contitatea de principii active. Uneori, chiar dau nastere la substanfe nol, ce n-ou existat in produsul proas- pat, lipsite de actiune sau chiar iritante. Prin us- care,’adic& eliminarea apei in mod corespunzitor, aceste fenomene pot fi evitate. Mai mult chiar, prin uscare, in unele plonte se produc modificdri favora- bile activitafii lor terapeutice. De exemplu, la sémin- 19°tele de chimen@ rezultot, din cescetarl, cd: dupa recoltare, uscare si pdstrare timp de patra luni, continutul in ulei este de 2,5% g, lar dupa 15 luni, 5% g. Scoarta de crusin trebuie uscaté la umbré timp indelungat ‘si pastraté cel putin un an ina- inte de utilizare; deoarece in scoarta proaspata, principiile active dau si fenomene secundare, cum sint colicl puternice, greaté, vomd. Frunzele de Hyoscyamus niger —(maselarifa), Atropa belladonna {matraguno), Digitalis purpurea {degetelul rosu) prin uscare pierd mirosul- inifial neplacut; alte plante medicinale in stare proas- pata sint Inodore (fairs miros), iar prin uscare st conservare capaté un miros caracterlstic. Frun- zele de menté printr-o uscare necorespunzdtoare conduc la un produs cu o cantitate mai micé de ulei volatil. Intreprinderile de plante medicinale din fara stint dotote cu toate mijloacele moderne pentru re- coltare, uscare, conditionare, ambalare si depozi- tare a plantelor medicinale, obtinind astfel o materie primé vegetalé conform standardelor de stat, normelor Interne si Farmacopeei Romane. De aceea, este recomandabil sé se foloseascé plante medicinale procurate prin unltafile de desfacere cle acestor intreprinderi, formacii si magazine Plafar, evitindu-se astfel si eventualele confuzil ce s-ar putea produce in identificarea spectel. Totusi, pentru cei care ou posibilitatea sé recol- teze - in mod corect = plante medicinale. direct din mediul inconjurétor, dém citeva reguli ge- nerale, @ Imediat dupd recoltare, plantele medicinale vor fi sortate, indepdrtind pe cele atecate de Insecte sau ciuperci (patate, mucegdite sau ‘per- forate), curdjate, adic& periate sau spélate rapid sub un jet de apa rece (raddcinile, rizémii, bulbil), pentru a indepérta impuri tile, corpurile stréine, atit minerale cit si organice. e Uscarea se va face in straturi subtirl, pe rome de lemn prevGzute cu site sau tifon, in locuri us- cate, bine aerisite, curate, ferite de praf, insecte sau animale. e Temperatura la care sint uscate plantele este de obicei temperatura mediului ambiant, Uscarea in acest caz este denumitd natural; se poate face tn aer liber, le scare sau ta umbrd, in functie deprincipiile active ce le confine organul respectiv din planta, @ Scodrja, lemnul, ramurile se usucdé lo tempera- tura oblsnuitd, deoarece principiile active din tesu- tutile acestora au o umiditate mai redusé, nu se altereazé usor si pot fi uscate lent, intr-un timp variabil, in functie de anotimp si de organul res- pectly, Dupé uscare, unele produse pot fi folosite imediat, pe cind altele numai dupé un anumit timp. Astfel, scoarta de crusin, dupa uscare se pastreazé un an, dupé.care se utilizeazé in compozitia ceaiu- rilor medieinale; prin uscare isi schimbé culoarea, care din alba devine rosie. © Frunzele se usucé Ja o temperatura mai ridicaté (la soare puternic) sau in poduri, care sint acope- rite cu tabla ce se incdlzeste repede si asiguré o temperatura de 40-60°C, deoarece clorofila sufera modificéri intr-o uscare lenté, iar frunzele isi pierd culoarea verde inifialé sau chiar mucegdlesc, ® Florile se usucé la soare acoperite cu hirtle, pentru o-si pasta. culoarea si mirosul, sau in po- duri, lo temperaturi mai ridicate, circa 40°C. ® Fructele, seminfele si mugurli necesita o uscare specialé. Temperatura trebuie sé fie intre 40-100°C, ceea ce se realizeazd mal greu intr-o gospodérle. Ele au o umiditate mare sau substanje viscoase; cleioase, sou rasinoase care ingreuneazéuscared. ® P&rtile din planta care contin uleluri volatile se usucd la temperatura de 30-35°C, separat de alte plante, deoarece uleiurile volatile sint puternice” ini- rositoare si se pot transmite de fa o planta la alte. © Frunzele si florile se considera uscate cind, zdro- bite intre degete, produc un zgomot caracterisic. Dupa uscare, prin eliminarea apei, greutatea si volumul produselor vegetale scad 40-85%, schim- bindu-se si forma lor inifialé. Frunzele se increfesc, scoarfele lau forma de jgheab sau tuburi, jar supra: fafa radacinii devine striata. O planta medicinala uscata corect ramine intreaga, pdstrindu-si culoarea, mirosul si gustul. Uscarea artificiald se face cu ajutorul céldurii, in etuve speciale si prezinté numeroase avantaje faté de uscarea naturald. Astfel plantele sint uscate in- trun timp foarte scurt, evitindu-se procesele enzi- matice, la temperaturi optime de uscare. In functie de principiile active ce le contin piantele, tempe- ratura de uscare poate fi reglata, obtinindu-se ast-felproduse vegetaie cu o compozitle chimicd ne- schimbaté sl.cu un aspect exterior corespunziitor. Prin experiente’s-c stabilit cd. temperatura de uscare Influenteaz&. cantitatea de principii active din. fie- care planta, De exemplu, frunzele de Datura’ stro- monium (cluméfaie), proasp&t recoltaté, au: un con- tinut de alcaloizi totali de 0,26% g: dup& uscare ta 60-65°C, acesta scade la 0,24% g, iar uscate fa 19°C au un confinut de numai 0,19% g alcaloizi total. . Intreprindetile din. fora noastra care se occupa cu prelucrarea si valorificorea plantelor medicinale tnt dotate cu cele mal moderne uscitorii artificiale, asigurind temperaturile necesore si 0 circulatié a aerului cold, intr-un sistem continuu. Conditionarea plantelor medicinale. In industrie, dupé uscare urmeazd stabilizarea produselor vege- tale, apoi condifionarea in cadrul’ cdreia produsul vegetal poate fl adus la un grad de fatimitare dorit (in toto = intreg; concissum. = taiaty pulve- ratum = pulverizat). Ambalarea si conservarea ov, de osemenea, Im- portanté In obfinerea produselor vegetale de cali- tate, O conservare necorespunzitoare duce la de. volorizrea produsulul, Astfel, plantele medicinale uscate vor fi pastrate in pungi de hirtie, dublate cu hirtie pergament, In cutil de- carton sau lema, captusite tot cu hirtie pergament. Plantele medi- cinale care contin uleiuri volatile se pastreazd in vase de sticlé bine inchise, la o temperatura de aproximativ 20°C, ferite de lumind. Chiar dacé se utilizeaza in diferite amestecurl, este bine ca fiecare plant& sa fie pdstraté separat, in ambalaje prevazute cu etichete in care sd se spe- cifice denumirea’ plantei, anu! si data recoltarii, In general, plantele medicinale pot fi pastrate intre 1-3 ani, in locurl récorouse, uscate, ferite de fu- mindFORMA SUB CARE SE INTREBUINTEAZA PLANTELE MEDICINALE In produsele farmaceutice, plantele sint folosite de obicei sub forma de tincturi, extracte sau principii active ca atare (produse industriale), Tinctura se poate folosi si ca atare sub forma de picdturi, cum este de exemplu tinctura de val preparate in farmacie sou industrie gi sint admit pentru uz intem sau extern, Nu se prepara in gospodirie, necesitind aparatura greu de realizat. Alegerea procedeulul de extracfie a principillor se face in functie de natura produsului vegetal si a substantei principiului extras. De regula, plantele medicinale pot fi folosite sub urmdtoarele forme: ceaiuri, inhalatii, cataplasme, clisme, bai de plante. Cele mai simple’ forme de 26 infuzarea, preparare a ceaiurilor medicinale sin' decoctia si macerarea Intuzarea {obfinerea infuziel) se foloseste la extra- gerea substanjelor active din produsele vegetale, care contin fesuturi friabile (fragile): flori, frunze, ierburi, ior in unele cazuri chiar si réd&cini si fructe ce confin uleiuri volatile, care prin fierbere se pierd. Daca cantitatea de plantd nu este pre- scrisé in refeté, se iou in general 6% g; pentru radacind de valeriand 3% 9; pentru frunze de di- gitald. 0,5% g si pentru radacina de Ipeca 0,25% g- Infuzia se obfine astfel: peste produsul marunfit se toarné apa clocotitd, se acoperd vasul si se men- fine 15-30 minute la cald. Se strecoaré prin tifon sau. strecurdtoare cu sité find; reziduul (planta ra- masd) se poate stoarce. Decocfia (obfinerea decoctului) se foloseste la ex- tractia substantelor active din produsele vegetale cu fesuturi lemnoase: rédacini, rizomi, scoarfe, fructe sau frunze coriace (frunze groase, de ex.; de euca- lipt). Produsul vegetal maruntit se trateazd cu apa in clocote si se fierbe timp de 5-15 minute sau se menfine intr-o baie de apé in fierbere 30 minute, a7dupa care se strecoaré si se completeazé la. can; tilatea preseris&, prin stoarcerea reziduului (planta rémasa dupa fierbere) si spdlorea lui cu apa fler- binte. Macerarea (obfinerea maceratului) se foloseste de obicei la extragerea mucilagiilor din plante; ex.: din rad&ciné de nalba, seminje de in etc, Peste produsul maruntit se adaugé cantitatea de apd rece prescrisé si se menfine aproximatiy 30 minute lo temperatura camerei, agitind vasul de 5~6 orl; in functie de specie, timpul de macerare poate fi variabil. Lichidul obfinut prin macerare se decan- teazi (se last sé se aseze), apoi se strecoard, Se spala reziduul cu apd (rece) o daté sau de doud ori si se toarna peste lichidul filtrat pind se obfine cantitatea prescrisé, Macerarea se foloseste s1 Ic unele flori, cum ar fi cele de nalba; reziduul se infuzeazé sau chiar se face o decocfie, care se adauga la primul filtrat, Doza si modul de intrebuinfare sint factori impor- tanti de care trebuie sé se find seama la prepa- rarea si administrarea ceaiurilor medicinale. Aceste ceaiuri, ca si produsele farmaceutice, tre- buie folosite corect si in proportie, dupa formula indicaté. Pentru aceasta, daém echivalenta cantita- tiva a diferitelor organe de plante uscate gi frag- mentate, mésurate cu o lingurité pling, care. re- prezinta: Frunze 1-3 ¢ Flori she Radicind gi rlzomi 6-7 g Scoartad 6-71 g Fructe 5-6 @ Pirfi seriene se Mitase de porumb 4 g Ceaiurile medicinale se preparé la nevoie si se pastreazé cel mult 0 zi. Se consuma proaspete, neindulcite sau indulcite cu miere, zahar sau zo- farina. In cozul in care nu sint alte indicafli, ceiurile medicinale se beau de obicei dimineaja pe nemin- cate, cind resorbtia este completé, seara inainte de culcare sau la 2-3 ore dupé masa principald. Ceaiul medicinal se bea foarte incet, inghifituré cu inghititura, cald. De obicel, se face 0 curd mat indelungatd (Identicé cu apa minerald), dar nu nelimitata, fiinded se poate ajunge la o acumu- fare a acfiunii principiilor active din planta respectiva, e@ea ce in unele cazuri déuneazd orga- nismul in’ tratamentul cu plante medicinale nu trebuie as- teptat un efect imediat (fac exceptie cele cu acfi- une antisepticd, cardiotonicé, hemostaticd, cal- mante alé sistemului nervos central). Ele actio- neaza in timp, in urma unui tratament indelungat si sistematic. S-cu inregistrat cazuri, ca de exemplu, o colité puternicd, care nu s-c vindecat cu tratament me- dical sau regim alimentar, dar s-a vindecat printr-o cura consecventd de ceai de flori de musetel. Ceaiurile medicinale, preparate dintr-o singuré planté sau amestecuri de plonte medicinale, pot fi folosite si ca bauturi reconfortante atit pentru oamenii sdndtosi cit si pentru cei bolnavi. Ele asi- guré un aport crescut de apd, zaharuri, vitamine, séruri minerale, principii active pe core le contin. In ofara de ceaiuri, plantele medicinale pot fi folosite si sub forma de inhalafii, cataplasme, clisme, bai locale sau generale, tincturl, Inhalafiile se obtin din plante medicinale aromo- tice sau din uleiurile extrase din plante. Peste planta mérunfita sau uleiul volatil, puse intr-un vos smalfuit sau de porfelan, se toarnd api fier binte, Vaporii de apa anireneazé uleiu! volatil care este inhalat odaté cu acestia, actionind la nivelul cailor respiratorii. Se recomandd in raceli sau di- ferite afectiuni ale cdilor respiratorii, Cataplasmele sau prisnijele sint preparate din plante medicinale aduse la un grad de mérunfire foarte find si imbibate cu apa calduja. Ele sint aplicate direct pe piele sau intre doud tifoane, Ex: fina de mustar, in, hrean etc.; au acfiune revulsiva sau emolient. Clismele se foc de regula cu infuzie din planta prescrisé. si se administreazé pe cale rectald, cu irigatorul sau cu o pompité de cauciuc. Baile din plante medicinale sint utilizate in scop terapeutic si au efecte bineficdtoare asupra in- tregului organism. Se obtin in general prin infu- zare (obsinerea unei infuzii din planta sau plan- tele respective, care dupa filtrare se rastoarna in apa din baie) sau decoctie. Se mai pot obfine prin introducerea plantelor mérunfite, puse intr-un sdculet de tifon, direct in apa din baie fierbinte. 31Cu tot efectul bineffcétor al. plantelor medicinale, trebule sé finem seama de faptul ca in tratamen- tul bolilor acute sau cronice grave, acestea s-ar putea sé nu aiba efect. Bolnavul este astfel sus- tras de la o medicatie corespunzatoare $i intirzie un tratament energic necesar imediat, riscind “tf acest mod agravarea boli, Subliniem c& aceasta lucrare ~ ,Plantele medic! nale in terapeutica moderna“ — nu urmdreste sa prescrie tratamente sau sd inlocuiascé consultatia medicala, ci numai s& facd cunoscut cititoriloracest tezaur natural, plantele medicinale cu actiunile lor terapeutice, indrumind utilizarea sa_rationald, «in mod stiinfific, contribuind astfel la apdrarea saind- tapi omului, PRINCIPALELE PLANTE MEDICINALEDenumirea poset nse 1, AFINUL — Vaccinium myrtillus L. Familia Brscaceae. — frunze —~ tanin — stringent — arbutina — bacterlostatic — hidrochinona — mirtiling —scade sabirul = ericoting din singe — neomirtilin’ — fructe —tanin — astringent — pectine = mirtiting —scade sahara — seharari din singe — provitamina A — vitamina —acizi: citric, malic, oxalic, succinic, lactic Modul de proparars si administrare: — feunse Intern — antidiareic — diaree — diuretic — diabet — antiseptic urinar — infectii urinare —cregte acuitatea vizual’ — uremie (vederea) —adjavant in tratamentul de bari al diabetului — gut, reumatism Intern — antidiareic — diaree — antiseptic intestinal —enterocolite de: — antihelmintic — fermentatie — crepte acuitatea vizuala — putrefactie (vederea) — oxiuraré — antiseptic urinar — diabet — adjuvant tn tratamentul de bazd al diabetuini — infecfii urinare inf uz ie —2lingurife la 500 ml apa clocotita. Se bea cdldu} si fracHlonat {a trei reprize, tn decursul unei zile,— fructe: Atenfiune: — A nu se recolta din gresali tructele prin sucul albicios ce-l contin. Afi- 2. ALBASTRELE — Centaurea cyanus 1, Familia = Compositae. — flori — tanin — astringent — glucozid — centaurina — creste diureza — pigment antocianic — cianina = mneilagit —catmant Modul de preparare si administrare: 2 5 decoct —o lingurita gi jumatate de iructe zdrobite 1a 500 mlapa rece; se fierbe 30 minute; se bea cAldut im trei reprize, tn decursu! unel zile, macerare la rece —o lingurifa gi jumatate de fructe sdrobite, 1a 400 ml apa rece, fa temperatura camerel; se lasd ta macerat § ore. Se utllizeszd tn trel reprize, tn decursul unel zile. specie Vaccinium uliginosum 1.., care se deosebese de afine- nele prin strivire dau un suc negru-violaceu. Intern — antidiaretc — diaree — diuretic dispepsie — afectiuni renale gi ale vericii urinare ~salmant 11 ‘gculare (mfuzie —o lingorita gi jumatate de flori ta 300 m1 apa clocotita; se las vasu] acoperit 15—20 minus te} se bea cildut tn trei reprize juaintea mese- lor principale, cu aproztmativ o jumatate de ora. — Exterm, sub forma de cateplasme 91 comprese pentre ochi. Extern — calmant 374 1 2 a 3. ANASONUL — Pimpinella anisum L. Familia Umbelliferae. -- fructe — ulei volatil —stimolent al func- — anetol {iilor pancreatice —aldehida anisici — antispastic ~ lipide — carminativ —substante minerale — protid:, zaharuri, amidon Modul de preparare si administrare: gostrite, ulcer gastric si duo: Contraindicafi 4. ANGHINAREA — Cynara scolymus 1, Familia Compositae. — frunse — cinarina — excita secrefiile biliare — oxidaze —scad zahirul din singe — politenoll — aceste substsnte — flavone au urmatoarele — cinarozida efecte: — scolinuzida — marese reziduul — imulina uscat al bilei Intern — aromatizant — bronsite — expectoraat — anorexie stimuleazd apetitul — Insuficienti panctea- — stimuleaz’ secretiile ticd si intestinala pancreatice gi intestinale — balondri abdominale — diuretic ~ viermi intestinal + —carminativ — antihelmintic — antispasmodic intestinal infuzie —o lingurita Ia 300 mi apa clocotita; dupa 20 minute se strecoara; se bea fractionat in 3 reprize inaintea meselor principale. Se atili- zeazi scurt timp, anetolul fiind toxic. denal, nterocolite acute 1 cronice. Intern — coleretic — nefrite cronice — colagog — virsituri — hipocolesterotemiant — enterite — descongestiv renal ~ fertientatii intestinale —'miregte pofta de mincare — hemoroizi — adjuvant in hipertensiane — anghint pectorals arteriala — aterosclerozi —actiune antimicrobian’ © — hepatite cronice = ciroze hepaticeaa uri de potasin —-«— stimuleaz& secretia si magues billara a colestero- — prinetpiu amar iului —actti organici —scad colesterolul ~ actd clorogenic ‘ — aciei aminat} — Fegenereazd celulete hepatice Modul de preparare si administrave: Contraindicafii; afectluni acute renale si hepato- ARNICA — Arnica montana 1. Familia Compositae. —flori — colind — alcooli triterpeniel —cotoranti de naturd carotinoida Modul de preparare si administrare: Contraindicasik: mu se utilizar intern, prove — angiocolite —coleclatite acute i cronice — constipatit ~ hipertensiune arteri- ala — hipercolesterolemie infuate — 2 fingurife la 300 mi apa clocotita; se beata trei reprize Inaintea meselor principale, Dup& 10 ile ne mareyte doze la 4 Hingurite, iar dupa inci 10 zile, S lingurite la 300 mi apa clo- cotita, Ta acest fel, doza cregte treptat la 10 rile, DupA o pausd de o luna, cura ae poate telua. Nw se supradoseasd provoctnd colict he- pato-billare, Dilia Extern — antiseptic ~ cicatrizant — decongestiv —laringita acuta (rigugeatay — pligi (rant) Imfusie — pentrn laringite (ragugenls), 2 tingurite flor, Ia 200 mi apa clocotita, cu care se face gargat Ta 3-4 ore tinctwr& — cn cteatrisant gl antiseptic ta rant, #4 (de Ia farmncie) ta $00 mal apt eind deragjamente gastrointestinale gi Lipertensiune arteriati x tincta-t 3 4 5 6. BRUSTURUL — Arctium lappa 1. Pamilia Compositas. fadacina — inulina — hipoglicemiant Intern — diabet “—saruri de potasiu — — reste diureza — caleulozd bitiaré — wlel volatil — diuretic — raceala — substanje antimi- —feduce caleulli biliari — — grip crobiene ntidiabetic — acne — furuneutoza Extern — stimuleazi cresterea acne, eceeme uscate piratat ~tenuri grase (sebore- — astringent fee) — antiseptic — farunculoz’ 7 Modul de preparare si administrare: Intern Extern BUBUIOC — Ocinum basilicum Familia Labiatae. — oats planta — ulei volatil — aromatizant ~ calmant al colici- Jor intestinale — absoarbe gazele — galactogog, — reduce stiriie de vom’ decoct — 2 linguri de rdicini marunfitd ta 500 ml apa clocotita; se continua fierberea tnci 2 minute la foc scézut, apoi se ia vasul de pe foc, se aco- pera gi se lasi 15 minute. Lichidul reaultat se bea caldut tn 3—4 reprize tn decursul unet sile. decoct — 4 linguri de rédicind maruntita Ia 500 ml apa. Se prepard tn acelasi_ mod. Se folosegte tn apli- cafil locale sub forma de compresc. Intern — antiseptic intestinal —‘colici intestinale — carminativ ~ balontri intestinale —stimuleazi digestia — vom — galactogog — grip’ — antiemetic — raceala — diuretic — Drongit’ cutd gi —antiinflamator rene! cronic’—calmeazit durerile de cap Mosul de preparare gi administrare: Elacagnaceac. frusts vitamina C ~ = pigmenti carotidien! = ulei gras — ioramnetol — vitamine B, si Py — acid folie —aeisi grasi — fitosteroi — inositol = acid nicotinic — ulel”csentiat (om sn) ppp amie 1 roti (este 0 polivitamina naturala) ff Motel de greparare si administra: ag 4 5 = expectorant = durerl de cap — antiseptic pulmonar — ulcer gastric — antiinflamator gastric — infectii urinare — aromatizant ~ anorexie antidiareic ugor — diaree — colita de fermentatie inturie —o lingurifa la 200 ml apa clocotitd, Se beau 3 ceaiuri cildute pe zi, dup& mesele principale de preferinté unul seara la cuicare. In colitele de fermentatie se bea netndulcit, sau Indulcit cu zaharina, Intern — aport important ~ avitaminoss de vitamine ~ diaree ~ antidiareic ~ reumatiem ~ urticarie infugzie = 2 lngurl de fructe zdrobite ta 600 ml apa clo- cotita, Se iseh vasu! acoperit $0 minute; se bea fracfionat in decursu! unel zile. aT1 2 3 | AJ9. CHRENPHLUEL — Geum urdanum 1, Familia Rosaceae, raddcind ~ cugenol —dezinfectant gi ‘calmant intestinal — astringent — tanin —ulei volatit — subst. amare — ensimé-geoxa — gumiresin’g —amidon Modul de preparare si administrare: Intern Extern Atenfiwne -- na se supradozeazi, deoarece provoact dnee irltatii gastrointestinale. Contraindicafiit — afectiuni cronice hepatice 10. CHIMENWL — Carum carci L. Familia Umbelliferae. — fructe — viet rolatil — stimulent al secre- tHllor gastrice — carminativ 30 — enterite infectioase Intern — deziniectant: gi calmant intestinal diaree ® — hemostatic ~ afectinni gasttice — analgesic = vomitari — hemoragii hemoroidale — menstre cu dureri Exten —~ antiseptic — plagi ~ gingivite singexinde — abcese dentare — amigdatite decoct —2 lingurite de ridicind marunjita ta 300 mt aph rece; se fierbe 30 minute; se utiliceazi in 3 reprize, dupa mesele principale. decoct — 3 lingurite ta 300 mi apa rece; se flerbe 30 mi- aute; se foloseste sub forma de gargara gi to aplicatii locale sub form& de comprese. greatS gi varsituri; nu se utilizeazd tntre mese, deoarece pro: si renale. Intern — carminativ — batondri intestinale — palactogox — anorexic. = regleaz funcfifle ~ brongite stomacntul = colic gastice si intes: C a— cregte diureza Modul de preparare si administrare: {1 CICOAREA:— Cichorium intydus I, Familia Compositae, — rhddcind + partile aeriene ale plantei — ulei votatil —creste diureza — principii amare =f coleretic — colina — colagog — inulina — tanin Modul de preparare si administraro: 12, IMBRULS — Thymus vulgaris |. Familia Labiatae, ~~ —Toaid planta (partile aeriene ale plantei) ~~ wlei volatil — antiseptic intesti- — cineot nal — timo! — coleretic, colagog — amitiinflamator intestinal — enterocolite — antiseptic gastric gi intestinal — diuretic —fluldificd secretiile brongice infuzie —o lingurita si jumatate de seminte la 250 ml api clocotita; se bea tn trei reprize dupa mesele principale Intern — stimuleazd functiile — angiocolite hepatice gi digestive — dischinezii biliare — coleretic — constipatii cronice 4 — colagog — acnee — diuretic — furunculoza — stimuleaz’ functiile —hepatite cronice renale depurativ — laxativ decoct ~ 2 lingurite de ridicina m&runtita, la 200 ml apa rece; se fierbe § minute; se bea cilduf tn 8 re- prize, tuaintea meselor principale. Intern — coleretic — dischinezii biliae — colagog: — tose — stomahic — Drongita cyModul de preparare utispastic intes ti- nal expectorant — antispastic al cdi lor respitatorii — amelioreaz’ func- fille ficatalui si rinichilor antibelmintic - stomahic Intern Estero — entihelmintic — rdguigead — regulator al fanctitior astm brongic hepatice gi renale — dispepsii usoare — reduce spasmele intesti- — enterocolite ~- viermi intestinali antispastic pulmonar = expectorant, fectios (bal) — reumatism —calmant (bAi) al S.N. — guta (sistemul nervos) ~~ seboree — phigi purulente infarie — {sau 2 lingurife de planté maruntitd Ia 250m) apa clocotité; se bea in 3 reprize tn timpul unei ile, de preferina taaintea meselor prin- cipale; mai concentrat, 2—3 linguri de planta mArun{itd fa 250 ml apA clocotité; ae tan 8-6 linguri pe 2i, tnaintes meselor principale. infuxie 100 — g planti imtreagd, useati si marungita, se introduc in 31 ap clocotit&. Dupa 36 minate; se strecoari gi se Introduce in apa din cada care trebuic si ating’ 4°, S7°C, Se etd 15—20 minute. bs]* fm scopuri medicinale se. poate folosi si cimbrigorul mici tufe. Atenfiune: nu se supradozeazi deoarece provoacd siune si inccordonare motorie. Contraindicafii: gastrite, enterite, esofagite, 13. CIRESUL — VISINUEL — Cerasus vulgaris Mill; Cerasus avium (1) Moench, Familia Rosaceae, — codife —~struri'de potasiu — — eregte diureza e — derivati flavonici —tanin de natora — — astringent catehica : Modul de preparare si administrare: 14. CLUBOTICA CUCULU — Primula officinalis (1,) Bill, Primula elatior (L) Grafh. Familia Primulaceae, — raddcind $4 flori — saponoride — fluidifics secretiile brongice Modul de preparare $4 administrare Intern Extern de clmp (Thymus serpyllum 1), cate creste ta ftmefe formind tulburiri gastrointestinale, excita{ii mervoase urmate de depre- insuficiente pancreatice. Intern — antidiareie — diaree — diuretic — pielite —antiinflamator renal — pielonefrite — cistite decoct — un pumn de codife la 600 m! api rece; se fierb 15 minote; se bea fractionat tn §—4 reprize in decursul unei zile, de preferinta caldut, Intern — emotient —.brongite — expectorant — pneumonii Extern — contuail infuzie sau decoct — {3 3%, de2san3 ori pe #4 - > copil, 0,5 6% 45 9%, sub forma de comprese. decoct — 57Fig. 5 — Cerenfelul1 2 3 15. COADA CALULUE — Equisetum arvense L,. Familia Equisetaceae, —toatd planta — lei volatil — actinne anti Intern crobiana — antiseptic urinar — bioxid de Si — remineralizant } —sirari de potasin —scad aciditatea gastricd 5 —creste diureza Modul de preparare $i adminisirare: 16. COADA RACULUI — Potentilla anserina 1. Familia Rosaceae. —foats planta — tanin — astringent 1 raters — subst. amare —favorizeaz’ coagu: — mucitagii larea singelui ulei volatil — struri_minerale — flavone — actiune spasmo. thea | Esters 60 — dezinfectant urinar —anemie, convalescen- — remineralizant ta — diuretic — guta — hipoacidifiant — reumatism —actiune antimicrobiens — — ulcer gastric —expectorant — bronsite — bronhodilatator decoct —o lingurifa planta maruntita la 250 mi apa rece; se flerbe 15 minute; se beau 8 ceaiuri pe zi, intre mese. nemle —antispastic gastric gi _ intestinal — convalescenta — impiedicd formarea — artrite ealenlilor renali — hipermenoree — analgesic — dismenoree — antidiareic — enterocolite — colici gastrice — diaree —caleuloza renala — antiseptic — inflamagit gingivale —cleatrizant — leucoree — hemostatic —ulcerafil cutanate 611 2 3 Modul de preparare ji administrares Estem Atenfiune: nu se bea pe nemincate, deoarece provoacs Conmtraindicasé i: afectiuni cronice tenale gi 17, COADA SORLONLULUE — Achillea millefotium L. Familia Compositec. = flor -—~ nled volatil — bronhodilatator — cineol ~ antiseptic — borneol ~ expectorant — pinen —antispastic bron- — limonen § — catiofilen — inflematii gastro- — thion-camfen intestinale —azulen — hemostatic —achileina — stomahic — acid achileic — antiseptic si cal- ment al mucoasei —acizi organict anotectale —formic, acetic, | — antispasmodic al probionic, va- cAilor biliare lertanic — alcool! — etilie — metilic decoct —o lingurifa pi jumitate ta 500 mi apa rece; se fierbe 15 minute; se bea céldut tn trel reprize, dupa mesele principale. decoct — (extern), se mai foloseste tm spAlaturi vaginale; gargara. iritatia mucoasel gastrointestinale. hepatice. Intern — bronhodilatator - anorexic —diminuear& secrefiile — enterocolite gastrice —colici gastrice — topic astringent — colict hepatice —desinfectant gi calmant — brongite gastrointestinal — gastrite —carminatiy — hipermenoree — antispestic billar — dismenoree — expectorant — hemoroizi a —decongestiv hemoroldal — balondri abdominale — analgetic — clstite Exton —efect calmant, antiin- — — arsuri flamator gi desinfectaut — pligi supurate —eczeme semuinde — abcese dentare (bai san comprese) — Tegenereasi feauturile 63— subst. antibiotice Modul de preparare si administrare: Intern —calmaat al mucoasei aleerzazicoe anorectale Shemoroizi infuzie — 2 linguri de flori la 500 mi apa clocotita; se bea cilduf gi fractionat tn 4—5 reprize, tn cursul unel zile. infuzic — 3 linguri ta 500 mi apa clocotita. Se foloseste sub forma de comprese sau bai. extern 18, CORIANDRUL — Coriandrum salioum 1. Familia Umbeliferae. — fructe — ule volatil — d-tinalol j — geraniol —cineo! — pinen terpinen —lipide — amidon — pectine — subst. minerale Modul de preparare si admsnistrare: ea —carminatiy Intern ~— stimuleaza sectetiile — anorexic intestinale — carminativ — viermi intestinall —calmant gastrointestinal 4 ¢ infuzie —o lingurita de fructe zdrobite, la 300 ml apa clocotita; se bea cAldus si fractionat tn timpul unei zile. ~ antihelmintic — 20 g fructe Ia 400 mt apa clocotita; se bea pe nemincate {ntreaga canti- tate. 65Fig. 7 — Coada raculul Fig. 8 — Coriandrul1 2 3 19. CRUSINUL — Rhamnus frangula L. Familia Rhamnaceac. — coajé. — compust — crese peristaltismul antrachinonici intestinal — colagog, coleretic Modul de preparare $i administrar Atenfiunme: nu se bea tn cantita{i mari, provoctnd proaspata, deoarece provoacd grefuri gi varsAturi; se foloseste 20. DUDUL — Morus alba L,., Morus nigra 1. Familia Moraceas. —frunze — tanin — astringent — beta caroten — antidiabetic —adenina acre —carbonat de —alcalinizant calclu — glucozide ale argininei Modul de preparare si administrar 68 Intern — laxativ sau purgativ in — angiocolite functie de dozé — insuficienti hepatica — coleretic — constipatif cronice — colagog — obezitate decoct — peste o lingurita de coaje, se toarmi 250 ml apa clocotita; se lash vasul acoperit 15 minute, dupa care se fierbe la foc scAzut inca 15 minute; se bea seara la culcare. Doza se va stabili tu functie de individ, cregterea fiind progresiva, la 2—3 lingurife; ca laxativ dimineafa pe sto macul gol. colici puternice si scaune lichide, Nu se consuma planta numai dup’ un an de la recoltare. Intern — antidiareic diaree — alealinizant —diabet zaharat —adjuvant in tratamentul — gastrite diabetului — ulcer gastric gi duo- denat nfuzie —o lingurd frunze de dud alb sau dud negru la 250 ml apa clocotita; se bea a 3 teprize dupa mesele principale. 61 2 3 Saree 21. PABOLEA — Phaseolus oulgaris 1,. Familia Leguminosae, tech — aminoacizi — ereste diureza —scade saharul din singe — arginina — asparging ~ tirozida, — triptofan —vitamina ¢ — subst, minerale Modui de preparare 43 administrare: Intern 22, PENICULUL — Forniculum oulgare Mill, Familia Umbelliferas —fructe — let volatit — antiseptic anetol —catminativ — eotrogal — sedativ — fencone — eregte diureza lipide — galactogog — aleurona = zabaruri = macilogit — subst. amare 4 5 eee Intern — diuretic —edeme renale — puternic depurativ — acnee — adjuvant tm tratamentul — diabet zaharat diabetului — cistite antiseptic renal Extern — se utilizeazd tmpreund — — reumatiam cu alte plante. Vezi bal. decoct — $ linguri de tecl marunfite le 750 ml apa rece; se fierb 20 minute; se bea tm 3 reprize tn decursul unel zile. In diabet ceatul se bea netudulcit, Intern — galactogog —balouari abdominale — sedativ ugor — tuse convulsiva —carminativ astm bronsie — diuretic -~ brongite —antispastic al tractulni digestiv — watispaatic drongic — expectorant Esters —antiinflamator laringo- — laringite faringo-amigdalian — faringite — antiseptic — amigdalite — Iinfectii oculare mn23. 72 Modul de preparare $i administrare: Intern Bxtern Atenjsune: depigirea dozel provoact fenomene severe FRAGUL — Fragaria vesca 1, Familia Rosaceae. —frumze — tanin — astringent — fragarind — derinfectant — fenol — vitamina ¢ — subst. minerale Modul de preparare i administrare: PRASINUL — Fraxinus excelsior T,. Familia Oleaceae. — frunse — manitol — diuresa — diaforezi —larativ — inozitol — evercetol —acid malic —gume — lei volatil 4 5 infacie — penten copiii engarl, 5—6 fructe zdrobite In 200 ml apa clocotitA; se bea tn 3 reprize, dupa mesele principale — pentra adulti, o jam#tate lingurifa de fructe adrobite 1a 200 mi apa clocotitd; se bea ta 8 reprize, dup mesele principale. infuzie — doza se dubleazi In accengi contitate de ap’; se utilizeazé tn gergarieme, sau aplicatil locale sub forma de comprese. gastrointestinale gi nervoase, Intern —elimin& acidul uric — enterite acute — antidiareic — diaree adjuvant In tratamentul — diabet zaharat diabetului — guta — bacterictd infuate ~ 2 lingurife de frunze maruntite ta 200 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi. Intern — sudoritic — colecistite ~ colagog — angivcolite — coleretic ~ ulcer gastric 9! — cicatrizant duodenal —antiinflamator intesti- —- dismenoree nal ~ metroragli ~~ laxativ — enterocolite 3~ acid ursonic > glucoride eumerinice Mosul de Preperare 94 adminisirare: intern Ratere 25 /@ALBRNBL — Calendula officinatis 1. Familia & Compositas. —alei volatil — cregte secretia sudorale — cicatrizant — sedativ principii amare — colagog ~ calendulin’s — caroten ~ macilagil ~ emollient ~~ game — terine 74 4 8 Eston — cleateizsat ——pligi grea vindeea, — antiinflamator bite hemoroidai ~ hemorolal arsorl — ecseme aease leucoree Infuxie —2 iingurife fori ta 390 mi spa clocotita; se bea {racfionat in tmpul unei siie, dupa mesele principale. infuzie — spaléturi vaginaie, {0 g flori ta 100 mu apa clocotit&, se lash 30 minute; se strecoara gi se fac spalaturite. Intern —~ sudoritic - dischinezil billare — colngoz atcer gastric gi = coleretic duodenst — cheatrizant —autijaflamator gastroin. — enterocolite testinal Eston — cicatrizant ~~ pldgi grew vindeca- —autiinflamator hemoroldal bile 75—acid malic — vitamina ¢ — saponine Modul de prepavare gi administrare: Intern Extern Ge GHINTURA £ Gentiana iutes L. Gentiana punctate 1, ‘ Gentiana asclepiades L.; Pamilia Gentianaceas, = radacina —heterozide amare — excita secrefiile — gentiopicrina gastrice —amarogentina © — mareste secretia — subst. colorante biliar’ ~ gentisima -— holorite ~ tenia - gentionina —~ antihelmintic 7 —stimuleaz circulatia — hemoroizi stngelui fa nivelul fe- © — degerdturi suturilor — arsuri — tenuri uscate = ecaeme —~ acnee — metroragii Jeucor Trichomonas vaginalis Infuzie —2 lngurife de florl te 300 mi ape elocotiea; se bea fractionat tn timpul unel sile, tnaintes meselor principale. infusie — spaléturi vaginale: 10 ¢ flori 12 100 ml apa clocotit’; se lai 80 minute; se strecoard gl se fae spalaturile. Intern — stomahic — anorexie —tonic amar —convalescenta antitermic —-viermi intestinali — colagog — dischinezii biliare ~ antihelminticFig. 9 — FenlewtulModul de preparars si administrare: Humulus lupuive 1. Familia Moraceae, ulei volatit — diminaeazi exci- — sescviterpene tabilitatea siste- — ester valerianic mulai vervos, avind efecte nen- rosedative gi an- 27, HAMBIUL tispastice — rezine —principli amare — — stimuleaza secretia — lupalona gastrica — humulona — subst, minerale —tanin — deriva{i {lavonict — subst. estrogene 80 decoct —o lingurifa de planté marunfita ta 500 ml apa rece; se fierbe 15 minute; se bea fractionat tm treireprize, tnaiutea meselor principale. — antihelmintic: cantitetea de planta va fi de o Hingurit gi jumatate; se bea pe nemincate in doud etape, ta interval de o ora. macerat — tineturk: 20g ridacina ta {00 g alcooi de 70° tmp de 8 tile, Se tau {0—15 pichturi tn. apa, fnalntea meselor. Mareste pofta de mincare Se d& tn special la copli. Intern — sedativ nervos — Insomnie — bacteriostatic — tubereuloza — antituberculos — anorexie —nevroze ca anzietate Extern — antiseptic Frichomonas _vagini Us ataee ~ seboree atin fusie — calmant nervos: o linguri gf jumatate de conuri fa 200 mi api clocotitd; se bea fractionat ts 3 reprise tm decureul unei ile. nifer; o linguré de conuri la 200 mi apa or clocotita; se bea eeare la culcare. infusie — acne, sebores; { ¢% tn comprese. — spilituri vaginale; 8 9%. Bxtern 48, TARBA MARE — Inula heleniuo T,. Familia Compestiae. = rdatcint — inulin — expectorant Intern — colagos — dischinesil bittare ou — principiu amar — excita verica . antibiotle Lipotonie biliard — expectorant — brongite —ulel volatil — antibiotic —antiepastic brongie — guta — diuretic ~- oxiurazs -— alantolactona — antihelmintic —sedativ usor decoct — 20g planta te 200 ml apa rece; se flerbe 15—20 istrare: Intern minute, se isu 3—4 linguri pe si. Modul de preparars yi admini @ecoct — se prepard ca mai sus gi se utillzeaxd tm com: Rxtera prese. 29, ABNUPABUL — Juniperis communis Te Familia Cupressaceat, = frucle — alei volatil Pea fee = lanen — dinratic — carminatiy — guts ~uinen oe ~ reumation 83