Introduction to the Eye

2013,Version 3

OCHIUL INTRODUCERE

Ochiul ne permite să vedem formele, culorile şi dimensiunile obiectelor din lume. Noi folosim ochii practic în orice
activitate efectuată: citit sau scris, lucrînd la bucatărie, privind televizorul sau mersul pe bicicletă.
Uneori,oamenii nu văd bine, sau simt durere sau congestie, fapt datorat existenţei unei probleme într-o anumită
parte a ochiului. Din aceste motive este important sa se cunoască funcţia fiecărei părţi a ochiului, astfel fiind
posibilă stabilirea efectulului și a acuzelor (de asemenea, numit “simptome” ), cauzată de funcţionarea incorectă a
anumitei părti a ochilui.
Aceste informaţii va vor ajuta să decideţi care este problema şi cum trebuie să acţionaţi.
.

IMAGINEA OCHIULUI
Unele părţi ale ochiului pot fi văzute doar uitîndu-te la faţa unei persoane. Alte părţi ale ochiului sunt plasate în
interiorul acestuia şi pot fi văzute doar utilizînd instrumente speciale. Vom începe cu enimerarea părţilor ochiului
pe care le putem vedea fără a utiliza instrumente speciale. Pentru examinarea acestora ne ajuta o lumină
bună, ca o lampă sau lanternă iar în cazul lipsei acestora, putem de asemenea utiliza lumina soarelui.
Figura 1.1: Exteriorul
Ochiului
 Introduction to the Eye
2013,Version 3
Pleoapa superioară
Pupilă (orificiu negru (acoperirea ochiului)
circular,care devine mai
mic la lumina puternică)
Sclerotica (Parte albă a
ochilului-membrană albă,
de natură conjunctivă în
jurul ochiului)
Irisul (partea
pigmentată a
ochiului) Conjunctiva
(membrană
subţire ce
acoperă
sclera)

Cornee Punct lacrimal

(membrană (orificiu foarte
anterioară, mic în pleoapă
transparentă- plasat lîngă
fereastra ochiului) Pleoapa nas)
inferioară
Limbul sclero- (acoperirea
cornean (zona ochilui)
de joncțiune între
cornee si
conjunctivă)
IMAGINEA OCHIULUI (cont.)
Daca am înlătura pleoapele şi am tăia în jumătate globul ocular astfel ca o portocală sau o nucă de cocos, acesta ar
arăta ca o diagramâ de mai jos.

Figura 1.2: Tăierea globului

ocular in jumătate
 PĂRŢILE OCHIULUI

Ochiul este situat într-o cavitate osoasă în craniu numită orbită.

ORBITĂ Orbita protejează ochiul.

Filmul lacrimogen este stratul apos in partea anterioară a ochiului.

Filmul lacrimogen pastrează exteriorul ochiului umed şi furnizează substanțe
nutritive corneei. De asemenea, crează o suprafaţă netedă pentru ca lumina să
treacă prin cornee, oferind şi protecţie contra infecţiilor.

Stratul lacrimogen ajută la protejarea și nutriţia ochiului, cît şi

la intrarea cu uşurinţă a luminii în ochi.

Sclerotica

STRAT LACRIMOGEN
Limbul
Sclero-Cornean

Cornea

Limbul
Nervul Optic

Figura 1.3: Sectiune orizontală a ochiului

Diagrama de mai sus prezintă partea exterioară a globului ocular numită sclerotică.
Sclerotica are o culoare albă si poate fi considerată o coajă de culoare albă in jurul
ochiului.La partea exterioară a scleroticii sunt ataşaţi şase muşchi extraoculari(ce
controlează mişcările oculare), şi nevul optic (ce conectează ochiul cu creierul).
SCLEROTICA
Sclerotica este foarte puternică. Aceasta protejează structurile interioare
ale globului ocular
şi ajută ochiul să-şi menţină forma.
PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Imaginea următoare prezintă partea exterioară a globului ocular, numită cornee.

Corneea este diferită de sclerotică, deoarece nu are o culoare albă dar este
transparentă (clară), cum ar fi sticla. Corneea este denumită şi fereastra ochiului.
Cînd privim ochiul unei persoane, observăm prin corneea clară partea colorată a
interiorului ochiului. Pentru a putea vedea, corneea trebuie să fie clară, astfel încît
lumina sa poată pătrundă liber in interiorul globului ocular.
CORNEE
cornee

Figura 1.4: Corneea

Corneea este subţire (doar 0,5 mm), dar de asemenea foarte puternică.
Orice vătămare a corneii produce durere. Acest lucru se datorează faptului că cornea
conţine multiple terminaţii nervoase ce trimit mesaje de durere creierului.
Corneea ajută la focusarea luminii ce intră în ochi. Aceasta oferă 2/RDS din puterea totală
de focalizare a ochiului.

Corneea:
•permite pătrunderea luminii în globul ocular
•ajută ochiul să focuseze lumina.
PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Conjunctiva este stratul subţire, clar care acoperă partea exterioară a scleroticii şi
interiorul pleoapelor. Privind un ochi sănătos ,putem observa prin conjunctiva clară
sclerotica albă. Într-o conjunctivă sanatoasă se pot observa cîteva vase sangvine
mici.
Conjunctiva are două părţi: conjunctiva bulbară şi conjunctiva palpebrală.
• Conjunctiva bulbară : acoperă sclera pe partea exterioară a ochiului. Această parte
a conjunctivei acoperă o parte din scleră, dar nu și corneea.
• Conjunctiva palpebrală : acoperă interiorul pleapei superioare şi inferioare,
de asemenea, numită şi conjunctiva pleoapei.
Puteţi vedea conjunctiva pleoapei inferioare tragînd pleoapa în jos. Pentru a vedea
conjunctiva palpebrală este nevoie de a întoarce pleoapa superioară.
Deoarece conjunctiva palpebrală este clara, se poate observa pleoapa roză sub ea.
 Palpebrala
Fornix superior
conjunctivă

Pleoapă

Marginea
pleoapei

Conjunctiva
CONJUNCTIVA bulbară
Marginea
Pleoapei

Pleoapă

Fornix
Conjunctiva
palpebrală inferior

Figura 1.5: Conjunctiva şi pleoapele ochiului.

Nu există corpuri străine, cum ar fi fire de nisip, bucăţi de piatră sau metal, ce ar putea
să se strecoare în spatele globului ocular. Acest lucru este datorat joncțiunii
conjunctivei bulbare şi celei palpebrale ce crează un pliu (ca un mic buzunar).
Corpurile străine nu pot patrunde mai departe de pliurile de la nivelul conjunctivei.
Aceste pliuri sunt numite: fornix superior(in partea de sus) şi inferior(în partea de jos).
Dacă există o problemă ce afectează conjunctiva, vasele de sînge conjunctivale se pot
dilata (devenind mai mari), conjunctiva aratînd roşie. Conjunctiva nu are atît de mulţi
nervi ca cornea. Prin urmare, daca există o problemă care afectează conjunctiva,
aceasta nu va fi atît de dureroasă ca una care ar afecta cornea.

Conjunctiva protejează ochiul de infecţii.

 PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Limbul sclero-cornean reprezintă o zonă de unire între cornee şi cunjunctva bulbară.

Diagramele anterioare arată de asemenea şi limbul sclero-cornean.
Atît corneea cît şi conjunctiva sunt transparente. Partea colorată a ochiului se află in
spatele corneei, iar sclera albă este in spatele conjunctivei. Cînd privim la ochiul unei
persoane, limbul este locul în care pare că partea colorată a ochiului intilneşte partea
alba a ochiului.
LIMBUL SCLERO-
CORNEAN
Limbul poate fi considerat un punct de reper al ochiului.

Partea din faţă a globului ocular poate fi acoperită sau descoperită de două pliuri
cutanate, numite pleoape. Marginea libera a pleoapelor are o porțiune ciliară unde se
inseră genele
Pleoapele si genele protejează ochii de vînt, praf, exces de lumină , corpuri străine
şi infecţii.
Pleoapele, de asemenea, raspîndesc uniform lacrimile, la fiecare clipire, ceea ce
protejează ochiul de uscare şi menţine suprafaţa frontală a ochiului netedă.

Pleoapele şi genele protejează ochii de mediul înconjurător şi de

excesul de lumină. De asemenea, raspîndesc uniform lacrimile la
fiecare clipire pentru a menţine ochiul umed.

Sprînceană
PLEOAPELE

Limbul

Gene Punct
lacrimal

Iris Piele

Figura 1.6: Exteriorul ochiului

Sprîncele sunt arcadele de păr situate deasupre fiecărui ochi.

Sprîncenele ajută la protejarea ochilor de transpiraţie şi corpi străini.

SPRÎNCENELE
 PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Lacrimile find în permanență produse necesită o cale de evacuare. Sistemul de drenaj

prin care sunt evacuate lacrimile incepe cu punctul lacrimal, sau simplu puncta .Aceste
mici orificii de drenaj sunt situate pe marginea pleoapelor, în apropierea colturilor
interioare ale ochilor.

PUNCTUL LACRIMAL Lacrimile produse se scurg în nas prin punctele lacrimale. Acesta este motivul
curgerii nasului atunci cind plîngi.
Uneori oamenii (mai ales cei în vîrstă sau copii mici) au punctul lacrimal blocat.
Lacrimile curg peste obraji creind impresia că aceştia plîng. În asemenea cazuri
punctul lacrimal necesită să fie deschis sau deblocat.

Limbul sclero-cornean

Unghiul Corpul
ochiului Vitros

Iris Macula
Lentila
Pupila

Umoarea
apoasă
Limbul

Muşchi ciliar Retina Nervul optic

IRISUL SI PUPILA
Figura 1.7: Interiorul ochiului

Partea colorata a ochiului este numita iris.

Irisul are forma unui disc compact, rotund şi plat,avînd un orificiu în mijloc. Acesta este
situat în spatele corneei si umorii apoase, şi in faţa corpului vitros.
Irisul împarte ochiul în camera anterioară (între cornee şi iris) şi camera posterioară
(între iris şi retină).
Irisul are culori diferite, la diferite persoane. Acesta poate fi maro, verde, albastru sau gri.
În mijlocul irisului se află un orificiu mic, rotund numit pupilă. Pupila de obicei este neagră,
deoarece interiorul globului ocular este întunecat. Muşchii irisului modifică dimensiunile
pupilei, pentru a controla cantitatea de lumină primită.

La lumina puternică pupila devine mica (se îngustează), iar la lumina slabă
pupila se măreste.
 PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Camera anterioara a ochiului, spațiul cuprins între cornee şi iris, conține un lichid
apos numit umoare apoasă. Umoarea apoasă conferă porțiunii anterioare a ochiului
forma necesară.
Zona camerei anterioare unde se întîlnesc corneea şi irisul, este cunoscută ca unghiul
ochiului. Aceasta este zona de evacuare a umorii apoase din ochi.
UMOAREA APOASĂ
Cînd umoarea apoasă este produsă, ea se deplasează prin pupilă în camera
anterioară şi în cele din urmă se elimină prin unghiul ochiului. Raportul dintre
producţia şi drenajul lichidului apos determină presiunea intraoculară a ochiului
(PIO). Daca PIO este prea mare o perioadă mai lungă de timp, aceasta poate
provoca orbirea.

Figura 1.7 prezintă cristalinul, care mai este, numit lentilă. Cristalinul este situat în spatele
irisului şi pupilei. Lentila în mod normal este transparentă, ca sticla curată şi poate fi vazută
de obicei doar cu ajutorul unor instrumente speciale.
Uneori cristalinul își pierde transparenta opacifiindu-se, mai ales la persoanele în vîrstă
fenomen numit cataractă. În cazul în care cataracta este densă, lentila poate fi
observată prin pupilă, deoarece aceasta devine albă sau galbenă în loc de negru.
Lentila este suspendată în spatele pupilei de fibrele zonulare. Fibrele zonulare sunt
adesea numite pur şi simplu “Zonule”. Un capăt al zonulei este unit de lentilă şi celelalt
CRISTALINUL capăt este fixat de muşchiul ciliar. În cazul în care muşchii ciliari se contractă sau se
relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, în acelaşi timp schimbînd puterea
de focalizare a lentilei.

Funcția cristalinului este de a schimba poziția focarului ochiului, ceea

ce ne permite să vedem clar obiectele aflate la diferite distanțe. Cînd
suntem tineri lentila este moale şi flexibilă, permiţînd focusarea
asupra obiectelor situate foarte aproape de ochi. Fenomen numit
acomodare.
Muşchii ciliari reprezintă un inel muscular situat în jurul lentilei. Muşchiul ciliar este
unit cu lentila prin zonule.
Muşchiul ciliar are capacitatea de a schimba forma cristalinului, astfel încît
ochiul se poate acomoda.

Atunci cînd muşchiul ciliar se contractă, lentila îsi schimbă

puterea de focalizare (schimbă focarul).

În cazul în care muşchiul ciliar se contractă, zonulele, care leagă corpul ciliar de lentilă,
MUŞCHII CILIARI
se relazează şi lentila devine mai groasă- astfel crescînd puterea de focalizare a lentilei.
Atunci cînd acest lucru se întîmpla se petrece acomodarea ochiului.
Atunci cînd muşchiul ciliar se relaxează, zonulele se întind, iar lentila devine mai
subţire, scazînd astfel puterea de focalizare a acesteia.

O modalitate bună de a reproduce zonulele este de a imagina firele

de pînză de păianjen care se întind de la muşchiul ciliar spre lentilă.
PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)
 Lentila devine mai
subţire
(se întinde)
Fibrele
zonulare
(Intinse)

Muşchi ciliar
(relaxat) Lentila subtire
(vedere laterală)

Figura1.8: Atunci cînd muşchiul ciliar se relaxează, el se îndepărtează

de obiectiv. In acest caz zonulele se întind şi trag lentila spre
Exterior - anterior,astfel ea devenind mai subţire.

Lentila devine mai

groasă Fibrele
MUŞCHII CILIARI zonulare
(se mareşte în mijloc)
(cont.)
(relaxate)

Muşchi ciliari
(contractaţi) Lenrila
mărită
(vedere laterală)

Figura 1.9: Atunci cînd muşchiul ciliar se contractă, el se apropie de

lentiă. In acest caz zonulele devin relaxate - libere, iar lentila devine
mai groasă.

Pe măsură ce îmbătrînim, lentila devine mai puţin flexibilă şi nu îşi poate schimba forma
atît de uşor. Acest lucru înseamnă ca acomodarea nu este atît de uşor efectuată, iar
capacitatea noastra de a vedea clar obiectele de aproape scade.. Acest lucru se întîmplă de
obicei în jurul vîrstei de 45 de ani şi este numită prezbiţie. Prezbiţia poate fi corectată cu
ajutorul ochelarilor de lectură. Pe măsură ce trec anii, ochelarii pentru lectură trebuie sa
fie mai puternici deoarece lentila devine mai dură, crescînd astfel prezbiţia.
 PĂRŢILE OCHILOR (cont.)

Interiorul ochiului este umplut cu un gel transparent sau jeleu limpede. Acesta se
numeste corp vitros, umoare vitroasă sau pur şi simplu vitros. Corpul vitros este
preponderant format3 din apă și cuprinde aproximativ 2/3 din volumul total al ochiului.

CORPUL VITROS
Corpul vitros ajută la menţinerea formei globuli ocular.

Fundul ocular (denumit uneori de practicieni fundul ochiului) este un termen general
care se referă la interiorul ochiului ce poate fi observat privind cu ajutorul unui
instrument special prin pupilă. Fundul ocular include retina, discul optic şi vasele
sanguine din spatele ochiului. În cazul în care folosim un instrument special, numit
oftalmoscop, pentru examinarea acestei părţi a ochiului , aceasta se va numi
examinarea fundului ocular.

Disc Optic
Macula
FUNDUL OCULAR

Foveea

Vase Sanguine

Retina vazută prin pupilă

Figura 1.10: Diagrama fundului ocular vizualizat printr-un oftalmoscop

Retina este stratul interior al globului ocular.

Retina este acoperită cu milioane de fotoreceptoare- la fel ca gresia pe o podea din
baie. Există doua tipuri diferite de celule şi anume celule fotoreceptoare bastona șe şi
conuri. Bastonașele sunt responsabile pentru vederea în condiţii de lumină slabă.
Conurile sunt responsabile pentru vederea culorilor şi vederea centrală. Cînd lumina
pătrunde in ochi,ea este recepționată de fotoreceptori şi transformată in mesaje
nervoase. Aceste mesaje sunt transmise creierului prin intermediul nervului optic.
RETINA Retina percepe lumina care ajunge la ochi şi o transformă în
mesaje nervoase care sunt trimise creierului.

Partea centrală a retinei este numită maculă. Aceasta este o parte mică şi extrem de
sensibilă a retinei care este responsabilă pentru vederea centrală clară. Centrul
maculei este numit fovee. Foveea ne permite vederea micilor detalii şi executarea
sarcinilor care necesită o vedere centrală bună, cum ar fi cititul sau cusutul.
 PĂRŢILE OCHIULUI (cont.)

Nevul optic poate fi considerat un fir telephonic, care permite ochilor să vorbească cu
creierul, spunîndu-i acestuia ce vede.

Nervul optic trimite mesajele nervoase primite de la retină creierului.

NERVUL OPTIC Atunci cînd examinăm fundul ochiului prin pupilă (folosind echipament special,
precum oftalmoscopul), o parte a nervului optic poate fi vizualizat. Această parte a
nervului optic este numit disc optic. Discul optic este uneori numit şi capul nervului optic.
Discul optic nu este acoperit de retină, această parte a fundului ochiului nu este
capabilă să perceapă lumină şi nu este capabilă sa transmită mesaje vizuale
creierului. Această zonă se numeşte pată oarbă și fiecare persoană are o astfel de
pată în ambii ochi. (binocular)
Creierul este foarte inteligent în deghizarea (ascunderea) petei oarbe, astfel încît
majoritatea oamenilor nu cunosc despre existența acesteia.
Există şase muşchi fixaţi de partea exterioară a fiecărui ochi. Aceştia sunt cunoscuţi
ca muşchi extraoculari (MEO) fiind responsabili de controlul mişcărilor oculare.

Muşchii extraoculari mișcă globii oculari in diferite direcţii.

Marginea
osului

Muşchi extraocular
Strat adipos

MUŞCHII
EXTRAOCULARI

Nerv optic

Muşchi extraocular

Marginea
osului

Figura 1.11: Orbita şi nervul optic

 CUM VEDE OCHIUL?
Abilitatea de a vedea depinde de trei lucruri:

1. Punctul lacrimal, cornea, umoarea apoasă, cristalinul şi corpul vitros trebuie să fie clar, astfel încît lumina
să poată ajunge la nivelul retinei, fară a fi întreruptă. Aceste structuri oculare se află într-o linie, de-a
lungul axei vizuale ale ochiului.

2. Lumina venită de la o imagine trebuie sa fie concentrată (focusată) de către cornee şi cristalin și să
formeze o imagine clară pe retină la fundul ochiului.

3. Nervul optic trebuie să transmită informaţiile primite de la nivelul retinei la creier, astfel încît să poată fi
transformată intr-o imagine vizuală adecvată.

TERMENI ANATOMICI DE LOCALIZARE

Termeni direcţionali ale ochiului
O persoană se adresează cu durere oculară. La examinare descoperim o bucată de metal (un “corp străin”), care
este înfiptă în ochi. Este necesar să scriem o scrisoare de recomandare către un profesionist, astfel ca acesta să
poată indeparta corpul străin metalic din ochi. În scrisoare descriem localizarea corpului străin., pentru aceasta avem
nevoie să cunostem termenii “de direcţie” corespunzători.

Anterior: În faţa la Examplu: Corneea este anterioară irisului.

Posterior: După Examplu: Retina este posterioară cristalinului.

Superior: Deasupra Examplu: Sprinceana este superioară ochiului.

Inferior: Sub (mai jos) Examplu: Gura este inferioară ochiului.

Nasal: Mai aproape de nas.Mai departe de ureche.

Temporal: Mai departe de nas. Mai aproape de ureche.
Superior
Superior

Inferior
Inferior

Temporal Nasal Nasal Temporal

Anterior Posterior

Figura 1.12: Vederea din faţă a capului Figura 1.13: Vedere laterală a capului
REZUMAT: PĂRŢILE OCHIULUI

ORBITA
• este o cavitate craniană osoasă care adăpostește și protegează ochiul.

STRATUL LACRIMOGEN
• Oferă substanţe nutritive şi protejează cornea, pastrînd ochiul umed.

SCLEROTICA(SCLERA)
• .Membrană albă , puternică a ochiului.
• Protejează si mentine forma ochiului.
CORNEA
• Numită şi fereastra ochiului.
• Transparentă, astefel încît permite trecerea luminii în globul ocular, fiind posibilă vederea.
• Ajută sa concentreze lumina care ajunge la ochi.
• Conţine numeroase terminatii nervoase, astfel fiind foarte sensibilă la durere.

LIMBUL
• Limbul este zona de tangenţă a corneii şi conjunctivei.

CONJUNCTIVA
• Un strat foarte subţire care este clar, cu excepţia micilor vase sangvine.
• Conjunctiva bulbară acoperă sclera anterioară, dar nu şi corneea.
→ Sclera albă poate fi vazută sub cunjunctiva bulbară.
• Conjunctiva palpebrală acoperă interiorul pleoapei superioare şi a celei inferioare.
→ Pleoapa roză poate fi vazută sub conjunctiva palpebrală.
• Conjunctiva poate arăta roşie în cazul în care există o problemă oculară.

PLEOAPELE
• Protejează ochiul de mediul înconjurător.
• Răspîndesc lacrimile la fiecare clipire, pentru a menţine ochiul umed.

SPRÎNCENELE
• Protejează ochiul de corpi străini si transpiraţie.

PUNCT LACRIMAL
• Elimină lacrimile din ochi.
SUMMARY: PARTS OF THE EYE (cont.)

IRISUL ŞI PUPILA
• Partea rotundă, colorată a ochiului este numită iris.
→ Irisul are forma unui disc compact-rotund şi plat, cu un orificiu mic în mijloc.
• Orificiul negru, rotund în mijlocul irisului este numit pupilă.
→ Muşchii irisului modifică dimensiunile pupilei, reglînd astfel cantitatea de lumină care pătrunde în ochi. .

UMOAREA APOASĂ
• Prezintă un lichid apos în camera anterioară.
• Furnizează nutrienţi corneii şi cristalinului.

CRISTALINUL (LENTILA)
• Transparentă într-un ochi normal.
• Plasată în spatele pupilei.
• Işi schimbă forma permiţînd schibarea focarului retinian de la distanță la aproape.

MUŞCHI CILIARI
• Modifică capacitatea de focalizare a ochiului prin schimbarea formei lentilei.

CORPUL VÎSCOS
• Gel transparent situat între cristalin şi retină.
• Menţine forma globului ocular.

FUNDUL OCULAR (FUNDUL OCHIULUI)

• Fundul ochiului reprezintă interiorul ochiului ce poate fi văzut prin pupilă cu ajutorul unui instrument special(cum
ar fi oftalmoscopul)
• Acesta include retina, discul optic şi vasele sangvine.

RETINA
• Recepţionează lumina care vine la ochi schimbînd-o în mesaje nervoase care sunt ulterior transmise creierului.
• Porţiunea centrală a retinei este numită maculă.

NERV OPTIC
• Trimite mesajele spre creier.
• Partea vizibilă a nervului optic (cînd este privit prin pupilă) este numit disc optic.

MUŞCHI EXTRAOCULARI (MEO)

• Şase muşchi sunt ataşaţi la fiecare ochi.
• Muşchii extraoculari (MEO) mișcă globii oculari în diferite direcții.
REZUMAT: PĂRŢILE OCHILOR (cont.)

TREI CERINŢE CHEIE PENTRU O VEDERE BUNĂ

• Corneea, lentila şi corpul vitros trebuie sa fie transparente.
• Lumina este concentrată prin cornee şi cristalin pentru a forma o imagine clară pe retină.
• Nervul optic trimite informaţiile primite de la nivelul retinei catre creier..

TERMENI ANATOMICI DE LOCALIZARE

• Anterior = În faţă
• Posterior = După
• Superior = Deasupra
• Inferior = De mai jos
• Nasal = Mai aproape de nas, mai departe de ureche
• Temporal = Mai departe de nas, mai aproape de ureche.
TESTAŢI-VĂ
1. Numiţi partile ochiului din diagramă.

…………….
……………………

……….
………………

…………… ……………..
………..
…………
………

……………..
……………
………
……………….

…………….. …………….

2. Completaţi tabela.

PĂRŢILE OCHIULUI FUNCŢIA LOR

Pleoape şi gene

Conjunctiva

Sclerotica

Corneea

Pupila

Irisul

Cristalinul

Retina

Nervul Optic

Punct lacrimal

Corp Vitros
 Optics
OPTICA
LUMINA
Noi suntem capabili sa vedem atunci cînd ochii recepționează lumina de la un obiect, iar creierul
interpretează aceste mesaje de lumină primite de la ochi. Lumina conţine o mulţime de informaţii despre
obiectul de la care se propagă, inclusiv culoarea,formă şi mişcarea acestuia. Creierul interpretează aceste
informaţii, care apoi ne ajută în identificarea acestui obiect.

Pentru a vedea clar, ochii trebuie să primească lumină şi să o concentreze corect pe retină. În cazul în care un
ochi nu concentrează corect lumina, ochelarii pot fi necesari pentru oferirea unei vederi clare. .

CARACTERUL LUMINII

Traiectoria luminii ce se propagă de la un obiect în ochii noștri este rectilinie. Aceste

linii sunt numite raze de lumină.

Razele de lumină pot fi trasate pe diagramă, astfel încît putem prezice traiectoria
luminii. Aceste diagrame se numesc diagramele razelor de lumină. Razele de lumină
pe diagrame sunt prezentate ca linii drepte, cu vîrfuri de săgeţi care indică direcţia în
care lumina se deplasează.

Razele de lumină se propagă în direcţii diferite sau în aceeaşi direcţie???.

Tipurile de raze de lumină includ:

• raze de lumină paralele

• raze de lumină convergente
• raze de lumină divergente.

RAZE
PARALELE
DE LUMINĂ

Figura 2.1: Raze de lumină paralele

Razele de lumină care se propagă de la obiectele îndepărtate sunt

paralele. În optică, toate obiectele care sunt la o distanţă de 6 m
(metri) sau mai mult, sunt considerate îndepărtate.
 Optics

CARACTERUL LUMINII (cont.)

Razele de lumină convergente se indreaptă una spre alta și se concentrează într-un

punct focal.

Punct focal

RAZE DE
LUMINĂ
CONVERGENTE

Figura 2.2: Raze de lumină convergente Figura 2.3: Razele convergente de lumină se
întîlnesc în punctul focal

Razele de lumină divergente se intepărtează una de alta şi provin de la un obiect

aflat mai aproape de 6m (metri) de ochi.

Punct focal virtual.

RAZE DE
LUMINĂ
Figura 2.4:Raze de lumină divergente Figura 2.5: Razele divergente de lumină
DIVERGENTE
pornesc de la un obiect mai
aproape de 6m
Razele de lumină sunt paralele pînă în momentul în care cad pe un obiect.
Ajungînd la un obiect ele pot fi:
• reflectate de obiect- numindu-se reflexia luminii; sau
• refractate de obiect (străbat obiectul) - numindu-se refracţia luminii;sau
• absorbite de obiect.

Reflexia şi refracţia pot schimba direcţia razelor de lumină care

traversează obiectul.
Razele de lumină se vor opri în cazul cînd un obiect le absoarbe. Dacă
un obiect absoarbe toate razele de lumină, acesta va părea de culoare
neagră.
 Optics

CARACTERUL LUMINII (cont.)

Razele de lumină pot traversa orice material transparent (clar). Un material transparent
care permite traversarea (trecerea) luminii prin el se numeşte mediu optic (sau pur şi
simplu mediu).
Un mediu optic poate fi un:
MEDIU OPTIC
• gaz (cum ar fi aerul)
• lichid (cum ar fi apa)
• solid (cum ar fi sticla sau plasticul transparent).
Fiecare mediu optic are un indice specific de refracţie. Indicele de refracţie ne indică
cu cît mai repede lumina traversează aerul , decît mediul optic respectiv. Deci, este o
comparaţie a vitezei luminii în aer cu viteza luminii în mediul optic respectiv.
Lumina traversează mai repede un mediu cu un indice de refracţie mai mic ( precum
INDICE DE REFRACŢIE aerul) şi mai lent într-un mediu cu un indice de refracţie mai înalt (ca sticla).
Exemplu:
Indicele refractiv al aerului este 1, iar al sticlei de 1,5.
Acest lucru înseamnă că lumina traversează de 1,5 ori mai rapid
aerul decît sticla.
 Optics

REFLEXIA

O rază de lumină va ricoșa de pe o suprafaţă (la fel ca o minge care sare de la sol) atunci cînd ajunge la o
suprafaţă reflectantă netedă ,cum ar fi oglinda. Aceasta se numeşte reflexia luminii.

Cînd raza de lumină de intrare (numită şi rază de lumină incidentă) cade pe o suprafaţă de reflexie,
aceasta este reflectată. Este fenomenul de întoarcere a luminii (razei de lumină incidente) în mediul
din care provine (rază de lumină reflectată), atunci când întâlneşte suprafaţa de separaţie.

Linie
normală
(adică 90º către Suprafaţa de
refracţie)
 Optics
Rază Rază
incidentă reflectată
Unghi de Unghi de
Incidenţă Reflexie

Suprafaţ
de
reflexie

Figure 2.6: Reflecţia

Trasăm o linie punctată perpendiculară suprafeței de reflexie din punctul în care raza de lumină atinge această suprafată
(sub un unghi de 90). Această line punctată este nimită linie normală (sau pur şi simplu normala).

Unghiul dintre raza de lumină incidentă şi normala este numit unghi de incidenţă.

Unghiul dintre raza de lumină reflectată şi normala este numit unghi de reflexie.

UUUThe angle between the incident ray and the normal is called the angle of
incidence. UUUUUUUUUUUuUUThe angle between the reflected ray and the normal
is called Uthe angle of reflection.

Legea reflexiei:
Unghiul de incidenţă = Unghiul de reflexie
REFRACŢIA
Uneori, lumina nu este absorbită sau reflectată de pe o suprafață, ci continuă sa traverseze (străbată) mediul
nou. O rază de lumină incidentă va cădea pe o suprafaţă de refracţie, iar apoi va continua sa o traverseze ca o rază
rafractată. Raza refractată işi schimbă direcţia cănd traversează noul mediu.

Trasăm o linie punctată perpendiculară ( cu un unghi de 90°) pe suprafaţa de refracţie din punctul în care raza de
lumină atinge suprafaţa de refracţie. Acesta este linia normală (sau normala). Unghiul dintre linia normală şi raza
incidentă se numeşte unghiul de incidenţă (ί). Unghiul dintre raza refractată şi normală se numeşte unghi de refracţie
(ί ").
 Linia
Normală
Excepţii:
Rază de lumină Incidentă În cazul în care raza de lumină intră într-un nou
mediu perpendicular (de-a lungul liniei normale),
raza de lumină va trece în mediul nou fără a-şi
schimba direcţia.
AER

Suprafaţă de AER
refracţie

STICLĂ
STICLĂ

i’

Rază refractată

Figura 2.8: O rază de lumină care traversează de-a

Figura 2.7: Refracţia lungul aceleeaşi linii cu linia normală nu işi va schimba
direcţia

Atunci cînd o rază de lumină se deplasează dintr-un mediu în altul (cum ar fi din aer în sticlă), direc ția de
proragare a luminei se va schimba- va devia. Acest fenomen numindi-se refracţia luminii.

Cantitatea de lumină refractată (cantitatea razei de lumină deviată) depinde de indicele de refracţie a mediului
din care raza de lumină vine şi indicele de refracţie a mediului in care aceasta intră. .

O rază de lumină va fi cu atît mai mult refractată cu cît diferența între indicele de refracţie al
mediului de origine şi indicele de refracţie al mediului nou va fi mai mare.
O rază de lumină va fi refractată mai puţin dacă există o diferenţă mai mică între indicele de
refracţie al mediului de origine şi indicele de refracţie al mediului nou.
REFRACŢIA (cont.)
Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mic într-un mediu cu un indice de
refracţie mai mare, raza de lumină este “deviată” spre normală.

Normala

Rază
incidentă

AER
i

Sticlă
i’

Rază refractată

Figura 2.9: Raza de lumină traversînd dintr-un mediu cu

indice de refracţie mai mic intr-un mediu cu indice de
refracţie mai mare

Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu indice de refracţie mai mare într-un mediu cu un indice
de refracţie mai mic, raza de lumină este “deviată” depărtîndu-se de normală .

Normala
Rază
incidentă

Sticlă
i

AER
i’

Rază refractată

Figura 2.10: Raza deplasîndu-se dintr-un mediu cu

indice de refracţie mai mare într-un mediu cu indice de
refracție mai mic.

• Atunci cînd o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mare,
unghiul de refracţie (ί′) este mai mic comparativ cu unghiul de incidenţă (ί).
• Atunci cînd o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mic,
unghiul de refracţie (ί′) este mai mare decît unghiul de incidenţă (ί).
PRISME
Prisma deviază razele de lumină. O prismă optică este fabricată dintr-un material transparent (cum ar fi sticla sau
plasticul), care are un indice de refracţie mai mare decît aerul.

Prisma are forma unui triunghi. Prisma este delimitată de o bază, iar colţul opus bazei este numit apex. Unghiul
apexului este numit şi unghi apical, iar dimensiunile acestuia vor afecta nivelul de deviere a razei de lumină.

Trasăm o linie punctată perpendiculară pe suprafața de refracție (sub un unghi de 90°) din punctul în care raza de lumină
atinge această suprafață. Aceasta este linia normală (sau normala). Atunci cînd o rază de lumină trece prin mediul nou,
in cazul dat prin prismă, unghiul dintre linia normală şi raza refractată.se va schimba

Apex

Unghi
Apical

Bază
Figura 2.11: Prisma optică

REŢINEŢI:
• Dacă o rază de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mare: unghiul de
refracţie este mai mic decît unghiul de incidenţă.
• Dacă raza de lumină trece într-un mediu cu un indice de refracţie mai mic: unghiul de refracţie
este mai mare decît unghiul de incidenţă.
PRISMS (cont.)

O prismă de sticlă sau plastic are un indice de refracţie mai mare decît aerul (iar aerul
are un indice de refracţie mai mic ca sticla sau plasticul). Cind o rază de lumină
incidentă intră într-o prismă, această raza de lumină va fi deviată spre normală în
interiorul prismei şi departată de normală cînd părăsește prisma.

Apex-ul Prismei
 Rază Incidentă Rază Refractată

INDICELE DE Altă rază Altă rază paralelă refractată

RAFRACŢIE ŞI incidentă
PRISMELE paralelă

Baza Prismei
Figura 2.12: O prismă va devia toate razele de lumină în măsură egală, indiferent de locul de
intrare a razelor de lumină în prismă.Toate razele de lumină paralele ce intră in prisma, la ieșire
vor avea aceaşi direcţie nouă.

Lumina ce intră în prismă va fi deviată către baza prismei.

(depărtată de apexul(vîrful) prismei.

O prismă nu concentrează lumina. Dacă la intrare în prismă razele de lumină sunt

paralele, atunci raze paralele vor părasi prisma.
Cind privim un obiect prin prismă, obiectul va arăta mai aproape de apex-ul (vîrful)
prismei, decît este în realitate. Fenomel se numeşte abatere aparentă a obiectului.

Obiectul pare a
fi în acest
punct

DEVIAŢII APARENTE
Poziţia reală a
obiectului

Figura 2.13: Deviaţie aparentă: lumina pleacă de la un obiect spre baza prismei, dar obiectul
pare să se îndrepte spre apex-ul(vîrful) acesteia.
LENTILE
Lentila optică (lentila) este o bucată de material transparent, care este confecționată astfel încît refractă razele de
lumină concentrăndu-le într-un anumit punct, numit punct focal. În timp ce prismele doar deviază razele de lumină,
lentilele concentreză (focalizează) lumina. Lentilele sunt folosite în confecționarea ochelarilor, lupelor, microscoapelor
şi proiectoarelor de diapozitive.

Un proiector de diapozitive are lentile care pot concentra o imagine pe un ecran. Lentilele pentru ochelari pot
schimba focarul ochilor, astfel încît vederea devine mai clară.

Dacă un ochi are o eroare de refracţie ( hipermetropie, miopie, astigmatism sau prezbiopie), o lentilă
de ochelari poate fi folosită pentru focalizarea corectă a luminii care intră în ochi, astfel vederea
devenind mai clară.

Toate lentilele au două suprafeţe: o suprafaţă frontală şi una posterioară. Lentila trebuie să aibă cel puţin o
suprafaţă curbă, astfel încît să poată focaliza lumina.

Lentilele sunt de obicei confecţionate din sticlă sau plastic, avînd forme diferite. Cele mai frecvente forme sunt:

• sferice: lentile plus şi minus

• astigmatice: lentiel cilindrice şi sfero-cilindrice.

Lentilă Plus Lentilă minus

Figura 2.14: Lentilele plus şi minus

O lentilă plus, are un punct focal în care toate razele de lumină refractate converg şi se intîlnesc.
O lentilă minus determină razele de lumină să ia o traiectorie divergentă de parcă aceste raze de lumină vin dintr-un
punct.

O lentila va devia razele de lumină in mod diferit , în funcţie de indicele de refracţie al materialului lentilei şi de locul
intrării razelor incidente.

Deşi prismele pot doar devia şi nu pot concentra (focaliza) lumina, o lentilă poate fi considerată drept prisme
ce sunt unite împreună (la bază sau apex).

O lentilă plus poate fi considerată ca două prisme care sunt unite la bază .
O lentilă minus poate fi considerată ca două prisme care sunt unite la apex (vîrf) .
LENTILE (cont.)

Aceste raze de lumină trec

prin centrele optice, fară a fi
deviate

Lentila plus Lentila minus

Figura 2.15: Lentilele pot fi considerate ca două lentil unite împreună

Această descriere de bază a unei lentile ne ajută să întelegem cum lentilele plus şi minus deviază razele de lumină
– nefiind insă perfectă. Putem vedea problema acestei explicaţii , dacă adăgăm cîteva raze de lumină la diagrama de
mai jos. Aici putem observa că doua prisme de la sine, nu pot concentra lumina într-un singur punct, ele pot doar
devia razele de lumină.

Figura 2.16: Razele de lumină trecînd prin doua prisme

O lentilă este de fapt un număr mare de prisme care devin mai puternice spre margini. Putem observa din diagrama
A de mai jos cum acestea funcţionează dacă vom adăuga doar două prisme suplimentare la figura de mai sus. Dacă
vom adăuga mai multe raze, mai multe prisme vor fi necesare pentru focalizarea luminii.(Vezi diagrama B)
 Prisma mai
puternică spre
margini

Nici o putere în
centrul optic

Diagram A Diagram B

Figur 2.17: O lentilă este constituită dintr- un număr mare de prisme

care spre marginea lentilei devin treptat mai pternice.
LENTILE (cont.)
Un alt mod de a devia lumina ca aceasta să se concentreze într-un singur punct (focal) este de a face cel
puțin o suprafață a lentilei curbă. Aceasta este asemănător unui număr mult mai mare de prisme a
căror putere crește treptat spre marginea lentilei. Majoritatea ochelarilor deţin lentile cu ambele
suprafeţe curbe.

Punct focal

Figura 2.18: Ochelarii au două suprafeţe curbe.Suprafaţa

curbă permite lentilei focalizarea luminii

Observaţi că raza de lumină care trece prin locul unde cele două prisme se unesc nu
deviază. Acest punct este numit centrul optic al lentilei.

Aceste raze de lumină trec

prin centrele optice fără a fi
deviate

CENTRU OPTIC
 Centre optice
Lentila Plus Lentila Minus

Figura 2.19: Centrele optice ale lentilelor plus şi minus.

Centrul optic este doar o parte a lentilei prin care o rază de lumină poate trece făra a
fi refractată. Centrul optic este punctul de reper atunci cînd sunt construiţi ochelarii.

Centrul optic al unei lentile plus este punctul unde aceasta este mai groasă. Centrul
optic al unei lentile minus este punctul unde lentila este mai subţire.
LENTILE (cont.)

O lentilă care nu este plus sau minus se numeste plană (sau fără prescripţie
medicală).

O lentilă plană nu are nici o putere de focalizare - nu poate devia sau refracta razele de
lumină. Lumina va trece printr-o lentilă plană fară a suferi careva modificări (fără a
devia), la fel ca lumina ce străbate un geam .

O lentilă plană poate avea două suprafeţe plate (flat) sau două suprafeţe (egale şi
opuse) curbate.
 Lentile plane Lentile plane curbate
LENTILE PLANE plate

Razele rămîn neschimbate

Figura 2.20: Lentilele plane pot fi plane sau

curbate. Razele trec prin aceste lentile neschimbate.
REYUMAT: OPTICA

LUMINA ŞI VĂZUL
• Vederea este rezultatul interpretării creierului a mesajelor de lumină primite de la un obiect.
• Pentru a vedea clar, ochii trebuie să primească si ca concentreze corect lumina pe retină .

COMPORTAMENTUL LUMINII
• Lumina are o traiectorie rectilinie.
• Razele de lumină pot fi paralele, convergente, divergente sau împrăştiate.
• Razele de lumină paralele provin de la obiectele îndepărtate (6 m sau mai mult)
• Lumina poate fi reflectată, refractată sau absorbită atunci cînd ajunge la un obiect.

MEDIU OPTIC
• Un mediu optic va lăsa lumina să trecă prin el.
• Un mediu optic poate fi gaz, lichid sau solid.

INDICE DE REFRACŢIE
• Fiecare mediu optic are un indice de refracţie specific.
• Lumina traversează mai uşor un mediu cu un indice de refracţie mai mic şi mai greu un mediu cu un indice
de refracţie mai mare .

REFLECŢIA ŞI REFRACŢIA
• Reflexia are loc atunci cînd lumina se reflectă de pe un obiect
• Refracţia descrie schimbarea direcţiei razei de lumină, trecănd de la un mediu la altul.
• Raza incidentă este raza de lumină care traversează o suprafaţă. Dacă nu este absorbită, aceasta va
deveni o rază reflectată sau o rază refractată o dată ce atinge suprafaţa.

PRISMELE
• O prismă este o bucată de sticlă sau material plastic, în formă de tringhi.
• O prismă are o bază şi un vîrf(apex)
→ Prisma deviază lumina spre baza acesteia.
• Un obiect privit printr-o prismă pare mai aproape de vîrful ei decăt este în realitate. Aceasta se numeşte
deviere aparentă.

LENTILE
• Razele de lumină ce intră în lentilă pot fi deviate sau refractate.
• Lentilele sferice pot fi plus sau minus
• Lentilele plus transformă un fascicol paralel de raze de lumină intr-unul convergent, în timp ce lentilele minus le
transformă intr-unul divergent.
• Lentilele astigmatice pot fi lentile sfero-cilindrice sau cilindrice.
• Lentila poate fi considerată ca un număr mare de prisme unite ce devin treptat mai pternice spre marginea lentilei
→ lentilele plus pot fi comparate cu prisme lipite bază la bază.
→ lentilele minus pot fi comparate cu prisme lipite cu vîrfurile (apex la apex) .

CENTRU OPTIC
• O rază de lumină nu va fi refractată sau deviată, în cazul în care trece prin central optic al lentilei.

LENTILELE PLANE
• Lentila plană nu are putere de focalizare.
• Raza de lumină va trece prin lentila plană, fara a devia sau focaliza.
TESTAŢI-VĂ
1. Numiţi cele trei tipuri de raze de lumină (avînd în vedere direcţia lor de deplasare).

2. Numiţi singurele două modalitaţi în care razele de lumină îşi pot schimba direcţia.

3. Cum numim o rază de lumină ce se deplasează pe o suprafaţă?

4. Ce reprezintă indicele de refracţie?

5. Ce este o prismă? În ce direcţie este deviată lumina, trecănd print-o prismă?

6. Atunci cînd o rază de lumină trece dintr-un mediu cu un indice de refracţie mai mic într-un mediu cu
un indice de refracţie mai mare, raza deviază spre sau de la normală?

7. Atunci cînd o rază de lumină trece dntr-un mediu cu un indice de refracţie mai mare intr-un mediu cu
un indice de refracţie mai mic, direcţia razei este spre sau de la normală?

8. Va fi o rază de lumină refractată mai mult dacă există o diferenţă mare între indicele de refracţie a
mediului de origine şi indicele de refracţie a mediului nou, sau dacă este o diferenţă mică
 Eye Optics and Accommodation

: OP OPTICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

TICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

Abilitatea de a vedea depinde de trei factori:

1. Filmul lacrimal, cornea, umoarea apoasă, cristalinul, corpul vitros trebuie să fie
clare, astfel încît lumina să ajungă la nivelul retinei, fară a fi întreruptă.
CUM VEDE
OCHIUL? 2. Corneea şi cristalinul trebuie să (focalizeze) concentreze lumina de la imagine, astfel
încît să formeze o imagine clară pe retină.
3. Nevul optic trebuie să transmită informaţiile primite de la nivelul retinei la creier,
astfel încît să poată fi transformată într-o imagine vizuală adecvată, clară.

FILMUL LACRIMAL Filmul lacrimal este stratul apos de la suprafaţa ochiului.

Corneea este situată în partea anterioară a globului ocular. Corneea este

transparentă(clară), precum sticla. Corneea este considerată fereastra ochiului.
CORNEEA
Corneea joacă rolul major în focalizarea luminii pe retină, deoarece deține aproximativ
două treimi din puterea de refracţie a ochiului.

Cristalinul este situat în spatele irisului şi pupilei. Lentila este în mod normal transparentă
ca sticla curată şi nu poate fi vizualizat fara instrumente speciale.
Lentila este suspendată in spatele irisului de fibrele zonulare, sau zonule.Cînd muşchii
ciliari se contractă sau relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, schimbînd şi puterea
LENTILA de focalizare a lentilei.
Scopul lentilei este de a schimba focarul central al ochiului, astfel încît să fie posibila
vederea obiectelor apropiate. În tinereţe lentilele sunt moi ţi flexibile , permiţînd
focusarea (concentrarea) asupra obiectelor care sunt foarte aproape de ochi. Acest
lucru fiind numit acomodare.

Muşchii ciliari lucrează pentru a schimba forma cristalinului şi focarul ochiului. Aceast
fenomen numindu-se acomodare.
Atunci cînd muşchii ciliari se contractă, zonulele (care conectează muşchii ciliari la
cristalin ) se relaxează (slăbesc), cristalinul devenind asfel mai gros, ceea ce duce la
creşterea puterii de focalizare a cristalinului. Procesul dat fiind denumit acomodare.
MUŞCHII CILIARI Atunci cînd muşchii ciliari se relaxează, zonulele se întind iar cristalinul devine mai
subţire, scăzînd astfel puterea de focalizare a lentilei.
Odată cu înaintarea în vîrstă, cristalinul devine mai dur și mai puţin elastic asfel încît nu îşi
poate schimba puterea de focalizare atît de uşor. Noi nu mai putem ține obiectele prea
aproape și să le vedem clar în acelaşi timp. Acest lucru este numit presbiopie şi poate fi
corectat cu ochelarii de lectură. Pe măsură ce anii trec, ochelarii pentru lectură trebuie să
fie mai puternici, deoarece cristalinul devine din ce în ce mai dur.
 Eye Optics and Accommodation

PRIVIND OCHII
Razele de lumină de la un obiect intră în ochi, trecînd filmul lacrimal şi corneea. Ele traversează prin camera
anterioară şi prin pupilă. Razele de lumină trec apoi prin cristalin şi corpul vitros înainte ca să ajungă la retină.

De-a lungul traiectoriei razele de lumină sunt convergente (deviate una spre alta) primar de către cornee şi apoi de
cristalin. Devierea sau convergenţa razeleor de lumină permite luminii să se focalizeze (concentreze). Atunci cînd lumina
este focusată pe retină se va forma o imagine clară.

La nivelul retinei, lumina se transformă în semnale electrice care sunt transmise creierului prin intermediului nervului
optic.

Muşchi ciliar relaxat

Lumina de la un obiect distant

(raze de lumină paralele) Imagine clară pe retină

Crstalinul cu acomodare
relaxată (lenila este
subţire)

Figura 3.1: Lumina de la un obiect distant focusat pe retină

Este important de ştiut că razele de lumină provenite de la un obiect îndepărtat sunt

paralele.

Razele de lumină provenite de la un obiect apropiat sunt divergente ( ele deviază in

direcție opusă una de alta). Cu cît mai aproape este obiectul cu atît mai divergente
sunt razele.

Pentru ca razele de lumină să se concentreze exact pe retină, ochii trebuie sa aibă

următoarele:
 Eye Optics and Accommodation
Focalizarea • cornea şi cristalinul trebuie să devieze (bent)( sau să conveargă) razele intr-o măsură
luminii în ochi corectă

• lungimea globului ocular trebuie să fie adecvată (distanţa dintre cornee şi retină)

Ochii trebuie să fie de dimensiune şi formă corectă pentru

o vedere clară şi confortabilă.
 PRIVIND OCHII (cont.)

Corneea şi cristalinul lucrează împreună pentru a refracta razele de lumina ce pătrund în

ochi, asfel acestea converg şi se concentrează pe retină.
2 rds
• Corneea deține / din3 puterea totală de focusare a ochiului.
- C u r b u r a şi grosimea corneei asigură puterea sa de focalizare.
- Forma şi grosimea corneei nu se poate schimba, astfel puterea de focusare a
corneei nu se schimbă.

1 rd
STRUCTURILE • Lentila (cristalinul) deține
3 / din puterea de focusare a ochiului
DE - Forma curbată şi grosimea lentilei asigură puterea sa de focalizare.
FOCALIZARE A - Lentila îşi poate schimba forma, devenind mai groasă (oferind o putere mai mare de
OCHIULUI focalizare) atunci cînd muşchii ciliari se contractă. Astfel puterea de focalizare a lentilei
poate fi schimbată.

2 rds
Corneea oferă / din puterea
3 de focalizare a ochiului.
rd
Lentila (cristalinul) oferă 1/3 din puterea de focalizare a ochiului, , dar
de asemenea se poate ajusta, schimbînd puterea de focalizare a
ochiului prin schimbarea formei sale.
 Pe lîngă cristalinul menţionat anterior, următoarele structuri oculare sunt implicate în
acomodarea ochiului.

Muşchiul ciliar
Muşchiul ciliar (parte a corpului ciliar) este un inel muscular situat în spatele irisului, care
se contractă şi relaxează pentru a schimba forma cristalinului și respectiv focarul ochiului.

Zonulele
Lentila este suspendată în spatele pupilei de către fibrele zonulare, sau zonule.
Zonulele conectează muşchii ciliari şi lentila. Atunci cînd muşchii ciliari se contractă
sau se relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, schimbînd şi puterea de focalizare a
lentilei.

APARATUL DE
ACOMODARE

Figura 3.2: Aparatul de acomodare a ochiului

CE ESTE EROARE DE REFRACȚIE?

O persoană care are eroare de refracţie ar putea avea nevoie de ochelari sau lentile de
contact, astfel încît să poată vedea clar şi comfortabil. Fapt datorat dimensiunii şi formei
incorecte a ochiuli care nu permite focalizarea corectă a luminii pe retină.

O persoană cu eroare refractivă are ochi ce arată normal, dar nu

are vedere bună.

Valoarea erorii de refracţie a unui ochi depinde de:

• gradul de curbură /(steepness) a corneei;
și/sau
• grosimea cristalinului; şi/sau
• lungimea globului ocular.

O persoană poate avea oricare din aceste trei combinaţii, care ulterior pot împiedica
concentrarea normală a luminii pe retină(Figura 3.3). Dacă lumina de la un obiect
îndepărtat sau apropiat nu se concentrează în mod normal pe retină, persoana poate
avea probleme de vedere, deoarece este prezent un anumit grad de eroare de refracţie.
EROAREA
REFRACTIVĂ
Corneea Corneea
este mai este mai
plată groasă
Curbată???
(steeper)

Cristalinul Cristalinul
este mai este mai gros
subţire

Lungime
Lungime mică a globului ocular mare a
globului
ocular

Figure 3.3: Posibilele diferențe în lungimea globului ocular, forma corneii şi lentilei.

Atunci cînd un ochi nu are dimensiune sau formă corectă,

spunem că ochiul are o eroare de refracţie.
Gradul erorii de refracţie, depinde de mărimea şi forma corneei,
cristalinului şi/sau globului ocular.
Atunci cînd un ochi are dimensiunea şi formă corectă ca să
focalizeze lumina pe retină, numim acest ochi emmetropic.
CE ESTE O EROARE REFRACTIVĂ? (cont.)

În funcţie de locul și modul în care razele de lumină sunt concentrate în raport cu

planul retinei, eroarea refractivă poate fi divizată în 4 categorii de bază:

• Hipermetropia
(de asemenea cunoscută ca hipermetropismul)

Persoanele cu hipermetropie, pot uneori sa vadă în depărtate, avînd însă dificultaţi cu

vederea în apropiere. Odata cu înaintarea în vîrstă, hipermetropii pot avea dificultaţi
inclusiv cu vederea la distanțâ.
 Liumina de Imagine
la un obiect neclară pe
distant retină

Lentilă în repaos Razele încearcă

acomodativ să se focuseze în
spatele retinei

Figura 3.4: Într-un ochi hipermetrop- razele de lumină de la un obiect distant se focalizeaza după
retină

• Miopie
EROAREA Persoanele cu miopie ( sau miopii) au dificultăţi cu vederea obiectelor îndepărtate, dar în
REFRACTIVĂ (cont.) dependenţă de gradul miopiei care îl deţin, vederea de aproape poate fi bună.

Lumina de
la un obiect Imagine
distant neclară pe
retină

Cristalin în repaos Focalizare

acomodativ clară în faţa
retinei
 Figure 3.5: Într-un ochi miop razele de lumină de la un obiect distant se focalizează în faţa retinei

• Astigmatism
Un ochi cu astigmatism are puteri diferite în diferite meridiane ale ochiului. Acest lucru
face ca lumina care intră în ochi să se concentreze în diferite locuri şi nu doar într-un
punct.

Persoanele cu astigmatism (astigmaţi) pot avea probleme atît cu vederea la distanţă

cît şi vederea de aproape, pentru ca nu există o distanţă de la care o imagine clara
se poate forma pe retină.

CE ESTE EROAREA REFRACTIVĂ? (cont.)

 Meridianul
cornean vertical
Meridianul plat
cornean Linie focală orizontală
orizontal formată de meridianul
cornean vertical plat

Linie focală verticală,

formată de meridianul ???
orizontal al corneii

Figura 3.6: Un ochi astigmatic- razele de lumină de la un obiect îndepărtat focalizate în

două locuri diferite

• Presbiţie
Presbiţia se dezvoltă o dată cu îmbătrînirea (de obicei dupa vîrsta de 40-45 ani), atunci
cînd cristalinul nu mai este capabil să concentreze lumina de la obiectele apropiate.
Persoanele cu pesbiopie au dificultaţi cu vederea obiectelor apropiate.

EROAREA
REFRACTIVĂ (cont.)
Liumina de la obiectele Imagine neclară pe retină
apropiate (lumina este focalizată
în spatele retinei)
(raze divergente)

Cristalinul nu se poate
acomoda, deoarece a
devenit mai putin flexibil

Figura 3.7: Un ochi presbit- razele de la un obiect apropiat sunt focalizate în

spatele retinei

O persoană care are oricare din erorile de refracţie enumerate anterior, poate avea
nevoie de ochelari, pentru a vedea clar şi confortabil.

Ochiul uman poate avea doar o eroare refractivă, sau o combinaţie de erori refractive.
Un ochi poate avea orice combinaţie de erori refractive, excepţie făcînd myopia şi
hipermetropia, care nu pot forma o combinaţie.

Pentru a afla tipul erorii de refracţie şi complexitatea acesteia, este necesară

examinarea specială a ochiului.

Examinarea oculară ce permite verificarea erorii de refracţie este numită,

examen
refracţie.
CE ESTE ACOMODAREA?
Acomodarea se produce atunci cînd muşchii ciliari se contactă şi schimbă forma
cristalinului (facindu-l mai gros).

Figura 3.8: Vederea ochiului acomodat şi neacomodat

Cînd un ochi acomodează, puterea de focalizare a ochiului creşte. Acest lucru

permite vederea clară a obiectelor apropiate (Figura 3.9).
CE ESTE Muşchi
ACOMODAREA? ciliari
contractaţi

Lumina de la un obiect Imagine

apropiat focalizată
pe retină
(raze divergente)

Cristalinul în timpul
acomodării (lentila este
groasă)

Figura 3.9: Razele de lumină de la un obiect apropiat concentrîndu-se pe retină, într-un ochi
acomodat.

Atunci cînd muşchiul ciliar este relaxat, un ochi emmetropic va vedea obiectele
îndepărtate (mai departe de 6m) în mod clar. În acest caz acomodarea este
relaxată sau ochiul este în repaos acomodativ. Uneori, un ochi cu un muşchi ciliar
relaxat este de asemenea considerat ca un ochi relaxat.

Atunci cînd oamenii acomodează, ei de regulă, nu conştientizează acest lucru Ei nu

vor realiza că folosesc muşchii ciliari pentru a acomoda.
CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

Muşchi ciliar relaxat

Lumina de la un obiect apropiat Imagine neclară pe retină

( razele se focalizează dupa retină)

Cristalinul relaxat
(lentila este subţire)

CE ESTE
ACOMODAREA?
(cont.) Figure 3.10: Razele de lumină de la un obiect apropiat, nu se
focalizează pe retina unui ochi în repaos acomodativ (relaxat)

Odată cu înaintarea în vîrstă, cristalinul devine treptat mai dur şi mai puţin flexibil la
contracția muşchiului ciliar. Acesta este un process normal de îmbătrînire, menţionat şi
ca presbiopie. Acest lucru înseamnă că o persoană în vîrstă nu poate acomoda
( schimba focarul ochilor pentru a vedea clar obiectele apropiate) la fel de uşor ca o
persoană mai tînără.

În cazul în care un ochi nu poate acomoda privind un obiect apropiat, imaginea acestui
obiect va fi neclară sau “ în afara focarului” (Figura 3.10).În cazul în care o persoană nu
poate acomoda suficient pentru a vedea obiectele apropiate ei vor avea nevoie de
ochelari pentru o vedere clară de aproape.
CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

Amplitudinea acomodării unei persoane constituie cantitatea totală a acomodării

accesibilă ochiului. Aceasta depinde de capacitatea lentilei de a-şi schimba forma pentru
a creşte puterea de focalizare a ociului.

Copii au o capacitate de acomodare de aproximativ 15D. Acest lucru ar însemna că

copii (care nu au o eroare refractivă) sunt capabili sa vadă lucrurile în mod clar de la o
distanţă de doar 7 cm de ochi (Figura 3.11).

Obiect la 7 cm

Imagine clară pe retină

 Lentilă acomodată cu 15 D

AMPLITUDINEA
ACOMODĂRII Figura 3.11: Formula distanţei focale: f = 100/F (f în centimetri, F în dioptrii)

În acest caz valoarea acomodării va fi 15 D (=F) adică f = 100/15 ~ 7 cm

Ajungînd la vîrsta de 40, ochii noştri sunt capabili să acomodeze doar aproximativ cu 5
D. O persoana de 40 ani (care nu are miopie, hipermetropie sau astigmatism) vede
obiectele clar doar dacă acestea sunt la 20 cm sau mai mult depărtate de ochi (Figura
3.12).

Imagine pe
retină
Obiect la 20 cm

Lentilă acomodata la 5 D

Figura 3.12: Formula distanţei focale: f = 100/F (f in centimetri, F in dioptrii)

In acest caz, valoarea acomodării este de 5 D (=F) so f = 100/5 = 20 cm.

 CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

La vîrsta de 60 de ani, acomodare practic nu are loc.

Amplitudinea acomodării şi Vîrsta

Amplitudinea
Acomodării(D)

AMPLITUDINEA
ACOMODĂRII
(cont.)

Vîrsta (ani)

Figura 3.13: Amplitudinea acomodării descreşte odată cu înaintarea în vîrstă

Acest graphic este doar o estimare, dar ne arată cît de mult scade amplitudinea
acomodării o dată cu înaintarea în vîrstă. Totuşi, fiecare persoană este diferită şi în
realitate unele persoane de aceeaşi vîrstă pot avea diferite amplitudini de acomodare.

Formula de estimare a amplitudinii de acomodare (minimul

expectat) pentru orice vîrstă este::
Amplitudinea de acomodare= 15 – (0.25 x ani vîrstă)

Este imposibil să se folosească toată amplitudinea acomodației permanent- muşchiul

ciliar va deveini prea obosit. Ochii noştri pur şi simplu nu au fost concepuţi pentru a
petrece mult timp citind, coase sau privi îndelung la ecranul calculatorului, efectua
muncă artizanală sau alte sarcini.
Atunci cînd muşchiul ciliar oboseşte acesta provoacă simptome de astenopie
(oboseală vizuală)
Simptomele astenopiei includ:
• dureri, arsuri, inflamație oculară,
• ochi obosiţi
• cefalee
ASTENOPIA
• oboseală (oboseală generală)
• somnolență, îndeosebi la efectuarea lucrului de aproape
• pierderea concentraţiei
• vedere neclară
• vedere dublă (diplopie)
• prurit ocular.

O persoană care suferă de astenopie poate avea unul sau mai multe
simptome enumerate mai sus. Fiecare persoană este diferită

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

12
Chapter 3-12
 Eye Optics and Accommodation

CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

O modalitate bună de a întelege acomodarea, este de a-ți închipui muşchiul ciliar ca fiind
un muşchi al braţului. Imaginaţi-vă că mergeţi la piaţă pentru a procura un sac foarte mare
de orez. Puteţi ridica geanta dar dacă încercați să o duceți acasă după un timp ve-ţi simţi o
durere în braţe sacul devenind extrem de greu. În cele din urmă nu veţi fi capabil să
mergeţi mai departe şi veţi fi nevoit sa lăsaţi geanta jos.

Același lucru se întîmplă atunci priviţi obiectele situate foarte aproape de ochi. Veţi fi
capabil sa acomodaţi, doar pentru o perioada scurtă de timp după care muşchiul ciliar va
obosi. Veţi simţi durere ochulară iar vederea va deveni neclară.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

13
Chapter 3-13
 Eye Optics and Accommodation
Atunci cînd o persoană doreşte să patreacă o perioadă mai lungă
de timp efectuînd un lucru de aproape, ea poate folosi, de obicei,
jumătate din amplitudinea de acomodare, fară a căpăta astenopie..
MUŞCHIUL CILIAR
Uneori, privnd timp îndelungat un obiect apropiat, puteţi dezvolta un spasm (crampă) a
muşchiului ciliar. Aceasta este la fel ca şi apariția unui spasm muscular la picior , în timp
ce joci fotbal. Cînd aveţi o crampă musculară , muşchiul nu se poate relaxa..

Atunci cînd o persoană are o crampă a muşchiului ciliar- vederea la distanţă devine
neclară. Această problem este mai frecventă la persoanele tinere.

Exemplu
Un copil poate acuza că, după o perioadă de scris sau citit îndelungat, tabla poate arăta
neclară. După un timp aceasta recăpătîndu-și claritatea.

Aceasta nu este o miopie, deoarece nu este o stare permanentă . Aceasta este o

problemă cauzată de crampa muşchiului ciliar.

Pentru a experimenta ce este astenopia şi acomodarea pentru o persoană, luaţi o pereche de ochelari de
probă (daca purtaţi ochelari, puneţi priscripţia medicală ) apoi adăugaţi lentile de la -1.00 DS la -2.00 DS
binocular. Acum puteţi observa mediul înconjurător schimbat prin ele. Puteţi face imaginea mai clară dacă
acomodați, însă după o perioada aceasta ve deveni incomodă. După un timp, puteţi simţi cefalee sau
discomfort în spatele ochilor. Acestea sunt simptomele astenopiei.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

14
Chapter 3-14
REZUMAT: OPTICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

OCHIUL NORMAL
Lumina pătrunde în ochi:
• razele de lumină ce intră în ochi trec prin filmul lacrimogen, cornee, camera anterioară, pupilă, cristalin şi corpul
vitros, înainte ca să ajungă la nivelul retinei.
• Razele de lumină sunt focalizate ( în convergență) de cornee şi cristalin.
• Dacă razele de lumină se concentreză corect pe retină, atunci se formează o imagine clară.
• Lumina este transformată la nivelul retinei în semnale electrice (semnale nervoase).
• Informaţiile primite de retină sunt trimise la creier prin intermediul nervului optic.

Focalizarea luminii în ochi

• Într-un ochi normal, lumina care pătrunde în ochi este focalizată pe retină, deoarece:
– cornea şi cristalinul au o formă corectă, şi
– globul ocular are o lungime corectă.

OCHIUL CU O EROARE DE REFRACŢIE

Eroarea refractivă:
• O persoană care are o eroare de refracţie ar putea avea nevoie de ochelari sau lentile de conact, pentru a avea
o vedere clară şi comfortabilă.
• Sunt patru tipuri principale de erori de refracţie: miopie, hipermetropie, astigmatism şi presbiopie .
• Vaaloarea erorii de refracţie depinde de:
- Curbura corneii; sau/şi
- curbura cristalinului; sau/şi
- lungimea globului ocular.
• O persoană cu o eroare refractivă are ochi ce arată normal, dar nu văd bine.
• Examenul oftalmologic pentru testarea erorii refractive se numeşte Refracţie.

ACOMODAREA

• Acomodarea are loc atunci cînd muşchii ciliari se contractă şi schimbă forma cristalinului (facîndu-l mai gros).
• Aceasta schimbă focarul optic a ochiului, astfel încît obiectele apropiate să fie clare .
• Cănd acomodarea unui ochi emmetropic este relaxată obiectele depărtate sunt văzute clar .
• Presbiopia se referă la modificările fiziologice de îmbătrînire a ochiului cristalinul devenind treptat mai dur. În acel
moment lentila nu-şi mai poate schimba cu uşurinţă forma odată cu contracţia muşchiului ciliar. Acest lucru
înseamna că o persoană în vîrstă nu acomodează la fel de uşor ca o persoană tînără.
• Dacă un ochi normal nu poate acomoda (in cazul în care persoana are prezbiopie), obiectele apropiate vor apărea
neclare.
• Amplitudinea de acomodare este cantitatea totală de acomodare, disponibilă pentru a schimba focalizarea
ochiului.
• Amplitudinea de acomodare scade odată cu vîrsta.
• Astenopia (oboseala vizuală) apare atunci cînd muschiul ciliar oboseşte şi atunci cînd o cantitate prea mare de
acomodație este folosită.
• Pentru a evita simptomele de astenopie în timpul perioadelor lungi de muncă de aproape, ar
trebui sa fie utilizată doar jumătate din amplitudinea de acomodare.
• Uneori muşchiul ciliar poate avea crampe(spasm) după prea mult lucrude aproape. Cînd se întîmplă acest
lucru, vederea la distanţă devine temporar neclară.
TESTAŢI-VĂ

1. Enumeraţi cele cinci părţi transparente ale ochiului (dinspre anterior spre posterior) care trebuie să le
străbată lumina pentru a ajunge la retină:

2. Pentru a concentra corect lumina pe retină, trebuie sa

devieze (conveargă) lumina în cantitate corectă, iar distanţa între şi
_ trebuie sa fie la fel corectă.

3. Ce este eroarea refractivă?

4. Numiţi cele patru tipuri ale erorii refractive.

5. Cum acomodează ochiul?

6. De ce persoanelor în vîrstă le este mai greu să acomodeze?

7. De ce este recomandat unei persoane să utilizeze doar o jumătate din amplitudinea de acomodare ?

8. Care sunt simptomele astenopiei?

 Spherical Lenses

LENTILELE SFERICE
REVIZUIRE: LENTILE

• Lumina totdeauna parcurge in linii drepte. Traiectoria luminii este întotdeauna rectilinie
• Razele de lumină pot fi paralele, convergente sau divergente.
COMPORTAMENTUL
LUMINII • Razele paralele provin de la un obiect îndepărtat (aflat la 6 sau mai mult metri)
• Lumina poate fi reflectată, refractată sau absorbită în momentul atingerii obiectului.

• Lentilele refractă lumina pentru a o focaliza.

LENTILELE • Lentilele sferice pot fi plus sau minus.
• Lentilele astigmatice pot fi cilindrice sau sfero-cilindrice.

• O prismă deviază lumina spre bază ( îndepărtînd-o de vîrful său).

PRISMELE
• Puterea prismei este evaluată în dioptrii prismatice (∆).

CENTRUL OPTIC • O raza de lumină nu va fi deviată , dacă trece prin central optic al unei lentile.

LENTILE PLANE • Puterea de focalizare a unei lentile plane este zero.

• O persoană care are o eroare refractivă, ar putea avea nevoie de ochelari sau lentile
de contact, ca să poată vedea clar şi confortabil.
EROAREA REFRACTIVĂ • Sunt patru tipuri principale de erori refractive: miopie, hipermetropie,
astigmatism şi presbiopie.
 Spherical Lenses

FORMELE LENTILELOR SFERICE

Grosimea unei lentile sferice diferă de la centrul optic spre margine.

Lentilele Plus sunt întotdeauna mai groase în centrul optic şi mai subţiri la margine.
Lentilele Minus sunt întotdeauna mai subţiri în central optic şi mai groase la
margine.

Lentilă Plus Lentilă Minus

Figura 4.1: Lentilele plus şi minus

O modalitate bună de ați închipui forma unei lentile sferice este de a imagina spaţiul dintre două sfere (mingi), care
sunt suprapuse (în cazul lentilei plus) sau sunt situate una lînga alta (în cazul unei lentile minus).

Sfere suprapuse

Spaţiul din interior are

aceaşi formă ca şi o
lentilă plus

Sfere una lîngă alta

Spaţiul între ele are aceiași

formă ca a unei lentile
minus

Figura 4.2: Forma unei lentil sferice este aceeaşi ca şi spaţiul dintre două sfere.

Lentilele ochelarilor pot avea diferite forme

Ele nu corespund întotdeauna formelor simetrice prezentate mai sus.
 Spherical Lenses

LENTILELE OCHELARILOR ŞI FORMELE LOR

Suprafeţele lentilelor sferice pot fi:

• plane (plate)
• convexe (curbate precum exteriorul unei mingi)
• concave (curbate precum interiourul unei mingi).

Dacă aveţi o sferă goală (cum ar fi o minge de fotbal) şi o tăiaţi în jumătate, fiecare dintre aceste jumătăţi va
avea două suprafeţe: o suprafață exterioară şi alta interioară.

→ Suprafaţa exterioară a unei sfere goale este convexă.

→ Suprafaţa interioară a unei sfere goalre este concavă.

O suprafaţă convexă converge lumina, iar cea concavă o diverge.

 Spherical Lenses
Exteriorul sferei

Sferă SuprafaţaI
internă a
sferei

Figura 4.3: Imaginea exterioară şi interioară a sferei

Convexă Convex Convex Plano Convex Concavă

ă

Concavă Concavă Concavă Plano Convex Concavă

Figura 4.4: Unele dintre modurile în care suprafeţele plane,convexe şi concave pot forma lentile
 FORMELE LENTILELOR (cont.)

Cel puţin o suprafaţă a lentilei plus este

convexă. Alte denumiri ale lentilei plus sunt:
LENTILE PLUS • lentile pozitive
• lentile convexe
lentile convergente

Cel puţin o suprafaţă a lentilei minus este

concavă. Lentilele minus se mai numesc şi:
• lentile negative
• lentile concave
• lentile divergente.

LENTILE MINUS

Lentilă plus Lentilă minus

Figura 4.5: Razele de lumină ce traversează lentilele plus şi minus. Lentila plus converge lumina,
iar lentina minus diverge lumina.

LENTILELE SFERICE ŞI EROAREA DE REFRACŢIE

Lentilele sferice sunt folosite şi pentru a corecta unele tipuri ale erorilor de refracţie, prin corectarea poziției

focarului ocular.

Lentilele sferice pot fi plasate în ochelari pentru a ajuta persoanele ce suferă de miopie, hipermetropie şi

presbitie de a vedea clar..

Lentilele plus sunt folosite pentru corectarea presbitiei şi

hipermetropiei.
Lentilele minus sunt folosite pentru corectarea miopiei.
 PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR

Puterea de refracţie (sau puterea) a unei lentile ne indică cît de multă putere de
focalizare are aceasta.
O lentlă are două suprafeţe – una posterioară şi una frontală. Fiecare suprafaţă a
lentilei are o anumită putere de refracţie, dar puterea totală de refracţie a lentilei
constituie suma puterii de refracţie a ambelor suprefeţe a lentilei.

O suprafaţă convexă converge lumina și are o putere plus (+) .

O suptafaţă concavă diverge lumina şi are o putere minus (−).

O suprafaţă convexă sau concavă, care este mai curbată va fi mai puternică decît o
suprafaţă care este mai puţin curbată.
Puterea sferică de refracţie este măsurată în dioptrii. Această este de obicei însemnată
ca “D”. Pentru a diferenţia dioptrii sferei de cei ai cilindrului, prima este abreviată ca
“DS”, iar cea din urmă ca “DC”. O dioptrie este o unitate de măsură caracterizînd cu cît
PUTEREA o suprafaţă concavă sau convexă poate diverge sau converge lumina.
LENTILEI
(DIOPTRII) puterea de refracţie a ochelarilor este notată cu două zecimale (cu
două cifre după virgulă)
De exemplu:
Ochelarii cu o putere de plus două dioprtii va fi notată ca +2.00
DS.

Puterea refractivă a ochelarilor creşte de obicei în pași cu o pătrime

(0.25 D ).
De exemplu, lentilele sferice:
+0.25 DS, +0.50 DS, +0.75 DS, +1.00 DS, +1.25 DS, +1.50 DS…
−0.25 DS, −0.50 DS, −0.75 DS, −1.00 DS, −1.25 DS, −1.50 DS…
PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

Lentilele plus transformă fasciculul paralel de raze luminoase în fascicul convergent.

Aceste raze de lumină convergente se vor întîlni într-un punct focal în spatele lentilei
plus. Distanţa dintre lentilă (centrul optic) şi focarul imagine se numeşte distanţă
focală. Lentila plus (convergentă) are o distanța focală pozitivă, deoarece punctul
focal se află în spatele lentilei.

Lentilă
Plus

Punct Focal

Raze
convergent
e

Distanța focală

Figura 4.6: Raze paralele trecînd print-o lentilă plus, se converg într-un punct focal
 O lentilă munus transformă fasciculul paralel în fascicul divergent. Aceaste raze nu se
vor întîlni în spatele lentilei minus –razele de lumină divergente se vor îndepărta una
de alta.
O lentina minus are un punct focal virtual situat în faţa lentilei, acesta fiind un punct
imaginar de unde pare că vin razele divergente.
DISTANŢA
FOCALĂ
Focar virtual Lentila minus

Raze
divergent
e

Distanț
ă
focală

Figura 4.7: Raze de lumină paralele traversînd o lentilă minus diverg.

Aceste raze par să vină dintr-un punct virtual.
Distanța dintre lentilă şi focarul virtual este la fel numită distanţă focală. Lentilele
divergentte au o distanţa focală negativă, deoarece focarul virtual este situat în faţa
lentilei.
Pentru a determina distanţa focală, se folosește formula:
f = 1/F sau F = 1/f

Unde: f = distanţa focală în metri (m)

F = puterea focală în dioptrii (D)

Astfel putem spune că puterea de refracție a unei lentile, măsurată în dioptrii, este egală cu inversul distanței focale a
lentilei, exprimate în metri
 PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

Dacă raza de lumină traversează o lentilă de +1.00 DS , la ce distanță de lentilă se află

punctul focal ?

f = 1/F = 1/+1.00 = +1 m
Prin urmare, punctul focal al unei lentile de +1.00 DS se va afla la 1m în spatele lentilei.

F = +1.00 D
Punct focal
Raze Convergente

EXEMPLUL 1

f=1m

Figura 4.8: Razele paralele de lumină se vor concentra la 1m

distanţă de o lentilă +1.00 DS

În cazul în care o rază traversează o lentilă de +2.00 DS, la ce distanță de lentilă se află
punctul focal?

f = 1/F = 1/+2.00 = +0.5 m = +50 centimetri (cm)

Prin urmare, punctual focal al unei lentile de +2.00 DS va fi la 50 cm după lentilă.

F = +2.00 D
Punct Focal

EXEMPLUL 2

Raze
convergente

f = 0.5 m

Figura 4.9: Razele paralele vor fi focalizate la 50 cm de la o lentilă de +2.00 DS

 PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

Daca razele paralele traversează o lentilă de −1.00 DS, l e ce d i s t a n ț ă d e le n t i l ă

s e a f l ă punctul focal?

f = 1/F = 1/(−1.00) = −1 m

Prin urmare, focarul virtual al unei lentile de −1.00 DS va fi situat la 1 m în faţa lentilei.

F = −1.00 D
Punct Focal Virtual

EXEMPLUL 3 Raze
divergent
de lumină

f = −1 m

Figura 4.10: Razele paralele ce traversează o lentilă −1.00 DS va forma

un punct focal virtual la 1 m în fața lentilei

Dacă razele traversează o lentilă de −2.50 DS, cît de departe de lentilă va fi punctul
focal?

f = 1/F = 1/(−2.50) = −0.4 m = −40 cm

Prin urmare, focarul virtual al unei lentile de −2.50 DS va fi la 40 în faţa acesteia.

F = −2.50 D
Focarul Virtual

Raze
EXEMPLUL 4 divergente

f = −0.4 m

Figura 4.11: Razele paralele ce traversează o lentilă de −2.50 DS vor

forma un focar virtual la 40 cm în faţa lentilei.
PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

Lentilele ce au forme diferite , pot avea aceeaşi putere.

Exemplul
Toate lentilele de mai jos, au aceeaşi putere, chiar dacă au forme diferite.
Toate sunt lentile +4.00 DS, deci toate vor devia, respectiv converge lumina în egală
măsură.

+4.00 D lentilă +4.00 D lentilă +4.00 D lentilă

FORMA
Figura 4.12: Lentile +4.00 DS pot avea forme diferile
LENTILELOR ŞI
PUTEREA LOR

Examplul 2
Toate lentilele de mai jos au forme diferite, dar aceeaşi putere. Lentilele prezentate au
−4.00 DS, deci toate vor devia, respectiv diverge lumina în aceeaşi măsură.

−4.00 D lentilă −4.00 D lentilă −4.00 D lentilă

Figura 4.13: Lentile −4.00 DS pot avea forme diferite

PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

• Grosimea lentilelor
De obicei, este uşor de recunoscut o lentilă plus, aceasta fiind mai groasă la mijloc
şi mai subţire la margine. Centrul optic este partea cea mai groasă a lentilei plus.

• Dimensiunea imaginii lentilei

O altă modalitate de a recunoaşte o lentilă plus, este de a privi obiectele prin
aceasta. Cînd priveşti print-o lentilă plus, imaginea apare mai mare şi mai apropiată.
Lupa este un exemplu de lentilă plus.

Figura 4.14: Obiectele privite print-o lentilă plus apar mai mari şi mai aproape
 • Prescrierea lentilelor plus
Persoanele cu hipermetropie şi presbiţie au nevoie de ochelari cu lentile plus, iar în
prescripţia pentru ochelari veţi vedea ceva de genul: +2.50 DS.

LENTILELE • S e m n u l “+” ne indică că este o lentilă plus

PLUS • “2.50 DS” ne indica puterea de doi şi jumătate dioptrii.

N:B: Cu toate că presbiopia se corectează cu ajutorul addi ționării lentilelor plus pentru
aproape, puterea generală a lentilelor poate fi şi minus, în cazul persoanelor cu miopie.
În capitolul următor veţi afla mai multe detalii despre presbiopie.

• Puterea lentilor cu suprafeţe plus?????

Puterea suprafețelor lentilelor pozitive ????
Suprafaţă
Plană
Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţ
Cu +4.00 D cu +2.00 D cu +2.00 D cu +6.00 D ă -2.00 D
cu
putere putere putere putere putere

Toate lentilele au o putere de +4.00 D

Figura 4.15: Lentilele plus converg lumina. O lentilă plus poate avea o suprafaţă convexă şi
una plana, sau ambele suprafeţe convexe, sau o suprafaţă convexă şi una concavă, unde
puterea suprafeţei convexe este mai mare ca acea a a suprafeţei concave.

Toate lentilele din Figura 4.15 au o putere de +4.00 DS deoarece puterea totală a
ambelor suprafeţe este de +4.00S.
 PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR (cont.)

• Grosimea lentilei
De obicei este uşor de recunoscut o lentilă minus sau negativă, deoarece aceasta
este mai subţire în mijloc decît la margine. Centrul optic a acesteia este partea cea
mai subţire a lentiei.

• Dimensiunea imaginii lentilei

Un alt mod de a recunoaşte o lentilă minus este de a privi obiectele prin ea. Cînd privim
print-o lentilă minus, obiectele par mai mici şi mai depărtate.
.

Figura 4.16: Obiectele private print-o lentilă plus vor părea mai mari
şi mai aproape
 • Prescrierea lentilelor minus
LENTILELE Persoanele cu miopie au nevoie de ochelari cu lentile minus, în prescrierele pentru
MINUS ochelari veţi vedea de obicei, ceva de genul: −3.75 DS.

• S e m n u l “−” ne indica că lentila este negativă (minus)

• “3.75 DS” ne indică puterea acesteia de trei dioptrii şi trei sferturi.

• Suprafeţele lentilelor minus

Supraf
Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă
aţă
cu -4.00 D cu -2.00 D cu -2.00 D cuf +2.00 cu -6.00 D
plană,
putere putere putere D putere putere
cu zero
putere

Toate lentilele indicate au o putere de −4.00 D

Figura 4.17: Lentilele minus diverg lumina. O lentilă minus poate avea o suprafaţă plană şi una
concavă, două suprafeţe concave, sau o suprafaţă concavă şi una convexă, unde puterea
suprafeţei concave este mai mare ca a celei convexe.
Toate lentilele din fig 4.17 au o putere de -4DS, deoarece pentru fiecare lentilă puterea totală
a ambelor suprafețe este de -4DS.
 PUTEREA REFRACTIVĂ A SFERELOR(cont.)
Lentilele cu grosime diferită de regulă au şi putere diferită.

Figura 4.18: Lentile plus cu o putere mai mare au centrul lentilei mai gros

GROSIMEA Lentile de −1.50 D tăiate în jumătate Lentile de −4.00 tăiate în

LENTILOR ŞI jumătate
PUTEREA LOR

Lentila de −1.50 D are o margine mai

subţire ca una de−4.00 D Lentila de −4.00 D are margini
mai groase ca una de −1.50

Cu cît o suprafaţă este mai curbă cu atît mai mare este puterea ei.

Uneori avem nevoie de lentile fără putere dioptrică. Acestea sunt numite lentile plane
sau lentile “fără prescripţie”.
O persoană cu vedere buna, ce petrece mult timp în aer liber, poate avea nevoie de ochelari
de soare cu lentile plane. Un muncitor cu vederea bună poate avea nevoie de ochelari de
siguranță cu lentile plane. Unii oameni pot avea nevoie de lentile cu putere doar pentru un
ochi, celălalt ochi fiind perfect. În acest caz, lentila plană va fi folosită doar pentru ochiul
sănătos.
Suprafaţă cu Suprafaţă cu Suprafaţă cu −6.00 D
zero (0.00) putere +6.00 D putere putere

LENTILELE PLANE

A B
Figura 4.20: Lentilele plane pot fi plane sau curbate, razele de lumină trecînd neafectate
prin ele.
.
La fel ca toate lentilele, puterea unei lentil plane este suma puterii ambelor suprafeţe.
• In Figura 4.20 ambele suprafeţe ale lentilei sunt plane. Deci, puterea lentlei este de
0.00 + 0.00 = 0.00 DS.
• In Figura 4.20 lentila are o suprafaţă convexă de +6.00 D şi una concavă de −6.00
DS. Astfel, puterea lentilei este de +6.00 + (−6.00) = 0.00 DS.
Puteţi vedea ca o lentilă curbă, pentru a avea o putere plană, curbura ambelor
suprafaţe trebuie sa fie in egală, doar că o suprafață trebuie să fie concavă iar
cealaltă convexă. Aceasta ar însemna că grosimea unei lentile plane este
aceiași (egală) la margini şi în centru.
 REZUMAT: LENTILELE SFERICE

LENTILELE SFERICE ŞI EROAREA REFRACTIVĂ

• Lentilele sferice corectează hipermetropia, miopia şi presbiţia.

• Lentilele plus corectează hipermetropia şi presbiţia.
• Lentilele minus corectează miopia.

FORMELE LENTILELOR SFERICE

• Lentilele plus sunt mai groase în centrul optic şi mai subţiri la margini.
• Lentilele minus sunt mai subţiri în centrul optic şi mai groase la margini.
• Lentilele sferice au cel puţin o suprafaţă convexă sau concavă.
• O suprafaţă convexă converge lumina şi are putere plus (+).
• O suprafaţă concavă diverge lumna şi are putere minus (−).

PUTEREA LENTILELOR SFERICE

• Puterea refracţiei sferice este măsurată in dioprii sferice (scrisă ca “DS”).

• Puterea de refracţie sferica este notată cu două zecimale (de exemplu –2.75 DS).
• Puterea refracţiei lentilei creşte, de obicei, cu 0.25 D paşi.
• Lentilele groase au de obice putere dioprică mai mare.
• Punctul focal al unei lentile plus este locul unde se întîlnesc razele convergente de lumină (în spatele lentilei)
• Punctul focal virtual al unei lentile minus este locul de unde par să vină razele divergente de lumină (în faţa
lentilei).
• Distanţa focală este distanţa dintre lentilă (cebtrul optic) şi punctul focal.
• Distanța focală (f) este legată de puterea lentilei (F):
f = 1/F sau F = 1/f.
• Puterea de refracţie a unei lentile este măsurată în dioptrii şi este egală cu inversul distanţei
focale a lentilei, măsurate în metri.

Puterea
Prescripţia
Tipul lentilei Grosimea lentilei Mărimea imaginii lentilei totală a
lentilei
suprafeţei
lentilei
Groasă in central Obiectele sunt văzute mai mari şi
Lentila plus “+” Plus
optic, subţire la mai aproape
margini
Groasă la margini, Obiectele par mai mici şi mai
Lentila minus “−“ Minus
subţire în centru îndepărtate

Grosime egală la Obiectele arată la fel

Lentila plană Plană Zero
centru şi margini
TESTAŢI-VĂ

1. Lumina se modifică, atunci cănd trece prin centru optic al unei lentile? (bifaţi)
Yes No

2. O lentilă convexă, convergă sau divergă lumina?

_

3. Cum aţi scrie puterea unei lentil sferice de unul si trei sferturi dioptrii?
_

4. Numiţi alte doua nume pentru lentilele minus.

a. _
b. _

5. În cazul în care o lentilă are o suprafaţă cu o putere de 3.00 DS şi a doua suprafaţă cu o putere de -6.00
DS, care este puterea totală a lentilei?
_

6. Numiţi doua căi de folosire a lentilei plane.

_

7. Numiţi trei diferenţe între lentil plus şi minus.

_

8. Care este distanţa focală a unei lentil de 2.50 DS?

_

9. Ce tip de eroare refractivă poate fi corectată cu ajutorul lentilei minus?

_

10. Numiţi doua tipuri de erori de refracţie ce pot fi corectate cu ajutorul lentilei plus:
a. _
2013,Version 3 Refractive Error Training Package
Chapter 4-16