Constructii Civile II PDF

coNsTRUCTrr
CIVILE
MacedonDUMITRA9
NicoletaCOBiRZAN Dan DUM ITR,AS
UTPRESS
L' t v
: i'.\
MacedonDUMITRA$ Nicoleta COBIRZAN

Dan DUMITRA$
UNIVERSITNTEATEHNICA
lllll
ltil
uuuuuu llll
llll
llllllilll
BIBLIOTECA CENTRALA
CONSTRUCTIICIVILE
oo
rFtlillf A olN c [-uJ'f$ApoeA
[JFr$/ER$I?.&]rEA
!-ifl],FSAEENTF{AL4
B?ffi
in,".
Nr" I!..^
un.
.,?."nP..{"9.,
U.T. PRESS
Cluj-Napoct,2011
EdituraU.T.PRESS
nr. 34
Str.Observatorului
C.P.42,O.P. 2, 400775 Cluj-NaPoca
TeI.:0264-401.999/ Fax: 0264- 430.408
e-mail:utpress@biblio.utcluj.ro
www.utcluj.ro/editura
Director: Prof.dr.ing.DanielaManea
Consiliereditorial: Ing. Cdlin D. Cdmpean
Coperta: arhitect Ioana Moldovan
i DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

;Dumitraq,Macedon
i Constructii civile / MacedonDumitrag,Nicoleta Cobirzan,
iDanDumitrag.- Cluj-Napoca: EdituraU.T. Press,20LL
1 rsBN978-973-662-627-2
i l. Cobirzan,Nicoleta
lII. Dumitra$,Dan I
i 624
@ltdeb O 2011EdituraU.T.PRESS
n.Infiwa foSmlii sar,rFrfiaH a textului sauilustraliilor din aceast6
l* lrhndtld q rufui Fealabil scrisal edituriiU.T.PRESS.
ffimbfro;eUTCI{-
m tfilJlfitfl{r,r-l
hdcttm r9J{JOll
Tiqi: 2{X}exeryke
PREFATA
,
Lucrareaprezintdalcdtuireasi calcululclddirilorcu pereli

structuralidin ziddrieintr-o conceplieunitarS,in conformitatecu
principiilegeneraleale rezisten{eimaterialelor gi mecaniciiziddriei,
validatein decursultimpuluide experienfateoreticdgi practicadin
domeniul acestuitip de clSdiri.
Pentrua fi utilSin proiectarea gi execufiacurentS,lucrarea
cuprindeprescripfiile de proiectaregi execulieprevdzutein Normele
Rom6negti actuale,in concordanfd cu NormeleEuropene.
Lucrareaeste structuratdpe cinci capitole,Tncare se prezintd
materialele pentru ziddrii, proprietdfile zidiriei, proiectarea
preliminarda clddirilorcu perefi structuralidin ziddrie9i calculul
perefilorstructuralila incdrcdrigravitafionale, la compresiunecu
incovoierein planulpereteluigi la forfecare,precum9i prevederile
constructive prevdzutein Norme.
Lucrarease adreseazdstuden{ilorde la secfiade Inginerie
Civild,fiindinsd utild9i studentilor
de la alte sec{iiale Facultdfiide
Construclii,precum9i inginerilor constructori din domeniulproiectirii
gi executieicl5dirilor
cu perelistructurali
din ziddrie.
Autorii
CLADIRI CU PERETI STRUCruRALI DINZIDARIE
CUPRINS
ilI -*{TE PENTRUZDARIE

fl A] IERNITI,AZIDARIEI 13
T,T IATERIALE PENTRUZIDARII 15
121 Elementepentruzidarii 15
1.2.1.1 Grupareaelementelor pentruzidarii 16
1.2.1.2 Proprietatileelementelorpentruzidarii 17
1.2.1.2.1 Proprietatilemecanice 17
1.2.1.2.2 Proprietatilefiziceale elementelorpentruzidarii 19
122 Mortarepenhuzidarii 19
1.2.2.1Proprietatilemortarelorpentruzidarii 20
1.2.2.1.1 Rezistenta mediela compresiune 20
1,.2.2.1.2Aderentaintreelementelede zidariesi mortar 21
1.2.2.1.3Lucrabilitatea 22
1.2.2.1.4 Modulde elasticitate al mortarelor 22
i23 Alte materialeoentruzidarii 22
1ilJI NPURI DE ZIDARII 23

ft,N'n(PfilETATI MECANICEALE ZIDARIEI 25
1-4-1 Stareacomplexade eforturiin zidariasolicitatala compresiunecentrica 25
I -4.2 Stadiilede lucruale elementelordin zidariesolicitatela comoresiunecentrica 27
1.4.3 Rezistentala compresiune 29
1-4.4 Rezistentala forfecarein rost orizontal 35
1-4.5 Rezistentazidarieila intinderedin incovoiere 37
1.4.6 Rezistentaunitaraa zidaileila eforturiprincipalede intinderein secliuniinclinate 40
1.4.7 AI|€rezistenteale zidariei 41
1.4.7.1 Rezistenta unitaraa zidarieila intindereaxiala 41
1.4.7.2 Rezistentaunitaraa Adarieila forfecarein sectiunilegate 42
1.4.7.3Rezistentaunitaraa zidarteila comoresiunelocala 43
1.4.8Proprietatilede deformabilitateale zidariei 44
ilISPROPRIETATILEFIZICEALE ZIDARIEI 48
'1.5.1Durabilitatea 48
iIr[FURI DE CLAOIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE EN
1gfiELE PROTECTARICONSTRUCTilLOR DrNZ|DARIE

t r CERTNTELE STRUCTURALE 53
2.1.1 Capacitateade rezisten!5 53
2-1.2 Capacitateade rigiditate 54
2.1.3 Stabilitatea 54
2-1.4 Condi{iade ductilitate 54
t: STGURANT. A GONSTRUCTIILOR 55
2.2.1 Generalitdli 55
2.2.2 AQiuniin construclii 56
2.2.2.1 Definireaactiunilor 56
2.2.2.2 Efecteale actiunilor 56
*
fi
&
CUPR/NS
bb
q7
2.2.2.3Clasificareaac{runilor actiunikrr
2.2.2.4i5""ilt.4""'.tice 9i de calculale '. - j-h 58
cvasipermanente ale ac'tunilorvariabile
2.2.2.5Valorilefrecvente9i
61
2.2.2.6Stiri limit6 ,- -1x; rinir-
pentru
2.2.2.7Blloj'"i"""tt"iror q'"'91-.3, ::1111:l: 61
';;";.i\*A:;;r5[""'[iu"'o'p""q''1lll*1'lT:
2'2'2'7'1 sruparea *t":"':iJ;";t"'
GruPiriale acltunt
stirile limitade serviciu
64
bc
2.2.2.7.2
materialelor 65
2.2.2.8 Proprietilile
Dategeometrice 66
2.2.2.9 elementelor
,.d.1i.,o v"[ri o" calculalerelstentelor
66
i..i..i..tl Duratadevialdproiectate oo
69
iz.z.lz Altemetodede Proiectare
acliunilor 70
2.2.3 Evaluarea
lli.i. i- i""rr"rea
2.2.3.1 ac}urrrrv',q"-"l"ll:
Evatuareaacliunilor a cl6dirilor
73
;e;JiJ pio"""uf ri Oeexptoatare 73
2.23.2 eva[area actiunilol -.1:4:-x^^,ii 77
i.tr;.i:|"E"Zir;'"""'ii'"iidatorate..sr::li,titi,zdoezii
;.;.;:.; i;c;;i"" o"to'"t"
fcareaQarqa6 .'*'-"" '-
?1i'"iiY111,'l asupraconstrucliilor
77
Modulde acliune ;;antului
e 79
2.2.3.4.1
z'7'1''i'z Evaluarea unitare
acliunilor 91
vant
z"i"l'l's Fo(adefrecaredin 91
vant
2'2'3'4'4 Fo(a totali din ' r-a^--'x^-+hrhii
vanhrh' 92
2'2'3'4'sEfectultorsiuniigeneraledatoratiacliuniivantului: 92
intenoare
2'2'3'4'6 Presiuniqi sucliuni 93
2.2'3'5 Calcululincdrcdrilorseismice
STRUGTURALIDIN zlDARlE
PRELIMINARA A CLADIRILORGU PERETI 101
3. PRoIECTAREA
PRELIMINANAI SUPMSTRUCTURII 101

3.1PROIECTAREA
-Alcdtuirea
""' ";.;1 cl6diriiin planli in elevati
103
tronsoane 104
3.'1'2 Separareaclidirii in 105
i.i: oit"nti'ni maximein eleva'tie
105
referitoare la perefii struclurali
-'-- Precizirl
3.2
pere$lordin ziderie 110
Z.Z.t Clasificarea 113
3.2.2 Goluriin pereliistructurall 113
3.2.3 Alegereatipul de zid6rie 113
(zNA)
i'z'z: ziaa'it nearmate - ZIA)
-' ' '
3'2'3'2 Ziditriaarmata(ZC' ZC+AR'
116
orizontale
a sub ansamblurilor struclurale 116
3.3 Proiectareapreliminara 116
3'3.1Plangee
116
3'3'1 1 Rolulplangeelorinstructura
118
3'3 1 2 TiPuride Planqee
mari in planf€e 118
3'3'1'3 Pozitionareagolurilor
119
3'3'14 SuPante
120
3.3.1'5 Consolein Pere$
3'3"1'6 Sarpante
121
A INFR/AS"TR' TTF 121
3.4 PROIECTAREAPREUTINARA 125
3.4.1Funda$ile 125
3'4.2 Soclurile 126
3'4'2'1 Socfrrle c|r ffii sidr
dnd 127
3'4'22 Sdri tFr Er
I
127
3.4.3 Pereli de en6d fii beErs-idtl 128
dh Er ilrd
i.+-+ P*ti o"
"l"t
3.4.5Ptt 'rseefaildtOn
I i
4, CALCULULCTADIRILOR
CU PERETISTRUCTURALI
DINZIDARE
C'f WTRODUCERE
129
&r clLcuLUL PERET|LORDtN ZIDARIELAINCARCARTGRAV|TAT|ONALE 131
4.2.1 Determinareaincercdrilorvedicalece actioneazdperetiishucturali 131
4.2.1.1 lncdrcAriverticalepreluatede gpaleli 132
4.2.1.2incArclriverticalepreluatede f69ii 133
4.2.2Diagramade eforturiaxialepentruf69iade perete
1.2.3incdrcFlnorizontalelocale 136
4.2.3.lincilrcarealocaledin acliunea vintului tJo
4.2.32ASiunealocalda seismului 137
4.2.4Determinareaexcentricitdtilor de aplicarea incarcarilorverticale 139
4.2.4.1 Excentricit6liprovenitedin alcitu irea structurii 't39
4.4.4.2Excentricitdliadilionale 141
4.2.5 Excentricitdlidatorateincirc6rilor orizontale 142
4.2.5.1Excentricitdtidatorateactiuniivdntului 142
4.2.5.2Excentricitelidatorateacliuniiseismului 142
4.2.6 Excentricitateatotala 143
4.2.7 Rezistenlala compresiunea perelilordin ZNA 9i ZNA+AR 143
4.2.8Rezistenlala compresiunea perelilordin ZC si ZC+AR 145
4.2.9 Rezistenlala compresiunea perelilorcu inimdarmatd(ZlA) 149
43 CALCULUL PERETILORDIN ZIDARIE LA COMPRESIUNE9I IHCOVOICREir PUIUI 149
'ENETILOR
4.3.1.Caracteristicilegeometriceale perelilor 149
4.3.1.1. Lungimeatdlpilor 149
4.3.1.2.Ariape{ilor,centrelede greutategi momentele de ine(ie 151
4.3.2Deplasdrilelateralegi rigiditateaperelilor 152
4.3.2.1.Cazulin care se neglijeaziefectulbuiandrugilor 153
4.3.2.1.1. Deplasarea lateraligi rigiditatea
la peretiscurti 154
4.3.2.1.2.Deplasarealateraldgi rigiditateala perelicu raportul 155
Hll= 2 ...5
4.3.2.1.3 Deplasarealateral69i rigiditateala perelicu raportulH/l>s 157
4.3.2.2.Considerarea aportuluibuiandrugilor la perelicuplali 158
4.3.2.2.1Caracteristicile
perelilorcuplali 159
4.3.2.2.2.Rigiditatea
peretilorcuptati 161
4.3.3Repartizareaincdrcdriiorizontale 168
4.3.3.1Repartizarea pe niveluri 168
4.3.3.2Repartizareaincerceriiorizontalela pereli 171
4.3.2.2.1Cazulin carese neglijeazibuiandrugii 171
4.3.2.2.2Cazulperelitorcuplali 172
4.3.4.Efectultorsiuniigeneralea clddirii 't72
4.3.4.1.Pozilia centruluimaselor(CM) 173
4.3.4.2 Poziliacentrutuide rigiditate(CR) 175
4.3.4.3Modulde acliune,al momentului de torsiune 176
4'3.4.4 Determinareavalorilorincircdrilor suplimentaredin efectultorsiunii 178
4.3.5lncircirile seismicetotale repartizatela pdreli 180
4.3.6Eforturiseclionalein pereli 181
4.3.6.1Eforturisectionaleprodusede incdrcdrilegravitalionale 181
4.3.6.2Eforturiseclionaledin acliuneaincdrc6rilororizontale 182
4.3.6.2.1Cazulpdrelilornecuptali 183
4.3.6.2.2Cazulpdrelitorcuptafi 184
4.3.7Metodacadruluiinlocuitor 184
4.3.7.1 Definireacadruluiinlocuitor 185
4.3.7.2Calcululstatical cadruluiinlocuitor 186
4.3.7.3Calcululcadruuiinlocuitorcu altemetode 191
4.3.7.4Trecercade la cadrulinlocuitorla cadrulasociatperetelui 193
4.3.7.5Calcululfo4elortiietoarein elementele pereteluicuplat 196
4.3.7.6Calcululeforturilor axialedin inc6rcdriorizontale 197
i
CUPRINS
4.3.8 Eforturifinalein planulperetelui 199

4.3.9 Rezistenlala efortaxial gi incovoierein plan median 200
4.3.9.1Condiliigeneralede calcul 200
4,3.9.2Perelidin zidirie nearmatd(ZNA) 201
4.3.9.3Ziddriaarmatd 203
4.3.10 Rezistenlala forfecare 220
4.3.10.1Relstenla la forfecarein rost orizontal 220
4.3.10.2Rezistenfala eforturiprincipalde intindere 227
4.3.10.3Rezistenlade proiectarea perelilorla lunecareverticaldasociati incovoierii 230
4.3.11Rezistenlade proiectarela incovoiereperpendicularpe planulmedianal peretelui 231
4.3.12Rezistenlade proiectarea panourilorde umpluturdin planullor 232
4.4 VERTFTCAREA SIGURANTEICLAURTLORDtN ZIDARIE 2U

4.4.1 Cerinlade rezistentii 234
4.4.'l.1 V erifiarea la incirciri gravitalionale 234
4.4.1.2Yerificareaziddrieisolicitatela compresiunegi incovoierein planulperetelui 235
4.4.1.3 Verificarea panourilor de umpluturS din ziddrie 236
4.4"2Yerificcreacerinleide rigiditate 236
4.4.3Verificareacerinleide stabilitate 237
4.4.4Y eriticareacerinfeide ductilitate 237
PENTRU CLAURTLECU pERETtSTRUCTURALT

5. PREVEDERICONSTRUCTTVE DtN Z|DAR|E
239
5,2 PREVEDERIREFERITOARELA SUPRASTRUCTURA
5.2.1Materiale 239
5.2.2Slibiri localein pereli 239
5.2.3Centuriin suprastructur6 239
5.2.3.1Centuricurentela cl6diricu ptangeedin betonarmatmonolit 240
5.2.3.2Centuricurentein cazul plangeelordin elementeprefabricate 242
5.2.4Stilpigoridin betonarmat 246
5.2.5Armdturiin rosturileorizontale 246
5.2.6Centuriintermediare 248
5.2.7Buiandrugi 249
249
5,3 PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRUINFRASTRUCTURA
5.3.1Socluridin betonsimplu 249
5.3.2Socluridin betonarmat 251
5.3.3Peretide subsoldin betonsimplu 251
5.3.4 Peretide subsoldin betonarmat 251
5.3.5Stratulsuportal pardosetii 252
252
5.4 PREVEDERI PENTRUELEMENTESTRUCTURALE
5,4.1Peretiexteriorinestructurali 252
5.4.2 Peretiinterioride compartimentare 253
5.4.3 Elementece lucreazain consoleverticale 254
BIBLIOGRAFIE 257
ANEXE 259
CUDIRI CU PEtrn srFil,cruRAl, DINZIDARIE
il
NOTATil
I A
A-
'1"
Ag
aria sectiuniitransversale
suprafalade strivirea ziddriei
suprafalaconvenlionaldde calcula secliunii
valoareaincircirii seismice
Aa ariaidealS
A2 aria echivalenticare ia in considerareinfluentabuiandrugilor
A. aria unui singuretrier(ramurd)
og componentaorizontalaa acceleralieiterenului
Ad valorilede calculale datelorgeometrice

cef coeficientulefectivde siguranti
cr coeficientulde siguranldprescris
cb' To rezultantede calculdin beton9i armituri
nil nfr rezultantenormatedin betongi armdturi

Lb , I a
Cbd
valoride calcul
'Cod
coeficientde expunereal amplasamentului
construcliei
"e
ct coeficienttermic
coeficientulaerodinamicde presiune
cr(z) factorulde rugozitate
c factorulde rafald
"(z)
c1Q) factorultopografic
Ct coeficientulde frecare
C1 coeficientaerodinamicde fortl
Ca coeficientde r5spunsdinamicla v6nt al construcliei
Cp",Cp6,Cpo rezistenlelede proiectareale zidiriei, betonuluigi armeturiicomprimate.
modululde elasticitateaal mortarelor
modululde elasticitatesecantde scurtddurati
E,.u modululde elasticitatede lung6durat6
Ea valoareade calcula efortuluiseclional
Eo,"t valoareade calcula efecteloractiunilor
valoareade calculcaoabilS
efortulseclionalcapabil
efortulse{ional maxim
es excentricitatea structurald
ea excentricitileaaccidentali
excentricitatea totale
€nk excehtricitateacorectatdla cota 2/3h"
excentricitdliledin secliuneasuperioard(sub centuri) qi inferioar6(pestecenturd)
eh excentricitateadilionali care line seamade influenlacurgeriilente
€"t Coy excentricitatestructura16, pe directialongitudinald9i transversald
"fo rezistenlala compresiunestandardizatd
rezistentamediela compresiune
fr rezistenlacaracteristicd
f" rezistenielela compresiunea elementelorde zidane
f," rezistentelela compresiunea mortarului
rezistenlaunitarAde proiectarela compreslune
"fa
.f* rezisteniacaracteristicila forfecarein rost orizontal
rezistentacaracteristiceinilia16la forfecare
.f,u."f*z caracteristicela rupereprinintindereiin incovoiere
rezistenliele
f"arf"az rezistenieleunitarede proiectarela intinderedin incovoiere
rezistenlala comPresiunelocalS
-f"" valoricaracteristicegi de calculale acliunilor
Fr Fa
r incdrcdrinormate
valorilemaximeate sdgelilor,deplasdrilorlaterale9i deschideriifisurilor
f.u*, Ag131, d641
incdrcdriconcentratein dreptulplangeelor
D fo(a globaldpe direqia vantului
Ft forta tdietoarede bazd
f"a' f"a' 9i fva rezistenlelede proiectareale zid6riei,betonului9i armdturii
.f"a rezistentade calculla strivirea zidariei
.f'a ,"ii.t"ni" unitarede proiectarela forfecarea ziddrieiin rost orizontal
rezisteniaunitar6inilialdde proiectarea zidarieila forfecarein rostorizontal
G, modululde elasticitatetransversal
G1 greutateafundaliei
Gia valorilede calculale actiunilorpermanente
c acceleraliagravitationaE
indllimeaelementului de ziddrie
h"ot indllimeagoluriloradiacente
h, indltimeanominalaa randuluide ziddrie

hp inetimea pereteluiintre Plan$ee
h" indltimeaziderieiPe un nivel
h" inillimeanivelului(etajului)
h" indltimeacenturii
hq ine[imea(lungimea) de flambaja peretelui
H indltimeatotalaa Peretului
1,, It momentelede ine(ie ale secliunilorde ziddrie9i de beton
L momentulde ine(ie echivalent
momentulde inerjieechivalent pentruactiuneavantului9i a seismului
k*, k, la vantsau seism
rigiditSlile
I suprapunerea elementelor de zidirie
I* lungimeaperetelui
L lungimeacomPrimatia inimii
mz coeficientulcondiliilorde lucru
m masaelementului
Mo momentulde rdsturnare
M* momentulincovoietordin v6nt
M momentulincovoietordin seism
Mna rezistenlade ruperela incovoiere
moment'ete pe planulperetelui
produsede incdrcirile perpendiculare
Msdtt'Mndx2
pe planulpereteluiin plan orizontal9i vertical
rezistenlelela incovoiereperpendiculare
Mndrr,M Rdtz
M,,M momenteleincovoietoaredin cAmp9i de pe reazeme
ne numerulde etrieriintersectalide o fisurdinclinatdla 45 de grade
Nw Nn componenteleefortuluiaxial pe vertica16 9i orizontale
rezultantaincirc6rilor gravitalionale
No
n numdrulde niveluri
Nra efortulaxial la nivelulde incastrare
lr'na de proiectarela compresiune
rezisten.ta
l -_ 6 -)i 1 6 Io 4 rezistenfelede compresiuneale zidSriei,betonului9i armdturii
\i-, rezistenFde proiectarea secliuniiideale
codCrntll de echivalenti pentru beton 9i arm5turd
eftfii axtd
J': rg,tsitaEa perreEorsfitctrrali
l0
CLADIRICU PERI STRUCTUMLIDINZIDARIE
rl{'fli, inc5rcareade la acoperigsau mansarde

rlllfl l{l;, rpl incirciri de la plangee
ilillr valorilede calculale actiunilor
variabile
r{ii1liil presiuneade referinli a ventului
rlllii factorulde comportareal structurii
ffi, valoarecaracteristiceconcentrate
iilliliir efortulseclionalcapabilal secliunii
rezistentelenormatedin zona comprimataa betonuluisi din armiturd
mJ
'ltltll valoareacaracteristicia Tncircdriidin zdpadi pe sol
{ru lil
ll4ff
ordonataspectruluide respunsde proiectarecorespunzitorperioadeifundamentaleT1
,i[* ariaplan$eului
de la nivelulde calcul
r,lfi, incarcareaseismiceaferenteoereteluila nivelulde calcul
grosimeapilagtrilor
grosimeaideale
'Mo
grosimeainimii
r volumulelementului
tilliil forta de frecarela bazaclddirii
ill(tmtr forla tdietoareprodusede incdrcareaorizontali
linrrur rezistenlade lunecarein rostorizontal
efortulde proiectarepe diagonalapanoului
t"M
tr,m,r de proiectarea panouluiin planulsdu

rezisten,ta
rw_-l presiunea(sausucliunea)caracteristicda vAntuluipe o suprafald
M rezultantatotali a vintului pe clddire
incircarea din v6nt pe fagie
t indllimeazonei comprimate
r* valoareacaracteristicia rezistenleiunui material
5 tu il-J{ coordonatelecentruluimaselor
/'f poziliacentruluide greutatein raportcu un capetal peretelui
valorile caracteristiceale incdrcdrilordin zdoadd
i1 indllimeade referinte
coeficientulde dilatareatermice
; spectrulnormalizatde 16spunsseismic
coeficientulparlialde siguranldal ziddriei
coeficientpa(ial de siguranli pentruincercari
1. coeficientulpa(ial de siguranFal materialului
t' greutateaspecificea materialului
factorulde importanldexpunerea constructiei
4,,ofs eforturilorunitarede ruperegi fisurare
,Qi d' factoride conversiein funcliede tipul elementelorde ziddrie
6J valoareaefortuluiunitarde compresiunenormalpe rostulorizontal
abatereaposibi16
â
Mst,Mdr
lungimeaactivda tdlpilordiafragmelor
'1"txt
/"rxt deplasarea din vantsau seismla cota.r
/S incdrcdrilesuplimentareale perelilor,din efectultorsiunii
€f,s deformaliilespecificede fisurare
deformaliilespecificede rupere
valoareadeformatieispecificeultime
deformaliilespecificein betonulSiin armSturaintinsd
lJj
coeficientde formdpentruincircarea din zipadd pe acoperig
densitatea materialului
o b a d m'o a a d m
eforturileunitaremaximeadmisein betongi armeture
cmax T,r* eforturileunitaremaximenormale $i tangentiale
oo valorileadmisibile
Si to
oEd efortulunitarde compresiune
zl
eujatalaolm ap leuuInlualcuao9
-a
0rh
olsuauellnullsop Inlolcel
ttivtoN
CLADIRICUPERETISTRTJ9TIJRALI
DINZIDARIE
1. ELEMENTE
PENTRU
ZIDARE
1.1 DEFTNTTTAZTDARTEI
Ziddriaesteun materialde construclie neomegen, alcituiti din pietrede ziddrie9i

materiafulde legiturd care le face si conlucreze(moftar,legdturimetalice),
formind astfel un ansamblubine solidarizat,capabilsd preia solicitdrifizice 9i
mecanice9i si asigurecerinlelede izolaretermici 9ifonic5.
Datoritiavantajelor pe carele are ziddriaa fostfolositiincepdnddin antichitate, la
realizarea clddirilorgi a elementelor pereli,fundalii,plangeesub formi
structurale:
de bolligi arcesaucupole.
Avantajete utiliziriiziddrieila proiectareaelementelor structurale constauin:
- posibilitatea utilizdrii materialelorlocale (piatrn naturali, cirdmidd arsd,
nisip,varetc.);
- se poateadaptala oice formdin p/an(dreptesau curbe),sub formi de arce
saucupoleetc.;
- rezistenldmecanicdbund(ex:.lacompresiune);
- rezistenldla acliuneafactorilorde mediu(agenliatmosferici9i corozivi);
- capacitatede izolaretermicdgi acusticdbune,comportarebuni la variatiile
de temperaturd gi umiditate;
- rezistenldmare la foc;
- execulierelativsimpld,necesitindmdni de lucrucu calificaremedie;
Ziddriaprezintigide:avanfale,cum arfi:
- greutatepropriemare gi rezistenlemecanicemai redusecomparativcu alte
materiale(olelulsau betonul);
- tehnologiade execulieimplicdun consummarede manoperd,dificultdlide
gi un gradredusde mecanizare;
industrializare
- adeziunearedusda mortarelor cu pietrelede ziddrieconducela o rezistenli
mecanicd redusila acliunidinamice;
Elementele de zidiriese dispundupdregulibinestabilite,in funcliede mdrimeagi

grosimeaziddrieipentru a se realizaleserea gi caracterulmonolit,respectiv
asigurareaunor propriet5limecanice cAt mai bune (de ex: rezistenli la
compresiune).
Prin leserea zidiriei se inlelege dispunereaelementelorde ziddrie astfel incAt
rosturileverticalesd nu tie cantinue.ln mod obignuit,{eserease realizeazi la
fiecarer6ndorizontal(asizi).
13
1. Elementepentruzidarie
Regulrlecaretrebuierespectate,in vedereaoblineriirezistenlelormaxime,sunt:
- rosturife orizontale trebuie si fie plane, iar pietrele si aibd felele
perpendicularepe direclia efortului,astfel ca incdrcirile gravitalionale
(verticale)si aclioneze,perpendicularpe planullor;
- msfunte verticale trebuie
fransversale sd fie perpendicularepe felele vizute
ale zidiriei, pentrua se evitapericolulde dislocarea pietreisub efectulde
pand;
- rosturileverticaletransversale,trebuie tesute la fiecare rAnd de cdrdmizi
astfelinc6tunuirostdintr-unrAnds5-icorespundd un plinin rdndulurmitor,
pentrua evitaformareastAlpigorilor izolali;
- gmsirneafeoreficda msfunlororizontaleeste de 12 mm, iar a celorverticale
d e 10mm.
Prinlesereaziddrieise urmdregte intreruperea rosturilorverticale9i o suprapunere

cAt mai bund a elementelor de zidirie. Tnfuncliede mirimea elementelor pentru
zidirii gi grosimeaperetelui,putemaveazidirii fdri rosturiverticalelongitudinale
cu rosturiverticale
(Fig.1.1a9i b), respectiv longitudinale(Fig.1.1'c,d,e,f).
,W
a.zidirie de /" cdrdmidd
M
MW
reil
.KKffiffi
Cryryru
b.zidirie de 1 cirimidd
'f*
ffi,att'*-
rro,,6t,
c.!eserecdlugdreascd
M
d. lesere flamandd
',"-{.i*,
-
=
f. lesere englezeascd
e. lesereolandezi
Fig.1.1Moduride leserea zidiriei
14
cUDtRt cu qERETIsrRucruP(/.UDtNztDARrE
tl"liqmenea conducela creareade perelicu grosimi

cu rosturide mortarlongitudinal
rmnmr r;tri decAtlungimeaelementelor; se foloseain trecutpentrua realizaperefi
*rmri grosicaresi indeplineasci9i rolulde izolaretermicd.
Dmrrte avantajelorpe care le are, ziddria se utilizeazdpe scari largd la

de pereli,coguride fum, ziduride Tnchidere
inmmnsruirea a proprietililorde teren,
de bollidin ziddrie,arcepentruplangeesub
idmiintrecuts-a folositgi la realizarea
fuird de bolligoarecu rezemarepe grinzidin profilemetalice,betonarmatmonolit
mau pnefabricat,
etc.
serru a se asigura o lesere eficientd9i o comportarebund a peretelui,
de ziddrietrebuierealizatdastfel:
elementelor
s-orapunerea
l>0,4h,sau1240mm
- dacdhu<250mm,suprapunerea
- dacdhu>250mm,suprapunerea saul>100mm
l>0,2hu
I
1-
-L-
Fig.1.2Suprapunerea
elementelor
de ziddrie
PENTRU
1.2 MATERIALE ZDArut
1.2.1 Elementepentruzidirii
Elementele de zidirie se pot realizaintr-o varietatemare:din argilSarsd, beton

greusauusorsaubetoncelularautoclavizat. Potfi pline,obignuit
din argili arsi gi
BCAsaucu goluriverticale (Fi9.1.3),
elemente ceramicesaudin beton.Potfi gi cu
utilizatepentrupereliinterioride compartimentare.
goluriorizontale
@
W
Fig.1.3-Tipuride ci,rdmizi
zidiriilorse pot utilizatipurilede elementecare corespund

Pentruexecutarea
normelor
SR EN77711-6.asimilatein Romdnia.
1. Elementepentruziddrie
ConformnormativuluiCR6-2006 pentruzid5,rii
[12]elementele se clasificiastfel:
a.) CdrdmiziceramiceplineconformSR EN 771-1(240x11.5x63m). Suntde tip

HD (highdensity),cu densitateaparentip">1000kg/m';
b.) Cirdmizigi blocuriceramicecu goluriverticaleconformSR EN 771-1.Pot
fi de tip' HD cu p">1000 lig/m3, cu dimensiunide 240x115x88,
240x115x138, 290x140x88, 29}x140x138, 290x240x138,
290x240x88290x240x188m 365x180x138 gi de tip LD (lightdensity)cu
p"<1000kg/m3(numaipentruziddriiprotejatb);
c.) Elemente(blocuri)din betongreu (cu agregateobignuite)sau din beton
ugorcu agregateugoare,conformSR EN 771-31(290x240x138);
d. ) Elemente(blocuri)din betonugorautoclavizat (BCA)conformSR EN 771-
4 (240x300x600, 1
200x240x600,50x300x600);
e .) Elementedin piatri naturaldcioplitisau prelucratdconformSR EN 771-6.
1.2.1.1Grupareaelementelorpentruzidirii
Elementelepentruzidirii se incadreazdin trei clase(grupe),in funcliede nivelul

de incredereal proprietililormecanicegi de caracteristicile geometrice:volumul
golurilor(%), grosimeaminimd a perelilorblocului:interioare(intre goluri) 9i
exterioare(de la gol la margineablocului);grosimeacumulati a tuturorperelilor
dintregoluri),pe fiecaredirecliea bloculuietc.
(plinurilor
Grupareaelementelorpentru ziddriiin grupe (care sunt clase de calitate)se
utilizeazdpentru:
- determinarea rezistenleila compresiune a ziddriei;
- stabilireadomeniilor9i condiliilorde utilizarea zidiriei (zona seismicd,
numdrulde niveluri)in funcliede clasaelementelor utilizate.
Grupa1:
- cdrdmiziceramicepline;
- cdrdmiziceramicecu goluride uscarerotunde;
o/oi
- bfocuridin betonusorcu goluriavdndvolumultotalal golurilorYgor325
pline
- blocuri din BCA.
La elementeledin clasaI probabilitatea

de a nu atingerezistenlala compresiune
declaratdeste35 %.
Grupa2:
- cdrdmiziceramicecu goluride uscaredreptunghiulare;

- cdrdmizigi blocuriceramicecu goluriverticale;
- bfocuridin betonusorcu goluriavdndVn6=25-5O o/o;
- blocuridin betongreu cu volumulgolurilor
intre 25-50 %;
in grupa 25 se incadreazdcdrimizilegi blocuriledin argildarsi cu golurirrerticale

gi geometie speciali (ctr pere$sub$ri)care indeplinescurmdtoarelecondi-tiitng
1.4) :
- volumulgolurilorse fie s 50 % din rrolumulblocului;
- grosimeapere$lorexterioriai bloculuide ziddriesi fie 11 <L<1Smm;
16
STRUCTURALIDIN ZIDARIE
gnlinea perelilorinteriorisdfie 6 St1S1Omm;

pcqfr interioriaibloculuisdfie continuipe toati lungimeablocului;
lgea caracteristicd o- e a zidd,rieisi fie de tip elasto-plastic,
dar poateavea
o drciilitatelimitatd.
1 1 <ts1 S mm
6 str31Omm
-1----
b ---------1-
Fig.1.4
Fenfu zoneleseismicecu an30,129 elementele din grupele1 gi 2 se folosescfdri

nii o limitare.
Mu zoneleseismicecu an >0,16Ese pun condiliireferitoarela caracteristicile
gecnetrice.
frnfuncfiede densitateaaparentde^lementeledin argildarsd pot fi de tip LD (low
densîty)cu densitatea<1000k9/mo gi HD (high density)cu densitatea> 1000
kdm".
Ebmenteledin BCAse clasificiin gaseclase(BCA1, BCA2, BCA3, BCA4, BCA
5, BCA6) undeindicelereprezintdrezistenlamedieminimd.
Efementelepentru ziddrii se clasificd in funclie de profilatia exterioari a
elementelor, astfel:
- elementecu toatefeteleplane(firi amprentesau profilatie;

cu saufiri
cavitateinterioaride prindere);
- elementecu locagde mortar;
- elementecu locagde mortargi amprentesuplimentare pentrumortar;
- elementecu profilatie"nutgifeder".
1.2.1
.2 Proprietifile elementelorpentruzidirii
Efementele pentru ziddrii se caraclerizeazdprin proprietdli mecanice (de

rezistenli)9i proprietdlifizice.
1.2.1.2.1Proprietilile mecanice
in codul CR6-2006[12] respectiv(SR EN) se considerdnumai rezistenlelela

compresiune carepotfi:
a elementelor,
- rezisten{ala compresiune
standardizati(fu);
17
- rezistenlamediela compresiune (fn.6);

- rezistenlacaracteristica(fd.
a.) Rezistenlastandardizatdla compresiune(f6) reprezinti o rezistenli de
referinli,fiind rezistenlala compresiunea unuielementde zidirie uscatdin aer,
cu dimensiunile 100mm lilime x 100mm inillime.intrucdtnu avemelemente de
zidilrii cu aceste dimensiuni,rezistenlastandardizatila compresiuneeste o
rezistenli teoretici gi reprezintdun numitorcomun prin care se pot compara
rezistenlelela compresiuneale diverselorelementepentru ziddrii.La cerere,
producitorultrebuiesi declareaceasti rezistenld.
b.) Rezistenlamedie la compresiunereprezintdrezistenla determinatdprin
incerciripe elementede zidirie cu dimensiuni de fabricalie;
c.) Rezistenla la compresiune
caracteristicd este determinatiexperimental prin
metodestatisticepe bazaunorcurbecunoscutede distribuliea frecvenlelor.
Utilizareastatisticiimatematicepermite determinarearezistenleicaracteristice
astfelTncAtvalorimai mici decAtaceastdrezistenlisi fie posibilecu o anumitd
probabilitate (deex 5%).
Conversiade la o valoarela alta a rezistenlelor la compresiune poatefi realizatd
astfel:
fi--6.f-"a (1 . 1 )
f^"a:6"ft (1 . 2 )
de zidirie (d
d gi d'sunt factoride conversiein funcliede tipulelementelor
=0,8-1,55 iard' estedatde producdtor).
Pentru elementelede ziddrie produse in Romdnia,valorile factoruluid gi

f."aQif6suntdatein tabelul1.1.
rezistenlele
Tab.1.1
Elementepentruzidarie Factor S"r[N/mm']
6 10
3.5 .+ 5 7.5
Cdrdmiziceramicepline (240x115x63) 0.81 6.1 8.1
Carimizi si blocuriceramicecu goluri 0.92 6.9
verticale(240x115x88:290x240x1
38mm)
Cdr6mizi9i blocuriceramicecu goluri 1.12 8.4
verticale(240x115x138mm)
Cdrdmizi 9i blocuri ceramice cu goluri 0.87 6.5
verticale (290x140x88mm)
Blocuricu goluri din beton obignuit9i 't.o7 8.0
usor(290x240x188mm)
Blocurimici oentruziddriedin BCA 1.10 3.8 4.4 5.5
Valorilerezistenlelorla compresiunea elementelorpentruziddriese utilizeai

pentrudeterminarea ziddriei.Eletrebuiesi fie dateca valoriminimalep
rezistenlei
garantatede producitorprintr-uncertificatin conformitate cu normade produs-Fn
lipsa certificatului
de conformitate,ori de cAte ori existd dubii privindcalitaba
elementelorpentruziddriecu norma respectivd,punereain operi se va face
numaidupdefectuarea unor?ncercdrisistematicela receplie.
cumsunt:
pentruziddriiau gialte rezistenle,
Efementele
- rezistenlala intinderedinincovoiere;
18
cLADtRtcu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
la forfecare;
- mnisbr "rta
- misren@la strivire(compresiune
local6).
rffi lezistenle influenleazdrezistenla ziddriei la compresiune,datorate

rffi@ilflumb
sruplimentare careaparin ziddriica urmarea neuniformitililor
mortarului
rilllitmr neplaneitilii felelorzid5riei,etc.
nmunfrrl
ffiI-.122 Proprietilile fizice ale elementelor pentru zidirii, care se iau in

r@@lr|rare in cazulelementelorutilizatela exteriorfird protecliesau cu proteclie
limitatd,sunt:
- densitateaaparenti gi absotutiin stareuscati;

- absorbliade apd;
- conlinutuldesirurisolubileactive.
Pentrua evita reducerearezistenleila compresiunea mortarului9i mai ales

aderenfeiacestuiafa efementelede ziddrie,in proiectse vor prevedea
nnicgorarea
adecvatede protecliein funcliede vitezade absorblieiniliali a apei,pentru
rmdsuri
declaratede producdtor.
elernente
de rezistenldsi de deformarea pietrelorde ziddriecrescodatdcu
Caracteristicile
aparentd,iar absorbliade api variazdinversproporlional
densitatea cu aceasta.
Elementelede zidirie se aleg in funcliede: destinafiagi gradulde durabilitate

a
constucfiei, zona seismic5,zona climatici, pozilia gi rolul elementuluide
regimulde inillime, etc.
construclie,
1.2.2Mortarepentruzidirii
Mortarelepentruziddriiau rolulde-alegaintreele elementele de zidirie,avdndun

rol importantin asigurarea
calitilii zidiriei.in acestcontext,mortarultrebuiesd fie
capabilsd:
- asigurelegdturaintre elementelede ziddrieprin aderenldiar dupd ruperea
aderenlei,prinfrecare;
- transmitisi si uniformizeze eforturileinterioare9i uneledeformaliicarepot
sd apari intreelementelede ziddrie;
- asigurerezistenlamecanicdla compresiune, la intindere9i la forfecarea
zidiriei;
- asigureproteclieimpotrivainfiltraliilor de api 9i de aer din exteriorul
clddirii.
Mortarefepentruziddriise realizeazd din urmitoarelecomponente: liant,nisipgi

api. Calitililemortarelorsuntdeterminate ?nprincipal
de calitatea liantului.
Ca lianlipentrumortarele de ziddriisefolosesc:argila,varulsi cimentul.
Mortarele de argili, au rezistenlemecanicescizute 9i o slabi aderenli la
blocurile din ziddrie. Rosturile cu mortar de argili au efecte usor
impermeabilizante, evacuareaapei din ziddriifiind in consecinli incetiniti, iar
apariliaigrasieif avorizatd.
Mortarelede var, au rezistenlela compresiune scdzute,care pot fi imbunitilite
prin adiugareade ciment.Mortarulde var se incadreazd la clasaM1, mortarele
CLADIRICU PERETISTRUCTIJRALI
DINZIDARIE
Valoarearezistenleila compresiune cregteodatdcu scidereagrosimiistratuluide

mortar,rezistenlaziddrieifiind datd pentrugrosimearosturilororizontalede cca.
10-12mm.Aceasti grosimeesteuzualdin cazulexecutiriimanualea ziddriel
Pentrurosturicu grosimimai mici de 10 mm, respectivpentruziddriicu rosturi
subfiri, rezultdrezistenlemai mari ale ziddriei,dar acesteanu se utilizeazdin
prezentpe o scardlargdgi nu suntinclusein codulCR6-2006[121.
1.22.1.2 Aderenlaintre eleme.ntele de zidirie 9i mortar

l@trnga definegtelegdturaintremortar"sicdrimidd9i se cuantificdprinrezistenla
lhrurperea prinforfecarea mortaruluidintr-un rostorizontal.
rnasivulde zidirie, mortarulasiguri,prinaderenld:
Mmrntffiqr
- rezistenlala eforturilede intinderegi/sauforfecareprovenitedin incdrcdrile
exterioare;
- nezistenlala eforturileinterioaredatorate varialiilordimensionale(din
contraclie saudin temperaturd);
- etangeitatea la pitrundereaapeigi a aerului.
ffinduaneaaderenlei se face prin determinarearezistenlei caracteristice(de
ril#inl6) la forfecareiniliali ff e), determinatdprinTncercdri
avAndca documentde
mefuintESR EN 1052-3. Rezistenlala forfecareiniliali reprezinti rezistenlala
fficare a ziddrieiin rost orizontal,fdrda aveaeforturiunitarede compresiune(o)
perpendiculare pe rost(o=0)(Fig.1.5).
a.
fvla=Q^' ' o=o =?' o>o

^f '"u
Fig.1.5
Qr-incdrcarea de rupere prinforfecarearostuluiorizontal
a, b - firi efort,respectivcu efortde compresiune in rost
A, - ariaforfecatd
Rupereaaderenleiare caracterfragiliar in cazulsolicitirilorcu intensitate

ridicati
se propagi rapid,fird a se putearealizaredistribuliaeforturilorcdtreelementele
neafectate.
in cazulin careesteprodusi de efecteletasdrilorsau a varialiilorde temperaturd,
rupereaaderenleinu pune problemedeosebitelegatede siguranlastructuralia
clddiriidar fisurileapdrutein cazul in care s-au produsin pereliiexteriori,pot
constituisursede pitrunderea apei,
21
1.Elementepentruziddrie
1.2.2.1.3 Lucrabilitatea
Este determinatide consistenlamortarelor,care se va alegeastfelinc6t si fie

asiguratiumplereacompletda rosturilorde zidirie.
Propo(iileTncarese dozeazi liantulsuntdeterminate de caracteristicafizicdcare
trebuieoblinutd:pentru o mai buni se
lucrabilitate, mdregte cantitateade var, iar
pentruo rezistenld mecanici imbunitdliti, se mdregtecantitateade ciment.
Cantitateade api in amesteculde mortarinfluenleazd gi consistenla
lucrabilitatea
acestuiagi trebuiecorelati cu capacitateade absorbliea apei de citre piatra
(elementul)de zidirie.
1.2.2.1.4 Modululde elasticitateal mortarelor
de deformareale mortaruluide ciment (modululde elasticitate,

Caracteristicile
curgerea lentd,contrac,tia),sunt asemdnitoarecu cele ale betoanelor.Mortarele
gi
de var au contracliimai mari sunt mai deformabilein cu
comparalie celedin var-
cimentsaunumaidinciment.
Modululde elasticitatea poatefi determinat
al mortarelor cu relalia:
aproximativ
Em =r0oo.Rm [N/mm2] (1.3)
la compresiune.
unde.'R.esterezistenlade ruperea mortarului
Tab. 1.2 Valoareamodulului de elasticitatein functie de tipul mortarului

Tipulmortarelor Modululde elasticitate
E (N/mm2)
lonqitudinal
Mortarde var 100....1000
Mortarede ciment-var 1500...25000
Mortarede cimentsaucu polimeri > 25000
1.2.3 Alte materialepentruzidirii
Pe lAngi elementelede zidirie gi mortar,la execuliaperelilordin zidirie se mai

utilizeazdbetongi olel pentruelementelede confinare(stAlpigori gi centuri)sau
pentrustratulmedianal ziddriilorcu inimdarmati. Clasabetonuluise stabilegte
princalculdar va fi cel putinC12115. Pentrustratulmedianal perelilordin zidirie
cu inimaarmati dimensiunea agregatelor va fi:
- <10 mm pentrugrosimeastratuluimediansub 10 cm sau cAndacoperirea
armituriiestes 25 mm;
- 312 mm,in celelaltecazuri.
Pentrua se asigurabetonareacorecti a elementelor, claselede consistenliale
betonuluiproaspit,definitconformNE 012-99se vor luaastfel:
- pentrusialpigoricu secliuneS 750cm2:T4;
- pentrustilpigoricu secliunea>750cm': T3lT4;
- pentrucenturi(indiferent de mirimeasecliunii)T3lT4;
- pentrustratulmedian la pereliidinZIA
- cu grosimea stratuluimedian >10mm:T4;
- cu grosimea stratuluimedian <10cm:T4lT5.
22
cLADtRtCU ?ERETISTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
:i :onstrucliile
din ziddrie,otelulestefolositpentru:armareabetonului/ groutuluide
in cazulZlA, armareaelementelor
rr,rrnplutur6 de confinare(stdlpigori
9i gi a
centuri)
rge|br de cuplare(buiandrugi) la peretiidinziddriecu goluripentruugi/ferestre.
fure|e plaselorpot fi din otel rotund,neted sau profilat,sau din platbandecu
Xinnensiunile barelorin funcliede grosimearostuluide mortar.Diametrulminimal
cardor longitudinale este de 3 mm pentruutilizarestructuraligi 1.25mm pentru
mili,zarenestructurald
EFnm.!lucrdnlede consolidarese pot folosi gi pofimeriarmalicu fibre (FRP)sub
frnnmd de bare(carese introducin rosturileorizontale) sau sub formi de tesdturd
ffne se inglobeaziin tencuial6).
r.5 NPURIDEZIDARII
Smfficareaziddriilorse poateface dupi tipul pietrelor,modulde alcituire, natura

MfunrtErilbr, etc.
ili,,,rrftfd tipulelementelor din caresuntalcituite,zidSriilepotfi:
- din piatrdnaturaldbrutd sau prelucrati(cioplitd,moloane,poligonalS, de
bme);
'" Ctnpietreartificiale ceramice:cirimizi pline9i blocuricu goluriverticale;
- iiq blocuricu goluridin betongreusau usor;
- 3ftnblocuridinBCA.
h l durpd moduldealcituire:
- zilddriisimple,care au in componenlalor un singurtip de elementede
zftidrie:
- zfujdriile mixtealcituitedin doui sau mai multestraturiparalelerealizatedin
mnateriale diferite,str6nslegateintreele prin{esere,cu mortarsau elemente
mnetalice (ziddriedin blocurimicisau piatrdnaturaldgi un stratde ziddriede
c6rdmiddde fatad5.);
- z:deii complexe(ziddrieconfinatd),obfinutdprin asociereazidiriei cu
efementedin betonarmat (stAlpi,centuri),cu rol in cregterearigiditdliigi
ductiIitdlii structurale.
- adirii armate,prin inglobareaarmdturilorin masa zidiriei introdusein
rosturilede mortarorizontale(armaretransversald) sau in rosturiverticale
ale ziddriei (armare longitudinalS). Ziddria confinatdpoate fi previzutd
suplimentar cu armdturi(dinolel sau altemateriale) in rosturileorizontale in
cantitili suficiente,pentru a cregte rezistenlelemecanice (in special
rezistenlala forfecare)9i ductilitateaperetelu i.
c.) dupi naturasolicitdrilor:
- elemente structuralesolicitate la compresiuneexcentrici, supuse la
incirciri gravitalionale (stAlpi,pereliportanli,pereliautoportanli) gi la ac{iuni
orizontale din vAntsauseism;
- elemente supusela solicitirirezultate dinacliunifizice (solicitiritermice)sau
chimice(agresivitdli) produsein mediulexterior;
- pentru elemente nestructurale: pereli de umpluturi, pere{i de
compartimentare, parapefi,etc.
in figura1.6 I2Blse prezintddiversetipuride zidirii utilizatein cazulclidirilorcu
perelistructurali din zidirie.
1. Elementepentruzidaie
a. b.
Amauri orimlde
,E#*i
i
Fig. 1.6 Ziddriifolositela clddiricu pereli structurali(diafragme)din ziddrb: a

zidirie nearmati; b. ziddrieconfinatS; c. zidirie cu inimi armat6,d.- din doui
straturilegatecu armituri orizontale,e, f.- din elementede zidirii din betm cru
goluri,g,h.-zidirii cu armarelongitudinali
24
CLADIRICUPERETISTRUCTURALI
DINZIDARIE
1.4 Proprietili mecanice ale zidiriei

1.4.1Stareacomplexi de eforturiin zidiria solicitati la compresiune centrici
Mortarelede ziddrie,care umplu rosturileorizontale9i verticale,au rolul de-a lega

elementelede ziddrieintre ele gi de-a forma din zidirie un elementmonolit,care,
in mod simplificat,se consideri un elementomogengi izotrop.in realitate,dacd se
consideri un element experimentaldin ziddrie (de ex: un stAlpisor)solicitatla
compresiune centricd, elementele de ziddrie si mortarul se afld intr-o stare
complexi de eforturi. Elementelede ziddrie sunt supuse in acelagi timp la
compresiune excentricd 9i local6, incovoiere, forfecare si intindere, chiar daci
incdrcareade compresiunecentricd este uniform repartizatdpe intreaga secliune
a elementuluicomprimat.
Stareacomplexdde eforturieste determinatdde o serie de cauze,cum sunt:
- deformabilitatea
diferitda elementelorde ziddriesi a mortarului;
- neuniformitateamortaruluidin rosturileorizontale;
- neuniformitateaelementelorde ziddrie;
prezen{agi mdrimeagolurilorverticaledin elementelede ziddrie.
'"=-- tormitateamortaruluise datoreazdmoduluide preparare,executiesi intirire.

"::;'ul proaspSteste neuniform,prezinti cocoloage,neuniformitatealiantului,
.;':;atului, apei 9i plastifianlilor.
Prin urmare,rezultdneuniformitdli
ale mortarului
- ':s:urileorizontale.Datoritdacestorcauze,precum9i absorblieideapi diferitda
gi
':-entelor de ziddrie,mortarulse intdregteneuniform leagd neuniformpietrele
:: z"Cdrie.Existdpo(iuni ale rosturilororizontale cu surplusde mortar,in timp ce
'- a te porJiunimortarulnu
umplecompletrosturileorizontale.
: e'lerea neuniformda apei provoaci varialiaaderenteimortaruluila elementele
:e ziddriegi contracliidiferite in procesulde intirire. Fenomenulfizicde contractie
: r-rscare a mortaruluieste impiedicatde aderenlasa la elementelede ziddrie.Prin
-'rnare, apar eforturidin contraclii(intinderiin mortar, respectivcompresiuniin
: ementelede zidirie), care uneoripot provocadesprindereamortaruluipe unele
: crtiuni.
'n final, mortarulintdrit are po(iuni rigide si po(iuni mai pulin rigide, ceea ce
:etermindapariliade eforturiconcentratepe suprafalaelementelorde ziddrie(Fig.
17)
Fig. 1.7 Transmitereaneuniformda eforturilorverticalede compresiune

prin rosturileorizontale
zc
1.Elementepentruziddie
cum sunt:
de ziddriesuntsupusela diversesolicitdri,
Ca urmare,elementele
- compresiunea locald;
- forfecare;
- incovoiere.
Neuniformitatea mortaruluidin rosturileorizontaleeste influenlati9i de modulde

execuliea ziddriei.La punereain operi nu Se poate realizao Suprapunere
perfectda elementelor pe suprafalamortarului,deoarecezidarulnu poateexecuta
o nivelare perfecti a mortarului9i o apdsare uniformi a elementelorde zidilrie,
rezult6ndgrosimineuniformeale rosturilororizontale,si dispuneriTnclinateale
elementelor de ziddrie,carenu corespund cu dispunerea teoreticdorizontald.
De asemeneaelementelede ziddriesunt neuniforme.Teoretictrebuiesi aibd
grosimiconstantegi fele orizontaleplane9i paralele.in realitateexisti varialiide
grosimela acelagielementde zidirie gi neparalelismul suprafelelorprecum9i
abateride planeitate(curbiriale elementelor) ca urmarea unordeficienlecarepot
si apari in procesele de ardere9i uscare.
estedeterminatd
Stareacomplexide eforturi,in timpulsolicitdrii, in cea mai mare
mdsurdde deformabilitatea diferiti a elementelorde ziddrie9i a mortarului.in
general,elementele de zidirie reprezintdun procentde cca.85%dintr-unelement
de ziddrie,Tntimpce mortarulreprezintdun procentde numai15%,insi ponderea
deformaliilormortaruluiindeformaliatotali a zidiriei estede cca.857o,in timp ce
ponderea deformalieielementelor de ziddrieestede cca' 15 % (Fig.1'8)'
o
f.*
f^
gt* &*t
Fig.1.8Deformabilitateadiferitda elementelor de
ziddrie(e) a mortarului (m)
-si
Dacd se analizeazddeformaliilemortaruluiin rosturileorizontale,se constati cd
supus compresiuniiverticale, mortarul are deformalii orizontaleimportante.
Mortarulare tendinlade-aiegi(refula)din rosturileorizontale, fiindinsi impiedicat
de aderenla9i frecareacu elementelede zidirie. in felul acesta, rezulti eforturi
pe
importantede intindere orizontald ale elementelor de ziddrie, in timp ce in
mortarapareforturi de compresiune (Fig.1.9).
Eforturilede intindereorizontalia elementelor de zidirie suntimportante 9i in final
conducla apariliaunor fisuriverticale.Prin cregtereasolicitdriise formeazdnoi
fisuri verticale,cele existentese dezvoltdgi in final se distrugeelementulde
zidirie.
iL 26
de ciment-varla claseleM1,5(minime)9i M2,5(maxime).Rezistenlele la forfecare
ale mortarelor de var suntmai ridicatedecit ale mortarelorde argil6, cu valoride la
2...5,6 daN/m2.
Mortarelede var stins (var gras sau nehidraulic) au porozitateridicatd,ceea ce
face ca umezeaia Oin ziOariisi poata fi evacuati prin rosturi,pereliiuscdndu-se
intr-operioaddde timp relativscurtd'
Mortarelede ciment, au in componenlalor cimentPortlandin raportde cca' 1:4
cu nisipul.Aceste mortarese incadreazdla clasa.|110,10, iar rezistenlelela
forfecaiedepigesc de multe ori valoareade 10 daN/cm', ceea ce ii conferd
ziddrieiun gradridicatde monolitism.
Pentruperelii portantisupugila incircdri mari, se pot utilizamortarede inalti
rezistenli,cu aOerenlb sporiti,careTmbundtilesc rezistenlaziddrieila intindere.
Mortarelesuperioare fipoi mortare de ciment sau de var cu adaosde polimeri:
mortarde cimentcu adaos de latexsau mortare simple numaidin polimeri(rdgini
epoxidice, cu saufiri latex,sauadaosde ciment)
iriioniorritate cu prevederile coduluiCR6-2006[12], mortarelepentruzidirii se
clasificdastfel:
a.) Mortare pentru zidirii cu utilizare generala (G), care pot fi mortarede
releti 9i mortarePerformante.
n46rtaritede releti se realizeazdprin utilizareade relete.date 9i verificate.in
frealabil,careexprimdcomponentele de-volumale lianlilor9i nisipul'De exemplu'
b"nttu un mortarde ciment9i nisipde 2:5,respectivmortardin ciment,var 9i nisip:
1:1:5.
Mortareleperformantese realizeazdpe baza unor relete speciale,propusede
proiectant.
i;ir*tj;;" modulde realizare, mortarelepentruzidirii cu utilizaregeneraldpotfi:
- industriale,uscate sau proaspete. cele uscate necesitd la gantier
amestecarea cu ap6,iar celeproaspetesuntadusedin staliide prepararea
mortarelor.
- preparatePegantier'
b.) Mortare speciale pentru zidirii, care pot fi mortareugoaresau mortare

pentruziddriicurosturisubliri'
1.2.2.1Pr oprietdliIe mortarelor pentru zidiri i

1.2.2.1.1iezistenla mediela compresiunese determiniexperimental, luAndca
document de referinldSR EN 1015-11.
nlzistenla mediela compresiunereprezintimarca mortaruluisi se noteazdan
literaM, urmatdde rezistenlamediel" in N/mm2.De exempluM5:
la compresiune "otpt""iune,
de SN/mm''
mortarcu rezistenlamedie
La mortarelecu compozilieprescrisd,pe l6ngd marc6, poate fi specificati9i
compozilia.De exempiu,ttlS-i:1:5,undecifrelereprezintdcompoziliavolumetricd
a componenlilor ciment:var:nisip. Mortarele trebuiesd aibi cel pulinclasaM1'
- -in
Vafoareamediea rezistenleide ruperela compresiunea mortarelorvariazd
funcliede liantulfolosit,astfel:
- mortare de var......... 0'1+ 1'0N/mm2^
- mortare de ciment-var 1'5+ 25'0N/mm'
........'-................
- mortarede cimentsaucu polimeri...-.. .-"> 25'ON/mm2
CUDIRICU STRUCTURALIDINZIDARIE
ca prezenta rosturilor verticale longitudinaleare o influentd

{@mlmnh{ut
rezistentaunitari la compresiune
a acesteiziddriifiind mai mici in
o.rzidiiriafdri rosturi verticalelongitudinale.
a. b.
FS, .'.9Eforturidatoratedeformabilitilii de zidirie gi a

diferitea elementelor
mnmrmlanrlui. (a),respectiv
a,b-ziddriefiri rosturiverticalelongitudinale cu rosturi
verticale
longitudinale(b)
ffidrJl de refularea mortaruluidin rosturileorizontalecregteo dati cu cregterea

gprrrmor-rli fiind favorizatgi de grosimeaneuniformd
rosturilor, a rosturilororizontale
dffinheneparalelismului felelorelementelorde ziddriegi abateriide la orizontalda
dmnenteforde ziddrie. La zidirii cu rosturi subliri fenomenulde refularea
rnmmr':arului
din rosturieste mult diminuat,ceea ce duce la cre,sterea rezistenlei
JdErieila compresiune.
1.42 Stadiilede lucru ale elementelordin zidirie solicitatela compresiune

Ecrnilrici
sxi$e 4 stadii de lucru ale elementelorde zidirie (st6lpi,perefi)solicitatela

mnnpresiune axialdcentricd,?nfuncliede mdrimeaeforturilor de compresiune.
Stadiilede lucrugi mecanismulde rupereale elementelor din ziddriesolicitatela
unpresiunecentricd suntprezentate in tabelul1.3.
/a,loarea incircirii de fisurare depinde de proprietdlile mecanice, de
rcformabilitateacelor doui materialecomponente9i de modul de execuliea
ziddriei.
Raportuldintreefortulde fisurare9i cel de rupere(Nris/N,) exprimi rezervade
siguranlda ziddrieidupdfisurare.Dacdacestraportestemic,ziddriafisurati are o
rezervi suficientide rezistenldgi nu punein pericolsiguranlaconstrucliei. Prin
cregterearaportului(N6JNJse accentueazd caracterul fragilal ruperiielementelor
de ziddrie,scaderezeta de rezistenld a elementului gisiguranla construcliei.
in tabelul1.4 se prezintdorientativvaloarearaportuiui(N1"/NJin funcliede tipul
mortaruluigi vArstaziddriei.Se constatici ziddriilerealizatecu mortarde ciment
au ruperimai fragile9i rezervede siguranldmai redusein comparaliecu zidiriile
cu mortarde var.
l
1. Elementepentruzidaie
Tab.1.3 Stadiilede lucrual ziddriei

Stadiul Schila Domeniul Caracteristicl
de lucru de variatie
al zidiriei alui N
Stadiul exploatiirii normale, cdnd zidiria nu

prezintdfisuri,incdrcareaavind o valoareredus6.
I NcNn,
Stadiulde fisurare
Apariliaprimelorfisuri verticaledatoritdeforturilor
de intindere,incovoieregi forfecare;Fisurileapar
de reguldln continuarearosturilorverticale,care
reprezintipuncteslabein zidirie.
Apariliafisurilorin ziddriedepindede:
- Proprietitilemecanicealeziddriei;
- Deformabilitatea mortarului $ a
il N=Nn, cdrdmizilor:
- Modulde executie.
Apari[ia fisurilor in structuriledin zidirie face
necesari analizaapariliei9i urmiririi ulterioarea
acestora;
Fisurilevor evoluaodati cu crestereaincircdrii.
Fisurile existentese alungesc,se ldrgesc;apar

plastice).
fisurinoi (datoritidezvolt6riideformaliilor
ln acest stadiucomportarea zid6rieieste neliniard
iar deformalilecrescmai repededec6tincircdrile;
stadiulin care se lormeazdst6lpigoriverticali
ill Nss<N<N1 este
subliri solicita[i la compresiune centricd 9i
excentrici.
Stadiulde rupere
Deschidereafisurilor continua9i in cazul cdnd
incircarea rdmdne constanti gi se produce la
incdrciride 0,8...0,9N'; in cazulunuispormic de
inc6rcare, lisurile se dezvolte mult, rezultAnd
st6lpigorisepara$in ziddrie,fir6 conlucrare,care
IV N=N,. nu mai pot preluainc6rcarea9i flambeazd.
Rupereazidiriei se datoreazddep6giriieforturilor
de lntindere 9i forfecare, la care se adaugd
flambajuluistdlpilorizola$(in care este impd(itd
ziddriadatoriti fisurilor)sub acliuneacompresiunii
excentrice.
28
CLADIRI CIJ PERETISTRIJ?TIJMLIDIN E
ÎDARI
Tab.1.4
Tipulmortarului RaportulN;JN" in funcliede
vArstazidiriei tzilel
3 28 720
de ciment 0.6 0.7 0.8
de ciment-var 0.5 0.6 0.7
de var 0.4 0.5 0.6
Apariliafisurilorla o zidirie cu vdrstdmaiinaintati,executaticu mortarde ciment

prezinti o supraincarcare gi o rezervdmicd de siguranli gi necesiti imediato
analizda cauzeloraparilieifisurilor9i luareaunormdsuride remediere.
Comportarea ziddrieisupuseunuiefortde compresiune centricise poateevidenlia
completprin diagramacaracteristicd efort unitar-deformaliespecifici (o - e) in
care, pe lAngdsiguranlaexprimatdprin raportuleforturilorunitarede fisuraregi
rupere(o" o7) se evidenliazi9i deformaliile specificede fisurare(e7,)9i de rupere
(e.),respectivdomeniulde comportare neliniaria ziddrieiprinraportule,,/e6,.
Fig.1.10Diagrame
caracteristiceo - € pentruzidirii
a- Ruperefragili,b- rupereductil5.
Tnfigura1.10se prezintddoui diagramecaracteristice. Ambelediagrameprezintd

rezeryemaride rezistenli,exprimateprinraportulop,/o,,dar in cazuldiagramei(a)
ruperea este fragil5, iar in cazul diagramei(b), cu un domeniu extins de
comportareneliniard,rupereaesteductili.
1.4.3Rezistenlaunitari la compresiunea zidiriei
Estedeterminatd de o seriede parametrii

cumsunt:
- caracteristicileelementelordin zidirie: rezistenle,mdrimeaelementelor,
propo(iiledimensionale;
- caracteristicile aderenli, grosimea
mortarului:rezistenli, deformabilitate,
rosturilor:
- calitatea execuliei, evidenliateprin uniformitateastratului de mortar,

umplerearosturilorverticalegi altele.
Rezistenlala compresiune a ziddrieise poatedeterminacu relalialui Oniscik,care

prezintdimportanliprinfaptulcd evidenliaziinfluenlaprincipalilor
factori:
(1 . 4 )
in care:
I, f", f- - rezistenlelela compresiune ale ziddrie(l), elementelorde ziddrie
(4) gi mortaruluiffi), care pot fi rezistenlelecaracteristice;
A-coeficientul constructiv, stabilitexperimentalin funcliede tipulgi rezistenla
elementelor de ziddrie;
a,b- coeficienli determinali experimental;
ry- coeficientde corecliepentruziddriicu mortarede mdrci mici. In mod
curentvaloareacoeficientu de corectie,4:1.
A are valorimai mari la elementelecu dimensiunimari in

constructiv
Coeficientul
comparaliecu elementelede ziddriede dimensiuni mici(Fig.1'11)'
0,8 -r--l--l-_l-l --T-l

- f
0,6
0,4 I _l
I I lllll
0,2 t__ r _ l_ _ l_ _ r _
r ' ...- - ..- t tl -l
0 GN/mni)
constructiv
Fig.1.11Varialiacoeficientului A
din blocurimici,pline;3- ziddriidin
1- ziddriidinblocurimaripline;2-ziddrii
elementeceramice;4-ziddriidin piatrdbrutd.
Elementele mari,respectivcu in5llimimari,au

de zidirie cu coeficienliconstructivi
o influenldmai mare asuprarezistenleizidiriei in comparaliecu elementelecu
constructivi
coeficienli mici(Fig.1.12).
30
cu pERETt
cLADrRt srRucruRAl DtNzoAar
f (N/mni
A
i
I
10 I I 1- din elementeplinecu inaltimeah>50cm

7,5L 2- din elementeplinecu inaltimeah=20-35cm
I
I 7 3- din elementecu goluricu inaltimeah>50 cm

5,0 /, 4- din elementedin piatranaturalacioplitacu
, inaltimeah=20-35cm
J 5- din elementepiatranaturalabruta
2,5 -
0
100 175
GN/mni
Fig.1.12Influenla
elementelor asuprarezistenlei
ziddriei(pentrul, datd)
Cregterearezistenleiziddrieiodatd cu cregtereacoeficientului constructiv9i a

rezistenlelorelementeloreste determinatide valoarearidicatda modululuide
dar gi prin micgorarea
rezistenlala incovoierea elementelor, volumuluide mortar
raportatla volumulzidiriei.
Mortarulinfluenleazdrezistenlazidiriei, atAt prin rezistenlasa V;, cdt 9i prin
raportuldintrevolumulsiu gi volumulziddriei.Cregterea raportului dintrevolumul
mortaruluigi volumulziddriei,care are loc la elementelede ziddriemici sau cu
formeneregulate, conducela micgorarea rezistenleiziddriei(Fig.1.13).
f" (N/mm)
10
7,5 1- blocuriplinemari
2- blocurimicidinbeton
5,0 3- elementeceramice
4- piatrabruta
2,5 L__r __J __J
l tl I
0
2 ,5 7,5 10
f, Nr-m1
Fig.1.13Influenla
mortarului
asuprarezistenlei
zidiriei
Mortarulinfluenleazirezistenlaziddrieidatoritdproprietililormecanicegi elastice
inferioareelementelorde zidirie, cu atAtmai mult cu cdt volumulsiu raportatla
31
volumulziddrieicregte,respectivprincre,sterea grosimiirosturilor.
Se apreciazici
o cregterea grosimii rosturilororizontalecu 3 mm, provoaci o reducerea
rezistenleicucca.15 %.
Din relalia(1.4) se constati ci daci rezistenlamortarului(1,) este foartemare
(practicinfiniti), termenulal doileadin parantezi se poate neglija9i se obline
rezistenlamaximda ziddrier.
frmax = A' .f" (1 . 5 )
Daci rezistenlamortaruluiestefoartemici (practicegaldcu zero),din relalia(1.4)

oblinemrezistenlaminimda zidiriei.
f,min='e
f"lr-i) (1 . 6 )
Pentruelementelede zidirie obignuitd,daci rezistenlamortaruluieste mai mare

de 10 N/mm2,influenlaei asuprarezistenleiziddrieieste micd, aga cum se
observdin figura1.13.
Cregtereamdrciimortaruluipoateavea gi un rezultatnegativdeoarecese reduce
lucrabilitateasa, favorizdndneuniformitatea mortarului9i dispunereamai dificili a
elementelor, in specialla rosturide grosimimici. Folosireaplastifianlilor
mdregte
deformabilitatea mortarelor,motiv pentrucarese limiteazi de
cantitatea plastifianli
ce urmeazia se introducein compoziliamortarelor.
in cazul elementelorde zidirie cu absorbliemare de ap5, mdrirearaportului
api/cimentin vedereacregteriilucrabilitiliinu micgoreazdrezistenlamortarului,
pAni la o limiti, deoareceapain excesesterapidabsorbitdde elemente.
Modulde execulieare o foartemareinfluenliasuprarezistenleila compresiune a
zidiriei. in cazul ziddriilorexecutateobignuit,calitateaexeculieidepindefoarte
multde calificarea 9i experienlazidarului.
in cazulpanourilormaripentrupereliidin ziddrievibratd,realizatela sol in pozilie
orizontali,undeumplerearosturiloreste perfecti,rezistenlala compresiune este
multsuperioardfald de ziddriile
obignuite.
Rezistenfaunitardcaracteristici la compresiune(4),se determindexperimental

cu EN 1052-1.
in conformitate
se poateutilizarelalia:
in lipsavalorilorexperimentale
fk = K'r!'7't23 (1 . 7 )
unde:
K coeficientcaredepindede tipulelementului de ziddriegi mortar;
/ rezlstenlala compresiunestandardizatda elementelorde ziddrie,in
N/mm';
f.rezistenla mediede compresiune in N/mm'.
a mortarului,
Relalia1.7 poatefi aplicatddaci sunt indeplinite conditii:
urmdtoarele
- fb375 N/mm'^;
- f^<20 N/mm'"f^<2fii
- coeficientul de variatieal rezistenfei pentruziddrii3 25o/oi
elementelor
32
\-
_]
CLADIRICUPERETISTRIJCTURALI
DINZIDARIE
- ziddrianu are rosturiverticaleinterioare.in cazul in care existd.atunci

valoareadati de relalia1.7se reducecu 20%.
Pentruzidirii executatedin elementeplinedin argildarsi 9i BCA gi mortarede

generald,
utilizare valoarearezistenleifi,
se dd directin tabele(Tab.1.5,Tab.1.6)
in funcliede rezistenlamediea elementelor(f-"), marcamortaruluisi modulde
lesere(cusaufdrdrostverticalinterior).
Tab.1.5Rezistenlacaracteristicd
ta compresiune(f1,inN/mm2)a ziddriilorreatizate
dn caramizi pline saucu goluriverticale,qr.l, 2 si 25 cu mortarde uz
t
Tipulziddriei Modulde rb Rezistenla
medie mortarului
(N/mm2) â
(N/mm')
!esere
M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
mhlttl;ffirnizj cu rosturi 15 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3.85
i@ftmcirnargild verticale 12.5 5.80 5.50 5.15 4.70 4.20 3.40
nmMgr 1 si interioare 10 4 .9 5 4.70 4.40 4.05 3.55 2.90
rnlmlrctie uz 7.5 4.05 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
ggrirera (G) 5.0 N.A. 2.70 2.50 2.20 NPS
fdrdt 15 6.75 6.40 6.00 5.50 4.85 3.95
rosturi 12.5 5.95 5.60 5.25 4.80 4.30 3.45
verticale 10 5.10 4.80 4.50 4.15 3.65 2.95
Ciindlernente 7.5 4.15 3.95 3.70 3.35 3.00 2.40
ar goluri
5.0 N.A. 2.75 2.55 2.25 N P S
neltbale gr. 2
si 25, cu cu rosturi 15 5.40 5.10 4.80 4.40 3.90 3.15
rur'tar de uz verticale 12.5 4.75 4.50 4.20 3.85 3.45 2.75
general(G) 10 4.10 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
7.5 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 N P S
5.0 N.A 2.20 2.05 NPS
caracteisticdla compresiune(fyin N/mmz)a ziddriilor

Tab.1.6Rezisten,ta
realizate din blocuri de BCA fabricate in Romdnia
Modulde rb Rezistenfa medie mortarului
(N/mm2) â
(N/mm')
!esere
M10 M 7.5 M5 M2.5
7.50(BCA6) 4.50 4.10 3.65 2.95
fdrd rosturi 6.25(BC5) 4.00 3.60 3.20 2.60
verticale 5.00(Bc4) 3.40 3.'t0 2.75 2.25
3.75(BC3) 2.80 2.50 2.25 NPS
2.50(BC2) N.A NPS
7.50(BCA6) 3.60 3.30 2.90 2.40
cu rosturiverticale 6.25(BC5) 3.20 2.90 2.60 2.10
5.00(BC4) 2.70 2.50 2.20
3.75(BC3) 2.20 2.00 NPS
2.s0(Bc2) N.A NPS
Pentru zidEriiexecutatecu alte elementefabricatein lara noastrdcu goluri

verticale,valoareafo a ziddrieirezultdprininmul{ireavaloriiluif pentruzidirii din
elementepline(cirimizi) cu un coeficientin funcliede dimensiunileelementelor

(0,95-efemente mici, 1,10 elementemari (290x240x188),9i 1,22- pentruBCA).
dau
Pentruzidirii din BCA,valorilefese in tabelseparat'
Rezistenlaunitari de proiectareIa compresiuneffi)

(1.8)
f o= m "' L
Ta
condiliilorde lucru;
m,- coeficientul
7y-coeficientulpa(ial de siguranldal ziddriei.
Vaforilemz se dau in funcliede starealimiti la care se face referire(stiri limiti

ultimesaustirilimiti de serviciu)
a.)- SLU: n" =1,00, cu urmdtoareleexceplii:m"=0,85dacd aria secliunii
cafculate<0,3m2;m"=0,85la mortarefdri adaos de var; m,=O,75la
solicitdride intindereprin incovoiere;m"=1,25pentruverificdriTn timpul
execu!iei;
=1,65numaipentruverificarea
a'.) prinexcepliede la aliniatula.) se va lua Trr,r
siguranleielementelor structuraledin zidirie Tncazulzonelor seismiciavdnd
an30,129.
m,=1,2pentru
b.) SLS: m,=1,OOTns6:m"=2,0O-ziddriicu tencuialdobignuitd;
elementecu tencuialidecorativd.
Excepliade la a'.) nu se aplicdin acestcaz.
Valorilelui yNrsedauastfel:
a.) SLU: pentruelementede zidirie din clasa I si din BCA,9i mortarde uz
general (G) performant(de re!eti), sau pentrurosturisubtiri(T) in condilii
de controlnormalpe gantier- ^{u=2,2;
b.) SLU: elementepentruziddriedin clasa ll sau cu mortarepreparatepe
gantierpentrucare nu sunt satisfdcute sau determinate toatecerinlele,in
condiliide controlnormalyu =2,5i
c.) SLU:pentruelementede zidirie de oriceclasi 9i oricemortare,in condilii
=3,0;
de controlredusal execulieiTrr,r
Condiliilede controlnormalsuntrealizatedaci:
- lucrdrilesuntsupravegheate permanent atestat;
de un responsabiltehnic
- proiectantul lucrdrilor;
urmiregte/ controleaziritmicdesfSgurarea
- responsabilultehnic al beneficiaruluiverificd permanent calitatea
materialelor 9i modulde punerein operi;
- se efectueazl toate verificdrilepreliminare9i in etape intermediare(faze
determinante gi altele).
Condiliide controlredus:
- lucrdrilenu suntsupravegheate in modpermanent;
- proiectantulcontroleazdrar sau foarterar execulialucririlor;
34
cuDtRt cu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
- reprezentantultehnic al beneficiaruluinu verifici sistematiccalitatea

materiafefor:
- nu se efectueazdverificdripreliminare
9i in etapeintermediare,
alteledecdt
lazeledeterminante,
caretrebuieefectuate.
f.4.4 Rezistenlala forfecarein rost orizonlal, (f,)
Gomportareaziddrieila forfecaresub efectulforlelor aplicatein planul peretelui

(aizontalsau vertical)depindede direcliade ac{iunea fo(elor exterioare9i de
alcituireaperetelui.
Ebrturilede forfecarein planorizontalse datoreazdforfelororizontaledin vdntsau
dkt seism sau a incircdrilor provenitede la zidurilede sprijin solicitatede
-mpingerea pimAntului, careac(ioneazdTnplanulperetelu i.
[a peretiiclddirilorsituatein zoneseismicetrebuiesd se lind seamagi de eforturile
de forfecarein plan vertical datoriti forlelor de lunecare,care se dezvoltd la
,i'rce4iliC inimilorcu tdlpile in cazulperefilorcu secliuni compuse(L,l,T), solicitali
de forteorizontale.
ailtbi la forfecarese poateproducedupd secliuninelegate,c6nd fo(a
4itolneazdparalelcu rosturileorizontale(Fig.1.14),sau dupi secliuni
1-r elementulde ziddrie gi mortar, cAnd fo(a de forfecare este
pe rosturileorizontale.
Fig,1.14Ruperea secliunilor
de ziddriela
forfecarein rostorizontal
Menla caracteristicila forfecarein rost orizontal(f*1), se determini astfel:

- pentruzidirie executatdcu mortarpentruutilizaregenerald(G) sau cu
mortarpentrurosturisubliri(T) cu relalia:
:.f,r" + 0,4oas0'o65fb (1.e)
"fw
- pentruziddriecu elementecu imbinarede tip "nut9i feder/lambi9i uluc",
executatdcu mortarpentruutilizaregenerali (G) sau cu mortarpentru
(T) cu relalia:
rosturisubliri
f'rt :0'5 -f"r' + 0,4oaS0'045fb (1 . 1 0 )
35
unde:
in$ali la forfecare(subefortunitarde
f,e, esterezistenlacaracteristicd
compresiune nul);
o7€st€ valoareaefortuluiunitarde compresiuneperpendicular pe direclia
fo(ei tiietoarein element;
/ este rezistenlamediestandardizatila compresiune a elementelor pentru
ziddrie.
Valoarea rezistenleila forfecarein rostul orizontal (fm), depinde de aderenla

mortarului
la elementele pentruzidilriecaredepindede urmdtoriifactori:
- tipulimaterialul
elementului pentruziddrie;
- naturasuprafeleielementului pentruziddrie;
- caracteristicile
mortarului;
- condiliilede umiditate,etc.
ln cazuf elementelorpentruziddriedin grupa 2, valoarearezistenleiinilialela

forfecareeste mai mare dec6ta elementelor datoriti mortarului
din ziddrie.plinS,
carepdtrundein goluri.
Rupereaprin forfecarea elementelorde ziddriese poate producedaci aderenla
mortaruluipe element este mai puternici decAt rezistenla la forfecare a
elementuluide zidirie.
Rupereazidiriei prin forfecarese poate produce?n cazul pereliloraclionalide

incircdri seismiceTn planul lor, la reazemelearcelor pe st6lpi, la console,
buiandrugi,etc.
fn tabeful1.7,se dau rezistenlelela forfecarein rost orizontal(f,r), in funcliede

tipulelementuluipentruziddrie9i de rezistenlamortarului.
ab. unftarecaracteristicah forfecarea zidariei tn N/mm2

Rezistenlamediea mortaruluif,
Elementepentruziddrie (N/mm')
M1 0 M5,M2.5 M1
Ceramice 0.30 0.20 0.10
Betonobisnuitsauusor 0.20 0.15 0.10
Betoncelularautoclavizat 0.15 0.10
Rezistenlade proiectarela forfecare
fra =^r'* (1 . 1 1 )
undem" (coeficientul parlialde siguranldal

condiliilorde lucru)gi yy (coeficientul
zidiriei)suntaceeagi,ca 9i la compresiune.
36
1.4.5Rezistenlazidiriei la intinderedin incovoiere
Rezistenla ziddriei la intindere din incovoiere intervine, in principal, la

dimensionarea,si/saula venficareaperelilorsolicitalide incdrcdriaplicatenormal
pe planullor.
&n41i de proiectare pot proveni din:
rbr
*+ctri permanenteimpingereapdmdntului, in cazulperelilorde subsol;

-
lffii de exploatare- greutateamobilieruluisuspendatpe peretesau
nfhgerea oamenilor ?nincdperileaglomerate;
- ffii orizontaledin vdnt (numaipe pereliiperimetrali)sau din seism,in
ad prelilor de umpluturdla structuriin cadre.
lffirr*ne incdrcdrilororizontaledistribuiteuniformpe planulmedian,peretele
tlfffi ca o placd rezematdpe plangee(reazemeorizontale)gi pe pereliide pe
dlf, frec$e, careformeazdreazemeleverticale.
illlnrm
m obignuitraportullaturiloreste cuprinsintre 0,5 si 2,0, astfel cd peretele
lll[lM dupi doui direclii:verticaldgi orizontald.
llln p@ii cu goluri de ferestresau ugi, care sunt suficientde indepirtate de

nlremeb verticale,l6ngdgolurise poateconsideracd pereteleluueazd numaipe
dnu4bverticali.
hmoierea pe direclieverticald(Fig.1.15)t8l produceeforturiunitarede intindere

(Fig.1.16a).
dhirmnoiere in rosturileorizontale
---,t'
----
-{>
.--.'.>
-'--'-+
--+
-----+
--+
----.-+
:---;
-....>
Fig.1.15Solicitdride incovoierea
pe direclia
verticaldsubacliuneaforlelororizontale(vdnt
sauseism)giimpingerea pimdntului(tasubsol)
Acesteeforturipot producerupereaastfel:
la intinderea mortarului
- atingerearezistenlei de ziddrie;
saua elementelor
- cedareaaderenlei mortaruluidin orizontale.
rosturile
incovoiereape direclia orizontaldproduce eforturi unitare de intindere din

pe rosturileorizontale,astfelci ruperease
incovoiereintr-unplan perpendicular
producein planul verticalprin rosturileverticaleintr-o secliunein zig-zag.ln
ambelecazurise produce9i rupereaprintorsiunea rosturilororizontale.
Ruoereain Rupereain
sectiunea1-1 sectiunea2-2
2
-v'
I\t-
a. b.
Fig.1.16Rupereazidiriei prinintinderedinincovoierein secliunea1-1(incovoiere

dupi direcliaverticald,av6ndmomentulMu),respectivdupi secliunea2-2
(incovoieredupi direcliaorizontali,avind momentulMs).
2- rosturiverticaledecalate
1-rosturiorizontale;
se noteazi cu (f,u)
Rezistenlacaracteristicila rupereprinintinderedin ?ncovoiere
pentruincovoiereape direcliaverticali(dupdplanulde rupere1-1dinfigura1.16),
respectivcu V,w)pentruincovoiereape direclieorizontali(planulde rupere2-2 din
figura1.16).
unitarede proiectarela intinderedinincovoieresunt:

Rezistentele
f*,
f* a , = ffi " ' L (1 . 1 2 )
Tu
f
f t az = f t lr ' &
/a (1. 1 3 )
unde:
condiliilorde lucru;
m"-coeficientul
pa(ial de siguranlial ziddriei.
l,M-coeficientul
38
\-
CUDIRIcU PERE STRUCTURALIDINZIDARIE
Esteevidentfaptulci rupereaprinintinderedin incovoierepresupune,din punct

de vedereteoretic,incovoiereapur5,respectivincovoiere9i compresiune
redusd
axial de compresiunesd poatd fi neglijat.
dluff de solicitarese pot intdlnila perelide umpluturinestructurali
ffi srpartimentare, care-gisuportdnumaigreutatealor propriepe un
'@,firi SR EN 1052-2rezisten{a zidiriei la incovoiereperpendicular

pe
uilnus dedermind prin incerciri pe epruvetede mici dimensiuniincdrcate.
ilr0r/pere.
an forle aplicate ca in figura 1.17. se observd ca determinarea se
penfir fiecare plan de rupere.
pe schema (a) se determindvaloarea rezistenteiunitare

mnrmulaarea
pe rostulde agezare(fifi iar prin incercareape schema(b) se
v'abarearezistenleiunitareparalelcu rostulde agezare(f,1).
+
i
-t
l"- .""1
\a,P\
i, e- . -,Af u'""
:rf
-1{
a. b.
Fq. 1.17Rupereape epruveta a ziddriei
incovoiateperpendicular pe planul
peretelui,
a.) Planulderupereparalelcurosturileorizontaleffil,),
b.) plande rupereperpendicular
pe rosturileverticaleffip)
'r'abrilerezistenlelorunitarecaracteristicela incovoiereale zidiriei, cu toate

rosturilecomplet umplute,realizati cu mortar pentru zidirie pentru utilizare
generalise dauin tabelul1.8.
Tab.1.8 Rezistenleunitarecaracteristice
la incovoiereperpendicular
pe planut
ziddriei
Rezistenlamediea mortarului
Tipulelementelor f- (N/mm')
M10.M5 M2.5
(f-*t) (f,.1 (f,*,) (f"rl
Argili arsd,plindsau cu perforatii 0.240 0.480 0 . 1 8 0 0.360
verticale
Betoncelularautoclavizat 0.080 0.160 0.065 0.130
39
1. Elemente nentru zidarie
1.4.6Rezistentaunitari a zidiriei la eforturiprincipalede intinderein secfiuni

inclinate
Acest mod de rupere are loc in cazul solicitirii de forfecarein timpul acliunii
orizontaledin vint sau seism, cdnd fortele orizontaleaclioneazdla nivelul
numitirupereain scard(Fig.1.20).
plangeului,
l{t
la eforturiprincipale
Fig.l.2OSolicitarea de intindere
Rupereala eforturi principalede intindere01.c?ra aclioneazddupi direclia

diagonalei intinse,se producedupi fisuriinclinatela cca.45. in general,pentru
ziddriiobignuite,fisurase dezvolti dupi secliuniin trepte(in scari) prin rosturile
orizontale9i verticale.
Rezistenlaunitardcaracteristicd.f,r,ia ziddrieicu mortarde utilizaregenerali(G)9i
cu mortarpentrurosturisubliri(T) se calculeazicu relaliile:
- dinargili arsi grupele1 gi 2:

pentruelemente
f
"'
=o'"furlt+5t
fuk,i (1.14)
pentruelementedin BCA:
= f-o,
f.,k,i (1.I 5)
''tofu,lt+r6fr
(1.14)9i(1.15)s-auutilizat
in relaliile notaliile:
pentruziddrie
e 1[,esterezistenlacaracteristicila intinderea elementelor
. od este valoareade proiectarea efortuluiunitarde compresiunemediu
perpendicularpe direclia efortului unitar de forfecare,in secliunea
considerati
40
cLADtRtcu ?ERETT
STRUCTTJML|
DtNztDARtE
la intinderea elementelorpentruzidirie se
Valoarearezistenleicaracteristice
determindprin:
- evaluareavalorilordintr-o bazd de date cu rezultateleincercirilor la
intindereprindespicarea elementelorpentruziddrie,sau
- in funcliede rezistenlastandardizatFta elementuluila compresiune
/ cu
rela!iile:
o pentruelemente dinargiliarsd:
=
fU, 0,026fU (1.16)
o pentruelemente
din BCA cul>2.ON/mm2'
fU, = 0,06fU (1.17)
1.4.7Alte rezistenleale zidiriei
TncodurileCR6-2006[12]9i SR EN 1996-1-112006 se prevddnumaitreirezistenle

unitare pentru ziddrie, respectiv la compresiune,forfecare 9i intindere din
incovoiere,descrisela punctele 1.4.3-1.4.5.
Pe ldngd aceste rezistenle,in normelerom6negtianterioareerau date 9i alte
carese utilizaupentrucalcululgiverificarea
rezisten{e, ziddriilor,
cum sunt:
- la intindereaxialS;
- la forfecarein secliunicu rosturilegate;
- la eforturiprincipale
de intindere(ruperein scari);
- la strivire.
unitari a zidiriei la intindereaxiali

1.4.7.1Rezistenla
Poatefi dupi secliuninelegate(perpendicular

pe rosturileorizontalecontinue)sau
dupdsecliunilegate(perpendicularpe rosturile lesute)(Fig.1.18).
verticale
Or er l1 t2 t3 ,or
Fig.1.18intinderea (a)gi dupi secliunilegate(b)

zidirieidupi secliuninelegate
(Fig.1.18a)rupereapoateavealocastfel:
secliuninelegate
in cazulintinderiidupi
- prin desprinderea mortaruluide pe elementele de ziddrie(secliunea1-1)'
cdnd aderentaeste mici, aceastdrezistenli poate fi imbunitdlitd prin
Tmbunitilireaaderenleidintremortarsi elemente;
- prinrupereala intinderea mortaruluidin rostorizontal,la mortareslabe;
- prin eiementelede ziddriein cazul unor mortarede calitate,cu o bund
aderenldla elementele de zidirie (secliunea2-2)'
in cazulintinderiidupi secliunilegate(Fig.1.18b),rupereapoateavealoc astfel:

- dupi un plan de ruperece trece succesivprin elementelede ziddrie9i
rosturileverticale(sect. 1-1), in cazul unor rapoartede lesere mari sau
aderen!5 bunda mortarului;
- dupi o linie frfintd in zig-zag(secliunea2-2) sau o linie frdnti in trepte
(secliunea3-3),in cazurill cdndrosturileverticalesuntumplutedeficitarsau
raportulde lesereesteinsuficient.
,1.4.7.2
RezistenlaunitarSa zidiriei la forfecarein secliuni legate
pe rosturileorizontale(Fig.1.19).
in acestcaztofiatiietoareesteperpendiculard
dupdsecliunilegate
de forfecare
Fig.1.19Solicitarea
a- ziddrienearmati;b- ziddrieconfinati
in ambelesitualiidinfigura1.19,ruperease producedupi secliunea verticald1-1,

caretrecesuccesivprinelementele verticale.
de zidirie 9i rosturile
prin prevederea de armdturiinrosturileorizontale,se mireste rezistenlaunitari la
forfecarein secliunilegate.
42
cLADtRtcu PERETT
STRUCruP#.U
DtNZ\DAR\E
1.1.7.3Rezistenlaunitari a zidiriei la compresiunelocali (strivire)
Soficitarea de compresiune localSaparein cazurilein careziddriaestesolicitatila

cunpresiunemarepe o po(iunelimitatddin secliune,restulsecliuniifiindsolicitatd
b eforturide compresiunemult mai mici sau chiar nesolicitatd, cum este cazul
rezemiriiunorgrinzisaustAlpipe ziddrie.
Cercetdrile experimentale au ardtatcd rezistenlala strivireeste mai mare decdt
rezistenlala compresiune. Acestlucrupoatefi explicatprinfaptulcd po(iuneade
z*Jirie care nu este comprimatdimpiedicddeformaliletransversaleale zonei
sol[citate(efectulBaushinger).
Elacdse noteazi cu A,, suprafalade striviregi cu l" suprafalaconvenlionalide
cafcula secliunii(Fi9.1.21),rezistenlaunitari la compresiunelocali este datd de
relalia:
E (1. 1 8 )
f,k=fk.ji"i=r'rr
unde:
locali (strivire);
/1- rezistenlala compresiune
l- rezistenla
de compresiune;
ce depindede tipul ziddriei.Pentruziddriidin
tr -coeficientadimensional
efementeceramiceY:2.
in figura1.21se aratdariileA,,,giA" pentrucdtevacazurl
o*
6
g*
-r--ml,
I
t
ffiI-r
r/%/
% .7
, a ,t
|"
,'
-I -
.---71
| %-t
%l
+_L+
+
+
a. b. c.
A"tr=?'b Ast'=o't Astr=?'t
&=e'f ,\=t(a+2t) fu=t(a+t)
dd --------'f-
-r------- Astr=?'b
N=2ad
d=cl2 dacd c<2t

d=t dacd c>2t
d.
Fig. 1.21Moduride solicitarea zidiriei la compresiunelocali

a,b,c -rezemdri de st6lpi;d- rezemiri de grinzi
43
in cazul buiandrugilor,dace acegtia se considerdla preluareaincircdrilor

orizontale(maialesdin seism),in zonade incastrareaparesolicitarea de strivire.
in codulCR6-2006se recomandica rupereaprin incovoierea buiandrugului si
preceadi rupereaprin forfecare,iar rupereaprin forfecaresd preceadi ruperea
dar nu se dd rezistenla
prinstrivirea zidirieiin zonade incastrarea buiandrugului,
la strivire.
1.4.8Proprietilile de deformabilitateale ziddriei

a.) Relaliaefort unitar-deformaliespecifici
Proprietdlile elasticeale elementelorde ziddrie9i a mortarelorsunt diferiteiar

ziddriaastfel rezultati are caracter neomogen.Cdrdmizilesunt relativ pulin
deformabile9i se rup brusc in timp ce mortareleau deformaliiimportante,
conferindu-i ziddrieicomportarea elasto-plastici.
Comportarea zidiriei la compresiune, de la stadiulde solicitarezero(fdrdeforturi
interioare)pdni la rupere,poatefi descrisi prin relaliaintre efortulunitarnormal
(o) gideformaliaspecificdaxiald(e)asociati.
Aluracurbelorcaracteristice o - a estedeterminatide:
- proprietdlile de rezistenli9i de deformabilitateale elementelorpentruziddrie
gi alemortarului;
- particularitifile geometriei a elementelor
9i interioare
exterioare pentru
ziddrie;
- modulde realizarea legiturilordintreelementein masivulde ziddrie;
Materialulcel mai deformabileste mortarul;cca 90% din deformaliatotali a

ziddrieise datoreazimortarului degidoaraproximativ15%
din rosturileorizontale,
din volumulziddrieiesteocupatde mortariar restulde 85%reprezentdnd piatrade
zidirie.
Diagramacaracteristicio-e este de tip elasto-plastic,cu ductilitatelimitati, firi
rezistenlela intindere,carepoateavea una din formeleprezentate in tigura1.22.
o
f,,
& tz €uz ti
Fi1.1.22Diagramacaracteristicd o-e
o- liniar-parabolicd(porfiunea0-1esteliniard,1-1'-parabold);
b- parabolic-dreptunghiulard(po(iunea0-2esteparaboldiar2-2' este
dreptunghi), d- diagrama
c- dreptunghiulard; de proiectare
44
cUDtRtcupERETt
srRucrup.a,u
DtNzoArue
in mod obignuitdiagramade proiectareeste dreptunghiulard. Aceastainseamni

ci intr-o secliunesolicitatila compresiune gi momentin planulperetelui,se va
consideracd zondcomprimati,cu inillimea x, estesolicitatiuniformcu valoarea
fiin stadiulde rupere,carediferdpulinfali de o diagramdparaboli-dreptunghi, la
carezonacomprimatd areindllimeax' (Fig.1.23).
.-f-t*
Nra
Fig.1.23Utilizarea
diagrameicaracteristice
dreptunghiulare in cazulunuiperete
giincovoierein planulperetelui
solicitatla compresiune
Ductilitatea
de materialazidirieisedetermind
cu raportul:
€o
u= (1.Ie)
' er(sauer)
Valoareadeformalieispecificeultime (e-) se va alege astfel, indiferentde rezultele

incercdrilor:
- efementedin argil5 arsi, din grupa 1, eu"=3,So/oo;
- efementedin argildarsd cu goluri verticaledin grupa 2, BCA, q"32,0o/ooi
- elemente'dinargili arsi cu goluriverticaledin grupa 25 gi pentruelemente
din BCA, e,"32,0o/oo.
Caracterulplastical deformalilor9i mdrimealor se accentueazain cazul mortarelor

de marcd redusd, odati cu cregtereagrosimii rosturilor sau a numdrului lor, iar
pentru mortare de marci superioard, odati cu cregterea numdrului de rosturi,
caracterul plastic al deformaliilorse diminueazd. Daci ziddria este supusi unei
incircdri constante in timp, dar de duratd, apare fenomenul de curgere lenti a
ziddriei(deformaliilecresc in timp degi efortulrimdne constant).
b.) Modulul de elasticitate
Modulul de elasticitatelongitudinal
al zidiriei (Z'")depindede:
Modululdeelasticitatelongitudinal
- rezistenfaelementelor9i a mortarului/ groutuluiin cazulZlA:
- diagramelecaracteristiceale elementelorcomponentesi cea a ziddriei;
- pondereavolumetricda componentelorzidiriei: elemente/mortar;
45
- materialul din caresuntfdcuteelementele (argildarsdsau betonde diferite

tipuri)gi dimensiunile lor.
Pentru calculul deformaliilor longitudinaleale elementelor structurale gi
nestructurale din zidirie simpld(ZNA)se folosescurmdtoarelevaloriale modulului
de elasticitatelongitudinal:
secantde scurtddurall E",

- modululde elasticitate
- modululde elasticitate
de lungi durall E"1a
in figura 1.24 se arati diferenladintre modululde elasticitatetangenlialgi cel

secant.
al zidirieitangenlial(E:tga1)9i secant(E:tg a2)

Fig.1.24Modululde elasticitate
Modulul de elasticitatetangenlialeste variabil 9i scade odati cu cregterea

soficitdrii,iar cel secantcorespundeunei diagrameo-s triunghi-dreptunghi
sau
triunghi-parabold.
Modululde elasticitatesecantde scurti duratS,E, se determindexperimental

utilizdndmetodaprezentatiin SR EN 1052-1.in absenlavalorilorexperimentale,
modululde elasticitatesecantde scurti durati al zidiriei nearmate(E ), executatd
cu efementepentruzidirie din grupele1 gi 2, cu mortarpentruzidirie pentru
utilizaregeneralS(G), sau pentru rosturisubliri (T) cu toate rosturilecomplet
umplutecu mortar,va fi calculati,in functiede rezistenta
caracteristicia ziddrieila
compresiune fe cu relalia.
Ez =a' fk [N/mm2] (1.2a)
a este un coeficientadimensionalce depindede tipul elementelor(a

=400...1000)gi situafiade proiectare(stabilireacaracteristicilor
dinamice,
in ULS/ SLS).
calcululdeformaliilor
Pentruelementedin clasa25 valoarealuiE"va fi dati de producitor.

in cazul zidiriei simplecu armituri in rosturileorizontale(ZNA+AR)valorileE"
stabifite cu relalia1.17 vorfi majoratecu 10o/o.
46
cLADrRtcu pERETtSTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
llodulul de elasticitate
echivalentde scurti durati al ziddrieiconfinate(ZC) gi al
inimaarmati (ZlA)se va calculacu relalia:
zftJdrieicu
ErI, + EbIb [N/mm2] (1.21')

E zc(zia)
I" +16
unde:
E"gi E6-moduliide elasticitatelongitudinaliai zidiriei gi betonului;
I, 16-ttrofitantele
de ine(ie ale secliunilorde ziddrie9i de betoncalculatein
raportcu axeleprincipalede ine(ie ale peretelui.
in relalia1.21momentelede ine(ie se calculeaziin raportcu axeleprincipale de

he(ie, lin6ndseamade modulde solicitare a secfiunii(Fig.1.25).Astfet,dac6un
pereteeste aclionatde un efortaxial9i momenteincovoietoare pe direcliainimii
peretelui,momentelede ine(ie se calculeazd
in raportcu axay-y,in raportcu care
se rotegtesecliunea:
rI_z - (1.22)
f-
t.t3 _t(t -2")3
rb-
t2 (1.23)
Yr
-t
x J l-
YI
a l -2 a a,
Fig.1.25Peretedin ziddrieconfinati
Dacamomentulincovoietor
rotegtesecliuneain raportcu axax-x,atunciavem:
. ,3 .(t - za\
I7:-
-12 (1.24)
. 20
,, b=, 3a; (1.251
In cazulzidirieiconfinate
cu armdturiinrosturile
orizontale,
valoriledatede relatia
(1.21)se vormajoracu 10Yo.
47
1. Elementepentruziddie
Modufulde elasticitatede lungd duratd, Ez.rase va determinadin valoarea

modululuisecantde scurti durati E=, pentrua se tine cont de efectelecurgerii
lente:
_ E"
- z,td -r + o* (i.26)
[N/mm2]
unde
de curgerelenti, cu valoriintre0,5...3,0.
0- coeficientulfinal
c.) Modululdeelasticitatetransversal,G,
Modululde elasticitate
transversal, G,,pentruziddrianearmati,cu elementepentru
ziddriedin toategrupele(1, 2, 2S),se determinicu relatia:
Gz =0,4'Ez [N/mm2] (1.271
unde:
secantde scurtddurati
E - modululde elasticitate
1.5Proprietililefiziceale zidiriei
Urmitoareleproprietdtifiziceale zidirieisuntrelevantepentruobiectulCodului:
- curgerealenti;
- variatiilede volumdatoratemodificirilorumiditdtii;
- dilatareatermicd.
Valorilede proiectareale acestorproprietdtise determiniconsiderdnd coeficientul
final de curgerealentn (Q- =0,5...3,0), de dilatareatermicS,(oe =
coeficientul
(4...12)x10-"),
iarvaria{iile
de volumdatorate modificdrilor
de umiditatesuntcuprise
intre(-1,0...+'1,0)
mm/m.
1.5.1Durabilitatea
ClSdiriledin ziddrietrebuieproiectateastfelincit si aibi durabilitatea

necesard
pentrua fi utilizatein conformitate
cu cerintelegi cu duratade exploatareludndin
considerarecondiliilede microclimatla care va fi expusi ziddriain timpul
exploatirii.
Condiliilede microclimat
se incadreazATn
clasede expunere,astfel:
MXI - mediuambiantuscat;
MX2- expusla umiditatesau umezire;
MX3- expusla umezirecu cicluride inghe!-dezghet;
MX4- expusla aer saturatde sare,apdde maresaualteapecu sdruri;
MXs- mediuambiantchimicagresiv.
48
\-
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
Clasade expuneredepindede urmdtoriifactori:

amplasamentului
- factoriiclimaticispecifici (ploaiegizipadi; actiunea
simultanda vdntuluicu ploaia;
varialia
de temperaturi; varialiaumiditdlii
relative);
- severitatea expuneriila umezire;
- prezenlacompugilor chimicicare,in contactcu apa,pot
(substanlelor)
conducela reacliicareafecteaziintegritatea
zidiriei;
- expunereala cicluride inghet/dezghe{.
elementelor
Durabilitatea de zidirie depindede propritililefiziceale elementelor
gi
dar gi de eficienlaprotejdriiacestora(de exemplucu tencuielisau alte
mortarului,
elemente).
Pdtrundereaapei in pori sau in golurileblocurilorde cirdmidd (neprotejatela

exteriorcu tencuiald)conduce,dupi un numir redusde cicluride inghe[-dezghel,
la distrugereaelementelorde zidbie.
Sirurileactivecareaclioneazdsuprafalaperelilordin zidirie, determinddegraddri

de naturi chimicS,gi pot produceefloregcenle(Fig. 1.26)1271. Cele mai severe
formede eflorescen{e sunt produsede sdrurilesolubilealcaline(in principalsulfati
de sodiugi potasiu). sauinsolubile
Altesiruri solubile (carbonatde calciu,sulfatde
suntmaiputinpericufoase
calciu,etc) iar efectelelor sunttemporare.
Fig.1.26Efloregcenle
Pentrua evita formareaeflorescenfelor, se recomanddutilizareamortarelorcu

conlinut ridicat de var care conferd ziddriei impermeablizare prin aderenli,
gi conlinutulscizut de sdrurisolubile.
plasticitate
$ncazulmortarelor,durabilitateacregteodatdcu cregtereadozajuluide ciment,iar

prin folosireaunor adaosurispecialese poate obline reducereapermeabilititii
la pdtrunderea
respectivimbunititirearezistenlei
rnortarului, apeimeteorice.
49
1.6 TIPURI DE STRUCTURIPENTRUCLADIRILECU DIAFRAGMEDIN

ZIDARIE
avemclddiri(structuri)
in funcliede distanleleintre pereliistructurali, cu perelidegi
(sistemfagure),cu perelirari(sistemcelular)gi de tip salS(sauhali). Un tip aparte
clidirilede tip vild.
il reprezintd
a.) Structurilecu pereli degi (sistemfagure)suntdefinitede urmitoriiparametrii

geometrici(Fig.1.27):
- indllimeade nivel<3,20m;
- distanlemaximedintrepereli,pe fiecaredireclieprincipald (L;,l;)35m;
panoului perelii
de pe celedoui (trami)
direclii ^
325m'.
- aria format intre
j
Fig.1.27Structuricu peretidegi(sistemfagure)
in cazul Tn care la un nivel oarecareeste necesari suprimareaunui perete

structuralla o clddirecu perelidegi,este necesarisuprimarealui gi la nivelurile
superioare pentruevitareaformdriiunuinivel"slab".La nivelurilesuperioarese vor
prevedeagrinzi pentru rezemareaplanseelor.Daci prin aceasti suprimare
densitateaperelilorpe direcliarespectivd clildirea
se reducecu mai multde 20o/o,
pe
va fi incadratdin clasafdri regularitate verticald.
b.) Structurilecu pereli rari (sistem celular).Prin folosireaclddirilorcu pereli

spaliimai mari,care permito mai buni organizarea
rari se realizeazd
structurafi
spaliului
construit (Fig.1.28).
cu perelirari(sistemcelular),cu pereliistructurali
Structurile dispugila distanlemai
maride 5 m, trebuiesd indeplineascdurmdtoarele condiliilimit5:
- inillimeade nivels4,00m;
- distanlemaximedintrepereli,pe fiecaredireclieprincipali(L;,l1)s9,00m;
CLADIRr
CU PERETI
STRUCTRAuot t ZoAnP
ariapanouluiformatintrepereliide pe celedouddireclii(trami) <75 m2.

flr--
€+-
-*--l-L
s+
I h I b rl b L
oooo6
a. b.
Fig.1.28Clddiriavdndstructuracu perelirari(sistemfagure)
a - clidire de locuit;b - clddirepentruTnvifdmdnt
Avdnd?n vederemdrimeatramelorstructurale,plangeulnecesiti grinzi pentru

rezemare,
dispusela cca.3m interax.
c.) Structuri de tip sali (sau hali) au un spaliumare care reprezintisala (sau
hala)propriu-zisd 9i spaliianexe.
in plan),carepermite
Salanecesitdo indllimemaimare(in funcliede dimensiunile
dbpunereaspaliiloranexdpe doui niveluri(Fig.1.29).
SECTIUNEA
1-1
lrrhr hr
O @O(1 3 <1 8 m)@
Fi9.1.29
Clddireade tip sali (sauhald)
a- planparter;b - secliunelongitudinali
Pe fiecaredirecliedistan{amaximi dintrepereliistructurali ai silii trebuiesi fie de

max.18m, iarinillimeamaximda sdliiestede 9 m.
Pereliistructuraliai sdliitrebuieconsolidali(intirili) cu stdlpidin betonarmat(sau
pilagtrii)
si centuri.
d.) Structuride tip vili.

de tip vil6au in general,
Clddirile (M-mansardd).
S+P+M,S+P+1E,S+P+E+M
51
1. Elementepentruzidarie
Vilelesuntclidiri de locuitcarenecesitd, in principiu,

camerecu diversemdrimi,
incepdndcu 10-15m" 9i pAni la camerede peste30 m', astfelcadistanlele dintre
pereliistructurali,
la aceeagivild,potfi sub 5 sau peste5 m. Pe unelezonepoatefi
consideratio structurdin sistemfagure,iar pe alte zone o structurdin sistem
celularsau chiarintreagaclidire poatefi in sistemcelular.^Spreexemplu,clidirea
din figura1.30poatefiastfel:11,12,13s5m; Sr, 52,S3s25m'.In acestcaz,pezona
dintreaxele1-3 gi A-B structuraestein sistemfagure,respectivin sistemcelular
intreaxeleB si C.
Fig.1.30Cl5direde tip vili
Delimitareastructurilorin funclie de distanladintre pereli, respectivdefinirea

sistemelor de tip fagure9i celular,nu are labazdargumente gtiinlifice. de
Sistemul
tip fagures-a aplicatpe scari largdla blocurilede locuinlerealizatein lara noastrd
dupi anul1950.
Acestsistempermitearealizareasimplda plangeelor de diversetipuri,precumgi

rezolvareaapartamentelor cu suprafeleminime.Sistemulcelulars-a folosit in
specialpentrualtetipuride clidiri(gcoli,dispensare,
gridinileetc.).
in cazul blocurilorde locuinleapareo problemi in definireatipuluide structuri

cdnddistanteledintrepereliistructuralitransversali
este mai micd de 5m, in timp
ce distanleledintrepereliilongitudinali
este mai mare de 5m. Rezulti o structurd
de tip fagure pe direclialongitudinali,respectivde tip celular pe direc{ia
transversald.
52
L
cUDtRtcu pERETt
srRUcruRALtDrNzoAruz
2. BAZELEPROIECTARII
DrNZTDARTE
GoNSTRUCTilLOR
STRUCTURALE
zr GERTNTELE
Froiectarea din zidirie trebuiesi asiguresatisfacerea

structurilor tuturorcerinlelor
gi a beneficiarilor,
i.rvestitorilor pe toatd durata de exploatarea construcliei,
prevdzuteprin tema de proiectaregi in limiteleunui efort tehnic9i economicin
mrcordanli cu categoriade importan!5 a clidirii.
Exigenlelesunt condiliisau cerinlecare se impunoriciror elemente?n vederea
funclionirii lor normale pe intreaga duratd de exploatarea clddirii. Pentru
elementele celemaiimportante
structurale cerinlesuntcelede rezisten!6, rigiditate
gi stabilitate,a cdror indeplinireasiguri siguranla structurali, siguranlain
exploatare gi durabilitatea,
respectivreliabilitatea 9i a intregiistructuri.
elementelor
in condiliilestructuralespecificeteritoriuluiRomdniei,cerinlelede ,,rezisten!5,
rigiditategi stabilitate"pentru clidirile cu pereli structuralidin ziddrie sunt
condilionate,in principal,de acliuneaseismici. Aceste cerinle se realizeazi
pnacticprin ?ndeplinirea condiliilortehniceasociateacesteia,Tnfunctiede starea
lmiti la carese faceverificarea structurii.
2.1.1Capacitateade rezistenli
Gondiliade rezistenli este asigurati daci in toate elementelestructuralegi in

secliunilecelemai solicitate,
capacitatea de rezistenldestemai maresau cel pulin
egaldcu eforturileseclionalede proiectare,pentrutoategrupirilede incdrcdri.
Capacitatea esteasiguratddacd:
de rezistenlia structurilor
- momenteleincovoietoare capabilesunt superioaremomentelor produsede
incircdri,in oricesecliune;
- capacitateade rezistenli la fo(a tiietoare a perelilorstructuralieste
superioari in toate secliunile,fo(ei tiietoare asociatd capacitSliide
rezistenldla compresiune excentrici;
- se realizeaziprevederile constructive necesarepentruasigurarea ductilitilii
localea perefilor.
Se recomandd pereliistructurali
ca, pe fiecaredireclieprincipalS, si aibi capacitdli
de rezistenli apropiateastfel incAt cerintelede ductilitateale perelilorsd fie
aproximativ aceleagi.
53
de rigiditate
2.1.2CaPacitatea
deplasirilor 9i a
Rigiditateaeste o caracteristicinecesardpentru limitarea(prin modulul de
sdgelilor. Ea este oeterminatade rigiditateamaterialelor (prin momente de
E), de me;i;;; ;i6tma sec[iunilor elementelor arii,
etasticitate,
ine(ie),de tiPulTmbinirilor, etc.
de
Structuriledin ziddrielrebuieproiectateastfelincit valoareadeplasiriirelative
de nivet cerinla
admisibild. de rigid-itate
nivelsdnu depigear"i J"pLi"rea relativa deasd(tip
nu trebuieverificati,in structurilordin ziddriecu compartimentare
fagure). ""irr
CtEOiriiedin zidirie trebuiesd fie suficientde rigidepentruca:
- deformalileinfistice ale elementelor stiucturale,sub acliuneacutremuruluj
pentrua se
de proiectar"p"niru ULS, sd rdmanain limiteleacceptabile,
puteareparaaiariirein condilii tehnicegi economice.acceptabile;
'de
- sd fie satisfacuii cerinla limitaie a degradirilor corespunzitoare
cutremurului de proiectare pentruSLS;
-sdseeviteperico|u|deciocnirecuclidiri|e/tronsoane|ea|dturate.
2.1.3Stabilitatea
din ziddrieestesatisfdcuta daci
cerinlade stabilitatelateralaa perelilorstructurali cerinlele
construcliei9i
sunt respectatecerinfee-Oeaicattjirepentruansamblul
geometri'ce de alcdtuirb pentru fiecarepereteTnparte'
direcliiale
Stabifitatea trebuie realizatlTntoate stadiilede solicitare,pe ambele
clSdirii.
La ctddiricu perelistructurali sauin cadrestabilitateaesteasiguratiprinlegSturile
dintreelementele comPonente.
esteasiguratiprin prevederea de contravAntuiri' iar
in cazulgarpantei, stabititatea
proprie.
TncazulzidurilorOesfrilin esterealizathpringreutatealor
Stabilitatea clidirii poatefi asiguratddaci:
a clSdiriidatoritdfo(elor
- nu existd pericolde alunecaresau rdsturnare
orizontale;
- e steasiguratdrigiditateas p a lia la a c |d d irii, p rin : d is p u n e re a p e re li|o r
;#;f-;i'a"ig;'"re" .p" ei,
intre.
lesitul'ii ?Tl?l""jll^""ll,il',s,,Yt:i,"i
rJb?il,.'ii'i*d-nJ*ti-;i
F- ' rezistenia..
i' i' lLnge-g,. ei-li9i9t1^":,^'::"9':,,.::
'aoirii,'iar
ct plangeelesunt suficient
menlinute constante pe toatd indllimea
OeriliOepentrua se comportaca gaibeorizontale;
pe terenuriinpanta,masivuldep6m6ntpe care
amplasate
- in cazulctddirilor
esterezematiclddireanu prezintiriscde alunecare;
sunt limitate'
- eforturile unitare oe compresiunein perelii structuralia incdrcdrilor'
considerAnd de
9i excentricitdlile
efecteteflambajului aplicare
2.1.4Condiliade ductilitate
se referi la:
Condiliade ductilitate
in.secliunileplasticpotenliale'
- asigurareaunei-cafacitd$de rotireplasticd
fdrireducereasemnificativdacapacitdliiderezistenld;
54
cUDtRtcu pERETt
srRUcruRALtDtNzoArue
- reducerea,prin dimensionare
gi detaliereconstructivd,
a probabilitiliide
producerea ruperilorcu caracterfragil (ex:ruperein scari din fo(6
tiietoare).
Mecanismul favorabilde disiparea energieiseismice,se realizeazd,in principal,

prinurmdtoarele misuri:
- realizarea zonelorde dezvoltarea deformatiilor
inelasticein zonade labaza
montan!ilor;
- capacitateade rezistenli la fo(d tiietoare a perelilorstructuralieste
superioard,in toate secliunile,forlei tdietoareasociati capacitilii de
rezistenldla compresiune excentricd;
- formareaarticulalilorplasticein rigle. in acest sens cedarea riglei la
incovoiere trebuie sd preceadi cedarea montanlilorla compresiune
excentricd,precum9i cedarearigleiprin fo(a tiietoare.Cedarearigleiprin
fo(a tiietoaretrebuiesi preceadicedareareazemului rigleiprin zdrobirea
locali a ziddriei.
2.2 S|GURANTACONSTRUCTilLOR
2.2.1Generalitili
Siguranlaunei construcliise considerdindepliniti daci se realizeazi toate

exigenlele rezisten!5,
structurale: stabilitate,
rigiditate.
Parametrii
careinfluenleazd siguranlaconstrucliilorsunt:
- incdrcdrile(acliunile);
- proprietililesaucaracteristicilematerialelor;
- condiliile
de lucru;
- abateriledefavorabile ale secliunilor
elementelor in raportcu celeproiectate;
- uneleinexactitdli
in calcululstatical structurilor;
- erorideexeculie;
- uneleinexactit5liale eforturilor
capabilesaude rupere.
Siguranlaunei construcliidepindede o serie de factori (incdrcdri,materiale,

condiliide lucru, etc.). Acegtifactorise iau in considerarein toate fazele de
proiectare, incepdndcu evaluareaincircirilor, calcululstatical structurii,alegerea
materialelor, verificarea
secliunilor,
etc.
Modulin care se consideriparametriisiguranleia condusla definireametodelor
de proiectare(metodarezistenlelor admisibile,metodala rupere,metodastirilor
limitd).
Metodastdrilor limiti este cea mai avansati metodi de proiectare,intrucAt
principaliiparametriicare determindsiguranlase studiazi prin metodestatistice
matematice. Se stabilescastfelvaloriale incdrcirilor,care pot fi depdgitecu o
probabilitate mici (de ex: cu 5%), sau valoriale rezistenlelor cu o probabilitate
mici (deex:5%)de-aaveavaloriposibile maimici.
AvAnd in vedere cele de mai sus acliunile, efectele acliunilor,siguranla
construcliilor9i grupareaacliunilorsuntceleutilizatein metodastirilor limitd,care
estemetodaactualSde proiectare utilizatdin constructii.
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddie
2.2.2 Acliuniinconstruclii
2.2.2.1Definireaactiunilor
Prinacliuniinconstrucliise intelegeoricecauzdcareproduceeforturigi deformatii

Tnelementele de construclii.
ln general,acliunilese reprezintiprinforteexterioarece aclioneazielementele de
constructii,cum sunt:
greutateapropriea elementelor de construclii;
Tncdrcdridatorate procesuluide exploatare(incdrcdriutile): greutatea
oamenilorgi a mobilierului,greutateautilajelor,greutateamaterialelor
depozitate, presiunealichidelorsaua vaporilorde api in conducteetc.;
actiunidate de greutateazdpezii,presiunii9i suctiuniivdntului,acliunea
seismici;
acliuni produsede variatiide temperaturd9i tasiri inegale(diferenliate),
deplasiride reazeme,caredeginu se reprezintisubformdde fo(e, produc
eforturigi deformatii
in elementele de construclii.
incircirile aclioneaziasupraelementelor structurale, care le pot preluain bune
condiliidacdindeplinesc exigenlelede rezistenti,rigiditategi stabilitate.
Greutilileplopriialeelementelor nestructuralereprezintdacliunipentruelementele
structurale.ln mod generalacliunilese noteazi cu F.
2.2.2.2Efecteale actiunilor
Ac{iunilesunt cauze care produc eforturi9i deformalii,care sunt efecte ale

actiunilor(momenteincovoietoare, fo(e tdietoare,eforturiaxialede intindere9i
compresiune, momentede torsiune,deplasirilegrinzilor(sege!i),deplasirilaterale
fisurietc.).
ale structurii,
Tipul gi mirimea eforturilordepindede tipul gi caracteristicile structuriigi de
mirimeaincircdrilor.
Eforturilesunt de doud feluri: eforturiseclionalegi eforturiunitare (tensiuni).
Eforturileseclionalese determini prin calcululstatic al structurii9i reprezintd
rezultantaeforturilorunitarede pe intreagasecliunea unui element.Eforturile
seclionalesunt momenteincovoietoare 9i de torsiune,eforturiaxiale(de intindere
gi compresiune)gi fo(e tdietoare(eforturide forfecare),iar eforturileunitare
suntde doudtipuri:normale(perpendiculare
(tensiunile) pe secliune,de intindere
saucompresiune) (?nplanulsecliunii).
gitangenliale
La modulgeneral,efecteleacliunilorse noteazicu E.
2.2.2.3Clasificarea actiunilor
in conformitate cu codulde proiectareCR 0-2005[11],acliunilein construc{iise
clasificiastfel:
- actiunidirecte;
- acliuniindirecte;
- acliuniaccidentale;
- acliuneaseismicd.
Acliunile directesau incircirite, se aplicddirectpe structurdsubformi de fo(e
9i potfi:
a.) acliuni permanente(G), la carevariatiain timp este nuldsau neglijabild
(deexemplu:greutateapropriea elementelor de constructii);
cLADtRtCU PERETT
STRUCTTJML|
DtNZ\DAR\E
b.) acliuni variabile lQl, la care variatiain timp a parametrilorce o

caraderizeazd (valoare,mod de ac{iune)variazdin timp, uneledintreele
lipsindla anumiteintervalede timp. Varialiaacestoractiuniin timp se
producedupd anumitelegi gi nu este monotoni.Ca exemplede acliuni
variableavem:
. incdrcdri utile (datorate procesuluide exploatarea clddirii);
greutateamobilierului gi a persoanelor,
greutateamaterialelordin
depozite,presiuneagazelor 9i a lichidelordin rezervoaregi
conducteetc. In clddiriincircirile utile aclioneazdpe plangee.
Materialelepulverulente,depozitatein buncdre sau silozuri
aclioneazigi prinfo(ele de impingerelateralS.
. presiunea gi sucliunea vdntului, precum si fo(ele de frecare
produsede vdnt, aclioneazdpe ?ntreagasuprafali exterioaria
clSdirilor.
. greutateazdpezii,careaclioneazdpe acoperigetc.
c.) acliuni accidentale(Al, de scurtdduratddar cu intensititisemnificative,
ce se exerciti cu o probabilitate redusi pe duratade viatd proiectatda
structurii.Elepotfi cauzatede exploziiaccidentale,ceddrisaudeplasiride
reazeme,rupereaunorstdlpirezultatidin impactulunorautovehicule etc.
d.) acliunea seismici (ls), este o fo(i de ine(ie ce apare in structuri
datoritdmigcdriiterenuluiin timpulunorcutremure.
?-22.4 Valori caracteristice(.F,,)

gi de calcul (.F4)ale acliunilor:
Actiunile reprezintdun parametruimportant in realizareasiguranleiconstruc{iilor

iar
g*aluarealor reprezintdo etapi importantiin proiectareaclddirilor.in metoda
mdrilorlimitd(MSL),utilizatiTnprezentpentrutoatetipurilede structuri,pentruo
e*aluarecAt mai corecti a valoriloracliunilorgi pentrua line seamade varialia
mtora in timp, se utilizeazi calcululprobabilisticgi metodeledin statisticd
ratematici. Pe aceasti bazdse stabilescvalorilecaracteristice ale acliunilor(F';)
'espectiv Gu Qu Apcdta suntvalori
ce pot fi depdgite cu o probabilitate
de 5%.
pentrua
line seamade incertitudinile aleatoarecu caracterdefavorabilasupra
$Euranleistructurii,se definescacliunile(sau incdrcdrile)de calcul (F4)prin
r,uftiplicarea cu un coeficient numit coeficientpa(ial de
valorilorcaracteristice
sEuranlipentruincirciri (yp):
F6 = tp 'F11 (2.r)
jm normelerominegtiactualeavem incdrciri normate(Fn)care sunt similare
9i
rnrcircirilor iar incdrcirilede calculse stabilesccu relalia(2.2)unde
caracteristice,
(ye)avemcoeficientul
ln loc de coeficientul de supraincircare(n).
F d= tt.F t , n )1 (2.2)
n mod concret, pentru actiuni permanente (G), variabile (Q) gi accidentale(l)
:oeficientiipar[ialide siguranti ai incdrcirii se pot nota prin te , to gi 74 Acegtiaau
-nmitoarele valori:
y6=1,35 pentruactiunipermanente;
il
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin zidaie
ys=1,50pentruactiunivariabile;
,re=0,9 pentru actiuni permanentea cdror descregtereare efecte
defavorabile. De exemplu,micsorareagreutilii propriia barajelor9i a
zidurilorde sprijinare efectdefavorabil
asuprastabilitdlii
(Fig.2.1).
Fig.2.1stabilitatea
unuizidde sprijin:P"-impingereaactivi a pimintului;
G.- greutateaziddriei;Gngreutateafundaliei
Momentulde rdsturnare
se determinicu relatiaPu.H,iar momentulde stabilitate
cu
GrB r
Gr.a++. Se observi ci situaliaeste mai defavorabild
dacd greutatea
z
propriea zidului9i a fundalieidescresc.
Pentruacliuneaseismicdcoeficientulpa(ial de siguran!d(yr), este introdusin
relaliadatdin CodulP10011-2006 [13]in funcliede clasade importanld
a clSdirii.
2.2.2.5Valorilefrecventesi cvasipermanente
ale acliunilorvariabile
Acestevalorisunt mai mici decdtcele caracteristice,
ele fiindfractiunidin valorile
caracteristice.
a.) valoareafrecventda uneiac{iunivariabilereprezintiprodusuly1e1undey, <1.
b.) valoareacvasipermanentd a unei actiunivariabilereprezinti produsulyle
undeY2<1.
Valorilecoeficientilor
Y1si Y, se dauin tabelul2.1.
Tab.2.1
TIPULACTIUNII Yr Y"
-datoritdexploatdrii
<3 kN/m' 0,8 0,4
> 3kN/m2 0,7
- din vAnt 0.2 0
- din zipadd 0,5 0,4
- din variatiide temoeraturd 0,5 0
Incdrcdriin deoozite 0,9 0,8
58
L
cLADrRtCU PERETT
STRUCTRAL| DtNZ\DAR\E
h normeleprecedente, in loc de coeficientul

Y2ard coeficientuln6<1,iar produsul
rn*.f se numeafracliuneade lungd durati a incircdrii variabile(Q- incdrcarea
nmrnati).
t.22"6 Stiiri limiti
Sdrile limiti sunt stiri (situatii)care atinsegi depSgiteconducla scoatereadin

{rurQiune a clidirii.
Amtea potfi: stiri limiti ultime(SLU)9i stdrilimiti de serviciu(SLS).
.fr*ffe limitd ultime pun in pericolvia{aoamenilorsau a unor bunuride valoare
tumebitd,fiind cauzatede:
- atingereastdriilimitdde rezistenld;
- pierdereaechilibrului structurii.
a.) Pentrua evita atingereastirii limitdde rezistenti(a capacitiliiportante

s.rl a rezistenleicapabile)a unor elementestructuraleprincipale9i prdbugirea
(calculul)
cwstnrctiei,se faceverificarea de rezistenti,cu relalia2.3:
Eo 3 Ro (2.3)
in relalia (2.3) Ed este valoareade calcul (de proiectare)a efortuluiseclional

pnodusde incirciri 9i determinatprin calculstatic.Poatefi momentincovoietor
th{s),to\6 tdietoare(V6), efortaxial (1/67)sau momentde torsiune(Mn), iar Ra
este efortul seclionalcapabil(de rupere)al secliunii,care poate fi moment
,'rrcovoietor
capabil(Mp),fortd tiietoare capabilS(Vn), efortaxialcapabil(N^4),sau
rnornent de torsiunecapabil(M,a).
relalia(2.3)se aplicd?ndoudsitualii:
ln cazulstAlpilor,
- calcululla momentmaximgiefortaxialaferent;
- verificareala efortaxialmaxim9i momentaferent.
b.) pierdereaechilibrului structuriisau a unei pdrtia acesteia(considerate

ca
un corp rigid), precum gi cedarea prin deformatiiexcesivegi transformarea
sau a unei pnr[ia acesteiaintr-unmecanism(instabilitate
strr.rcturii mecanici),se
,rerificd
prinrespectarea condiliei.
Eo,.r<Eo,"uo (2.4)
E6,,1est€ valoareade calcul a efectelorac{iunilor(eforturiseclionale)ce

conducla pierdereastabilitdtii,
iar
E6,"uoeSt€valoareade calculcapabili care se opune pierderiiechilibrului
static.
Un elementtipicin carese aplicdrelalia(2.4)estecazulzidurilorde sprijin(Fig.

2.1),barajelor, subarcede maredeschidere
saual fundafiilor (Fi9.2.2).
59
2. Bazeleproiectdriiconstruc{iilordin ziddrie
- in figura2.1avem: -in figura2.2avem:

E d ," ,=1 ' H E4,s1=N11'C
G. '8. =*rlT. r). rlT.')

Ed,*p
Ed."oo=Gr.a++
z "
I\T Nr'"
Ni
C
+
'G
'.4
n :
*E;h
R,D
B;
Figura2.2 Situaliaunuiarc articulatin fundafie:N-efortaxial,

Nv,Nn-componentele efortuluiaxialpe verticaldgiorizontald,
Grgreutateapropriea fundaliei
Dacdpresiuneamaximi pe teren(P1)estemai mici dec6tcea admisS,iar P220,

se ?ndeplinegte
condiliade echilibru.
Stirile limiti de serviciu (SLS)suntsitualiilimiti la carepoateajungeclddireaTn

exploatare,cum sunt: valori mari ale sigelilor sau deplasirilor,a deschiderii
fisuriloretc.
Stdrilelimiti de serviciuse verificdin funcliede situaliaconcretdprin respectarea
condiliilor:
(2.5)
frr.* 3 -foa*
(2.6)
L*t l Lod^
(2.7)
d* 3do6*
unde:
f*, A* , a.nrux sunt valorilemaximeale sigelilor,deplasdrilorlaterale9i
deschiderii fisurilorprodusede incircdri,iar
futr^,Lo4., aoo^suntvaloriadmisibile.
in modfrecventse verificddeplasirilerelativede nivel,caretrebuiesi fie mai mici
decdtceleadmisibile.
CLADIRICU PERETISTRUCruRAUDINZIDARIE
(slu)
222.7 Grupareaacliunilor pentruproiectareala stiri limiti
si
Asuprauneistructuriaclioneazidiverseincdrcdri9i estepulinprobabilca toate
4ard simultancu valorile lor maxime.
gi lor care
ffi g",p"r"a acliunilorse inlelegestabilireatipurilorde actiuni valorile
p.t simulian9i care,irin etectetelor (eforturiseclionale, sigeli, deplasiri)
"leidn" fie ta stdii timitd ultime(SLU)
fie la stdrilimiti de (SLS)'
serviciu
F *nor"" separat,pentru fiecare
Verificareastructurilor9i elementelorstructuralese face
gruparede acliuni.
Gnrpareaacliunilorse face astfel:
- pentrustiri limiti ultime;
- pentrustdrilimitdde serviciu'
222.7.1 Grupareaacliunilor pentrustiri limiti ultime

se
Fenru verificareastructurilorla stiri limitdultime(de rezistenln9i stabilitate)
gruparea
mrsiderd doui grup|ri posibilede incirc6ri: grupareafundamentald 9i
specialS.
nro.t" grupariconduc la atingerearezistenleicapabile(capacitdlii-portante-);
yerificareastructuriigi a element6lorstructuralese face separat,pentrufiecaredin
fuperi, cu relalia(2.3)'
a-)Grupareafundamentalia acliunilor,(GF):
SeexprimdPrinrelalia:
ZGa + Qta+YoZQia (2.8)
unde:
G,asunt valorilede calculaleacliunilor permanente' iar
Q,avalorilede calculale acliunilorvariabile'
-qilo
estevaloareade caliul a unei singureacliunivariabile,consideratd
predominantd, iar
'ZQiasuntceleialte acliunivariabile,tot cu valoride calcul'
factor
Vo--j de simultaneitate,subunitar, careline seamacd actiunilevariabile
nu au simultan valorimaxime(Vo =0,7)
S e mne le "+"d in r elalia(2.8)nuausemnific a lia d e in s u ma re ' . E le a u s e mn if ic a lia
cdTncircdrilepermanente se considerd Tmpreund (Tncombinalie) cu celeutile-
Go in toc d'eacliuniin relalia (2.8) se considerd efecte ale acliunilor-(eforturi
seclionate),atuncisemnele"+- din relaliereprezintdsumealgebriceale eforturilor,
carerezu[aprinsuprapunerea (insumarea) efecteloracfiunilor.
Trn6nd seamade (2.1), (2.8)
relalia devine:
(2.e)
TcZGa + TrtQn+ TriYoZQa
Ga.Qti-suntva|oricaracteristice,iarT6giTpsuntcoeficienliipa(ialide
siguranli Pentruincdrcdri.
61
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddrie
intrucAt/o=1,35gi lr=1,50relalia2.9 devine:

(2 . 1 0 )
1,352 GH + 1,5Q1,t+ 1,051Q6
la care reducereavaloriiacliunilorpermanente(G) are un

in cazul construcliilor
(deex: ziduride sprijin),se utilizeazirelalia:
efectdefavorabil
(2.11)
Qpt+ 1,051Q
0,9tGk + 1,5 6
unde:
Gr- greutateazidului;
Qe7- impingereapimAntului;
Qp, incdrcdri variabilecare producimpingeri'
-
Refaliile(2:8) - (2.11)trebuieaplicatecu discernimdntpentrufiecareclddire

cum ar fi:
in acestsensse potdistingesitualiiconcrete,
proiebtatd.
- Glidire etajati de tip lami sau punct,cu acoperigterasi

in acestcaz incdrcirilevariabilede calculsuntcele utile(U7 =Tu'U*=1,5'U*),
cefeprodusede v6nt(wa =T*.1(r =1,5.w*),9i celeprodusede greutateazdpezii
( Sa=7".S 1=15.S p ).
Relalia(2.10)se va aplicaastfel:
-cazulcdndincircareautili se considerdpredominantd:
+ So)
+1,05(Wo
l,3stck +1,5Q0
(2.12)
- cazulcdnd?ncircareadin vAntse considerdpredominantd:
(2.131
+ So)
+l,SWp+ 1,05(Qo
1,35>,Gk
incircareadatoratdgreut5liizilpezi; care are o ponderemici in cazulclddirilor

etajate,nu trebuieconsideratd ca o incircarepredominantd.
Se menlioneazdcA in relaliile(2.12)Ei (2.13)avem s_9h9m.e (sau ipoteze)de
incdrcarepentru incdrcareautili, cum ar fi: "gah 1","sah2" 9i altele.
Acliuneadin vdnt poate fi consideratiprin toate componentele sale (presiuni,
su6liunigi fo(e de frecare),mai importante fiindpresiuneape suprafalaexpusd9i
sucliuneape suprafalaoPus5.
- Glddirietajatecu acoperigde tip garpanti:

grupiri:
in acestcaz se vor consideraurm6toarele
- pentru garpantei
calculul unde,in nu avemincdrcdriutile:
general,
l}stck +1,550+l,O5Wp
(2.14)
62
SIRUCIUMLIDIN ZIDARIE
+ 1,05,Sft
I,35r,Gk +1,51trk (2.15)
Tn relalia (2.14) zdpadaeste incircarea predominanti(care se consideri in

ipotezele de incircare posibile pentru zdpadd), iar in (2.15) incdrcarea
yedominantiestev6ntul.
Pentrucalcululstructuriiclidirii se considerigrupdrilede incirciri datede relaliile
(2.121gi (2.13),linAndseamade incdrcdrile transmise de acoperig'
- Ctidiri partercu acoperigterasi, necirculabili:
ConsiderAndcd incdrcareadin zdpaddeste mai maredecit incdrcareautili (care

avem urmdtoarelegrupdride
se consideri gi in cazul teraselornecirculabile),
?ncircdri:
l,35ZGk+l,5Su+l,05Wu (2.r6)
\35>,Gk+7,5Wu+ 1,0550 (2.r7)

(2.r8)
l,3sz,Gk + 1,550
incdrcareavariabildpredominantd este zdpada- in (2.16), respectivvintul in

vAntul,careprinefectulsucliuniipe terasi are
(2.17).in (2.18)nu s-a considerat
Grupareadatd de relalia (2.18) se
un efect favorabilin calcululacoperigului.
folosegtepentrucalcululplangeului
terasS.
- Clidiri partercu acoperigteras5,circulabili:
in ipotezaci incdrcareautili este mai mare dec6t cea din zdpadd(situalie

frecventi),se vor utilizarelaliile(2.16)-(2.18),in careSrse inlocuiegte
cu U6.
- Clidiri cu acoperigsuspendat:
ugoare,firi incdrcareutil6.Se vor consideraurmitoarelegrupiri:

Suntacoperiguri
+ 1,550
L,35>,Gk (2.re)
7,35>Gk+\SWo (2.20)
+I,05Wo
1,35>Gk+1,5Sr (2.2r)
(2.21',)
I,31ZG. +l,SWo+ 1,05.S0
in relaliile (2.19)- (2.21'), Gu {Jp WegiSesunt valorile caracteristiceale incircdrilor

permanente,utile,din vdnt gi din zdpadS.
2. Bazeleproiectariiconstrucliilordin ziddrie
Vdntulproduce,de reguli suctiunipe acoperig,astfelci incdrcareamaximdeste

dati de gruparea(2.19).Gruparea(2.20)se utilizeazipentrucalcululacoperigului
la sucliune,iar grupdrile(2.21) gi (2.21')se folosescpentrucalcululstructurii
verticalea clddirii.
b.) Grupareaspeciali a acliunilor,(GS)
seismici, Tncdrcdrile
in grupareaspecialda acliunilorse considerdTncdrcarea
permanente cu valori caracteristice gi incdrcirile variabile cu valori
cvasipermanente:
ZGa + A, +lYyQ* Q.22)
in valoareaincircdrii seismice,46 este inclus coeficientulTt in funclie de

importanla clSdiriiconformCodului P100| 1-2006t131.
pentrumajoritatea
Grupareaspecialda incircdrilorestefoarteimportanti?ntrucAt,
estegrupareacareconducela starealimiti ultimd.
clddirilor,
2.2.2.7.2Grupiri ale actiunilorpentrustirile limiti de serviciu(SLS)

grupdriale
Pentrustirile limiti de serviciu(SLS)se considerdurmdtoarele
actiunilor:
a.) Grupareade actiuni caracteristice:
ZGw+Qn+Y oZQ w (2.23)
Qn,esteo incircarevariabilSconsideratipredominantd, iar

rys=0,7 de simultaneitate
este coeficientul al variabile.
incircdrilor
b.) Grupareade actiuni frecvente:
lG^ +YrQot+ZYtiQn (2.24)
undeavemdoudgrupiri,una din ele

c.) Grupareade actiunicvasipermanente,
considerdnd60%dinincircareaseismicS.
}Ga+LYziQa (2.25)
ZGa+0,6nAas +ZYziQu (2.26)
in relalia(2.26)valoareayy'sestecea oblinutdcu relaliadin codul P100/1-2006

t131.
in concluzie,siguranlaclidirilorse realizeazdpentrudiversestiri limiti. Valorilegi
grupareaacliunilorse consideri pentru fiecarestarelimiti, iar siguranlaclidirii la
64
CLADIRICUPERE STRUCTURALIDINZIDARIE
rnmdrcirieste realizatdprin utilizareacoeficienlilorpa(iali de siguranli ai

nrcdrcdrilor.
222.8 Proprietilile materialelor

oroprietnfllematerialelor(rezistenla,comportareain timp, proprietdlilede
prin valori
teformare,etc.), inclusivaie terenuluide fundare,sunt considerate
wacteristice gi de calcul.
in general,micgorarearezistenlelormaterialeloreste defavorabild,insd alte

prin cregterealor, astfelci proprietililematerialelor
,dn"ta1i pot fi defavorabile
se definescastfel:
inferioari,ca fiindcuantili5%;
- valoareacaracteristicd
- valoareacaracteristicisuperioari,ca fiindcuantili95%
unuimaterial,valoareade
a rezistenlei
Daci se noteazdXkvaloareacaracteristicd
lahtleste:
X,
xd: *''?'; (2.27)
de lucrus1;
condiliilor
n- coeficientul
4 estenumitcoeficientul conversie,
de iar
pa(ia!
coeficientul care
de siguranli al materialului,
i,- supr"unitareste
asigurisiguranla pentru
clddirii materiale'
3oeficientul q iain considerareneconcordanla materialelor

proprietdlilor. in condilii
in realede
condilii
m taborator iefectede volum,de scar5,de umiditate,etc.)9i
ru.p*o"t"r".in modobignuit,parametrul 4 se ia in considerarein mod direct
implicit
'lnvafoarealuiXr,astfelcd in relalia(2.27)vomavea4:1'
222.9 Dategeometrice
ca valoricaracteristice
stabilitein proiectarepotfi considerate (valori
Drftnrensiunile
a,r..).
rotrninale,
irr general valorile de calcul ale datelor geometricesunt importante(ex:
reazemelor,
rcxactitateaaplicirii incircirilor, pozilionarea etc'), 9i se determind
:u relalia:
Cl4 = Ctno^! Lo
(2.28)
,u.rde:Ao este abatereaPosibili.
65
2. Bazeleproiectitriiconstruc[iilordin ziddie
elementelor
Valoride calculale rezistenlelor
2.2.2.10
Efortulseclionalde rupereal unuielementR4esteefortulcapabil,numitrezistenla

de calcul (sau de proiectare)a unui element,9i se determini in funclie de
geometrice(aria
rezistenlade calcul a materialului(Xa) 9i de caracteristicile
secliunii,momentelede ine(ie, coeficientulde flambaj,etc.),considerateglobal
pnnAi.
Ra =.f(Xa, ) (2.2e)
in funcliede tipulsolicitirii,rezistenlade calcula unuielement(grindd,st6lpetc.),

poatefi momentcapabil(Mna),fo4it tdietoare(Vp), etortaxial(N67)sau momentde
torsiune(M,^).Acestease mai numesc:rezistenlaelementuluila incovoiere,la
forfecare,la efortaxial(decompresiune sauintindere,respectivla torsiune).
2.2.2.11Duratade viali proiectati
Exigenlelestructurale gi siguranlaconstrucliilortrebuiesd corespundd pe intreaga

durati de viali (exploatare)a construcliilor.
Duratade viali a construcfieiin funcliede tipul construclieieste prezentatiin
tabelul2.2.
'ab.2.2 Duratade clddirilor
Duratade viald Tipulconstrucliei
oroiectati(ani)
>100 ClSdiri monumentale, construcliiingineregtiifnpptedg, elq,
50...100 Clddiriobiqnuite
10...30 Construclii agricole
Pirti de constructie ce potfi inlocuite(reazeme)
<10 Constructii temporare
2.2.2.12Alte metodede proiectare
Metodastdrilorlimiti, aplicatdin prezentin proiectare,este cea mai avansatS,

deoarecevalorilecaracteristice ale incircdrilors-au determinat,in general,prin
utilizareaunor curbe cunoscuteale frecvenlelorgi metodede calcul bazatepe
statisticamatematici.
pa(iali de siguranliai incircdrilorse dau diferenliatin funcliede tipul
Coeficienlii
parlialide siguranldpentrumaterialse dau in funcliede
incdrcirilor,iar coeficienlii
tipulmaterialului gitipulsolicitirii,
lindndu-seseama9i de condiliilede lucru.
inainte de introducereametodei stirilor limiti (MSL), s-au folosit metoda
rezistenlelor admisibile(MRA)9i metodala rupere(MR).
admisibile:
a.) Metodarezistenlelor
Este prima metodi utilizati in proiectare.in aceastdmetodi se consideri ci

materialeleau o comportareelasticdpdnd in stadiulde rupere.incircirile se
considericu valorinormate,stabilitepe bazl de experienld.
66
\-.
cLADtRtcu PERETT
STRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
Fentruverificareasiguranleiunuielementstructuralse punecondiliaca eforturile

unitaremaximenormale on (pentrusolicitdrilede incovoiere,intinderesau
"
compresiune axiald)9i tangenlialer.* (pentrusolicitirilede forfecaregi torsiune)
si fie maimici,cel multegalecu eforturile
unitareadmise:
orr^ 36o
(2.30)
r 1r
'w -'a (2.31)
Eforturileunitare o 9i r se calculeaziin domeniulelasticpe baza eforturilor

seclionalerezultateprin calcululstatical structurii.Efortulunitar o (N/mm2)este
produs de momenteleincovoietoaresau eforturileaxiale de intindere sau
compresiune, iar efortul z este produs de forlele tdietoaresau momentulde
torsiune.incircirile se considericu valorinormate.
in cefemaisolicitatesecliunirezulti valorilemaxime(o* gi t.*),care trebuiesd
fie maimicisaucel multegalecu valorileadmisibile (oo gi t").
Valorileadmisibile( oo gi zo)suntfracliunidin eforturileunitarede rupere(o, qi r),
calcu16ndu-se cu relaliile:
oo = €t ' o,
(2.32)
- t tr --
-ta- 92' (2.33)
Undevalorile& gi (2,subunitare,s-austabilitpe bazi de experienld.

Metodarezistenlelor admisibileare o seriede neajunsuri,cumsunt:
1.) Nu ia in considerare comportarea elasto-plastici
a materialelor.
De exemplu,
[n cazul secliunilorsupusela incovoiere,diagramao rezultdliniardpe toati
indllimea(cu valori maximein fibreleextreme).in realitatediagramao este
rezultdridastfelo rezewdde rezistenlineluatdin considerare
curbilinie, (Fig.2.3).
b., &-{q
t?n
.dl
F-
cl
0p*
Fig.2.3Distribulia
eforturilor unitare(tensiunilor)
in sec{iunein cazul
comportiriielastice(a) 9i elasto-plastice
(b),R-rezervade rezistenfd
2.)Vaforileoogirn nu exprimdo siguranli clari, intrucdtacestevaloritrebuiesd

asigure,in mod empiric, varialiile tuturor parametrilorsiguranlei(incdrciri,
relstenle, geometriaelementelorstructuriietc.) 9i toateabaterilede la ipotezele
mediisau idealeconsiderate(eroride execulie,neconcordanla ipotezelor de calcul
ancomportarea realSetc.).
67
il
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddie
b.)Metoda
la rupere(MR)
in metodala ruperese considericomportarea elasto-plasticda materialelor(ca si

?nMSL).
Incircirile 9i rezistenlelematerialelor se dau cu valorinormate.Valorilenormate
ale materialelor se pot utilizasi in MSLin lipsavalorilorcaracteristice.
Metodala ruperese bazeazl pe experimentiri9i line cont de condiliilerealede
rupereale elementelordar nu ia in consideraredimensionarea acestorain alte
stadiide lucrucareaparin perioadade exploatare (fisurare,deformaligi rigiditate),
carese producin stadiulelastic,la incirciri inferioare celorde rupere.
Verificarea unuielement(saua uneisecliuni)se facecu relaliagenerali:
E--^
7 - a- - JY) v
- eJ
F
"ru
- - Pr
(2.34)
unde:
E*o- efortulseclionalcapabil(de rupere),consider6nd rezistenta
normatia
materialului;
E^* - etorfi.t
I seclionalmaximprodusde incdrcdrilenormate,oblinuteprin
calcul static;
c"f- coeficientulefectivde siguranli;
%r coeficientul de siguran!5prescris,cu valoaresupraunitard
Coeficienlii
cp, se dauin func{iede material,elementgi tipulsolicitdrii,
avind valori
supraunitare cuprinse,in general,intre2 9i 3.
E"oogiE,*potfi: momentincovoietor, efortaxial(deintindere9i compresiune), forli
tdietoaresaumomentde torsiune.
Coeficientulde siguranliline seama,global,de toli parametriisiguranlei (incdrciri,
materiale,condiliide lucruetc.).
ln figura2.4, si tabelul2.2 se prezintdo sectiunedin b.a. monolitsolicitatila
incovoieregicalculatipebazacelor3 metodede calcul.
ob"dt R:
:a=ll--{-
|
+--
--
/----
t;
t--
--''
4t;
Tnl
16-/ + .-
a.)MRA b.) MR c.) MSL
Fig.2.4
6B
CLADIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
momentelor
Tab.2.3 Determinarea
Determinarea momentelor capabile,M"oo
MRA MR MSL
Ct = !'b' x'onoa* C b' c = b .x .R n C = b' x. f" 4

uo
To : Ao ' o o o d m T' = A -'RI

Toa = Ao' .fya
C n =To- + x - + z ci =r: -+x-+z Crd =Tod -+ x -+ z
M* p = C6' z = T o' z
M "op= C6' z = To' z M*p= M M =C 6 4 'z =T o 4 . z
@ura2.4gitabelul2.3s-auutilizatnotatiile:
86,to- deformaliile specificein beton(in fibraextremecomprimate) giin
armaturaintinsi:
obod-,oaadm- eforturileunitaremaximeadmisein beton9i armdturi;
R: , R: - rezistentelenormatedin zonacomprimate a betonuluigidin
armatura;
f* , fra- rezistenteleunitarede calculalebetonuluigi a armdturii;
Ct, To-rezultantele de calculdin beton9i armiturd,carein MR suntcu
valorinormate(C[,, Cj ), respectivcu valoride calcul(de proiectare)
in
(
M S L Cu ,C oa ) .
mrproiecliape orizontab (Cb=To) rezulti indllimeazonei comprimate(x),
ryecfivbraluluicuplului(z).
ilrtFotca M,oorezulldcu valoridiferitepentrucele trei metodede calcul.in MRA
FJran,taeste neexplicitati,in MR siguranlaesteexprimatiprin coeficientul unic
r siEuranli,iar in MSL sigurantaeste explicitati prin coeficienliipa(iali de
piranF.
cbda stdrilorlimiti (MSL) corespundecel mai bine realitdtii,fiind justificatd
h$fic.
in rUSl
13 EI/ALUAREAACTTUNILOR
n evaluareaactiunilorse intelegestabilireavalorilor(mdrimilorsau intensititilor)

careactioneaze
U.,nilor pe elementele de construcliigi pe structuraclSdirii.
pnocesulde evaluarese stabilescvalorile caracteristiceale acliunilor,in
cu dateleprezentate
mnfronnitate in coduride proiectare, urmAndca ulteriorsd se
69
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin z*lilie
cu grupirile de ?ncircdrila care se

detenninevalorilede calcul,in conformitate
facecalcululstatical structurii.
2.2.3.1Evaluareaacliunilor permanente
Evaluareaac{iunilorpermanente greutitilorproprii(G) ale

constdin determinarea
elementelorstructuralegi nestructurale
care aclioneazi asupraelementelorde
construcfii, relaliagenerali:
utilizAnd
G=T-V lN, kNl (2.35)

unde:
l estegreutateaspecificda materialului
[N/m3,kN/m3],iar
V estevolumulelementului, (mo).
Greutateaunui elementse mai poate determinadaci se cunoagtedensitatea

(p)cu relatia:
materialului
G=m.g= p.V .g [ N,k N] (2.36)
m este masaelementului, (kg/m3);

p - densitatea (kg/m');
materialului,
gravitalionali,(m/s2).
g- accelera[ia
in celece urmeazdse arati cum se evalueazigreutitileproprii?ncdtevasituatii:
a.) Greutateapropriea plangeelor:
Plangeelesunt elementestratificate alcituitedin mail multestraturi,din care unul

din ele estede rezistenti.
Se noteazd grosimilestraturilorcu d1, d2, d3....d1 9i greutdtilespecificeale
materialelordin care sunt alcituite cu 71,Tz,\t..y1 gi se evalueazdgreutatea
caractersiticipe m2cu rela[ia:
gr =Zdi'li [N/m2,kN/mz] (2.37)
unde:dl grosimeastraturilor i [m],iar

yl greutdlilespecificeale materialelor,
[N/m3sau kN/m3].
b.)Greutateapropriea grinzilor:
Se evalueazipe metruliniarcu relalia:
8r = A'T [N/m'kN/m] (2.38)
unde:
A esteariasecliuniitransversate
1m211
y densitatea
materialului[N/m',kN/m']
70
CLADIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
Bacdgrindaare o sectiunecompusddin doudsau mai multemateriale,atuncise

,tinsumeazd
greutateafiecdruiape metruliniar.Finisajelede pe grindi se iau in
tot pe metruliniar.
considerare
c.) Greutateapropriea st6lPilor:
in generalpe inillimea unuinivelcu relatia:

Se determind,
lN,kNI (2.3e)
Gt = A'h"'T
unde:
I este aria secliuniitransversale[m'];
h indllimea nivelului [m];
y"densitateamaterialului[N/m3,kN/m3].
Henrentelede finisajse consideriimpreuni cu stAlpul,tot pe iniltimea etajului,

ffi insumare.
d-| Greutateapropriea aticelor:
5e evalueazd,obignuit,pe metruliniarde atic.
a) Greutateaperelilorstructurali
Greutateaperetilorstructuralise poateevaluape metrupitrat de perete,(ca gi in

pe metruliniarde perete(peorizontali)sau pe nivel.
razulplangeelor);
h cazulevaluiriipe metruliniar,careestegreutateauneifAgiiverticalede perete
indftimea(lungimea)
111 relatia:
egaldcu /r,9i ldlimeaegaldcu 1m se utilizeazd
grr,= h".Z@i./i) [N/m,kN/m] (2.40)
ulndesumareprezintd greutateape m2,iarft"inil(imeanivelului.

Gteutatea nivel unui perete se determini inmultindgreutateape m' cu
pe a
suprafata sa, respectiv inmultindgreutateape metruliniarcu lungimeaperetelui.
lh cazul peretilordin ziddrie confinati (stdlpigorigi centuri din beton armat),
Ereutatea pereteluipe nivelrezulti prin?nsumarea po(iuniide ziddriecu greutatea
elernentelordin beton.
frr cazul perelilorcu goluri greutateaunui peretese determindprin insumarea
Ereutitilorportiuniiplinecu greutateatdmpliriei.
f,-preutateafu ndatiilor:
in cazul fundatiilorcontinuese determindgreutatealor pe metru liniar sau

greutateatotali (pe toati lungimealor),iarin cazulfundatiilorizolatese determini
Ereutateafiecdreifundatii.
71
2. Bazele proiectarii construc[iilor din ziddrie
g.)Pereliinestructuralicu pozilievariabili:
cu pozilievariabildsunt pereliugoride compartimentare

Pereliinestructurali care
reazemd direct pe plangee,ldrd a necesitagrinzi. ln funclie de greutatea
(e) a acestorperelipe metruliniar(greutateauneifdgiiverticalede
caracteristicit
perete cu indllimeaegal5 cu inillimea utili a niveluluigi lifimea de 1 m),
incdrcareaperelilorde compartimentare cu pozilievariabildse considerduniform
repartizatdpe plangeu(9.,4)astfel:
- ?n conformitate cu STAS 1010112A1-78 l17l greutilile normate:gi - pe
metruliniarde perete,se echivaleazd
pe m2de plangeu( g!"n) astfel:
- daci g{ <ls}daN/* , gLn = SOdaN /m2',
- dacd 150< Si <300doN/ m, E!"n=100daN I m2;
- daci 300<gf 3500daN I m, S!"n=IS}daNI m2
Se menlioneazlcd pe un panoude plangeu(tramd),dacd gi<500do]{/m, se

poateutilizarelalia:
(2.41)
sLo=$ aoN
t *'
unde Gj este greutateatotalda perelilorde compartimentare cu pozilievariabili

de pe o trami cu suprafalaA.
Dacdgi > 500daN /m2, atunciace.stiperelise considericu poziliefix5.
- in conformitatecu SR EN 1991-1-112004 1231,sunt consideralipereli
nestructuralide compartimentare cu pozilie variabil5(mobili)perelii cu
greutateacaracteristica( gf ) pe metruliniar<300daN/m(3kN/m).
pe plangeu,astfel:
Greutatealor se considerio incircareutili go,"odistribuitd
- dacd gf <llil lm , gk""h=0,5lcl,l

I m2;
- daci l<Cf <2tNlm, gk"h=O , 8 lNlm2 :
- dac62<cf <3tN/m, gk""h = L , 2 k Nlm2
Daci gf >3W /m, acegtiperelise considericu poziliefixd.
h.) Perefiinestructuralicu poziliefixi:
Dincategoriaperelilornestructurali
cu poziliefixi fac parte:
- pere{iide inchiderela structuriin cadre, dispugifie in planul medianal
cadrelor(cdndreazemi pe grinzi)fie in parteaexteriori a cadrelor(c6nd
reazemdpe consoleleexterioare ale plangeului).
72
CUDIRICU STRUCTURALIDIN ZI DARIE
- pereliide umpluturS,care se dispunin planul medianal unor cadre gi

rcazemdpe riglelecadrelor;
- per{ii de compartimentaredispugipe plangee,daci greutateaacestorape
ml de pereteestegi 2.5Wlm (conform1010112A1-78 [17]), respectiv
gf >3kNl^(conform SR EN 1991-1-112004 1231). in acestcaz plangeulse
va calculaconsiderdndpoziliagi greutatearealeale acestorpereli.Dacd
gneuiatea acestoraesterelativmaresaudaci panoulde plangeu(trama)are
deschideri mari,pentrususlinerealor se potutilizagrinzisecundare.
ffidul 1. A se dau greutdliletehnicepentrudiversematerialeconformSR EN

-1-1t20041231.
Evaluareaactiunilordatorateprocesuluide exploatarea clidirilor
cu valoriledatein coduri.
actiunilorutilese facein conformitate
'|CI1D'll2A1-78se dau valorile normate ale actiunilorutile (similarecelor
cu relalia(1.1),undecoeficientul
ice),iar valorilede calculse stabilesc
n=yF.
sr.praTncdrcare
mod normal, Tncdrcirileutile actioneazdpe plangee,fiind considerateuniform
dar gi pe alte elemente(parapeti,balustradeetc.),cind se considerd
9i distribuiteliniar pe mina curentda balustradelor sau la partea
a parapelilor.
SR EN 1991-1-112004 ale incdrcdrilorutile,
1231se dau valori caracteristice
pirJerateuniformdistribuitepe plangee(qp),precumgi o valoarecaracteristicd
rcentrati(Q), darcarenu se considerisimultancu incircareadistribuit5.
tabelul2.A se prezinti categoriilede zone specifice,notatecu A,B,C,D,9i
Qr,gi Qr,dupi normeleeuropene.
Evaluareaacliunii daiorateg reutifi i zipezii
din zdpaddse consideriaclion6ndverticalpe proiecliaorizontalia

Valoareacaracteristicia incircirii din zdpadd(sr) pe
acoperisului.
se determindcu relatia:
st:lt i'C".C,.so ,p (2.42)
de formdpentruincircareadin zipadi pe acoperig;

p, - coeficient
a incircirii din zdpaddpe sol (kN/m2),
s,.o- valoareacaracteristicd in
amplasament;
de expunereal amplasamentului
C"- coeficient construcliei;
C. - coeficient
termic.
73
2. Bazeleproiectdtriiconstructiilordin ziddie
a.) Valoareacaracteristicia incircirii din zipadi pe sol ( s,.o)

Valoareacaracteristicda incdrcirii din zipadi pe sol, avdnd2o/oprobabilitate
de
depdgire?ntr-unan, s-a stabilit?n func{iede zona geograficS, pentruun interval
mediude recurenli(lMR)de 50 de ani.Pentrualtitudinisub 1000m valorile.so,r
se
dauin figura2.5[10],iar pentrualtitudinimaimari- in tabelul2.41101.
RO[,rAMA.
Zonarea valorii
csact€ri$icc a incsrce,
dir a.pada po eot
avand ^Gdlt=5&ni
Fig.2.5Zonarea
valoriicaracteristice zdpaddpe sol
a incdrcdriidin
ale incdrcdriidin zdpaddpe sol,in zonelemontane

Tab.2.4 Valoi caracteristice
(A> 000
so.*(A> 10002), kN/m"
AltitudineaA, m so,t=l,Sk\r{Im2 soJ,= 2,01N /m2
1000 1.5 2.0
1100 2,1 2,6
1200 2.7 3.1
1300 3,3 3,7
1400 3.9 4.2
1500 4.5 4,8
1600 5.1 5.4
1700 5.7 5,9
1800 6.3 6.5
1900 6,9 7.0
2000 7,5 7,6
74
oLADIR\CU PERETT
STRUCTRALI DrNZ\DARTE
LlGoeficientulde formi pentruincircarea din zipadi pe acoperig( p, ).
de formd pentruincdrcareadin zipadd pe acoperigline seamade

Glseffcbntul
mmrna precumgi de posibilitatea
acoperigului, aglomeririicu zdpad6.
Ll| Acoperigcu o panti (Fig.2.6)
acestcaz nu avemaglomerarecu zdpadltpe acoperig,coeficientulde formi

lihn
nltrtffirdu-se
cu h.
iLrn
slnragac6ndzdpadanu esteimpiedicatd si alunecede pe acoperig,coeficientul
@ fumip,depinde de pantaacoperi,sului. Pentrua<30", l!1= 0,8, iar pentru
u > 6(P, /4 =0 (zdpadaalunecd Pentru30o< q <60"
in totafitatede pe acoperig).
se interpoleazd liniar,cantitateade zdpadi care alunecdde pe acoperig,fiind
Wmportionald cu mirimeapantei(Fig.2.79itabelul2.5).
Ft#a)
ffi
Fig.2.6Acoperigcu o pantd Fig.2.7Acoperigcu doudpante
b2) Acoperigcu doui pantegicoami (Fig.2.8)
Zffida nu se aglomereazd darpoatefi spulberatd

pe acoperig, succesiv
de citre
vdntpe fiecaredin celedoui suprafefe.
in situaliacdnd zdpada nu este impiedicati si alunecede pe acoperig,se
consideriurmdtoarele variante:
- zdpadatotali pe ambelesuprafefe
aleacoperigului(cazula dinfigura2.8);
- succesivzdpadatotaldpe o suprafaldgi spulberatipe cealalti(cazurileb
9ic dinfigura2.8).
Coeficienliit\, pe fiecaresuprafa!6,se determind?nfuncliede unghiurilea, 9i
a=; CAnd zdpadae spulberatd,se considerdjumitate din acestevalori (Fig.
2-8.b,c)
75
L
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin ziddrie
$rf(a)
$t+i
r,',q, [ff|Tff[T[T|f|f[f[-|Tm
a.). [n-m-[ft-r-llrl
r|| | |II| || ||I || |I II| || |II a.|
b. ) rrffi F7Q')
. fT_n_l_l_l_ll_[f[-Tl]lm o.|tttql
c.) c.)||lllllllll
|||||llllffir n - n - r n
Fig.2.8 Acoperig
Fig.2.8 cu doudpante
Acoperig Fig.2.9Acoperigsimetriccu doui
pante pr=f(a)
b.3)Acoperiguricu doui sau mai multedeschideri
in acest caz zdpadase poate aglomerape cele doud suprafele.Aglomerarea

zdpeziise considerdprincoeficientulp2.
Se consideridoui ipoteze:
- zdpadaneaglomeratd pe ambelesuprafele(Fig.2.9a);
- zdpadaaglomerati(Fig.2.10)[10];
in primaipotezise determinicoeficien!iiprinfuncliede unghiurilea, 9iar,iar

in situaliaa doua se calculeazdcoeficientulprin funclie de valoareamediea
a1 giar,(d^"a=o' lo' ), a9acu rezultd

unghiurilor dinfigura2.11gitabelul
2.5.
L
Fz
z.u
16
0.8
0' 15' 30. 45" 60.
Fig. 2.10 Acoperigcu doui pante a = (at + ar)t Z Fig.2.11Valorilecoeficientului

;r,
in funcliede a
76
CUDIRICU STRUCTURALI
DIN ZI DARIE
ii p, gi p2 se dau in tabelul2.5 [10].
Tab.2.5
codul CR 1-1-312005[10], referitor la evaluareaacliunii zipezii asupra

, se daucoeficienlideformdpentrualtesitualii,cumsunt:
acoperiguricilindrice;
acoperiguricu denivelSri
brugte;
efectelelocaleale unor obstacolede pe acoperig,respectivaglomerarea
zilpeziipe margineaelementelor de acoperigiegitein consolS(de exemplu
pe streagine).
nclrun rtvANTULUT
incAnclnEADAToRATA
1 Modulde acliunealvintului asupraconstrucliilor
ac[ioneaziasuprapd(ilor perimetrale(de inchidere)in funcliede pozilia

in raportcu direcliavdntului.
czrurilepractice,vdntulse considerdacliondndsuccesivpe cele doud direclii

ale clidirii.
fryura2J2se prezintiun exemplude acliunea vdntuluipedirecliatransversald,

moduldeacliunepe fiecaresuprafaldexterioard, astfel:
- pe suprafalaexpusi 51,?supracireia vantulaclioneazdnormalgidirect,se

producpresiuninormalepe suprafali;
- pe suprafalaadipostitaS2,de pe parteaopusda clSdirii,se producsucliuni
normalepe suprafali;
- pe suprafala53 aparsucliuni(pentruvalorimiciale unghiuluia) sau presiuni
(pentruvalorirelativmari ale unghiuluia), precumgi forle de frecare,care
aclioneazitangenlialpe suprafa!6;
- pe suprafalaSaaparsucliuni(indiferent de mirimea unghiuluia) gi fo(e de
frecare;
- pe suprafelele
de capdt55aparsucliuni9i fo(e de frecare.
77
_-
2. Bazeleproiectdii constructiilordin ziddie
a.) b.)
Fig.2.12Modulde acliuneal vdntului
asuprauneiconstruclii:
a.) Vederelaterald;b.) vederein plan
Dacd unghiulo:0, atuncipe suprafala(orizontalS) a acoperigului

apar sucliuni9i
fo(e tangenliale.
Dinansamblulde acliuniale vintului,suntimportante in proiectare
doaro partedin
ele,astfel:
- presiuneape suprafala51 gi sucliuneape suprafala52 (carese insumeazd)
pentrucalcululstructuriiin ansamblu.La acestease aduni 9i componentele
orizontalede pe suprafelele53 9i Sa (cdndau acelagisens cu cele de pe
suprafelele51gi S2);
- presiunile 539i Sa,pentrucalcululacoperigulu
9i sucliunilede pe suprafelele
(elementelegarpantei, prindereainvelitorii);
- sucliuneade pe acoperiguri ugoare(suspendate);
Fo(ele de frecarecareapar,in generalse neglijeaziin proiectarea curenti. Potfi

luatein considerarein unelesitualii,cumsunt:
- la acoperigurigi pereliparalelicu direcliavintuluicusuprafele
mari;
- la clidiri inalte, unde efectul vdntului de pe intreaga suprafali este
important.
Actiuneavdntuluise evalueaziastfel:
evaluareapresiunilor9i sucfiunilorunitare,pe unitateade suprafafi a
elementelor(kN/m'), in cazul clidirilor obignuite,cu forme geometrice
ordonate.Avdndpresiunileunitarese pot calcula,in continuarerezultante
din acliuneavintului pe anumitesuprafele,acliuniconcentrate in dreptul
pfangeelor,precumgi rezultanta totali ce aclioneazdclSdireain ansamblu;
evaluareadirectd,pe intreagaclidire, a fo(ei totaledin v6nt,care
presiunea, sucliunea9i fo(ele de frecarepe intreagaclddire.Se aplicd
cazulclddirilorcu formegeometriceneregulate(rezervoare cilindirice
sferice,balustradela poduri,etc.),la care estedificili evaluarea
unitare.
CLADIRICIJ PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
Evaluareaacliunilor unitare
a vdntuluipe o suprafa!5(exterioard
(sausucliunea)caracteristicd sau
la indllimeaz deasupraterenului(tv(,2)), se determindcu relalia:
a .(z):e , " f .c"(z).co (kNim') (2.44)
Sdestepresiunea de referinlda vdntului,in func{iede zonacfimaticd;

c.{z)estefactorulde expunerela inSllimeaz deasupraterenului;
rs este coeficientulaerodinamicde presiune: c* pentru suprafele
exbrioare,respectivcprpefltrusuprafeleinterioare,intrucdtpot fi situaliiin
c:re se determinipresiunea sausucliuneain interiorul cl6dirilor.
c;0 avempresiuni,iar daci cn<0avemsucliuni.
coeficienfilor
de relerinld (q,)
vAntuluicalculaticu vitezade referinli(U,"/,

de referin!5estepresiunea
Tnm/s:
|
q . q = t ' P'ui"l
--.t
(2.45)
este densitateaaeruluice variazdin funcliede altitudine,temperaturi,
btitudineetc.Pentruaerulstandardp =1,25kglm3,rezultdnd:
Qa:=0,625'U1", [kN/m2] (2.46)
2.13 [9] se di presiuneade referinli a vdntuluiin Rom6nia,determinati

de referinli mediatdpe zece minutegi avAnd50 de ani intervalmediu
?rl{#
e;i* iTl
ii;;1*;
^n t*:;qi
,;t_",*1"il
f!-1-1,
r'Hei
"A,ti
\i
1
\
';111;111;;;,Y-l
l;.
Fig.2.13Presiunea a vAntului
de referinld
79
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddrie
Pentruzoneleneacoperitesuficientprin dateledin harta de zonare,in special

pentruzonelede munte,se recomanddconsultareaINMH (lnstitulNalionalde
Meteorologie pentrua oblinedateprimare,precumgi a instituliilor
9i Hidrologie) de
specialitate pentruanalizaacestordate.
din domeniulconstrucliilor
b) Factorulde expunerela inillimea z deasupraterenului,C"(z).
Factorufde expunereC"(z),care line seama de cregtereavitezeiv6ntuluicu

inillimea,se calculeazd
cu relalia:
c = c, (z)' c
rQ)' q(z)
(2.47)
"(z)
unde:
c,(z) - factorulde rugozitate,care depindede natura terenului(c6mp
zoneurbaneetc.);
deschis,zonecu densitateredusda construcliilor,
cr@) - factorulde rafali, careline seamade vitezamaximda vAntuluiTn
timpulrafalelor;
c,(z) - factorultopografic,care line seama de influenlalocali a unui
obstacolnatural.
Consider6ndc,(z)=1, (teren firi obstacolenaturale)valorile factoruluide

expunereC"(z) se dau in tabelul2.6, in funclie de indllimeaz(m) deasupra
9i tipulzonei(naturaterenului).
terenului
Tab.2.6- ValorilecoeficientuluiC"(z)
Tipulzonei
inillimeaz
deasupra Urbane,dens Urbanecu CAmp Suprafelede
terenului(m) construite densitate deschis ape
reduside (mare,lacuri
constructii extinse)
0 1,00 1,70 2.40 2.90
20 1.50 2.15 2.90 3,30
40 2,05 2.70 3,40 3,80
60 2,30 3.05 3.70 4.10
80 2.55 3,15 3,90 4,30
100 2,80 3,45 4.10 4.50
120 2.95 3,65 4.30 4,65
140 3,10 3,80 4.40 4.75
160 3.20 3.90 4,50 4,85
180 3,25 4,00 4.60 4.95
200 3.40 4.10 4.70 5,05
80
cLADtRtCU PERET!STRTJCTRALIDtNZ\DAR\E
Mrul topograficc,(z), care intervinein relalia (2.47) evalueazi cregterea

whmi vdntuluipeste dealuriizolategi alte accidentetopografice(nu se ia in
pestedealuripe zoneampledin regiunilemuntoase).
omrmeilerare
,rflGoeficienliiaerodinamicide presiune(co)
@fficbntii aerodinamici de presiunepentrusuprafeleleexterioare(co")depindde

gi dimensiunileclidirii. Se determini pentru clddiri cu forme ordonate
tfurfirla
pitrat sauapropiatede acesteforme).
i(tldhepUnghi,
frnc{e de modulde acliuneal vAntuluipe diversesuprafele,se stabilesczone
ffirn
@ ac$unea v6ntului,avAndcoeficienli distinclipentrufiecarezond(Fig.2.14\.
ti tttffi
ABC ABC
tr tr
tr tr [Inrr-[
E E
u'l
+
EH
i--1
tr
D
tl EH H
T-1
tr tr
t
T-1
HI
HI
H IH
I
tl tr tr tr HI
I
E l-J
ABC
E E D) HI
r f,+
uQl1 t
+s5+
="* , ,r B ,r- +----E------+
a. b. c.
Fig.2.14Zone de acliunea v6ntuluipe suprafeleleuneiclddiricu formade

paralelipiped
a- precizaieadireclieiv6ntului9i delimitarea suprafelelor
b,c reprezentareaacliunilorunitarein plan(b)si vederelaterald(c).
ffeclia vintuluise considerdastfel:
- 0 = 0, pe direcliatransversal5,
de la stAngala dreapta;
- 0 = 180",pe direclia de la dreaptala stdnga;
transversald,
- = pe
0 90o, direclialongitudinald.
-Hrfigura2.14 s-a reprezentatacliuneavAntuluipe direcliatransversalipentru
I = 0 . Se observdurmitoarelezone:
- D- expusi;
- E-addpostitd;
- A,B,C-,respectivA 9i B (in funcliede raportulbl2h)pe faladeleparalelecu
directiavdntului.
_--
2. Bazeleproiect1triiconstructiilordin ziddie
Pentrualte directiide actiunezonelese schimbi.De exemplupentru d=180"

suprafalaE va fi expusegi D addpostitS.
Pentru g=0 gi 180o,valoareadimensiunii 'e" din figura2.14 este egalScu
valoareaminimi dintre B 9i 2H. PentruB32H avem doud zone pe suprafelele
paralelecu direcliavdntului( A gi B), respectivtreizone(A, B gi C) daci B>zH.
Pentru 0=9}"valoarea lui "e" se stabilegtesimilar,insi in funclie de raportul
dintreL gi 2H.
cppentrusuprafeleperimetrale
in tabelul2.7 se dau valorilecoeficienlilor in funclie
de raportulB/H pentrud=0 sau 180". Pentru 0=90" raportulB/H din tabel
devineL/H,iar suprafelelor expusi gi adipostiti vorfi frontoanele
clidirii.
cp"pentru suprafeleperimetrale
Tab.2.7 Coeficien,tii
Zona clidirii
BIH A B c D E
Co.lo Cn-l C^ r n C"r Co l0 | C n.t C o.l 0 C. l C . rn C.r
<1 -1,0 -1,3 -0,8 -1,0 -0,5 +0,8 +1,0 -0,3
>4 +0,6
cn,rgicp,rosunt presiune
coeficientiide (+)gisucliune(-) pentruo suprafate
de 1m2,
respectivpentru >10m"
o suprafale (cazuzual).
Pentrusuprafeleintermediare aze finiar.
se interpole
Dinfigura2.14gi tabelul2.7 se constaticd pentruactiuneavdntuluipe ansamblu

clidirii, prezinti importanldnumai presiuneade pe suprafalaD (expusd)9i
sucliuneade pe suprafalaE (addpostitd), in
careau acelaqisens9i se ?nsumeaza
moduli.
Sucliunilede pe celedoui frontoanese anuleazereciproc.
Factorulde expunereC"(z)se stabilegte in funcliede inillimea (H) 9i de lilimea

expuse,respectivaddpostite.
(L) ale suprafetei
in cele ce urmeazi, pentrudirecliatransversalda vdntului d = 0 se prezintd
determinarea C"(z)pentrusuprafelele
coeficientului D 9i E.
CazulH/LSI(Fig.2.15a)
9i sucliuneavAntuluisuntconstantepe
ln acestcaz se considerdci presiunea
intreagaarieexpuse,respectivadipostitd,inillimea de referinlifiindz"=g in
funcliede carese determind C"(Fig.2.15).
Cazul 1<H|LS2(Fig.2.15b)
in acestcaz, ariaexpusS,respectivaddpostitd, se impartein ariileAr (cuindllimea

=
L) gi ariaA2(cuinilimea de Lh H - L ), fiecarecu lilimea L.
ze2:HpentruariaA2.
indllimilede referinldSUrt2"1:Lpentruaria,{1,respectiv
82
CLADIRICUPERE srRUcruRALtDtNzoArue
+--!-----+
a. b. c. d.
Fig.2.15Zonepe suprafalaexpusd,respectivaddpostitd'
pentrudeterminareapresiunii9i sucliuniivOntului
a- H/L<1 b - 1<HlL<2c - HIL>2,
gi sucliunea
d- presiunea pentrucazurilea,b,c.
Gafl HtL>z (Fig.2.15c)
Suprafalaexpusd,respectivadipostiti, se imparte?nzonecu lilimea L 9i

ilhS$mileh=Lpentru41 giAn(in cazulde faldAn=&).Po(iuneaAFI dintreariile
& . A^ se impartein ariiavAndindllimilesL( A19iA3in cazulde fa!d).inillimile
de referin!5se determindpentrufiecarearie,astfel:
- pentruA1: z";L;
- Pe n trM
u ;2 "2=z"t+* L
- PentruA3: 2", = r", **
- PentruA4:-z.o = za * L = H
Numirulde ariidiferdin funcliede raportulH/L.
h funcliede in5llimilede referinldse stabilesccoeficienliiC" pentrufiecarearie

(and) gi se determindpresiunea/sucliunea, carecresco datdcu cregterealui C",
ffrd ?nsi constantepentruariilestabilite.
83
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin zidArb
in figura 2.16 se prezinti presiunile(pe suprafalaexpusi) 9i sucliunile(pe

suprafalaadipostiti) pentruo clidire etajati.
,BB.
+-J----+ i---------------r-l
a. b. c.
Fi1.2.16Acliuniunitarepe suprafeleleexpusi (Wp)gi adipostitd(W')
de pe ariileA1,A2,A3,
a- presiuni(Wp)Eisucliuni(Wr)unitare,b- rezultantele
in dreptulplangeelor.
A,4,c- rezultantele
Pentru0=90o(vint pe direclialongitudinal6), suntpe frontoanele

ariileA1,A2...A6
gi
clidirii se stabilescin funclie de raportulB/H, unde B este ldlimeacl5dirii.
Acliunilelocale,respectivpresiuneagi sucliuneapot fi utilizatepentruverificiri

pe planullor, sau pentrua
localeale perelilor,care sunt aclionaliperpendicular
stabilirezultantatotald din v6nt sau incirciri concentratede nivel,in dreptul
plangeelor.
in cazul ?n care se determini rezultantape intreaga clddire,in prealabilse

determinirezutantele au acelagisens,presiunea
de pe ariileA1,Az,...An.Tntruc6t
9i sucliunea se insumeazdTn moduli. Dacd vdntul aclioneazi pe direclia
= w;de pe ariacurentiA; sunt:
a clddirii( 0 0 sau I 80o), rezultantele
transversald
wr=L'h,4.4+1,,"1) (2.48)
UndeL estelungimeaclSdirii,ftresteinillimea arieicurenteA1.
Se menlioneazdcd rezultantelew; dale de (2.48) aclioneazdin centrelede

greutateale ariilorAi. Prin insumareavalorilorw; oblinemacliuniidin vdnt pe
intreaga clidire, care cuprindeatdt presiuneade pe falada expusi, cdt 9i
sucliuneade pe faladaadipostiti.
Se$dnstat5cd acliuneavdntuluipe intreagaclidire are tendinlade risturnarea

clddirii(Fig.2.17).La bazaclddiriiavemo fo(i de frecare(I/d gi un momentde
rdsturnare (M) cu valorile:
Vo=W (2.49a)
84
CLADIRICU STRUCruRALIDIN
ZIDARIE
J'{1=ff 't (2.4sb)

in'{il
esterezultanta
totalda vantuluipe cledire.No, Oinfigurdesterezultanta
gravita{ionale.
*B *
Fig.2.17Acliuneia peintreagaclidire
vAntului
llimmoultulclidirilor la acliuni orizontale,de obicei se lucreazi cu incirc6ri

(4) in dreptulplangeelor(Fig. 2.17c).incircarea de nivel (F,) este
rm0]rinertTErte
presiunilor
ffimrutarrta 9i sucliunilorde pe ariileaferenteplanseului,care suntf6gii
cu ldlimea egali cu suma jumdtililorde ?ndlfimeale nivelelor
adiacente
'cuilflwrmfie
,u urqmreaegald cu lungimeaclddirii( pentru d = 0 sau 1g0"), respectivcu
dddirii(pentru0 =90o).
ffiimrrea
rm:azulclddirilorcu perelistructurali
din ziddrie,careau maxim5 niveluri,variatia
rlmmincanidin vdnt pe inillimea clddiriieste mici, astfel ci, in mod simplificat
"ncarcarea de nivel rezultdimpS(ind rezultantadin vAnt la numdrulde niveluri.
rrcd indllimeanivelurilor
esteconstanti.
Acoperiguricu o panti
i general, carese calculeazi la acliuneavintuluisuntacoperigurile

n sarpantd.-acgPerigurile
In cazulacoperigurilor
cu o panti, se considerisuccesivtrei directii
:'srincteale vAntului:
- 0 - 0o , c6ndpantaacoperiguluiesteexpusd(Fig.2.18agi c);
- 0 - 180",cdndpantaacoperigului esteaddpostitn(Fig.2.18bgi c);
- e - 90o, cAndvdntulaclioneazdparalelcu suprafalaacoperigului,
pe
direclialongitudinald
(Fig.2.1Bd).
presiunile sucliunilese calculeazd cu relalia(2.44),unde C"(z)=C"(H), iar
9i
:neficienliico se dau pe zone distincte ale acoperiguluiin funclie de direclia
,ulfr'rtului
si pantaacoperiguluI
(F19.2.18).
85
2. Bazeleproiectdriiconstrucliilordin ziddie
.^ffilr^ffi a) oJ
{
e,t4l
+ I
-_-)}_
(0=0')
t
_
,
ti '
P,l2l
e'tl+l lb,lrol l
-F | -1-r
, 9r ,
i-'
f-t
I --_\-1
\i
(o=ed
)
c) d)
Fig.2.'t8Direcliide acliunea v6ntuluila acoperiguri

cu o singurdpanti a,b-vederelaterald,c- zonelepentru0 = 0" gi 180",
d- zonelepentru0 =90"
Valorilee1!i e2careaparin figura2.18se determindastfel:
minimi)-pentrud = 0ogi d = 180o

- er=Lsau2H (valoarea i
- ez=Bsau2H (valoareaminimd)-pentru0 =90"
La stabilireavaloriilui e1saue2,s€ corTlpard2H in planorizontala

cu dimensiunea
clidirii perpendiculare pe direcliav6ntului.
ln tabelul2.8 se dau valorileco(caresuntcpe,pe suprafeleexterioare)

in funcliede
unghiul c, direc,tiavAntului9i zona de acoperig.cpe,rest€ valoareapentru o
estevaloareapentruo suprafa!5de acoperigmai mare
suprafalade 1 m', i.arco",ro
sau egali cu 10 m'. Se constati ci existdpresiuninumaipe suprafeleleexpuse
pentruvaloria maimaride 15o.
vdntului,
ln practici presiuneavdntului este importanti pentru calculul garpantei,
sucliunea pentrucalcululinvelitorii
la smulgere.
Zonelede acoperigpentrud=0"gi d=l80"rdm6naceleagi, Tnschimb
Codiferd.
cLADrRt
cu PERETT
STRUCruP/.U
DtNZIDAR|E
2.8 Valorilec
0MilMqnaPanta q Zonade acooeris
nffiiuf"i (grade) F G H
Coe.to Co".1 Coe.lo C ." r Coe.to C Cr"-to Cn".t

5 -1.7 -2.5 -1,2 -2.0 -0.6 -1.2
n* 15 -0,9 -2,0 -0,8 -1.5 -0,3
rtlllll +0.2 +o.2 +0.2
,0
30 -0,5 -1,5 -0,5 -1,5 -0,2
i(@
+0,7 +0,7 +0,4
ritU
(@ 45 +0,7 +0.7 +0,6
60 +0.7 +o.7 +0.7
75 +0,8 +0,8 +0,8
5 -2.3 -2.5 -1.3 -2.0 -0.8 -1.2
to 15 -2.5 -2.8 -1,3 -2,0 -0,9 -1.2
"@@
q, 30 -1.1 -2.3 -08 -1.5 -0.8
#i 45
60
-0.6
-0,5
-1.3
-1.0
-0.5
-0,5
-0.7
-0.7
75 -0.5 -1.0 -0.5 -0.7
5 -1.6 -2,2 -1,8 -2.0 -0,6 -1.2 -0,5
15 -1.3 -2.0 -1.9 -2.5 -0.8 -'t.2 -0.7 -1,2
'G!L 30 -1.2 -2,0 -1.5 -2,0 -1.0 -1.3 -0,8 -1 . 2
ililI I
@
45 -1.2 -2.0 -1.4 -2.0 -1 . 0 -1 . 3 -0,9 -1.2
60 -1.2 -2,0 -1.2 -2.0 -1.0 -1 , 3 -0.7 -1.2
75 -1.2 -2.0 -1.2 -2.0 -1 . 0 -1 . 3 -0,5
lcDperiguri cu doui pante

llirrn cu douepanteunghiulde pantepoatefi pozitivsau negativ
aazulacoperigurilor
Fql 2.19).
*o----r6ii^-t---.t-u*o 1
-T- -r I M"'T
tttll l ' 1".'l l ,t
I a.)
tl ttl b.)
Fig.2.19Unghiulde panti pozitiv(e0) 9i negativ(a<0)
cu o panti, vdntulse consideripe trei direcliidistincte:

Ca 9i in cazulacoperigurilor
- perpendicular pe direclialongitudinald
cu sensulstdnga-dreapta (0 =0") gi
(e = 180")(Fig.2.20a);
dreapta-stAnga
- paralelcu direclialongitudinal5(0 =90") (Fig.2.20b)
a7
^--
2. Bazeleproiectdriiconstructiilordin zidarie
de presiune,
indllimeade referin!5se considerdH. Coeficienlii in funcliede direclia
vAniului,unghiula 9i zona de acoperigse dau in tabelul2.9, cu precizarea cd
pentru d = 180" zoneleF,G, gi H vor fi pe partea expusi, iar J 9i I pe panta
addpostiti.
Tab.2.9 Valoile cu doud

Direc!ia Panta Zona de acoperig
vAntului q F G H J
(grade)
Coe-lo C C". C C-" Co..t C "" tn C C (
'n 'n
-45 -0,6 -0,6 -0,8 -0,7 -1 , 0
-30 -1.1 -2.0 -0,8 -1 . 5 -0,8 -0,6 -0,8
-15 -2,5 -2,8 -1 . 3 -2.0 -0,9 -1,2 -0.5 -0.7
o
o -5 -2.3 -2.5 -1,2 -2,O -0.8 -1.2 -0,3 -0
tl
(D 5 -1.7 -2,5 -1,2 -2.0 -0,6 -1.2 -0,3 -0.3
15 -0,9 -2.0 -0.8 -1 , 5 -0.3 -0,4 -1 . 0
ci +0.2
+0.2 +0,2
=
N
o 30 -0,5 -1,5 -0.5 -1 , 5 -0,2 -0,4 -0,5
o +0.7 +0,7 +0.4
45 +0,7 +0.7 +0,6 -0.2 -0.3
60 +0.7 +0,7 +0.7 -0.2 3
75 +0,8 +0.8 +0,8 -0,2 -0.3
-45 -1,4 -2,0 -1,2 -2,0 -1 , 0 -1 , 3 -0,9 -1,2
-30 -1.5 -2.1 -2.0
-1 . 2 -1 . 0 -1 . 3 -0,9 -1,2
o
o -15 -1,9 -2,5 -1,2 -2.0 -0,8 -1.2 -0,8 -1,2
o)
tl -5 -1,8 -2,5 -1.2 -2,0 -0,7 -1 . 3 -0.6 -1.2
CD
5 -1.6 -2.2 -1 ,3-2.0 -0.7 -1.2 -0,5
;
15 -1,3 -2,0 -1 .3-2.0 -0,6 -1,2 -0.5
=
N 30 -1.1 -1,5 -1,4 -2,0 -0.8 -1.2 -0,5
O 45 -1,1 -1,5 -1.4 -2.0 -0,9 -1,2 -0.5
60 -1.1 -1.5 -1 , 2 -2.O -0.8 -1 . 0 -0,5
75 -1,1 -1.5 -1.2 -2.0 -0,8 -1 , 0 -0,5
Referindu-nela suprafele exterioare,s-a folosit nota{iacp",r(pentru suprafele de 1

(pentrusuprafele>10m').
m'1, respectivco".ro
Vafoareae1 gi e2 din figura 2.20 se considerdastfel:
- er=L sau 2H (valoareamai mici) - pentru d = 0" 9i d = l80o;;

- Bz=Bsau 2H (valoareamai micd)-pentru 0 =90o.
B8
cuDtRtcu DINZIDARIE
STRUCruP../.U
e/4 lT-rTt
llt d
I
to i t
to tl
G|H EI JIII
pd)
i * l tl
IEI
8t
I
I
H! H
,
I leztz
d4 Fl" l I FG GIF p;rol
t -1-
er/10 e/10,
- B -----i
a. ) b .)
doudpante:
fq.-2-2ODirecliideacliunea vdntuluilaacoperi,suricu
a.')0=0o si d=180";b.) 0=90'
plate (a=-4o....+4o)-
de tip terasi
inillimea de referin!5
221 se prezinti zoneledistincteale acoperigului.
a:H:
, Bt2
"4
"r4 +e/10+
B
plate
Fig.2.21Acoperiguri
2.10 se dau coeficientiico",ro in funclie de zona de acoperig 9i

si cpe,r
hP/h'
d=0osau 180", valoarealui "e" din fi}.2.21 este L sau 2H (valoarea
iar pentru0 =90"esteB sau2H (valoareaminimi).
Tab.2.10Valorile
89
cLADtRtcu ?ERETT
STRUCruP.,/.U
DtNZ\DAR\E
&l.l,/f.3 Forla de frecare din vAnt
de frecaredin vAnt se ia in considerarepe suprafeleleparalelecu directia

ffion-lila
qmffitfui mari,gi se calculeazd
cu dimensiuni cu relalia:
Fv = Qref'C"(t)'Ct ' Ar, (2.58)
I,ypresiuneade referinlia vAntului;

C"(z)faclorulde expunere;
C7estecoeficientul de frecare,gi
,{_restearia orientatdparalelcu direcliavdntuluipe carese considerifo(a
de frecare.
coeficientului de frecare depind de rugozitatea perelilor sau a

'$ld,flnrile
mperigurilor,fiinddatein tabelul2.11.
'ab.2.11 Valorile
C,
Tipulsuprafelei cf
Suprafelenetedede olelsaubeton. 0,01

Tencuielinetede.
Suprafelerugoasede betonsautencuiald. 0,02
Acooerisuricutiqlesausimilare
Suprafetecu nervuri 0,04
22.3.4.4 Forlatotali din vint
Fc{a totalddin vdnt.esterezultantapresiunilor, sucliunilorgi forlelorde frecare,

Tnsi sunt unele construcliipentru care este mai simplu evaluareadirectd a
(forlaglobalddin vAnt).
reanftantei
Fola globaldpe direc{iavdntului,F* pe o arie de construcliede referinliorientatd
perpendicular
pe direcliavAntului(A,r)se determinicu relalia:
F* = Q,ef.C"(").Cf .Ca . 4"1 (2.5e)

unde:
ere1- prasiuneade referinlda v6ntului;
C"(z)-factorulde expunerela Tnillimeaz deasupraterenului;
G - coeficientaerodinamicde fortd:
Ca- coeficient de rispunsdinamicla vAntal construcliei
Coeficienlii
CTgiCTsestabilescin conformitate cu CodulNP-082-04 [91.
Spredeosebirede rezultanta
totali a acliuniivAntului,
determinaticu relalia(2.49),
care insumeazdpresiunilegi sucfiunile,in rela{ia(2.59)se consideri efectele
insumate(presiunea,
sucliunea, frecarea).
91
cLADtRtCU PERETT
STRUCTRAL| DtNZTDARIE
sEtsMtcE
cAt.cuLULirucAncAntloR
rlllrl i fundamentalde vibra{ie(modul l), fo(a tdietoarede bazd (F6),este fo(a
totali ce aclioneazl o clidire sau un tronsonde clddire (separatprin
seismice)gi se determini,in general,pentrufiecaredireclieprincipalda
l^nnparticularpentrudirecliiletransversaldgi longitudinalS
a clddirii),cu
F n= T t . S o. m .)" (2.60)
,,", factorulde importanld - expunerea construcliei;

-r, - ordonata spectrului de rdspunsde proiectarecorespunzdtorpenoadei
lfundamentale Tr;
rffi- masatotali a clidirii,[kg];
,i - factor de coreclie care line seama de contribuliamodului propriu
fundamental prin masamodaldefectivdasociati acestuia(facetrecereade
b un sistemcu n gradede libertate dinamicila un sistemcu un singurgrad
de fibertate), avdndvaloarea:),:0,85 daci TrsT,9inn1.>2, )'=lin celelalte
situatii.
T. - perioadade col!;
r.*.-numirulde niveluri.
ffiru| de importanli expunerea construcliei 7,

de importanldexpunerea construcliei,(tabelul2.12)1131reprezinti un
pa(ial de siguranlipentru?ncircareaseismicS, valoareadati de relalia
valoareade calculpentruincircareaseismicd.Se constaticd in cazul
ilffi[ffifrlfriind
,dffidhrhimportante, prin valorimai mari pentruy, se realizeazd
o siguranlimai
mmrela seism.
Tab.2.12 Clasade impoftanldpentruclddirigicoeficienliiy,
ClSdiricu funcliuniesenliale,a ciror integritatepe durata

cutremureloreste vitald pentru protecliacivili: staliilede
pompierigi sediilepoliliei;spitale,9i alte construcliiaferente
serviciilorsanitarecare sunt dotatecu secliide chirurgiegi
de urgenle; clidirile instituliilorcu responsabilitate ?n
gestionarea situa{iilorde urgenli,in apararea9i securitatea
nalionald;staliilede producere9i distribuliea energiei9i/sau
care asiguri serviciiesenlialepentrucelelaltecategoriide
clddirimenlionateaici;garajelede vehiculeale serviciilor de
urgenli de diferitecategorii;rezervoarede apd 9i stalii de
pompareesenlialepentrusitualiide urgenli; clidiri care
93
Tab.2.12 clasa de importanldpentru clddii gicoeficienlii y, (continuare)
Clasa de Tipuride clidiri Yt
importanti
Clddiri a cdror rezistenldseismice@

aspectulconsecinlelor asociatecu prdbugirea sau avarierea
grav5:
- clddiri de locuit 9i publice avAnd peste 400
persoanein ariatotali expusd
- spitale,altele dec6t cele din clasa l, si institulii
medicalecu o capacitatede peste150persoanein l)
ariatotalSexpusd
tl - penitenciare
- aziluride batrAni,crese
- gcolicu diferitegrade,cu o capacitate de peste200
de persoane?nariatotali expusd
- auditorii,sili de conferinle,de spectacolecu
capacitSlide peste200 de personae
- clSdirile dinpatrimoniul national,
muzeeetc.
ill Cl5diride tip curent,carenu apartincetortatte
cateqorii 1.0
Clddiridemicdimportanlipentrusig@ 0,8
IV redus de ocuparegi/saude mici importan{deconomice,
constructiiagricole,locuinteunifamiliale.
b.) Spectrulde rispuns seismic(S, )
spectrulde rispuns sesimic(Sr), este un spectrude acceleralii se determini

9i
in funcfiede perioadade vibraliefundamentald
cu relalia:
So = o"'f (2.61)
-q
4s - componentaorizontalda accelera{ieiterenului,in funclie de zona

seismici;
B - spectrul normalizatde rispuns seismic, in funclie de perioada
fundamentald T1gi perioadade controlT" (decol!).
q- factor de comportarea structurii,care line seama cd rdspunsuleste
inelastic(modificdrispunsulelasticin rispuns inelastic),
cu valoriin functie
de tipul zidiriei gi regularitatea
structuraia.oaca se considerdq:I, atunci
oblinemrdspunsulseismicetastic.
Componentaorizontald- a .acceleralieiterenului(a") reprezintdo frac{iunedin

gravitalionatd
acceleralia (g):
94
cLAprRtcu pERETt ptNztpARtE
STRUCTRAL|
-'c =k'-s .oo

n (2.62)
a-
L_5
g
(2.63)
lliitmr
ima noastrdavem gaptezone seismice,cu acceleraliaterenuluia, egaldcu
lfl[,"IE 3.12;0,16,0,20,0,24,0,28si 0,32)9.
llnnrpu"-a2.25l13lse dauvalorilean in funcliede zonaseismici:
i **
L
i
gt 2d {**
I
]
ndobtm
;.; ld$dry!
" \'-.1
:
ag*f& t It
ilt.
"-i
<- ;+
i *,;
Fig.2.25Valorileacceleraliei
orizontale ( an )
a terenului
de rdspunsseismic( p ) din(2.61)se determindcu relatiile:

$ue€trulnormalizat
-D
0 =l+@o
.1-
.f dacd 0 3Tt 3Tu (2.64)
rB
F=Fo dacd T, <Tr 3T, (2.65)
F =F n'?
Ir
dacd T, <Tr 3To (2.66)
F=F, k:L dacA T, > To (2.67)

Tt"
95
2. Bazeleproiectdriiconstruc.tiilor
din iddrie
in relaliile(2.64) - (2.67) Bo este factorulde amplificaredinamici maximda

acceleralieiorizontalea terenului;T1 este perioadafundamentald(pentru o
structuricu un singurgradde libertatedinamici gi cu rdspunselastic),iar Ts,Tg,
Tp suntperioadede control (decol!).
Valoareaperioadeide col! Tg s€ di in figura 2.26 l13l in funclie de zonarea
teritoriului
Romdniei, iarpentruTsgi Tpse dauin tabelul2.13[131.
m*
Fi1.2.26Valorileperioadeidecol!,T6
cle control (clecolU TB,TcSiTn (secunde

Tab.2.13Perioadele
Intervalmediude recurenlda TB Tc TD
magnitudinii
cutremurului
IMR=100anipentrustarealimitd 0.07 0,7 3
ultimd 0.10 1.0 3
0,16 1,6 2
Factorulde amplificaremaximi a acceleralieiorizontalea terenului(Bo) are

vafoarea
maximi2,75,iarin zonaBanatului3,00.
in figura2.27se prezintialuraspectruluinormalizatde rispunsseismic,de unde

rezulti ci valoareamaximi (/o ) estecuprinsiintreperioadele
de controlTs si Tg.
96
c/'lDtRtcu pERETtsrRucru%Lt DtNztDARtE
Fi1.2.27Aluraspectrului
normalizat
de rdspuns
seismic
ftrioada fundamentale (Tr)poatefi determinaticu formulesimplificate,

in general
eentu proiectareapreliminaria clidirilor. pentru
Astfel, indllimi
ale pdndla
clddirii
40 m se poateutilizarelalia:
Tt = Ct'H3 ta (2.68)
rmde:
in funcliede tipulstructurii,
C, - esteun coeficient iar
H- indllimeaclddiriiinmetri,misurati de la nivelulde incastrare,carepoate
fi la extremitateasuperioarda infrastructurii (cota t0.00) sau la nivelul
fundatiei.
ValorilecoeficientuluiC, se vor lua astfel:

=
Cr 0,085 pentru cadrespalialedino!el;
Ct:0,075 pentru cadre spaliale din beton amat sau din otel cu
contrav6ntu iri excentrice;
Cr = 0,05pentruclddiricu perelistructuralidin ziddriesau betongi pentru
altetipuride clidiri.
Ahmativ pentru clSdiricu pereli structuralidin beton armat sau din ziddrie,
meficientulC, maipoatefideterminatcu relalia:
0,075
I =- (2.6e)
,l A"
A"= o,lo,.[?)'] (2.7o',)
l" este aria totali de calcul,[m2]a perelibr de la primul nivel al clddirii;

,41aria peretelui curent j;
97
/r, lungimeapereteluicurentj, [m] de la primulnivel,pe direcliaparalel6cu
fo(a seismici,iar
,Flestein5llimeaclidirii,[m].
I
Se va respectacondiliaca ' _9.0,g .
H
Pentrustructuriin cadredin betonarmatsau olel care nu depigesc 12 etajein
inillim.egi..auo inillime minimi de etaj de cca. 3 m, perioadafundamentalipe
oricedirecliepe orizontaldse poateestimacu relatia:
T1=0,1 'nr;u (2.71)
unde,r?r,veste
numdrulde niveluri.
Factorulde comportare
al structuni (q)la acliuniorizontate
se determindcu relatia:
au
Q : Qo'-
d,l (2.72)
Factorulde referinldqo,depindede tipulziddrieigigrupade regularitate
structurali,
cu vaforiprezentatein tabelul2.141131.
Tab.2.14 Valorilefactoruluide
Regularitatea
structuralS Factorulde comportare, qs
ZNA, zc ZC+AR ztA

in plan in elevafie ZNA+AR
DA DA 2.00 2,50 3.00 3.50
NU DA 2,00 2.50 3,00 3,50
DA NU 1.75 2,00 2.50 3.00
NU NU 1, 5 0 1.75 2.00 2,50
RaportulauI a1 introduceinfluenlaunora dintre factoriicirora li se datoreazd

suprarezistenla structurii,
in specialredundanlei
construcliei.
Raportula,/a, se poate determinadin calcul static neliniar,ca valoarea
raportuluidintreforla laterali capabilSa structurii(atinsi cAnd s-au format un
numdrsuficientde articulaliiplasticecaresi aduci structurain pragulsitualieide
mecanismcinematic)9i fo(a lateraldcorespunzdtoare atingeriicapacitdliide
rezistenldintr-unsingurelement(apariliaprimeiarticulaliiplastice,caretrebuiesi
fie intr-origli sau buiandrug) (Fig.2.28).
Criteriifepentrurealizarearegularitiliistructurale
ale unei clddirisunt precizatela
Cap.3, paragraful 3.1.1.
98
L",,
cLADtRtcu PERETT
STRUCTRALI DtNZ\DAR\E
Fig.2.28Rela{iaF-A
1- apariliaprimeiarticulaliiplastice;
2- u- stadiulultim
Fenfu clddiricu n11,)_2,

valorileao I a1 sunturmdtoarele:
e) Pentrustructuricu perelidin elementede zidirie din grupele1 gi 2;
- pentruziddriesimpld(ZNA,ZNA+AR):a, / at =1,19'
- pentruzidiriearmati(ZC,AC+AR,ZIA):a,la1=1,25;
b-)Pentrustructuricu perelidin elementede zidirie din grupa25:
- pentruoricetip de zidirie au/ a1= 1,00;
Fenfu structuricu un singurnivel,factorulq se reducecu 15o/o.
tr cazulpere{ilordin ZC+AR,trebuiesd se respectecerinleleminime(prevederile
ostructive).
fndnd contde relalia(2.60),relalia(2.61)devine:
Ft = Tr 'o ,'!'*')' (2 ' 7 3 )
q
lrmcat Qs= k" ' g gi m:G/g , rezulti:
a-RR
5 .r.G. ) "= / r . k ". L. G . 1
Fr=/r. (2.74)
cq q
G estegreutateatotalda clidirii;
in refalia(2.74)forlaseismicise misoari in aceeasiunitateca gi greutateaclSdirii

(deex:?nkN).
1
Daci se noteazl T1= a, j = Y 9i 1: e rezulti relalia utilizatdin Normativul
q
Pl00-92 [16]abrogat:
Fu = o'k" ' B'G'Y 's (2.75)
h relalia (2.75) Y este coeficientuldeamortizare.

2. Bazele proiectdriiconstruc:tiilor
dn z*fub
Este util sa avem Tn vedere 9i rela$a (2.751,intrucit in literaturatehnicd de

aparutiinainteaGoduluiP10G20O6,
specialitate se utilizeazirelalia(2.75).
in cazulclidirilorcu proeminenle la ultimulnivel(casede trolii,coguride fum,etc.)
care nu reprezintdun nivel distinct,acestease considerdconstrucliiindependente
9i Tncircareaseismicdce le aclioneazd(F) se determinicu relafia:
m^ G^
F^ =2' F^ ' " -2Fh ' ---L (2.76)
'mo
unde:
Fa-esteforla seismici totalSce aclioneazdTntreaga
cl6dire,
mp,Grmasarespectivgreutateaproeminenfei;
m.G-masarespectivgreutateatotalda clidirii,inclusivproeminenla.
10 0
cLADtRtCU PERETT
STRUCTUMLT
DtNZ\DAR\E
3. PRoTEcTAREA
PRELTMINAnA
n
CU PERETISTRUCTURALI
CLADIRILOR
DINZIDARIE
3.1 pRotEcrAREApRELtMtNAnA
I supRAsrRucruRn
:orma in plan, volumetriaclidirii distribuliaspaliilorsau amplasareaperelilor

9i
sructuralitrebuiesd fie realizateastfelinc6t rdspunsulseismical clidirii si fie
:avorabil9i sd poatd fi determinatprin calcul,cu suficienti exactitate,folosind
rcdele 9i metodecurente(simplificate).Cu alte cuvinte,proiectarea
preliminaria
(9i a infrastructurii)
zuprastructurii reprezintdrespectarea unor reguliconstructive
caretrebuierealizatdconformareastructurii.
:,,nin
3.'1.1 Alcituireaclidiriiin plangiin elevalie

'i-
uedereaaprecieriimoduluide alcdtuirea structurii,clddiriledin ziddriepotfi:
- cu regularitate in plan;
structuralS
- cu regularitate structurald
in elevalie.
llddiriledin ziddriesuntconsiderate cu regularitate
structuraldin plandacd:
: I Formain plansatisfaceurmdtoarele criterii:
- esteaproximativ simetricdin raportcu douddirecliiortogonale;
- este compactd,cu un numir cAt mai redusde colluriintrAnde9i contur
regulat;
- eventualele retrageri/proeminenle in raportcu conturulcurental planseului
nu depdgesc, fiecare,10%dinariaplangeului sau 1/5dindimensiunea laturii
(valoarea maximi)(Fig.3.1).
NIil
E--; l l l B r-----L-4t
r r l l+I
Fig.3.1Condiliide regularitate in plan
structuralS
a+b<Ll4;c<Ll1; d<B/s.
.i1,ii.I-Nr\F6!CIX
3. Proiectareapreliminarda clddirilorcu
b.) Distribulia in plana perelilorstructuralinu conducela disimetriiimportante

ale
rigiditdliilaterale,ale capacitililorde redstenldsaua incdrcdrilorpermanente,
in raportcu celedouddirecliiprincipale.
c.) Rigiditateaplangeelorin plan orizontaleste suficientde mare incat sd fie
asigurati egalitateadeplasdrilorlateraleale perelilorstructuralisub efectul
incircdrilororizontale;
d.) !1Rarter,pe fiecaredireclieprincipali,distanladintreCM (centrulmaselor)gi
cR (centrulde rigiditate)nu dep5gegte0,1 din tungimea,respectivtdfime'a
clSdirii.
Clddiriledin zidirie suntconsiderate cu regularitatestructuraliin elevaliedaci:

a.) indllimileniveluriloradiacentesuntegile sauvariazdcu cel mutt20o/o.
b') Perelii structuraliau in plan, aceleagi dimensiunila toate nivelurile
supraterane sau prezintivariatiicarese incadreaziin urmitoarelelimite:
- reducerealungimiiunuiperetefafdde nivelulinferiornu depigegte20o/o;
- reducereaariilornetetotalela nivelurilesuperioare pentruclidiri cu n,,,)3,
nu depigegte20o/o din ariaziddrieide la parter.
c.) Clddirea nu areniveluri,,slabe"(Fig.3.2).
Fig.3.2Clidiricu niveluri
,,slabe"
Clddirile care nu satisfac aceste condilii sunt consideratefird regularitate
structuralS,
dupdcaz,?nplansauin elevalie.
ln.funcliede iegutaritatea in ptan 9i in elevalie,clddirilecu pereli structuralidin
ziddriese clasificiin grupede regularitatestructurald(Tabelul3.1).'
Tab. 3.1 Clasificarea clddirilor din ziddrie in
Grupede regularitate
a clddirii
Cu regularitate
Fdri regularitate
102
CLADIRICUPERETISTRUCTIJRAU
DINZIDARIE
12 Separarea
clidiriiin tronsoane
sturilede separa{ie intreclddiri/tronsoane de zidirie se clasificdTnfuncliede

r.din structurd.astfel:
- rosturicomplete,care traverseazdatdt suprastructura, c6t si infrastructura
(rosturile
de tasare);
- rosturipa(iale,caresuntrealizatedoarin suprastructura clddirilor(rosturide
contraclie-dilatare9i rosturi
seismice).
sturile de tasare au rolul de a limita eforturiledin structuri datorate
uniformitiliiterenuluide fundare.
snrrileseismice, au rolulde a eliminasaudiminuaefectelenegative aletorsiunii
ansamblu. in cazulclidirilorcu lungimedeosebit de mare,rosturile seismice vor
ealizate atdt in suprastructura cdt gi in infrasiructuraclddirii.Rosturilede
ftaclie-dilatareau rolul de a limita eforturilerezultatein urma variatiilorde
Feraturd.
parareaclddiriiintronsoane, prinrosturide deformalie, estenecesaridac6:
- lungimeaclidirii depdgegte50 m in cazulclidirilor amplasatepe terenuri
normalede fundare.Pentruclddiriamplasate pe terenuridificilede fundare,
lungimea maximd a tronsoanelorse va stabili ?n conformitatecu
reglementdrilespecifice (P7-2000 sauNP001-2000).
- formain planareneregularitili caredepigesclimiteledinfigura3.1.
recomandd ca rapoartele dimensiunilortronsoanelor rezultate prin
grnentarea clddirilorprinrosturisi se incadrezein limitele:
- lungime/|dlime <4;
- Tnil!ime/15!ime<1,5.
rtuiriledintretronsoanese vor realizaprindublareaperelilorstructurali, vor fi
ne si vorseparacompletatAtelementele structurale cdt gi elementele
ffuclurale(Fig.3.3).
=:_L
Fig. 3.3 Separareaclddiriiintronsoane
lpEt un rost de tasare este in acelagi timp 9i rost seismic 9i de dilatalie -

frctie, se recomanddca amplasarealor si fie analizatdastfel incdt s6 rezulte
Innaipufinerosturi.
103
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu percf *udtnli din ziddrie
3.1.3 Dimensiunimaximein elevalie
Numirul maxim de niveluri(nn;u)peste secliuneade incastrarese limiteazdin

funcliede o seriede factori,cum sunt:
- acceleralia seismicide proiectare (an);
- clasade importanlia clidirii;
- clasade regularitate structurali;
- tipulziddriei(ZNA, ZC,ZC+AR,ZIA);
- densitatea perelilorstructurali;
- tipulsi grupaelementelor pentruziddrii.
Numdrulmaximde niveluriin funcliede tipulzidiriei,grupaelementului

de zidirie,
zonaseismicdgi densitatea (p%),esteprezentat
perelilorstructurali in tabelul3.2.
'abelul3.2Numdrulmaximde niveluriin de a" si densitatea pet
Tipul Grupa I'lniv o-," (%) in functie de a"/o
ziddriei elementelor 0.08 0 . 1 2 0.16 0.20 0.24 0.28 0.32
de zidirie
1 4 4 5 6
ZNA 1 9i2 2 4 6
3 5
1 3 4 4 4
zc 2 3 4 5 6
ZC+AR 1 si2 3 4 5 6
ztA 4 4 6
5 5
1 6 7
zc 2 5
ZC+AR 2S 3 4
ztA 4
Densitateaperelilorstructuralise definegtepentrufiecaredireclieprincipaldgi se
calculeazicu relalia:
,4. .1 g g
p o /o = * .n s (3.1)
' S"n
und e :
\4",n", esle suma arilor perelilor de pe direclia transversaldsau
longitudinald(aria plinurilor,fird conlucriri cu perelii de pe cealaltd
direclie),iar
So,,esteariaplangeuluide la nivelulde calcul.
pentrucalcululla fo(e orizontalegi in

Secliuneade incastrarea suprastructurii
numirulde nivelurise considerdastfel:
raportcu carese stabilegte
- la nivelulsuperior la clddirifdri subsol;

al soclurilor,
104
cu pERETt
cLADtRr srRu:rur..l.uDrN
zoAnte
- la nivelulplangeului
pestesubsolla clddirilecu perelidegi(sistemstructural
tip fagure) sau ra cele cu pereli rari (sistemcerutar;pentru zone cu
accelera{ia seismicide proiectarean<0.24g,9i zonecu an20.24g daci s_au
introdusperelisuplimentarila subsol;
- pestenivelulfundalilorla clddiricu pere{irari in zonelecu an20.24g, daci
nu s-auintrodus perelisuplimentarila subsol.
n , zul clidirilordin ziddriearmatd(zc, zc+AR, ZIA)cu mansardd, aceastanu se
ndludein numiruldeniveluri(nniu) daci:
- densitateaminimi constructivia perelilordatd?ntabelul3.2 se maloreazd
cu 1o/o.Densitateaminimi a perelilordin tabelul3.2, precum majorarea
acesteia, nu se referdla pereliistructuralide 9i
la mansardd;
- pereliiperimetrali ai mansardei,la care se prevedestreagina,nu depigesc
1.25m Tnitlime;
- pereliidecompartimentare ai mansardei suntde tip ugor;
- 9arpantaacoperigului nu produceimpingeriin perdlii perimetralipe care
reazemd;
- perefiistructuralide la mansarddse confineazicu stalpigoriprevizuli
in
continuareacelor de la nivelurileinferioare,gi centuribiipus'efa pihea
superioaria perefilor.
n cazulclidirilorcu pod sau cu acoperig.terasd, daci pesteultimulplangeuse

;nevdd construcliianexe (spildtorii, uscdtoriietc.), acestease consider6ca
:roe_minenle ale clddiriigi vor fi proiectateca aiare, daci suprafalalor nu
:epdgegte20% dinsuprafalaetajutuicurent,iar inillimea nu depdgegte'initlimea
.rr"relului
curent.
i cazul perelilordin zc sau ZC+AR executalicu elementedin BCA/GBN
50
rurndrulmaximde nivelurieste:
- nntv=2adicdP+1dacd an<0.16 g;
- rniv=1adici numaiparterdaci an>0.24 g
trumdrul maximde niveluri,pentruzc, zc+AR 9i ZIA din tab.3.2 poatefi depigit
:u un niveldacd:
- se folosescelementepentruzidirii cu valoarearezistenleistandardizatd,
f6>10N/mm2gimortarede clasdM>10
- siguranlastructuriiestejustificatiprincalculcu un procedeustaticneliniar.
3J Preciziri referitoarela perelii structurati

3,2.1Clasificareaperelilordin zidirie
3lbsificarea
perelilordin zidirie se realizeazd
pe bazaurmdtoarelor
criterii:
a") Dupi rolul structural:
- pereli structurali,care trebuie sd reziste,?n bune condilii,la eforturile
produsede incdrcdri;
- pereli nestructurali,
care preiaunumaieforturidin greutatealor proprie
uneleincdrcdriutile,cumsunt:impingeri, 9i
greutatea unorelemente'prinsedL
acegtipereli,pe carele transmitplangeului
pe care reazemd(cirect'peptace
105
-
3. Proiectareapreliminarda clddiitor cu pereti structunli din ziddrie
sau pe grinzi secundare).sunt pereli de inchidere9i de umpluturala

structuriincadre,respectivpereliugoride compartimentare.
La rOnduflor, perelii structuralipot fi pereli portanli gi pereli autoportan,ti(de

contravdntuire).Perelii portanli preiau incdrcdri gravitalionale(transmisede
plangeegi greutatealor proprie)gi incirciri orizontale(acliuneavAntului9i
seisirutuij.Pereliiautoportanlinu preiau?ncirciri gravitalionale de la plangee.Ei
preiaunumaigreutatealor propriegi incircdrile orizontaledin vAnt sau seism.
Peretiistructuralireazemi pe fundalii9i au continuitatepe verticaldpe toatd
Tnillimeaclddirii.Fiecirui perete structuralii corespundeo axi modulari de
trasare9i poziliaacestoraxe rdmAneneschimbatipe toatdindllimeaclddirii.
in figura3.4 se prezinti citeva exemplede clidiri cu perelistructuraliportanti9i
autoportan!i.
"1
.1
:1
!
t
i |r . t 2i
oo@
b.
Fig.3.4Tipuride clidiricu perelistructurali:

a -cu perelidegi(sistemfagure);b- cu perelirari (sistemcelular)
10 6
\*
oUDIRICU
STRUCTURALIDIN
ZIDARIE
ffi+rrx',k'fi:rilidfr
ffiq."LTglisauautoportanJij1-rync|iedetipu|p|angee|orsi
I'i{tiii1a#,iiffi
dfii"";i";,s,rransversari
I lHt;t"u'r7;21li!'^l:lelii sunt
:'i, fli,JiTi,'r*fi:fiiia1tTlxffi r
ffi ::,': :':ffi:f.
l nesfiucturari pot
a
fi de innh;rr^.^ sau
cftecrpe ptacaob:lTf"g"re ^__. de c
'rturre,/
pe'eri,ror;";#if "#':,;,::1*
t5..!n:fi;ili"i{Hh:}',t"$3iff j,"J
pozitia in clidire:
pereliexteriori,care
partedinanvefopa
gg9"""i';"iJ,',lrt"" ctddirii,
separ.spafiut(mediuf)
perettinteriori'
o"tirit"azdspafiufconstruit
""r peorizontard.
alcituire (vezifigura
1.6):
peretistructuralidin
z
Eteli stuircturali
sfnf^r,,r^ri din
zt::a!,.
ffi iW ii :i#i}':rii:::r,E eNA+AR,
i;- -,o,1''.e
;
confinatd (ZC);
ziddrie ;;#r# ii]ir",a in rosturite
orizontafe
sfncturafidinziddriecu
inimd armatd(ZlA).
tr ziddrie nearmati
,.,:!!iii#i.r]1ff
lid.d"";#;;E'J#,"f
cusgism ,:',"$i,'$,l,fj";;f
icit'aLf,*:t,ziddriisimpra-
numai
lk!fi:X?fffi"i:
n.zddrie cuinimd cu
*pr"J","5#"..
acfiunea
cu inimd sesmicd.
rthe ele umpfut il"t;'.J;i'5#fi,,i"ffia
[1o,irie ",H"Tt:11l5::r,:rt'"ig
cu beton doudziduriparatefe avdnd
mecanice intrestraturi9i r""rr"l;il;Lli (grout)cu saufdrd
."i" oi,'"t^"3lbeton con|ucreazi
3 Ftutlt solicitdritor.
p.irtii i];#],.j:',:,o-19ol"lte
""i" pentru
;Aili: vor
P 1y-"tyrire
: Ti"jT'il'\2:,';;:;eff;2"1fl?,11i3flff, avea
10 cm' in prezent va
datoritdoin.rrtfl,9i-osimea.stratuluimedian
T,g grtortehnofogicede
atdeste'neutili."u ii' execu{ie
#'ni iT - i"]""n'1"#ia
";llflj ".r'?l,g:,i,-ffi ;'ffi".'lr.* _este
il"J"".r| amprasatd roca
I in
opiinou-seE'ilillfl
up, r,rou-s€caafcituire i":'mi"?31,1'1^"^'gLn",f'liJ'ini'ro,.,,.,in
9i com
porta
re;;;" il#fi,:l!?i".i:f"jfr
'a
in rosturife
I
;T111, orizontafe.si intdritd,
'Fi3l'ff 5;,#lTJ""j."i1'11,,ett'ii;Ji''",g1i'i!:iq'i"il,""
ou.t,.ii't"_"o&;"::fl:::.* timitatd
subacliune"ln"ar",lri[i.liclire
perelilorstructurali eica
se
si!ffi";rlffit:?JT:',ffi,'iule,insdnuvari maimicd
areiriza de24
107
3. Proiectarea preliminard a clddiilor cu pereb sfructunli din ziddie
oblinuteprincalcul,raportuldintreinillimea h=a
Totodati,indiferentde rezultatele
pereteluifdrdcenturd9i grosimeasa (t) trebuiesi fie:
- la ziddrianearmati(ZNA):h.lt312;
- laziddriaconfinatisi la cea cu inimi armati: h./t<15.
Dispunerea in plan a perelilorstructuralise va face cit mai simetricin raportcu

axele principaleale clddirii,pentru a evita efecteledefavorabileale torsiunii
generale.Se recomandica pereliistructurali cu rigiditateamaresi fie dispugicdt
mai aproapede conturulclSdirii(in specialperelii transversalide la capetele
clddirii).
Pereliide pe o direclieconlucreazd cu pereliide pe cealalti direclie,de exemplu,

pereliilongitudinalisunt reazeme pentru pereliitransversali
si invers.
Pentrua fi consideratereazemelaterale,pereliiadiacenlide pe cealaltddireclie
trebuiesd fie rigidizali,adici legaliprinleseregi si indeplineascicondiliile:
- lungimea si fie >1/5dinTndllimea etajului;
- grosimeasdfie>-112 din grosimeapereteluicareesterigidizat;
- in cazul Tn care pereteleare goluri,lungimeaacestuiasi indeplineasci
condifiiledinfigura3.5.
perelilor
Fig.3.5Rigidizarea Fig.3.6Rigidizarea cu pilagtrii
perelilor
structurali
Pereliide rigidizarecu grosimeade 12 cm (112cdrdmidi)suntconsideraliinactivi

la preluareaincdrcdriiseismice.
ln cazul unor pereli lungi,fird perelistructuralipe direcliaopusd (in special?n
cazul clddirilorde tip hali), rigidizareapoate fi asigurati cu ajutorulpilagtrilor
(stdlpidinziddrie)(Fig.3.6).
Dacd grosimeapilagtrilor(to)este <3t gi distanlainteraxdintrepilagtri(do)este
S20t,unde t este grosimeapereteluirigidizat,atunciperetelerigidizatse poate
consideracu grosimeaechivalenti(decalcul),carese determindcu relalia:
tc: Prrt (3.2)
108
CUDIRICU PERETISTRU9TRALI DINZIDARIE
Coeficientulp,
se dd Tntabelul3.3.
'ab.3.3 C
d/bo tJt
1 2 3
6 1, 4 2.0
10 1 1,2 1.4
20 1, 0 1,0
Daci to>31,respectivdp>201,atunci in calculetrebuie sd se tind seama de

realda peretelui.
alcdtuirea
d.) Pereliizolati9i pereticuplali
Pereliistructuralifdrd goluri(plini)se numescpereliizolali.in cazul perelilorcu

goluri,carese dispun,de reguld,subformi de giruriverticale, pd(ileverticalepline
dintregolurise numescgpaleli(saumontanli) (Fig.3.7a).
Pereliicuplalisunt pereliicu cel pulinun 9ir verticalde goluri(ugisau ferestre)la
care gpaleliisunt legaliintre ei, la nivelulfiecdruiplangeu,prin rigle de cuplare
(buiandrugi) dinbetonarmat(Fig.3.7b).
Daci un peretecu cel pulin un 9ir verticalde golurieste fdrd buiandrugi, spalelii
fiind legaliintre ei la fiecarenivel numaicu placaplangeului,atunciacel perete
este constituitdin pereliizolalinecuplali(Fig.3.7c).Fiecaregpaletreprezintiun
pereteizolat.
a. b.
Fig.3.7 Perefistructurali:
a.) pereteplin(necuplat);b.) peretedindoigpalelicuplali;
c.) peretedindoispalelinecuplali; 1- gpalet,2-golcu buiandrugi,
3-golfdrdbuiandrugi, 4-buiandrui;S-plangeu
Pentrua realizarolulde cuplarea gpalefilor,

buiandrugiitrebuiesi fie rigizigi bine
incastraliingpaleli.
In acest caz buiandrugiipreiau momenteincovoietoare gi fo(i tdietoare din
acliunea incircdrilor orizontale,contribuindastfel la cresterea rezistenlei 9i
perelilorcuplali.
rigiditSlii
109
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pere.tistructuralidin ziddrie
in cazulincaregpaleliisuntlegatinumaiprinplacaplangeului, aceastareprezin
o legdturdflexibildcare nu poate prelua eforturi(momentincovoietor9i fo(5
tdietoare)din acliuneaincircdrilororizontale,asigur6nddoar deplasdriegaleale
gpale!ilor(montan!ilor).
perelinecuplali-
Pereliiplini,fdrdgiruride goluri,suntintotdeauna
in plana perelilorstructurali:
e.) Dispunerea
Dispunerea in plana perelilorstructuralise va face astfelinc6t si fie respecta

regulilede conformare structurald.
Se recomanddca pereliistructurali de la capeteletronsoanelor
transversali sd fie
cdt mai pulin sldbiliprin goluri.Totodati se recomandica suma ariilornete ale
perelilorde pe cele doui directiiprincipaleale clidirii si fie aproximativegale
astfelincAtrigiditateastructuriide pe celedoui direcliisi nu diferecu mai multdt
25Yo.
3.2.2Goluriin perefiistructurali
Pozitiasi mirimea golurilorin perelii structuralise stabilescpe consideren

tuncliondte. intrucAtprezenlagolurilorreducerezistenla9i rigiditatea perefilor,est
necesardrespectarea unorcerinlestructurale care sd asiguresiguranlastructur
cumsunt:
- evitareareduceriiexageratea capacitdliide rezistenld9i a rigiditdliiuno
pereli prin care se creazd premizeleunei comportiri defavorabilek
torsiunea de ansamblu a clidirii;
- realizareaunor arii nete de ziddrieaproximativ egalepe cele doui dire{i
principale aleclddirii;
- satisfacereacerinlelorde rezistenli gi ductilitatepentruplinurilevertica
(gpaleli) 9i orizontale(grinzi/rigle
de cuplare,buiandrugi) dintregoluri'
Stabilireadimensiuniigolurilorpentruugi 9i ferestre9i amplasareaacestoraT
pereliistructuralitrebuie si satisfacdurmitoarelecategoriide cerinle:
- funclionale;
- de plasticafaladelor;
- structurale.
Pentrusatisfacerea cerinlelorstructurale se vor lua unelemisuri,cum sunt:
- raportulr dintreariile in plan orizontalale golurilorde u9i9i ferestregi arilt
plinurilorde zidirie, se limiteazdin funclie de acceleraliaseismicdd
proiectarea amplasamentului (an), numirul de niveluri(nn1u), poziF
pereteluiin clddire9i tipulzidiriei(Tab.3.4);
- golurilede ugi gi ferestrevor fi dispuse,de reguli pe aceagiverticaldk
toatenivelurile; poatefi acceptatidispunerea lor alternanticu respectar
unordistanlecaresi permitdtransmiterea incircirilor printr-unsistemd
tip "grindicu zibrele"(Fig.3.8);
- gpalelii/montanlii(plinurile verticaledintregoluri),si aibdlungimicdt ma
ipropiate,sau gpaleliicu dimensiuni multdiferitesi fie dispugialtema
in lungul peretelui.Aceasti cerinli este dificilde realizatin cazulblocuril
de locuinle,undedin cauzagolurilorde ugi din pereliitransversali, rezul
montanlimici(Fig.3.9);
110
lungimeaminimi (l_i,.,).
a gpalelilorse limiteazdin funclie
de indllimea
tri'o'isl
tnn"'l de'srosimea
pereterui
(r)-incazul
|:[i:i:i;,flHil" '".i
-ab.3.4 'glefl
Tipul Tip flni
V, rîn
rrln irl functierle- a,la
zidiriei perete 0.0 Tort t-o-T
8 6 l0
IT' 0.2
4
0.2 0 . 3
I 2
1 1,25 1.00
ZNA Exterior 0.80
2 1,5
3
ZNA+A 1 0.5 0.45 0.35
R 0.25
2 5
lnterior 3
zc I
2 0.5 0.45
ZC+A lnterior 3 5
0.35 q&
R 4 0.4 0.3 0.35
5 5
5
Exterior 1 1.5 t.z 5 1.00 0.80
2
3
4 1.25 1.0 0
5
a. b'
. . _Fig.g.8 Dispunerea golurilor:
a.\ sub torm6,{e sirur\lrer\rci\e.,b a\\ernantb
)
Tabelul3.5 Dimensiunite
minime ate
111
-
3. Proiectareapreliminarda clddirilorcu pere[i stucturali din ziddrie
minimeale gpalelilor
Dateledin tabelul3.5 se referela dimensiunile pe ambele
directii.
Dimensiunilea1gi 02Suntaritatein figura3.9.
3- ,4 r * 3 ---+ * 4 ' r 4 , 3*
I
l
I
tdi fl tl$l tl
-'T1- =G
lll F-ll_
ffi U+
-fi-Ll
a2 4 .d1
- - -
Fig.3.9Dimensiunialegpalelilor
a2-
de margine;
a1-gpaleli gpaleli
intermediari.
elementelor
dimensiunile pentru
zidirie
Se recomandd ca dimensiunile in planale ziddrieinearmate(ZNA)sd fie multiplu

de 112din lungimeaelementelor de zidirie (condilieobligatorie pentruzidirii cu
elementedin grupa 2S), pentru a se eliminatiierea/spargereape gantiera
elementelor de zidirie.
Dacdinillimea de referinlda rAndurilor (interaxintre rosturileorizontale,
egali cu
grosimeaelementului +12 mm) este220 cm, atunciinillimeapo(iuniidin zidirie
cuprinsi intre centurdgi buiandrugva fi multipluintreg al ?ndllimiinominalea
rdndului(h,,),indiferentdaci ziddriaestenearmata(ZNA)sauarmatd(ZC,AC+AR,
ZIA)(Fis.3.10).
in raportcu
ziddriilor
Fig.3.10Modularea
dimensiunile pentruzidirie
elementelor
112
CLADIRICIJ PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
3.?-3Alegereatipul de zidirie
r pnoiectarea clddirilorcu perelistructuralidin ziddrie,alegereatipuluide ziddrie

re fiacein functiede:
- numdrulde nivelurisupraterane (nn;u);
- regularitatea structurald a clddirii;
- grupaelementelor pentruziddrii:
- acceleralia seismicide proiectare a amplasamentului, (an).
3,2.3.1Zidilrianearmatd(ZNA)giZNA+AR
Sndria simpld este un materialneductil,casant, cu rezisten{emoderatela

rcnrpresiune gi mici la intindere9i forfecare.De aceeautilizarealor la proiectarea
mru{cfurilor
estelimitatd-Totugi,structurile din zidirie nearmati(ZNA)cu elemente
rcramicedin grupele1, 2 gi 25 pot fi utilizatedaci se indepiinescurmitoarele
mditii:
- clidirease incadreaziin grupa1 de regularitate structurald(tabelul3.1);
- clidirease incadreaziin claselede importantd lll sau lV;
- sistemulconstructiv estede tip fagure(cuperelidegi);
- indllimeaniveluluih"ts3,00m;
- numdrulmaximde niveluriestelimitat,in conformitate cu valoriledatein
ta b e lu l3 .2.
3"23.2 Ziddriaarmati (ZC, ZC+AR,ZlAl
aradriaarmati se poate utiliza,cu condilialimitdriinumdruluide niveluri,in

rnrnformitate
cu valoriledin tabelul3.2.
a,$Dispunerea
centurilor
lenturile din betonaT.at monolitse dispunla nivelulplangeelorpe toli perelii

*sructurali,atat la ziddria nearmatd(zNA) c6t 9i la zidilrid armatd (z,irlA,zc,
3E+ARgizlA),sauintreplangee ta clddiricu perelirarisaude tip sati/hatd.
3enturilesunt continuepe toli pereliistructurali,formdndo relea de contururi
:l'-chise.
3,mturilepotfi intrerupte:
- in dreptulcasei scdrii (plangeucurent),dacd existd stapigoridin b.a. la
ambelemarginiale golului9i o centurd-buiandrug la podedtulintermediar
caresd facdlegdtura intreceidoistdlpigori;
- in dreptullucarnelor (la mansarde),
dacdexistdstdlpigori din b.a la ambele
margini ale golului, previzufi cu armdturi longitudinaleancorate
corespunzdtor in centuraplangeului
de la nivelulinferior.
=emtru asigurareacondifiilorde conforttermic,centurileexistentein cazulperelilor
sxneriori trebuieprevdzutela exteriorcu un stratde termoizolatie suplimeniar1fig.
3 1 1) .
--
3. Proiectareapreliminarda cl^dirilorcu pereti structunli din ziddrie
c.)
d. ) e.) f.)
Fig.3.11Corectarea termicedinzonacenturilor
punclilor dinbetonarmat:
continuu;e- corectarea
a-d itrat termoizolant punliitermicein dreptulcenturii;
3_-
din cdrdmidd,2- stratde termoizolalie,
f- centurdfiri izolalietermicS,1-ziddrie
tencuialdinterioari,4, 5- tencuialdexterioari,6- betonarmat,7- gapi egalizare,8-
betonsimplude pantd,9- hidroizolafie,10-stratde termoizolalie,11-gapi de
12-stratde Proteclie,
egalizare,
in prezentpereliise realizeazdcu un strat termoizolant continuupe toli perelii

exteriori,insd in anii in care cerinlelede izolaretermici erau redusese corectau
punliletermicedindreptulcenturilor 9i buiandrugilor(careaveay o l5limemaimicd
decAtperelii)sauram6neau punlitermicenecorectate (Fig.3.11f).
stilpigorilor
b.)Dispunerea
se dispunla ZC gi ZC+AR.Pentruexemplificare
St6lpigorii se considericlddirile
dinfigura3.12agi b. Golurilepentruu9i 9i au
ferestre suprafalamaimici de 2,5m2
cu exceptia celordin axulA,intreaxele 1 9i 3.
in conformitatecu recomandiriledin coOutCn 6-2006dispunereastAlpigorilor se
faceastfel:
- la capetele liberealefiecdruiperete(Srin fig.3'12b);
11 4
CUDIRICU STRUCruRALIDINZIDARIE
pe ambelepnrli ale golurilorcu suprafala22,5m2in zonelecu ans0,20g

(S, Oinfigura3.12a g1O1respectivcu suprafala>1,5m2in zoneles6ismice
cu a920,249;
la toatecollurileexterioaregi intrdndede pe conturulclidirii (S3din figura
3. 1 2a 9 i b ) ;
in fungufperetelui(S+din figura3.12 a gi b), astfelincOtdistanladintre
axelestilpigorilorsd nu depageascd:
. 5,0 m in cazulclddirilorcu perelidegi;
.4,0 m in cazulclddirilorcu perelirari.
din figura3.12aeste cu perelidegi(sistemfagure),astfelci dispunerea

distanlei<5m,cu
perelilorasiguri respectarea
de tip 54 la intersecliile
pereteluidin axulA din zonacu perelirari,undeTnlungulpereteluitrebuie
distantas4,0m.
>5mestecu pereli
din figura3.12b, cu distanleledintrepereliistructurali
m celular),astfelincAt,din condiliaprevederiiunuinumdrcAt mai redus
in lungulperelilor,rezultdo posibili dispunerea stdlpigorilor
aritatd in
funcfiede distanlarealSdintrepereliistructurali,
cuprinsdintre 5 gi 9 m,
diversedispuneriale st6lpigorilor.
a. b.
Fig.3.12Exemple
dedispunere
a stAlpigorilor
asigurarea prevdzulila exterior
condiliilorde conforttermicstAlpigoritrebuie
stratde termoizolalie
suplimentar (Fig.3.13).
a. b.
3.13 Corectareapunclilortermice din zona stdlpigorilor:a-la pereli exteriori

b- la pereliexterioricu strattermoizolant
la exterior(solulieuzuali)
115
a clddiilorcuperetistructurali
preliminard
3. Proiectarea dinziddrie
preliminarea sub ansamblurilor

3.3Proiectarea structuraleorizontale
Ansamblulelementelorstructuraleorizontaleeste format din plangee,supante,

consoleetc.
3.3.1Plangee
3.3.1.1Rolulplangeelorin structuri
La proiectareapreliminarda plangeelorse va urmerirealizarealor ca diafragme

rigidein planorizontal.Prinaceastase asiguri:
- colectareafo(elor orizontale, in speciala celordin seismgi transmiterea

lor la pereliistructurali;
- asigurarea conlucririiperelilorstructurali;
- posibilitatea adoptdriiunormodelede calculstructuralsimplificat.
Prinasigurareaconlucririiperelilorstructurali,distribuliafo(elor seismicela pere$

se face propo(ional cu rigiditdlilelor la translalie,precum 9i redistribulia
incdrcdrilorseismicela pereliicu capacitateade rezistenlimai maredupdcedarea
perelilorcu capacitatede rezistenldinsuficientd.
Rigiditateain plan orizontala plangeelor depindede alcdtuireaconstructivd 9i de
dimensiunile 9i golurilor
pozilia mari,de exemplu golulpentru casa scirii.
in cazulplangeelor din elementeprefabricate imbindrilevorfi proiectate astfelincit
sd asiguieplbngeelor o rigiditatecdt mai marein planorizontal.imbindriletrebuie
sd rimAni in stadiulde comportareelasticpentrusolicitdrile seismicemultiplicate
cu coeficientulde comportare q, adicd pentru rispunsul seismic in domeniul
elastic.
Tipuride plangee
3.3.1.2
Din punct de vedereal rigiditdliiin plan orizontalplangeelese impart in doui

categorii:
- plangeerigidein plan orizontal;
- plangeecu rigiditatenesemnificativiin planorizontal.
a.) Pfangeerigidein plan orizontal
Dinaceasticategoriefac parteplangeele:
- dinbetonarmatmonolit;
- din predalecu suprabetonare continudcu grosimea260 mm, armati cu
plasi din olel betoncu aria2250mm'lm(deexemplu5O8/m);
- din panourimari gi semipanouri prefabricatedin betonarmatimbinatepe
contur prinbucle petrecutesau cu piesemetalice sudate9i monolitizare;
- din elemente prefabricatede tip "fAgie"imbinate la capete cu bucle
petrecutesau piese metalicesudate 9i cu suprabetonare continudcu
grosimea>60 mm armatdcu plasddin olel betoncu aria>250mm'/m (de
exemplu5O8/m)gi monolitizare;
116
L"t Plangeecu rigiditatenesemnificativdin plan orizontal
reasta categoriefac parteplangeele:

[Mnn
- din panourimarifird imbindricorespunzitoare pe contur;
- din elemente prefabricate de tip "fAgie"fdri armati, a9a
suprabetonare
cums-a Precizatmaisus;
- din profilemetalice9i bolligoaredin zidirie;
- din grinziprefabricate 9i corpuride umpluturS;
- dinlemn.
iimcadrul normativuluiP|OO-112006 se precizeazdci plangeelecu rigiditate

nesemnificativdTnplanorizontalsuntacceptatein urmdtoarelecondilii:
- pentruplangeelecladirilor cu din
fln1y33 claselede importanld lll 9i tV in
zone|ecu an=0.08g, cu excepliap|angeu|uipeste care
subso|, Va avea
mare;
rigiditate
- pdntru plangeulpeste ultimul nivel la clddiri GU oniys2din clasa de
importanlilV, pentruzonelecu an=O.129"'0'169
Se recomandica fala superioarda plangeelorsi fie la ac,eeagi cotd pe toatd

pot decaliri
*rpr"f+" nivelului.in'mod'exceplional fi acceptate cel mult egalecu
centurilor.
iln6fiimea
ffiirlitateaplangeelor
'cazul in planullor are o importanlideosebiti,deoarece:
in plangeelor cu rigiditate nesemnificativdin plan orizontal,
conlucrarea sp'aliatanu poate fi asiguratd,astfel cd fiecare element
structural verticai se deplaseazi independentsub acliuneaTncdrcirilor
orizontale,valoarea incircdrilor orizontale preluate de pereli fiind
propo(ionaldcu distanleledintrepereli,in loc de rigiditSli.Redistribulia
incircirilor orizontaledupi cedareaunorpereliestenesemnificativi;
- pentruplangebcare prezintdrigiditatepracticinfinitd(plangeedin beton

armat monolit sau din elemente prefabricatede beton armat bine
solidarizate),ce asiguri deplasdriegale ale perelilor sub acliunea
incircirilor orizontale9i repartizareafo(elor orizontalela elementele
structurale verticalese facepropo(ionalcu rigiditilileacestora.
golurilormariin plangee
3.3.1.3Pozilionarea
in cazulclddirilorcivilegolurilemari in plangeese datoreazicaseiscirilor. Prin

urmare,pozilionareacisei scdrilortrebuieficutd astfel incAt si nu afecteze
in planorizontal9i rezistenlaplangeelor'
rigiditatea
ir Fig. C.t+'r" dau cdtevi exemplede pozilionarefavorabili9i nefavorabilia
caseiscirilor.
in cazuritein care efectelenefavorabileale slibirilor datorategolurilorsunt
semnificative, se va line seamade slSbirearigiditdliiplangeuluiin plan orizontal
pentru Oistiinuliaincircdrii seismicela pereli, iar..plangeulse va verificala
rezistenlain plan orizontal.Uneori,in cazul unor sciri cu poziliecentrald,care
reducsemnificativ rigiditatea sunt necesarerosturi
in plan orizontala plangeelor,
de separalie,cumestecazult dinfigura3.14'
117
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu orurcfsfructunli din ziddrie
Pozilionare
favorabilS
Pozitionare
defavorabild
Fig.3.14 golurilor
Pozilionare mariin plangee
3.3.1.4
Supante
Supantelesunt niveluripa(iale,dezvoltatenumaipe o potiune din aria unui nivel

(Fig.3.15).Suntutilizate
de obiceila parterul
unorclSdiricomerciale.
Fig.3.15Supante
in cazulclidirilor etajatecu perelistructuralidin ziddrienu se accepti supante,

intrucdtpe zonafdri supantdrezultdindllimidubleale nivelului,cu o comportare
defavorabi
li subacliuneaincdrcirilororizontale.
in cazulclSdirilorde tip sali/hald se admitsupantedaci acesteaau o structurd

separati de structurade ansamblua clidirii. in caz contrar,trebuieprevdzutun
rostde deformalie intrezonacu supantdgi ceafdri supantd(Fig.3.16).
118
t,.
cu pERETt
cLADtRt srRucruRAttotNzoAne
SECTIUNEAA.A
T A
SECTIUNEAB-B
Supanta
Rost de
/=eptreti;e
b)
Fig.3.16Cl5diretip sali/hali cu supanti

separati(a) gi neseparatd
de structurahalei(b)
3.3.1.5Consolein pereli
h cazulclddirilorcu perelistructurali
din zidirie existi doudtipuride console:
- consoleexecutatela nivelulplangeelor;
- consoleintermediare, intreplangee.
e.! Consoleexecutatela nivelul plangeelor
Sutt realizateprin scoatereain consoli a plangeelorcurente,fiind necesarein

special pentru balcoanesau copertine(Fig. 3.17). Se recomanddca fala
sr.perioaria consoleisi fie la aceeagicota cu plangeul.Se admitdeniveldriale
@isuperioare a consoleicel multegalecu inillimea curenti a centurilor.
Gonsolelepentrubalcoanepot fi denivelategi prin executareaacestoramai sus

decdtcotaplangeului.De asemenea,se pot executaconsole9i in cazulplangeelor
fir elementeprefabricate.
h toate cazurilese va asiguracontinuitatea

structurali,armareasuperioarigi
anoorarea in vedereapreludriimomentelor
armdturilor negative.
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pere.tistructuralidin ziddrie
,t , <3t I
-|_-__-f____--_r
c. o.
Fig.3.17Consoledinbetonarmatmonolit
a- la acelaginivelcu plangeul; b.c.)maijosdecdtplangeul;
d- intermediari,intre plangee,
1- perefi;
2- plangeedin betonarmat
monolit;3- console;4- armituri;5- centuri
b.) Consoleintermediare,intre plangee
Consoleleintermediare,care sunt incastratedirect in perelii structurali,sunt

admisein modexceplionalcu respectarea
condifiilor:
- deschiderea
consoleieste <31,undet estegrosimea peretelui;
pe
- accesul consoli esteadmisnumai pentruintrelinere;
- rezemareaconsoleise facepe toatdgrosimeaperetelui.
Dacadeschiderea consoleieste>3t incastrareaconsoleise va faceintr-o centuri

din betonarmatmonolit.Aceasti centurdeste
intermediariincastratdin stAlpigori
solicitatdla torsiune.
3.3.1.6$arpante
in proiectareagarpantelorse va urmiri, realizarearigiditnlii9i indeformabilitdlii

acestorasub acliuneaincircirilor (permanente,zdpadi, vOnt sau seism) pe
ambeledirecliiprincipale
aleclidirii.
Schemastaticda garpanteise va stabiliastfelinc6tsd nu rezulteimpingerilaterale

de reazem(pere!i,atice,calcane).Dacdaceastdprevederenu poate
in elementele
120
cLADtRtcu pERETtSTRUCTURALT
DtNZ\DAR\E
lirirmaizati, se vor prevedeaelementesuficientde rezistentepentrua prelua

(deexemplustAlpigori
iirnlmrmqenle din betonarmat).
Milir,atea generali gi locali vor fi verificateprin calcul sau prin misuri

(deexempluse asiguri ancorarea
rumrn:',sr:Cive cosoroabelor
in structuraclddirii).
La rr*ezemele interioarecu popi,acegtiavor fi rezemalipe pereliistructurali
sau pe
Rezemarea
f,mnlrmm popilordirectpe placi se poateface numaiin condiliilein care
pillmfr€
se verificdla incdrcareaadusdde popi.
5,4 FROIECTAREA
PRELIMINARA
A INFRASTRUCTURII
nmrras,:rructura
clidiriloresteformati din urmitoareleelemente:
: , l-a clSdirifiri subsol:fundalii,soclul,placa de beton slab armatd ce
constituiesuportulpardoselii de la parter.
i I La clddiricu subsol:fundafii,perelide subsol,placade betonce constituie
suportul pardoselii de la subsol9i placaplangeului pestesubsol.
'n
iuresir fazade proiectarepreliminaria infrastructurii, incircdrilepe fundaliipot fi
rurascutedoaraproximativ, trebuiesi se lind seamade:
- rndrimea fo(elorverticalecaretrebuietransmisela terenulde fundare;
- Intensitatea acliuniiseismice la amplasament;
- matura 9i proprietililemecanice aleterenului de fundare;
- existenlaapelorsubterane.
razade proiectarepreliminard
nrrn infrastructuratrebuieconceputica un ansamblu
rc e,lemente structuralecu rezistenldgi rigiditatespalialdadecvateintensitilii
mrii+,6rilorverticalesi seismicesi caracteristicilor terenuluide fundarecare si
s6tJlr.llre:
- transmiterea la terena tuturorsolicitdrilor;
- tasdrilimitategi c6t maiuniformecaresi nu pericliteze
integritatea
structurii,
a elementelor nestructuralesia bransamentelorla reteleleexterioare.
3.4.1Fundafiile
:$,datiile perelilorstructuralidin ziddrievor fi continuesub zidurigi in funcliede

T'iarrmeaeforturilorpe teren,de naturaterenuluisi de addncimeacoteide fundare
rcn fi:
- continue rigidedinbetonsimplu(Fig.3.18,3.19);
- rigidecu talpi continuidin betonsimplu9i cuzinetdin betonarmat(Fig.
3.20);
- elastice,cu talpi din betonarmat,simpldsauevazatd(Fig.3.21);
- fundaliiizolaterigidedin betonsimplu,pe care reazemdgrinzisocludin
beton armat pe ambele direclii (Fig. 3.22) (Fundaliicu descdrcdripe
reazemeizolate).
121
3. Proiectareapreliminarda clildiilorcu p'fli *udunli din ziddrie
|,.:"
{ .oo^,
a. o.
b.
Fig.3.18Fundaliicontinuerigidedin betonsimplula clddirifiri subsol:

a - ldlimeafundalieiesteegali cu ldlimeasoclului;b- ldlimeafundalieiestemai
maredec6ta soclului,1-soclu;2- talpdrigid.adin betonsimplu;
Fig.3.19Fundaliicutalpi rigidddinbetonsimplula clSdiricu subsolpentrdpereli

exteriori(a) gi interiori(b);1- fundalie;2-peretede subsol
122
ctlDtRt cu zERETT
STRUCTURALI
DtNzoArue
FiE.3.20Fundaliirigidecu talpddin betonsimplugi cuzinetcontinudinbeton

1-blocdin betonsimplu;2-cuzinetdin betonarmat;3- peretede subsolsau
anrnat,
soclu;4-armituri de rezistentd;5- armdturiconstructivS.
a. b.
Fig,3.21Funda{iielasticecu talpa din betonarmatsimpld(a) 9i evazati (b)

1- armdturi de rezistenld:2- armdturi constructivd
Sectiunaa a-a
J-
t+-
t-@
!'_ |
2+ ,-,,.,1
@?u'lL , . . ,l
- )
Fi1.3.22Fundaliiizolaterigidedin betonsimplu(reazeme pe care

izolate)
eazemdgrinzi-soclu din betonarmat:1-fundafii izolate;2- grindd-soclu din beton
armat;3- peretedin zidirie;4- stratde egalizaredin betonsimplu(cca.5cm)
123
3. Proiectareapreliminafr a clddiilor cu Wreti structunli din zidarie
Talparigidddin betonsimplupoatefi realizatdintr-osingurdtreapti (Fig.3.18,

2-3treptela incdrcirimari(Fig.3.23).
3.19),respectiv
Fi1.3.23Talpa(bloc)din betonsimplucu doudtrepte(a),respectivcu 3 trepte(b)

ltalpd rigididinbetonsimplu;2- soclurisauperelide subsol
Addncimeade fundarese stabilegte astfelTncdtfundaliasi rezemepe o adAncime

de cel pulin 20 cm pe un strat bun de fundare9i sd fie cel pulin egald cu
addncimea de inghe!.
Ldlimeablocului(telpii)se stabilegte
astfel:
- din condiliaca presiunilede sub fundaliesd nu depdgeascipresiunea
admisdpe teren,stabilitiin funcliede grupareaincdrcirilor;
- sd fie mai lati cel pulincu 10cm fald de soclusau peretelede la subsol;
- dincondilialilimiiminimede executare a sipdturii.
indl{imeablocului,respectiva treptelorbloculuide fundaliesd fle de cel pulin40

cm. Armareabloculuinu estenecesarddacdo2o'1n,respectivtgo2 tgo'in,betonul
putind preluaeforturilede intinderecareapar.
in tabelul3.6 se prezintivalorileminimepentrutgoin funcliede presiuneaefectivd
pe teren (carese consideriegali cu presiunea admisibild a terenului)9i clasa
betonuluiutilizat.
Tabelul 3.6 Presiuneefectivd
in cazulincdrcirilorrelativemici,fundaliilepot avea ldlimeaegali cu a soclului

(3.19a).La incdrcdrimai mari,precumgi la clddiricu subsol,din considerente
economice au ldlimimaimaridecdtalesoclurilor
fundaliile sauperelilorde subsol.
Soluliilede rezemarea perelilor
nestructuralide la subsol,se in funclie
realizeazi
de greutatea lorproprie,
in unadinurmitoarele solulii(Fig.3.24):
124
rezemarepe placa de la subsol, dacd perelii nestructuralitransmito
incdrcarede maxim4 kN/mgi au maximum3 m lungime;placava avea o
grosimede cel pulin80 mm, prevazuticu o armaresuplimentaridispusiin
lungulperetelui;
ingrogarealocalda plSciide la subsol;daci pereliinestructurali
transmito
incircare intre 4+10 kN/m gi au maximum3 m lungime;placava avea o
ingrogarelocal5 de minim 200 mm grosime.Armiturile suplimentare
longitudinaledispusein placdsubperetivoraveadiametrul minimQ10mm.
cu fundatiipropriicontinuesaucu rezemiriizolate.
s15cm riscm 15cm
+
"
T rf TJ-
HH
l^- La
trf-i
ll l+ |
tl L-----l
'
@'@z | *+4
a. b.
7o 3.24Rezemarea perelilornestructurali
la subsol:a- directpe placasuport;b-
3r'rrnarea
localaa pldciisuport;c- ingrogarea gi armarealocalda pldciisuporta
na.ioselii,1- peretedespd(itornestructural ,2- placasuporta pardoselii, 3-stratde
ruEe,rea capilarit5lii,
4- umpluturd de pdmdntcompactat, 5- armiturdsuplimentari.
3.42Soclurile
S,'-curile
se utilizeaziin.cazulconstruc{iilorfdri subsol.Se recomandica perelii
;d 'ezemecentricpe socluricare,la rdndullor,sd rezemecentricpe fundalii.
imr-'ea soclurilorva fi cel pulinegali cu grosimeaperelilorde la parter,pentrua
w*-'te preluareaeventualelorabateri de tasare sau turnare. se admite o
lmr"gerede maximum 5 cm a feleiexterioare
a soclului?nraportcu planulexterior
m:sdrieidela parter.
!,4.2.1Socluriledin betonsimplu
flrm
:eall amplasamentelor pe terennormalde fundare,pentruconstrucliidin clasa
ue rportanli lll cu nn;us3 precumgi pentruconstruclii
si an<0.169, din clasade
nnnrrcnianld lV indiferentde zona seismicd,soclul poate fi executatdin beton
sil|nr cu urmdtoareleprevedericonstructive:
crl{",,t.
- dacdinSllimea soclului(mdsuratdde la fala superioarda fundaliilor)
estede
nnax.1,50m,la nivelulpardoselii parterului se va prevedeaun sistemde
:,enturipe toate soclunle(Fig. 3.2s a,b). Aria armdturilorlongitudinaledin
aceste centuri va fi cu cel pulin 2Oo/omai mare decdt aria armdturilor din
centurile
curente:
125
3. Proiectareapreliminarda ctddiitor cu pereli structuralidin zidarie
daci indllimeasocluluieste >1,50m,se va prevedeaincd un sistemde

centuri la partea de. jos a socluritor(Fig. 3.25c). in mod obignuit,in
asemeneasituafiisoclulare ld{imeamaimicddecatldlimeafundatiil6r.
in detaliuldin figura3.25,stratulsupportal pardoselii,din betonslab armat,

este
dispuspe.unstratfiltrantde pietrig,pe o umpiuturdbinecompactati.
In afari de straturilemenlionate,'se mai poateprevecea9i un strattermoizolant
sub placasuporta pardoselii, pe un stratde egalizare
din betonsimplu.
c.
Fig.3.25Socluridinbetonsimptu
a,b-cu centurila parteasuperioari;c- cu centurdla parteasuperioari inferioard;
1- socluri;2-fundalii;3-centurisuperioare; 9i
4_ceniuri
inferioare
3.4.2.2Socluridin betonarmat
Dacd nu sunt indeplinitecondi{iilede la

punctulanterior,soclurilese vor executadin
beton armat monotit (Fig. 3.26), in
urmdtoarelesitualii:
- pentruclidiri din clasade importanfiI

saull;
- pentruclddiridin clasa de importanli
lll avAndnnif3 gian>O.169
Armarea se realizeazddin doud plase

dispuse pe cele doud fe{e ale soclului.
Indiferentde addncimeade fundare,se vor
prevedeadoui sistemede centuri:la partea Fig.3.26Socludin betonarmat:
superioarigi la parteainferioard
a soclurilor. 1-soclu;2-fundalie;
3-centura
superioarS;4-centurainferioari
126
Pereliide subsoldin betonsimplu:
3.t1.3
Se recomandica perelii de subsolsd rezemecentricpe fundaliisi vor avea

glrosimeacel pulin egald cu grosimeaperelilorde la parter.Se vor realiza,de
'eEuld,din betonarmat,uneorigi din zidirie de cdrdmidipentrucr:rstrucliidin
:tasalV de importanli.
3in punctde vedereconstructiv, perefiide subsoldin betonsimplusunt similari
soclurilor
din betonsimplucu inillimea mai mare de 1,5m (Fig. 3.27a).Prin
*n'rnare,
se vor executacu doui sistemede centuri(superioare gi inferioare),in
:erenurinormalede fundare,pentruconstrucliidin clasade importanldlll, cu nn's3
s anSO,169, respectivpentruclddiridin clasade importanlilV indiferentde zona
seismicS.
a. b.
Fi1.3.27Perelide subsoldin betonsimplu(a)9i din betonarmat(b)

1-pereli
de subsol;2- fundalii;3-centurisuperioare;
4-centuriinferioare
3.4.4Perefide subol din betonarmat

eereliide subsoldin betonarmat(Fig.3.27b)se folosescin urmitoarelesituafii:
- pentruclidiridinclaselede importan!5 | saull;
- pentruclidiridinclasade importanlilll avAndnn;f3 gian>0,169.
3e va urmdri ca rigiditateasubsoluluisd fie superioari rigiditdtiinivelurilor
supraterane, ceeace permiteconsiderarea incastririiperetilorstructuralila nivelul
:r{angeufuipeste subsol.in acest scop se recomanddadoptareaurmdtoaretor
-risuri:
- numdrul9i dimensiunile golurilor
din pereliide subsolvorfi redusela strictul
necesar:
- pentruzoneleseismicecu an>0.169 poziliagolurilordin pereliiinterioriai
subsoluluise va decalacu cel pulin1m fald de poziliagolurilor de la parter
(Fig.3.28).Goluriledin pereliiexteriori
potfi amplasate centricfald de cele
de la parter,darvoraveadimensiuni maimicicu celpulin20%;
127
3. Proiectareapreliminarda clddiilor cu pereti structuralidin ziddrie
golurilor
Fig.3.28Amplasarea la subsol
in plus,in cazulclddirilor
cu perelirari,in zoneleseismicecu an20.249, se
recomandi sporirea rigiditSliisubsoluluiprin introducereaunor pere$
suplimentaridin beton armat, in limita posibilitdlilorrezultatedin planu
(Fig.3.29).
architectural
PLANPARTER PLANSUBSOL
,_,'
_
l,
_ i,,,i
o@o
PS
l-'
o@@
Fig.3.29Introducerea (PS)la subsolincazul

de perelisuplimentari
rard
clidirilorcu compartimentare
3.4.5Plangeela infrastructuri
in cazulclddirilorfdri subsol,placasuporta pardoselii de la parterse va executa

din betonarmat,legatdmonolitprin intermediul armiturilorcu soclurileclidirilor
contribuindastfel la sporirearigiditdliide ansamblugi la caracterulspalial al
infrastructurii.
cu subsol,placasuporta pardoselii
in cazulclSdirilor de la subsolse va realizadin
betonsimplu,iarin cazulclidiriloramplasate pe terenuride fundaredificile,placa
suporta pardoseliide la subsolse va executadin betonarmat,legatdcu armdtur
de tdlpile fundafiilor.Aceastdsolulie este recomandatdgi in cazul terenurilo
normafede fundarepentruzoneleseismicecu an20.249.
Dacd la subsol se previd pereli nestructruralice reazemi direct pe placa
pardoseliifdri ingrogare,atunciaceastava fi din betonarmat.
128
cLADtRtcu pERETtSTRUCTURALI
DtNzonrue
4. CALCULULCLADIRILOR
CU
PERETISTRUCTURALI
DINZIDARIE
4.I INTRODUCERE
fddria este un materialneomogen9i anizotrop,caracterizat printr-ocomportare

nelasticdchiarla nivelurilerelativredusede solicitare.
rentru proiectareastructurilorpentru clddiri curente, se consideri valabile
-nndtoarele ipotezesimplificatoare:
- ziddriaesteun materialomogen gi izotrop;
- caracteristicile seclionaleale perelilordin zidirie se determindpentru
sec{iunea brutd(nefisuratd);
- se pot utiliza factori de coreclie stabiliti astfel incAt sd se obtini o
concordanlicAtmai buni cu datelerezultatein incercdri.
'n
concordanlicu metodade calculla stdrilimit5,clSdirilecu peretistructuralidin
oddrietrebuiecalculatela:
- stiri limitdultime(sLU),pentrugruparea 9i gruparea
fundamental5 speciali,
9i
- stdrilirqiti de serviciu(SLS).
Sfucturaclidirii este aclionatdde incdrciri verticale(gravitalionale) gi orizontale

:'n vdntsauseism.
'mcdrcdrilegravitalionalesuntpreluatede toli pereliiportanli(dispugi,de reguli, pe
ambeledirecliiale clidirii),iar incircirile orizontalepe ansamblulclddiriisunt
preluatede pereliiportanli9i de contravAntuire paralelicu direcliade acliunea
'ncdrcdrii
orizontale.
Fereliisunt solicitalila compresiune 9i incovoiereperpendicular pe planullor,
Jrecum9i la compresiune giincovoierein planullormedian.
n conformitatecu normelegeneralede proiectarela sLU, clidirile cu pereli
din ziddriese calculeaziatdt in grupareafundamentaE(GF),cdt 9i in
structurali
gruparea speciald(GS)a incircirilor.
Inambelegrupdriperefiise calculeazd pentrudoudsituatii:
a.) in prima situalie perelii se calculeazi la compresiune9i incovoiere

perpendiculardpe planullor.in acestscopse considerdfdsiivertical6de perelicu
ialimeade 1m,actionate de incircdrileaferente.
Fe verticalifdgiaeste extinsdpe toatdindllimeaclidirii, iar din punctde vedere
static este o grindd continudpe verticali cu continuitdlipa(iale in dreptul
129
-
plangeelor. incdrcirile verticaleaferentef69ieiprovindin ac{iuneaplangeelor9i

greutilii propriia fdgiei;celedin plangeedar 9i celedin greutateaproprie?nunele
situalii,aclioneaziexcentricin raportcu planulmedianal peretelui,rezult|ndastfel
momenteincovoietoare din acliuneaincircdrilorverticalperpendicular pe planul
peretelui.Concomitent cu incdrcdrileverticalese considerisiincdrcdrileorizontale
careaclioneazd perpendicular pe planulpere{ilor,dinvdntsauseism.
CeleaferentefAgieicalculateproducmomenteincovoietoare, carese calculeaziin
mod simplificatca pentru o grindd continudcu continuitdliparliale?n dreptul
reazemelor/plan geelor.
Esteevidentfaptulci TnGF avemincdrciri din v6nt numaila pereliiexteriori,pe
tot perimetrul clddirii,iarin GS avemincdrcdridin seismpe toli perelii,atdtexteriori
cAtsi interiori.
in cazul liberidintreferestre,nelegalicu pereliide pe cealalti direclie,
-spale{ilor
fdgieise considerd egali cu lungimea gpaletului.
ldlimea
In final,in secliuneacalculatd(obignuitla parter)se suprapunefecteleacliunilorgi
se determindeforturilerezultante:efortulrezultantde compresiune gi momentul
incovoietor, la carese verific6fdgia.
H
-i
h"
-t_
th"
l-
+
Fig.4.1EforturiM-Npe fAgia Fig.4.2Compresiunegiincovoiere?n

calculati,1-f69ia,2-
planulmedian planulmedianal peretelui
alfdgiei
intrucdtacllunilepredominante provindin incdrciri verticale,calcululperelilorin

aceasti situalieestedenumit"calcululperelilorla incircdri gravitalionale",
carese
facesuccesiv la pereliitransversali9i longitudinali
ai clddirii.
b.) In a doua situa{iese face calcululde ansamblual clddirii.Se determind
eforturileaxiale in pereli gi momenteleincovoietoarece aclioneazdin planul
medianal perelilor.in finalse faceun calculla compresiune excentricia peielilor,
excentricitateafiind pe lungimea perelilor/gpalelilor, paraleld cu incdrcarea
orizontald(Fig.a.4 de underezultdci trebuieconsiderate doui etapede calcul:
- in prima etapd, cdnd incdrcirile orizontaleaclioneazdpe direclia
transversalia clddirii,se calculeazdpereliitransversali;
- in a doua etapd,cind incircdrile orizontaleaclioneazdpe direclia

longitudinald
a clidirii,se calculeazd
pereliilongitudinali
13 0
t cALcULULnERETTLoR DrNaDARTE LA iNcARcAnrcRRvrrATroNALE
incircirilor verticalece aclioneazipereliistructurali
Ll Determinarea
:
,cazul perelilorportanli,incdrcdrileverticalesunt date de incdrcirile de la
ngeu (permanente 9i utile)gi greutateapropriea peretelui,iar in cazulperelilor
lcontravOntuire (autoportanli) de greutatealor proprie,intrucAtacegtianu preiau
rircirile de la plangee.
odul ?n care incdrcareade la plangeese transmitela perelii portanlieste
lerminatde tipulplangeelor gi al structurii.
cazufpfangeelor ce lucreazdpe doui direclii,pe trameleunderaportullaturilor
b cuprins?ntre0,5 9i 2, incdrcirilede la plangeesuntpreluatede pereliiportanli
I pe ambeledireclii(Fig. 4.3.a).Suprafelelede plangeuaferenteunui gpalet
rrtea plinddintregoluri)se determindducAndlinii la 45'in colluriletramelor
bectoare)gi la mijloculgolurilor de ugisauferestre.
-._ ts!
<_:
dt-i + +i
4---11------* *-
ll
I
l_I--r----]t , -]t
a. b.
' Fig.4.3Stabilirea suprafelelor de plangeuce descarcdpe pereliiportanli:

, a.) plangeuce lucreazipe dou6direcliib.) plangeudin f6giiprefabricatece
lcreazi-p'eo direclie,Ar, Az- ariide plangeuce descarcipe pereliitransversali
(A1)respectivlongitudinali (A2),d1-dreptela mijloculgolurilor,
d2-dreptela
jumdtateadeschiderii fdgiilorde plangeu
hemadinfigura4.3acorespunde plangeelor din b.a.m,panourimariprefabricate

fiedale cu suprabetonare.
:cazufpfangeelor ce lucreazdpe o singurddireclie,cum estecazulplangeelor din
pii prefabricatesau grinzi prefabricate9i elementede umpluturd,precum9i
rrgeecarepot lucrape doui direcliidar raportullaturilorestein afaraintervalului
F2,0,incircareade la plangeeestepreluatdnumaide pereliiportanli(Fig.a.3b).
tseliiportanlisunt pereliipe care reazemi elementeleprefabricate de planseu,
hectiv pereliilungi ai tramelor?n cazul plangeelor din beton armat monolitla
rc raportullaturilor
estein afaraintervalului
0,5...2,0.
cazufplangeelorcare lucreazddupd o singurddireclie,stabilireasuprafelelor
Erenteperelilorportanlipe care reazemd,se face prin trasareaunei drepte
mleldcu pereliiportanli,la jumdtateadistanleidintreacegtia(Fig.a.3b).
pi stabilireasuprafelelorde plangeu aferente perelilor portanli pe care
hzemi,se stabilegte caresuntpereliicu celemaimariincirciri gi la acegtipereli
131
;-
fdgiicu tungimeade 1m,agacum se aratdin figura4.4in cazutin

:::gnsideri
care Incarcarease transmitepe douddireclii.
in figura4.4 s-auconsideraturmitoareletaiii oe peretecu ldlimeade 1m:
- in pereteletransversaldin axul 2; doudfngii,una intre axeleA _B
l6ngdgolulde ugi, 9i una?ntreaxeleB_C;
- in pereteletransversardin axul 3: o singuri f69ie,?ntreaxele B_c,
I6ngigolutdeugd;
- in peretelelongitudinaldin axul B: o singuri f6gie,intre axele 2_3,
lAngdgotulde uSd.
Fig'4'4 Modulde descdrcare a plangelui(stabilirea

suprafelelor
de descdrcare)
si
f6giideperetecu lilimeade'1m;i_ suprafe{e de plangeuaferente
pereliror
transversari,2- aferenteperelirorrongitudinari
se constatdcd,in funcfiede golurileexistente,
fAgiilesuntde doudtipuri:
- I?81i1 Oerelifird goturi,cum e ceadin axuiZ, intreB_C;
- fdgiildngdgoturi,cumsuntcetetalte '
f6giidinfiiigura4.4.
4.2-1.1-lincirciri verticarepreluatede gpaleli(carerevingparefiror).
incdrcareade. la plangeupreruati de un gpalet (montant),in situalia

in care
incdrcareaunitardpe planseu1kN/m2), compusddin incdicdrileperman"nt" 9i
utile,esteconstantd,
se stabilegte
cu relalia:
Qpt = Qpt' Ao1
kNI (4.1)
unde:
asteincdrcareaunitard
Qpr,
a plangeului
giincdrcdrile99 :"lgy!, pg prangeu
(datdde greutateaproprie
utile),[kN/m2];
132
zLADIRICIJPERETISTRUCTURALI
DINzoArue
{, estesumaariiloraferentegpaletului
considerat.
din axul2 (Fi1.4.4)esteformatdin doi gpalefi.

pereteletransversal
euernplu,
ael de ldngd axa A) are aria aferenti de formd poligonali cuprinsd intre
iaral doileagpaletariaaferentd
A. B,C,D,E,F,G,H, ?ntrepunctele
cuprinsd
l@m&a"remincdrciridiferitepe trame,datorategrosimiidiferitea plicii plangeului,

sauincircdrilorutilediferite,relalia(4.1)devine:
rii diferitea pardoselilor
n mm6m.r
qi' A i (4.2)
'J.; = L tkNI
; . suntincircdrimediipe trame, in [kN/m'],iar

-sariilepe careqr,esteconstantS.
n:. f 2 flncirciri verticalepreluatede f69ii (carerevin fdgiilor)
ffimnine referimla o fdgieverticalide peretecu ldlimede 1m, se aplicdrelaliile

rile, sau (4.2),cu precizareacd ariileaferentecorespundf69ieiconsiderate,
care
s"e- reprezentat punctatsau haguratTnfigura4.4. Se constatici acestearii sunt
tffii :e plangeuperpendiculare pe fAgiade perete,avdndldlimeade 1 m in cazul
plini,
mm.n:flrilor respectiv
de 1m plusjumdtatedin lilimeagoluluiin cazulfdgiilor
de
Fmmsre de la margineagolurilor.
zufin careavemtramela careplangeullucreazddupi o singuri direclie,cum

ililtmr
,rme cazulclddiriidin figura4.3b, unde fAgiileprefabricatereazemi pe pere{ii
itff@-s*,ersali,
ariilede descdrcarese stabilescconsider6nd ci incdrcareade la f69ii
w:-ansmite in mod egal portanli
perelilor pe care reazemi.
mate cazurilese considerdincircirile verticalecu valori corespunzdtoare
iinrrr
p'nuiEnii
de incdrcdrila carese faceverificareaperetelui.
fEura4.5 se prezintdun exemplude strucJurd

lilm cu perelirari (sistemcelular)gi
mm:seece reazemi pe pereliilongitudinali.
In acestcaz cele mai solicitatefAgii
ru!
- spalelii nelegali pe direclia transversali din axele A gi C. Aceste fdgii au

ldlimea egald cu lungimea gpalelilor (a2, bz), iar incdrcdrile aferente
(verticale9i orizontale)provinde la ariilecu ldlimilea1 !i b1,mdsuratede la
jumdtateagoluriloradiacente.
- f69ia din axul B, intre axele 1 9i 2, care are ldlimeade 1m, darincircarea
este preluati de pe o suprafaldcu lilimea c1, p6nd la jumdtateagolului
adiacent. Se observd cd aceastd fAgie este mai solicitati decAt cea din
acelagi ax B, dintre axele 2 9i 3, daci incdrcarea unitari pe plangeu e
aceeasi.
133
DINZIDARIE
CU PERETISTRUCruRALI
'LADIRI
GGutateapropriea fagieipe un nivelse calculeazd relalii:

cu urmdtoarele
- pentruo fagiecu ldlimeade 1 m:
c=g.l?" [kN] (4.3)
- pentruo fagiecu altdlefme (gpaletlibeo:
c=gl l, [kN] (4.4)

tnde:
g estegreutateaunitarSde c€lcula peretelui(kN/m'?);
/- Elimeafagieidifedtitde 1 m;
ll,. inallimea pereteluiintre plan9oe
Se va luaTnconsiderare Sigreutateacenturii.
4.2.2Dlagramads eforturiaxialepentrufati. do perete
Pe bazaincdrcerilor preluatedo o faqiecu ldtimeade 1 m sau cu lSlimeagpaletului

ber, se determind diagrama de eforturiaxialode compresiune;
Greutatea propriea pereteluisepoateconsiderain doudmoduri:
- uniformdistribuitdpe indllimeaperetelui(kN/m),rezu[anddiagramaN
real5,ln cregtereliniardde sus in jos 9i salturiin dreptulplanieelor(Fig
4.6b).
- conc€ntratdla nivelul planseului,fiind insumatacu incArcareade la
plansee,rezultanddiagramaN simpliflcatd, cu salturiin dreptulplanleelor
(Fig.4.6c).
Se menlionaaza ce diagramade eforturiaxialese determinepe fa9iade 1 m in
cazul c;lculului la incdrcarigravitalionale,respectivpe un gpaletintregTncazul
calculului la compresiun€ 9i'incovoierein planulperetelui
N Ed
D, c,
de la plansee(a) gieforturiaxiale(b 9ic) inh-ofagiedeperete
Fig.4.6lncdrcdri
ll=1,OOm) sau lSlimeagpaletuluiliber);b) diagramarealda efortuluiaxial9i
c.) diagramasimplificatda efortuluiaxial;Qr lncdrcareade la ultimulplan9eu;
G-greutatoa propdea pereteluidepe un nivel
'-
4. Calcululcladirilorcu pereti structurati

din zidaie
+-4
Fig.4.5 Exemprede descircarea plangeurui pe pereliistructurari

longitudinali
in cazulstructurilor
celulare
in tabelul4.1 se dau ariile aferentede descircarea planseuluipentrufdgiil
consideratein figura4.5.
Se precizeazdcd aceste fAgii sunt aclionate 9i de incdrcdri orizontia
perpendiculare pe planulperetelui,care se determinipe fAgiiverticalecu li{imile
egalecu celeprecizate in tabelul4.l
Tab.4.1F de calcul structur{

Suprafalade plangeu rcareadin plangeupe
aferenti nivel/fAgie
= rr'+
At,of Q 4 =Q p n 'A t , o 1
=b,
Ar,of Qpt= 4pn' A z,o1
+
. (L, L"\
At^ r =C r'l
J 'v t . l ) ) )
'+ 'I
=lr0,,,'
eo, I *n0,,,?i "
Qpn , 8 pn , q pB sunt incdrcirile medii pe trame.
in cazulverificiriiperelilorinteriorise calculeazri
doudincirciri de la plangeu:
din stdnga9i din dreaptaperetelui,care acfioneaziexcentricin raportcu pl
medianal peretelui.
134
E--
CLADIRICU PEREflSTRU)TMLI DINZIDARIE
inc6rceribn 9i n/in modulesuntegaledaca4=1m.
pa(iala pe reazeme,astfelcd momenteleincovoietoare

Fasiaare continuitate din
camp(M")9i de pe reazeme(M,)se considerdln modsimplificat,
egale(Fig.4.7):
,2
wt ne (4.7)
t2
under. esteTnetimeaunuinivel.
in functie de inetimea cledirii;i Gportul dintre ine4imea9i lungimea/l51imea
clidirii,inc;rcareaw/ poatefi constanidpe toatd cladireasau sd aibe vabri mai
marila ultimulnivel,eventualla ultimeledoudniveluri(Fig.4.7).
M'
he
I
he
t
Fig.4.7incdrcareadinvantpe faqie
a-schemastaijcda faqiei,b- diagramade momenteincovoietoare
Se precizeaze ce incarcareadin vant9i momenteie sectionalerezultatesuntcu

valoride proiectare(de calcul),inhucatvantulse considerdin GF.
4.2.3,2A4iunea localda seismului
Seismulaclioneazdlocal atat asupraperetilorexteriori,cat Si a celor inte ori. ln

ambelecazuri se considerac; incircarea seismiq; aferentepercteluicalculat,
pe inaqmeaunuinivel.
actioneaz;ca o incdrcareuniformdistribuite
lncercareaseismicelocalSse determinS astfel:
a.J se determindincarcareaseismicdaferentdpereieluila nivelulunde se
peretele(Sp),
calculeaza propo4ionalcu masapereleluisicotasal
G-
sr=4 c- IKNl (4.8)
i=4
Fi- incercareaseismicetotale,|a nivelulk;
137
4. Calcululcladidlorcu Deretistructuralidin zidaie
Efortulaxialla nivelulde incastrarese determindcu relajia:
Nu{ =Q7+@-D.Qry1+nG [kN] (45)
unden estenumdrulde niveluri.

Efortul axial, Nr", poate fi calculat la fiecare nivel, fiind un efort seclionalde
proiectare,produs de incercerilegravitalionale,rezultandastfel diagramede
eforturiaxiale.
incdrcdrilepreluatede fa-sie,precumgi efortul axial din fSgiese determindin

func.tiede grupareade incarcerila carese faceverificarca.
4.2.3incirciri orizontalelocale
incircdrile orizontalelocalecare aclioneazeperpendicular

pe planulpereteluipot
oroveniidin:
- seism,pentrutoti perelii(interiorigi exteriori):

- vant,numaipentrupereliiexteriori;
- impingereapemantului, pentruperetiide subsolde pe conturulcledirii;
- impingeridatede bolli,arcesau garpanie;
- incirceri de exploaiare orizontale (impingerea oamenilor in spatii
aglomerate)sau greutelice rezultddin suspendareamobilieruluisau a
unorinstalaliicareproducmomenteincovoietoare perpendicular
pe planul
peretelui.
Cele mai importantesunt cele din v6nt sau seism,careaclioneazdla toatetipurile

de clSdiri.
4.2.3.1incircarealocalAdin acliuneavantului
Din incircarea din vant care aclioneazdnumai pe per4ii exteriori,se considerd

incdrcareaaferentefagieicalculate.in funcliede poziliapereteluifate de direclia
vantului,incercareadin vant este presiunesau suc_tiune, care in acestcaz, nu se
insumeaze.
incdrcareaorizontalea4ioneazepe o fAgieverticaleGulilimea t, careeste:
- egaldcu distanladintreaxele golurilorde ferestrein cazul gpalelilorliberi.
De exemplu, in fig.4.5 suntaj gi b1;
- un metruin cazulperetilorexterioriplini(fAgiidin axele1 gi 3 din fig 4.5, care
nu s-aureprezentat).
in general, peretele lucreaz pe ambele directii: verticali gi orizontale.

Considerand,in mod simplificatgi acoperitor,ce peretelelucreazanumai pe
direcliaverticald,incercareadin vantpe fagieeste:
wf =w.lt lkN/ml (4 6)
unitaradinvantpe perete[kN/m1
unde,w esteincdrcarea
136
4. Cabululcladiilor cu peretistrucluralidin idane
rrz G,-masa,respectivgreutateapereteluila nivelulk;

,rr Gr-masa,respectivgreutateatotalda niveluluik.
b.) incErcarea
se determine pe perete,la fiecarenivel:
uniformdistribuite
s,
lkNim'zl (4.e)
unde:,{,esteariapereteluila nivelulconsiderat.
lncdrcarealn modul pe fe$ie este egald cu qs daca se considerecA peretele

Iucreazenumaipe direcliaverticale(Fig.4.8).
h"
a. b.
Fig.4.8 lncdrcareadinseismpe f69ie

a-schemastaticd,b- momentelncovoietoare
ln modsimplificat,
momentele
se calculeaz6
astfel:
- pe reazeme:
q h? (4.10)
"^.d
t2
Tncamp:
,)
hE
M- =qsc (4 . 1 1 )
" l2
unde:
q","destevaloarea desub9ideasupra
mediea Tncdrcerilor reazemului,
iar
q""este
incercarea penivel
distribuiE
STRUCTUMLIDINZIDARIE
424 Determinarea
excentricitalilorde aplicarea inc;rcarilor vedicale
lr;srficitatea incdrcarilorverticalein raportcu grosimeaperetelui(pe direclia

lr=nni' peretelui)provinedin maimultecauze:
- alcdtuirea constructivS
a structurii;
existentaunorimperfecliunide execulie(accidentale);
, efectulincdrcdrilororizontale.
=ta.ele acestor excentricitSlise concrelizeazdpdn momenieleincovoietoare

ar':cusede inc6rc6rileverticale,caresoliciti pereteleperpendicular
pe planulsdu
tf€a€n.
fi -elaliilede calcul, efectele excentricitetilor
se introducprin coeficientiide
r"i-cere a capaciteliiderezistentd,
carecorecteaze situatiacompresiunii
centrice.
!,24.1 Excentricitili provenitedin alcatuireaslructurii
.!,sn excenlriciteli
structuralein secliunilein carese producetransferul(trecerea)
rldorverlicale de la un nivella altul.datoriteurmdtoarelor
cauze:
- suprapunereaexcentdcd a peretibr pe verticala, din considerente
arhilecturalesau datoritdunor grosimi diferitea peretilor,prevezub in
pfoiectare;
- rezemarea excentdcaa plangeelor pe pereti;
inc6rcareadife ta transmisi de planseelede pe o parte 9l cealaltda
pereljtor.
::_-oriteacestorexcentricitali
inc6rcErileveriicaleproducmomenteincovoietoare
1 yalorimaximela parteasuperioare a peretilor(subcenturi);acestemomenteau
: {arialie liniarl4pe inellimeaunui nivel cu valori nule la partea inferioarea
:eretelui(deasupra (Fig-4.9).
centurilor)
i figura4.9d, s-a consideratce ldlimeacenturii,care asigurarezemarea,are

i:jnea a, iarexcenlricitatea
incdrcdriide la plangeud, este:
lac: a=trez!1t6, d = L (4.12J

6
n c€zule dinfiglra 4.9 s-a conside|at cd lelimeacenturiiesleegal6culetimea

rretelui (i) 9i rezultdexcentricitdlile:
(4 . 1 3 )
139
4. Calcululcladiilor cu pereti sLructuEtdin zdari,e
la pereliexteriori(a) 9i interiori
structurals
Fig.4.9ExcentricitSli
(b) 9i momenteincovoietoare(c);d,e-detaliide rezemare;
de rezemarea plangeului
a-lStimea (in cazule, a=t)
140
STRUCTUMLIDINZ\DARIE
=t=ihicitatea structurald
{e")in secliunea1-1{subcenturd,respeclivla partea
si!€{ioarda peretelui),
e6te:
. la pereteleexterior
, M Pt . d, Nt d1
- t -^r' ir'l
Nt+P,
+ Pl
\4.14)'
. la pereteleinterior:
2M Pr, Psds NFl

" :rr' Nt +Ps +pr (4.15)
ir ffgura4.10 se eprezintSschemastatic6,excentricitatile
si eforturilel\4 si
re_truo fesiereprezenlatd
pe toatdinellimeaperetelui.
"1r
nJ
"
_+r
L"
oT "
o+
b. c, d. e.
Fi9.4.10Schemastaticda fasieipentruun pereteexterior(a) si inlerior
tb).
(c).fiomenteincovoietoare
structurale (d) si eforiuriaxiale
(;)
êx.cenrtcttat
-j- rncarcarea
0e ta acoperigsau mansardd,p. p". p._incarcdridela plansee,
G-greutatea propriea fesieipe un nivel
1.2,1.2Excentriciteliadilionate
=:t.eniricitdlileaditionalesunt provocatede urmetoarelecauze:

- oeptasarcarelativea planurjlormedianea peretilorde la doud niveluri
adjacente, datoritdimprecjzjilor
(erorilor)
de execuf6;
aoatereagrosimiiperelilorde la valoareanomjnaE(teoreijci);
, abateriale peretilorde la pozitiaverticale;
neomogen,tatea materialelor.
141
:-
4. Calcululcladiilor cu pereti structuratidinZdaie
ln.calcule excentriciidlileaccjdentale (e.) se constderaprin cea mai

mare dinl,
valorile:
e^ =-:L e. >Lm
- ro0 (4.16
under estegrosimeaperetelui,iar
,"- inetimeanivelutui.
4.2.5Excenlricitelidatorateincircidtor orizontale
incarcirileorizonlale(vantsi6eism)se considereuniformdistribuite
pe un nivel.
4.2.5.1Excentricitdfidatorateacliunii vantului
Vanfulaclioneazesub formdde presiunesau suctiunenumajpe peretiiextedd

(perimetrali)in grupareafundamenbla.in timpirlexecutieiclddirii,vantul poat
aclionaFi asupraperetilorinteriori.
Cunoscandmomenteledin actiuneavantuluiIa jumetaleainaltimiinivelurilor( !41
respectivln dreptul reazefielor (M.), se calculeazE
excentricitetile
corespunzalo
cu relalia:
\4.17)
unde:l\,,fw-
estemomentulincovoietor dinvent(M" sauM) ,iar
N- eforlulaxialtotalin s€cliunearespectivd,
din;n;arcddgravitalionatecu
vatoflcorespunzSloate GF,
I\,'lomentele^
din vent se calculeazdsirnplificatcu retatia{4.7) iinand seana cl
aqruneavantutuieste altemanlb,in mod obisnuitse considerdnumaipresiune
ventului(careeste mai mare decdt suclljnea)cu sensulcare.:rpr";;;;
incdrcarilegravitalionale, conduceIa cea mai Aefavorabita situatL, reifectiv E
exceniricitateamaxim5.
4.2.5.2Excentricittrlidatorateactiunltseismutui
""=n (4.f3)
N,ls-
estemomentulincovoietor dinseism,iar
N- efortulaxialtotalinsectiuneaconsideratd,
din incircdrigravitalionale
cu valoi corespunzdtoare GS.
CLADIRICU STRUCTUMLIDlNZIDARIE
de actiuneal seismuluise considere cel careimpreunecu incdrcerile

conduce
6onale, la cea mai defavorabild
siluatie(excentricitatea
maximd).
Excentricilatealotala
total6rearltdprininsumarea
tulurorexcentricit4ilor.
ln secliunea
a nivelului(subcentur;)avem:
a peretelui:
pentrugrupareafundamenta,e
e=e"+e;+e,,>0,45t (4 . 1 9 )
pentrugrupareaspeciald:
e= es+elee>0,051 (4.20)'
nea infedoarda nivelului(deasupracentu.ii)ln relajiile(4.19)9i (4.20)

(e.)estenul6.
structurald
E Rezist€nlala compresiunea per4ilor din ZNA s,iZNA+AR
loJm s-a aritat, rezistenlade proiectarela compresiune a perelilor(efortul

I capabil)se calculeazdpentruo feFieverticalicu letimeade 1m,sauegalecu
lea gpalelilorliberi.
perqiidinZNAiiZNA+AR se punecondilia:
-u
hz h e hc ,,.
(4.21)
Fntru per4iidin ZC 9i ZC+AR
llz =!s:!!. <rs (4.22),
b: ll. estelndllimeazidadeipe un nivel;

,.- esteindllimeanivelului(etajului)l
,. esleinetirneacenturii,iar
t grosimeaperetelui.
I relaliile(4.21)?i (4.22)se pot oblineindllimilemaximeadmisein nivelurile

cspunzetoare grosimiiminimea pereteluit=24cm:
- pentruZNA9i ZNA+AR:
lbm;u.=288+hc (4.23)
- pentruzC giZC+AR:
143
cu pererisvucturctidin idane
4. Calcululctadidtor
=360+ 4
hemax 14.24)
de proiectare
Rezistenta a fagieise calculeazd
cu relalia:
NRd=d.NHd =d A. f",) (4.2s)
unde ly'| este rezistenlade proiectarela compresiunecentricE,A-ana

transversalda fegiei,egaldcu'100t (cm') sau 1t (m'?),,- rezislenlaunitari de
proiectare
a zidarieila comprcsiune,
iar f estefactorulde reducere.
FactoruldereducereCsecalcuteaza in trei sectiuni:

- in secliunea2-2 (interioardJ'.0t
- insecliuneal-1 (superioard): Ci
- la mijloculine4iminiveluluir
d.
Dinceletfeivalorise consider;valoareaminimS.
FactoriiC,gi
C,iauin considerareanumaiinfluentadefavorabilS in
a excentricitdlilor
secliunilerespective,iat Iaclorul 0, ia in considerareefectul defavorabilal
excenkicitdtilorin secliuneade mijloc a peretelui,plus efectuldefavorabilal
flambajufui(zveltelei).Obiqnuit, L se calculeazdla cola 2/3h", deoarcce
excentricilelile
suntmaimaridecat6elede la ,"/2.
Factoriide reducerese calculeazaastfel:
oi = l - 2--!r! (4.261
O" =1-2-:1
"t g2n
La cota 23h., excenkicitateae,,se calculeazdcu relatia:
- pentrugruparea
fundamentale:
2
(4.281
- pentrugrupareaspecaaldl
2
em=-es +ea +ee @.2e
Valoarea2/.1e" din relatiile(4.28)si (4.29)rezuhadin varialialinjaraa excentricitEd

slructurale (vezifig.4.10c).Valorilee,9i e"se calculeazSln sectiuneade la mijlooi
inEllimii nivelului.Penlru zidiriile executatecu toate tipurile de elemeniel|
CLADIRICU STRUCTUMLIDINZIDARIE
. cu toaterosturileuftplutecu mortar,coeflcienlul
de rcducereC, va fi luat
nzdtorvaloriformaximehJt (l€.belul4.2).
Tabelul4.2
Exceitricitatea
relativ;,
Tip
zide(ie
ZNA
zc,ztA
de rezistenFa fagieiconsiderate
in SLIJse facecu relalia:
(4.30)
r \-991e elortulaxiatmaximde proiectarecatculat
in grupareafundamentata
+ecialaa incircdrilor,iar]{n esterezistenta
de proie;tare
Ia compresiune
a
calcubtacu relatia(4.25),in funcliede se&iuneala carese faceverificarea.
!rupareafundamentalS avemeforturileaxialemaxime,iar ln grupareaspecial;.

:n_momentele incovoietoare maxime,astfelca verifi*rite treOuietacutepeniru
gruperiale lncercdrilor.
Rezislenlala compresiunea perelilordin ZC $iZC+AR
EE si in cazul ZNA, rezistenlala compresiunea peretiloreste rezistenta

la
a unerlasii de 1m. respectiva uneifasiegalecu latimeaunuigpalet
ffiprestune
Fisisten-ta
de proiectarela compresiunea peretilordin zidirie confinateri ZC+AR
se calc!leazeca 9i penhuziderianearmatdutitizandaceteaFiretatiiO"
C"i
? ocui.ziddrieicu sldlpigorise considerao ziddrienearmaid "lif"uf,
re$ecuvo ar|ecareincludesisfelpisoriidin betonarmat. "";n; ";-;;;;.
lla'mea ariei.idealese slabilesledin conditiaca sectiuneareald,fomata
din
ene (cu ana ,i ) 9i statpigoriidin beton armal (cu aria { s; aibd aceeasi
)
EdenG de proiectarela compresiune cu aria ideata.tormatanumaiOiniiCari-e
l€ermata,
Censiderempereteledin figwa 4.11adjn ziddriecu doi stalpiEori,

care esle un
lE(eteplinsau un spalel(parteaplinddintregoluri).
145
4. Calcululcladhilorcu structuali din zidaie
o.
Fig.4.11Sectiunea
real5a pereteluidinZC (a) 9i
seqiuneaechivalentd(ideatj)(b).
Rezistentade proiectare(nr'id)a peretelui se compuno din suma aezistentelo
prciectarealezjddriei9i stalpisoritor.
NM-Nzd+Ncd+Nad (4.31
unde Nzd,-^/.,t
gi lr'ar'suntrezistentelede compresiune ale ziddriei(cu ariar,), a
betonufuisiarmdluritor din ambiistatpi9ori(cu ariite,{. qi ,,t").iarl-1,L, si t,)
rezsGnletede proiectare aleziddriei,betonuluiti arm5turii.
Rezistenla
de proiectare
a sectiuniiidealeesre:
Np6,i = Ai6.f,1 . (4.35)
Dinegalilatear€laliitor(4.31)Si(4.35)rezultd:
Az Jzd + Ac'fcd + Aa fg=A;4 (4.36)

-f,a
146
CUD]RI CU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
-ie underezultdexpresiaarieiideale:
Aid = Az +nc,echA! + na,ech Aa (4.37),
=fd (4.38)
f"a
.f,a (4.39)
n"."d, =
f.l
nnt coeficientiide pentrubeton9iarmifure.

echivalenld
i moduzualnu se line seamade ameturadin stalpigori,

iar ,.., este coeficientul
:e echivalenld
al betonului.
Drn{4.37)rezultd:
Aia = A" + n"a.A"= Au + b"a. -lV. (4.40)

i calculeavem nevoiede grosimeaideaE. ConsiderAnd (pentrusimplificare)
;r6imea inimiiegalecu grosimealalpilor(situatiefrecventii
la ziddriileactuale),
-iultd (Fig.4.11b):
A id = ( lo tk t + b d + b p z ).ti d (4.41)
:onsiderand,
\4.42)
Ai,,_ (to+ bd + bp2\ ta (4.43)
'espectivgrosimeaideald:
. 4, " A t n. L 4.
'" (4.44)
I +bl +bez l+b +be2
ir relalia (4.38), pentru calcululrezisten,telor

de proiectareale betonuluisi a
ziieriei, coeficientulcondiliilorde lucru pentru beton este mb=0,75,iar penlru
zij;rie rr, se va luade la capitolul1.
n c€zulincarelelpileFi inimaau grosimidiferile,grosimeaidealda inimiisepoate

:eterminaastfel(Fig.4.12).
4. Calcululcladiilor cu percti sttucturalidin idaie
l-
a. b.
arieiidealein cazulincareiilpile Fi inimaau grosimidiferite
Fig.4.12Stabilirea
Valoareaariei idealese stabilegtepe baza datelorgeometricedin figura4.14a,

utilizindrelalia(4.40).
Pe bazadatelorgeometrice
din figura4.12bs,iconsiderand
cd:
+tzia=,^-171t
r = 1^,tt'a
"2"2
(4.45)
rezulta:
A6 = l't6 + bo1't6+bpz'tz;a (4.46)
,l^ = trtt + t,r! L + t,r\41 \4.47)
considerand grosimilor
cd rapoartele grosimilo
ideale6untegalecu rapoartele
reale,dan(4.47)rezufta:
Aa -td tl I bp't 1bpr' t-\ (448)
Tinandseamade (4.40),din (4.48)rezult5:
,,_ 4i!44; (4.4s)

l + b ^ :+ b d :
I'hd pentruziddriaconfinatdse determinecu relatia(4.25),unde in loc de / se

introduce/r.
Tnmodsimilarse potdetermina9i grosimileidealeale talpilor,in cazulin carefagia
de peretecu ldtimeade 1 m estein talpe.
4.2.9Rezistentala compresiunea peretilorcu inime armati (ZlA)
Rezistentade proiectarcla compresiunea perelilordin ZIA se determindcrr

relaliileutilizatepenlruZNA,insd utilizandgrcsimeaidealea perelilor.Conkibulia
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDINZIDARIE
r*aturii din inima armat5se va neglija.Grosimeaechivalentase poate stabili

FFau un pereteintreg ($palet)sau, mai simplu,numai pe fagia de 1 metru
Fc.4.13).
-1
b.
Fig.4.13Ariareal6(a) ii ideali (b) la un peretedinZIA
l:rsiderend dimensiunile
in ceniimetai,
rezultd:
100(2-2+ n",ht,) = 100t (4.50)

-h
t * h = t"+n ""h t"
(4.51)
4.3.
." CALCULULPERETTLOR
DrNZTDARTE
LA COMPRESTUNE
9t INCOVOTERE
PLANULPERETILOIR
43.1. Caracteristicilegeometriceale perelilor:
geometrice
:ar-acterjsticile ale perelilordin ziddrie,suntvalorireferitoare
la:
- lungimeasigrosimeaperetilor;
- indltimea unuinivel Sialintregului perete;
- lungimeainimii9i a talpilor;
- pozitiacentruluidegreutate;
- ariileinimilor9ia tdlpilor;
- momentele de inertie.
geometricerezultadin plan9elede arhitecturd,

inele din caracteristicile iar altele
a€calculeazi.
,4.3.1-1.
Lungimeat6lpilor
r cl6didobignuite,incdrcareaorizontalSdin vent sau seism se considerdce

actioneazdsuccesivdupe ceb douddirecliiprincipaleale cladirii(transversaldgi
bngitudinald),fiind prelualede peretiiparalelicu incarcarea.Cand incarcarea
dizonlaE aclioneazdpe direcliatransversalda clddiriieste preluat; de peretii
ransversali,respectivde perelii longitr.rdinali,
dacd incdrcareaesle pe direclia
bngiludinale.Intrucatla interseclii peretilorde pe celedoua
se asigurdconlucrarca
149
-
-
4. Calcululcladhilorcu percti structutatictinzjdaie
direclij,la-preluareaincdrcariiparticip;- pe o anumitddistanla,- si pereliide pe

cealaltddirectie,carereprezinta Ulpilepefetilor
De exemplu,in figura4,14seismulacrioneaz,l pe directiatransversald.
fiindprelua
de peretiitransveNali gide po4iuniateperelrtortongitudinati (t6tpi).
+F
1- t-
lFb
Fig.4.14Acliuneaseismutui
pe dircctiatransversal6
a ctddirii
Lungimeatdlpiloractivea diafragmelor,
pe fiecaredirectiea clidirii se considere
astfel:
- in cazuldialragmelotmarginale:
bp=t +Lb,t sau b?=/+A,, @-52)
- ln cazuldiafragmelor
centrale:
bp = Ab"t+t +Md, (4.53)

undei
A4i,A4, reprezintetungimeaactive a €tpitor diafragmetordin stanga
9i
dreaptaperetelui;
r - grosimeainimii.
Lungimeatalpiloractive1b"1,
rcspedivllrd, de fiecareparlea inimii,va fi cea md
micddin vaiodle:
- 6t t- grosimeatdlpii;
disianlapandta pdmulgotde fereaslrdsaude uFd;
- //2, dac; nu suntgoluri.
CLADIRICU PERET]STRUCTUMLI DINZIDARIE
4.3.1.2.Aria perelilor,cenlrelode greulateti momentelede ine4ie
:eobu fiecaremontant(Spalel),formatdin inimS(paraleEcu dircctiaincSrc5i

:rzontale)Fi tilpi, se calculeazS:aria (egal5cu aria inirniiplus aria t5lpilor),aria
::.iv; la fo4a tSietoare(egald cu aria inimii),pozilia centruluide greutateqi
risnentele de ine4ie.Acesteca€cteristicise determinepentrufiecaremontant,
rciferenfdacdsuntcuplatisau necuplali.In cazulperetilordin ZC, ZC+ARsi ZlA,
3:estecaractedsticise efere la secliuneaechivalente (Fig.4.15).
].+
c.
Fig.4.15Ariila per4i izolalisaucuplali:

a - din zidariesimplSZS ( ZNA,ZNA+AR);b.c- din ZC si ZC+AR
3 - ariareald,c - ariaechivalenti);d.e dinZIA ( d - ariareaE,e - ariaideald),
G - centruldegreutateal montanlului
:.sfa centruluide greutatein raportcu un capdtal peretelui(r,c)se determin5cu
t- |
Ar' !:+ A,:
,A t
'' ( 4.54)
2A ; A,+ A j
Id:fientulde ine4iefala de o axece treceprinG:
t -r ri+>A t . c =
i b \ : t r+ L ! + , r , . t y o .L )+, o ,.( * n a , ( 4 .5 5 )
4 Calcululcladiilot cu perci stuctuzh din idane
undesemnjficatia
notalilorrezultddinfig!ra 4.15
in cazulmonlantuluicu stelpisor,se calculeazdaria echivalentd. poziliacentrului

de greutateSimomentulde jnertieal arieiechivalente.
cu relatile(4.74)_(4.79).
4.3.2DeplasSrilelaterate9i rigiditateaperetitor
Dinpunctde vederestaiic,perelii6untconsoleverticaleincastratela cotazero.

lncdrcirileorizontalece aclioneazapereliiin planullor medianpot fi din vaft sa!
din seism. In mod simplificat,
pentrucatcululdeptasdrilor taterale9i a rigidildlitor
peretilor,inc6rcarcadin vant se considerduniformdistribiriti pe ineltime cu
valoarea4, (Fig.4.16a).iar ceadin seismse consider;cu o distribulietriunghiulara
cu valoarea G (Fig.4.16b).
a.b
Fig.4.16lncdrcareadinvant(a) 9i din seism(b)in ptanutperetetuj.
Se va line seamace hcerc6riledin vantsi seismnu actioneazesimultan.

lncercareadin vant se considerdin grupareafundamentale a incdrcdrilor,iar cee
dinseismin grupareaspeciald.
in cazulperelilornecuplali,deplasarile
lateralepotfi calculatecu relatiiledin statjca
pentruconsole.sub acliuneaincdrcdlor din ventsau s;ism.
constructjilor
in cazulperetilorcuplali,buiandrugiipafticipi la preluarealncerc;rilororizontale.
avand ca efect micgorareadeplasdrilorlateralegi cregterearigiditelii.Dacd se
neglijeaz;efectulbuiandrugilor, atuncifiecaremontantse considerdun oerete
necuplat.Se mentioneazd ce efectutbuiandrugilor asupradeplasarilofsi rigijitdiitor
perelilorcuplalieste mai mare dac6 existecenturi-buiandrugi in comparatieo-
situaliain carebuiandrugii
si centurilesuntelemen{eseparate(Fig.4.17).
152
CGDIRI CU PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
a. -.
a - dintr-unsingurelement( centurd-buiandrug);
1-17Alcdtuireabuiandrugilor:
b - din elementeseparate(centurd9i buiandrug);
2 - centurS;3 _ buiandrug;
1 - centurS-buiandrug;
perelilornecuplali(piini6au la carese neglijeaze

bsarilelateraleSi rigiditatile
tul buiandrugilor)
9i cuplali se determin6in cazulperelilormonotoni,care au
.ieristicilegeometricegide rigiditateconstantepe toati inallimeaclddirii-
L1. Cazulin care se neglii€azdefectulbuiandrugilor(pereli necuplali)
bsarealateraldrezultS,In general,din solicitdrile

de incovoiere9i forfecare.In
(re de raportuldintreineqimea9i lungimeain plan a montantului(tZ, avem
{iile:
H/l<2 - defotmaliiledin forfecare sunt

predominante,cele din incovoiere
putandfi neglijate;
2<H/lS5 - sunt importante atal

H defo.maliiledin forfecare,cal 9i cele
dinincovoiere;
H/b5 - deformaliile din incovoiere

sunt predominante, cele din forfecare
,l putandfi neglijate.
t-18Peretedinziddrienecuplat
mea peretelui/montantului (14 este inillimea lui totald, egald cu inSllimea

di. Rezultecd Incadrarea r?//in limiteleardtatemai sus,depindede
raportului
b golurilorin plan, c6t $i de nlmdrul de nivelud.Rezuftace in cazul unei
d obi9nuite,peretiiplini de Ia capete(frontoane),vor avea IItI < 2, iar la
anliide la pereliiintermediai tapoftulH/l poalefi cuprinsintre2 9i 5, respectiv
naredecat5.
153
4. Calcululclaciilor cu
4.3.2.1.1.Depfasarealatorald9i rigiditateala Wreli 8cu4i {En< 2l
Se neglijeazddeplasareadin incovoiere,iar cea din fofecare se detem

relatiaMohr- Maxwel:
t=!n(*,v,('\a, (4.5
unde:
I/(x)esle torla lAieloa.eprcdusi de inc;rcarea oizontald;
vf., - fo4a t2iietoare din incdrcareaunitareorizontaldaplicatela nir
undecalculdmdeDlasarea:
G - modululde elasticitate transveGalal zidd ei;
A - ariainimii(activ6la fo4ateietoare).
in cazulactiuniidinvent din relatia(4.56)rezultdexpresiadeplasdriila nivelulr
,,2
t*r.v=F.t9fu;L (4.5
uAi
ln modsimilarpentruacliuneadin seismrearltd:
.-,,
a"t"t=P"1"1!-I- (4.5
vAi
Rigiditdtilela va (f,) sau seism (4) sunt egalo cu Tncerc5rile

care rxq
deplasdriunitare.Rezute:
G4
" ,(x) - p*(').n2
(4.
I
G'Ai
t- o ".=----------L
'
0.1"o
1'
CoeficienliiB (r) tidr(r), din relatiile{4.57)- (4.60) depindde tipul Tn

orizontaleqi se pot calculapentrudiverseniveluri,cumarfi: ultimulnivel(i =
nivelulrezuftanteiincerceriiorizontale(i = aJfl pentru vafl, )t = 0.7H
(celmaiapropiatnivelfaF den = 4814.
seism),sau la nivelulcaracteristic
CLADIRI
cU STRUCTUMLIDINZIDARIE
12. Deplasarealateralesi rigiditateala pereli cu raportulHn= 2,..5
:st caz se tine seamade efecteleincovoierii9i forfec.irii.

Aplicandrelalia
-Maxwel,rezultS:
^ 6 I M ( ' \ ' n l x ) . {r(.)." (', (4.61)

"- Er -[ G4
M(x) 9i n(x) sunl rnomenteleincovojetoaredjn actiuni orizontale.resoectiv
din inaarcareaorizonlaldunitaraaplicatala cota unde se calculeazj
0eDtasarea:
t1 modululde elasticitate, respectivmomentulde inertieal sectiuniiin
raportcu axaprincipalda secliuniiperpendiculard pe inimd(saupe directia
rFcarcdrii).
€ei*alte notaliisuntidenticecu cetedin relatia(4.62).

Ei. rclalia(4.61)rezultaexpresiadeplasdrjidin vantz,"7,sausejsm,j"i, la cotaj:
- &r acliunea
vantului:
r" r "t - a , r "t ! : - L 0 r,f:-!- 14.62)
- dinacliunea
seismului:
A.{ , r - a- t nr : j- - - : : I B t,t1 , " (4.63)

EI " GA,
a,(jr),a"(i), 4(.r), l,(r) sunt coeficientiadimensionali,

care depindde
tipul incercdrii.
Rdatiile{4.62)9i (4.63)potfi scrisegisub forma:
11;,1=a14:lt./ 1+p1r';._t_
Lt L \H -.
(4.64J
. Btl\
O,ad(x\
(4.65)
deoarece
G=0,4E.
h relaliile(4.64)9i (4.65),precums,iin ur'eledin relatiilecare urmeaz;,prin se

_rntelege 4
TncErcarea din vant (q.) sau din seism(q")(dupdcaz),iar coeficienlii
afr,
4. Calcululcladii|v cu pereti structuftli din zidane
p/t 9i l)fi4 corespundincircdriidjn vant l,./rr, 1,"f.,9i ,"{x) respectivlncerceriidin

seismd.(.t,4/:r,si l),(x)dupecaz.
Deplasarea lateralapoatefi scrisd9i cu relalia:
(4.66)
unde1.estemomentulde ine4ieechivalent careline seamaatetde deplasarea din

incovoiere,cat 9i de cea din forfecare.N4omentul de inertieechivalentpenlru
actiuneavantuluieste(1",)iar pentrua4iuneaseismului(L).
Dinegalitatearelatiilor(4.&) qi (4.66)rezultdl
(.4.67)
t+ui"1-L
careproduceo deplasarelateraldunitare.Dh
lateraleesteTncdrcarea
Rigiditatea
(4.66)Silnand seamade (4.67)rezulti:
, EI"at E]
(4.68,
d(x)(r+D(x)-J
-\H1
Evidentca avem o rigiditatecorespunzetoare acliuniivanfului(*"r.r),respecli
corespunzdtoare acliuniiseismice(/r./,r).
Dinrelalia(4.68)se constatacA dgiditatea depindede inetimeaniveluluila cares€
calculeaza, valodleminimefiindla parteasuperioard a cledirij('I=14.
In aplicaliie6te necesarse expdmammomentulde ine4ieechivalent,rcspecli
rigidilatea,la un anumitnivel,carepoatefi ultimulnivel('I=14,nivelulcaracteris
(celmaiapropiatnivelde cota-{:r.81J),in loculde acliunea rezultantei incdrcdrji(r
: aJ,?pentruvant,respectiv r:ATllpentru seism).
In tabelul4.3 se dauvalorilecoeficienlilor d,l9i , la colelementionate maisus.
Tab.4.3 DIa diverse nivelti

Numdrde niveluri ncbrcarea
dinvant
al clidirii
l n d i fe re n td e
nu me ru l d en i v e l u
La nivelucaracteris{c
Pozilianiveul
CUDIRI CU PERE STRUCTUMLIDINZIDARIE
,1.3.2,1.3
Doplasarealateraldti rigiditateata pereli cu rapo.tutH/t>b
h acestcazse neglijeaza
deformatia
dinforfecare,iarcea dinincovoiereeste:
. . M"(1 ) . n( t ) .
'EI (4.69)
.a navelul'Ideasupra niveluluide incastrare rezufte deplasarea/ f.,
9i rigiditatea
d9:
.H4
A ( x ) = a( r ) 1 : (4.70)
FI
EI
].|r t= - (4.71]
a(x)Ha
in relaliile(470)-(4.71)coeficienliiaf, sunt ar(.r,pentruseism, respectivd,/x)

9entruvent. In mod similarrigiditateala actiuneavanfuluieste f"fir, respectiv la
actiuneaseismului &"ft.
;n comentariile coduluiCR6-2006se face diferenlierelntre montanli9i spateli.

Llontanliisunl plinuriledintregirurilede goluricare,datoritelungimilorrelativmari
h plan, se considerdconsoleverticalepe toatdinafimeactddirii,fiind tegaliprin
triandrugi,in timp ce gpaleliisuntplinurilemicifixatela ambelecapeie,cum sunt
aln-urilecu lungimerelativmica in plan. cuprinselntre centud-buiandrugi (Fig.
,r.19).
+il
a .b .c
Fig.4.19Definireamontanlitorgi Fpatelilor
a- peretecu goluri,b- deformatamontantilor,
iii
c- deformataspaletului,
1-montant.
2-spalel,3- centure,4-centure-buiandrug.5- golude ug6
:otodatese determinidephserib 9i rigidiulilein mod simptu,din actiuneaunei
singureinc5rcericoncentrate
aplicatSla ultimulfivel,avandexpresia:
157
4. Calcululciadiitor cu pereti sttucturatidin zjdarie
pentrumontant:
H' H 14
_+i-
3E..1 G, A,
Penkuspalet:
(4.7
;il4--1-t
\t2E,.r, c. .t,)
in relatiile(4.72)-(4.73t
s-auutitizatnotatiite:
o" tongitudinat
si rransversat
atzid€rriei;
i: *;ilijij]"' ",""ticitate
(k=t'2pentru
secliuni
dreptunshiurare
5"f,?lif #! J!'ilt ' k=2. 2.i pe
-,il:jlll1e-a
z.r.d.irl9i
eenivet(inhecenturi_buiandrugi);
I InaItmea clddirii:
fi-
,?-numeruldenivefuri.
relllia.(4.72)nu se ia in considerareconlnbufiabuiandrugilor.
lr]
considerd iar in (4.73)s
ca buiandrugiisunlincastratiperfectla nivelulbuian;rugilor.
4.3.2,2.Considemrea
aportuluibuiandrugitorla pereli cuptali
o" sedetermina
pdrelii
cuprali,
avand
goruri
prev;z
!,rtf;fif.';;t' "'nitecturd
3:311T-rl"::::::,^"1"*ri^din incdrcdritor
_acliunea. orizontate
(ro4etejetoa
av6nd
i:::,:ljill":1.:,::".'.-1.
incovoietoare
un'.orimfo,rani rJ_j"i"i".I"-'1"'il!i
din montantisi cresterearigiaitaiilperelilor.
T
.t
,li' ' o " ,i

-
Fig.4.20Clddirecu pereliptini cuptali
9i
158
2LADIR]cU PERETISTRU)TUMLI DINZIDAR]E
ln figura4.20,pe directiatransversal;existi doi pereliplini(necuplali)

in axele1 9i
5: doi pereliabetuilidin trei montanlicuplali(cu doudgiru verticalede goluri)in
axele2 Si5; doi perelialcdtuilidin doi montanlicupla! (cu un 9irverticalde goluri)
h axele3 9i4.
Pedireqialongitudinald pereliimarginalisuntalcatuilidin gasemontanticuplali,iar
aelintermediar din oatrumontanti.
,1.3.2.2,1
Caraciedsticileper4ilor cuplali
Se considerdun peretecuplatcu douegirurivert'cale de goluri(Fig.4.21).

Dn planulde arhitecturd se cunosclungimilesigrosimilemonlantilor. Se stabilesc
fungimjletdlpilorde conlucrare9i apoi,pentrufiecaremontant,se determindariile,
pozitiacentrelorde greutate.momentele de ine4ieFi rigiditdliile.
Apoise determind
poziliacentruluide greutateglobal 9i momentulde ine4ie global (al intregului
peretealcSluitdin montanticuplati).
h cazulziderieicu stalpisoridin betonarmat,acesteca|acterisiici

se determine
oentrusectiuneaechivalenta,
geometrice
Fig.4-21Caracteristicile ale pdrelilor
De exemplu,pentrumontantul,?r,
- ada echivalentdl
-t)*Q*, r).t (4.741
ariaechivalentd
a inimii:
'4r=t la+(n"a, r\'t tp 14.75)
159
- poz'liacentruluide greutateal secliunjiechivalente:
momentulde inertieal secliuniiideale:
1",l,i
, -,.t:,
,"1- ,.. i,
" ',, lr- -tu1 ,"
12-....--12....._ 0,,_,F^_?
,,(r^-?)'
-6-,n,
I|^T.:9 pentru
qr:""deeaz6 ceitatti
mortanti.
Fenrru]9:lt]" ""
Intregperetele avem:
- pozitia
centruluide
greutate
al seqiuniiechivalente:
tvut : L z t A , , -(L -, , , , 1
,.0 .A .t J-t+4*
A d + Amz+ A n3 A.7g.
- momentutde
ine4ieglobat:
-,-, r ,,, e....(vo y",f - 4, \y,,. t vut,, t,. lt v.,_ vol

.,:_^!, ' ,
14.79),
valoriler, Fr +, din 14.78)
9i (4.79)sunr
,,a'm'eunrzate
sunrpenrru intruc3l
secliunire
ecnrrlael#:i"1'*T";ijt'"nte.
r€ura (4.21)au lungimiledeformabile
/ . si L,. resp;crivlungimiletotale
r^|glere,o|n
Sr zr,..,cupinseintre centrelede greutateale montanqilor aOiacJnfi.penur.*
ariapozilia
c;ntrurui
o"'isicit'i;;o'u";;;;',";iJ;
:ffi:i:,::'i.L:|ffil'na
lp
li-
w L I iY c h ,
if
nrl
l l th"
.i l
.r ,
Fig.4.22Seqiuneprinrigl;
'160
ariariglei:
A, =t h,+tp Qe 4 (4.80)
ariainimii(activela fo4ateietoare):
(4.81)
poziliacentruluide greutate:
' 4+.,,Q,-l?
A"
g.e2)
momentuldeinertie:
. ,t; l,' l,)

,._'ri- t, ,| h.
;., , ""1 r, lt"_).',"_'r1 {4.83)
(*.),relaliafiindstabititein paragrafut
rigiditatea urmator.
{.3.2.2.2Rigiditateaperelilorcuptati
r €alcululstaticpdreliicuplatise asimileazaprin cadrc.Sielpiisunt montantiidin

ad;rie, iar dglelesuntbuiandrugji
(centurj-buiandrugi)
din betonarmat(Fig.4.!3).
Fig.4.23Asimilarea pdrelitorcuplatiprincadre
a-peretecuplat,b-cadrulasimilat,c-deformata cadruluidinactiuniorizontaje
161
4. Calculul cladiibt cu pete sttucufth din ldarie
cadruluidepindeaiatde rigiditatea
Rigiditatea stalpilor,cat 9i a riglelor.
Se constaEce riglelesuntdeformabile numaipe lungimeagolului.
a.) Noliuneade dislorsiune
Se poateconsiderace deformatacadruluisubacliuniorizontalese produceasft

deplasarea lateralecu nodurileblocatela rotire,la carese adaug6apoideplasa
nodurilordin rotire.
Rotireaunuinod canddeplasarea sa lateraldesteliberd,se numesjedisto.siune
Distorsiunilevariazdpe iniltimea cledirii,dar la un nivel se consideri (in ma
cd toatenodurilede la nivelulrespectiv
simplificat) au aceeagidistorsiune.
ln figwa 4.24 se prezintedistorsiunea la un nivelcurentpenkuun cadruobi9n
(la caredglaestecu secliuneconstantd) qi momentele ce rezuftadin distorsiune
1" b.
Fig.4.24Definireadistorsiunii
a- deplasarea lateraldcu nodurileblocaiela rotire,
b - distorsiunea
I la un nivelcurent,c - momentedin distorsiune
Se constatace pdn deblocareadistorsiuniiin nodurilefespectivestalpiiprezin

punctede inflexiuneSi momentelepe stalpisunt egale,iar in riglevariazalini
Forleietiietoare din distorsiuniapar numaiin rigle,fiind constantepe lungirf
riglelor.
Prin deblocareadistorsiunilor de la toate nivelurilerezultddeformatafinalS
cadrului.
In situatiacu nodurileblocatela rctireapar momentenumaiin stalpi,underigle
ca 9i nodurile,nu se rotesc,
b.) Rigiditateala distorsiunea unui montant
I se detennindcu relalial\rohr-l\,'la
ln situatiadin tiguta4.24b,distorsiunea
\Fis.4.25a)'.
162
}LADIR]cU PERETISIRU}TUMLI DINZ]DARIE
t M.tk
. , E,,.1_ p. .I \4.84)
qgiditateala distorsiunea montantului(tr,) este momentulcare produceo

lFersiuneunitari.Rezult5:
F .I
.._ (4.85)
h
-rde r.9i 1- reprezintdmodulul de elasticitateli momentulde ,ne4ie al

Troatantulu
i dinzidArie.
m:l
=
E
t=
M
Fig.4.25MorFehtele
M9i ,, din relaliaN#hr-N4axwell
a pentrustalp,b pentrurigle
cl Rigiditateala distorsiunea unei dgle
(Fig.4.25b).
S€deteminetot cu relaliaMohr-Maxwell
t M.m M.L
(4.86)
' r E, . 1 . 6 .E ,.1 "
inde 9i 1. reprezinlamodululde elasticitate Fi momentulde ine4ieal rigleidin

:elon'.armar.
Rigiditatea la distorsiunea riglei(f") este momeniulincovoietorcare produceo
dire unitarS.Rezulte:
, 6. E".I-
,T, \4.87)
Relatiile(4.85)9i (4.86)s-au determinalpentruun cadruobignuit,avandslelpii€i

iJlele cu sectiuneaconslan€. In cazul cadrelorcare asimileazdpereli cuplati,
'elalia{4.85)rdmanevalabilS, ins6in cazulriglelortrebuie
introdusedouacoreclii:
163
4 Calculul cladhtot cu perctistuc talidin ztdaia
pnmacoreclie,pentrua lua in considerare faptulcd numaipo4iuneadin

dreptul golului este defomabile, celelalte doue podiuni ate riglelor,
cuprinseinhe marginilegoluluiSi axele montanliloradiacentiavand o
rigjditate
foartemare,practicinfinita
a douacorectieline seamade deformaliile de forfecare(produsede foda
tdietoare) orn rigle intrucat spre deosebire
de rjglelecadrelorobignuite,rigleleperelilorcuplalisunt scurte9i inalte
(raportulintre lungimea9i indltimearigleieste mic) astfetce deformaljite
dinforfecaresuntfoarteimportante
d) Considerareafaptului ce numai po4iunea riglel din dreptul gotutui este

deformabilS
in figura4.26 se prezinti deformatadin incovoierea rigleila un peretecuplat,la

carenumaipo4iunea / (dindreptulgolului)estedeformabile.
ax monI:ml ax montant
rJe*-*
' t
tvt -.-
Fig.4.26Deformata rigleila un peretecuplat

dinTncovoierea
Pe portiuneadeformabild,
relalia(4.B7)esteurmetoarea:
Mr' l
@= (4.86
' 6 .E, If
Dinfigura4.27rezult6:
,IL
''2 2
L
'I (4.9:
u,=uL (4.S'
164
CUD\RI cU PFRETIiTRU1TUF'/'LIDlN ZIDARIE
ir@rind (4.90)9i (4.91)in relalia (4.88)rezultd :
M.I3 M.L ( I\3

4' = - = - , _l (4.s2)
6E . . t , . Lt 6 E,.Ir \L )
?€ditatearigleiesteegalecu momentulcareproducerotireaunitare.Rezult;:
6.F ,t ,.t:
t I \r
k _- - . (4 . 9 3 )
' L \/,]
3e cons{atecd relatia(4.93)exprima.rigiditatearigteiin funcliede tungimeasa

(r), corectatacu raportrl (L/l)t, care ia in considerarefaptul ci numai
-:raPi
to{tiunea/ estedeformabile.
detormalieiprin forfecare
.l Considerarea
? f.ura 4.27se prezinlddeformatadin forfecarea riglei,la carenumaipo4iunea/

esE deformabild.
ax montant
ll '
Fig.4.27Deformata
dinforfecarea rigleiunuiperetecuplat
leformatadinforfecare,datoratefo4eitdietoare4 se producenumaipe po4junea

(4 si are valoarea:
reformabile
. V,I
(4.s4)
Jnde c,9il" suntmodululde elasticitate transversal al rigleiqi aria activdIa forta

iSietoare(ariainimii)de pe po4iuneadeformabiE.
Datoritddeformalieide forfecarc,aparerotirea{! a rigleicuprinseintrecenlrelede
greutateale montantilor, suplimentard
rotiriidinincovoiere:
L t,L 5M. L
(4.95)
L G,. A". L E,.A,.L
165
4. Cabululcladiilor cu pereti sttucturalidin idaie
Dinrelalia:
(4.96)
2
Rezulti :
_, 2M
14.97\
L
inlocuind (4.97)in (4.95)rezulte:
2M,I
a" = -"""""": (4.98)
G, 4+ E
Rotireatotaldrezultdprininsumarearotiriidin incovoieredatede (4.92)cu rotiBa

din forfecaredatade (4.98).rezultd:
M-L ri I 2 Mt
-l t4.w ,
6 E. lt \L t -G r' A t' L'
'.
Tinandseamaca G,=44E,,rezllfte
M.L- lt\r /- r. )
o- l:t .l l + 3--0 ---- (4 1 0 0 )
6.E ,..r. \rr [ 4r)
Rigiditateaeste momentullncovoietorcare producerotire unitara.Rezultd:
. ^ .
'.,1
r , .- " :
L
',.lil .p ( 4 .1 0 1 )
\I J
unde:
I
t'-_^ r, @1 o z l
4. r
subunitarde core4iecaroline seamade defomaliade

Esteun coeficient
din riold.
t Momentulde ine4ie corectat

coeficientii, lil cu relatiile:
Se calculeazd
2) i,
) =--=]
Lk,
CLADIRICU STRUCTUMLIDIN
ZIDAR\E
,.,,)1-l I r) (4.1O4)'
Li., \ Ad A* )
\ t, estesumarigiditatibrriglelorde la un nivel(caresuntaceleagila loale

Ie), ) *. este suma rigiditeflormontanlilor,Il, - suma momentelorde
!e al montanlilor,),1.r li )/* sunt aria p.imuluisi ultimuluimontant,iar
€stedistanladintrecentrelede greutateale primuluigiultimuluimontant(l,rJ,in
.22\.
l/tine seama de deformabilitatea axiald a montantilor,care este
la primul9i ultimulmontant,unde avem eforluriaxialemult mai mari
la montanliiintermediari.
tunclie de numerul de niveluri 9i coeficienlii,9i/, rezulii (din labele)
ientulsubunitart, care se utilizeazSla coaectarea momentuluide inertie
1r.cu relalia:
(4.10s)
ntul de ine4iecorectat1o.estemai mic decatmomentulde ine4ieglobal

barece ipotezasecliunilorplane nu este valabildpentruintreagasectiunea
i"lelui. lpotezasecliunilorplaneestevalabildpenhufiecaremontantin parte.
I cele de mai sus rearltd ce momentulde ine4ie corectatia in considerare
irarul de niveluri,rigiditatearelativda glelor 9i a montaniilor,precum Si
lr(maliile axialedin montan.ii.De asemenea,line seamade tipulincarcdrii(din
ls.n sau vant),coeficienliidecoreclie4fiind daliseparatpentrucele doudtipuri
!inoircSri(Tabelul7A).
lRigiditaieaperetelui
! calculeazdmomentulde ine4ieechivalent(pentruvani sau seism)cu relatia

67), in care se introducemomentulde ine4iecorectat(.10"), iar aria inimiidin
Eie se inlocuie9tecu sumaariilorinimilor,astfel:
Io" 4 Ia
r - (4.106)
"('\ '" , Hr , , A , L .. 4 It
'+ r , r r l
,a!ia (4.106)estevalabild9i pentruperelinecuplalidacese considerat=1, iar

esle aria pereleluinecuplat.Valorilecoeficienllort gi Dse da! in labele
nexe-Tabelul6A. 7A).
167
4. Calcultrlcladhtar cu perc structural dn zldaie
Cunoscendmomentulde inertieechivaler cLfj4tiaa(4106),

carcuta
deptasarea se poate
tarerara
sirigioiratea
un,]lffiat
x,t=antfi11; 14.1071
*14=E!1! (4.108
Unde{Ar se determindcu retatia(4.106).

se catcuteazadeptasareasi rigiditareapoarefi uttimutnivet,cola
9-1lq,l,."1:"
rezufianret mcarceriiorizontalesau nivetujcaracterisric.
Coeficientiiat r, ii ,irr
consideranou-se la corarespectivai
(Tabelul4.3)
ln relaliile (4.85) 9i (4.J01).modutiide elasticitatef-
Tid6riei 9i F. sunl modutiioe
:ii:119i31"
li (E) si betonurui
{t ). Notend ;"p;'rrr ;;;;;; ;
e|asncrtare
atebetonutuisi ziddriei. ", "
E- E.
(4.109)
9i linandseamacd sub acliuneaincercdrilorseismjcerigleiefisureazd,rigiditat€a

rigleipl:te- se scadede 3+5 ori (ca in cazutpd.elibr ;in l"ton
relalia(4_101) i.onoii--
devine: "-"t
o,=uto'ut, t,) (!)' ,=t*=t (i)' , " (4.110:
Pentrubetoanegi ziddii uzuale,coeficientule arc valoti medii

de B+12,pulendu-=
consrdera
e=10.
4.3.3Repartizarea
incdrc6riiorizontale
rotatadin vant (,i4 sau drn sersm(F,) care aclioneaz;

l::1Y":,j-lll"l
rnlreagacraorresau i,,
un lronson este preluatdde toti perelij.prin repartrzarea
incdrcddiofizontatese in.tetege determinarea incarcariioice ievin necaiuip#f,
incercdriterepartizatese considerdconcentratela 'nive|-r
1lr",.,::5.:0,t"',
l.";ilil'il::i'ii1ffi
:"#s:Ji,"ft giJil,ffi"":"J:ffiXX.ij:
jl:'"T
;5
repar{izarea
(peniveturi tapereg).
9i
4.3,3.1Repartizareape niveluri
in.,cazulacljuniivanfuluj,incdrcareaconcentratape nivelul.k..se
face pe b6E
illl-9:i!"1:l1..ily"l"lyi respectiv,
careesteundreptunghi cu rungimea Jgatal
[rngrmea (sautdtimea)ctitdirii.iar inatlimeaegatacu
seirisumairianirifoii.._
'
adiacenfe. Se va tineseamacd incdrcareadin-vantu"ria.a cu inaitim.a. -- --
168
CUDIRI CU STRUCTURAL|DIN ZIDARIE
Figura
4.28Repartizarea dinvantpeniveluri
inc6rcdrii
+ sucliunea
4"- Presiunea
wr-incircareala nivelulk
.;,nsrderAndcl;direa din figu6 4.28, aclionatede vent pe falada principale,

iEacarea ce revinenivelului"k" este:
wk=@* t.h l+q,,4)-L \4.1111
ri-del, estelungimeaclddirii.
=ci vantul se considerdpe cealaltddireclie,in relalia (4.111)se introdu6e

amea.8 a clddirii.
H incercarea4- este uniformfepartizati (daN/m'z)9i ine$mea navelurilor
relalia(4.'111),devine:
-nstantd,
w k = qi. he . L 14.112),
; cazulclddirilordin ziddriecarc au maximum5 njveluri,cu indllimirelativmici,in

.rod obignuitpresiuneati sucliuneaventuluisuntunifom repartizate pe inillime 9i
aacSinillimile nivelurilorsunt egale,ln mod simplificatso poate considerace
rgzultantaincdrcariidin vant (lt), care aclioneazEtpe intreaga clddire, se
:epartjzeazain modegalpe nivelud,la ficarenivelavandvaloarea:
w.= W (4.113)
unde, estenumdrulde plan9ee(nivelud)alcledirii.
in cazul actiunii seismice,considerandc; in modul fundamentalde vibrare

ieformataclddiriivariazdliniarpe inatime, incdrcareaseismicdtotald(,Fr)care
aclioneazainkeagaclddirese repartizeazipe niveluripropo4ional cu masa (salr
169
4. Calcululcladiritotcu structuralidin idarie
greutatea)unui nivet gi indllimea(cota) sa deasupra

niveluluide
(Fi9.4.29).
La niveiulcurenlI rezultd:
H.t
Fo=Fu!t =p" Gt Hr (4.1
Lmk.tTt zco . H t
DaqAn, =rr gi r, suntconstante,

avem:
Ht=k h" (4.115)

undek=1,2...n.
Fig4.29Repartizarea
incercdriisejsmicepe nivetud
relalja(4.114)devine:
r^L = 1 1 -^k
= t,.-
_ 2k
,k " n(n+ t) (4.116)
Relalia(4.116)se mai poatededuceastfel(pentru,regir"constante):

- la nivelul1avemtFj=Fj
- la nivelul2 avem:F, = 2Fl
- la niveluln avem:F,= rFl (4.11

SumaTncArcirilor
din4.117esteegaldcu incarcareasejsmicatotald:
Fh= Ft + F, +... + F,= Ft ( 1 + 2 + .. + n.) (4 . 1 1

de underezulld:
^ F, 2F.
' l+2...+n n(n+t) (4.1
170
cuDlRtcu STRUCTURALIDIN ZI DARIE
_ncarc5riie
fa celilalte niveluri(Fl + F) + ... + IJ se calculeazecu relatiile
. ",7\.
.2 Repadizareaincircerii orizontalela pereti
rea incerceriiorizontalela pereli se poate face la fiecare nivel prin

valorilordate de relalia(4.116)sau epartizareaincarcieriitotale la
9j apoi repartizareape nivelurila fiecarcperete,utiljzandrelatia(4.116),
F, se inlocuiestecu Fi care repfezintdlncercareatotald ce-i revineunui
r perete.in ambele cazuri repartizareala pereti se face proportionalcu
le perelilor.
clrm s-a adtat, in primafaze toli montanliise considerdnecuplati,astfelcd
rErdzarea se facela fiecaremontant.
celece urmeazAse repartizeazd numaiincdrcareaseismicetotald(F6),insd in
identicse repartizeazesiincdrcarealotal5dinvant(t1.
1 Cazulin carese neglijeazebuiandrugii
lDacase neglijeazebuiandrugii toti montanliisunt necuplali.Considerandseismul

pe clirecliatransversald
(directiay), unui montanttransversalcurent"i" ii rcvine
_nc;fcarea:
-' -k,
" (4.12o)
Ek,
D€caseismulaclioneazepe directialongitudinald
a cledirii(directja'I). montantul
curentj, preiaincircarea:
kFgitudinal
L
(4.121)
' " rk.
ir (4.12019i(4.121\kgi &jsuntrigiditelbmontanlilori 9il in raportcu axeteproprii

F€. 4.30). Rigiditatease considerepe dirccliaincercerii,care se determindin
irrctie de momentele de ine4iein raportcu axa perpendiculard pe direqiafortei.
a. o.
Fi9.4.30Notarearigiditelilor
9i de inertiepentrumontanti:
momentelor
171
4. Calcululcladiilor cu pereti structunl din idaie
a- peretekansversalcurent
(i) cu rigiditateakt=kr=JQ);b-percle
curent0) cu ngiditateak i =k, = f(I
fongitudinaf
")
|n relaliile(4.120)9i (4.121)sumarigiditaliilor
de la numitorse referela ri
montanlilornecuplati,de pe dire4iatransversalS, respectivlongitudinald.
se determinein funcliede raportulH/B 9i pot fi insumateavandin vederecd
se exprimein unitateade fo46 (daN,kN) pe unitateade tungjme(cm,m),
expresiilerigiditelilenu includca factorA=1(cm,m).
4.3.2.2.2Cazulparetilorcuplati
Pentrupereljicuplalirigiditdlile
se catcuteazicu .elalia(4.108).retatiaesteva
atat pentrupereliicuplali,cat 9i necuplali,penfu care coeficientut 4 din
(4.f06)arevaloareaunitard.
In figura4.31se prezinte?ncarcdrilo repartizate
?ncazulcandseismulse
succesivpe direcliatransversald, respectivlongitudinalS,din actiuneadirectd(
din efectultranslatiei).
Repartizarea incdrcdriise face cu .elalia(4.120)sau (4.121),in carerigiditiliite
referdla pereliicuplati,respectivnecuplalidacdsuntpereliplini.
.T
o,
Fig.4.31Repartizarea
incirceriiseismiceta pereli,pe direcliatransveratd
(a),
(b)
Fi longitudinale
4.3-4.Efectul
torsiunii goneralea clidiril
Torsiuneageneralea clidirii reprezintdefectulde rotireal clddiriiin jurul

de rigiditatede la fiecarenivel.ln cazul cledirilorcu regularitatestructuraEi
verticald,centrelede dgiditatese afle siluatepe o axd verticaleln jurul cerub
rotegieintreagaclddire,respectivtronsonulde clddire.
CUDIRI CU STRUCTUMLI DlNZIDARIE
torsiunai Tn pereti,care se
constdln apariliaunor inodrcddsuplimentare
algebriccu incarcdrilerezulateprin repaditiaincarcariiorizontaledin
translatiei.
generalea cEdiriiapareatuncicandrezultanta incdrcaribrorizontalenu
princentrulde rigiditateal clidirii. In cazulacliuniiseismiceaparitiatorsiunii
:aioreazdlaptuluic6 centrulmaselor(C.M.-undese afle lncdrcareaseismicd)
:incide cu centrulde dgiditate(C-R.).DistanladintreC.R. 9i C.N4.reprezintd
structural;a clddirii.cauzatSde disounereanesimetriciin olan.a
sau repartizarea
structurali neuniforme a maselorpe nivel.
igura 4.32esteprezentatmomentulde torsiunegenerald9i efectelesale,adicd

le suplimentareale peretilordin efectultorsiunii(ASila pereliitransversali,
la perelii
longitudinali).
/\si
,isj
,l
Fig.4.32Efectulde torsiunegeneralea cledirii
deosebirede efectultranslatiei.in care incdrcareaorizontalieste prelUatd

mai de per4ii structuraliparaleljcu inc6rcarea,torsiuneageneraldproduce
rc6risuplimenatre de pe ambeledirectii.
in toti per4ii structural;,
.4.1Pozitiacentruluimaselor(CM)
Centrul maselor reprezintecenhul de greutate al maselor sau greutdlilor

p€rmanente ale tuturorelementelor(structurale9i nestructurale) si maselorcare
producincarcirivariabilegravitationale.
El se determinein raporlcu un sistemde
a)(earbitrar,ins6 uzual cu origineadispls5 intr-un colt al cl;dirii, respectival
dreptunghiuluiincareesieinscrisdclddirea( Fig.4.33).
La un nivelcurenlse noleazdcu G/,greutateaplangeului(permanentd 9i utili) de

pe lrama "i" (panoude planqeucuprinsinire perelistructurali)
9i cu '&r ", '.i,/,"
@ordonalele acesleigreuGliin raportcu sistemulro} (Fig.4.32),
respectivcu G?t
173
4. Cabululcladintu cu perelistruclumlidin ndane
greutateape nivela unui perete"i" 9i cu 'lri', "/pi' coordonateleac

in raportcu acelagisistemde axe. Rezultantape nivel a tu
Tncdrcdri
incercerilor
este:
G=>Gr+>cpt (4.122)
lJ
Fig.4.33Pollia centruluimaselor(C[4)
Se noteazScu CM poziliacentruluimaselor(carecoincidecu poziliarczulta

respectivcu .rcl,r9i l,c,ucoordonatelecentruluimaselor,care se delermindd
condiliade egalitatedintremomentulrezultantei 9j sumamomentelor greutSlilor
9i Griin raportcu fiec€reaxd a sistemuluidereferinlS.
Rezuhe:
- faF de axa O,(pedireclialongit'rdinald):
M,=>,Gr.x't+>Gpt x/= rcM'G (4.1
- faldde axa O,(pedirecliatransversald):
My =lctt'J' +tcpt ypt=ycM.G
Dinrelaliile(4.123)9i (4.124)rczuftei
>,Gi.\t +tGd.x, t
14.1
yi +rc,,.!
ycu = tctt "t
C
undeG estegreutateatotalda nivelului.
174
CLADIRIcIJ STRUCTUMLI DINZIDARIE
seama cA G = mg, pozilla centrului de mase la un nivelcurentse poate

cuaiutorul
maselor
dela nivelulresoectiv:
14.127)
(4.128)
se consideri ca maseletramelor peretilorsunt uniformdistribuitepe

atuncicentrulmaselorcoincide pozi.tiacentruluide greutateal ariei
(Fis.4.34).
0 ---'
Fig.4.34Cazulcandcentrulmaselorcorespundecu centruldegreutateal
arieiplanseului
centruluide masese pot calculaastfel:

Estcazcoordonatele
, A x, ,4 x,+A . ,,
(4.129)
-- t4 At+A 2
At vt+Ar'),
b' = t 1 v, - (4.130)
'" ZA, At+A ,
r,4isunt arii simple(drcptunghiuri),

iar x, si li sunt coordonatele
centrelorde
hte aleacestorarii.
175
4. Cabululctadiilot cu percti structuratidin zdane
4.3.4.2Poziliacentrutuido dgiditate(CR)
Cenuulde rigiditateestecentrulde greutateal rigidit5litor

peretitor(Fiq.4.35).
determinsin raportcu acetagisiste; de axe f"if ;;'";d;;';;il;il;
centrului
maselor.
'l
trl
@+
a,l
.l
Fi9.4.35pozjliacentruluide
rigiditate:
.
Fperele
curenttransversal,
j_peretecurentlongitudinal
l"^:]1:.:i."rrn:
momentut l:,T-:ntotorrigiditEilitor
sumeirigidittititor:
per4ilorfalad6fiecareaxeesteegati
I
2k, .xt = 1e",.27",
{4.1311
Zki.4 = lcn.Eki
14.1321
unde:
&-esterigiditatea pereteluicurenthansversali paralelcu axav iar
r/" esterigiditateapereteluicurenttongjtudinalj
paratelcuaxjx.
Dinrelatijle(4.13t ) Si(4.j32) rczuttE\
2k,
', (
>k,
2k; i,
(4
L^l
Expre_siile
rigiditatitordin retatiite{4.13.1),i ( a.13a se catculeazdcu
(4.108). )
176
CLADIRICU SIRUCiUMLIDIN ZIDARIE
Iodul de a4iune al momentuluide torsiune
.€nlrulmaselor(CM)nu coincidecu centrulde rigidjtate(CR),atunciclddirea

*nbicitate slructurald,definitdprin distantadintre cele doue centre,pe
(e.,)9i transversald
lcngitudinalA (e,) (Fi9.4.35).
pe fiecaredirectie,se stabilegte
structuralS, cu relaliile:
(4.135)
e- =llcM YcRl (4.136)
bre direcliea clddirii,la excentricititile

structurale
se adaugdo excentricitate
la, carereprezinte abatereapozilieiincdrceriiseismicefata de CNI(punctul
in carcactioneaz6). Rezufte:
(4.137)
(4.138)
itelib e/,rf, intervincand6eismulaclioneazd cladireaparalelcu directiay

C-reclia
transversale), iar s/?6,)candseismulesteparalelcuar€ x (pe directia
nalea cledirii).
daidirj obignuite,cu regularitatestructural6,excentricitatea
aditionaleare
pe dhecliatransversale:
candseismulactioneazd
ea! = !0,05 L (4.139)
pe dircc!ialongitudinale:
c6ndseismulactioneazd
e4 - !{'O5 B (4.140)
.rFde:L 9i B reprezinidlungimea,respectivlSlimeacladiriiinplan.
h.Arcareaseismici,F,se considerisuccesivc! celedoudexcentricite!, rezuftand
pe.Ilruiecare direcliede acliunea seismului, douamomentede torsiunegenerali.
Asfel,dacdseismulaclioneazd pe direcliatransveIsale,
avem:
Ma =!Ft et, (4.141)
Mtz = ):4.e* (4.142)
Dace seismulactioneazepe direclia longiiudinal;,avem:
(4.143)
177
4. Calcululcladiilor cu structunli din zidane
(4.
i
in relaliile(4.141)- (4.144)avemsemnult. deoafeceseismulactioneaza alten
Merimeagi sensurilemomentelorTncovoietoare depind de m;rimea relal
cd seismulestepe direcliatransversald4
e, gi e".Considerand
excentricitSlilor
(Fig.4.36):
- aacale",l>e.,l - doudmomentede senscontrar:
- oaca le",l<le,,l - douamomentecu acelagisens;
- dacd le",l=0 - doudmomenteegale,dar cu sensuricontrare.
situalierezult5candI e- | > e,.,iar cea mai favorabila!

Cea mai defavorabile
Situatiaestesimilaradacdseismulactioneazd pe direclialongitudinale.
in proiectare
se va ceutaca prinformain plana cladirii9i prinmodulde dispu
a maselor9i rigiditatilor,
sd avemo excentricilatestructurale (e,,respective-l
cat maimice,astfelci momentede torsiunegeneralisi fie cat mai mici.
D. c,
Fig.4.36Torsiuneageneralda clddiriicandlncdrcareaseismicda4ioneazaI
a - e.,>eo,,b- ea\<eot,c-ear=0
dire4ialransversalS:
4.3.4.4Determinareavalorilorincircirilor suplimentaredin efectultolsiq
Daceplangeelesunt infinitrigidein planullor, torsiuneageneraEproducer!

clediriicu unghiula,formain plana planFeului N'lom
ramanandneschimbat5.
de torsiuneeste maximla nivelulde incastrarea peretilor(cota10.00),iar ro
maximdestela ultimulnivel.
propo4ion
Datoritdrotiriicledirii,pere!:ivor avea deplasarisuplimentare,
distantele de Ia per4i la cenhulde rigiditate,
astfel:
perotetransversali,pe directiay:
Li = zi tgd ltl.
CLADIRICU STRUCruRALI
DINZIDARIE
peretelongitudinalj,
pe directiax:
\4.146),
ade unghiulcu carese rotegteclddireala un nivelcureot
t\,4r
^ Si
ale peretilordatorit5torsiuniigenerale
FE.4.37Deplasarisuplimentare
suplimentare /S sunt propo(ionaleatat cu deplaseribsuplimentare

,1,
or rigiditelleperelilor(,1.)-
pereliii 9ij, incdrce.ilesuplimentare
dintorsiune/,Ssunt:
i S i= kj. Li = ki.zi.tg d \4.147)'
t \ . 5j = kj Lj
-
kj.vj.tg d (4.148)
ti 9i tr sunt rigiditalileperelilortransversali9i longitudinali,

iar z, 9i !j sunt
de la pereliitsij la axelesistemuluiz-rcu centrulinCR.
momentelor incercirilorsuplimentare in raportcu centrulde riqiditateeste
c momentulde torsiUne generaldl
t AS. z.+IAS..v. =,|-1. (4.149)
. t g a t L k , z; +L ts.t;t= Mt (4.150)
l(4.150)rezuit6:
M,
(4.151)
b *e reprezintd
rigiditatea
clediriila torsiune.
rta=|-kt z?+1.\'4 (4.152)
Euind4.151 tn 4.147 9i 4.14a obtinemvalorileinc;rcarilorsuplimentare

din
irne in perelii
transversaliA.,Sj
$i longitudinali
A,t,
179
4. Cabululcladiilor cu structunli din zidaie
L .,.
LS, = M,.:.!_:!
k .-v ,
N j = M1 r;-!
14.1
4.3.5incercdrileseismicetotale repartizatota per4i (S, S/)
RezultSprin Tnsumarea incercaritorrepartizatedin efectulhanslaliei(&, Sr)

inc5rcdrilesuplimentare din torsiuneagenerald(ASr, ASi), in tunctieOe Oi
incarcdriiseismice,astfel:
- cendsejsmu'aotioneaza
pe directiatransversald
(Fig.4.3ga):
s , = s ,,-A s ,- F^ :l -hr,.*'.' (4.155)
Lk, ka
k, v.
Sj= M t . - 4 (4.1561
- cendseismulactioneazd
pe direclialongitudinale
(Fig.4.39b):
s t= L S i = M,.k t;z t (4.154
lrR
kt
3;=S ,,+A J., =p, t r. . k , ',
- 2k, kE
dsi ASi
rll
ASj
nsi
-I.:
IT
'o l 1t
,4si
b.
Fig.4.3Bincerceritotatedin sersm:
a- semnule pe direcliatransversale, respectivlongiludinal6
(b)
^Sr . Srr- incdrcaridin efectuliranstalieiASi.AS _ din
dfeauttorsluri
180
CLADIRICU PERETISfRUCTUMLI DINZIDARIE
ffior la actiuneavantului,pot s5 aparemomentede torsiunegeneralSa clSdirii

rd rezultantadin vant nu hece prin centrulde rigidilate,.ezuftandincdrceri
idimentare in Dereti.
c3.6 Efo.turiseclionalein pereti
hriurile seclionale,i{ M y (eforturiaxiale, momenteincovoietoare9i fo4e

d@are) sunt produsede incdrcarilece aclioneazaperelii: gravitationale$i
r!"e.rtaledinvantsauseism.Elese determindprincalcululstatic
alperetilor.
(3.6.1 Eforturiseclionaleprodusede inciirciirile gravilalionale
rezultatedin greutateaplangeelorgi greutateapropriea

ircirc.irilegravitalionale
:ee,tiloa,se determine|a fiecaremontant,atat in cazul pdrqilor cuplali,cat qi
rE r.iplali.Ele actioneazdla fiecarenivelsubformede incdrc6fi,a cdrorrezultanti
ie consided,in mod simplificat, in cenkelede greutateale montantilor.
Aceasie
r-plificare este posibild ii momenieleincovoietoare
intrucatexcentricitdlile care
;Dar pe montanti,cu semnecontrare,se anuleazdpe intregulnivel.Prinurmare,
consideracA incercerilegravitalionaleproduc numai eforturiseqionale de
:.rnpresiune
- centricdofc).
i anumitesitualii,'incaresuntincdrcadverticaleexcentriceimportante, cum ar fi
:aaJl unor balcoanedispusenumaipe o parte a clSdirii(Fi9.4.39),momentele
'r'i@voietoare
produsede incercdrilegravitalionale
(Mc)se iauin considerarc.
_rcdrcarea
gravitalionald
de la planieecarerevineunuimontant,se determinipe
:aza ariiloraferentemontantuluiprin ducereabisectoarelor la coltuliramelorSi
suprafelelor golurilor,ala cum s-a aratatpentru
la mijloculdeschiderii
peretilorla Tncdrcdri
-limitarea
aakulul gravitalionale.
Fi9.4.39Clddirecu balcoanenesimetrice
propriea montantului
Greutatea (G.) se determinein conformitate
cu alcatuireasa
(Fi9.4.40).
181
;i1
_ fL_.,
--r r-*
Fig.4.40Alcdtuirea
curent6a gpatelitor
(montanlitor)
G.=(.A, y. +Ah.y).(h" h,) (4.15e)

unde (G,) este greutateapereteluipe un nivel (fiareceniur; 9i fer; buiandrug),
A,,y",4,yb sunl atiileli greutdtilespecificeate ziddriei9i betonuluidin stalpigori.
Laziddrianearmata,t. - 0.
La. valoareadatd de relalja (4.159) se mai adaugd jumdtate din greutatea
buiandrugilor
ii tampldrieipent.ugolurilede usisauferesireadiacentemo;tantului.
Totodata.se maiadaugdgreuratea cenluriiaferentamontanlului.
La fiecaG nivelse stabilegteincarcareagravitalionald
totaldde nivelpe montant.
prininsumareaincdrceriide la planseuperctl grbuiateamontantului,dup,icarese
calculeazdefortulaxial de compresiune din incdrcareagravitalionald(tr'c)peniru
fiecaremontant(Fig.4.41).
=+
Fig.4.41Eforturiseclionalelnlr-unspaleldinincarcarigravilationale
lr'c- efodaxial, Mc - momentiocovoietor (in cazurispeciale)
'182
CLADIRICU STRUCTUMLI DINZIDARIE
ri$elulde incastrareavemefortulaxialmaxim:
tto =lpo1+lG. (4.160)
:rupareafundamentale a incarcirilor,efortulaxial Nd este un eforl de calcul

grupdriifundamentale, incdrcdrilecaracteristice
fiindmultiplicate
cu
i pa4ialide siguranteT (incdrcdride calcul).
;ruparea specialda incercdrilor,efortul axial i[a este un efort de calcul
grupirii speciale,produsde incerc:rilepermanente caracteristice
si
e?dinTncdrcdrilevariabile.
Eforturisectionaledin actiuneaincerctriilororizontale
&.tnile seclionalein per4i din acliuneaincdrcdrilororizontalese determin;prin

sd:llul static,carepresupune o schemdstaticd9i lncdrcdridefinite.
Sdre.na statice a unui perete solicitatde incercariorizontaleeste o consola
,srcal6 incastratela cota 10.00,respectivla parteasuperioarda fundaliilorTn
@i structurilor celularefdrdper4i suplimentarila subsol.
thrSrc6rilese considerafo4e orizontaleconcenlrateaplicatela nivelulplangeelor.
tlFgal.iparea
fundamental5 sunt lncafcdridin vant respectivincarcariseismicein
grjparea special;.
,1"3-62.1
Cazulpaf4ilor necuplali
Fa.elii necuplalisunt perelii plini, respectivmontanliiperelilorcu goluri fard

bJfr|drugi ('a care legdturadintremontanlise face numaiprin placaplanseului,
,:?e nu poatepreluamomente9i fo4d taieloaredin incdrcdriorizontale)sau la
€ae se neglijeazeaportulbuiandrugilor (in specialin cazurilein care centurile9i
hjardrugii suntformatedinelementeseparate).
fuele orizontaleproducin pdretiicuplalisoliciterilede forfecareii incovoiere,
€spectivfo4etdietoare9i momenteincovoie{oare in planulperetelui(Fig.4.42).
F, M
Fr
F'
b pere! necuplali
dinincirceriorizontale
Fig.4.42Eforturisectionale
V- forteteietoare.M- momenteincovoietoae
'183
Calcululcladiilor cu sttucturalidin ldaie
La nivelulcurentk rezult5:
vt = Vr,t r (4.161]
Mk=ZFt@ -H)
\4.162J
Nolatia r* se referd la fo4a taietoarede sub nivetulk. penku o precizarema'

exactdse pot utilizadol indici,carereprezintddoudniveludconsecutive
inre care
fo4at;ietoareesteconstanti.
Momentulincovoietor se poatecalculasi cu relaliade recurente:
Mk = Mk+1+T k+j.he (4.163)
4.3.6.2.2Cazulperetitorcuptali
Perelii cuplati sunt peretii cu siruri verticalede goluri, la c€re se considera

ourandrugii.maialesin cazurilein c€recenturilesi buianclrugii formeazaun sinolr
elementdeasupragolurilor,numitcenturd-buiandiuo.
Buiandrugii panicipEla preluareaincarcerilor orizonitale.
fiindsolicitatila forfecare
(fortdtaietoare)Si momenlincovoietor. prin aceastaOuianarugit reOJcJepiasari;
lateralesi mSrescrigiditateaperelilorcuplaliin comparalieiu cei necuplali:de
asemeneamicgoreaza momentele$i introducetonunaxialeln montantidj; actiuni
oizontale
Pdretiicuplatisuntneomogeni. avendmontantidinzidarie,cu buiandruoi sicentur
orn beton.armat..l\raimutt. zidariapoate fi nearmatdsau armatd itatpiqo.
{connnala}.rar buiandrugjipot fi elementeseparatede centurisau pot ", fi realizar
rLpr9yni-cucentudle(centuri-buiandrugr). Acesteaspecieconslruciive conducte
oncula! In catcututngiditefiisieforturilorperelilorcuplatisub aciiuneaincardtrilo(
onzonlate.
PenlrLi_calcululstalicsunt necesateprogramede calcul.dar elaborareaacesrora
esteortrcr€,avendin vedereconsiderarea tuturoraspectelor.De aceea,in calculu
perelilorcuplatise utilizeazd
metodesimplificate de calculstatic.
ln-c€drulmetodelorsimplificatefrecventutilizateeste metociacadruluiinlocullc.
tM.U,l).carese aplicein caztllsiructurilor in cadre,precumsiin cazulstruciurilcr
cu pere! din betonarmatsa! din ziddrie,la carepdreljicug;urise asimileazec-
cadre.
4.3.7Metoclacadruluiinlocuitor
Asa cum s-a ardtalanterior.un pereiecuplatpoatefi asimilatcu un cadru.Meroce

caorutur
intocuilor(l\rcl)esteo metodasimplificatd pentrucalcululstarical cadreb.
care-a fost ex nsa si pen(u catcututperetitorcuptalidin bero-
919?31?19."tujg!":
armatsi din zid;rie la lncSrceriorizonraledin vant sau sejsm.[y'eiodase apljce
144
L
CLADIRICU PEREIISTRUCTUMLIDINZIDARIE
peretilorcuplalimonotoni,care pdstreaz5toate caracteristicile geometriceti de

rigiditateconstante pe indllime,inclusivinallimea Rezulte
niveludlor. astfel
gpluriletrebuiese fie dispusesubform6de girudverticale.
,1.3.7.1
Definirea cadruluiinlocuitor
in scopulsimplificdrii cadrulasimilatunuiperetecuplatse inlocuie9te

calculelor, cu
cadrulinlocuitor,careesteun cadrusimetriccu o singurddeschidere 9i nufiarulde
niveiuriegalcu cel al cEdini.Sumarigiditellorcelordoi montanliechivalenli(2,t")
esteegaldcu sumadgidit5tilor riglelorpereteluide Ia fiecarenivel(Fig-4.43).
q q'
L-!.-I
Definirea
Fig.4.43 cadruluilnlocuitor
(4.164)
k,"=Lk, (4.16s)
Tinandseamade relalia(4.86),se poatedefini9i un momentde ine4ieal stalpului

echivalent-
h".k."
(4.166)
2 E.
Se poatescriegi pentruriglacadruluiinlocuitoro reiatiesimilardcu (4.166)numai

dacdlungimiletotaleale riglelor(I) suntegaleintreele.
185
4. calculul cladiilor cu pereti structuralidin ida e
4.3-7.2Calcululstatic al cadruluiinlocullor
Sub acliunea incercdrilororizontaleaplicate in noduri, cadrul inlocuitor se

calculeazd astfel:
- in primul rand se calculeaz5momenteleincovoietoaredin montanlii
echivalenliin ipotezad nodudlese deplaseazd, fdresa 6e roteascd(rotiri
blocate).Acesteasuntmomentele de incaslrareperfectA(t ) pe montanlii
cadruluiinlocuitor.
- apoi se deblocheazSrotirile,care, a9a cum s-a ar6tat se numesc
distorisuni,acesteafiind rolirilein situatialn care nodurileau deplaseri
lateralelibere.Prin deblocareadistorsiunilor rezult5momentelefinalein
elementele cadruluilnlocuitor:montanti9i rigle.
Se parcurcetapelea,b,cde maijos,carereprezintd rczolvarcaanaliticea cadrului
inlocuitor.
a.) Deteminareamomentelorde incaskarc perfectdpe cadrulinlocuitor
Momentelede incastrareperfectdprodusede incercdrileorizontaleaplicatein

deoarecerotirilenodurilorsunt blocate
nodudaparnumaiin montanliiechivalenli,
(Fis.4.44\.
1;"
1I
-,7
F.
Fig.4.44Momentede incastrareperfecldin montanliicadruluiinlocuitor
a-deformata cadrului,b-momente de incastrareperfecu,
c- diagramade fortptdietoaretotald
Sunoscandincarcedb, se determinafo4ele tdietoaresi apoi momentelede
ircastrareperfecti, avandin vederecd punctelede inflexiune(de momentnul)se
i6 lajumatateainSlljmiinivetutui.
r nivelurile
cuprinseintrenodurileigij, respectjvlntrej si k avem:
li h"
4 (4.167)
o.
W = 't (4.168)
sunimomenteleneechilibrate
produsede incerc;rileexterioare.
-qcestea
n moduljmomentuldelncastrareperfectdneechilibral
este.
M. = r 4. t t r 74 (4.169)
b.) Deblocareadistorsiunilor
Se deblocheaze succesivdistorsiunile nodurilor,de jos in sus, adic5incepandcu

primulnivel.Se poateoperacu rotiridenodurisau cu momenteincovoietoare.
Se po€te trece de la rotiri pe baza relatiilorcare exprimaproportionaljtatea
cu produsele
eforturilor dintrerigidiielisi rotiri.in modull avem:
M'*=k* qi (4.170)
Mi. 'Qi (4.171)
in rclaliile(4.170)ii @.171]}Mr."?i Mrsunt momentetepe montantutsi rigta

.adrului inlocuitor,k,", k_-rigidilel|F- montantutujsi riglei cadrului inlocuilor
calculatecu relaliile(4.164)-(4.165), iarej esterotireanodutuij. S-a renuntatla
semnulminusin relatiile(4.170)-(4.171). care exprimal
faptulcalmomentele si
rotirileau sensuride roiatiidiferrte.inrrucatmomentelese voi reprezenta pe fibrel;
inlinseale sectiunilor.
ln figura4.45 se prezintddistorsiunite
e, , e t 9i pr 9i momentete
lncovoietoare
mresunzatoarerezultatedin deblocareanodurilorconsecuiivei l9 i t , p e u n
montantsi semiriglele
cadruluiinlocuitor.
187
4. Calcululcladiilor cu Detetistructuralidin zidane
^ M,.
,.-_ n -
i lllrnru-* E
Fig.4.45Deblocarea
succesiv5
a distorsiunilor i, j 9i k
nodurilorconsecutive
Se scfieechilibrulmomentelor
din nodulj:
M ii -pM =
ii+ M,i)+M ik M j
(4.172)
undeMj estemomentulde lncastrareperfectiide pe un montantal cadrului

inlocuitor,calculatcu relalia(4.169).in (4.172),momentele
se inlocuiesccu
(4.170)9i (4.171).Rezultii:
expresiile
k* a, 12 k*-k,,) o,-** ,, tt (4.1731
Dacase imparteecualia(4.173)cttk* rczufteo ecualiede rotiride noduri.
M,
tp-\z+ )") Qt +9k =- 14.171|
una"
r=!!'=!.. (4.'t75'
Lk. k,"
Dacdecualia(4.174)se scriepentrutoatenivelurile,rezutAunsistemliniarde
(Qt,
suntrotjrilenodutilot
ecualii,Tncale necunoscutele Q1 e,).
niu"lul1t - lz * ll r t, =4
^ ' k-"
cuDtRtcu STRU3TlJF.r'LI
DINzIDARIE
M.
t: G -lz+Al o.+o,==
''k*
n t* t).,t,=Ao 14.176]'
"-
r in parantezdavem 1+, , deoareceavemnumaimontantul r, ,r'J.
relatiile(4.170)9i (4.'171)se determinemomentelefinalepe montanliisi
dlului inlocuitor(in noduri).
in €taSile(4.174)se exprimdrotirilein functiede rigiditelibriglelorcu relatia
! rearhe o ecualieln care necunoscutele sunt momenteledin nodurioe
:adului inlocuitor.
tt'*_1rt
' k,.
*trx" =Mi \4.177)
t_ ^1M/" k,. k*
se inmulle9teecuatia(4.177)cu lt , rczufte.
n:. (2.+))Ml"+M:"=.1.Mj (4.178),
simplificaremomentelede pe riglele cadruluiinlocuitordin noduri se

cu M, M, Mk 9i scriindecuatia(4.'178)pentrufiecarenivel,rezultdun
lniar de ecuatiiin carenecunoscutele
suntmomentele de pe riglelecadrului
-Q.+.l\u, +tvt,= s".u,

2 : 4 - Q +1 ) M 2 +M .r =.1. M,
Mn t - \t+ 11 M, = 1 'M r \4.179)
se tineseamade deformabilitatea
axialSa montanlilor
sislemulde ecualii
1 . -C+ ) / ) 4 + M 2= 7 t\
2: M, -(2.+ ),y)M,+M, = x. M,
n: tt,,-(t+.ty\u, = l, u, (4.180)
cu relalia(4.104).
./secalculeazd
sistemuluide ecuatii(4.179)sau (4.180),din care rezultdmomentele

riglelecadruluiinlocuitorse face cu ajulorulcalculaloarelors-au manual.prin
inareasuccesivda necunoscutelor M/, Mr, Mr ele.,astfelce in ultimaocuatie
e o singuranecunosculd (M,).
189
4. Calculul cladi.ilar cu pereti structurati .tir ,itj.Ê
c.) Calcululmomentelorin montanliicadrutui

inlocuitor
Calcululmomentelorin montaniiicadruluijnlocuilor
mlntant.careeste incarcatcu jumarateoin incar"aril"se face prin izolareaunu
0e continuitale ori.ont"r6
din dgle,determinate
ofin rezolvareasistemului "j ecuatii
"u--riiiniJ
sau(4.180)(Fig.4.46). de (4 17q
M",
ti
4
I
v
u"lln,
a]',
FiS..4.46 Momentepe un montantal cadrulujinllocuitor
^^-"-
a-schemastataci,b-momentedin pjl2, c- ra
momenteb
dinrisre, o"
d-0,"n.".:"#:[t:J,.lHnl:o'"0,""
ilg:*i1".3:.:l:!::rezuttd,prin insumarea
atsebricd
a mornenreror
produse
[""T^"::,,:.:':I*tf :1ei f.l*"i" ,.i,""r"r"ouplr.ig;]
""L
*'.*""pri"
ii,,n"i",',ii"i,
..ilijili',lo","*
1"",,::1"",:l::.^!t::'."
rezulta "oo.
doudmomenle:
unulsuperior
si lnulinferior.
p. cadrurui
inrocuitor,
l:::::Tf:l:l:'l:
f;:*il:"lj::T,:"j: ;; :i;'i,.!"L;iil:;"::1:lJlT:i:t,
-onLniii'.iii!,"r"
Mn.,iarceteperigrecu ia,. Fis.i.iii. :",
se ?:i::
noleaza
#*i: ff1.""y:X"jlra-ptJ-cjincarcarire
orizonrate
porri detastansa
ll:"^:l:"""1 deter;ira;;a
;-;m;;";: ;;i",;#Jil:."1;
Nu este::::l:..*.l:06
necesar
a catcufa
9iafteeforturi
pl caomtinlocuitorl
i1
Fig.4.47Momentepe cadrulinlocuitorpentru
incdrcdride la s€nga la dreapta
190
cuDlRl CU STRUCTUMLI DINZIDARIE
73 Calcululcadruluiinlocuiior cu alte metode
inlocuitorse poatecalculasicu alle metode,cum sunt:

- metodacoeficienlilor, 9i
- metodadistributieisi transmiterii
momentelor neechilibrate.
d l€toda coeficientilor
h rnetodacoeficienlilorse calculeaziin primul rand momenteleTn montanlii

idivalenti cu relatia:
(4 . 1 8 1 )
pe lndllimea
llrde 9 estevaloareaincarceriidistribuiteliniar,respectivtriunghiular
,dediii,lrt este un coefidentcarc se dd in tabele{Anexa8A), in functiede lipul
Hrcarii (vantsau seism).numalrulde nivelurigi coeficienlii, 9i /, iar H este
i.d,timeaclSdirii.
F.adrcarca q se determin;astfel(Fig.4.48).
q,,
}L
h.
h.
incSrcdriiq din relalia(4.18'1)

Fig.4.48Stabilirea
- pentruvant:
W
14.182)
- pentruseism:
2S (4.1e3)
Coeficientiindin (4.181)se noteazdcu D.sau n"(pentrucantsauseism).
191
Se menlioneazicd la fiecarenivel,cu excepliaultimuluigia celuideTncastr
dau dou6valoripentrucoeficientul,r,:superior9i inferior.
ln cazulseismuluitncdrcareaq din (4.181)se maicalculeaziqicu relalia: r
s"=+ (4.1
undePne61eincdrcareaseismiceconcentrata de la ultimulnivel.
in riglese faceprinechilibrulnodurilor:
Calcululmomentelor
M,"=M;.+ML 14.'
N4etoda degi ln aparentesimplS,prezintadezavantajulca p
coeficientilor,
delerminareacoeficientului n din \4.181)trebuiefecub o multimede inteq
pentrucoeficientii, 9i /. Pentrufiecarecoeficient
rnsuntnecesaretrei inte{
ln pfus,in tabelese daudoartreivaloripenhuy (1.00,1.10,1.20). .Penfu
/>1.20nu este corectdextrapolarea$i atunci se considerd,ln mod sirql
v I a0 ceeace introduceo eroare.
b.) filetodadistributiei9i transmiteriimomentelorneechilibrale.
Momenteleneechlibrate sunt momentelede ?ncastrare perfectace aclioneq

fiecare monlantal cadruluiinlocuilor.calculatecu relatiile(4.'167)9i (,L
Acestea6e reprezintdpe o schemd cu un singur montant,pe care so
lor la nodurilevecinepe bazacoeficienlilor
distribulia9i transmiterea de dis't
p- (pentrumontantulechivalent), respectivp. pentrurigleleechivalente,
aF
se arati in figura4.49,undemomentele neechilibrate
s-aunotatcu m.
P"S'
-+-s' +-s' PJJl
w,
Fig.4.49Schemacadruluilnlocuitorpentrudeterminareamomentelor prinmc
distibutieisi atransmiteriimomentelor
neechilibrate
'1. Suma momentelorneechilibrate din nodul 1 tS, Vo

'V"
Sr= mro+mr2cum e pe figurd)se distribuiecu semnschimbatdems
concurenteln noduriprin inmultireacoeficienlilor
de distributie9i !d
distribuitepe montantse transmitnodurilorvecinecu valoareainteg
semnschimbat.Celede pe rigldnu se transmit. I
CLADIRICU STRUCTURALI DINZIDARIE
S,rna momentelor neechifibratedin nodul2l32 = p. \+ M2l +M23) se

istibuie gitransmiteca la punctul1.
Se orocedeaze la felin nodul3, undesumamomentelor neechilibrate
este
S-= p-. Sr+Mu
e operatiile de maisus,incepandde fiecaredatecu nodul1, de catevaori,

ie./alorile distribuite9i transmisesunt mici. Calcululse va lerminacu o
ub, fdaetransmiteri, pentrua aveaechilibrulnodurilor.
i de distributiese calculeazdcu valorilerigiditdlilorla distorsiuneale
9i riglelorechivalente
b nivelulcurent:
(4.186)
(4.1871
- la ultimulnivel:
k* (4.188)
-=
(4.189)
fnale ale momentelorrczu a prin insumareavalorilordo pe fiecare

Deqi aparentlaborioas;,metodadistributieiEi transmiteriimomentelor
prezintdavantajuloblineriimomentelorpe montanli9i rigle intr-o
ebpe.
asemenea,are o preciziemai buni prin considerarea influenleimomentuiui
rat de la un nivel asupra tuturorcelorlalteniveluri,spre deosebirede
analitice.unde influentamomentelorneechilibrate este considerata
asupraniveluriloradiacente.
7.4Trecercade la cadrulinlocuilor la cadrul asociatperetelui
momentele ln montanliiFi riglelecadruluiinlocuitor(ff..9i M.,)se deiermind

in elemenlelepereleluicuplat(montanli9i buiandrlrgi), tinandseama
b fiecarenivelsumamomentelor de pe montanliiechivalenli (2M,")esteegald
suma momentelorde pe montanlii petelelui lLM.), respectivsuma
de pe riglacadruluiinlcuitor( 2ni1,"
) esteegalAcu sumamomentelor
buiandrugiiperetelui( IMr, ):
2M-" =LM^ (4.190)
4. Calcululcla.litilor cu structuralidin zidaie
2M*=lyo 9j91
ln figura4.5Qsearatdmodulde aplicare (4.190)
a relatiilor 9i (4.191)
la unnivel
curent.
I 2 3
(ai (b)
.b.
Fig.4.50lvlomente
incovoietoarepe cadrulinlocuitor(a) si
peretelecuplat(b)
- pe montanli(momentele gi inferioare
superioare pe fiecarenodcu
ultimuluinivelli cel de ?ncastrare):
2M"-"=Mi +M;+M;
2M*= Mi +M'r+Mi (4.1
_ pe nge:
2M,. = M:tb+Mli + M{" + Mf:
Momenteledin peretele cuplat sunt proportionalecu rigiditiilile

(montanlisau rigle).
Momentelerezultatoln elementelecadruluiinlocuitorse epartizeaze

pereteluipe bazarigiditeliimontanlilor,
astfel:
- intr-unmontantcur€nti al peretelui,
avandrigiditatea
/r.,,rezultS:
v.,-2M."J+--v*4-- v k.'
- -' LL., L^_, '" k^"
2
So constatdcd relalia(4.190)esteindeplinitS. N,lomentele
in
cuplatse determindprinechilibrulnodurilor(Fig.4.5'i).
4. Calculd cladiilot cu percti structunli din zidaie
tt"'= >ta l_L= tr liL (4.203)
Momenleledin figura4.47corespund
cazuluiclr inc6rcarileorizontaleaclionend
La schimbarea se schimbasensurilepentru
sensuluiacliuniiorizontale
momentele. Seconstatdcdmomentele dinbuiandrugicalculate (4.
cu relaliile
(4.203)
respecteatatrelatia(4.191),
cat$iechilibrul
nodurilor.
Dinrelaliile
demaisusrezultd:
s-Icr
4 tl
= r on (4.2041
tl,r =z.oo (4.205)
4.3.7.5Calcululfo4elor tdietoarein elementelepereteluicuplat
a.) in montanll:
Calcululfo4elortdietoaredin incerceriorizontalein montanliiunuipereteci.iplat

detemine prin izolarea montantuluipe un nivel (Fig. 4.52). Se
momenleleincovoietoare ce ationeazdpe capetelemontantiloa
de continuitate
se determindfo4elet6ietoareTnmontanlidin ecualiiledo moment.Tntre
curentej- & rezultd:
M",+ML
r,,Fh.= ----!---------
t!
l=-- Mi
"!_' fr,
IL l
1'. --t;
.-!-*
Fig.4.52Schemade calculafoqelorlSietoareln montanli
Avandin vederecd momentelede pe capetelemontantjlor

izolatiau sens
cucelede pefetelenodurilor,
rezultdceTnrelalia(4.207)
suntpositive
carerotesctn sensantiorar.
La toatenivelurile
trebuiesd rezultefo4e
positive,
careaotescmontantiiinsedsorar.
STRUCTUMLI DINZIDARIE
hr In buiandrugi
*rlulJo4elo,r taietoarein buiandrugiiunuiperetecuplatse lace la fel, ca in

monEntrtor:se izoleazabuiandrugii. 9i
.:arl care sunt actionatide momentele de
=-!nutratece actioneaze pe fetelebuiandrugilor
(Fiq.4.5b).
M"t \M*
i\V
- ^l I
V*
LV
Fig. 4.53 Schema de calcul a fo4elor taietoareln buiandruoi
M"' +Md,
. g.207)
2
.i:9rj^^"::l:"1t"j. d" sernne-momentete din figura4.53sunt negativedacar

rc€rcarea onzontaldaresensuldela sEngala dr.Jpt" ,, u"t n"guiiuu,-""-uliJ
semne schimbandu-se taschimbareasensituid" "i iniii"irii-oiiroii"'rJ"'"
""tlr"u "
; figura4.54 s"earatddiagrama de fo4e tdietoarela un peretecuplatcu trei
-lontanlipenlruincercari
orizontale
actionand -'_' -- ""'
dela stangalaireaota.
Fig.4.54Diagramade foatetdietoareintr_unperetecuplat
4.3.7.6Calcululeforturiloraxialedin incerciri orizontalo
Efortudle axialedin incerceriorizontalesur numaiin cazulmontan,tilor

perelitorcuplali,putandfi negtijate
in buianffiporta'te
't97
4. Calcululcladiilot cu structuralidin lclaie
In_figura
4.55se prezjnlecazulunuiperetecuplatcu trei montanti,
onzontalefiindde la stangata dreapia. sensulinc5rciF
Eforturileaaxiale
in montanlise determineprin lnsumareafo4elortiietoare
dh
ml
n N.t
it
,\4 I
N- I
[i
t-
Fig.4.55Schemamontanlilor pentrucatcutulefortuluiaxiatin montanli
La nivelulcurentk, in montantiiextremiavemefortulunitartr'":
(4.208)
La acelginivel,pe montantul
centralrezulti:
*- =f(r;;-n1;) (4.209')
:ii[.Yi{".i+!i4:il:ff *'tfiJi:.;Jigf i,ji,trl"."".8itiiltli

:.11-i9jlt ", semnutptus,eforturile
de compiesiune
proOus",iein,Ji"a;
iJ;8:::'""
:"ri::ffif *. dein.ndere
cuminus
incarcarea ':11":::iilH'"1i:";,5'
orizonra'
acrioneazd
derast;r]J,J::3ff1]".TffJ:j'Jj&tl"ll#
oizontaldaclioneazd
de la dreaptala stanqa.
198
DINZIDARIE
1LADIRIcU PERE1ISIRUCTURALI
h montantulcentralefortula(ial cu valoarerelativmice,poatefi de compresiune

saude intindere,in functiede merimeafo4elortdietoaredin stAnga9i dreapta.
rczufte N-r=o.
Pentruo sectiunesimet.],cEt
Degiefodurileaxialedin buiandrugisunt mici 9i pot fi negl|jate,

in continuarese
plezintddeterminarea lor, care este utild pentrua vedeaechilibrulnodurilorsub
adiuneaeforturilorde forfecaresi axiale.In figura4.56 se prelntd un caz pentru
acliuniorizontale
de la stangala dreapta.
R lq, IiT,
-r- --T-- ---l
P. I Nt"' N;' | 1$' Nit I

-t-- +j-
I
r-!-
ml m2 m3
ta.) (b) (cl

axialein buiandrugi
Fig.4.56Schemade calculaeforturilor
Dinecualiilede proiecliepe orizontale scrisein noduriled, Si4, respectiv4r-1 s,i

,,r-1 rezirltdeforlurileaxialein buiandrugi.
Nh=P, V., \4.210)
NX"=N:b,rb, \4.211)'
N:;t = P, 1+v,,-r"., 1 (4.212)
NXi = N:;'+vh, I/h.rl \4.213)
Relaliilede mai sus potfi scrisepentrutoatenivelurile.

Ecualiilede proiecliede pe
nodurileultimuluimontant(m3in cazulde fald)servescdoarpentruverificare.
4.3.8Eforturilinalein planul peretelui
Dupe de{erminarea eforturilordin incdrcddgravitalonale(obignuitnumaiefortul

axial)gi a eforturilordin inc6rciri orizontale,se calclleazdeforturile,finale pe
principiul
suprapunerii efectelor.Rezulta:
199
4. Calcutulctadiitar cu structuftli din ldade
in montanli:
(4.214'
Ilse
- !l/p (4.2151
(4.216)
ln rclaliile.14.2j
4) - \4.216)s-aufotositnotal te:
N16-t/n.Mt cr.eforlutilefinale(efortaxial,fo(d teiebareSimomentincovoietor)
l":to,Iy.l plpresiune
9" din incdrcareadinincarcari sravitalionate
NF,ItF,MF"y] efotluile oriront i!, cre poate fi din vant in
r= ry),respec
vdinseism '- '
l:i:T:lj111lgg:1" r=sj.
linuteie
g;;g1eig91".m,1ani.,e1,"i"riiii,JliiiJii!'j,i'illi,i". on_,..,
..]:1y]19.T"*jr"in sectiunite jrtu
cetemaisoticitate. c-"t"ii
eastentetorde rupere pereljtor
ate "u"."ulaqi""";
acestoracu eforturilemaxime ii montanlib;i" pr""J-i"i
- in rigle:
va =t/c!t/r
(4.217)
MED = MG lMF
(4.2181
:i'l:,':fi,:.ili:""Jtff
,:,1,i{,*;:,*
(vantin cF, seismin bS).
TiJj:ll1:il:'"":%$:::::
ff?f;
4.3.9Rezistenlala efort efort axial gi incovoiere,n planul
median
3,:,":i,::-"_1"P"^:".:
sunt :r*ul axial .ir'd gimomenturrncovoietroM,,. Aceste
fioduse de incdrcdrile corespunieto"r"g*parii d" lncdrcdrila carese
venltcarea
Rezistenlala efort axial incovoierein
incovoieror li
(r/,,r:*.iL,.,-r,,n,il,
derupere .".
llliilJfl*'#"l"fJ"rT:"
4.3.9.1Condiliigenerate
de catcul
l"l,tj:.9"]"T'1"1"" ,-?istenlei
de proiectare
la ro4aaxiatd9i momenrin
In pranutp-erelelui
sefolosescurm6toarele
iporezetegeneratede calcul:
- tpoteza plane:
sectiunilor
- in,cazulsecliunitordin ziddriearma€ (ZC ZtA)
Ai betonulconlucreaze
o9p_aririe,rr1,"
:ifl,i"r,
carcutnu:::,,1-1"j1111i.11.
potinssdep;gi
varorire "i"o"i.",r"i.G,,i
oerormaliitoid#;;iffi",:i:
iJ"t?
:;
- rezistenlata intinderea ziddrieise neglijeaze;
200
CUDIRI CU STRUCruMU DINZIDARIE
- in stadiul ultim, eforturiteunitare in zona comprimatea ziddriei se

consderauniformdistribuite: idempentrubeton:
Er =zul Deretilor cu formd complexa a secliuniilransversale(1,L,T) rezistenlade
d:.ectare la io(d axiale9i momentincovoietor in planulpereteluise va determlna
L- uut, oe cilcul cu lungimiletdlpilor;se va verifica dacd talpa
=ronmala".Cirnii
s;tisfaceconditiade rezistenlal la compresiune'
lituiii" oinn" inima9i dlpile peretilorcu formecomplexdprecum9i secliunile
Fe pentruetorturilede lunecareverticale
prinstituriverticaievor fi verificate
peretelui
+.-".tu u"riti"ur. ru este necesaradacd legaturaintre talpa ii inima
=dsfaceurm;toareleconditii:
. in cazuloeretilordin ziddrienearma6(ZNA):
-pereliide pe ambeledirectiisuntexecutalisimultan;
-secliuneade legdlurelntreperelinu esteslabil6pringlituriverticale:.
-la colturi.intersectii9i ramificaliisunt prevazutearmatunln rosunle
orizontale.
c.) in cazulperctilordin ziddriaconfinatd,cu sau ferd armaturiprevizutein
rosturileorizontale(ZCIZC+AR):
- Slrepiireprezintd50%dinsuprafatade contactintrezid:rie9i beton;
-ieciiunea de leqdturaintreperetinu esreslabitdpringlilurivertic€le:
- la;olturi. interaectii9i ramific€tiisunt prevazutearmdtudin rosturile
orizontaie.
4.3.9.2Per4ii din zNA
n momentulruperii se consider5cd efortul unitar al blocului efortuluide

a
,oafL"iun" este egal cu O'8 din rezistenlade proiectarela compresiune
zidariei.
tn iunctie Oe alcailuireasecliunii9i sensul incercdriiseismiceputem avea in
eenerat,sectiuniin iormdde T cu talpain zonalntinsesau comprimat:l si se4iunii
i'.-io*i O" i. E. L, una din celedoua telpiexkeme fiindin zonaintinse9i cealata
rn zonacomprimatS.
a) Monta fari talpd in zona comprimA(Fig 4 57)

oin zona comprimatda cfueirczullanlAde compresiune
-ucreazAnumaizid;ria
C , = o,a.x.r fd
. e219J
lin ecuatiade proiectiepe verticalS

rezultd
(4.22O)
Din(4.219)ti (4.220)rezultdine4imeazoneicomprimate:
N,, (4.221)
' o.8 t f.,j
RezullantaC, aclioneazdin centrulde greutateal ariei comprimate,respectivla
x/2.
r:r- r1--!:11-i'. l1rrrl:-njl
i'r
4. Calcululcladirilorct) structuralidin idaie
&}'"
Fig.4.57Montantdin zNA cu talpain zonalntinsd
Distanlade la C, la centrulde greutateal secliuniieste:
Y -=1.-rc-o'5r
respectivmomentulcapabil:
de incovoierea montantului,
Rezistenta
MM =Cz. Yt = NH ' Yz.
b) montantcu talpa in zona comprimali (Fig.4.58)
din ZNAcu talpaTnzonacomprimate

Fig.4.58N,'lontant
CLADIRI
cU STRUCTURALI
DIN ZIDARIE
Ct =0.8 re.1! /,,j (4.224)
C,=0,8 t" x 1"' (4.225)
dinzonacomprimaua zidddeieste:
c. : 0 , 8 . Ar . fd \4.226)
esteariazoneicomprimate
\4.227)
total; de comoresiune
se ooatescrie:
C- =Ct + Cz =0,8.(tp.l p + t x').f",t 14.2281
Crsi C, 6unt rezultantelede compresiunedin talpd, respectiv

din zona
a inimii.
ia de proiectierezuft5Tndllimea
zoneicomprimate:
NEd=C" =0,8.(tp tp +t. t ). f,a (4.229)
NEd 0.8.tr.t,. J,,1

(4.230)
0.8.t. f.d
(4.231)
de Tncovoiere
este:
M kt -C .. y , . = Ct - y t + C 2 J 2 (4.232)
I verific6riiperetilorla acliuniseismicese limileazeatia zoneilntinseprin

excentricitdtii
rezultantei de comorcsiune:
t= 31,2 r" \4.233)
centralpe directiaexcentricitilii.
r, estelimitasemburelui
de alcituireasecliuniiSi sensulactiuniiseismicesunt posibilediverse

, carepotfi considerateastfel:
secliunicuun singurstalpiiorinextremitaiealntinsda seqiunii;
secliunicu un singurstelpigorinextremitatea
comprimatd a sectiunii;
4. Calcululdadhitor cu structuralidin idaie
- secliunicudoistatpigori
dispurila extremitdlile
sectjunii.
a) S€cliunicu un singur stalpigordispus in extremitateainlins;
a sectiunii
In.acesl caz este necesarca a.mdturadin stalpigorsd jntre
in ina cu.gere
:ll9"l,::!rt1'a li1nili ziddriei
comprimare,asi!*anouo. u"tr"ro
r.iili" oi
" cantitaliide armalurdintinsa.
ceeace necesitdlimilarea
uupa nsurare,ziddriadin zonaintinsdnu preiaeforturi.
I
I
1-,m,
' . r r r r rr l ull ll lllll lostd
.:-J-- -._,_-]
f-
+'
V
l* l"
b.)
Fig.4.59Deformalii
specificein secliuneatransversajA
G G
a
fvd a.
€",*
.' Fig.4.60Diagramele
caractedstice
atearmeturii9i zid;riei
Comportareaperelilordin ziddriearmatddepindede caractedsticile
cantilateade armature,in specialintinsa.asa cu. se sectrr-
prezintatreicazuride deformaliiinsectiuneatransveEald: in fi;;;;+.i9;;;;
"rau
204
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
1- situaliade balans,in caredeformaliade curgeredin armeturaintins5( 6, )

9i scurtarealimit5a zideriei(€,,,) se atingsimultan(fig.4.4g).Armiturd
intinsdcorespunzdtoare situaliede balans(,1: ) atingedeformaliarrdar
nu inta in curgerein momentulruperii,care se produceprin atingerea
deformatiei ultimea ziddriei.Esteo ruperefragild.
2- situaliain care armdtu€ Tntinsdeste mai micd de6etcea din situaliade
balans.Defomalia, ," din armbturdse atingelnainteaatingeriiscud6rii
limitiia zidiriei.
3- siiuatiade rupereprin atingereascurteriilimitda zideriei,inse armdtura
intinsdavanddeformatiisubstanlialmai maridecatcea de curgere,ceea
ce asigur;o rupereductile.
Pentrua realizao comportare ductild,TnCR6-2006se limiteazecantitateamaxime

de armetureintinsela jum;tatedin cea corespunzetoare
situatieide balans.
al) Situaliado balans
in sjtualiade balansinetimea zonei comprimale(x) rezullddin asemenarea

:riunghiurilor
dinfigura4.59.
?entrusimplificarese considerdrr la marginease4iunii.
\4.2341
ConformCoduluiCR6-2006, se considerdce efoftulunitardin ziderieesteegal

unitarese extindepeindltimea:
t8r.1,iar bloculeforturilor
r* =0 816 (4.235)
Eclaliade proieclieeste:
T : + NE d= C b (4.236)
u n d el
r! =.t2.f,,t \4.237)'
RezultantaC: diferdde formazoneicomprimate:

Pentrucazuldinfigura4.59aavem:
c: =Q.8.t x).0.s f.,i =0.64 t 4--!!- f",t (4.238)
Pentrucazuldinfigura4.59bavem:
205
4. Calcululcladiilot cu structutalidin idaie
,l .
e: =l0.ba t t^---:!z-+08.tp.tle
I
-ttlLd
J
inlocuindin (4.236)rezultdariaarmaturiideoarans:
- pentrucazuldinfigura4.48a:
c- I',a *.ra
A2 -0.64 t r," -
e*+e, 1ra Jya
- pentrucazuldinfigura4.48b:
e!=10.u.,.r"--!t--0.s.t,tt,-,'l.+ . v;Ld
L "u -) I !)d
fn compar4iecu A: din(4.240],,cea din(4.241)rezultemaimaredatorjtd

cd tialpaestein zonacompdmat;.
Cantitatea maximdde armaturdintinsdestejumEtatedin ceade balans:
a.M =o.5.A:
Procentulmaximde armareraportatla ada inimiieste:
- pentrucazuldinfigura4.48a:
p* = . t, "* . t-,0-5s ! *- t%l

z.r-t,
--:1-L.1s6 s . , rt , f,a r. t . , . J , "
- pentrucazuldinfigu€ 4.48b:
so;:t, (%r t4
'^-)";?'*'-*:);:
Totodatdin codulCR6-2006se limiteazeindllimeamaximda zoneicomorimate
rB < 0.30./,
In tabelul4.4 se dau valorite 4,, (scurtareaspecificatimite)pentru ziddrie

rr (alungirea
specificdla careamitura inte in curgere).
Tabelul4.4 Valoile e,," €
Fi
--Titil##ffi';ic;tc..-_- Pentruotel
e, \Val
(%t oB37 PC52
din arg'td;sd;in grupal-
frim:*H:;*+;**#*r:
ornbrocuricu goluridin betonusoi
3
2
'1,0 1,50
Penlruelementeledin argiEarsdcu goluriverticaledjn grupa

25 valoarea€rzvafl
declaratede produc:tor.
a2) Rezistenla la incovoiero
relstenlala incovoiere(M,?,/)
se determind,in situaliilein careada
ma' mjcddecet lztu . armdturjieste
h siiualiain carein zonacomprimatieste
tametard(ferdtalpa) rezultd(Fig.
4.6i).
:5
I
I' I
t
r- !:JMRd
Fig.4.61Montantcu st6lpigorul
sitalpain exiremitatea
intinsd
T =A. .fy
(4.246)
C, =0.8 t.:t. .f,a
(4.247)
207
4. Cabululcladiilor cu structuralidin Zdaie
T + NE t=C" \4.248)
A ..Jrd+n*=9.9 1-r' t " t 14.245)
Jta+Nu .o.r,
,=A . (4.2s0)
0.8-t-f.i
M a a = C " .y * N e d .l N (4.2511
ln rcl4iile (4.2461- (4.251) s-au folosit notallile:

/- rezuftanta dinameturaintinse,
Cr rezultanta dinziddriacomprimate
lr'&r- efortulaxial,
i- ineftimeazoneicomprimate
ln situalialn caretalpaestein zonacompdmatarczufte(Fig.4.621.
Fig.4.62Montantcu sielpigorlnextremitatea
intjnsdsitatpein zonacomprimatai
Procedand
ca in cazuldinfigura4.61rezulta:
(4.252)
Cz = C^ +Czz= 0.8.tp .l p. f,d +0.8.t.xrf,,t 14.253)-
T+Ntu -C, \4.2s4)
208
CLAD|RICU STRUCTUMLIDINZIDARIE
Aa fld +NEd =08 tp lp f"d +08 t l f"d (4.255)
. A..fd -0.a.t. 1r'f.d+Net (4.2561

'= a rt j -
x= x'+tp 3O.31* (4.2s7),
Maa =Ct \+C"z Jz-Nu fu (4.258)
bl S€ctiunicu un singur stalpis,orinexlremilateacompdmatda secliunii

_r_fiu€t
in zona intinsd nu este armdtura,situatiaeste similardcu cea pentru
:dirie nearmatd,cu deosebireace se lne seama de stalpigoruldin zona
:a.nprimala.
+ntru elementele de zidirie din grupele2 9i 25 se vor respectacondifjile:
- pentruextremjtatea comprima€fdr6lalpEtdelotnaliaspecificea ziddriei,
la limjtAcu stalpi$orulde beton, nu va fi mai mare decat deformalia
specificdmaximd(6,"), iar deformaliamaximaa betonului,rezultatddin
ipotezdsectiunilor plane,nu va depdgii3%o;
- pentruextremitatea comprimatdcu talpe,deformaliamaximda betonului
(r..) din stalpigornu va fi mai maredecatdeformaliaspecificemaximi a
zidenei\ e,.).
Situatiafird talpi in extremitateacomprimatd(Fig,4.63)
ln zonacomprimaiS $i ziddriade pe indllimeax,.

intrdstalpigorul
Problema poate fi abordatd prin exprimareadistincte a rezultantelorde
compresiune din ziderie,beton9i armitu€ comprimate, sau pdn utilizareaadei
echivalente
{ideale). Penhu primulmod de abordare, rezultantele
de compresiune
dinsectiunesunt:
- dinzidarie:
C, =0.8 t-x. -J,a (4.2s9)
- dinstalpigor(dinbeton9i armdiu.acomprimatd):
C , =C, +C. - t t, fd+A ".f," (4.260)
209
4- Catcututctadiitor cu sttuctuEli din tdaie
lr,
1*
b_
#":":ffiof;:1t,ii''t''*zidddei
ru6""T11i,"fi comprimate
(.r.),
C,+Cc+C"=NE
(4.2611
0.8 t . x.. f.d +t.t". f",j + Aa.
f!,r = Nh \4.262,
210
CLADIRICU STRUCTURALIDIN ZIDARIE
NEt t.t".f",t 4,, Lr

(4.2631
0.8 t J.d
(4.264)
5e mpunecondita(4.264)ca qi la ZNAintrucatzonaintins; estenearmatd.Din

Ec-aiiade momentein raportcu cenlrulde greutateal sectiuniirezultSl
MRt = C. . y , + C ,.!. (4.265],
h al doileamod de abordarearia de betona s€lpisoruluise transformiin arie

studentd de ziddrie,cu pdsirareapoziliecentruluidegreutate,realizando talpd
srivalentd (Fig.4.63b).
(4.266)'
\4.267)
:oeficientulde echivalentd (r..r) se ia egal cu raportuldintrevaloareade bazda

-ristentei de proiectare
la compresiune a betonuluidin stalpifor( /; ) gi rezistenla
proiectarela compresiunea zidStiei(f.d), considerandcoeflcientul
-.iiari de
:anditiilor lucrupentrubelonegalcu0,75:
de
=0.75+=0,7s-lL Y'
n",h (4.26B)
J",t n"'Jt /.
respectivcoeficienliipa4iali
Under, 9i ,,r, 1,,9i /" sunt rezitenlelecaracteristice,
de siguranleai ziddriei9i beionuluiiar m, este coeficientul
condiliilorde lucrual
ndariei.
Rezultanta
de compresiunedin zidarie,careaclioneazein cenlrulde greutateal
(C)este:
zoneicomprimate
c,=c^+ c.2 (4.2691
UndeC,/ 9i C.r sunt rezultantele din zonacomprimata

de compresiune a inimii,
respectiv
dintalpd.
C)-0.8.t.x\f.,) 14.27O)
c,, =0 .8.tt.tr . J.r (4.271)
211
4. Calcululcladiilor cu percti structuralidin ldaie
Dinecualiade proieclierezultar':
, N a -o.8.t,.1.f.r - A. ./,,1
(4.2721
0.8 t. f.d
resPeqN
)tah = f+t <l -2rt (4.273\

"
Dinecuatiade momentein raportcu cenkulde greutaterezulti:
MM = C z ' )z + C a ' l a =C zt tt+ cz2 yz2+ C d.j d (4.274't
In situaliacu un stelpigorgi talp5tn zona comprimatdse procedeazein acel

mod, fie utilizendin mod distinctrezultantelede compresiune.
fie utilizand
echivalentA a zoneicomprimate, Ia careElimeat5lpiieste:
l p " = l e -t n -h
Undet esle liitimeatetpiidinsecliuneareat6.
c) Secliuni cu stalpigorila ambet€extremitef
Ca si in cazul cu un singur stalpigorin exlremitateaintins6,este necesar

amaturadinstalpigorul
Tntins
se intreTncurgere
inainteascurterii
limit;a
comorimate,
In situaliade balansinallimeazonei comprimate(.rt se calculeazi cu
{4.234)qi se considerdce blocul eforturitorunitaredin zideriacomorimat?i
extindecu a8irr.
Extremitateacompimatepoatefi lamelara(fig.4.65)sau cu talpd(fig.4.64).
c1) Situaliade balans
Modul de abordarepoaie fi pe sectiuneareal;, considerandin mod

eforlurilede compresiunedin ziderie,betonsi armeturacomp.imatd(fig. 4-
4.65a)sau ariaechivalentd
(fig.4.64b,4.65b).
Suntvalabiferelatiile(4.234)-(4.2351,
iar ecualiade proiectiein situaliade
penhusectiuneaidealSeste:
:r: +N,n =C: +C. (

unde:
r: =A:.f,, (
C j = 0 .8 ./.' * .:f.d + t p (/p* h- t)..f" d
212
CUDIRI CU PERETI STRUCTUMLI DINZIDARIE
\4.275)
I'
t
I-
l'su
t".I
tf
Fig.4.64Silualiade balansla seqiunicustalpiqori la ambele
extremitdti
: a- sectiuneareald,b- sectiuneaideald.
c-deformalii
specificein secliune1- situatiade balans,
2-A:* -:L<M'^
213
4. Calcululcladihlotcu structutulidin zidaie
(4 tmauii
Tinandseamade (4.234)9i (4 235)din rclalia 227)tezufteatia
pentrusitualiadebalans:
A := , 0 . 6|4t " ^ c ' : - o .t- ,0 - ,r o "o - ' tl

-
- L "- Y- n .
Care este relalia(4.280)corectatd,unde lp se inlocuieltecu f-r !i se
armituradin extremitateacomprimatS ( l: ).
Ariamaximda armdturiiintinseestejumdtatedin cea de balans Rezultd:
r,-L"' - o.+.'t,.*- u, f
,t"^ =lo.tz,. :+ - + \4.2
Sauprocentulmaximde armareraportatla ariainimii:
tt" :r ttl. l+ - to Y p .I
, _ . o - = l p " " | 4 o t,t t , r, o
14
'* 2 | 8",-c! I
unde
i' 14
o = ,oo t'k')
' t-l
" la ariainimii
Esteprocentulde armaredin stalpilorulcomprimatraportiat
-
In comparaliecu se4iunitocu un singurstelpiiorln extremitatea.intinsd-
(4.243J9i (4.244)-la secliunicu stalpigoriin ambele extremitSli,cantitate-a
irmaturdiniinsepoaten mbimare,a9acum rezull5din relaliile(4 283)9i (4 284
r l.
E
t
'-]'M*
N.
o.
Fig.4.65S€ctiuneferdtalpdin zonacomprimate:a-ariereal5,b- ariaechi

)LADIRIcU PERETISTRU1TUMLIDlNZIDARIE
d) Rezistenlala incovoiere
1) Montantfir6 talpdin zona comprimale
sectiuneareaErezultd(Fig.4.54a).
Considerend
- ln ziddrie:
Compresiune
C, =0.8.t x, f,,j \4.284)
Compresiune :
ln stalpigor
C"=t t" J"d+A. fla (4.285)
Ecualiade proieclie:
T+Ntu=C"+C" (4.286)
f NLj 0.8 r .r 'Ir.t t. J.n A- Jt, (4.2871
in6llimea zonei comprimate:
NEd+T - t - t,. f,,/ - A" f,.d

.' = (4.288)
ul.t j.
t-r"+tp g.29g)
Rezistenlala incovoiere:
rezuftedin ecuatiade momentein raportcu
armituraintinsS:
Mna=C"'Y" +C" t" Nra !t (4.290)
secliuneaidealdrezulta(fig.4.54b):
Considerand
- Compresiunea
in zid;rie :
c"=cr +c2 2 \4.291)
Unde C.r 9i C, sunt rezultantele

de compresiunedin zona comprimatea inimii,
respectiv
din talp;.
Cr=0.8 t-xrf"d (4.292)
C"2 = 0.8-t .1p" f,,l (4.29s)

"
215
4. Calcululcladiibt cu sttuctumlidin idaie
Compresiune
Tnarmdtura
comprimate
C. = A. .fy (4.294)
lntinderea
in armdturalntinsd:
T + NE =Cz +Cd
InSllimea
zoneicompdmate:
, _NEa +T -0.8 t" lP".f"d - A:...fi

0.8.t.fd
fespecflv,
- Rezistenla
Ia incovoiererezultddinecuatiade momentin raportcu T.
MFa=C, !,+C' )" Nrz fu-Ct lt+C.r'y",+C.'y'-Nra yx I
lvomentulrezultanteitoiale de compresiunedin zona compdmat5(C,)

ln C (la caretrebuiedeterminat?i
actioneazd distantaC,)esteegalcu momentul
de componentele C,, 9i C,rIa carc se cunoscdistanlele(C,rSiC")panS|a
iniins6.
2) Montantcu talpi in zona comprimai5
sectiunearealarezulte(Fig.4.66a):
Considerand
- Compresiunea
ln ziderje:
Cz=C,1+C.2=o,8t.xz.f
,n4,8tp (!p r.fd
Compresiune
in dalpisor:
C " = t.tp . f" d + A " ..f ,4
T+Net = C^ -)) +C"2 .y 2 + C"
216
STRUCTUMLIDlN ZIDARIE
A" ftd + Ntu =0.8 t':tz f.d +0,8tp(le (4.303)
ffi
I
I
:_--_,-w:_
r:
a 0.8|,
-
+
vvr*
iNr,r
ir
i
i---,
a
r t- oRf .
.l
..J-ru".,
Nr':
Fig.4.66Secliunecu talpdin zonacomprimatd

a-ariareald,b-ariaechivalentd
217
4. Calcululctadhibr cu pereti structuralidin ldane
lnetimeazoneicomprimate:
NEd+T O,st _C.

"lt " -t). t-,
o.8.t. J,d (4.304)
rezuttidinecuaria
demomente
in rapodcu
5ff!lTli'f"9":*"*:
MR d = C A y d + C ,2 .
!,2 + C " . y" - N Fd .yN (4.305'
Considerand
sectiuneaidealarezuttd(Fig.4.55b).
- Ldlimeatelpiiechivatente
:
lo.=lo+t.n*
(4.306)
- Compresiuno
dinziddrie:
cz - czt + cz2 = o,8t.x .f

p. Ip.. fd
.4+o,8t (4.3O7,
Compresiune
in armdtura
comprimau
:
c" =4 fp (4.308)
Intinderea
Tnarm;tuEintinsd:
1:"= A. .fy
(4.3091
Ecualiade proieclje:
T+Nru=C,+C"
@31q
Indl{imea
zoneicomprimate:
NEt +T -0.8.t
x, - e./ p..fd - A,..frd
0.8.t.lzd (4.311'
respectN,
(4.314
- Rezistenla
laincovoiere
rezulta
dinecuatia
demoment in raportcu Z.
M Rd= C ,.y ,+ C " ' f" -N p a l r= C ,t.!" 1+ C ,2 tz2 + C a. Iu - N E d.yN g31Tl
21 8
CIADIRI CU STRUCTUMU DN ZIDARIE
Se constati ce in cazul sectiunilorechivalenterezislenlala incovoiere(Mid)

c*rlatd pentrusecliuneaidealdestepulinmaimicddecatpentrusectiuneareale.
lfrrenla rezultdc; in cazul se4iunii reale rezistentaunitad de proiectarela
crnpresiunea betonului(4,r)esteneredusd,iarin cazulsectiuniiechivalente,
dupd
dnilarea arieide betoncu o arie de ziddrieechivalente.aceasiase rcduceorin
irnultircacu coeficientul
0.8.
-tp+
iilp
I
l.
Fig.4.67Situalia
in care.r<1,
DacdaxaneutrdestesituatA Tntalpe(Fig.4.67) posibild
, situatie pentruletimimari
ab tdlpii9i efortaxialrelativmic,se considerdcd rea.rltanta
de compresiune nu
trecein exteriorul
armetudi comprimate I
r >.rnii = 2a (4.314)
Inproiectarea sepoateconsidera
curente :
(4.315)
Situaliaesteacoperitoare
deoarece se micgoreaze di6tanladintreeforturiledin
blpe 9irezultanta
deintindere
dinstalpiForulintins.
comentariiledin Codul CR6-2006,in cazul montantilorcu doi stalpisorila
'n
extremitillesectiuniicuarmeriidentice,momentulderuperese calculeazd
astfel:
M Rd=MRJ.+MNo (4.316)
UndeMndeste momentulde rupercpreluatde afia idealede ziddrie,calculatcu

rcla\ia(4.223)sau (4.232),iar Ma,hesle momentulde ruperepreluatde armeturi.
lntrucatavem:
c=r =A. fl a (4.317)
MRn" - 7. ) ) " = C. y " (4.318)
In cazulsectiunilorcu doi stalpi9orila extremitdticu armdturidiferite,se poate

utilizarelalia(4.318)unde se considerearm;tura din dalpigorulcu mai pulina
armaturd.Difercntadintrearmeturilecelordoi stalpisoriestefie in zonaintinsd,fie
ln zonacomorimaie si se va consideraca atare-
219
4. Calcululcladiilot cu structuali clinzidaie
4.3.10Rezistenta
la forfecare
Estefo4atdietoare de rupere(capabila)
a unuipereie(r."r). Subactiunea
tdieloare,
un qeretese poaterupein rostorizontal
(Fig.4.6ga) saudup6o
inclinatd
la 45' (ruperein scara).
da
Fig.4.68Rupereaunuiperetesubacliuneafo4eitdietoare
a- in rost orizontal,b- rupereain scar6
ln-cazul al doilea,ruperease datoreazi eforturilorprincipalede lntindere
4.56b).fo4a tiietoarecapabilaeste valoareaminimda fo4ei t6ietoarede r
calculauin celedoudmodurjde rupere.
In cazulruperiiinscare,in funcliede raportuldintrelungimeapereteluigj

nivelului,
fisurapoatefi la un sjngurnivelsau poateintersecta
centu€.
4.3.10,1Rezistentala forf€carein rost orizontal
a) Perelidin ziddrienearmata(ZNA)in cazulsoticitirilor neseismice
in conformitate
cu prevederiledin CodutCR6-2006,fo4a teietoareeste pret
numaidezonacomprimalda inimii,rezistenleIa forfecare,,tuavandvaloarea:
(4.319)
unde:,1este grosimeainimii,/" lungimeacomprimatda inimii iar _ rezi
Jd
unitarede proiectarela forfecarea ziddrieiin rost orizontal,care iai; consir
efortulunitarde compresiune (o.) produsde efortulaxialt/rr.
(4.32O)
Undel. esteariazoneicomprimate
a secliunii(inclusive
tapacomprjmata).
220
CLADIRICU STRUCTUMLI DINZIDARIE
(4.319) inallimea zonei comprimatese determindconsiderandcat

unitarede compresiune liniarpe zonacompdmata.
suntdistribuite
combinatda efortuluide compresiunelr'r,r9i a montantuluiMr? se
cu acliuneaefortuluirVI?aplicat
excenhic,cu excentricitatea:
(4.321)
eforturilorde compresiunedin zona comprimatda zidariei(C:) este

or efortulrvtrl.
liirS talpi in zona comprimatS(Fig.4.69).
Fig.4.69PeretedinZNAfardtalpd?nzonacomprimata
ig|urra
4.57rezuftea
(4.322)
seama cd )'. =/. /3 pentru distribulaaliniari a eforturilororn zona

prinata,rezulti:
I.=3(rc-e, \4.323)
maximda efortuluiunitarrezuftedin relatia:
\.o t .t, =C, =N *, (4.324)

4. Calcululcladiilor cu pereti structuhti din zidaie
\4.325)
Respectivefortulunjtarmediu:
(4.3261
a2) Peretecu talpi in zona comprimati
EfortufN,,/ aqioneazdcu excenhicitatea e da]dde (4.221)9i este colinia.eol

rezultantac, carese compunectindouerezultante: cea din'inimdfc,rl t;a cin
talpd (C,,\.
Pentrudistribulialiniar5a efortudlor,cu valoareamaxim5 dl, se considerd
cd in
talpe avem o = @nst si .ea]/|te..
-q
"2 (4.327\
C,2 = tp (le t)ol

14.3281
c" =c"t+c.,=LL!!+teu
e -r).ot (4.3291
l.
t
Il.o
Fig.4.70PeretedinZNAcu tatpdTnzonacomprimate
222
CUDIRI CU PERETISTRUCTUMLIDINZIDARIE
lromentulrezultantei
C,in raportcu fibraextremecomprimate esteegalcu suma
Tomentelorrezultantelor
C, 9i C.?inraportcu aceea9ifibrd.
C - v- =C-'l"|
,.- :+C-, -a (4.330)
-nde
Y, = Yc-e (4.331)
-r]locuindexpresiile ecualiede gradulll avand
{4.3271(4.329)in 14.33O)rczulld o
:a necunoscutdlungimeazoneicomprimate/":
t^
l- - Jv- l- J(l-
t-t)
r\(2v^ t -\ | 0 (4.332)
Valoareaefortuluiunitarymaximdr, rezuftedin rela.tia:
C" , + C" , = t lt . o, + tr(l p t o1=NF4 (4.333)
'
(4.334)
t.1.+2lp.0p t)
Valoareamediea efonuluiunitarde compresiune

esle:
C,' + C,' o'

(4.335)
" ,= --+ := ;
a3) Perelidin ZNA in cazulsolocitdrilorseismic€
in cazul solicterilorseismiceefectuladerenleiesie anulatpe zoneledesprinse

(fisurate)
in ciclulprecedentepe po4iunileintinse.
Rezistenta de Droiectare la lunecarein rostorizontalse calculeaz6
cu relatia:
r Rt= U,.b. +o,ao -t,

EaY (4.336)
yL- ?
deterfiinatapenlrudistributia
/.- estelungimeazoneicompfimate liniar;a
efortudlorunitarein se4iune,
/d:/,"-/" este lungmea pe care adeaenla este anulatd.
din zideriecontinate
Gazulperelilordin zidarieconfinati putemavea diversesituatii,in funcliede

i+a stalpi$orilor
Sia tdlpilorin sectiune.
223
4. Calcululcladiilar cu sttuclunli din zidaie
b1) Peretedin ZC cu stalpigor in extremitateaintinsii 9i zona com

lamelard(feri talpe).
AceastSsituatieeste prczentalAin fi!. 4.71.

inlinsa, care nu preia eforturide intindere.
armdtumintinsdnu DreiafortdUietoaae.
Yr
Fig.4.71Peretedin ZC cu stalpiForinzonaintinsi
Datoritdfortpide intinderedin armdturaintinsa,rezultantade compresiuneC:

deplaseazdcu valoareaA, care se detemine scriindecualiade momentnul
raportcu l/trl:
T Yr =C,'L.
intrucat
C,=Nu+t
Rezultd:
,T
' N Ed + T "
EfortuldinarmdluraintinsEse poatecalculacu rclatia:
, = ,-*
_ . 4 u = o . , . ! !- v (4.U
Mro
cUDtRtcu STRUCTUMLI DINZIDARIE
JJi;estemomentulde rupere(rezistenta
la incovoiere)a pereteluiasociatcu
exiall{rr.
dbtribulialiniarea eforturilor
avem:
. =i" \4.342)
t. =3(yc - et\ (4.343)
FerEde
din ZC cu stalpitorin extremitateacompdmatn(Fig.4.72)
fari talpecomprimatd.
a.
b.
l',"
Fig.4.72PeretedinZC cu un singurs€lpigorinextremiiatea
comprimata
a-secliuneareaE,b- sectiuneaechivalentd
tSietoare
capabilase determindcu relalia:
rRl = I/?i, +l/Rd. +IrRd" \4.344)
ItRe I/Rd,9i VR sunt rczistenlele de forfecare ale zidariei (r/Rd),betonului

Fiarm6turii(f/rd,)din stalpisorulcomprimatcare se determin6cu relatiile:
(4.3451
4. Calcululcladiilor cu pereti structuEli din zidane
14.u6l
Vaa"= 0'2' A" .fy (4.347)
undel,r qil;sunt rezistenlele

unitarela forfecarea zideriei9i betonului,
iar&este
a armdturiicomprimate
rezistenlaunitardla compresiune (,{").
Ariade beton9i arm5tur6comprimat;se inlocuiesc cu o arieechivalentiide ziderie

a cirei l;time rezultddin relalia(Fig.4.72b):
subfomd de talpdechivalente
t't o f6 + A"'fg =to'lo"'J"2 (4.348)
A
I pe= t . na + J nu (4.349)
de echivalenFpentrubeton9i armdtura:
unde,r,.9i ,- suntcoeficienlii
(4.350)
(4.351)
unde,,i, /'., gilr sunt rezistenlele al betonului,zidAriei9i

unitarela compresiune
amdturii.
Pentruse4iuneaechivalentd eforturileC, Fi Nrdsunt coliniare9i in continuarese

procedeazdca pentrupereliidinZNAcu talpdln zonacomprima{i.
b3) Pereiedin ZC cu talp; ti dalpigo.in zona comprimati
Relatiile(4.344)- (4.351)sunt valabiles,iin acest caz, cu precizareacA lelimea

se calculeaz;cu relatia:
tdloiiechivalente
lr.=to +t(n- -11+Ln* (4.352)
unde/pestelSlimeatelpiisecliuniircalecu grosimea/p,iar1- grosimeainimii.
b4) Peretedin ZC cu stalpisoriin ambeleextremitili ale socliunii,firi talpdin

zona compJimatS
Se prccedeazeca giin cazuldin fig.4.72,insa trebuieluat?nconsiderare

efortul
intins(Fig.4.73).
de intinderedin armaturastalpigorului
Considerarea efortuluidin armdturas€lpis,oruluiintins se face ca 9i Tn cazul

anterior(}r, aplicandrelatiile(4.337)- (4.345).
226
CLADIRI
CU STRUCTURALIDIN ZIDARIE
b.
L'"
Fig.4.73Peretecu doistalpigori
Peretedin ZNA cu *alpitor la ambeleextrerniGliale sectiunii ii talpa in

comprimatii
rocedeazdca giin cazulprccedent,cu precizarea

ce E$meatdlpiiechivalente
cu relalia(4.352).
determind
10.2Rezisienlala efortuti principalede intindere

a@stcaz ruperease producedupdsecliuniinclinatela 45 '{ruperein s6ar6)-
4.68b.
rezistentae6ie analizatdnumaiin proiectulde revizuiae
a coduluiCR6-
Pereliidin zNA
nta de proiectareIa cedarepe secliuneinclina{ea perelilorskucturalidin

nearmatise va calculacu relal,a:
r*.,=t.f,.' (4.353)
eslevaloareade proiectarea rezistenteiunitarede cedarepe sectiuniinclinate,

esteun coeficientde corectiecaretine seamade raportuldimensiunilor panoului
b=1.5pentrur/;1.1
b=1.0pentruh/1"<LA,
- b= h,l,pentrul.0att/t.<1.5.
lne$meapanouluideziddriese va lua:
- h=hopenlru perctii care lucreaz6ln con6ole,

- /'=4 pentrugpaleliicarepotfi considerali
dubtuincastralila extremit4i.
Daoafisurainclinatdintersecteaze
centura,atunci50%din armdturadin centurdse
va luain considerare,
fo4atSietoare
preluatede centur5va fi:
Vna"=0,s(0,8A"ft)=o,aA, f;a (4.354)
unde,.1.estearia amdturilordin centurd,iaa& rezistenla

unitardde proiectare
a
armiturii.
DaGapeleteleeste prevezutcu armatudln roslurileodzonlale, foqa tdietoare
preluatede aceastearmdturieste:
v*. =o.t,{..7," (4.355)
Unde ,{;este ariatotalaa armituriiintersectate

(carose considerdja 4S.)
Se precizeazd c5 armdtudleorizontalepot preluafo46 kiietoarenumaidac6sunt

prevdzutepe loati lungimeapereleluigiancoratecorespunzdtor la capete.
Se poatedeterminacantitateade armdturdorizontalape unitateade lungimea
peretelui:
(2.355)
Unde AI , A:::Fi 4 suntariilede armdturiintersectate de fisurd1z/; ; , Oepe un

nivel 4j", respectivdintr-unsingurrost orizontal,s fiind distantadintrearmdtudb
orizontalo.
Din(2.355')armdturiteorizontate:
tfr =ei1;a=4.L (2.356)
Astfelcd relalia(4.356)se poatescriesubformete:
g35n
228
}LADIRI cU PERETISTRU?TML! DINZIDARIE
,, 0,8A:".t^
, (4.358)
in cazulunuiperete;in zNA cu armdiuriln rosturileorizontale
9i la carefisura
inclinatiiintersecteazdcentura,rezistenla forfecare
ln sectiunea inclinatdse
calculeazd curelatia:
I,Ra =VRdz + VRJC+ VRJ| (4.359)
Undet/Re,yRd,9i,/tub cu relaliile(4.353),(4.354)9i(4.355), respectiv

se calculeaze
(4.357)sau (4.358).
Pentruperqii din ZNA fn codulP'100-3/2008 (carese utilizeazS

pentruevaluarea
cledirilorexistente)
se definesctreicapacitdlide rezistenta
h fo4atiietoare, astfel:
- fo4a teiebareasociatecedariiprin compresiune

excentricea unuiperete,
candin sediuneactioneazaefortulaxialde proiectareNFdsi momentulde
rupereMr?,r:
I/,,, =L(_j,t5u"\ (4.360)
undecr este un coeficientcaredepindede conditiilede fixarela extremildlile

ale
peretelui:cr=2,0pentru perete console(montant),.r='1,0pentru perete dublu
incastrat la extremiteli(gpalet cuprins intre centuri-buiandrugi)
|e=teste
factorulde forn5 al pereteluicu indllimeatotal5H,9i lungimea/,.

to-fi,unAe cu rclatia(4.326),iarreste rezistenlaunitard
d& se calculeaze
de proiectare
a ziddriei.
- fo(a taietoarede proiectarede rupere prin fisura inclinatd (fisurare
diagonaldsauTnscard).
(4.361)
"-='rjtF k"t-
undeld este rezistentaunitar; de proiectarea zidiriei la eforturiprincipalede
intindere,iar , = r,din relalia(4.360),cu respectarea
conditiei1,o<bsl,5.
- fo4a teietoarede proiectarede rupere prin lunecarein rost orizontal,
calcut5cu relalia(4.319).
in final, rezistentade ruperela forfecareeste valoareaminimddintrecele trei

valon.
229
4. Cabululcladiilor cu structuraliclinldaie
b) Peretiidin zidiria armata
ln cazul perelilordin ziderie armatd fisura Tnclinatepoate intersectadi

elementeale peretului.
In cazulunuiperetedin ZC+AR,relaliageneraldpentrudeterminarea rezistente
eforturiprincipale
de intindereesteurmdtoare:
t R& = l/Mz + VRdc+ l/Rda + l/Rds
Unde
,/xu- fo4ataietoarecapabilea ziddrieicalculaticu relalia(4.353),
,'xd.- fo4atiietoarecapabilda centuriicalculatecu relatia(4.354),
IlRd" fotla laieloare capabilda armaturiidin rosturi orizontalecalculati
relatia(4.357)sau (4.358).
,1,r"- fortatdietoarepreluatdde stalpulintersectat

de fisura.in codulCR6-2006
proiectulderevizuirea coduluiacesta relstenta nu se ia in considerare.
Dace unele elemente lipsesc sau nu sunt intersectatede fisure,
coresDunzdtoare in relatia4.362suntnule.
4.3.'10.3Rezistenlade poiectare a p€rqilor la lunecareverticaleasociatd

incovoiedi
Datoritedualitdtiieforturilorunitaretangentiale, rezute
din actiuniorizontrale
forfeoarein secliuniorizontale(lunecdri)cat si forfecarein secliuniverticale
elementele de zid5rielegateprinlesere.
Ink-o sectiuneorizontalddiagramaeforlu lor unitaretangentialSare o
parabolicacu valoareamaximdln centrulde greutatesi salturiingectiunile in
sunt varialiibrulte ale lSlimiisecliuniiintre talpd inimd,precumSi ln zone
eventualeslSbiri(ililuriverticale)(Fig.4.74).
Fig.4.74 Diagramaefotlutilor unilarcIangentialein sectiuneorizontali, intr-un

oeretecu inimasldbitd
cuDlRI cU PERETI
sTRUcfUML] D]NZIDARIE
rrnecarea verticala(r,) reprezintdreatlti

ionsideratd
peine,rtime;',;
;ili;, secriunea
venicard
":t#,"?t?T"JjlLi,'"
(4.363)
ttr1fl':ffi
*ffi ::"HH,r':
i:"'ff
iTi*?.i;"';ff
. f S c .
L , = -..1 h " = 7. h" 1= L, V Ej !
(4.364)
, intr-osecliunestabitd:
1" =: _::.1.y1-= 6117

,, 1 - *",1_!
t. (4.365)
I
!n d e ,
= M'il -M";!
^ME! (4.366)
Diferentade momenteraportatdla
,. este valoareaforteiteiefoarede pe
respecliv(Fi9.4.75). njvetul
V raMT
l t- 1 '-1
.i
n' l
r _ i _e 4Tl -
- =-t*
Fis.4.75VatorjteL,t4,* A,4,t"J
9i din rctalia(4.2s9)
in relalijte(4.364) (4.365)s_auutitizat
9i noraliite:
statjcatsecliunjicaretunecd,in raport
:;:rt'j:fi:ntut cu centrutde grcllate al
1- momeniulde inertieal sectiunii.
lniazLlZ^C,s si / se determinapentru
neaslenlade proiectare secliLneadeata.
la lunecarevenjcalaa
leiJf,iur se catcuteaz;cu retaqia:
Lxa = A1 f6.==t.h"
f,o" (4.367)
2s1
4. Calcululcladiibr cu percti structuralidin zidaie
unde/,,r esterezistentaunitardla forfecarein rostorizontalcu efortaxial( o ) nul,
ln conformitatecu CR6-2006,rezistenla unitard la forfecare a zidiriei in

verticale,cu rosturilegate,se considerdegala cu rezisteniaunitardinitiale
forfecaredin rosturiorizontalecontinue(r.r,),pentru d=0, intrucetin
verlicalSnu avemeforturidecompresiune.
4.3.11Rezist€nlade proiectarcla incovoierc perpendicularpe planul

alpeaelelui
l\rodulde rupereal perelilorde umplutureperpendicularpe planullor median

fi intr-unplande rupereparalelcu rostudleorizontale(o.izontal)
sau plande
perpendicular pe rosturileorizontale(vertical).
Rezistentade proiectarceste momentulincovoietorde ruperecalculatoentru

fa9'e(banda)de peretecu liilimeade 1m,dispusdin zonelecu momentemaxi
in centrulpanourilor
pl'ne,respectivla margineagolurilor(Fig.4.76).
Fig.4.76Rupereaunuiperelela incovoiereperpendicular pe planulperetelui

a- vedereperete,b- solicitareafagieiverticale9i rupe.eain planorizontat
fagieiorizontale9i ruperealn planvertical
c- solicitarea
Maa=W. f,at l
M"t, =w f., l
unde ,t/ este modulul de rezisten!- al fagiei cu ldlimea de un metru, iar

/,,r, sunt rezistenleleunitarede rupere dupa ceb doue planuride rupere.
_- 100./':
(cm') (4.3701
6
232
CLADIRICU STRUCTUMLIDINZIDARIE
de ruperela incovoiereperpendicularpe planulmedianal pereteluieste

mlnimda momentuluide ruperedat de relaliile(4.368)qi (4.369).
l2 Rezistenlade proiectarea panourilorde umpluturdin planul lor
acliuneaincercerilor in planulperetelui,un panoude umpluturd

orizontale se
J IL
ri:
- il
Fig.4.77Moduriposibilede ruperea unuipanoude umpluture
solicitatln planuls6umedian
Rupereaprinalunecaredinfo4dUietoareln rostodzontal,fo4ataietoarede
ruperefiindYxjr(Fg- 4.65a/:
,, / r ' t p( l + a \
Y R)d= " , r - l \4.371),
cose
a =0.071;-1]| (4.372)
2. Rupereaprinfisuriinclinate(dupddiagonal5),
fo4ataietoarede ruperefiind ye
(Fis.4.65b)
:
= (4.373)
'"- 06."" d
t racollurile
cadrurui'
ro4aderupere
pdnstrivire
;;l#'i:i81$.ef:)comprimate
=o-" *"',ff",urt,
'rro 1-o 14.3741
ln rclaliile14.371)-(4.374)
s-auutilizatnotatiite:
rp-grosimeaperetelui,moduliide etasticitate ai betonului(''r 9i zidedt
(E,\;
1,,-valoarea
mediea momentelor de inertieale stalpilor;
,""- rezistenla unitard iniliald de proiectarea ziddriei la forfecare in rost
orizontalsubefortde compresiune zero;
/.r rezistentaunitar6de proiectare a ziddrieila compresiune.
Rezistenta
de proiectare
a panouluide umplutur;estevaloareaminimddintre,.xr6
YRd9i r8i
4.4 Verificarca6iguranleictidirilor din ziddrie
Verificareasiguranteistructurilor
din ziddriese face prin calculindiferentde tioLl
ziddflei,de numeruldenivelurisi de acceleratia
seismicaa amplasamentului.
Vedficareasiguranteise va fa6ela stdrilelimitauttimo(SLU)si ta stareatimitdde
serviciu(SLS),prin respectareaconditiitorceruted6 codutplOO/.1-2006 li CRe
2006.Pent.uSLIJse vor respectacerintelede rezistenle,rigiditate,stabiiitate
*
iar pentruSLSse va respectaconditialimitdriideptasdrilor
ductilitate, orizontaleab
clddirii.
4.4.1Cerintade rezistente
Tn genoral,verificareacerinleide rezistenldse face din condiliaca efortuaie

sectionale de proiectare(lrrd, ME,, VEt\produsede incercarib exterioarein cele
mai solicitatesecliuni,sd fie mai mici sau cel mult egale cu rezistentelede
proiectiare(lr'paMR, yR), carc sunt efortudsectionalecapabilesi depind de
caracteristici'e
materialelor
si abetuireasecliunilor.
4.4.1.1Verificareala incdrc;ri gravitationale
Verificarea
ziddrieila incircariverticalese facepe o fasiede pereteegalacu un
metru,respectivegalecu Elimeagpaletului dad acestaesteliber(nelegatcu un
peretepe cealaltddirectie)cu relatia:
(4.375)
234
CUDIRI CU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE
verificarearelaliei(4.375)se face atat in grupareafundamentald a lncircaritor

aGD, cal 9i in cea speciaH(GS), deci efortulde proiectarety'r:corespunde
grupdriide incdrcdri,Tntimp ce rczistenlade proieclarela compresiunely'izare o
sinourdvaloare.
Determinarea gi a relaliilorde calcul pentrurezistentade

efortu lor axiale,ir'E?
proiectarela compresiune a fagieide perete6u lStimeaunitarasuntprezenlatola
patagraful4.2.
1.1-1.2Verilicarea zideriei solicitat; la compresiunesiincovoiere in planul

peretelua
in acest caz pereielee6te solicitatIa compresiuneexcentdcaSi la forfecare,

fiindnecesarapentruambelesolicitari.
verificarea
a.)Vorificarea
la comDresiuneexcentrici
in acestcaz,in celemaisolicitatesecliuniavemdouasituatii:
9i N"r,carerezulldin grupareaspecialea actiunilor;
" I\,,lha"
- N.,* qi l\r"r,carerezultdin grupareafundamentaE a actiunilor.
Mnd 9i Narrezuftedin aceeagischemAde'incdrcarein GS- SimilarpentruNmax si

MdinGF.
in cazulverificeriila compresiune gi Tncovoiere in planulperetelui,verificareala
compresiune excentricd a oereteluise facecu relatia:
Mu S Mr" \4.376)
in relalia (4-376)rezistenlade proiectareIa incovoiere Me, depindeatet de

caracteris{icile
materialelorsi a secliunii,cet si de valoareaefortuluiaxial de
prciectareafereni.
b.) Veriticarea la forfecare

in cazul verificariila forfecare,se deiermini foda teiebare tinand seama de
suprarezistenta armeturilor( r/r.r,).
/u, <11* (4.377)
Unde tr/rdeste fo4a tffetoare de proiectarecare lezultd din calcululstatic al

skucturiiin domeniulelasticlin;ariar / este factorulde suprarezjstentd
datorat
efectuluide consolidarea a otelului,cu valoarea:
- /=1,3 pentruclasade ductilitaie inaftelH) 9i
- / =1,2 pentruclasade ductilitate medie([r).
Verificareala forfecarese facecu relalia:
235
4. Calcululcladiilar cu eretistructuralidin idaie
rRd<1.25.vtu, (4.378)
Unde ,td esterezistenlade proiectare la forfecarea peretelui.

Valoareamaximda fotei tdietoareeste cea care ar rezultain cazul6spu
seismicefastic,avendvaloarea q.rE!, unde q este factorulde comportare
structuriila acliuneaseismici, utlizat in relaliade calcula incdrcdrii
totale.
Se admiterealizarea condiliei:
Vo1 s(.V02,)^ = q-V* (4.379)
Adicd rezistenlade proiectarela forfecarenu trebuie6d depSgeascd va

maximda fo4eitdietoarecarese oblinepentrurdspunsulseismicliniar,chiar
rezistenlade rupere la incovoiere(MRd)rezultdmai mare decel q. M E .
4.4.'1.2Veriticareapanourilorde umpluturEdin ziddrie
a) La incircid perpendicularepe planul panoului
se verificdpdnrespectarca
Cerinlade rezistenlS rclaliilor:
(4.38o)
(4.
unde Mrrxrgi MEl,zsunt momenteleprodusede incercarilepeeendiculare

pfanulperetelui,iar M Rd,tli MR,h2sunlrezistentele
la incovoiereperpendicul
pe planulpereteluiinplanorizontal$ivertioal.
b) La incercAriin planul panoului
Cerintade rezistentise verifici orinresDectarea

relatiilor:
(4.382)
unde fr,r, este efortul de proiectarepe diagonalapanoului,iar I/Rurczislenla

proiectarea panouluiinplanulseu,carese calcuieazd cu relaliilede Ia
4.3.12.
4.4.2Vedficareacednlei de rigiditate
Cerinla de rigiditatela acljuneafo4elor seismicea cl;dirilor din ziderie

satisfdcutadaci deplasarile laierale9i deplasdrile
relativede nivelale c|ediriii
se inscriuTnlimitelesiabiliteTnCodulP'100/1-2006.
236
STRUCTURALIDIN ZI DARIE
Limitareadeplasdriloreste necesaranu numai pentru aealizarea rigidit6liiunei

clddiri,ci sipentrualteconditii,cumsunt:
evitareaprdbus,irii
unor elementenestructurale care ar pune in pericol
viataoamenilorl
peniru evitarea coliziuniiintre cl6djrile vecine, in siluatia in care
dimensiunilerosturilorantiseismice
nu potfi oricetde mari.
Verificareadeplasiriilateralenu este necesad penku conshuctiile amplasatein
zonele seismicecu acceleratiaamplasamentuluj ag<o,l2gprecumsi in cazul
culremurelorcrustaledinzonaBanatului.
ln cazuldedirilorcu pergi structuralidin ziddrie,pdn rcspectarea
condiliilorimpuse
in proiectareapreliminad.rezultdrigidit;ti mari cu perioadaoscilatiitorp;oprii
f :0.8 secunde.se considerdca deplasdrile lateralesuntsuflcientde micioentrua
salisfacecondiliilede rigiditate,
astfelcd acesteanu se majcalculeazi.
4.4.3Ve.ificareacerinleide stabititate
Siabili{atea
de ansamblua clddirilordinziddrieesteasiquraudacd:
- in cazulcl6diriloramplasatepe ierenurii; pantd,masivulde oament
pe careestesituatenu prezintdriscde alunecare;
- nu existSpericolde rdsturnare a clddiii datoritdfortelororizontale:
esteasiguratarigiditateaspaiialaa cliidirii.
De asemenea, stabilitatea
localda pereliloresteasiguratE dac6:
- se asigurdconlucrarea perelilorde pe celedou5directii;
si rigidizarea
se limiteazdzvelteteaperetilorastfel:
PentruZNA9i ZNA+AR:
2 < 12 (4.383)
PentruZC si ZC+AR:
(4.384)
unde i, esleinellimeaefectivea zidarieipe nivel:
h.=4 -h, (4.385)
!nde ,s esieindllimeaetajuluiiar /r"indllimea

centurii.
4.4.4 Veiificareacerinleide ductilitate
Cerinlade ductilitatea peretilordin zidarieeste satisfdcutedace sunt realizate

urmdtoarelecerinte:
- efortulunitarmediude compresiune dinincdrcdrilegravjlationale
dnse limileazd
aslfel:
237
4. Cabutulcladiilot cu pereti svucturatidinictane
n=)=o+!u (4.386)
ln relalia(4.386),lr'Rdeste rezistenlala compresiune centricaa ziddriei(eforhd

axiaf capabif), A,- atia zidetiei/percteplin sau montant, ty'&_ efortut de
compresiune produsde incdrcdrileverticalein grupareaspeciaE.
- valoareamaximaa lndltimiizoneicomprimate (j) se limiteazeastfel:
(4.387)
iar /, estelungimeapereteluiplinsau a montantului.
- armeturaintinsdreprezint5maximum50% din cantitateacoresounzetoare
situatieide balans;
- se limiteazE valorileultimeale deplasirilorspecificede compresiunes,,, in
vedereamenlineriirezistenleiFi rigiditdliiper4ilorin domeniulneliniarde
solicitare.Evident ca aceastd conditie limiteazedomeniul neliniar de
solicitare9i ductilitate;
- ruperca buiandrugilor se se producddin soljcitareade incovoiere;
- rezistentala fo4a teieioarea perelitorasociatimecanismului ductil(candse
considedsuprarezistenla djn compresiune
armAturilor) excentrice.
Referitorla rupereabuiandrugilor
trebuierespectate conditjile:
- rupereaprinincovoieresa se producdinaintearuperiipdnforfecare.
- ryqgreapril forfecaresd se producdinainteaced5riibuiandrugutui prin
strivireazidarieidinzonade incastrarea buiandrugilor
in montanti.
CLADIRI CU STRUCTUMLI DINZIDARIE
5. PREVEDERICONSTRUCTIVEPENTRU
CLADIRILECU PEREflSTRUCTURALIDIN
ZIDARIE
Prevederile
constructivese referd,in principiu,la modulde alcdtuireal elementelor
prin detaliere,prevederile
de construclii.EIe completeaze, din faza de proiectare
preliminarS.
5.2Prevederireteiitoarola suorastructuri
5.2.'lMateriale
MaterialelepenkualcetuireaclSdirilor
din zid6rievor respectacondiliileminimede
calitateprecizatein coduri.
5.2,2Sl5birilocal€in pereli
Acesteslabiripot fi datorateamplasiriinecorectea cogufilorde fum sau ventilatii,

precumgi qliturilenecesarebentruingropareain pereli a cablurilorelectriceSi
pentrutelefoane,precumgi a unorconductepentruinstalaliisanitare.
Pereliistructuralinu vor fi sldbili prin goluri verticalepentrucoguride fum sau
ventilatii,urmandca acestegolurisd fie realizateprinelemenledistinctamplasate
'r'e'ey'l.t2a2,az z7ea€e,z,a.e4pe-e,?,v., tz2aZs/dtz/?,7/7€/A.z?dr2a,"k/e
oblice,indiferentdacdse realizeazdprinspargere(dupeexecutareaperctilor)
prinzidire,in timpulexecutiei.
accept; slituriverticaleexecutateprin zidirecu adAncimea maximede 1/3 din
imea peretelui,slSbireafiind luatein considerare ln calcululperetelui.Dace
cazul se vor lua mdsuride interirea zonei sldbitecu amAturi in rosturile
le sau cu elemenledin belonarmat.
executareaperetjlorse acceptdglituriverticalesau obliceexecutatenumai
frezarecu adancimeamaxim6de 2cm
5.2.3Centudin supraslructurd
Dupepozitialor,centurilepotfi:
- la nivelulfiecdruiplanseu(centuricurente);
239
5. Prevedeiconsttuctive
- fnhe plangee;
centudintermediare,
- centurila mansarde.
5.2.3.1Centudcurentela clediri cu planlee din beton amat monolit
Centurilecurentese prevadpe toti peretiistructurali,

portanlisi de mntravantuire
(autoportanti).
a-) Pentruclediri cu peregidin ZNA
lndllimeaminimi a centurilorpentruperqii structurali

interioriesteegaldcu
grosimeapldcii,iar pentruceiexterioriesteegatdcu dublulacesteia(Fig.5.1).
_t I
1 1
Fig.5.1lnegmeaminimea centurilorla peretiinteriod(a) 9i exteriori(b,c)
Ldtimeacenfurilorva fi egaldcu grosimeaperctelui.pentrupereliiexterioricentura

poatefi relrasain raporlcu fata exterioarai
a peretelui.dar se aibdldtimeaminin6
de 25cm.
ArmituradincenturitrebuiesEindeplineasce condiliile:
- armdturalongitudinalSl
o min4o10:
o procentulde armare:min0.5%
- etrieriivorfi inchigi,cu omn=6mm. Se vor dispunela distanlamaximede 15
cm in camp curent, respectivde locm in zonele de inidire prit
sUprapunere a armdturilor
longitudinale.
Centuriletrebuiesd fie continuepe loatd lungimeaperelilor,formendco

inchise,asigurandu-se legaturamonolitda centurilorde Pe cele doua direclii
colluri,interseclii prinancorareabarelorTncenturileperpendiculare
si ramificatii,
o lungimede cel putin60 o.
:60c 2606
Fig.5.2Anco€reabarelordincenturil a colluri.interseclii
9i ramificalii
240
IRJSlE4ELryiIw43ryry
crAD
60 de diametre-h
de cel Pulin
Bareledin centurise inedescprinsuprapunere
50%din bare, distanladinire zoneleoe
#";;;;i;; vor inadicelnult
inadire fiinddecel""putin'lm(l-l9 c r''
''' i ijii:':X*i:"j:j,9:fl':l3i:il"#;",:'*"
n"'"'
:::Y":"il*J::'"'.ilf,"1""":l;"ii'"l,11i,"il
'*f,i,::ffi::ijH,l!fi:li
-t
2++
armdturilor?n secliunisl5bite
Fig.5.4Continuitatea
piese
cu
cladirilor sarpanteln de la ultimulnivetse vor prevedea
cenruflle
in cazul
metalicepentruancorarea co9oroaoel
C'
b,) Pentruclddiri cu pereli din Z
mal
a centurilorpentruZNA, la care se
Se vor respectaprevederilede alcetuire
egH: llllix'"T'3!'-r'
ii:Sir:".T: per4ii structuraliSe admiteintreruperea
continuiu\iinumaiin situaliile:
- indreptur scariror'
casei 9' "9191i'i,
:Li:,,1'"":"r:3,r'p;.'";.;flljl"j:
m[:iiw"#;ilii,tL,."^^
l'":
;le:li'{#,x..*r'"i'ffi
f#ifr#':J:H:
'"#s
241
5. Prevedei constructive
Fig.5.5lntrefuperea
centurilorinperelelee\.teriordela casascdrii(olan
falada):1,2centurilanivelulplanseelor curente,respectivla nivei;l
ultimuluiplangeu;3- centurila nivelulpodestelorjnaermediare: 4-
statpigoridin betonarmat.
Sectiuneatransversale
a centurilorva satisfaceurmdtoarele
cond(ii:
- ariasectiuniitransversaleva fi >S00cmzi
- ldlimeacenturiisd fie >25cm,respectiv2y3din grosjmeapereteluidaca
aceastaestemai marede 25 cm;
' inatimeacenturiisefie:2ocm;
Armdturilelongitudinate
vor tndeptinii
conditiite:
- cliametrul
minim:1omm
- procentulminim de armare0,8%:
Reglementdrilede Ia peretii din ZNA referitoarela etderi, inedirea bardc

longrtudjnale,
ancorareabarelorla colturi9i intersectii
si continuitalea
armalurilor
h
sectiunisEbite
se vor aplicasi perelilordin ZC.
5.2,3.2Centudcurenl€in cazulplanseelordin elementeprcfabricat€
a.)in cazulplang€elordin felii profabricatecu goluri tongitudinate
DupAdireclialorin raportcu fasiile,potfi:

- peFendiculare pe direcliafagiitor;
- paralelcu direcliafasiilor
Dupdmodulde alcSluirepotfi (Fjg.5.6)

- pe grosimeaelementelor prefabricate;
- pe grosimeaelementelor prefabricate
plu6subcentu.ade subfaqii.
242
CLADIRI CU PEREiI STRUCTUMLI DINZIDARIE
J.
-T
i1+
l---t--l
a>U3,>8 cm
80,3t, >8 cm
b.
_Ll_
min06150cm
c .-
Fig.5.6Alcdtuirea centurilorla planseedinfagiiprefabricate
a,b centuripe grosimeafagiilor;c,d-centuri cu subcenlud; a,c-perpendiculare
pe
direcliafagiilor;b,d-paralelecu direcliafaiiilor;1- mustdtisubformdde bucle
petrecute; 2-amdturdde legSturecu subcentura.
b.) in cazul planteelordin panourimari ti semipanouriprefabricate
Panourilemarisisemipanoule prefabdcate se rcalizeazecu alveole9i praguripe

conturpentrua puteaprelualunecdrile din planulorizontalal plangeelor.
ln funcliede modulde realizare,potfi de doudfeluri:
cu praguri9i alveoledeschisepe fatasuperjoar;(Fig.5.7a);
cu praguri9i alveolepe cant,lnchisepe ambelefete (Fig.5.7b).
@
Ws
Fig-5.7 Panourimariprefabricate
a) cu pragurigialveoledeschise;F cu pragurigialveolelnchise'1-
muste$subform; de baredrepte:2- must.li subformdde bucl6;3-
p.aguri;4-alveole.
243
5. Prcvedei construclive
Panoul reazema pe toate

cele 4 laturi, respectjv pe
semipanourilor trer laturi in
I"::::''i""[Tlii:#f;1'JiffiJ:i';ffiff::snuitpesrosimea
panou,u
Fig. 5.8Centurj
Iaplanseedinpanourimari prefabricate
sisemipanourj:
cuatveotedeschisela pirteasuperidara;
u-.cu.liveote
. inchise:
1-mustelsimpte;
2_mustali
subformedebuctepetrecute;3-
longitudinale; armdturi
4- befonde monotitizare.
c.) in cazul plarleelordjn predali
cu supraDetonare
,;:n::f
$3,"Jil:i:J:irli"n
flfsJ:Ii"ffi #,ii, i:l Bi:Htl:
J:g!) :
Fig.S.9Centurilaplangeedin predata
cu suprabetonare
d.) in cazul plang€elordingrinzi prefabflcate
gi corpuaid6 umpluklrd
;hffi f"i:€:.x"
:i{;iirll:,;;;"+#ildij,[1",,".ii;:
244
CLADIRI CIJ PERETISTRUCTUMLI DINZIDARIE
b. c,
Fig.5.10Centurila planseedin grinziprefabricat€ ticorpuride umpluturd:
a-sectiune princenturaperpendiculare pe grinzi;b- centuraparalelScu grinzile;
c- sectiunetransversaldprinplan9ee;1- grinziprefabricate;2- corpuride umpluturS;
3- armEturilonqitudinale
e. Armareaminiml a centurilorla planseedin elementeprefabJicate
Armareaminimda centurilorpentruperet!interioritrebuiesd respectecantitelib

date in tabelul5.1, unde valoriledin pa€nteze sunt pentruolel 0837, celolalte
valorifiindpentruPC52.
ab. 5.1 Armareaminimda centuilor

zona seismicd(dglg)la clediricu planlee
cl;dire niveluri prefabdcate
lm) 0.08 0,12;0,16 0,20;0,240.28:0.30
<4.00 I 3,50 4,50
3,00 {2.50) (3,50)
4-9 3 3,00 (2,00) 4,50 6,50
(2,oo) 13.50) {5.50)
9-12 4 3,50
(2,50) (4.50)
12-15 5 4,50
(3,50)
Secliuneaarmefudlorlongitudinale din centurilepentrupereliiexterioriva fi mai

fatdde centurileinterioare.
marecu 20olo
in cazulcenturilorla plangeedin panourima gi predalacu suprabetonare, care

rcazemepe tot coniurul,in armdturilecentu lor se pot considera9i bareledin
plangeuparalelecu centurape o distanldde 20 cm de la margineaperetelui,cu
conditiaca cel putin 50% din ariile prevdzulein tabelul5.1 si fie realizaiede
bareledin cenluGprcpriuzis5.
acestorbare prin bucle suprapusesau mustdli

Trebuieasiguratdcontinuitatea
suoare.
245
5.2.4Stalpigoridin beton armat
Stelpigorii
din betonarmattrebuiese indeptineasciconditiile:
- ariasecliunijtransversale
sd fie 2625cm2, cu ldtimeaminimade 25 cm:
- armareasa satisfacS umatoareleconditii:
- procentulminde armarelongitudinalA:
o 0.8%penlruzoneleseismicecu aeso.169
o 1.0%pentruzoneleseismicecu a^zo.20o
- diametrulminimal baretorlongitudinab vjfi de 1; mm:
- djametrulmjnimaletriedlor:6mm;
- distanlamaxim6dintreetrierivaIi:
o 15cm in campcurent:
o '10 cm pe lungimea de inddire a armdturilorlonqitudinale
(verticale).
- inddireabarelorlongitudjnale
se va faceprinsuprapunere f6rd cerlioe.oe o
lungimede cel putin50 de diametre.in secliuneade incastrarei-nsodu
sau in pereliidesubsolsuprapunerea va fi de celpulin60 diametre.
Stalpigoriise prev;d continuipe toatd indtlimeactadirii,fiind legati
perelilorprinFtrepi,carerezuttedin de zideria
tesereazjddriei(Fig,5.11).
Fig.5.1.1Legareaperelitorde stetpigori
prins.trepi
'l- stalpisor: 2- centurS
5.2.5Armdturiin rosturiteorizontale
Arm5luriledin rosturjleorizontale
pot fi dispusein cazulZNA(rezult6nd
peretidin
zf\A+AKJ,respectrv ih cazutzc kezullandperetidinzc+AR).
Se prevddarmeturiln rosturileorjzonlalein cazulcladirilorsituatein
zoneseimice
cu aqao,129,
la urmdtoareleelemente:
246
CUD]RI CU STRUCTUMLIDINZIDARIE
I
lpaletiidintreferestresau u9icareau raportulintreinelime qi lelime<2,5
dacdnu suntintari la ambeleextremitdii6u stalpigori(Fig.5.12).
Fig.5.12Armeturiin rosturileorizontalela Fpaleti
zonelede legdtureinfe pereliistructu.aljde pe celedoui direclii,respectiv

la colluri,interseclii, 5.139i 5.14).
famificalii(Fig.
l
t
J
t
Fig.5.13Armeturilnrosturileor;zontale
la collurisi
la peretidinZNA
interseclii
Se va evitasuprapunereaarmeturilor in acela$irost,astfelce armiturilede pe cele

dou6directiise disoundecalatcu un rand.
in cazulperetilordin zidirie confinata,dispunerea

armiturilorinrosturileodzontale
se faceca in figura5.14-
5. Prevecleiconstructive
Fig.5.14ArmdturiTnrosturileorizontalela interseclii la pereliidin ZC

9i ramificalii
1- armdtudin formede U. 2- armeturidreote
Armeturiledin rosturileorizontalevor satisfaceurmdtoarele

condilii:
- distantape verticaledintrearmefuriva fi de cel mult40c.n;

- ariaarmdturilor
dinlr-un rostvafide celputin1cm2{min2o8).
ln cazulin caresunt necesarearmituriodzontalepentrupreluareafo4eitdietoare,

acestease dispunpe toatalungimeaperetelui,fiindancorateprinindoireabarelo.
in stelpigori
sau prin prelungirea
armefuibr astfellncatsd se asigureo lungjmede
ancorarede cel pulin60 o (Fig.5.15).
Fig.5.'15Dispunerea orizontalepe toatdlungimeaperetelul

armaturilor
(montantului)
5.2.6Centuriintermediaro
Centurilointermediare 6unt centuricale se prevadintre nivelud,respectivintre

centurilede la nivelulplangeelorla clddiricu peretirari (sistemcelular)a car6
indllimede nivel este mai mare decat 3,20min zoneleseismicecu ag>O,2og.
respectivmaimarede 4,0mln zoneleseismicecu ag<o.169(Fig.5.16a).
De asemenea,se prevedcenturiintermediare Siin cazulclddirilorde lip sal; sau

hald(Fig.5.16b).Pentrualqetuirea construdiveSiarmareacentudlorintermediare
se vor respectaregulilepentrucenturiledin dreptulplangeelor.
248
CLADIRICU STRUC|UMLIDINZIDARIE
r
T
T
Fig.5.16Centuriintermediare
a- la clddiricu perelirari,b- la clddiritipsaie
(sauhal6)
1- centudintemediare,2-stalpigori
5r.7 Buiandrugl
in cazulin care buiandrugulgi centurarealizeazdun singurelement(centura-

buiandrug)se vor espectaconditiilel
- la parteasuperioara, armaturadin centurdva fi continue;

- la partea inferioari procentul
minimde armareva fi 0,1% raportatla
intreagaariede beton;
- dacdhe$mea estemai marede 60cm,se previd armeturiintermediare
- lungimeade rezemarepe pereliva fi z40cm.
in cazurilein care buiandruguleste separatde centurd,armdturainferioariva

realizaun procentde armarede cel putin0,'15old.
5.3 Prevedericonstructiveoentruinfrastrucfure
5.3.1Socluridin beton simolu
Socluriledin betonsimpluse admitin cazulamplasamentelor pe teren normalde

fundareln urmdtoarelesjtuatiil
- pentru construcliidin clasa de importanF lll in zone seismiceavand
aq50.169.sinum6rul <3;
de niveluri
- pentruconstrucliidinclaselede importanlelV, in toatezoneleseismice.
din claselede impodanleI gi ll nu se admitsocluridin beton
Pentruconstructiile
samplu.
249
5. Prevedei constructive
Tncazurilein care se admitsocluridin betonsimpluse vor respectaurmdtoareb

mesuri(Fig.5.17):
- la parteasuperioarda socluluise vor prevedeacenturipe ambeledirecE
catefotrneazAcontururiTnchise. Aria armaturilor
longitudinale va fi cu cd
pultn 20% mai mare decat aria armdturjlordintr-o centurdcurentda
suprastructurii.Daceinetimeasoclului,pestenivelultdlpiide fundareeste
>'1,50m,se vor prcvedeacenturisi la parteainferioarda soclurilor,ol
aceeasiarmareca si centurade la parteasuperioari.
- mustalilearmeturilor pentrustalpigorij vor fi ancorate-l.|
din suprastructurd
soclupe o lungimede cel pulin 60 de djametresau un metru(valoaree
maxima).Dacdeste necesarecenturdFi la parteainferjoarda soclurilor.
mustetibvorfi ancoratein centuradejos.
S ectiurea A,A
EI
Fl
eF
"1,
Secliunea8-g
al
Fig.5.17Soclurjdin betonslmptu
1,2- centurilaparteasuperioarS siinferioard;
3- must6lipenlruarmdturitedins€tpigori
250
CLADIRICU PERETISTRUCTUMLIDINZ]DARIE
5.3.2Socluridin betonarmat
Socluriledin betonarmatse realizeazdprin armareaacestoracu doud plasede

armdturidispusepe celedoudfele laterale(Fig.5.18).
a. o,
Fig.5.18Socluridin belonarmat
a- fdretalpede fundare,b-cutalpade fundarc
Se prevadcenturiatatla parteasuperioard,cat Fi inferioard,

carese armeazdca 9i
centudlede la socluriledin betonsimplu.
Armeturasub fomd de plasesudatecu ochiuriegalese dispuneconstructiv, fiind
fotmaledin d4110,a5120sau o6l20cm.
5.3.3Perelide subsol din betonsimplu
Se admitperetide subsoldin betonsimpluTnaceleaFicondiliica 9i socluriledin

beton6implu.Avand o Tndllimemai mare de 1,50m,se vor prevedeacu doud
sistemede centuri,la parteasuperioareSi inferioard,armatoca 9i centurilede la
socluriledin betonsimplu.
Golurilede usi si ferestrevorfi bordatecu ameturiverticale4 o12 PC 52 sau4o14
o837.
pentruameturastalpigorilor
Ivlustatile se ancoreazdin centuradejos.
5.3.4Perelide subsol din belon armat
Se armeazAca gisocluriledin betonarmatcu armdturisubformdde plasedispuse

pe celedouafele laterale.Vor aveacentudatat la parteasuperioare, cat s,ita cea
iar mustetlepentruarmSturile
infe.ioar6, din stalpisorise ancoreazein centurade
la parteadejos a peretelui.
Procentulminim de armarea peretilorde subsoleste:
- 0.2%oentrubareleveriicale;
251
- 0.15%pentrubareleorizontale
Distantamaxjmedintrebare:
- 25 cm la bareleorizontale;
- 30 cm la bareleverticale
Diametrulminimal arm6turilor:
- I mm pentrubareleorizonlale;
- 10 mm pentrubareleverticale.
5.3.5Stratulsupojt at pardoselii
Stratulsuportal pardoseliise prevedeta nivelulpa(eruluiin cazulclddkilor

#re
suosot.respectivta nivelulpardoselii penlrusubsol.
Slratulsuportal pardoseliide la niveiulparteruluiseprevededin beton
slabarmal
In roaresttuattite.
indiferentde zonaseismiciisau numiiruldenivelurial cl;dirii,cu
grosimeade 8-10 cm 9i armatconslructivcu plaseo4t1o.
oSIZOsau oOZO.Se
orspunep€ un stratde pietriFsort unic(farenisip)cu grosimeade B_.10
cm Dentru
ruperea.{rnlreriiperea) capilaritetii.
Se re@manddca fata superioarda siatului
suponar pardosetiide ta partersA nu depiiseasc5inaltimeasoclurilor,astfel
armaturiledinplasdsd poatAfi ancoratein centuriledin socluri. c€
Stratulsuportal pardoseliide la subsolse armeazeconstructiv in cazulcladirilor
amplasatepe terenuride fundaredificild.precumsi in cazulterenuluinormal
runoare.In zonete seismice avand aq>0,24g.sau dacai suporE de
Dereti de
companmentare la carenu se ptevedingrosairilocaleale slratuluisuport,
Armaufltese vorancorain cenluriledejos ale peretilotde subsol.
5.4 Prevederipentru elemenlenestructurare
Desielementelenestruciurale din zidarienu fac partedin struclurade rezistente.

ele trebuie s; indeptineascaexigentetespecificea" ,*Li""G.
ligia-i,;'ii
stabilitate.Etetrebuiesa preiaincd;caiiorizontateto""te c"r. proau"
siii"i;ri o-1,
Incovorere perpendicularoe olanulmedian
Dinkeelementele nestruclurale
dinziddriefac parte:
- peretiexteriorineslruc{urali;
- peretiintedoride compartimentare:
- elementece lucreaz;in consoleverticale.
5.4.1Peretiexteriorineslructu€li
Din aceastacategoriefac partepereriineslructurali penlrubovindouri{care sunt

partiatin consote)(Fig.5.19a).precumsi pereriide inchideredin
:9-]1|:iu,:"9*:
zroaae ra srr.rcturi
in cadre.carepot fi in planulcadrulujsau in exteriorulstalojlor.
canoreazemape consolepe conlurrealizatedin placaplan;eului(Fig.5.19b).
252
CLADIRl STRUCTUMLI DINZIDARIE
Sectiuaeaa-a
Secliria ea b-b
ffi
'H L
Fig.5.19Peretidin zidedenestructuralide inchidere:a- pentrubovindouri;

b_in
de lnchidere;2- perqi
cazulstructurilorin cadre;1-peretenestructurali
pentrubovindou;3- stalpidin betonarmat;4 - consoldPecontur
nestructurali
pe
Acestiperelitrebuiesd rczistela acliuniseismicesau din vant perpendiculare
planulmedian9i la dephserirelativede niveldeterminateconformCodului P100/1-
2006. Consoleleplan9eelorse vor ve fica la componentaverticalda acliunii
se|smtce.
5.4.2Peretiinterioride compa im6ntare
Pereliide compartimentare interioardexecutalidin ziddrie,indiferentde grupa

elementelorde zidarie, trebuie sd poatd prelua incercareaseismicd locald
perpendiculare pe planul peretelui9i incErcirile utile datorateprccesuluide
exploatare (mobilier,
echipamente suspendatepe console,impingereaoamenilor
in spaliiaglomerateetc.)
Per4ii despS4itori de pe direcliaperpendiculara

trebuielegalide pereliistructurali
prin:
- lesere, daci perelii au inetimi de r,anduri(asize)egale 9i se executd
simultancu pereliistructurali;
- prin barc orizontaleprevezubin rosturilepereteluide comparfimentare 9i
ancorateln peretelestructuralinrosturileodzontalesau in gaufiexecutate
in acest scop (Fig. 5.20a),sau variantain care bareleorizontalesunt
prinsede o ba€ verticaEancoratiin peretelestructural(Fig.5.20b)
253
5. Prev5dei constructive
E]
-lE-
a. b.
Fig.5-20Ancorareaperclilordecompartimenlare cu bareorizontale ancoratein
peretelestructural(a) sau cu bareorizontalein rosturiprinsede o bar; verticald
ancoratdin peretelestructural(b)
1- pereteslructural,2- peretede comparijmentare, 3-almaturdverticald.4: 5 _
armdturiorizontale
in cazuiperetilorde compaftimentare
legaliprinlesere.indiferenlde rezultatele
carcututur.se vor pGvedeasuplimentararmeturipenlrulegare.minimumdoudbare
in rostorizontal@6OB 37 la cca.socmpe verticald.
Dacdperetelede compartimentare nu poatepreluaeforturjleprcdusede

inceroirileorizontale,
?nspecialin cazurileunorperetide compartimentare
cu
sup.afelemarl,se pot adoptaurmitoarelesolutii:
- armareacu bare in rosturileorizontale,pe toate lungimeapereteluiSi

ancorareaaceslora,dacedin calculrezultiice ruperease producein plan
verticalperpendicular
pe rosturileorizontale;
- prevedereade centud Si st6lpigoriintermediariancorati in struciura
principalS$i dimensionali
pentrua puteapreluaincarcdrilelalerale.
h c€zulperelilorde companimentare cu inAlljmeamai micedecatin5ltimeautrlaa
Incapenbr.c€re nu pot fi fixati la nivelultavanului,se vor prevedeacentld la
panea-superioard ancorateIn pereliistructuraliadiacenti,care sd poatd prelua
incdrcerilelaterale.
5.4.3Elementece lucreazdin consoleverticalo
in funcliede dimensiuni
9i mase,acesteelementese ctasificaas$el:
- elementeminore, cu dimensiunisi mase reduse: atice, parapetide
balcoanesau sceri.parapeliinteriod.coSUri
de fum.etc.
- etementemaiore,cu dimensiuni li masemari:calcane,frontoane,
timpane.
a.) Rezistentaelementelor
mjnorerezematepe planseevorfi verificateprinc€lcul
lajncovoiereperpendiculard
pe planullor.Grosimea;cesiorava fi cel puiin1/aOin
Tnaitime.
254
CLADIRI CU PERET]STRUCTURALIDINZIDARIE T
stabilitatease va asiguraprin stelpisoriintermediari
din betonarmatcu armdturile
ancoratein elementele structuriigicenturila parteasuperioard(Fig.5.21)
Sectir neaa- a
la
Fig.5.21Asigurarea elementelor
stabilitelii minore(parapetde balcon)ce reazema
pe centurisau plangee:1-s€lpiFori,
2-centuri
cogurilorde fum sauventilaliiva fi asiguratdprin:

b.) Stabilitatea
- armituri sau profileverticaledispuseTntencuialdgi ancoratein planseul

de Ia ultimulnivel,carosd poati preluafota soismicdaferente(Fig.5.22);
- ancorareacogurilorculirantiprinqide bridemetalicegifixaliin planleulde
la ultimulnivel.
ancorareacu centuriindreptulfiecarui
Se recomande nivel.
ffi1t €!-:f!4
ti l' r l ' r]rl
r
]--l ]t,.T
b.
Fig.5.22Asigurarea cogurilorde fum sauveniilatii:
stabilitSlii
a- cu arm5turiverticalelegatecu etrieri;b- cu profileL verticale,legatecu
pEcutesudate;1-ameturi;2- etrieri;3- agrafe;4-profile; 5- piesemetal:ce
sudateoe orofile-
c.) Elementelemajorece lucreaziin consoEvor fi asigurate'impotriva

risturnarii
pnn:
ancorareade garpantaclSdiriidac; aceasta are rezjstenli !i rigiditate
pentrua rezistafortelordedstumare;
suficiente
- prin continuareastalpisorilorde la nivelulinferioral cladiriidin ZC, sau

prevederea de stalpigoriin caarl dddirilordin zNA, ancoraliln centurilede
255
5. Prcvedei constructive
Ia ultimulnivel.in ambelecazuristalpiForii
se leagecu o centurdIa partea
supedoare, respectiv gi cu o centurd intermediarddacd Tnaltime
elementului estemai marede 2 metri(Fig.5.23).
,l
Fig.5_23Asigurareastabilitdtii
timpanetor
1-stelpigori;
2- centurasuperioard;
3- centuraintermediare

Constructii Civile II PDF

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Constructii Civile II PDF

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

coNsTRUCTrr

NicoletaCOBiRZAN Dan DUM ITR,AS

MacedonDUMITRA$ Nicoleta COBIRZAN

Coperta: arhitect Ioana Moldovan

i DescriereaCIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Lucrareaprezintdalcdtuireasi calcululclddirilorcu pereli

ilI -*{TE PENTRUZDARIE

1ilJI NPURI DE ZIDARII 23

iIr[FURI DE CLAOIRICU PERETISTRUCTURALIDINZIDARIE EN

1gfiELE PROTECTARICONSTRUCTilLOR DrNZ|DARIE

PRELIMINANAI SUPMSTRUCTURII 101

4.3.8 Eforturifinalein planulperetelui 199

4.4 VERTFTCAREA SIGURANTEICLAURTLORDtN ZIDARIE 2U

PENTRU CLAURTLECU pERETtSTRUCTURALT

Ad valorilede calculale datelorgeometrice

nil nfr rezultantenormatedin betongi armdturi

h, indltimeanominalaa randuluide ziddrie

J': rg,tsitaEa perreEorsfitctrrali

rl{'fli, inc5rcareade la acoperigsau mansarde

tr,m,r de proiectarea panouluiin planulsdu

cmax T,r* eforturileunitaremaximenormale $i tangentiale

Ziddriaesteun materialde construclie neomegen, alcituiti din pietrede ziddrie9i

Elementele de zidiriese dispundupdregulibinestabilite,in funcliede mdrimeagi

Prinlesereaziddrieise urmdregte intreruperea rosturilorverticale9i o suprapunere

Fig.1.1Moduride leserea zidiriei

tl"liqmenea conducela creareade perelicu grosimi

Dmrrte avantajelorpe care le are, ziddria se utilizeazdpe scari largd la

Elementele de zidirie se pot realizaintr-o varietatemare:din argilSarsd, beton

zidiriilorse pot utilizatipurilede elementecare corespund

a.) CdrdmiziceramiceplineconformSR EN 771-1(240x11.5x63m). Suntde tip

Elementelepentruzidirii se incadreazdin trei clase(grupe),in funcliede nivelul

La elementeledin clasaI probabilitatea

- cdrdmiziceramicecu goluride uscaredreptunghiulare;

in grupa 25 se incadreazdcdrimizilegi blocuriledin argildarsi cu golurirrerticale

gnlinea perelilorinteriorisdfie 6 St1S1Omm;

Fenfu zoneleseismicecu an30,129 elementele din grupele1 gi 2 se folosescfdri

- elementecu toatefeteleplane(firi amprentesau profilatie;

Efementele pentru ziddrii se caraclerizeazdprin proprietdli mecanice (de

in codul CR6-2006[12] respectiv(SR EN) se considerdnumai rezistenlelela

- rezistenlamediela compresiune (fn.6);

Pentru elementelede ziddrie produse in Romdnia,valorile factoruluid gi

Valorilerezistenlelorla compresiunea elementelorpentruziddriese utilizeai

rffi lezistenle influenleazdrezistenla ziddriei la compresiune,datorate

ffiI-.122 Proprietilile fizice ale elementelor pentru zidirii, care se iau in

- densitateaaparenti gi absotutiin stareuscati;

Pentrua evita reducerearezistenleila compresiunea mortarului9i mai ales

Elementelede zidirie se aleg in funcliede: destinafiagi gradulde durabilitate

Mortarelepentruziddriiau rolulde-alegaintreele elementele de zidirie,avdndun

Mortarefepentruziddriise realizeazd din urmitoarelecomponente: liant,nisipgi

Valoarearezistenleila compresiune cregteodatdcu scidereagrosimiistratuluide

1.22.1.2 Aderenlaintre eleme.ntele de zidirie 9i mortar

fvla=Q^' ' o=o =?' o>o

Rupereaaderenleiare caracterfragiliar in cazulsolicitirilorcu intensitate

Este determinatide consistenlamortarelor,care se va alegeastfelinc6t si fie

1.2.2.1.4 Modululde elasticitateal mortarelor

de deformareale mortaruluide ciment (modululde elasticitate,

Em =r0oo.Rm [N/mm2] (1.3)

Tab. 1.2 Valoareamodulului de elasticitatein functie de tipul mortarului

1.2.3 Alte materialepentruzidirii

Pe lAngi elementelede zidirie gi mortar,la execuliaperelilordin zidirie se mai

Smfficareaziddriilorse poateface dupi tipul pietrelor,modulde alcituire, natura

Fig. 1.6 Ziddriifolositela clddiricu pereli structurali(diafragme)din ziddrb: a

1.4 Proprietili mecanice ale zidiriei