Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
CUPRINS
2. Clasificarea terenurilor....................................................................................................................3
1) Vânzarea de terenuri........................................................................................................................8
2) Schimbul de terenuri........................................................................................................................9
3) Situaţia persoanelor străine privind dreptul de proprietate privată asupra terenurilor potrivit Legii
nr. 247/2005.............................................................................................................................................9
IV. CONCLUZII........................................................................................................................................10
- BIBLIOGRAFIE -...................................................................................................................................10
1
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
CIRCULAȚIA JURIDICĂ A
TERENURILOR
2
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
2. Clasificarea terenurilor
Fondul funciar al României este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinaţie, de titlul pe baza căruia sunt deţinute, respectiv, de domeniul public ori privat din care
fac parte.
În funcţie de destinaţie, terenurile sunt:
a) terenuri cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile,
viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele,
serele, solariile, răsadniţele şi altele asemenea -, cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din
amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii
agrozootehnice, amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice şi de
exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole
şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă;
b) terenuri cu destinaţie forestieră, şi anume: terenurile împădurite sau cele care
servesc nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor
şi cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt cuprinse
în amenajamentele silvice;
3
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
c) terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă,
cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al mării
teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt
amplasate construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
e) terenuri cu destinaţii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de telecomunicaţii,
pentru exploatările miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel, pentru nevoile de apărare,
plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele
asemenea1.
Terenurile menţionate mai sus sunt deţinute de diferite persoane fizice şi juridice. Prin
deţinătorii de terenuri se înţeleg titularii dreptului de proprietate, al altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari.
Proprietatea privată asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca titulari
persoane fizice şi juridice, iar terenurile care aparţin domeniului public sunt proprietatea statului.
4
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile şi
insesizabile (art. 5 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 rep. şi art. 11 din Legea nr. 213/1998).
Sunt inalienabile întrucât, nefiind în circuitul civil, dreptul de proprietate asupra acestor
terenuri nu poate fi înstrăinat.
Sunt imprescriptibile sub un dublu aspect:
- imprescriptibilitatea dreptului la acţiune în revendicarea terenurilor care fac obiectul
domeniului public;
- imposibilitatea dobândirii de către terţi a terenurilor din domeniul public, prin efectul
prescripţiei achizitive (adică al uzucapiunii).
Sunt insesizabile, adică creditorii statului sau unităţilor administrativ-teritoriale nu pot
urmări, în vederea îndestulării creanţelor lor, terenurile care fac parte din domeniul public,
întrucât bunurile ce aparţin domeniului public, fiind inalienabile, sunt implicit şi insesizabile.
Actele juridice încheiate cu nerespectarea prevederilor legale privind regimul juridic al bunurilor
din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută (art. 11 alin. 2 din Legea nr. 213/1998).
Categoria de terenuri la care se referă Legea nr. 247/2005 este una foarte largă,
cuprinzând: terenuri din intravilan, terenuri din extravilan, terenuri cu sau fără construcţii,
2
A.Circa, Note de curs
5
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
indiferent de destinaţia lor sau de întinderea acestora, singura condiţie fiind aceea că ele să fie
proprietate privată.
3
E.Chelaru, Despre circulatia juridica a terenurilor, Universitatea din Pitesti
6
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
procuror, precum şi de către orice persoană interesată. Fiind o inalienabilitate propter rem, în
cazul morţii titularului împroprietărit, nici moştenitorii acestuia nu vor putea înstrăina terenul
înainte de expirarea termenului de 10 ani. Tot astfel, potrivit art. 28 alin. 6 din Legea nr. 1/2000,
sunt inalienabile terenurile forestiere pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate
membrilor formelor asociative de tipul obştilor şi altora asemenea.
Şi Legea 247/2005 a instituit un caz de inalienabilitate temporară a unor terenuri. Astfel,
din prevederile art. 4 rezulta că litigiile privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi
legalitatea titlului de proprietate, conform legilor fondului funciar, împiedica înstrăinarea
terenului şi constituirea altor drepturi reale sau de creanţă, după caz.
7
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
1) Vânzarea de terenuri
Spre deosebire de vechea legislaţie, ( art. 2 din Legea nr. 54/1998), Legea nr. 247/2005 a
venit cu un element de noutate în sensul că a precizat că terenurile situate în intravilan şi
extravilan, indiferent de destinaţia sau de întinderea lor şi indiferent că au sau nu construcţii pe
ele, pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în forma autentică, sub
sancţiunea nulităţii absolute. Trbuie observatca legiuitorul a făcut precizarea ca terenurile,
indiferent că au sau nu construcţii pe ele vor putea fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice
între vii încheiate în forma autentică (forma notariala). Apoi, un alt element de noutate este acela
că Legea nr. 247/2005, în Titlul X, se ocupa de circulaţia juridică a terenurilor indiferent de
destinaţie, deci inclusiv de circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră. O altă
modificare a textului de lege se referă la faptul că, indiferent de întinderea lor, terenurile situate
în intravilan şi extravilan pot fi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice între vii; astfel, s-a
renunţat la una din incapacităţile expres prevăzute în materia contractului de vânzare-cumpărare
a unui teren, mai precis la faptul că, după apariţia noii legi, nu se mai cere că proprietatea
funciară a dobânditorului să nu depăşească 200 ha teren agricol în echivalent arabil, de familie.
Apoi, tot pentru a completa textul de lege, legiuitorul arata ca sancţiunea, în cazul încălcării
cerinţei formei autentice pentru actele prin care se înstrăinează şi dobândesc terenuri, este
nulitatea absolută; evident că şi în vechea legislaţie se specifică la art. 14 alin. 1 din Legea nr.
54/1998 aceasta sancţiune, însa, având în vedere că sancţiunea apărea într-un articol de lege, iar
dispoziţia într-un altul, legiuitorul a înţeles în noua lege să pună laolaltă atât dispoziţia normei,
cât şi sancţiunea acesteia în acelaşi articol de lege.
Se poate observa că legea face referire numai la transmiterea prin acte între vii, per a
contrario, înstrăinarea şi dobândirea de terenuri prin acte mortis causa, se poate face în formele
prevăzute de art. 858 Cod Civil.
În cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu
sau fără construcţie, indiferent de destinaţia sau întinderea acestora, dispoziţiile art. 2 alin. 1 din
lege (247/2005) se aplică în mod corespunzător.
8
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
2) Schimbul de terenuri
Legea nr. 247/2005, în Titlul X nu mai reia dispoziţiile din vechea lege referitoare la
schimbul de terenuri; în aceste condiţii, referitor la schimbul de terenuri, se aplică dreptul comun
(art.1405, 1406 C.civ).
IV. CONCLUZII
9
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu” Bacău
Hasan (Sbîrciog) Aurelia - anul II – DREPT FUNCIAR-
- BIBLIOGRAFIE -
4
O.Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de Drept civil-Bunurile.Drepturi reale principale, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2008
10