Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii tinerilor nr. 350/2006 şi abrogarea unor acte normative în
domeniul tineretului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art.
I.
-‐
Legea
tinerilor
nr.
350/2006,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
648
din
27
iulie
2006,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
se
modifică
şi
se
completează
după
cum
urmează:
1.
Titlul
legii
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Legea
Tineretului”
2.
Articolul
1
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
1.
-‐
Prezenta
lege
reglementează
cadrul
juridic
necesar
asigurării
participării
active
şi
incluzive
a
tinerilor
la
viața
societății,
în
domeniile
de
interes
pentru
aceştia.”
3.
Articolul
2
se
modifică,
se
abrogă
alin.
(2),
iar
alin
(1)
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
2.
-‐
Statul
asigură
un
regim
special
de
protecţie
şi
de
asistenţă
tinerilor,
cu
respectarea
principiului
transparenţei
și
consultării
publice,
pentru
exercitarea
drepturilor
acestora.”
4.
După
articolul
2
se
introduce
un
nou
articol,
articolul
21,
cu
următorul
cuprins:
„Art.
21
-‐
În
sensul
prezentei
legi,
termenii
şi
expresiile
de
mai
jos
au
următoarele
semnificaţii:
a) activitate
de
tineret
–
orice
activitate
cu
şi
pentru
tineri,
al
cărei
scop
este
asigurarea
participării
active
şi
incluzive
a
tinerilor
la
viața
societății,
în
domeniile
de
interes
pentru
aceştia,
cu
excepția
activităților
de
propagandă
politică;
b) centru
de
tineret
–
structură
cu
sau
fără
personalitate
juridică,
de
drept
public
sau
de
drept
privat,
înființată
în
vederea
organizării
și
desfășurării
activităților
de
tineret
și
furnizării
de
servicii
pentru
tineri,
ca
activitate
principală
și
neîntreruptă.
Printre
aceste
activități
și
servicii
se
află:
facilitarea
învățării
nonformale;
servicii
de
informare
și
consiliere
pentru
tineri,
inclusiv
consiliere
în
domeniul
carierei
și
antreprenoriatului;
asistență
pentru
prevenirea
și
reducerea
efectelor
comportamentelor
de
risc,
cum
sunt
consumul
de
substanțe:
tutun,
alcool,
droguri,
prostituție,
trafic
de
persoane
etc.;
servicii
de
consiliere
pentru
tineri
și
părinți;
promovarea
activitățiilor
de
voluntariat
și
participare
activă
a
tinerilor
la
viața
comunității;
facilități
pentru
petrecerea
timpului
liber
și
activități
sportive
și
culturale,
servicii
de
consiliere
pentru
structurile
neguvernamentale
pentru
tineret.
c) consiliu
consultativ
pentru
tineret
–
structură
consultativă,
constituită
pe
lângă
autoritățile
administrației
publice,
cu
scopul
de
a
furniza
acestora
expertiză
în
domeniul
tineretului;
d) familie
tânără
–
familia
în
care
soți
sunt
tineri,
în
sensul
prezentei
legi;
e) grup
informal
de
tineri
–
ansamblu
de
minim
3
tineri
care
inițiază
şi
realizează
împreună
activități
de
tineret;
f) organizații
neguvernamentale
de
tineret
–
persoanele
juridice
de
drept
privat
şi
fără
scop
lucrativ,
care
funcţionează
conform
Ordonanței
Guvernului
nr.
26/2000
cu
privire
la
asociații
și
fundații,
cu
modificările
și
completările
ulterioare,
în
care
cel
puțin
jumătate
plus
unu
din
numărul
total
al
membrilor
sunt
tineri
şi
care
au
în
structurile
de
conducere
şi
de
administrare
persoane
tinere.
Asociațiile,
fundațiile
şi
federațiile
de
elevi
şi
cele
studențeşti
sunt
asimilate
organizațiilor
neguvernamentale
de
tineret;
g) organizații
neguvernamentale
pentru
tineret
–
persoanele
juridice
de
drept
privat
şi
fără
scop
lucrativ,
care
funcţionează
conform
Ordonanței
Guvernului
nr.
26/2000
cu
privire
la
asociații
și
fundații,
cu
modificările
și
completările
ulterioare,
şi
al
căror
scop,
prevăzut
în
statut,
vizează
direct
domeniul
tineretului,
iar
pentru
realizarea
acestuia
majoritatea
obiectivelor
asumate
sunt
adresate
tinerilor.
Fundațiile
pentru
Tineret
ce
funcționează
conform
Legii
nr.
146/2002
privind
regimul
juridic
al
fundațiilor
județene
pentru
tineret
și
a
municipiului
București,
cu
modificările
și
completările
ulterioare
sunt
asimilate
organizațiilor
neguvernamentale
pentru
tineret;
1
h) politici
de
tineret
–
ansamblul
principiilor,
obiectivelor
și
activităților
desfășurate
de
autoritățile
administrației
publice
și
prin
care
se
urmăreşte
îmbunătățirea
condițiilor
de
trai,
de
dezvoltare
personală
şi
profesională
pentru
tineri;
i) Politica
Națională
de
Tineret
–
angajamentul
şi
practicile
privind
asigurarea
implementării,
la
nivel
național,
a
politicilor
de
tineret,
asumate
de
Guvernul
României,
prin
programul
său.
Politica
Naţională
de
Tineret
se
bazează
pe
Strategia
naţională
de
tineret,
precum
şi
pe
strategii
sectoriale
ale
Guvernului.
Politica
Naţională
de
Tineret
include
intervenții
timpurii,
pentru
a
asigura
participarea
tinerilor
la
viața
societății
în
general,
și
este
corelată
cu
politica
națională
pentru
protectia
drepturilor
copilului.
Politica
Națională
de
Tineret
se
completează
şi
se
actualizează
cu
politicile
propuse
de
către
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
fundamentate
pe
rezultatele
rapoartelor
periodice
cu
privire
la
starea
tinerilor
de
pe
teritoriul
României;
j) responsabil
de
tineret
–
lucrător
de
tineret,
consilier
pentru
tineret
sau
altă
persoană
ce
deține
competențe
în
domeniul
activității
de
tineret,
dobândite
fie
prin
stagii
de
formare
profesională,
fie
prin
experiență
profesională,
certificată
prin
fișe
de
post
sau
alte
documente
similare;
k) structuri
neguvernamentale
pentru
tineret
–
organizațiile
neguvernamentale
de
și
pentru
tineret,
grupurile
informale
de
tineri,
precum
şi
organizaţiile
de
tineret
din
cadrul
partidelor
politice,
structurile
de
tineret
din
cadrul
sindicatelor
şi
confederaţiilor
naţionale
sindicale,
structurile
de
tineret
ale
patronatelor
şi
confederațiilor
naționale
patronale,
structurile
Consiliului
Național
al
Elevilor
și
alte
organizații
neguvernamentale
care
reprezintă
tinerii
și/sau
interesele
acestora;
l) tânăr
–
cetățean
român,
străin
sau
apatrid,
cu
vârsta
cuprinsă
între
14
şi
35
de
ani.
m) tânăr
aparținând
grupurilor
vulnerabile
–
desemnează
persoana
tânără
sau
familia
tânără
care
este
în
risc
de
a-‐şi
pierde
capacitatea
de
satisfacere
a
nevoilor
zilnice
de
trai
din
cauza
unor
situaţii
de
boală,
dizabilitate,
sărăcie,
dependenţă
de
droguri
sau
de
alcool
ori
a
altor
situaţii
care
conduc
la
vulnerabilitate
economică
şi
socială.
Din
această
categorie
fac
parte:
persoane
tinere
cu
dizabilităţi,
tineri
victime
ale
violenţei
în
familie,
persoane
tinere
fără
adăpost,
persoane
tinere
cu
diferite
adicţii,
respectiv
consum
de
alcool,
droguri,
alte
substanţe
toxice,
internet,
jocuri
de
noroc
etc.,
tineri
victime
ale
traficului
de
persoane,
persoane
tinere
private
de
libertate,
persoane
tinere
sancţionate
cu
măsură
educativă
sau
pedeapsă
neprivativă
de
libertate
aflate
în
supravegherea
serviciilor
de
probaţiune,
persoane
tinere
cu
afecţiuni
psihice,
persoanelor
tinere
din
comunităţi
isolate,
tineri
şomeri
de
lungă
durată,
tineri
refugiați
sau
imigranți,
mamele
adolescente,
tinerii
care
părăsesc
sistemul
de
protecție
al
copilului.”
5.
Articolul
3
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
3
-‐
(1)
Autorităţile
administraţiei
publice
centrale
şi
locale,
unităţile,
instituţiile
şi
serviciile
publice
subordonate
acestora,
cu
atribuții
privind
activitatea
de
tineret,
au
obligaţia
să
sprijine
activitatea
de
tineret
şi
să
asigure
cadrul
adecvat
de
desfăşurare
a
acesteia,
în
limitele
atribuțiilor
generale
şi
specifice,
în
condiţiile
legii.
(2)
Pentru
buna
desfăşurare
a
activității
de
tineret,
autorităţile
administraţiei
publice
centrale
şi
locale,
unităţile,
instituţiile
şi
serviciile
publice
subordonate
acestora,
cu
atribuții
privind
activitatea
de
tineret,
au
obligaţia
de
a
avea
angajat
cel
puțin
un
responsabil
de
tineret,
potrivit
normativelor
de
personal
și
cu
încadrare
în
numărul
total
de
posturi
aprobat
potrivit
legii.”
6.
Articolul
4
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
4.
–
Politicile
de
tineret
au
la
bază
următoarele
principii
și
caracteristici
generale:
a) fundamentarea
politicilor
pe
cunoaştere
și
cercetare;
b) participarea
tinerilor
la
viața
societății,
inclusiv
la
luarea
deciziilor
care
îi
privesc;
c) consultarea
tinerilor;
d) transparența;
e) tratamentul
egal
și
nediscriminarea;
f) solidaritatea;
g) dialogul
intercultural
şi
combaterea
rasismului,
xenofobiei
şi
intoleranţei
în
rândul
tinerilor;
h) abordarea
globală
și
integrată
a
politicilor
de
tineret;
i) cooperarea
și
parteneriatul
în
politicile
și
activitățile
de
tineret;
j) continuitatea
și
coordonarea
în
politicile
și
activitățile
de
tineret;
k) intervenția
timpurie;
2
l) garantarea
dreptului
la
educaţie,
formare
şi
specializare
profesională;
m) stimularea
voluntariatului
în
rândul
tinerilor;
n) stimularea
mobilității
în
rândul
tinerilor;
o) stimularea
participării
tinerilor
la
educație
și
învățare
în
contexte
non-‐formale;
p) asigurarea
accesului
tinerilor
la
informație
şi
tehnologii
informaţionale;
q) subsidiaritatea
politicilor
de
tineret
la
diferite
niveluri
administrative:
european,
național
și
local
și
adiționalitatea
fondurilor
alocate
la
fiecare
nivel
în
raport
cu
finanțarea
descentralizată.”
7.
După
articolul
4
se
introduc
două
noi
articole,
articolele
41
şi
42,
cu
următorul
cuprins:
„Art.
41
–
Activitatea
de
tineret
are
următoarele
principii
generale:
a) protecția
tinerilor
prin
desfăşurarea
acesteia
într-‐un
climat
de
siguranță
emoțională,
mentală,
fizică
şi
spirituală;
b) accesibilitate
prin
luarea
în
considerare,
încă
din
faza
de
proiectare,
în
toate
politicile,
programele,
serviciile,
produsele
şi
resursele
din
comunitate
destinate
tinerilor
cu
oportunități
reduse,
inclusiv
tinerilor
cu
dizabilități,
a
aspectelor
referitoare
la
cost,
disponibilitate,
adaptare,
proximitate,
pentru
a
preîntâmpina
crearea
de
noi
bariere
precum
şi
identificarea
şi
eliminarea
barierelor
existente
care
limitează
accesul
tinerilor
cu
dizabilităţi
la
toate
domeniile
vieţii;
c) răspunde
nevoilor
şi
aspirațiilor
tinerilor;
d) asigură
participarea
liberă
şi
activă
a
tinerilor;
e) contribuie
la
dezvoltarea
personală,
profesională
sau
socială,
prin
contribuție
la
îmbunătățirea
abilităţilor
de
viaţă
şi
a
comportamentelor
proactive
ale
tinerilor;
f) asigură
protecția
socială
și
accesul
la
oportunități
în
rândul
tinerilor
aparținând
grupurilor
vulnerabile;
g) respectarea
demnităţii
umane,
potrivit
căreia
fiecărui
tânăr
îi
este
garantată
dezvoltarea
liberă
şi
deplină
a
personalităţii,
îi
sunt
respectate
statutul
individual
şi
social
şi
dreptul
la
intimitate
şi
protecţie
împotriva
oricărui
abuz
fizic,
psihic,
intelectual,
politic
sau
economic.
Art.
42
–
Activitatea
de
tineret
are
cel
puțin
una
dintre
următoarele
caracteristici:
a) dezvoltă
imaginația,
implicarea
şi
aspirațiile
tinerilor;
b) sprijină
integrarea
şi
inițiativele
tinerilor;
c) este
centrată
pe
experiențele
şi
contribuția
tinerilor;
d) stimulează
viața
asociativă
şi
cooperarea
în
rândul
tinerilor;
e) facilitează
participarea
tinerilor
la
viaţa
comunităţii;
f) se
desfăşoară
într-‐un
context
extracurricular,
dedicată
tinerilor,
fiind
bazată
pe
procese
de
învațare
de
tip
nonformal
sau
informal;
g) asigură
incluziunea
socială
a
tinerilor.”
8.
Titlul
secțiunii
1
al
capitolului
II
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„SECŢIUNEA
1
Ministerul
Tineretului
și
Sportului”.
9.
Articolul
5
se
modifică
având
următorul
cuprins:
„Art.
5.
(1)
Elaborarea,
reglementarea
şi
coordonarea
Politicii
Naționale
de
Tineret
şi
asigurarea
bunei
funcționări
a
serviciilor
publice
în
domeniul
tineretului
se
realizează
de
către
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
ca
autoritate
de
specialitate
în
domeniul
tineretului
a
administraţiei
publice
centrale,
în
subordinea
Guvernului.
(2)
Implementarea
Politicii
Naționale
de
Tineret
la
nivel
local
se
realizează
de
către
Direcțiile
Județene
pentru
Sport
și
Tineret,
respectiv
Direcția
pentru
Sport
și
Tineret
a
Municipiului
Bucureșit.
(3)
Modul
de
organizare
şi
funcţionare,
precum
şi
atribuţiile
generale
şi
specifice
ale
Ministerului
Tineretului
și
Sportului
se
stabilesc
prin
hotărâre
a
Guvernului.”
10.
Titlul
secțiunii
a
2-‐a
a
capitolului
II
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„SECŢIUNEA
a
2-‐a
Consiliul
interministerial
pentru
tineret”.
11.
Articolul
6
se
modifică
având
următorul
conținut:
„Art.
6.
–
(1)
Pentru
armonizarea
inițiativelor
de
politici
publice
incidente
domeniului
tineretului
ale
3
organelor
de
specialitate
ale
administraţiei
publice
centrale,
se
înființează
Consiliul
interministerial
pentru
tineret.
(2)
Consiliul
interministerial
prevăzut
la
alin.
(1)
este
format
din
reprezentanți
ai
autorităţilor
administraţiei
publice
centrale,
relevante
pentru
Politica
Națională
de
Tineret,
la
nivel
de
secretar
de
stat.
(3)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
coordonează
activitatea
Consiliului
interministerial
pentru
tineret
şi
asigură
secretariatul
acestuia.
(4)
Organizarea
și
funcționarea
Consiliul
interministerial
pentru
tineret
se
realizează
prin
Hotărâre
a
Guvernului.”
12.
Secțiunea
a
5-‐a
a
capitolului
II
și
articolul
9
se
abrogă.
13.
Articolul
10
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
10.
–
(1)
Politicile
de
tineret
cu
incidență
la
nivel
local
şi
județean
se
află
în
responsabilitatea
autorităţilor
administraţiei
publice
locale,
respectiv,
județene.
(2)
Autorităţile
administraţiei
publice
locale
şi
judeţene
asigură
cadrul
instituţional
şi
condiţiile
necesare
pentru
participarea
tinerilor
la
luarea
deciziilor
din
domeniul
tineretului.
(3)
În
limita
atribuțiilor
lor,
consiliile
județene,
consiliul
General
al
Municipiului
Bucureşti
şi
consiliile
locale
ale
municipiilor
adoptă,
în
termen
de
6
luni
de
la
data
constituirii,
un
plan
multianual
de
măsuri
în
domeniul
tineretului
pentru
perioada
mandatului
lor.
Acest
plan
de
măsuri
trebuie
să
fie
corelat
cu
politicile
de
tineret
la
nivel
național,
regional
şi
local
şi
adoptat
după
consultare
publică.
(4)
Pentru
implementarea
planului
de
măsuri
în
domeniul
tineretului,
Consiliile
județene
şi
Consiliul
General
al
Municipiului
Bucureşti
se
consultă
trimestrial
cu
serviciile
deconcentrate
cu
atribuții
în
domeniul
tineretului
de
pe
raza
lor
teritorială.”
14.
Secțiunea
1
din
capitolul
III,
articolele
11
și
12
se
abrogă.
15.
Titlul
secțiunii
a
3-‐a
din
capitolul
III
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„SECŢIUNEA
a
3-‐a
Consultarea
și
participarea
publică
a
tinerilor”.
16.
Articolul
15
se
abrogă.
17.
Articolul
16
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
16.
–
(1)
La
elaborarea
politicilor
proprii
în
domeniul
tineretului,
Guvernul,
prin
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
și/sau
autoritățile
administrației
publice
locale
la
nivel
județean,
la
nivel
de
municipiu
reședință
de
județ
și
la
nivelul
Municipiului
București,
au
obligaţia
de
a
consulta
Consilii
Consultative
pentru
Tineret.
(2)
Orice
obligație
legată
de
consultarea
consiliilor
consultative
este
complementară
cu
aplicarea
Legii
nr.
52/2003
privind
transparența
decizională
în
administrația
publică,
cu
modificările
și
completările
ulterioare.”
18.
La
cap.
III,
după
articolul
16
se
va
introduc
articolele.
161,
162
și
163
care
vor
avea
următorul
cuprins:
„Art.
16¹
–
(1)
Tinerii
au
dreptul
garantat
la
participare
publică,
au
dreptul
de
a
fi
incluşi
în
luarea
deciziilor
care
îi
vizează,
de
a-‐şi
asuma
responsabilități
şi
de
a-‐și
determina
în
mod
liber
cursul
vieții.
(2)
Statul
stimulează,
prin
politicile
sale,
participarea
publică
a
tinerilor,
în
general,
şi
a
tinerilor
vulnerabili,
inclusiv
a
tinerilor
cu
dizabilități,
a
celor
aparținând
comunităților
minoritare,
a
tinerilor
imigranți
și
celor
din
mediul
rural,
în
special.
(3)
Autoritățile
administrației
publice
centrale
și
locale
facilitează
oportunități
şi
programe
de
consultare
şi
participare
a
tinerilor
din
cartiere
sau
zone
dezavantajate.
(4)
Autoritățile
administrației
publice
locale
stimulează
participarea
publică
a
tinerilor
la
deciziile
care
îi
vizează,
inclusiv
a
celor
aparținând
comunităților
minoritare
și
a
tinerilor
cu
dizabilități
şi
creează
oportunități
şi
programe
de
consultare
şi
participare
a
tinerilor
din
cartiere
sau
zone
dezavantajate,
definite
în
acord
cu
recomandările
Consiliului
Europei.
Art.
162
–
(1)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
precum
și
autoritățile
administrației
publice
locale
la
nivel
județelor,
municipiilor
reședință
de
județ,
respectiv
de
la
nivelul
Municipiului
București
și
sectoarelor
Municipiului
București,
înființează
consilii
consultative
pentru
tineret
ca
entități
consultative
fără
personalitate
juridică,
prin
ordin
de
ministru,
respectiv
hotărâri
de
consiliu..
4
(2)
Autoritățile
administrației
publice
au
obligația
de
a
convoca
consiliile
consultative
pe
care
le-‐au
constituit
cel
puțin
trimestrial,
pentru
a
implica
aceste
consilii
în
procesul
de
elaborare,
evaluare,
monitorizare
şi
implementare
a
politicilor
și
activităților
de
tineret,
inclusiv
a
bugetelor
dedicate
acestora.
Convocarea
se
face
prin
publicarea
unui
anunț
pe
site-‐ul
propriu
al
autorităților
administrației
publice.
(3)
Consiliile
consultative
funcționează
în
baza
unui
regulament
de
organizare
și
funcționare,
în
conformitate
cu
principiile
drepturilor
omului,
statului
de
drept
şi
ale
democrației.
Raporturile
dintre
membrii
consiliilor
consultative
au
la
bază
principiile
autonomiei,
legalităţii,
responsabilităţii,
cooperării
şi
solidarităţii.
(4)
Participarea
la
consiliile
consultative
este
permisă
tuturor
structurilor
neguvernamentale
pentru
tineret
care
respectă
principiile
formulate
la
alin
(3).
(5)
Autoritățile
administrației
publice
responsabile
pentru
constituirea
și
convocarea
consiliilor
consultative
pentru
tineret
se
vor
asigura
că
la
acestea
participă
și
organizațiile
neguvernamentale
care
realizează
activități
având
ca
beneficiari
tineri
cu
oportunități
reduse
(tineri
cu
dizabilități,
tineri
care
părăsesc
sistemul
de
protecție
a
copilului,
tineri
care
aparțin
etniei
roma,
tineri
care
aparțin
minorităților
sexuale,
tineri
care
nu
lucrează
și
nu
urmează
niciun
program
educațional
sau
de
formare
(NEET),
tineri
imigranți,
etc.).
(6)
În
cadrul
consiliilor
consultative
pentru
tineret
se
pot
organiza
grupuri
de
lucru,
în
funcție
de
nevoile
identificate,
iar
la
întrunirile
consiliilor
consultative
sau
ale
grupurilor
de
lucru
pot
fi
invitate
autorități
și
instituții
publice
cu
atribuții
în
domeniul
politicilor
de
tineret
și
experți
în
domeniul
tineretului.
Art.
163
–
(1)
Pentru
respectarea
obligației
de
la
art.
10
alin
(2),
la
nivel
local,
Consiliile
Locale
pot
constitui
consilii
consultative
pentru
tineret.”
19.
La
art.
17,
după
alin.
(5)
se
introduce
alin
(51)
care
va
avea
următorul
cuprins:
„...............
(51)
Statul,
prin
autoritățile
administrației
publice
centrale
cu
atribuții
în
domeniul
antreprenoriatului,
susține
înființarea
de
incubatoare
de
afaceri,
care
să
dezvolte
și
programe
de
stimulare
antreprenorială
accesibile
tuturor
tinerilor
dornici
să
înființeze
o
afacere.”
20.
După
art.
17
se
introduce
art.
171
cu
următorul
cuprins:
„Art.
171
–
(1)
În
vederea
cunoașterii
drepturilor,
libertăților
și
obligațiilor
pe
care
tinerii
le
au
în
societate,
statul
asigură
accesul
gratuit
al
acestora
la
programe
de
educație
civică
și
juridică.
(2)
În
vederea
îmbunătățirii
protecției
drepturilor
tinerilor,
instituțiile
de
învățământ
preuniversitar
și
universitar,
centrele
de
plasament
și
alte
insituții
publice
ale
căror
beneficiari
sunt
în
majoritate
tineri
au
următoarele
obligații:
a) adoptarea
unui
sistem
intern
de
avertizare
pentru
protecția
drepturilor
tinerilor
care
să
permită
sesizarea
neregulilor
constatate
de
către
tineri;
b) comunicarea
unui
pachet
de
informații
referitor
la
drepturile
și
obligațiile
tânărului
în
raport
cu
instituția,
inclusiv
mijloace
de
raportare
a
abuzurilor.”
21.
Articolul
18
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
18.
–
(1)
Tinerii
beneficiază
de
acces
gratuit
la
fondul
de
carte
şi
la
sursele
de
informare
administrate
de
bibliotecile
publice
și
de
alte
facilități
pentru
încurajarea
accesului
la
cultură
pentru
tineri.
(2)
Tinerii
proveniţi
din
centre
de
plasament
ori
din
familii
cu
posibilităţi
materiale
reduse
sau
tinerii
cu
dizabilități
care
doresc
să
urmeze
una
dintre
formele
de
învăţământ
superior
din
sistemul
public
beneficiază
de
gratuitate
privind
taxele
de
admitere
şi
de
şcolarizare,
acestea
fiind
suportate
din
bugetul
aprobat
pentru
Ministerul
Educației
Naționale
și
Cercetării
Științifice.
(3)
Autoritățile
administrației
publice
centrale
și
locale,
prin
programele
lor,
facilitează
accesul
tinerilor
la
activități
de
învățare
în
contexte
non-‐formale
şi
informale,
în
vederea
încurajării
învățării
în
afara
sistemului
formal
de
educație,
inclusiv
prin
măsuri
de
asistență
și
sprijin
adecvat
pentru
tinerii
cu
dizabilități.
(4)
Autoritățile
administrației
publice
centrale
și
locale
încurajează
activități
de
promovare
a
tuturor
culturilor
reprezentate
de
tinerii
dintr-‐o
comunitate.
(5)
Autoritățile
administrației
publice
centrale
și
locale
încurajează
crearea
unor
spații
de
dialog
intercultural
pentru
tineri,
la
nivelul
comunităților
locale.”
22.
Articolul
20
se
modifică
şi
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
20.
-‐
Statul,
prin
instituţiile
sale
cu
responsabilităţi
în
domeniu,
încurajează
activitatea
de
voluntariat
în
rândul
tinerilor
prin:
5
a) sprijinirea
structurilor
neguvernamentale
de
şi
pentru
tineret,
care
asigură
condiţii
pentru
participarea
tinerilor
la
acţiuni
de
voluntariat
în
domenii
de
interes
public,
conform
legislației
în
vigoare
privind
reglementarea
activităţii
de
voluntariat
în
România;
b) recunoaşterea
activităţilor
de
voluntariat
pentru
tineri,
efectuate
atât
pe
teritoriul
României,
cât
şi
pe
teritoriul
altor
state
şi
recunoaşterea
abilităților
dezvoltate
prin
voluntariat,
deopotrivă
pentru
cetăţenii
români,
străini
sau
apatrizi,
în
conformitate
cu
convenţiile
internaţionale
la
care
România
este
parte,
ca
urmare
a
evaluării
și
certificării
competențelor
profesionale
obținute
pe
alte
căi
decât
cele
formale,
în
centre
de
evaluare
a
competențelor
profesionale,
conform
Ordonanței
Guvernului
nr.
129/2000
privind
formarea
profesională
a
adulților
cu
modificările
și
completările
ulterioare.”
23.
Articolul
22
se
modifică
și
va
avea
următorul
cuprins:
„Art.
22.
-‐
(1)
Pentru
prevenirea
şi
combaterea
sărăciei
şi
a
riscului
de
excluziune
socială
a
tinerilor,
prin
politicile
publice
iniţiate,
statul:
a)
asigură
accesul
persoanelor
vulnerabile
tinere
la
unele
drepturi
fundamentale,
cum
ar
fi:
dreptul
la
locuinţă,
la
asistenţă
socială
şi
medicală,
la
educaţie
şi
la
loc
de
muncă;
b) instituie
măsuri
de
sprijin
conform
nevoilor
particulare
ale
persoanelor,
familiilor
şi
grupurilor
defavorizate.
(2)
Tinerii
singuri
şi
familiile
tinere
care
nu
dispun
de
resursele
necesare
pentru
satisfacerea
unui
nivel
de
trai
minimal
au
dreptul
la
servicii
și
beneficii
sociale,
în
vederea
depășirii
situațiilor
de
dificultate,
prevenirii
și
combaterii
riscului
de
excluziune
socială.”
24.
La
articolul
23
se
modifică
literele
b
și
c
și
se
introduce
o
nouă
literă,
litera
f,
cu
următorul
cuprins:
„Art.
23.
-‐
În
domeniul
facilitării
şi
stimulării
inserției
socio-‐profesională
profesionale
a
tinerilor,
statul
are
următoarele
obligaţii:
b) asigură
condiţii
corespunzătoare
pentru
integrarea
sociopro-‐fesională
a
tinerilor
aparținând
grupurilor
vulnerabile,
inclusiv
a
tinerilor
care
aparțin
etniei
roma
și
altor
minorități
naționale,
tineri
care
pot
fi
discriminați
pe
criteriul
orientării
sexuale,
tineri
care
nu
lucrează
și
nu
urmează
niciun
program
educațional
sau
de
formare
(NEET),
tineri
imigranți;
c) promovează
politici
incluzive
și
nediscriminatorii
în
vederea
ocupării
unui
loc
de
muncă
de
către
tineri,
cu
prioritate
pentru
tinerii
părinţi;
...
f) facilități
oferite
tinerilor
care
sunt
activi
pe
piața
muncii
pentru
asigurarea
păstrării
locului
de
muncă
și
echilibrului
dintre
viața
profesională
și
cea
personală.”
25.
La
articolul
26
se
modifică
literele
b,
c
și
d
și
se
introduc
trei
noi
litere,
literele
g,
h
și
i,
cu
următorul
cuprins:
„Art.
26.
...
b)
asigură
tratament
medical
gratuit
conform
dispozițiilor
legale
în
vigoare
şi
promovează
măsuri
pentru
reintegrarea
socială
a
tinerilor
dependenţi
de
alcool,
tutun,
droguri
sau
de
alte
substanţe
nocive;
c)
acordă
în
condițiile
legii
servicii
medicale,
medicamente
și
dispozitive
medicale
în
sistemul
de
asigurări
sociale
de
sănătate,
tinerilor
care
urmează
o
formă
de
învăţământ
autorizată
sau
acreditată;
d)
asigură
tratamentul
medical
suportat
din
Fondul
național
unic
de
asigurări
sociale
de
sănătate
pentru
tinerii
suferinzi
de
boli
cronice,
în
condițiile
legii,
ale
Contractului-‐cadru
care
reglementează
condițiile
acordării
asistenței
medicale
și
ale
normelor
de
aplicare
a
acestora;
...
g)
asigură
îmbunătățirea
condițiilor
de
viață
ale
tinerilor
din
cartierele
şi
zonele
defavorizate
prin
facilitarea
accesului
la
servicii
publice;
h)
asigură
consiliere
și
alte
programe
de
planificare
familială;
i)
pune
în
aplicare
măsuri
concrete
pentru
a
descuraja
segregarea
grupurilor
de
tineri
şi
izolarea
tinerilor
care
afectează
negativ
cartierele
şi
zonele
defavorizate,
indiferent
de
localizarea
lor.”
26.
După
Capitolul
IV,
se
introduce
Capitolul
IV1
cu
titlul:
„Centre
de
Tineret”
iar
după
articolul
26
se
va
introduce
un
nou
articol,
art.
26¹,
cu
următorul
cuprins:
„Art.
26¹
-‐
(1)
Centrele
de
tineret
oferă
servicii
pentru
tineri
și
resurse
informaționale
și
educaționale
pentru
organizarea
și
furnizarea
acestor
servicii.
6
(2)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
adoptă
prin
ordin
al
ministrului
standarde
de
calitate
pentru
activitatea
centrelor
de
tineret.
(3)
Pe
baza
standardelor
de
calitate
prevăzute
la
alin
(2),
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
prin
Direcțiile
Județene
pentru
Sport
și
Tineret,
respectiv
Direcția
pentru
Sport
și
Tineret
a
Municipiului
București,
acreditează
centrele
de
tineret,
cu
excepția
celor
prevăzute
la
alin.
(5)
din
prezentul
articol.
(4)
Acreditarea
centrelor
de
tineret
se
va
realiza
pe
baza
unei
metodologii
de
acreditare
adoptată
prin
ordin
al
Ministrului
Tineretului
și
Sportului.
(5)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
înființează
centre
naționale
de
tineret
cu
personalitate
juridică,
instituții
publice
care
funcţionează
în
subordinea
sa
și
centre
locale
de
tineret
în
fiecare
județ,
fără
personalitate
juridică,
ce
funcţionează
în
subordinea
Direcţiilor
Judeţene
pentru
Sport
și
Tineret,
respectiv
a
Direcției
pentru
Sport
și
Tineret
a
Municipiului
București.
(6)
Centrele
de
tineret
din
subordinea
Direcțiilor
Județene
pentru
Sport
și
Tineret,
respectiv
Direcției
pentru
Sport
și
Tineret
a
Municipiului
București
pot
fi
înființate
în
parteneriat
cu
structurile
neguvernamentale
pentru
tineret,
cu
excepția
grupurilor
informale
și
a
structurilor
de
tineret
ale
partidelor
politice,
ori
cu
autorități
ale
administrației
publice
locale.
(7)
Centrele
de
tineret
din
subordinea
Direcțiilor
Județene
pentru
Sport
și
Tineret
vor
fi
înfiinţate
în
municipii
reşedinţă
de
judeţ
sau
în
alte
localităţi,
în
funcție
de
nevoile
tinerilor.
(8)
Consiliile
județene
și
consiliile
locale
ale
municipiilor
reședință
de
județ,
Consiliul
General
al
Municipiului
București
și
consiliile
locale
ale
sectoarelor
municipiului
București,
precum
și
structurile
neguvernamentale
pentru
tineret,
cu
excepția
grupurilor
informale
și
a
structurilor
de
tineret
ale
partidelor
politice,
pot
înființa
centre
de
tineret
locale.
(9)
Centrele
de
tineret
acreditate,
în
conformitate
cu
alin.
(3),
pot
fi
finanțate
de
la
bugetul
de
stat
sau
bugetele
locale
în
cadrul
unor
programe
de
finanțare,
pe
bază
de
concurs,
cu
respectarea
reglementărilor
prezentei
legi
și
ale
Legii
nr.
350/2005
privind
regimul
finanţărilor
nerambursabile
din
fonduri
publice
alocate
pentru
activităţi
nonprofit
de
interes
general,
în
limita
prevederilor
bugetare
aprobate
cu
această
destinație.
(10)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
constituie
Registrul
Național
al
Centrelor
pentru
Tineret.
Registrul
Național
al
Centrelor
pentru
Tineret
are
caracter
public,
în
scopul
evidenței
centralizate
a
acestora
și
se
organizează
şi
funcționează
în
baza
unui
regulament
aprobat
prin
ordin
al
Ministrului
Tineretului
și
Sportului.
(11)
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
are
obligaţia
de
a
elabora
strategia
naţională
anuală
cu
privire
la
informarea
şi
consilierea
tinerilor,
strategie
ce
va
fi
implementată
la
nivel
local
de
către
fiecare
centru
de
tineret.”
27.
Articolul
28
se
modifică
și
după
aliniatul
1
se
introduce
un
nou
aliniat,
aliniatul
(11)
,cu
următorul
cuprins:
„Art.
28.
–
(1)
Județele,
Municipiul
Bucureşti,
precum
şi
municipiile
reşedinţă
de
judeţ
și
sectoarele
Municipiului
București
alocă
anual,
în
cadrul
bugetelor
proprii,
fonduri
destinate
activităţilor
de
tineret.
(11)
Minim
25%
din
fondurile
județene
destinate
activității
de
tineret
vor
fi
utilizate
pentru
programe
adresate
mediului
rural,
pentru
a
încuraja
dezvoltarea
tinerilor
din
zone
defavorizate.
În
cazul
în
care
nu
există
inițiative
de
activități
de
tineret
în
mediul
rural,
sumele
se
realocă
celor
din
mediul
urban.
(2)
Fondul
destinat
activităţilor
de
tineret
prevăzut
la
alin.
(1)
se
utilizează
pentru
finanțarea:
a) activităților
de
tineret,
prin
concursuri
de
proiecte
realizate
conform
legii
în
baza
priorităților
stabilite
prin
politici
de
tineret.
Sumele
alocate
pentru
aceste
activități
vor
avea
un
cuantum
de
cel
puțin
50%
din
fondul
menționat
la
aliniatul
(1);
b) activităţilor
de
tineret
de
interes
județean
stabilite
prin
procedurile
de
consultare
publică;
c) cheltuielilor
de
funcționare
şi
de
susținere
a
activităților
din
centrele
de
tineret
înființate
conform
Art.
26¹
alin
(8);
d) cheltuielilor
cu
remunerația
responsabilului
în
domeniul
tineretului
angajat
conform
art.
3
alin.
(2).
(3)
Sumele
alocate
pentru
activitățile
prevăzute
la
alin.
(2)
lit.
a
vor
fi
cheltuite
în
baza
unei
metodologii
transparente
în
acord
cu
Legea
nr.
350/2005
privind
regimul
finanţărilor
nerambursabile
din
fonduri
publice
alocate
pentru
activităţi
nonprofit
de
interes
general,
cu
modificările
și
completările
ulterioare.”
28.
După
articolul
29
se
introduce
articolul
291
cu
următorul
cuprins:
„Art.
291
-‐
(1)
Organizațiile
neguvernamentale
de
și
pentru
tineret
și
grupurile
informale
de
tineri
pot
beneficia
de
finanțare
din
fonduri
publice
pe
bază
de
concursuri
pentru
proiecte
de
tineret.
(2)
Metodologia
pentru
concursurile
organizate
de
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
va
fi
adoptată
prin
ordin
de
ministru.
7
(3)
Prin
derogare
de
la
Legea
nr.
350/2005
privind
regimul
finanţărilor
nerambursabile
din
fonduri
publice
alocate
pentru
activităţi
nonprofit
de
interes
general,
acordarea
de
finanţări
nerambursabile
este
condiţionată
de
contribuția
beneficiarilor
finanțărilor,
din
surse
proprii
sau
atrase,
de
cel
puțin
2%
din
bugetul
fiecărui
program,
proiect
și
al
fiecărei
acțiuni
de
tineret
pentru
care
primesc
finanțare
în
condiţiile
prezentei
legi.
(4)
Prima
tranşă
se
acordă
la
semnarea
contractului
de
finanţare
și
poate
fi
de
maxim
30%
din
bugetul
fiecărui
program,
proiect
și
fiecărei
acțiuni
de
tineret
finanțate.
Următoarele
tranşe
se
acordă
în
baza
documentelor
justificative
în
vederea
rambursării,
prezentate
de
beneficiarul
finanţării
nerambursabile.
(5)
Sumele
din
avans
necheltuite
sau
nejustificate
se
restituie
în
condițiile
Legii
Finanțelor
Publice
nr.
500/2002,
cu
modificările
și
completările
ulterioare.”
29.
După
Capitolul
VI
se
introduce
Capitolul
VI1
cu
titlul:
„Ziua
Națională
a
Tineretului”,
iar
după
articolul
30
se
va
introduce
un
nou
articol,
art.
301
cu
următorul
cuprins:
„Art.
301
-‐
(1)
Se
instituie
ziua
de
12
august
ca
Ziua
Tineretului.
(2)
Cu
prilejul
Zilei
Tineretului
se
organizează
activităţi
sociale,
culturale,
artistice,
sportive
și
turistice
şi
se
difuzează,
prin
mijloacele
de
informare
în
masă,
materiale
care
vizează
domeniile
de
interes
ale
tineretului.
(3)
Autorităţile
administrației
publice
centrale
şi
locale,
inclusiv
instituţiile
şi
serviciile
publice
deconcentrate,
cu
atribuţii
în
domeniul
tineretului,
educaţiei,
culturii,
sportului,
cercetării,
turismului,
protecţiei
mediului,
sănătăţii
şi
finanţelor,
pot
acorda
sprijin
material,
financiar
şi
organizatoric
sărbătoririi
Zilei
Tineretului,
în
limita
și
potrivit
destinațiilor
stabilite
prin
bugetele
proprii.”
Art.
II.
–
În
termen
de
30
de
zile
de
la
data
intrării
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Legea
tinerilor
nr.
350/2006
publicată
în
Monitorul
Oficial,
Partea
I
nr.
648
din
27/07/2006,
cu
modificările
şi
completările
ulterioare,
precum
şi
cu
modificările
şi
completările
aduse
prin
prezenta
lege,
se
va
republica
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
dându-‐se
textelor
o
nouă
numerotare.
Art.
III.
-‐
La
data
intrării
în
vigoare
a
prezentei
legi
se
abrogă
Legea
nr.
333/2006
privind
înfiinţarea
centrelor
de
informare
şi
consiliere
pentru
tineri,
Legea
nr.
351/2006
privind
înființarea,
organizarea
și
funcționarea
Consiliului
Național
al
Tineretului
din
România
şi
Legea
nr.
425/2004
privind
instituirea
Zilei
Naţionale
a
Tineretului.
Art.
IV.
-‐
La
data
intrării
în
vigoare
a
prezentei
legi,
centrele
de
tineret
preiau
toate
funcțiile
centrelor
de
informare
și
consiliere
pentru
tineret
existente
la
momentul
adoptării
prezentei
legi.
Art.
V.
Măsurile
de
punere
în
aplicare
a
prezentei
legi
vor
fi
adoptate
astfel:
a) în
termen
de
60
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Ministerul
Tineretului
și
Sportului,
precum
și
autoritățile
administrației
publice
locale
la
nivel
județelor,
municipiilor
reședință
de
județ,
respectiv
de
la
nivelul
Municipiului
București
și
sectoarelor
Municipiului
București,
înființează
consilii
consultative
pentru
tineret
ca
entități
consultative
fără
personalitate
juridică,
prin
ordin
de
ministru,
respectiv
hotărâri
de
consiliu;
b) în
termen
de
90
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
adoptă
prin
ordin
al
ministrului
standarde
de
calitate
pentru
activitatea
centrelor
de
tineret;
c) în
termen
de
90
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
adoptă
prin
ordin
al
ministrului
metodologia
de
acreditare
a
Centrelor
de
Tineret;
d) în
termen
de
90
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
adoptă
prin
ordin
al
ministrului
regulamentul
de
funcționare
al
Registrului
Național
al
Centrelor
de
Tineret;
e) în
termen
de
90
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentei
legi,
Ministerul
Tineretului
și
Sportului
adoptă
prin
ordin
al
ministrului
metodologia
pentru
concursurile
de
proiecte
organizate
de
minister
conform
art.
291.
Art.
VI.
–
În
termen
de
90
de
zile
de
la
data
publicării
prezentei
legi,
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
Ministerul
Tineretului
şi
Sportului
va
elabora
norme
de
aplicare,
care
vor
fi
adoptate
prin
Hotărâre
a
Guvernului.