aa)
Dinamica mecanismetor $i 2 maginitor
$n exuaiur otmematic a1 meoant
olor -m conniderat o& legile
migoare ale el
ntulus conductor sau ale elementelor conducKtoare
aint cunceoute fird a
Preciza care sint cauzel
care le determina.
Dinamica {gi propune, in principal, si anslizeze cousele
osre produc migcirile reale ale elenentelor condueKtoare gi deci gi a
oelorlalte elemente ale mecanismelor gi maginilor. Migc&rile mecanisme-
lor gi maginilor eint cauzate de fortele ¢4 momentele ce actioneark a
supra elenentelor lor.
Obiectul dinamioii se indreaptd spre urmitosrele problemes
@. Studiul fortelor ce actiomeasé asupra mecanimelor gi magi- |
ailor, '
1 b. Eohilibrarea mecanismelor gi @ maginilor, adick reductrea
solicitirilor dinamice oausate de fortele de inertie,
o, Migcares mecant:
@lor gi @ maginilor sub actiunes fortelor |
| 1 bilantul energetic,
' 4, Reglajul migcirii mecanismelor gi a maginilor, precum gi a
agregatelor formate dintr-o magink motoure gio magink de |
lueru,
Forjele de sctione
maginilor
In general supra unui mecaniam sau magini pot actions urak-
toarele categorii de forte gi momente: forte motoare, forte de rezis-
tent tehnologic& (utilA), forge de greutate, forte pasive (de freca-
re), forte elastice pi forte de inertie (masice).
1. Fort motoare My pun in migcare
mecaniamul /magina gi se caracterizeas& prin act
eru mecanic alg positiv (fig.l0.1), adicd
digs Fy.de = Fa.ds-cosa > O44E (0, D. (10.2)
Dect forjele gi momentele motoare ac{ioneszi in
lementului motor.
2. Portele de resistenté tehnologick fess) Fe dua po care actioneart caracterisindu-se prin aceea oX prestearK un lu~
oru mecanid dbp, negativ (fig-10.2), adickt
AL y= Fppede = Pppeds-cosa< Oy
we$,t). (10.2)
Maginile de lucru sint con-
struite cu scopul invingerii
fortelor (momentelor) de r
tent& tehnologic&.
Pig.10.1 Pig.10.2
3. Porgele de greutate G - mg oe curucterizeazh prin aceca of
desvolt& ua lucru mecanic poritiv Sntr-un interval de timp, negativ in
alt interval de timp vou chier aul. Ceea co eate apecific forteler de
greutate eote faptul c& lucrul mecanic 1, aferent unui ciclu gecme-
tric $g de functionare a1 meceatmmului/magini este nul, adick:
Ig=| Gde=o. (10.3)
Dec centrul de greutate al unui element cinematic oe deple.
sk Sntr-un ofmp echipotential, de exemplu intr-un plan crizontel,
atuaci lucrul mecanic al fortelor de greutate este egal cu zero fn fie~
care moment,
4. Fortele de resistenth pasivk frp sau fortele de frecare ce
apar in cuple prestea% un lucru mecanic dlr, negativ, adick
@lgp * Pyp.de < 0. (20.4)
5. Hortele elestice Fy sau mouentele elastice Ma apar datori-
4K deformatiilor unor elevente (arcuri) gi acumulirdd energiet poten-
fdele pe seama lucrulud mecanic motor intr-o anumiti faz de migcare
ei redatk sub form& de enorgie cinctick fn alt& faci de migoare.
6. Fortele de inertie ¥, aint forte musice repartizate pe e-
leneatele mecanienelor oau maginilor ei Sn intervalul unui ciclu geome-
tric, pot presta lucru mecanic poritiv, negatiy sau nul.
7. Rortele de legitury (reaetiuniie ¢in cuple)P, care repre-
eiatd reactiunea elementului @ asupra elementului b se caracteriseasd
prin aceea ck lucrul mecanic preatat pul (deck negli jeack fre-
ckrile).
Modul de variatie @ fortelor/aosentelor motoare, @ forjelor/
momentelor de regiatenti tenhnologici(utild) preoum gi causele care le
produc se studiszi le disciplinele de specielitate.
Ia un agregat format dintr-o magia motoare gi o magiok de 1u-
ora forjele/momentele motoare sint furnizate de uagina motoare iar for-
yele/momentele rezistentelor tehnologice (utile) actioneark asupra ma=
tiati de lucra.
Curba de variatie @ fortei/momentului motor unei magini mo-
toare representath in functie de parsmetrul de care depinde (timp, po-
wifie sau vitert) se nunegte caracteristion mecaniol a maginii motoare,
Determinarea fortelor de inertie ale elementelor
ginematice le mecanismele plane Elenentele cinematice Sn migcarea lor dezvolt& forte de iner-
tie repartizate pe intreaga mask a lor.
In scopul uguririd atudiului dinanic al mecanianelor foryele
de inertie ale fiecKrui elenent cinematic pot fi reduse 1a cite un
torsor al fortelor de inertie. be obicei foryele de iner}ie se reduc
le un torsor ce actioneazi in centrul de greutate al elementului. In
acest caz torsorul forfelor de iner}ie are forma
(10.5)
(20.6)
under
Py reprecint& forja de inertie totald « elemeatului cinematic,
X, - momentul forjelor de inertie a elementului cinematic,
m - masa elementului cinematic,
ig ~ Momentul de inertie mecanic (axial) al elementului cine-
matic, in raport cu o ax perpendicular’ pe planul migcd-
rid elementulut (care este gi plan de eimetrie a elenentu-
_ Mut) Se trece prin centrul de greutate G,
Gq - acceleratia ceatrului de greutate Ga elewentului cinema-
_ tle,
E - accelera}ia unghiular’ a elementului cinematic,
Toreorul forjelor de inertie definit de relatiile (10.5) @1
(10.6) poate lua diferite forme particulare in functie de migotrile pe
oare le execut& elementele cinematice.
1. Dack elenentul cinematic exeoutX o migcare de translatie,cum
@ cazul pistonului le mecanismul bieli-manivelX spre exemplu, torsorul
fortelor de inertie are format
F+-ma, (0.12)
care actioneszk Sn centrul de greuta
2. Dack elementul cinematic execut&é o migcare de rotatie ou vi-
t unghiular’ © constant&, deci cu € = 0 torsorul fortelor de iner—
tie ere forms
F=- nay (10,22)
dar atuned ofnd centrul de greutate G se confundi ou centrul de roti
fle 0, adick & = 0, resulta
Fy =o. (10,13)
3. Deck elenentul cinematic executh o migzare de rotatie cu vi-
tera ungaiulars © variabil&, deci cu 6 # 0,toreorul fortelor de iner-
tie are forma
Fy = - magi
(10.14)
Wy = - 166, dar atunci ofnd centrul de greutate G se confundi cu centrul de rote-
tie O,adick & = 0, regulth:
=0,
=- 1,6. (10.15)
z
si
4. Deck elementul cinematic executé o migcare plan-paralelK
torsorul forjelor de iner}ie are formar
tee (10.16)
My =- 12.
10.2.1. Galculul fortelor de inertie xeduceres
ao forts uniok
Forna particular’ a torsorului fortelor de inertie atit in ca-
mul migotirii de rotatie cu ws ct oft gf Sn casul migodrii plen-pare-
lele gi anume aceea ci forta F, gi momentul M, sint doi vectori per-
pendiculari permite inlocuirea torsorului (10.14) sau (10.16) cu un
torsor echivalent care contine doar un singur vector @1 anumet
Po--ma,. (0.17)
¢er a ckrui punct de reducere nu mai este centrul de greutate G al e-
Jenentulut ci un alt punct.
Aatfel, {n cazul unui element cinematic ce se afli in migcare
de rotatie ou vitera unghiulers veriabilk (fig.10.6) se observi ok mo—
tul de dnertie My poate f4 fnlecuit cu un cuplu de forjer - Fy ou
punctul de aplicatie in G gi Fy cu punctul de aplicajie tn K. Cele
douk forje ¥, gi -F, ce ectioneaz’ in G se echilipreast reciproo rimi-
mind ca asupra elementului cinematic si actioneze doar o singuré for—
-maq cu punctul ef de aplicatie in K.
Positia punctului K se determing din conditia de echivalenti
sa (20.20)
qintnd geane de expresia lui H, din (10.6) ef de (20.20) din
(20,29) Fesurtés
Hx(mé * 0G) = IgGs (10,22)
adick _
n00.GK.£ = Ice, (10.22)
de under
(20.23)
wt i cinematic. Relatia (10.23) ou ajutorul cliresa se poste determins poxitia
punctulud K care este toomai centrul de oscilatie al elementului tn ra-
port cu punctul O (OK fiind luagimes reduat » peadululut matenatic)oon~
duce la o constructie grafick eimplk.
In G we ridick o perpendicular pe 00. Pe aceasta perpendicula-
se is rasa de giratic 4,= OA. Se unegte A cu 0 gi se ridicé fn Ao
Perpendiculerk pe OA. Aceanth perpendiculers intilnegte preluagirea lui
OG tocmad Sn punctul K care este punctul de aplicatie el forte, de iner-
tie unice F,. Aplicind teorema InKl{imii tn triunghiv? OAK reletia ob-
ttawtd este tocmad (10.23) ceea ce probearK constructia fhouth.
Deck elementul cinematic AB (fig.10.7) executl o migcare piea-
pareledd (canal bielelor) ‘inlocuires torsorului forjelor de inertie
jefinit de (10.16) ou o singurd fork dat& de (10.17) se face prin
jeacompunerea nigckrii plan-paralele intr-o migcare de translejie ou
ce are punctul
acceleratia a, care d& o fortd de inertie F]7 = - ma,
de aplicatie in G ef o migcare de rotetie fn jurul lui A cu accelera-
yia relativd a
lui G fay de &
i Sou” Sor a
care dd o fort
de inertie
= Fret os ona, ce
SOX Fe ty
are punctul de
aplicajie in
» centrul de os~
ctlajie Ky al
elementului tn
Faport cu punctul A. Forja de inertie totalé F, este dath de suna celor
71 g.10.7
douk forte de inerjie Pi? aferenti migckrii as translate ax
ferenji migc&rii de rotatie, adick:
4 BOE mays (only) = - ma, (20.24)
i are punctul de aplicajie in T obtinut la intersectia peralelei le
i, dued prin G ou paralele le 8%, dusX prin K,.Se observ oX forte de
inertie ¥, are exact expresia (10.17). Deteralinsten forjed de inerfie
unice Fy cid Poleaben te migcare plan-peralel& se poate face gi con-
eiderind polul acceleratiilor J al elementului (care are acceleratia
nulk) in jurul c&ruie elementul executk o migcare de purk rotatic (ain
punctul de vedere al distribuirii acceleratiilor). In acest mod proble-
ma se reduce, prin analogie, 1a rotajia elementului in jurul unui punct
fix care cate toonai J. Se deternin centrul de oscilajie K, al elenen-
‘ulut fa report ou J gi prin K, trece fort de inertie F, 0 elesentes
lud, Evident, in general T # K, dar 7K; || Gg. Determinarea polului ac-
celeratiilor J se face prin aseminare, cuncscut fiind faptul ok fn pla- mul acceleratiilor j* este tocmai fn polul pt. Dect As'b'j' ~ 4 aBJ.
Se poate denonstra [38, pog.213] ok pentru o poritie dath « elenentulud
cinematic 1a orice valoare a viterei unhiulere © @1 a acceleratie:
unghiulare £ & eleneatulud forta de inertie uniot F, trece printr-un
punct fix aumit pol de inerjie
10.2.2. Caloulul fortelor de inertie a
soncentrixi{ maselor
Pentru determinarea fortelor de inertie ale unui element cine=
10.2.2.1. Concentrarea magelor intr-un punct. Dect we face con
centrarea magelor unui eleneat cinenatic (fig.10.9,e) intr-un punct
(m=i) din (10.38) gi (10.39) ren
zulté py= 0 9
ick s¢ poate face conceatrare
statiol dar nu se poate face
concentrare dinamick.
Din (10.33) gi (10.34) re~
ult of m= m, m)x)= 0; my,=0,
decd x,=y,= 0, adici punctul de
concentrare este chiar ceatrul
de greutate (fig.10.9). Concen=
trarea statick fntr-un punct
este indicaté pentru elenentele
cinematice Sn migcare de trane-
activ pgs =1 a=
10.2.2.2.Goncentrarea_ma-
selor $n douk puncte. Dack se
face concentreres maselor unui
elenent cinematic in douk puncte
(nw2) ain (20.38) gt (10.39) re=
¥4g.20.9 sultl p,= 3 respectiv pa 2,0di-
ol se poate face atft concentrare statick oft gi dinamtek.
(20.33)
Pye 3a 3 (20,38)
Pye da- 4, (20.39)]
In cagul concentrarii statice (fig.10.9,b) conditidle (10.33)
#4 (20.34) deviny
at ae a,
myx}+ myx," 0, (0.42)
ser ae
Sistem) (10.42) de tret ecuatii contine gase necunoscute:
BysmysmyXze7s¥p din care py = 3 ae pot alege arbitrar. Se alege y,~0
care inplick din ultina coustie a atstemilut ck y,= 0. Se lege x, =
= - 8 of x,= d care permit determinarea din (10.42) a necunoscutelor
a, of m, ou relagiiler
>
areas.
(20.43) Adio, 1a conceatrares staticl cele doul puncte aint coliatare
ou centrul de greutete, umul de o parte,cellalt de cealaltd parte @
eentrului de greutate gi alese arbitrar,
In cazul goncentrarii dinamfce (f1g.10.9,c) condsgiile (10.335,
(10.34) gi (10,37) devine
a+ ms uy
myx,+ mx," OF (20,46)
ayy, myyp" Oy
2
a (xp + ¥)) +m
aisteml (10,44) de patra ecustii con{ine gase necunoscuter m,,M),x,,
Ag17y1Fq Ain cure py» 2 He pot slege arbitrar, Se slege y= 0 care
implicit din « treia ecuatie s sistemlui ck y,= 0, Se alege x,=- 6
care permite deterndnares din primele doul gi ultima ecuatie & siste~
mului (20.44) @ secumoscutelor m,, m, gi X, dups cum urmeasst
(20.45)
eee! q
a be ad oo ea
xy b= Ge Byunde 23 = 3
Adick, la concentrerea dinamick cele dou puncte sint coliniare cu cea-
trul de greutate unul f1ind de o perte celdlalt de cealaltd parte « o#c~
trului de grevtate, unul A ales arbitrar dar colMlelt ente toosal con
trul de oscilatie K al elementului, fn report cu A.
Broaree de momeaté AX, cere se comtte 2a conceatrerea sta-
tick fay de concentrarea dinamick in douk puncte, conform (4,41) ests
Aye -Elg-matnye?) Erg wad), (20.48)
urile concentririi statice
In mod oimilar se pot trate gt <
eau dinamice in trei sau mai multe puncte
Avind {a yedere faptul cf foryele de inertie sint forte masice
#3, deci in realitate repartizate pe {ntreage msi a unui element oi~
nmenatic le calculu) solicit&rii elenentului se vor lua fn considerare
10.3. Determinarea reactiunilor din cuple
In cadrul pregatirii datelor necessre operrii caloulului de
resiatenth a elenentelor cinematice ale mecaniemelor gi maginilor, pe
lingk fortele exterdoare gi de inerjie ce actioneazK asupra elemente=
lor trebuie determinete gi fortele de legiturs ~ reactiunile din cuple
Avind ia vedere feptul ci intre elementele cinematice care forneazh o
cupld cinematiok exist migcKri reletive rezulté ck apar gi freckri. Intr-o prin aproximatie se pot determina reactiunile din cuple neluind
in considerare fortele de frecare dar pentru calcule mai preci
impune determinarea reectiunilor din cuple cu luar
freckrii,
10.3.1, Determineres reactiunilor din cuple tir
lua Sn considerare freckrile
se
fin conaiderare «
Considerind o cupli de clasa V-a de rotatie (fig.10.10,e) for-
meth de fumil elementului cinematic 1 gi legkrul elementului cinematic
y
a!
a
Fig.10.10
2,forta de reactiune totalk ¥,, @ elenentului 1 fayd de elementul 2
gate nomolk le suprafata de contact gi ¢eot trece prin centrul cuplet.
fu se cuncagte mirimea gf directia acestei reactiuni sau projectile
acesteia pe axele unut e! coordonate
w « Conform -
eee Principiulus aefiu.
za"
In catul cuplet de clase V-a de tranelo
t4e (£40.10.10,b) fore
math de culisa 1 o1 ghidajul 2 forza de reactiune totals P,, a ¢
mentulut 1 fafk de elenentul 2 este normed 1a ghidajul x-x\ “Nu se oun
(adied cota x) ale acestet reac-
novo wirimea gi punctul de aplicati
tiunt.
La o cupl& superioard de clasa IV-a (fig.10.10,c) reactiunile
F,p0 - Foy tree prin punctul A°ée contact al color douk elenente cin
matice 1 gi 2 91 sint normale 1a suprafetele de contuct. Cuplele de
clase IV-e pot fi inlecuite cu cuplé de clasa V-a gi reactiunile se
pot deteradna pentru meceniami] inlocuitor.
Se poate conchide of o cuplé cinematick de clasa Y-8 indiferent
ok este de rotatie sau de translatie introduce, din punct de vedere al
reactiunilor,oite doud necunoscute. Dack intr-un lant cinematic exiotd
og cuple de class V-8 rescyiunile vor introduce Ze, necunoscute. Gonsi-
dering c& lenyul cinematic conyine a elemente cinematice asupra ctrors
ectioneas&’ forte coplansre gi pentru care ee pot sorie cite tre o-
euatii de ecnilibra, aumXtul total al eouatidlor de echilibru, care in-
elude ca forte necunoscute reactiunile dim cuple ee 3m.
Pentru ca lantul cinematic analizat ef fie static detexminat
este necesar ca aumkrul ecustiilor de echilibru 3m a fie egal cu numi-
rul necunoscutelor 2¢,,edic%
go-to, = 0. (10.47)
Deoarece relatia (10.47) caracteriseark gi grupele cinematice
(assurice) we impuhe conclusia c& grupele cinenatice aint static deter-
minate. Deci, pentru determinarea reac{iunilor din cuple se poate stu-
die echilibrul cinetostatic al grupelor cinematics. 10.3.1.1. Determinarea reactiunilor din cuplele lor cine-
matice. Se va prezenta, fn continuare, metodologia de determinare a
resctiunilor din cuple la grupele cinematice de clasa II-a ordinul 2.
~ Considerind grupa cinematick de aspectul intii (fig.10.11,2)
e notearK cu Pa, FP, gi M;, My fortele respectiv monentele cunoscute
care actioncask asupra elemeatelor grupei.
362 Pigs10.11 g
Se introduc fortele de legkturi 7, fn A ei P,, in C care
jetty Py, lac
desconpun in cite couk componente Fypll AB gi Pr, L AB
ot Ff, Lee.
Se scrie ecuatia de echilibru o grupei sub forma fortelor
(10.48)
Ee
ecuatie in care vectorii cunoscuti sint subliniaji cu dou& linii ier
vectorii cunoscuti doar ca directie subliniati cu o eingur& linie,
Din ecuatiile de echilibru ale elementelor 2 gi 3 ale grupet
sub forma momentelor fa;X de punctul Bt
<
Prarfag ~ Py dg + MQ = 0, (10.49)
3
Nate > Pets - 5
(10.50)
ee determink
© Feds ~ M,
Me (20.51) >
¢_ Pad, + M.
i a a , (10.52)
Poligonului fortelor
care permit, ca din (10.48) prin constrain
(10,11,b), s& ee determine gi necunoscutele Fyn, Fy, 91 adati cu aces-
tea ot
= oY Be
Fo" Fo + Fis (20.53)
gv =e
497 43 * 743° (20.54)
Pentru deterainarea reactiunit Py din cuple B se scorie ecuatia
de echilibru a elementului 2 sud forma fortelor, adios Bat fy * Fer. (20.55)
Coae oe Poligonului fortelor (fig.10.11,b) se face le o
pam | + MArimea reactiunii F,,, de oxemplu, se deteraiok, pe ba-
Za ecestui poligon, ou relatia:
2 * (fb) sky (¥].
Qbeervetiie 1. DacK din ecua¥iile (10.51) sau (10.52) rezultd
jasul lor va f1 contrar celui adoptat initial
< <
ok Py au Py3 negative
$n figura 10.11
2. Dac’ asupra unui element cinematic acjioneart mai multe for-
to bine “si se determine, in prealabil, resul-
je exterioare cuncacute
tanta acestor forte dupa regulele de compunere ale forjelor ce actio-
neark aoupra unui rigid.
~ In cagul grupei cinematice de aspectul dot (fig.10.12,a) #0
aoteasi cu F,, ?; of M,, My fortele respectiv momentele cunoscute care
actioneazk asupre
elementelor gru-
pei.
Se introduc
foryele de legk-
turé: F,, in A
care se descom
pun in Fy, || AB
at Fpl AB gt
L x-x dere
cred punct de
aplicatie, adick cote d4,, au se cunoagte. Se scrie ecuatia de echi-
libru a grupei sub forma fortelor
Pig-10.12
Hp + Fig + Bet Fy Fy = 0. (20.56)
Din ecuatia de echilibru « elementului 2 sub forma momentelor
fat& de punctul Bt
~ Ma= 0, (20.57)
Pyoel ast Po
we determink
(20.58)
Cunoscind mirimea gi sensul fortei 7 ‘2 dim (10. =). rin con~
struires poligomlut tortelor (fig-10.12,b) qayeara ep [AX] oe ee-
terming FY,, a 01 Fae PY, + Figs
Pentru determinarea panctulul de aplicatie al resojiunii F,
adic @ cotei agyae scrie ecuatie de echilibru « elementului 3 mS
forma momentelor fat& de punctul Br
(10.59) de unde P.
Ce ee (10.60)
£3)
Tack fn urma calculelor, din (10,60) resultk a4, negativ atun-
aplicatie la stings punctului B.
ot By, are punctul
Qbservajie: Porja de reactiune P,, poate ff {nloouit& eu o for-
qh egalk ou aceaste actionind fn centrul ouplei de transletie gi cu un
moment de risturnare M,, din cupla de translatie,
= In casul grupos _cinematice de aspectul tret (fig-10.13,a) se
noteask ou F,, F, gi Ma, M, forgele reapectiv momentele cunoscute cere
actioneark agupra ele-
mentelor grupet.
Se introduc fortele
de legkturi FP, in A
care se descompune in
Fil Bot FL, 1 ap
oi F,, de direotie ne-
cunoscuta.
Din ecuatia de
ehilitru @ grupei o1~
nematice sori sk sub
Fig.10.13
forma momentelor fet de punotul B
(10.61)
results
(20.62)
ac
Cunoacind F,,, din eoustia de echilibru « elementului 2 sub
forma fortelor
Yt Figs Bot Page 0 (10.63)
oe pot determinn (f14.10.13,b) fortele B}, ll AB gi Py 1 x-x.
Soriind ecuajia de echilibru a elementului 3 sub forma momente-
sor fath de Br
My+ ¥5+4,, = 0, (10.64)
determin’ punctul de aplicatie al reactiunii Poy dintre elenentele
2 gt 3, determinat ae cota a,51
Pad
4°35. (20.65)
23
Reactiunea F,, se determini din ecuatia de echilibru a grupei
woried sub forma fortelor, edic& din
vst, 54F0F
Flot Pygt For Fyt Fy = 0+ (20,66)
- Cons:
rind cinematiok de ectul patru (fig.10.14,8)
se notear’ cu F,, F, i M, M, forjele respectiv momentele cunoscute care actioneazd a-
supra elenentelor
gruped. Se introduc
fortele de legiturt
F,, lax et Fy loz
Din ecuayia de echi-
libru @ grupei sori-
eX wub forma forte-
dor
F, +747 +P, ,=0,
¢ a2 10.67)
Pig.10.14
ae determini, cu ajutorul poligomului fortelor (fig-10.14,»), reac tiunt—
le FL, et F,5 der din eocuatie de echilibru @ elementului 2 criss sub
forma fortelor,
Pyot Pot Pyon 0s (10.68)
s determin’ reactiunea Fo. a
Punctele de aplicatie ale reactiuatior ¥,, 91 ¥,, din cuple:
de translatie respectiv cotele 4), dy, se calculeai din ecuatiile ae
‘chilitru sub forma momentelor ale elementelor 2 gi 3, edict
Ma Paty
Paardyar Myr Pasdye 0, de unde €,,» 27-22 » (20.69)
Pyay-
PyyQggt My - Py@y" 0, de unde €,50 pt (28.70)
~ In caeul gruped cinematice de sepectu) cinci (fig.10.15,a) se
noteasi cu, P, gi Wp, My fortele reapectiv monentele cunoscute care
Sefioneazi asupra elementelor grupei. Se iatroduc fortele de legitura
¥12 in Aavind directa oarecare of F,,1y-y a olfrui punct de aplica-
te, decd cote 445, au ue cuncagte,
Din ecuatia de en
chilibru @ elenentulut
3 sub forma forgelor
a) % wy
(a0.72)
cu ejutorul poligonu-
Jui fortelor (fig.
10.15,b)y se determink
\ Feactiunile Fy ot F
‘Pig.10.15 = 23 *
43"
ier din ecuatia de e-
ohilibru ® elementului 2 cub forma fortelor
Pyotr Foyt Fy =o, (10.72)
s0 determing reactiuaea Fy, din A.
Cote d45+ care pozitioneazé reactiun Fy feyh de A, ce deter-
mind din ecuatie de echilibru « grupei cinematic, scris& sub forma mo-
mentelor fat& de punctul A, adick
Byy-8yge Mom Mat Pody- . (20.73) Pentru determinarea posijiel reactiunii ¥,, se scrie souatia de
eohilibru a elementului 2 sub forma momentelor fat depunctul A,ediod
Paerdga~ Far (ao.74)
Din (10.74) rezultie
gtity
igre (19.75)
Tack emupra eleaentulut 3, legst prin cuple de tranciejie de
tele vecine, nu acjioneert forge in aceste cuple, au apar ree
Hunt of cuplurd de forte in locul reactiuatlor.
Observatita 1, Dack amupra unui elezent AB al grupelor oinens-
tice legate de elenentele vecine prin cuple de rotajte (tig-20-18,0)
mu sctioneszi
forje exterioare
a) ® renepiunile dia
: cele douk cuple
oh 2 A . pepe
\ ‘e = fy le et
i © \ eq trar (Fy tP59°0)
4 ot peralele ou
a2
¥4g-20.18 2. Dac ua
etenent cinonatic 2 este neinckrcat gi ce leagi de eleaentele vecine
printr-o cuplé de rotajie gi une de translatie (fi¢.10.18,b) reactiu-
nile din cole Gouk cuple aint egale gi de seun contrar (F,2+F 20),
treo pria centrul cuples de rotajie A gi slat perpendiculare pe gaide-
jul x-x al cuplei de trenoletie
10.3.1.2, Determinsres resctiuntior gi a fortelor de_echilibra-
in eienantele cond) In structure unui mecaniam pe iagh gru-
pele cinenatice mai intervine gi eloentul conducktor. Bleseatul condu-
ottor se leagi de batin printr-o cuplé de clogs V-a de rotajie eau de
tranelatie, oupld care éin punct de vedere #1 reso{iunilor introduce «
Gout necuncscute. Bleseatului conductor i 9e pot sorie trei ecustit
de echilibru. Pentru ca elementul conducktor eA fie in echilibru cine-
tostatio, adick numMrul de necunoscute si fie egal cu numMrul ecuafii~
lor de echilibru, asupra lui trebuie si mad actioueze inch o forth ne~
cunoacuth sau un moment necunoscut. Ac eint tocmai forge de echi-
Librsre Fy sau momentul de echilibrare Me.
Considerind cA elementul conducdtor executé o migcare de rota-
tie (fig.10,19,a) asupra lui acjioneasd forts F, gi momontul HM, cunoacu-
Qo
Pig.10.19 te, resctiunea ¥,, cunoscut& de la enalies cinematics a grupelor cine-
matice ale mecanismlui, reactiunea F,) a batiului 0 ctre elementul
conducktor 1 gi forta de echilibrare F, care actionessi pe directia x-x
adoptatd initial.
Din ecuatia de echilibru a elementului conductor 1 serisX sud
forma monentelor fat de 0,
Poy -4y- Py -dy+ My- Peed, = 0, (10.89)
we poate determina forte de echilibrare
4, Pyay+
vy, - tee
Dack din (10.90) resultS Pe negativ sensul,adoptat conventional pentru
tH foryk, se va schimba.
Sordind ecuatia de echilitra a elementului conducitor aub forma
foryelor,
(10.90)
Foyt Fyt Fy + Fa = 0, (io, 91)
@in poligonul foryelor (£ig.10.19,b) se determink reactiunea F) ce tre-
ce prin O (s- presupus c&% din (10.90) rezultd P, > 0).
Cind asupra elementului conductor ectioneark un moment de e-
ohilibrare M, in locul forted de echilibrare P,,din (10.89) se poate de-
termina direct aceasta ou relatiar
My = Poy sdoy~ Prty + My. (10.92)
ousyia de ech{ltbru a elementului 2 sub forma fortelor
Fon + ye Fy 2 0. 20,93)
pernite, oa dim poltgonul forgolor (£1g-10.19,0), ah 20 determine reac
fiunoa Fs, ce trece prin 0. a
Trebuie renaroat feptul c& ¥,, # Pf, cosa ce impune ca, la de-
terwinnrea reactiuailor din ouple, of ee precizeze ce va actiona agupra
ntulut conducktor:forgd de echilitrare,?, aay mouent da eonili-
Drare,Me>
Deck elewentul conductor 1 cote legat de batiul © printr-o
cupli de transletie (fig-10.20,8) si ewupra lud actioneezt forte F, of
monentul W, cuncacute, re~
aotiunen Fp, cunoseuta,
forta de echilitrare Py ce
actloneask pe directie
vox pi reacfiunce 7,1 et
ee vor determina din peli-~
genul tortelor (f12.10,20.)
pe bara ecuatied de echi-
Jabru a elementului 1 aort-
44 sud forea fortelort Foyt Bt Eyt B20 - (10.94)
Punctul de splicatie al reactiuaili B,,, adick cota d.,, se de-
termink din ecuetie de echilitru s elementulud 1 acrisk sub forma mo-
mentelor fayX de punctul Ay
Pydy- Myt Pedy Fayed yy = 0 (20.95)
ae unde ‘
4,0 Des. (20.96)
ol
Yorja de echilibrare eeu mouentul de echilibrare actioaind a-
aipre olementului conducktor au nenirea de @ tiae fa echilibry cine~
toptatic intresul siutem de forge pi momente ce acfioneast esupra uput
caniem seu eeupra unei mugini, Porta est momentul de echilibrare sint
furaizete de motorul care antren¢ark mecaniswul sau magine. Astfel,duch *
canismil este antrenat 4¢ un motor electric asinorcn momentul de
eohilibrare dervoltat de rotorul motorulut electric,
Desigur momentul de echilibrare M, schimbindu-se de le o pori-
tie la alta a elenentului conducktor nu va fi egal in fiecare pozitie
ou monentul motor My al rotorului motorului electric (definit de carac-
teristica mecanic @ aotorulut) ci in valoare medie pentru un ciclu oi~
nematic ®, in faza de regim, adicdt
Sate' - State (20.97)
10.3-1.3. Ordinea determinirii resctiunilor din cuple gi a for~
kelor/momentelor de echilibrare la mecanieme, Deck la analiza cinematic’
@ mecanisnelor se porneste de le elementul conductor gi se parcurg suc-
cesiv grupele cinematice pind la ultima, la determinarea reactiunilor
din cuple se porneste de la ultima grupA ei se parcurg succesiv grupele
pink le elementul conducktor. Dect determinerea reactiunilor se face in
succesiune invers’ faji de enslize cinenatick.
Printre foryele exterioare, cuncscute’ se includ gi fortele,
momentele de inertie ale elementelor cinematice, fortele de greutate,
precum ei fortele din arcuri.
Pentru ilustrarea celor ce preced se presints deterninarea re-
sctiunilor din cuple 1a mecaniamul de evans al unui strung automat
(f1g.10,21), Blementul conductor a1 mecanismului este cama 1 care prin
sonia 7. Aq
intermediul elemeatelor cinematice 3,4,5,6 pune in migea:
supra elenentelor mecaniauului ac{ionesz urmitorul sistem de forye
monente cunoscute {n poritia dati a mecanismluit P,, P,-fortele de
chiere ce actioneazi pe seaia 7,€,- momentul de inertie ce actione
agupra elementului 5, forts de inerjie P, ce actioneazh ssupre ele
tulut 4 gi forja F, din arc ce acticncask asupra elementulut 3 pentru
a-1 tine in contact cu cana. Se cere sf se determine reactiunile din
cuple precum gi momentul de echilibrare Me ce actioneaz& pe cama 1. Duph ce we face Snlocuirea cuplei superioare dintre cama 1 gt
eulegitoru1 3 mecanismul se poste descompune in elementul conductor 1,
grupa de aspectul trei formatd din elementele 2,3, grupa de aspectul
Sntfd format din elementul 4,5 gi grupa de sspectul doi formaté din
elementele 6,7.
Deteruinares reactiuailor din cuple Sncepe cu ultima grup ,adi-
c& cu grupa de aspoctul doi formatd din elementele 6,7.
Din ecuatia de echilibru « grupet
sv. #t 5 =v. st =
Tyg * Foe * By + Poqm Oven Bog WHG,Po¢ LHG,Py7 Lx-x
(10.98)
ei a elementulut 6 e 7
Sep ee 3
Pict Fogt Fyg= Oven Boge O% (10.99)
we determina, cu ajutorul poligonului fortelor (fig.10.21,b) desenat
te scare kp[ Ay] sfortole Page Plex - Free-Fes #4 Faq:
Seriind ecua}ia de echilibru a elementului 7 sub forma momente-
lor fey de punctul Hr
*Pyedye Po7edg7 7 Or (10,100)
rezultas
Futy
don Ee (20,202)
Trecind la grupa de aapectul intii formath din elementele 4,5
ge poate scrie coustia de echilibru sub forma fortelor, adicks
(10.102)
as -
Mirimile forjelor 73,1 re, ¥,, 1 DE se obtin din ecuatiile de echilibru
ale elementelor 4 91 5 scrise sub forma momentelor fay de punotul Dt
c
M4 foe — Party =O (20.103) (10.104)
de unde
(0.105)
(10.106)
Construind poligonal fortelor (fig.10.21,b) corespunzitor ecu-
eyiei (10,102) cu luarea in considerare @ expresiilor (10,105) 94
(20,106) se obtin componentele Fy» 5 5 et decd
ee oe ee
Fyn Pye he Fost Fost Fost (10.107)
Din eouatia de echilibru « elementului 4 scrisk eb forma for-
yelort
Fyyt Fat Pogn Or (20.108)
ee determin’ reactiunes P,, care actioneask In D,
Urmitoarea grup este cen de aspectul trei formaté din elemen-
re ch elementul 2 au este incdrcat ou fore exte-
rtoare din eoustia de echilibru a acewtuia,scriek sud forma fortelor,
Pp + Py xo, (20.109)
result ok Foe - ¥,5 treo prin A gi aint perpendiculare pe ghidajul
v3
Din ecuatia de echilibru a grupei 2-3 scrisK sub forma momente-
lor faté de punctul B,
Pyardyg~ F545 Py5-d43= 0, (10.110)
e obtine
Pya5- ?, a 3
Py" . (o.11)
12 a
Pentru determinares reac{iuaii F, din articulatia B se scrie
ecuatia de echilibru e gruped 2-3 subd forma fortelor
Pyat Pye 1 Py 7 (20.122)
Reactiunea ?,, ce actioneari in articulatia 0 w determin’ din
ecuajia de echilibru a e:
entului conducktor 1 sub forma fortelort
Fig. 8 Fay © Ore (20,223)
jar momentul de echilibrere M, se deternind din ecuatia de echilibru a
@lementului conducktor 1 sub forma nonentelor fata de punotul Oo:
Poy dpy - M, = 0, (Qo.214) de under
My Poye8a> (20.125)
Dact we conatruiegte poligoaul forjelor pentru intregul mecanism,
se constatt cM suma fortelor cunoscute gi a celor ce leagl wecanismul de
batiu este egalk cu sero, adickt
Port Post Fost Fait Fyt Bye P+ Qo.116)
Cuncagterea r
cfiunilor din cuple,alituri de fortele extericare
o@ actionearK ssupra elementelor cinematice, servegte la stabilirea soli-
citMrilor gi deci 1a calculul de rezistenté atft al elementelor oft 94
91 cuplelor cinematic
Avind in vedere faptul oX reactiunile din cuple se modifick,a~
tit on dirsctie, oft ei ca mirime de la o poritie la alta,acestes ao
celouleazk in diferite posifii ale mecanismlui stabilindu-se hodogra-
fele lor. Pentru caloulul de rezistent se vor lua reactiunile din po-
sitia in care solioit&rile sint cele mai puternice.
In anexa IY sint presentate problene privind determinarea reac-
¥iunilor din cuple fri a lua in considerare frocarea la mecaniane ar-
ticulate plane.
10.3.2. Fortele de fre in ouplele cinematice
‘Aga cum s-2 visut reactiunile din cuple, atunoi cind se negli-
Jeaz&’ freckrile, au directia normald la suprafata de contact. In reali-
tate fortele de reactiune normale la supra-
fetele de contact produc forte de frecare
ce se aflX fn planul osculator al acested
suprafete.
Se consider& o ocupli de rotatie
format& din fusul elementului 1 gi legi-
rul elementului 2 (fig.10.25). Se noteasa
ou Bi viteza unghiulardé relativa eels:
ntului 1 fafh de elenentul 2 (deci G,)=
D2) elemente care vin in contact in
punctul A. Reactiuns 21 normalé fin A le
Pig.10.25 suprafata de contact dintre fus yi legir
produce forja de frecare By) -1 7%).
ntulud 2 fata de fusul @
Reac}iunea totalk PF), 6 lagSrului el
ntulului 1 este daté de relatiat
(20.143)
Mirimea fortet de frecare Fly, are expresiar
(20.244)
Por * P Fa undo} represint cosficientul de frecare dintre fus gi lagir, coofi-
cient care depinde de calitates suprafejelor,de lubrefiantul
folosit etc.
Sengul fortet Foyp tate dat de faptul o& ea so pune migodrit
fusului 1 fatK de lagirul 2,
Se observi ci reactiunea P,, care ia in considerare gi frecares
nu mai trece prin centrul 0 al cuplei ci este tangent& le ceroul de fre-
care Gy de rezk p astfel Sneit sensul momentului dat de acensti reac-
at& de centrul cuplei s& aib& acelagi sens cu viteza unghiulert
relativé Gp; avind aceeagi indict ca gi reactiune:
Raza pa ceroulus d@ frecare Cy we determin, pe basa figurit
10.25, ou expreaiar
ce =r sing. (10.145)
Deoarece, in general, unghiul de frecare q¢ este nic (sub 10°) se poate
aproxina sing® tey of
r,
ata
tey- Eo, (20.146)
t Fai
din (10,145) reeultds
pisses (20.247)
Se remarck faptul ct momentul de frecare My,¢ cate dat de expre-
iar
More™ PaaeP * Foaes™ (20.148)
Dac asupra elementului 1 actioneari numai o forji exterioarit
care intersecteazi cercul de frecare fusul se va autobloca in lagir.
In general autoblocares fusurilor in lagire este nedorit&.Totu-
ei Sn anumite aplicatii practice autoblocarea fn cupla de rotatie esate
necesark. Astfel pentru fixsrea piesei 2 pe masa 3 se poate folosi ex-
centricul 1 (f1¢-10.26). Rotind excentricul 1 in jurul lui 0 din posi~
fia a in pozi{ia b ee realizeard
fixarea piesei 2 luind nagtere in
A resctiunea F,,1x-x (dack 26
nmeglijeaz& frecarea dintre ele—
mentele 1 gi 2. Este de dorit
ca excentricul 1 ajuna in pozi-
qia b sk se autoblochese adici,
léeat liber, s& nu permité mig-
carea piesei 2. Pentru aceasta
ste necesar ca forte Fo, o& fie
tangent 1s cercul de frecare Cy
de razk Pp din cuple de rotatie
© (1e 14mit&) sou sf iatersec-
teze cercul de frecare, adick
(20.149) unde © = 00, - represintd excentricitatea elenentulut 1.
‘Se renarct faptul of resctiunea F,, este tangeath le cercul de
frecare astfel ca sf dea monent fo%4 de 0 in senmul lui 0/, (of, fiind
sengul de rota{ie a elenentului 1 fey de batiul O tn tendinta ui de
autodestacere, deci cfnd excentricul ¢ string gi leat liber).
Deck ¢
Potrebbero piacerti anche
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDa EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (12954)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDa EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5719)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDa EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (20479)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (5808)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Da EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Valutazione: 4 su 5 stelle4/5 (9974)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDa EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (20054)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDa EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (3321)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDa EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (3294)
- Remarkably Bright Creatures: A NovelDa EverandRemarkably Bright Creatures: A NovelValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (5639)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2568)
- The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseDa EverandThe Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (1119)
- How To Win Friends And Influence PeopleDa EverandHow To Win Friends And Influence PeopleValutazione: 4.5 su 5 stelle4.5/5 (6532)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDa EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2499)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2484)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDa EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (353)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDa EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2558)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDa EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionValutazione: 4 su 5 stelle4/5 (2507)
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1712683119?v=1){kind=icon}
