6.

METODE +I APARATE PENTRU DETERMINAREA PROPRIET{|

ILOR STRUCTURAL-MECANICE
Condi\iile ]n care se desf[=oar[ cercet[rile =i scopul urm[rit
determin[ =i tipul aparaturii ce urmeaz[ s[ fie utilizat[ pentru
m[surarea propriet[\ilor reologice ale produselor studiate. Din acest
punct de vedere aparatura utilizat[ se ]mparte ]n patru grupe generale.
I) Aparate industriale (vâscozimetre, consistometre etc.)
amplasate pe utilaje =i care m[soar[ ]n flux =i ]
nregistreaz[ propriet[\ile reologice.
II) Aparate de laborator pentru controlul procesului tehnologic pe
faze de fabrica\ie (penetrometre, plastografe, vâscozimetre etc.).
III) Aparate de laborator pentru cercet[ri speciale (vâscozimetre
capilare, vâscozimetre rotative, adeziometre etc.).
IV) Aparate de laborator pentru studiul propriet[\ilor specifice ale
materialelor. }n aceast[ grup[ sunt cuprinse aparate cu ajutorul c[rora
se pot ob\ine date privind comportarea reologic[ complex[ a materilelor
studiate (vâscozimetre, vibrovâscozimetre etc.).
Cea mai simpl[ metod[ de cercetare a propriet[\ilor structural-
mecanice a produselor alimentare const[ ]n trasarea curbelor care
indic[ cinetica deforma\iilor. Cu ajutorul acestor curbe se pot g[si =apte
caracteristici de deformare:
- modulul de elasticitate instantanee;
- modulul de elasticitate ]ntârziat[;
- vâscozitatea de relaxare;
- vâscozitatea post elastic[;
- limita de elasticitate;
- limita de curgere;
- limita de rezisten\[ (valoarea acesteia nu este constant[ ci
depinde de regimul mecanic de deformare).
Aceste considerente permit explicarea comport[rii la deformare a
materialelor =i caracterizeaz[ propriet[\ile structural-mecanice ale
acestora. Pentru o prezentare sistematic[, aparatele ce se utilizeaz[ ]n
mod curent ]n cercetarea propriet[\ilor reologice au fost grupate ]n:
vâscozimetre, tensiometre, aparate pentru m[surarea tensiunilor de
comprimare, adeziometre.

6.1. Vâscozimetre
Aceste aparate se utilizeaz[ pentru studierea procesului de
curgere la tensiune constant[. Exist[ o gam[ variat[ de vâscozimetre,
fiecare dintre acestea având indica\ii speciale de utilizare.
O clasificare a vâscozimetrelor utilizate ]n cercetare este prezent[ ]n fig. 6.1.

6.1.1. Vâscozimetre capilare

 Vâscozimetrele capilare se folosesc pentru m[surarea
caracteristicilor materialelor care au o vâscozitate relativ redus[. Cele
mai cunoscute din aceast[ categorie sunt vâscozimetrele Ostwald =i
Höppler.
}n determin[rile efectuate cu vâscozimetre capilare se ob\ine
leg[tura ]ntre masa Q =i c[derea de presiune p. Dac[ determin[rile se
efectueaz[ pe un capilar, atunci tensiunea de forfecare la peretele
capilarului este dat[ de rela\ia:
(6.1)
τ =Δ pR [ 2 ( L+nR ) ] [ N /m ]
2

]n care: p este c[derea de presiune, ]n N/m2; R - diametrul capilarului, ]

n m; L - lungimea capilarului , în m; n - coeficientul de corec\ie.
Când se utilizeaz[ metoda cu dou[ capilare de acela=i diametru, dar de
lungime diferit[, tensiunea de forfecare se determin[ cu rela\ia :

(6.2)
R ( p1 − p2 )
τ= [ N / m2 ]
2 ( L1− L 2 )
Viteza de forfecare, la peretele capilarului, se calculeaz[ cu rela\ia :
(6.3)
3 +d lg { γ̇ sr
d lg τ
γ̇ = γ̇ sr ( ¿ ) [ s−1 ]
]n care:

Q
γ̇ sr =
π⋅R3

Vâscozimetrul Ostwald. Acesta const[ dintr-un tub ]n form[ de

U (fig.6.2) care are pe una din ramuri capilarul pentru m[surare.
Trecerea lichidului dintr-o ramur[ ]n cealalt[ are loc sub influen\a
presiunii hidrostatice. Capilarul este dispus vertical; acesta presupune
c[ ]n cazul lichidelor cu o vâscozitate semnificativ[, opera\ia de
m[surare este destul de dificil[.
Vâscozimetrul Höppler. Acest vâscozimetru este prev[zut cu
un tub ]nclinat ]n care se poate mi=ca o bil[ (fig.6.3)
}ntre peretele tubului =i bil[ r[mâne doar un spa\iu foarte mic.
Caracteristicile studiate se determin[ pe baza timpului necesar bilei
pentru a parcurge distan\a dintre dou[ repere ]nsemnate pe tubul de
sticl[.
Dezavantajul acestui aparat ]l reprezint[ imposibilitatea
reproducerii rezultatelor ]n dou[ ]ncerc[ri succesive, din cauza
distrugerii structurii.
Vâscozimetrul AKV-5. Acest vâscozimetru este destinat
m[sur[torilor efectuate asupra fluidelor cu vâscozitate ridicat[. Aparatul
(fig.6.4) este constituit din camera 2 umplut[ cu fluidul de studiat =i
care este ]n leg[tur[ cu capilarul 1. }n camera 2 intr[ tija 3, care ]
mpinge fluidul prin capilar (tija se mi=c[ ]n jos, sub ac\iunea arcului
5. }nainte de efectuarea m[sur[torii, arcul se comprim[ cu ajutorul
=urubului 6, care se mi=c[ vertical prin rotirea buc=ei 8 prin
intermediul manetei 7. }n tija 3 se introduce suportul 4 al creionului;
acesta notez[ avansul tijei asupra tamburului 9, care este pus ]n
mi=care de motorul sincron 10. Astfel, se ob\in curbe dup[ care se
determin[ caracteristicile plastico-vâscoase ale materialului studiat.

6.1.2. Vâscozimetre rotative

}n vâscozimetrul cu cilindri rotativi, ]n special ]n cazul unui
spa\iu redus ]ntre ace=tia, curgerea materialului se apropie de
forfecarea simpl[. Deoarece determin[rile sunt simplu de realizat,
vâscozimetrele rotative se utilizeaz[ pe scar[ larg[ pentru studiul
propriet[\ilor reologice ale concentratelor proteice. Ele se utilizeaz[ cu
prec[dere pentru cercetarea materialelor cu vâscozitate ridicat[.
Masa cercetat[ se introduce ]n spa\iul “a”, dintre cei doi cilindri
coaxiali. }n timpul determin[rii se m[soar[ momentul de torsiune M =i
viteza unghiular[ a rotorului imersat ]n material.
Notând cu 1 tensiunea tangen\ial[ la suprafa\a rotorului de raz[
R1 =i cu 2 - tensiunea tangen\ial[ corespunz[toare la R2, rezult[:
=i . (6.4)
M M
1  2 
2LR12 2LR22
Rheovâscozimetrul RHEOTEST - 2. Aparatul RHEOTEST - 2
este un vâscozimetru rotativ care permite realizarea unor cercet[ri
aprofundate a fluidelor cu o comportare nenewtonian[. }n principiu,
aparatul este alc[tuit din dou[ p[r\i: vâscozimetrul =i aparatul de
m[sur[ (fig.6.5)
Vâscozimetrul rotativ dispune de dou[ sisteme de lucru: un
dispozitiv cu cilindri coaxiali (dup[ Couette) =i un dispozitiv con-
plac[ (fig.6.6).
}n dispozitivul de m[surare cu cilindri, substan\a se g[se=te ]n
spa\iul dintre cilindrii coaxiali. Cilindrul exterior sta\ionar, cu raza R, se
g[se=te ]ntr-un recipient cu material de cercetat. Pentru reglarea
temperaturii materialului, recipientul este termostat cu circula\ie
exterioar[ de lichid. Prin intermediul unui arbore, cilindrul interior cu
raza r =i lungimea l se rote=te cu o vitez[ unghiular[ constant[ , fiind
racordat cu un resort elicoildal cilindric, a c[rui devia\ie este o m[sur[ a
cuplului de rota\ie M. Cu ajutorul unui poten\iometru situat ]ntr-un
cuplaj, devia\ia elementului este palpat[, modific[rile sale fiind
propor\ionale cu cuplul de rota\ie M. Tensiunea tangen\ial[ =i viteza de
forfecare pot s[ fie exact calculate prin sistemul de cilindri coaxiali. }n
spa\iul dintre cilindri, cei doi parametri nu sunt constan\i. Aceasta,
deoarece dac[ se tinde la un raport , parametrii =i calcula\i sunt
r
1
R
dependen\i de raza r a cilindrului interior. Exist[ urm[toarele rapoarte:
- tensiunea tangen\ial[: (6.5)
M
r 
2lr 2
- viteza de forfecare: (6.6)
2
ωR
γ̇ r = 2 2
R −r
- vâscozitatea: (6.7)
τr
η=
γ̇ r
Parametrii reologici se calculeaz[ cu rela\iile :
dyne/cm2 (x 10-1 N/m2) (6.8)
 r  z
]n care: z este constanta cilindrului ]nscris[ ]n certificatul de garan\ie al
aparatului, ]n ;
dyne 1

cm2 div  scala
- valoarea critic[ pe scala gradat[ a aparatului de m[sur[, ]n div.
scal[.
Pentru viteza de forfecare , se ia valoarea ]nscris[ ]n
γ̇ r ( s−1 )
tabelul con\inut ]n certificatul de garan\ie =i corijat[ pentru frecven\a
50 Hz.
(6.9)
γ
γ̇ rk =γ̇ r⋅ [ s−1 ]
50
(6.10)
τr
η= ⋅100 [ cP ]
γ̇ rk
}n dispozitivul con-plac[, materialul supus cercet[rii se g[se=te ]
n spa\iul conic format de placa plan[ sta\ionar[ =i un con cu raza R,
care se rote=te cu o vitez[ unghiular[ constant[. Unghiul spa\iului con-
plac[, este relativ mic, fiind egal cu 0,3 0. Camera de reglare a
temperaturii sistemului con-plac[ este termostatat[ prin circula\ie
exterioar[ de lichid de termostatare.
Tensiunea tangen\ial[ , ]n raport cu rezisten\a la curgerea ]n
spa\iul conic este o func\ie a cuplului de rota\ie M. Tensiunea =i viteza
]n spa\iul conic sunt constante. Exist[ urm[toarele rapoarte:
- tensiunea tangen\ial[ ; (6.11)
3M

2R 2
 - viteza de forfecare ; (6.12)

 
tg
- vâscozitatea . (6.13)
τ
η=
γ̇
Parametrii reologici se calculeaz[ cu rela\iile;
[dyn/cm2] (sau x 10-1 [N/m2]) , (6.14)
  c 
]n care c este canstanta conului, ; - valoarea citit[ pe
dyn 1

cm2 div  scala
scala gradat[ a aparatului ]n div.scal[.
Viteza de forfecare ̇(s-1) ]n spa\iul de lucru al dispozitivului con-
plac[ depinde de dimensiunile =i viteza unghiular[ a conului de
m[sur[ =i este men\ionat[ ]n prospectul aparatului pentru fiecare nivel
de vitez[ de rota\ie:
[s-1] (6.15)
ν
γ̇ k =γ̇⋅
50
. (6.16)
τ
η= ⋅100 [ cP ]
νk
Rheovâscozimetrul RV-8 (Volarovici) Aparatul este constituit
dintr-un vas ]n care se introduce materialul de cercetat =i ]n care se
afl[ un rotor cu =tifturi ce face corp comun, prin intermediul unei axe,
cu sistemul de ac\ionare. }n interiorul axului de ac\ionare se g[se=te
un al doilea ax care, la unul din capete, se termin[ tot cu o serie de
=tifturi, iar la cel[lalt cap[t cu un ac indicator, care indic[ vâscozitatea
pe un cadran-scal[. Vasul cu proba este termostat la temperatura de
lucru corespunz[toare produsului cercetat (fig6.7).
Când devia\ia se extinde ]n toat[ adâncimea masei probei aflat[ ]
n vasul de m[surare, pot fi aplicate urm[toarele rela\ii pentru
determinarea vâscozit[\ii =i a tensiunii limit[ de forfecare:
(6.17)
P  P0
K
n
(6.18)
 0  K1  P1  P0 
]n care: P este sarcina aplicat[ ]n cursul rota\iei rotorului; P1 - sarcina la
care ]ncepe rotirea rotorului; P0 - sarcina la care se ]nvinge frecarea ]n
legare; n - tura\ia rotorului; K , K1 - constante ale aparatului, care
depind de dimensiunile geometrice ale vasului =i de adâncimea la care
se introduce rotorul ]n masa de material.
 Rheovâscozimetrul RM-1 (Macihin). Este un aparat pentru
cercetarea propriet[\ilor reologice ale diverselor produse alimentare, la
presiune variabil[ =i prev[zut cu posibilitatea de ]nregistrare
automat[ a valorilor deforma\iei. Schema aparatului este prezentat[ ]n
fig.6.8.
Aparatul este constituit din placa 2, pe care sunt fixate
dou[ coloane de sus\inere 1 =i 3 cu suporturile 15 =i 20. Pe suportul
20 este instalat[ camera de lucru 18 =i lag[rul 21. Pentru men\inerea
constant[ a temperaturii, camera de lucru este prev[zut[ cu c[ma=a
16. }n interiorul camerei este presat[ buc=a riflat[ 19, datorit[ c[reia
se evit[ posibilitatea devers[rii produsului cercetat. Rotorul
interschimbabil 8 este fixat pe axul conduc[tor 22. Presiunea =i proba
necesar[ este asigurat[ prin intermediul pistonului 9 cu segmen\i de
presiune. Mi=carea pistonului este asigurat[ cu =urubul 14 prin rotirea
manetei 13. }nregistrarea presiunii de lucru se realizeaz[ prin
intermediul traduc[torului 17. Axul 22 este ac\ionat de =aiba 5, care
se rote=te sub influen\a momentului creat de greut[\ile 10. Greut[\ile
sunt suspendate cu cablurile 11 prin intermediul scripe\ilor 6 =i 12.
M[surarea unghiului de rota\ie a rotorului se realizeaz[ cu ajutorul
discului fotoelectric 4, fixat pe axul 22. Pentru oprirea =i fixarea
rotorului ]n pozi\ia de determinare se utilizeaz[ fixatorul 7. Viteza
unghiular[ a rotorului se ]nregistreaz[ automat. Pentru prelucrarea
datelor trebuie s[ se cunoasc[ momentul for\elor de frecare ]n lag[r. De
aceea, se determin[ masa greut[\ilor necesar[ pentru asigurarea
mersului liber al p[r\ilor ]n mi=care ale aparatului.
Prelucrarea datelor experimentale se realizeaz[ dup[ metoda
general[, pentru fiecare tip de aparat.
Domeniul de m[surare:
N s
2
- vâscozitatea efectiv[, 103 - 107 m ;
- tensiunea de forfecare, 10 - 4.104 ;
N
m2
- viteza de forfecare, pân[ la 100 s-1;
- presiunea suplimentar[, 0 - 1 .
MN
m2

6.1.3. Vibrovâscozimetre
Vibrovâscozimetrele sunt aparate care servesc la determinarea,
prin intermediul vibra\iilor, a caracteristicilor reologice ale materialelor.
Aceste aparate pot fi ]mp[r\ite ]n trei grupe:
- vâscozimetre care, pentru determinarea vâscozit[\ii,
utilizeaz[ metoda vibra\iilor. Acestea con\in un element de m[sur[ mobil
(plac[, bil[, sau tij[), care este introdus ]n lichid. Dup[ valorile
oscila\iilor, care depind de propriet[\ile mediului studiat, se poate
determina vâscozitatea. Aceste vâscozimetre sunt utilizate pentru
efectuarea ]n flux continuu a m[sur[rilor de vâscozitate;
- vâscozimetre carea asigur[ m[surarea vâscozit[\ii ]n condi\iile
aplic[rii oscila\iilor la curgerea sta\ionar[. Acest principiu a fost
realizat ]n vâscozimetre rotative cu cilindri coaxiali, unul din cilindri
rotindu-se continuu, iar cel[lalt oscilând cu o anumit[ amplitudine =i
frecven\[;
- vâscozimetre care modeleaz[ procesul studiat.
Vibrovâscozimetrul rotativ. Acest vibrovâscozimetru
utilizeaz[ o surs[ mecanic[ de oscila\ii. Schema capului de m[sur[ este
prezentat[ ]n fig.6.9,a. Acest cap con\ine un cilindru interior 9, un
cilindru exterior 10 =i o camer[ imobil[ 2 prev[zut[ cu un piston 1.
Cilindrul 10 este prev[zut cu buc=a riflat[ 11. Cilindrul interior este
ac\ionat ]n mi=care de rota\ie prin c[derea liber[ a greut[\ilor 3,
suspendate, prin intermediul firelor 4, pe tamburul 6 =i scripe\ii 5.
Tamburul 6 este solidarizat cu axul cilindrului interior 9. Pistonul 1
culizeaz[ ]n interiorul camerei 2 prin intermediul mecanismului cu
=urub, care este alc[tuit din =urubul 16, piuli\a de ghidaj 17 =i
volantul 18.
Presiunea ]n mas[ se fixeaz[ cu traductorul 12, ale c[rui semnale
sunt amplificate cu amplificatorul 13 =i ]nregistrate pe ]nregistratorul
14.
Pentru centrarea pistonului serve=te bila 15. Pentru asigurarea
etan=eit[\ii la suprapresiune, cilindrul exterior este prev[zut cu o
presetup[ 8 cu un inel 7 dintr-un material plastic special. Cilindrul
exterior 10 este prev[zut cu dou[ pârghii 20 =i 26 (fig.6.9,a). Pârghia
20 serve=te pentru transmiterea oscila\iilor axiale spre cilindrul
exterior; ea se poate roti ]n jurul axului fix 21 =i se poate cupla cu
cilindrul 10, astfel ]ncât =tiftul 22 al cilindrului 10 s[ intre ]n loca=ul
corespunz[tor de pe pârghia 20. Pârghia 26 serve=te pentru
transmiterea oscila\iilor de rota\ie spre cilindrul exterior. Ambele
pârghii au o furc[ care antreneaz[ excentricul 19 al vibratorului. Pentru
fixarea direc\iei dorite a oscila\iilor cilindrului exterior se folose=te o
construc\ie special[, care const[ din suportul 23 =i o plac[ 24 cu un
loca= special. La cilindrul exterior se cupleaz[ =tiftul conic 25, care ]n
timpul oscila\iilor cilindrului alunec[ pe suprafa\a loca=ului prev[zut ]n
acesta.
}n vederea m[sur[torii, proba se introduce ]n camera 2 =i este
pompat[ cu pistonul 1 ]n spa\iul cilindrului inelar (dintre cilindrul
interior =i exterior). Prin intermediul cutiei de transmisie se
fixeaz[ valoarea frecven\ei excentricului, iar dup[ indicator se
stabile=te valoarea excentricit[\ii. }n continuare, se ]ncarc[ cilindrul
interior, prin coborârea greut[\ilor 3, care apas[ placa A, ce ]nchide
circuitul electric al calculatorului cronometrului. Când greut[\ile au
trecut pe lâng[ placa de jos, acesta deconecteaz[ circuitul
cronometrului. }n acest fel se m[soar[ durata de parcurgere a distan\ei
]ntre pl[cile A =i B.
Acest vibrovâscozimetru permite determinarea tensiunii de
forfecare, a vitezei de forfecare =i a vâscozit[\ii efective.
Calculul amplitudinii oscila\iilor cilindrului exterior se face
dup[ formula:
, (6.19)
A  eK
]n care: e este valoarea excentricit[\iii, ]n m; K - coeficientul pârghiei,
care se determin[ prin rela\ia dintre reazeme.
Calculul vitezei unghiulare a rotorului interior se face cu rela\ia:
, (6.20)
2n

t
]n care: n este tura\ia cilindrului interior, ]n rot/min; t - timpul ]n care
greut[\ile parcurg distan\a dintre contacte, ]n s.

6.2. Tensiometre
Tensiometrele se folosesc pentru determinarea tensiunilor de
forfecare =i a tensiunilor limit[ de forfecare, precum =i a modulului de
elasticitate. Cu ajutorul tensiometrelor se poate studia procesul de
relaxare a tensiunii =i se pot trasa curbele de deforma\ie la diferite
viteze de forfecare.

6.2.1. Tensiometrul Rebinder

Acest aparat este prev[zut cu pl[ci plan paralele, cu dispunere
vertical[. Materialul care urmeaz[ s[ fie studiat se introduce ]n cuva
prev[zut[ cu un capac cu fant[ (fig.6.10) prin care p[trunde un fir,
legat ]n partea inferioar[ cu o plac[ plan[ 5 care se introduce ]n fluidul
studiat. }n partea superioar[ firul este legat cu un arc elicoidal 2 prin
intermediul microscalei 3. Tensiunea la care este supus[ placa 5 prin
coborârea cuvetei se transmite arcului 2, prin intermediul scalei 3.
Deforma\ia arcului se cite=te cu ajutorul microscopului 4. Tensiunea de
forfecare se stabile=te pe baza deforma\iei arcului elicoidal care este
func\ie de înc[rc[tur[ =i suprafa\a lateral[ a pl[cii:
[ N/m], (6.21)
P

2F
]n care: P este ]nc[rcarea, ]n N; F - suprafa\a lateral[ a pl[cii, ]n m2.
Tensiunea limit[ de forfecare se stabile=te ]n func\ie de ]
nc[rcarea maxim[ Pmax:
[ N/m2] (6.22)
Pmax
0 
2F

6.2.2. Tensiometrul (plastometrul) Tolstoi

 Acest aparat serve=te la determinarea modulului de elasticitate
al materialelor cu structur[ practic nedistructibil[. Materialul analizat se
introduce ]ntre pl[cile paralele ale aparatului (fig. 6.11), prev[zute cu
rifluri dirijate ]n direc\ie contrar[ for\elor de deformare. Deformarea
suferit[ de proba studiat[ se m[soar[ cu ajutorul pârghiei 7 =i a barei
elastice 8 care este ]n leg[tur[ cu tensorezistorii 9 conecta\i la un
amplificator. Pentru aplicarea for\ei de forfecare se
ac\ioneaz[ excentricul 1 care este ]n leg[tur[ cu greut[\ile 2, pozi\ionate
pe o pârghie cu bra\e inegale 3. De aici, for\a aplicat[ se transmite
asupra pl[cii superioare 5 prin intermediul pârghiei 4 cu bra\e inegale.
Indica\iile tensorezistorilor se citesc pe ecranul aparatului.

6.2.3. Tensiometrul (plastometrul) conic REBINDER-

SEMENENCO
Acest aparat serve=te pentru determinarea tensiunii limit[ de
forfecare, care este una dintre cele mai importante propriet[\i reologice
ale materialelor nenewtoniene.
Aparatul (fig.6.12) este constituit dintr-un recipient, pozi\ionat pe
un platan. Proba cercetat[ se introduce ]n recipient, dup[ care conul
aparatului, aflat ]n contact cu produsul, se ]ncarc[ treptat cu greut[\i =i
]n func\ie de valoarea acestora =i de natura materialului p[trunde ]n
masa de produs. Adâncimea de p[trundere se cite=te pe indicatorul
aparatului.
Valoarea limit[ a tensiunii de forfacare 0 se calculeaz[ \inând
seama de adâncimea maxim[ de p[trundere a conului ]n materialul
studiat:
,
Pm a x
 0 
2F
]n care: P este ]nc[rcarea care ac\ioneaz[ asupra conului; K - constanta
conului, care depinde de unghiul la vârful s[u ; -
Pm ax
 0 
2 F
unghiul la vârful conului.
6.3. Penetrometre
Aceste aparate servesc pentru determinarea propriet[\ilor
structural- mecanice pe baza for\ei necesare pentru p[trunderea unei
tije, prev[zute cu un dispozitiv de testare, ]n masa produsului de
analizat. Majoritatea penetrometrelor de laborator cu un singur
dispozitiv de testare m[soar[ adâncimea de p[trundere ]n proba
studiat[ a unei piese de m[rime =i form[ standardizat[.

6.3.1. Penetrometrul Höppler

Acest aparat permite m[surarea durit[\ii unei mase alimentare
precum =i a propriet[\ilor de curgere, a unor produse foarte vâscoase.
Aparatul (fig.6.13) este constituit dintr-un suport pe care este amplasat
corpul propriu-zis al aparatului. }n interior este prev[zut[ o baie de
lichid 3 cu o cuv[ 4, ]n care se introduce proba studiat[. Dispozitivele
de m[surare sunt bile, cilindri sau conuri metalice de diverse
dimensiuni, ata=ate de o tij[ metalic[ reglabil[ 5.
La partea superioar[ se afl[ pârghia 6 cu ajutorul c[reia se pot
realiza ]ncerc[ri diferite prin suspendarea unei greut[\i adecvate 7.
Pârghia este ]n leg[tur[ cu tija metalic[ a dispozitivului de m[surare.
Baia aparatului poate fi termostat[ prin circularea apei provenit[ de la
un ultratermostat.
Prin m[surarea adâncimii de penetrare ]n materialul studiat a
unui con metalic cu unghiul la vârf de 53o08’, sub influen\a unei sarcini
variabile, se poate aprecia duritatea (fermitatea) produsului testat.

6.3.2. Penetrometrul automat AR 4/2

Acest aparat func\ioneaz[ pe principiul m[sur[rii adâncimii de penetrare a
dispozitivului de m[surare ]n proba studiat[, ]ntr-un interval de timp prestabilit.
Aparatul este alc[tuit din dispozitivul de m[sur[ =i din traductorul electromecanic
pentru reglarea ]n trepte a timpului de penetrare (fig.6.14).
Suportul 6 prev[zut cu indicator de nivel poate fi reglat ]n plan
orizontal cu ajutorul unor =uruburi. Masa de lucru 4 se poate deplasa
pe vertical[ cu ajutorul buc=ei filetate 5. Dispozitivul de m[sur[ este
constituit dintr-o buc=[ de blocare electromagnetic[ automat[ =i o
tij[ culisant[ (prev[zut[ cu o scal[ de m[sur[ gradat[ ]n 1/10 mm.) de
care se fixeaz[ piesele de penetrare. Scala de m[sur[ se
proiecteaz[ luminos pe un disc optic de citire.
Traductorul de timp regleaz[ timpul de penetrare ]n trepte, din
5 ]n 5s, cu ajutorul unui comutator pas cu pas. Dup[ scurgerea
intervalului de timp prestabilit, dispozitivul de control se
blocheaz[ automat. Adâncimea maxim[ de p[trundere a tijei ]n material
este de 40 mm.

6.4. Consistometre

Aceste aparate permit determinarea propriet[\ilor structural-

mecanice prin m[surarea for\ei necesare pentru t[ierea sau distrugerea
probei studiate.

6.4.1. Consistometrul Warner- Bratzler

Acest aparat este prev[zut cu un ansamblu de trei cu\ite t[ietoare
1 (fig6.15), cu muchiile t[ietoare 3, cadrul mobil 2, pârghia 4 care
sus\ine cu\itele =i sistemul de ]nregistrare electromecanic 5. Proba de
studiat se introduce ]ntre cu\itele t[ietoare =i apoi se mi=c[ cadrul
mobil astfel ]ncât s[ ajung[ ]n dreptul muchiilor ascu\ite care
realizeaz[ t[ierea. For\a necesar[ pentru t[ierea probei se transmite
printr-un sistem biel[-manivel[ la un optimetru electromecanic.
Optimetrul este legat cu un sistem de ]nregistrare care permite
ob\inerea rezultatului sub forma unui grafic al for\ei aplicate ]n func\ie
de produsul studiat. Acest aparat se folose=te ]n spacial pentru
aprecierea fragezimii c[rnii.

6.4.2. Texturometrul
Acest aparat (fig.6.16) se compune dintr-o camer[ pneumatic[ de
form[ cilindric[ 1 , care se deplaseaz[ vertical cu ajutorul unei manivele
=i al unei cremaliere 2 . }n interiorul cilindrului se afl[ un piston cu arc
spiral 3, a c[rui tij[ este cuplat[, la cap[tul opus, cu dispozitivul de
testare, alc[tuit dintr-o plac[ 5, pe care sunt fixate 25 ponsoane din o\el
inoxidabil 6. Cu ajutorul manivelei se coboar[ cilindrul cu ]ntreg
ansamblul, iar ponsoanele preseaz[ proba 7. Datorit[ cre=terii treptate
a presiunii, pistonul cu dispozitivul de testare mobil ]nvinge rezisten\a
elastic[ a arcului =i p[trunde ]n material, trecând prin orificiile
corespunz[toare existente ]n partea inferioar[ a vasului 8. Rezisten\a
pe care o opune materialul ]n timpul ]n care ponsoanele ]l str[pung
este transmis[ prin pistonul 3 =i lichidul 9, aflat ]n interiorul cilindrului,
la acul unui manometru hidraulic 10. O lamp[ de semnalizare se
aprinde ]n momentul ]n care acul manometrului indic[ presiunea
maxim[ de str[pungere. Aparatul este prev[zut cu dispozitive de lucru
interschimbabile ale c[ror ponsoane =i pl[ci suport au caracteristici
diferite.

6.5. Aparate pentru m[surarea tensiunilor la comprimare

Acest tip de aparate m[soar[ caracteristicile de compresiune
axial[ ale probelor studiate; din punct de vedere constructiv sunt
asem[n[toare cu texturometrele.
Maturometrul Mather-Platt. Acest aparat (fig.6.17) aste
prev[zut cu un postament în interiorul c[ruia un dispozitiv cu
cremalier[, ac\ionat de o manivel[, deplaseaz[ pe vertical[ placa mobil[
1, prev[zut[ cu 143 orificii alveolare de un anumit diametru, ]n care se
a=eaz[ proba testat[ 2. Alveolele au rolul de a ]mpedica mi=carea
lateral[ a probei. Ele sunt dispuse pe 11 rânduri, având fiecare câte 13
orificii.
Prin ridicarea pl[cii inferioare cu alveole, materialul preseaz[ un
grup de 143 ponsoane cilindrice 3, care sunt fixate central ]n dreptul
alveolelor de c[tre o plac[ superioar[ 4, sus\inut[ prin intermediul a
patru arcuri circulare 5. }n deplasarea ei, placa suoarioar[ ]mpinge un
cursor cu cremalier[ 6, care ac\ioneaz[ deplasarea unui ac indicator 7, ]
n fa\a unui cadran gradat 8, pe care se cite=te for\a de presare =i care
este propor\ional[ cu rezisten\a \esutului. }n momentul în care for\a de
presare ]nvinge rezisten\a particulelor, acestea sunt str[punse,
presiunea scade, iar acul indicator nu mai oscileaz[. Valoarea maxim[ a
for\ei necesare este indicat[ pe cadran =i este direct propor\ional[ cu
indicele maturometric al ]ntregii probe.

6.6. Adeziometre
Aparatele =i metodele de m[surare a for\ei de adeziune a
maselor alimentare se bazeaz[ pe distrugerea adeziunii acestora prin
aplicarea unei for\e din interior. Dup[ modul de aplicare al for\ei se
deosebesc metode prin desprindere (uniform[ sau neuniform[) =i
metoda prin forfecare. }n industria alimentar[ se utilizeaz[ ]n
exclusivitate aparate a c[ror func\ionare se bazeaz[ pe metoda
desprinderii (fig.6.18).
Adeziometrul Macihin. Aparatul (fig.6.19) const[ dintr-un
suport 1, fa\[ de care se poate deplasa o mas[ de lucru 2, prev[zut[ cu
o cuv[ 3 pentru probe. Discul 4, care este adus ]n contact cu produsul
analizat, este prev[zut cu o tij[ 5, terminat[ la partea superioar[ cu o
suprafa\[ circular[; pe aceast[ suprafa\[ ac\ioneaz[ greutatea 6.
Deplasarea pe vertical[ a mesei de lucru se realizeaz[ cu ajutorul
motorului electric M, prin intermediul reductorului de tura\ii 8.