Sei sulla pagina 1di 52

Subiectul 1.

Noţiunea de drept al afacerilor


Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le reglementează,
referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”,
„drept civil”.
Drept al afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale
ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul
interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu
activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:
- R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzatorm inclusiv relatiile
corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii
intreprinzatorilor PF);
- R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor
contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);
- R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator (legate de eliberarea
licentelor, autorizatiilor etc.)
Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii de comert,la care
participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial isi are originea in lege speciala –
cod comercial.
Dreptul antreprenoriatului
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitae economica
incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca
parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii dreptului. Normele
dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in
functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre
PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit. 3 pct.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, practicii
judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre
intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie:
1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala,
inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si pactelor
internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este parte.
3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul lor de aprobare:
legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la
sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul
normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul
civil este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca
contine norme juridice speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor
genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de intreprinzator.
4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca Parlamentul nu
respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G.
cu privire la reglementarea monopolurilor).
5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare.
(ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru
participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a
Moldovei).
6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia Nationala
pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.
7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de amenajare a
teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a PJ, hotaririle
adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – norme e conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe parcursul unei perioade
indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate.

1
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica
examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri
explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important in procesul de
studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei. 5 pct.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private sunt raporturi de
drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice
şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”.
Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate.
Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru
a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative.
Raporturile juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:
- Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest
registru;
- Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de intreprinzator
- Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;
- Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;
- Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului. 7 pct.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.
Definitia-pagina 49+; Elementele- pag. 50-56:
• practicata de cetateni si de asociatiile lor;
• independenta;
• din proprie initiativa;
• in nume propriu;
• pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie;
• permanenta;
• aducatoare de beneficii;
• profesionista;
• legala. 3 pct.
1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.
Genurile activitatii de intreprinzator – pag. 56-64.
Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea productiei; executarea de
lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate – comercializarea produselor).
Alta clasificare (pag.58) – activitati interzise; monopol de stat; monopol natural; activitati supuse licentierii; activitati
practicate in baza patentei de intreprinzator; activitati care pot fi practicate liber. 5 pct.
1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea
avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea angajatului-NU; d)
activitatea instituţiei de învăţământ-NU; e) activitatea acţionarului-DA; f) activitatea păstorului-DA; g) activitatea
agentului brokerului la bursa de valori-NU, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul
clientului-DA; 7 pct.

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător


nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate economică,
antreprenoriat, afaceri.
Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,
desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu,
sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.
Despre activitate economica – pag.45
Despre afaceri – in trimiterile de la pag.46. 3 pct.
2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural.
1) Monopol de stat – desfasurate exclusive de organe ale statului sau de PJ constituite de stat. Este situatia in
care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusive de a desfasura anumite
activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care
confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale;
producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de
stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de

2
proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat;
efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
2) Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si
grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic
sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc
sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati
comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale, construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare
a acestora;
staţiile şi punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant);
gările feroviare;
autostrăzile, construite din contul bejetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile de arbă şi
serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora;
căile nevigabile naturale şi artificiale, cu sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate;
porturile fluviale, instalaţiile portuare, debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de
comunicaţie pe ape naturale, cu serviciile de întreţinere şi exploatare a lor;
întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu exepţia taximetrilor;
reţele magistrale de telecomunicaţii;
reţele de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat:
reţele publice de radiodifuziune prin fir;
reţele de telecomunicaţii internaţionale;
reţeaua de difuziune a presei periodice.
în complexul termico-energetic:
întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la sistemul energetic unic;
reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale sistemului energetic unic;
reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin conducte.
întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de aprovizionare cu energie termică,
conductele de apă şi canalizare;
serviciile pentru colectarea gunoiului şi curăţirea zăpezii;
întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale;
întreprinderile pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare.
aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulaţiei
aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi aterizării aeronavelor. 5
pct.
2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea numerelor
de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a
acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu
Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor
de automobile.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de
înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur
producător asupra producerii numerelor de înmatriculare.
Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să întreprindă SRL
„Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in
lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea,
conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru
confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.


Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura activitatea de
întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la reglementarea prin
licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea: licenţă - act administrativ cu caracter permisiv,
eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul
titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau
parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către Camera de
Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)

3
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau
persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub
formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de
persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau
să prelungească licenţa;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de
licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor
prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:
a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-
XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);
b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul
stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt
document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de
înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);
c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si
securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16
lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854
din28.07.2006);
d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea
privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel
mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei
pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie,
care se examinează în modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor
anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în
cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a
deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată
de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei
se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea
declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a
datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor
care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea
taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea
deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea

4
acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze
decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de
către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile
licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu
prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul
prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd
cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în
termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere - Taxa pentru eliberarea licenţei
pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei.
Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa
pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani).

DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI


Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită
de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare
recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură
digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune
declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină
licenţă;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de
licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor
prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr.
451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a
imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind
amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea
destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice
„Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005,
aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-
epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de
stat a sănătăţii publice);
d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a
obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a
precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la
circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate,
eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu
privire la activitatea farmaceutică);
f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin.
(1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru
conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat
prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.);
h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică).
Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.

5
Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului.
*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.
ELIBERAREA LICENŢEI
1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI
Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie
se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată
prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.
Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:
a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel
mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei
pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie,
care se examinează in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENŢEI
Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind
eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia.
Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele
8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea
deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării
deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere
a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru
eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei
pentru respingerea declaraţiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENŢEI
Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea
taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.
Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea
deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea
acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze
decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.
Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de
către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări
scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile
licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu
prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul
prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind
cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in
termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.
5 pct.
1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv
şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi
folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a)
poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a
acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de
activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de
retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare
de detectiv şi de pază
(1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu
Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în
prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se
interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).
(2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate
de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de
activităţi particulare de detectiv şi de pază
(1) În activitatea particulară de detectiv este permisă prestarea următoarelor servicii:

6
a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
persoanelor fizice şi juridice;
b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la proces;
c) studierea pieţei, colectarea de informaţii pentru negocieri, depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau
care nu insuflă încredere;
d) protejarea întreprinderilor şi a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;
h) căutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date în cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat
cu participanţii la proces.
(2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:
a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;
b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi exploatarea
dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza şi însoţirea încărcăturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor;
g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.

Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea unor genuri de activitate nr.110 din 98, prevede ca Ministerul
Afacerilor Interne licentiaza:
folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de explodare şi pirotehnică;
(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru
a doua activitate realizata cu depozitarea substantelor explozive)
7 pct.

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe.
Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Camera de Licenţiere;
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate:
a) de către Camera de Licenţiere:
1) activitatea de audit;
2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile;
3) activitatea burselor de mărfuri;
4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;
5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat
exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor,
exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive;
6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a
berii importate;
7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic,
a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni;
8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun
şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;
9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul
veterinar de stat);
10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;
11) transportul auto de călători în folos public;
12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare,
reconstrucţii, restaurări;
13)

7
de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările,
restaurările;
14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile;
15) activitatea topogeodezică şi cartografică;
16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase
şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată;
17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice, a
articolelor şi produselor chimice de menaj;
18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor;
19) activitatea particulară de detectiv sau de pază;
20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor,
precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în caz de incendiu;
21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie
civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă;
22) producerea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea şi efectuarea lucrărilor cu
explozibil de uz civil;
23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor pirotehnice şi prestarea
serviciului „Spectacole pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie
profesională;
24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie
a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul
protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu
acest drept prin lege);
25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de
întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru întreprinderile şi instituţiile nou-create, pînă la obţinerea
certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate;
26) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii;
27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru instituţiile nou-create, pînă la
obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate;
28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de
încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare
remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de vară;
29) activitatea de turism;
30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale;
31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;
32) activitatea de broker vamal;
b) de către Banca Naţională a Moldovei:
33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile);
c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare:
34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare;
35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii;
36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;
37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare;
38) activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică:
39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la
staţiile de alimentare;
40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia
energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate;
41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor
naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate;
e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei:
42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau
serviciilor de comunicaţii electronice;
43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de
importanţă statală, inclusiv a produselor program;
f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice
alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre.
Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar,
cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un
anumit aspect.

8
Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare
uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii
fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform
regulamentului aprobat de Guvern. 3 pct.
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea valabilităţii licenţei.
(din carte pag 68- 72). 5 pct.
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea -
cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a
bunurilor => DA
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau
persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă
electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această
autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele,
adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină
licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor
de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor
prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al
persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea
licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic,
cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date
diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin
procedura ghişeului unic.

Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere.

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător


nr. Conţinutul subiectului
2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a titularului de licenţă –
pag.66
2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de retragere a
licenţei. RETRAGEREA – pag.72 si SUSPENDAREA-pag.71. 5 pct.
2.3. Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era
vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu
următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care
sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor
necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul
respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8
alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta
eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin
licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:
(1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau
persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă
electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această
autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele,
adresa şi IDNP al persoanei fizice;

9
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină
licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor
de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor
prezentate.
(2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:
a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al
persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea
licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic,
cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
(21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin
date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei.
(3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin
procedura ghişeului unic.
(5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform
borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării
declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
(6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă
(semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat
în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor
ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune
o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.
7 pct.

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi pentru însăşi
persoana juridică.
Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire
la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate
atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte
PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia
necesara pentru determinarea patrimoniului national. 3 pct.
1.2. Analizaţi ciclul contabil. De la pagina 77 pina la pagina 80. Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:
a)оntocmirea documentelor primare єi centralizatoare;
Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare. Documentele primare se
оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii
sau dupг producerea evenimentului
b)evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile;
Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde
Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaюionale
de Contabilitate, care devin valabile оn Republica Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)
c)reflectarea informaюiilor оn conturile contabile;
Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa activelor, capitalului propriu,
datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi
contabile єi metodologia privind utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se
elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza Planului
general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea care aplicг S.I.R.F. poate sг
elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice
se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor.
d)întocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se prelucreazг оn registrele
contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind
de la necesitгюile informaюionale proprii, юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor
stabileєte registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг S.I.R.F.
Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг registrul contabil este оntocmit
оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia

10
acestuia pe suport de hоrtie. Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre
centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare..
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul și regulile de efectuare a inventarierii se elaborează și se aprobă de Ministerul Finanțelor. Regulile specifice
de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraюiei
publice єi de autoritгюile administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul
Finanțelor
f) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare. 5 pct.
1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile de către:
a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De
asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o
notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.
Raspuns :
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau
daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant
a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune – cel mult
9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. – pag 75-76 din carte. 7 pct.

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE – pag.83:
• liberalizarea comertului;
• existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
• liberlizarea preturilor si tarifelor;
• asigurarea unui cadru legal.
FUNCTIILE – pag.85:
• regulator al cererii si ofertei;
• factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;
• mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor. 3
pct.
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – pag.85:
• practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
• concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei, ambalajului sau a
aspectului exterior al marfii unui alt agent economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a secretelor comerciale fara
acordul posesorilor lor. 5 pct.
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere pentru a anula o
clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost
transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după
darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează
mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ
mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat
că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei
contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala
conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce
urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel,
claua respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici. 7
pct.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă neloială
reglementate în legislaţia R. Moldova.

11
Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai
procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul
reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti economici.
Actele de concurenta neloiala – pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta
neloiala sunt:
a) raspindirea de informații false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic și (sau) pot prejudicia
reputația lui;
b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de consum, la
utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor;
c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor agenюi
economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative
sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita
intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietгюii
industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent
economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de
identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul
procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le foloseascг
sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite
forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale 3 pct.
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” cu actele autorităţilor publice ce pot afecta concurenţa.
Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile
economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea
indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau
privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute de
lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor 5 pct.
1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de judecată
din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i
aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China
şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă.
1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică
terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor
sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de
confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este
înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii
semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor
tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz,
oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii
în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire
rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii,
care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv
nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate.

12
2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea
de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu
privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura
în special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în
cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi.
(2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice
care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii,
de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe.
Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti:
În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea
titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat
să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea
de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca
drepturile sale asupra mărcii.
Măsurile de alternativa :
În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra
mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri
pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului
despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul
utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului.
Despăgubirile:
La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive
rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din
cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:
a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat,
suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală
cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau
b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau
încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă.
În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul
se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii. 7
pct.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ- pag.
140, care sunt:
1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;
2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte administrative, dupa caz.
3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o societate); obtinerea si
impartirea beneficiilor.
3 pct.
1.2. Comparaţi actul de constituire a societăţii comerciale cu actul de constituire a unei întreprinderi de
stat arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive
şi actele normative care le reglementează.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii comerciale,
care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat
de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul PJ;
identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii PJ; capitalul social al PJ si
aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul
de constituire si functionare a organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea,
dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ. 5 pct.
1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se motivul că
actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire

13
servesc drept temei de nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii
comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica;
denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea
aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele єi reprezentantele societatii;
Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta
se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa;
c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
d) modul de tinere a registrelor societatii;
f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese. 7 pct.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor


nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Pag.96.
Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem
considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie
taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz
care a dobindit patenta de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al
intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea. 3 pct.
1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) antreprenor;
d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate
de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca
avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca
obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens
mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici
raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun
complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens
de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de
antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un
sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un
intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz
sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia
moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru
importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in
domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur

14
din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde
pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale
єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate
fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit.

5 pct.
1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la
desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în
numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul prezentei legi, unităţi de schimb
valutar:
- banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul
punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar – persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, avînd
ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu
persoane fizice;
- persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni de cumpărare a
numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului
punct de schimb valutar
b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători
(reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de activitate.
c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens.
d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari
de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova.
Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma
juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri neprevăzute de lege,
precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere
sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv
reglementărilor liberei concurenţe. 7 pct.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de întreprinzător
făcând o caracteristică a acestora – pag. 114. 3 pct.
1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii de: a)
Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea
limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e)
organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de
desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.
(2) În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport
va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu
privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul
limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor
tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si
reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de
locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei
si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta. 5 pct.

15
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 20
decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu
titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat
în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi
dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă. Conform legii cu
privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor
care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus
la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.
(3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate
conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit
durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei
(1) Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia
respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru
neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
(2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau
moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.
7 pct.
Subiectul 13. Întreprinzătorul individual
nr. Conţinutul subiectului
2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-vă şi la
cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pag. 108-109 3 pct.
2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale titularului
patentei de întreprinzător.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia
celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie
sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca
salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina
evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care
desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut
patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta
urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal).
Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile
prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta
pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul
raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul
sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in
patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa.
Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor,
sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul
patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite. 5 pct.
2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfăşura:
a) activitate de asigurare – nu
b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA 7 pct.

16
Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.
Conţinutul subiectului
1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem
mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercială ai cărei membri
practică, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzător în numele societății și răspund solidar єi
nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii
care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru
obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la
activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea
societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de
constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea
comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul
societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este
asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii,
prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deskis, hibrid. 3
pct.
1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială b)
societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in carte nu-i.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin
sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu scop lucrativ inglobeaza
in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal
;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura
civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o
multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi 1992: Întreprinderea
1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.
2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de antreprenor în modul stabilit
de legislaţie.
3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege.
Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia
răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.
4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana fizica ce desfasoara
legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind de drept
public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop
lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator. 5 pct.
1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula înregistrarea SRL
“VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi
remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este
membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa?
Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui
SRL. 7 pct.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ


nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării cererii de înregistrare a
persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea fondatorilor, verifica respectarea
tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare.
3 pct.
1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu alte acte
administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152 5 pct.

17
1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ, în
special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea
nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor prevazute de
lege
c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii
persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice. 7 pct.

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.


nr. Conţinutul subiectului
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un fondator este statul
Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator este un
cetăţean al Republicii Moldova.
Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individual-
Actele necesare sunt:-cererea de inregistrare;
-actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata;
-actele de identitate ale fondatorilor:
a)cetatean al R.M: buletinul de identitate
b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul de constituire,certificatul
de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma
autentica traduse in limba romana si legalizate;
c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea organului
sau intreprinderii.
-bonul de plata al taxei de timbru;
-bonul de plata a taxei de inregistrare;
-actul bancar;
-actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social;
a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica Guvernul
imputernicit prin lege.
(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngă
documentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune:
a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului;
b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;
c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul
competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova. 3 pct.
1.2. Comparaţi registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acţionarilor evidenţiind destinaţia, deţinătorul
şi conţinutul.I.Registrul actionarilor – SA este obligata sa tina un registru al actionarilor,cu exceptia societatilor care
emit actiuni la purtator. Registrul reprezinta un sistem unic de evidenta a detinatorilor de actiuni si a operatiunilor cu
actiunile SA. Legislatia prevede ca registrul actionarilor este o lista de persoane ce permite identificarea persoanelor
care au calitatea de actionar,a persoanelor care au alte drepturi asupra actiunii.Registrul este, pentru societatea
emitenta,pentru actionari si pentru comisia nationala a valorilor mobiliare o sursa de informatie asupra executarii
dispozitiilor de transmitere a actiunilor, de colectare si pastrare a informatiei privind actiunile si documentele care
implica operarea de modificari in registru. SA poate sa detina registrul actionarilor de sinestatator ori sa il incredinteze
unui registrator. Actele juridice savirsite cu actiuni trebuie consemnate in registrul actionarilor.
II.Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur. si date informative despre ele. In
el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru
care a fost constituita, marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte date.
Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate. Efectul juridic al inregistrarii se exprima
prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu
se pot incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea va fi sanctionata.
Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin hotarirea a organului suprem de decizie. 5
pct.
1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera Înregistrării de
Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această
cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate. Legea cu privire
la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de
activitate, cu exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis.
Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ respective si sa
depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate. 7 pct.

18
Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale.
- Sa contribuie la formarea capitalului social
- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.
- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la
capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia
confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului,
a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale
membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare
a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul
stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie
sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie
transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise
trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale,
fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede
altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a
decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa
acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii
generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris
numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa
practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la
data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii
obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a
beneficiului care rezulta din actele incheiate. 3 pct.
1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a:
a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de varsare a
aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din valoarea aportului la
care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii.
b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti este
obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi
in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA.
c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la data inregistrarii
societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.
Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la
inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele
obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si
termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa
comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie
necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii
prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare
a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul
stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie
sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie
transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise
trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale,
fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede
altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a
decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului.

19
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa
acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii
generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris
numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa
practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la
data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii
obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a
beneficiului care rezulta din actele incheiate.
5 pct.
1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul
Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul
social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său,
însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat.
Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului
Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta,
stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din
societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra
fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale


nr. Conţinutul subiectului
1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a participa la
conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul
lichidarii acesteea. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC.
Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de
constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta
documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii,
proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din
valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social;
sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si
activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere
referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control.
Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in
incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni
fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile
sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii
de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. Dr la dividende: profitul este
repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la
aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile
suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni
de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin
(3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind
acestora sa o despagubeasca. 3 pct.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului comanditat cu cel a
asociatului societăţii cu răspundere limitată.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in
comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise
societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de
constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la
adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti.
Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea
acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce
priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in
numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii
unor manageri profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a
asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara. 5 pct.

20
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită consultaţie şi posibilă
asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b)
proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii
beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are
el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului
societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu
repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea
si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii
poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este
admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul ramas
dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste asociatilor оn forma baneasca, in decurs de
30 de zile de la data adoptarii hotarоrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt
termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte hotarire privind
distribuirea beneficiului оntre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii
beneficiului, valoarea activelor nete ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de
rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala
a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in
urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca
asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar
reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ


nr. Conţinutul subiectului
1.1. Identificaţi persoanele care nu pot fi desemnaţi în funcţie de administrator al unei SRL.
- Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea functiei de administrator
sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra bunurilor materiale;
- Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului, infractiuni economice,
infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau de persoane care gestioneaza organizatii comerciale.
- Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata.
3 pct.
1.2. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o gestionează. Pag.177-178.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin
analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica
raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat
al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in
contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat
intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa
actioneze similar unui mandatar “in numele sip e contul persoanei juridice”. Asadar raportul dintre administrator si
societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura:
contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile
date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale
consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul
acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros.
Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind
SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin
de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
5 pct.
1.3. Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a societăţii cu 2 mln. lei,
şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii
sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor
societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea
generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in
speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art
53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in
temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea
generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data
valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind
SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale

21
societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala
anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi
suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din
variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea
se dizolva.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.


1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag. 182. 3 pct.
1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului patrimoniului persoanei
juridice cu scop lucrativ-pag.183
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor
economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
5 pct.
1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A. „Vulturenii de
Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul
social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat
litigiul ? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit
chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de
gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale. 7 pct.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea capitalului social al societăţilor
comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si
incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului
care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii
proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in
Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile
corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea
pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207. 3 pct.
1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» „parte socială”,
„acţiune” “aport suplimentar”. Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti
de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea
acestei participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre
acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul
social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare
neproportionale, ale tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul social
;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in
natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin

22
fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie
baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la
capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea
participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг
reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul
aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul
proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din
bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia 5 pct.
1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse cu titlu de aport în
capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul” referindu-vă la la termenul
de vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In
calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a societгюii
conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma
de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la
оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen
de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot
constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi drepturile
nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul
de stat al transporturilor.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le şi explicându-le
esenţa- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale:
dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului
commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma
identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor
si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub
sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate
incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza
ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de
identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un
element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata
la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage
clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si
marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale
si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de
fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau
de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci
de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure
persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane
fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa
iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial
desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator.
Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a
interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia.
DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la
capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului
industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul
sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR
asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de
Agentia de stat pentru protectia industriala.
3 pct.
1.2. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul apariţeie drepturilor
respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint
elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint

23
bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar
marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma
poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de
productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin
u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor
marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada
de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul
intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte
persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea
de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie distinge produsele unui
agent econoic pe piata de desfacere a acestora.
5 pct.
1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de producţie cu titlul de aport la
majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a
acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice
bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale.
Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea
marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala si evaluata de
catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora
trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea,
caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul
stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale. 7 pct.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi comerciale şi
relataţi despre funcţiile capitalului social.
a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor
de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $;
b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;
c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;
d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să
fie de cel puţin 1 milion de lei;
e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei;
f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al
fondului de investiţii pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului
de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei;
g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;
h) legea cu privire la asigurari;
i) legea cu privire la SRL - 5400lei;
j) legea cu privire la SA – 20000lei.
Functiile capitalului social:
1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.
(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200) 3 pct.
1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”,
„capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte
sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza
capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si
parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la
capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea
participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг
reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul
aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul
proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din
bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia.
Pag.198-199. 5 pct.
1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” din Chişinău.
Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100 000

24
lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă
informativă în care explicaţi care norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita
dizolvarea?
Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde este specificat ca
capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru constituirea, organizarea si functionarea
caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale – capitalul social minimal pentru functionarea caselor de
amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la
aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv,
administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar
adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia. 7
pct.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.
Articolul 33. Majorarea capitalului social
(1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise.
(2) Capitalul social se va majora prin:
a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de
rezervă;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.
(3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24
alin. (6).
(4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi
organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor. La înregistrarea
de stat se va face dovada vărsării aporturilor.
(5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de către
adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile
suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este
obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie. 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului nerepartizat cu procedura
de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi- pag.354-355. 5 pct.
1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat cererea de
majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să
importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a
refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul
utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale
prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată,
a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în
cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul
societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.(pag. 407-409) 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu procedura
de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni.Pag.408-409. 5 pct.
1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin care a fost decisă
majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea
capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale
de aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească
şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de
constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum trebuie
soluţionat litigiul?
Despre actiune ordinara si preferentiala – la pagina 417. Solutia – nu stiu. 7 pct.

25
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.Art 34.Reducerea capitalului social
(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social. (2) Capitalul
social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din
aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire,
modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.(4)
Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege. 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între asociaţi cu
procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de
actul de constituire-pag.355.Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera
ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint
suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate.
Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele
cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura Reducerea in legatura cu diminuarea
activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS,
societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS
pina la nivelul activelor nete. 5 pct.
1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o cererea de dizolvare a
SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social
declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul?CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul
invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca
societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea
celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă,
societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea
poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata. 7 pct.
Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită.
Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care
pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund
pentru obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu poate depasi cifra de 20.
3 pct.
1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv.
SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi
specifice.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.

26
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are
la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a
participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la
formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona
de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste
de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii
participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur
vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa
exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in
competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au
dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica
fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii
.Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei
proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social
poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat
constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa
obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti
din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile
societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional
participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele
se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in
comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au
dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor
creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala
valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate
informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub
forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa
anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul
social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele
ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
- 5 pct.
1.3. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului „ciobanu” şi a numelui
cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei societăţi, explicând efectele pe care le generează aceste
includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita” sau abrevierea “SC”,
numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in
denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in
limba de stat “si compania” sau abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea
comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati. 7
pct.

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a SRL.
Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor
(1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:
a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora;
d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii;
f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului
independent;
g) aprobarea bilanţului contabil anual;
h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net;
i) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;

27
j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;
k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii;
l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului;
m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu
gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor;
n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
o) aprobarea fondării altor persoane juridice;
p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a asociaţilor ţin:
a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;
b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului;
c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societăţii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii;
g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa adunării generale a asociaţilor.
3 pct.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, cu referire la modul
de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de adoptare a hotărârilor şi întocmire a procesului verbal-
pag.333-340.
Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării
generale a asociaţilor
În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării, ordinea
de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilor.
Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor
necesare pentru participarea la adunarea generală
a asociaţilor
(1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a
asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în
cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor.
(2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea
asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prin scrisoare
recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării.
(4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor.
Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea
adunării generale a asociaţilor
(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare
recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.
(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunării generale a
asociaţilor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al
neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.
Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a
cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi.
Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale
a asociaţilor
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:
1) cu votul unanim al asociaţilor pentru:
a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii;
c) completarea ordinii de zi;
d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată;
2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru:
a) modificarea şi completarea actului de constituire;
b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;
c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu
gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii;
e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
f) aprobarea fondării altor persoane juridice;
g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice;

28
h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;
3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:
a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net între asociaţi;
c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor.
(2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel. 5 pct.
1.3. Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul Nichiforeanu deoarece
el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2004, precum şi
nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale, a pierdut legătura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să
nu-i restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea
integrală a aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul
numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea
judecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia în decurs
de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat societăţii. Obligaţia de reparare a
prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat.
(4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net pînă la data excluderii sale.
Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia sau de la
data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri.

(5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă la data
rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în curs
de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la prevederile alin. (3),
nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţiuni. 7 pct.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).


Conţinutul subiectului
Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi despre
dependenţa valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL, detinuta de fiecare
asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat si include toate drepturile
si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat, acesta destine o parte sociala egala
cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire nu prevede altfel.
Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul de stat al
persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.
- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii
sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)
- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras
se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului
social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest
asociat.

Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de vânzare-
cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu (cesionar).
Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra părţii sociale în caz
de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti
asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati
dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau
fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre
solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute
de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii
asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute
din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului
de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea

29
socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în
termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea
dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale
judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se
autentifică notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat naştere în rezultatul divizării-
acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin
separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,modificarile
la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu
pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor cred daca
au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CÎS. 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le
deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie. 5
pct.
1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a
unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a
invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b)
Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat
cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în
judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu
¾ asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii, despre acestea nu avem reglemetari exprese
in legislatie, dar totusi daca acestea nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la dezmembrarea SA.

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni rezultate din fuziunea
a două societăţi cu răspundere limitată:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu raspundere limitata
participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare. 3 pct.
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie evidenţiind
operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică.
Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata

30
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC
incorporeaza una sau mai multe societati
5 pct.
1.3. Întocmiţi un proiect de contract de fuziune prin absorbţie, potrivit căreia SRL „Vultureni”, care are capitalul
social de 500 000 lei şi 2 asociaţi cu părţi sociale egale absoarbe SRL „Ciocârlia”, cu 4 asociaţi cu părţi sociale egale
şi capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ absorbanta si cea
absorbita.
2. Forma fuziunii – absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin in ea si care le vor
detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si obligatiilor de la PJ care
se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a acestuia facute in legatura cu
absorbtia. 7 pct.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta
1.1. Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune prin care societatea ,
pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor
de constituire în condiţiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de
organizare în care se transformă.
3 pct.
1.2. 1.2 Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere limitată în
societate pe acţiuni. procedura de transformare implica urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de constituire al societatii,pt
aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt
reprezentati asociatii care detin cel putin ¾ din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este deliberative,se va convoca o
adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma-hot se adopta cu
majoritatea necesara modificarii actului de constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al soc care se transf,hot de
transformare,act de constituire si certificatul de inreg in original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul
care arata valoarea activelor societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de
predare al stampilei.
5 pct.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru însămânţare societăţii în nume
colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la
scadenţă, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a
răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea
debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că
SNC “Tulescu şi compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele
care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după
transformare. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie
suma de bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera)
societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion. 7 pct.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinzator, fiind privata
de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata

31
a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit
in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa. 3 pct.
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute
caracterizând fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:
1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.
2. Atingerea scopului propus.
3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.
4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.
Temeiuri de dizolvare fortata:
1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui notariala; obiectul activitatii
este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor,
marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate;
toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.
3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.
4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.
5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.
(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236) 5 pct.
1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL «Buzduganul« care
desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în
referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul
gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare
a acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
7 pct.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare pentru radierea persoanei
juridice- pag.240-242 3 pct.
1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi ale administratorului
fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebesc-pag.240-242+pag. 238-239. 5 pct.
1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I restituie suma de 50.000
lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat
că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă
parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul
Oficial şi respectiv dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma
menţionată.
Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate
depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL. 7 pct.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.
1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si
dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa
existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa
desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente – aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de
lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza
numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.
2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .),anume ei,din
motive stab in actul de constituire sau din motive impuse de conditiile active decid sa lichideze societatea
3) Lichidarea societatii este obligatorie-

3 pct.
1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare operaţiune a procedurii
de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre
procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind
in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre
lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor.
Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii

32
a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru.
Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind
creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune
in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea
termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea
de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL
ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea
trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la
desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a
depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate
continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a
creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua
activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile
in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In
cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese
judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a
bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce
creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru
prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde
in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care
societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor
ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de
adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la
cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca
impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa
12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in
raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele 5 pct.
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru încasarea forţată
de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora.
În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are
sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut
cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu
au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit
bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi
cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare. 7 pct.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr.
632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de
intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de
insolvabilitate este incapacitatea de platг a debitorului
2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este supraоndatorarea debitorului, оn cazul оn care
debitorul reclamat este o persoanг juridicг responsabilг de creanюele creditorilor оn limita patrimoniului ei. Оn acest
caz, la baza evaluгrii patrimoniului debitorului trebuie pusг continuarea activitгюii lui dacг este posibil aєa ceva
conform circumstanюelor. 3 pct.

33
1.2. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de insolvabilitate care
survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile-
1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280
- Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la
administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra
bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie,
iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile
ce ii apartin si de dispune de ele)
- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;
- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul
insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;
- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau
ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii
sau comitetului creditorilor
- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.
2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281
- Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data
intentarii procesului de insolvabilitate;
- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de
insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;
- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si
bunurilor acestuia se suspenda;
- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;
- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;
- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;
- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor.
5 pct.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit de 2
ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să
i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu.
Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după
o consultaţie cu avocatul, a înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL
„Trianon”. Cum urmează să procedeze instanţa?
Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator
si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de
a’si onora obligatiile pecuniare. 7 pct.

Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia.
Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de
satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului
si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei
redresari si tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut
printr-o simpla lichidare.
Etapele procedurii planului:
1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data solicitarii.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate avea loc mai
devreme de adunarea de validare a creantelor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se
considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori, se
considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua
cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara
dovada insolvabilitatii. 3 pct.
1.2. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului.

I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind


modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si
economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o

34
parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta
parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.
II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de
insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care
finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de
intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura
a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de
lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in
procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de
insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de
asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre
deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de
lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de
lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar
si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a
administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra
bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala
a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile
creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere
ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv
sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.
5 pct.
1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de către
Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu
este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde
marfa pe care o are ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile
de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere aplicarea
acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa) sau supraindatorarea
(insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa
recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare
financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace
banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor
intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de debitor. 7 pct.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile care nu se include în
masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate
bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le
recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn
masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd
ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile
Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material
si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri)
dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.
Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare
(1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг
civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului.
(2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta
este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit,
proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil.
(3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise
autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere
оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la
expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn
care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.
Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii.
3 pct.

35
1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe cele în privinţa cărora
cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii
banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu
stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida,
insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la
adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care
bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la
decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al
bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in
conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat
a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in
care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut
in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune
in masa debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social
pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele
debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca
anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea
termenului satabilit de actul constitutive al debitorului.
5 pct.
1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul persoanei juridice anterior
intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la
intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b)
cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului
a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin
care a garantat executarea unei datorieâi anterioare.
Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta
procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate
daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si
actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora.
a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat,
daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea
primita (art 113 lit.c).
b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu
cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu
titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate
si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau
pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici
legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor,
oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea
de a restitui suma obtinuta candva. 7 pct.

Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil.
Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5 operatiuni de constituire) si in
baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise
la fondare. Conform codului civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale
cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.
Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.
Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul
pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.
Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii
nevărsate.
Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al societăţii
pe acţiuni trebuie să se indice:
a) numele sau denumirea fondatorilor;
b) cuantumul capitalului social;

36
c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă;
d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator;
f) modul de ţinere a registrelor societăţii;
g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese.
Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni
Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.
Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea
aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise.
Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.
Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în
numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură.
În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus
sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se
dizolvă.
3 pct.
1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de Legea
nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând soluţia corectă. Procedura de
constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul
ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA
nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea
lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi
facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu
fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat decizia
de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din
alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele
Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie.
Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice.
Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită
dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită
dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai
în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele
declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin
însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare
de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres
modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de societate are prioritate faţă de statutul
societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii)
încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile
din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările
operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a
societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării
acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta
următoarele acte:
a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea
documentelor de constituire ale societăţii;
c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei
Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni
plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc.
5 pct.
1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator unic. În acest
scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele nesare pentru înregistrarea acesteia.
Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR”
a atacat decizia Camerei în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA “MIXT”.
Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31
legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul
nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic
fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata. 7 pct.

37
Subiectul 40. Drepturile acţionarilor
nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 10% şi 25 % din acţiunile
cu drept de vot ale societăţii-pag.373
Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au
de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;
b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de
asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:
a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei
organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;
b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;
c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de
răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte
legislative.
Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de
asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege
şi de statutul societăţii.
3 pct.
1.2. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile-PATRIMONIALE-
pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376. 5 pct.
1.3. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea hotărârii de majorare
a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea
capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar după
majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii
la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii
acţionari au plătit numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-
o neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă?
Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea
trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre
intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii.
Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat
despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social. 7 pct.

Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta titularului. conform
legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care
atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi
o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
Drepturile acordate de actiune titularului sunt:
-de a participa la conducerea societatii
- de a primi dividende
-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii
3 pct.
1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa.
1.2
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi
o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.
---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la
ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din
bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo
formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea
datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.

38
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica
un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul
de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar
subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii.
--- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si
prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi
capitalului social la nr total de actionari. 5 pct.
1.3. 1.3 Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă din acţiunile,
inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de înstrăinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot
în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:
a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut.
Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;
b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni
preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de
altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din
alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va
fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.
7 pct.

Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi drepturile acordate de
obligaţiune titularului-pag.423.
Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la
emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin
decizia de emitere a obligaţiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite;
Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial
faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.
Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti 3 pct.
1.2. Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii de acţiune-
pag.423+pag.416;
Deosebiri:
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar
de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, obligatiunea- atestă dreptul
deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă
în mărimea şi în termenele stabilite;
c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa decis la adunarea
generala;
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu,
dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor – pag.424. 5 pct.
1.3. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd plata dobânzii o dată
pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3 ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi
obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de a-şi apăra dreptul.

39
In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul
societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.
Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul
de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente. 7 pct.

Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu propriile hartii
de valoare sunt:
- Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in
cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.
- Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de
lege.
- Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de
valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de
actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.
3 pct.
1.2. Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a propriilor acţiuni
de societatea emitentă. Achizitionarea
Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa
secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta
lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:
a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau
cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;
b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.
În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de
achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu
valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la
cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de
achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept
să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total
de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către
societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.
Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:
1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor
acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;
2) dacă, conform ultimului bilanţ:
a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau
b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în
urma achiziţionării acţiunilor plasate;
3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu
excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).
–, rascumpararea – pag.
Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de
legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.
Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:
a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau
b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau
c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau
d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;
e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6).
Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:
a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul
din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau
b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii
prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);
c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.
Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de
depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va
fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile
prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de

40
răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor
de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară
răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.
5 pct.
1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să răscumpere
acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a participat la adunarea generală şi nu
este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de
insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă.
Cum trebuie soluţionat litigiul? 7 pct.

Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte


1.1. Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul de a încheia acte juridice
(tranzacţii) de proporţii-pag.427
Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii
(1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea
ce priveşte:
a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau
leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror
valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau
b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni,
constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau
c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice
curente prevăzute în statutul societăţii.
3 pct.
1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile de proporţii şi cu
tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate
a unei tranzacţii de proporţii
(1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii
aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu
mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a
acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.
a) bunurile ce constituie peste 25% şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ
pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii; sau
b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni şi plasate în
cantitatea arătată la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50% din toate acţiunile cu drept de vot
plasate ale societăţii, dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul societăţii este
în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social.
(2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea
generală a acţionarilor.
(21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum
se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către
orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile
asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor,
convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.
(24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în
termen de 15 zile de la data adoptării, în organul de presă specificat în statutul societăţii.
Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese
(1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele
interesate:
a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii.
(11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.
(2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de
vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau

41
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere
completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în
aceste tranzacţii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
(3) Persoana interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar
o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesată în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să
comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel
de tranzacţii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi alin. (4), persoanele interesate
în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.
Articolul 86. Decizia privind încheierea de către societate a
tranzacţiei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia
consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul
societăţii.
(2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va constata dacă s-a respectat
modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76.
(3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere
unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce priveşte încheierea tranzacţiei.
(4) Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea
tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
(5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate
cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor
care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
(6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului
societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire la încheierea acesteia.
Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea
cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.
(7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele legate
de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi
ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului
executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin
efectuarea acestei tranzacţii.
(8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii
nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri.
(9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de
interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10
alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi
acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.
5 pct.
1.3. Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în judecată de anulare a
contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu
va restitui băncii împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului.
În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă un contractul
de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul
S.A. “Fântâna” a menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că
garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici
odată la încasarea sumei de la garant. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece
conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta
in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a
anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj
SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata
o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea
avea un alt efect. 7 pct.

42
Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).
1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi formele de
ţinere a adunării generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor
a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire
poate prevedea convocarea mai frecventa a AG
b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.
Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta
Formele de tinere:
Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea
generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.
Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la
data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de
acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost
întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării
ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc.
Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de
adunarea generală.
Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar
nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare. 3 pct.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în special la:
întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotărârilor şi întocmire a
proceselor verbale. Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul
deciziei consiliului societăţii.
În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale
sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii.
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei
consiliului societăţii.
Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele
de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile
acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii
Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în
scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea,
precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin.
Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a
adunării generale a acţionarilor.
Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu
privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la
data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar.
Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi
expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa
indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi
publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuni
Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă: se expediază
fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu
buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii.
Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţii
Adunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de
adunarea generală.
Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi
din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin
vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate
la adunare
La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot - un vot”, cu excepţia
cazurilor prevăzute de prezenta lege.
Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la
procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el.
Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-
un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori.
Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul
votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă
sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre
rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă

43
prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în
vigoare.
Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte
în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-
verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii
comisiei de cenzori în exerciţiu sau de notar.
(2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:
a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;
b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii;
c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;
d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;
e) ordinea de zi ;
f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor;
g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;
h) anexele la procesul-verbal. 5 pct.
1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, au depus în
instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată
modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin
hotărârea adunării generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat
împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi
Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există
temei de nulitate. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a
2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost
inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.

Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni .


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Identificaţi importanţa Consiliului în structura organelor societăţii pe acţiuni şi caracterizaţi atribuţiile
acestuia-pag.392.
(1) Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor
sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării
generale a acţionarilor.
(2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:
a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;
b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;
c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin. (1);
d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;
e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;
f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;
g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii;
g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea
de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;
h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă,
precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;
i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la
plata dividendelor intermediare;
j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;
k) decide cu privire la aderarea societăţii la asociaţie sau la o altă uniune;
l) decide în orice alte probleme prevăzute de prezenta lege şi de statutul societăţii.
(3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin. (4), dacă
statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor prevede aceasta.
(4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu pot fi transmise spre examinare organului executiv al
societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin.(3).
(5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la
funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi
cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere.
(6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane. 3 pct.
1.2. 1.2 Demonstraţi cum sunt promovate şi protejate interesele acţionarilor minoritari la fomarea
Consiliului societăţii evidenţiind importanţa votului cumulativ- Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi
încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a
acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.

44
Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu
prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor
care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.
Dacă mai mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt persoane interesate în efectuarea
tranzacţiei date, aceasta va fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.
Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu este
majoritatea pers care au interes… si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi
(8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal
cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:
a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau
b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului
societăţii.
În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul
alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.
(9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală
a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi. 5 pct.
1.3. Acţionarul S.A. „I-KEL” Pereanu a depus o cerere în judecată prin care a solicitat anularea contractului de
vânzare cumpărare a unui imobil în valoare de 2 mln. lei, încheiat de S.A. „I-KEL” (vânzător) şi fiul administratorului
S.A. „I-KEL” Popa (cumpărător). În motivaţie reclamantul a arătat că, potrivit legii, acest contract este un contract cu
conflict de interese şi, deci, este anulabil. Vânzătorul şi cumpărătorul în referinţele depuse au solicitat instanţei să fie
respinsă cererea, căci reclamantul nu este parte al contractului şi, respectiv nu are dreptul să ceară anularea lui. Cum
urmează a fi soluţionat litigiul ?
Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră
persoana care totodată este:
a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de
vot ale societăţii; sau
b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv al societăţii; sau
d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau
e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere
completă; sau
f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în
aceste tranzacţii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);

art 86 alin 7- Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanţele
legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor
prevederi ale prezentului articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului
organului executiv al societăţii:
a) să renunţe la încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau
b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin
efectuarea acestei tranzacţii.
Art 86 alin 8- Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste
tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate nevalabile în alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii- altfel contractul este
nevalabil. 7 pct.

Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzător


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special de societatea
comercială şi de cooperative de producţie.
Art 437 si pag.454
Societatea comerciala – societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator. 3 pct.
1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota preferenţială a
membrului cooperativei de întreprinzător.
Cotă ordinară - cota care acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale şi
drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, şi care se compune din cota
iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui membru sau unui membru
asociat al cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei.
Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie să fie dat în termen
de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a cererii de procurare de către un terţ a acestei cote.
În acest caz, alţi membri ai cooperativei au dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul
cooperativei nu prevede altfel.

45
Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă dreptul exclusiv la dividende
şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul lichidării cooperative. 5 pct.
1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă de
întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de întreprinzător. 7 pct.

Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS)


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470
Întreprinderea de stat este o întreprindere al cărei capital social aparţine în întregime statului.
Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de
stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.
Caracterele:
a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte
unilaterale
b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este
unitar si apartine integral statului
c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le
poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate
sad ea in arenda
d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa
desfasura alte activitati neinterzise de lege. 3 pct.
1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei societăţi comerciale; b)
a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.
a)societatea comerciala:
Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul
autorizatiilor autoritatilor publice.
Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul
detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.
Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.
b) intreprindere municipala:
cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat
UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) – cat si cele de niv II – raioane.
c)cooperativa:
Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie.
Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei – persoana juridica sau fizica
care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.
5 pct.
1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova -
Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere
din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul
de proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce
întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in limitele
stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt
preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea
statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare
economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii
de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace
fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic
dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de
instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care ÎS
poate dispune ca si proprietarul. 7 pct.

Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţii


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii.
Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute
ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti.
Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1. Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului.

46
2. Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea
actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2
ori pe an, la intervale de timp egale.
Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:
1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste 70% din valoarea de
piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:
- De actiuni
- De obligatiuni
- De actiuni si obligatiuni
- De hirtii de valoare de stat
- Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale
emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat – altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori
mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul
specializat la plasarea propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in
societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru
a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori
mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a valorilor
mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent. 3 pct.
1.2. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care practică activitatea de
producţie.
2 Organele de conducere ale societăţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul societăţii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt:
a) adunarea generală a acţionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit în continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile stabilite la art.53
alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului
fondului.
În componenţa comisiei de numărare a voturilor a adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă
persoanele menţionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale
a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din
prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională.
Consiliul fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea privind societăţile pe
acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
În plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa consiliului fondului,
dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum şi a
modificărilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniţiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului
fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componenţa consiliului fondului, în afară de persoanele indicate la art.66 alin.(5) şi art.73 alin.(5) ale Legii
privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului;
b) persoanele cu funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului
fondului;
c) persoanele fizice care exercită controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului
fondului.

47
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului. 5 pct.
1.3. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile mobiliare ale
emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă investeşte în fondul de investiţie sau în
societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de
investiţie în acţiunile şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza
dividende?
a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi investească şi reinvestească mijloacele numai în următoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emitenţi;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii
Fondul de investiţii nu are dreptul:
a) să efectueze tranzacţii de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate;
b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la
privatizare;
c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi;
d) să contracteze credite şi împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane;
f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu
persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de prezenta lege.
b) Fondul de investiţii este obligat să repartizeze pentru plata dividendelor acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din
profitul net. 7 pct.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ


nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.179:
• revocarea administratorului;
• renuntarea administratorului. 3 pct.
2.2. Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179:
• de a tine evidenta contabila;
• de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
• de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
• de a convoa adunarea generala;
• de a pastra documentele PJ;
• de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe carora este subordonat;
• de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
• de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna functionare a PJ pe care o
administreaza. 5 pct.
2.3. Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi-pag.180:
de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator incheind acte juridice dupa data
dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe care le’a intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila
din culpa administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor creditorilor (L. insolvabilitatii
art.27). 7 pct.

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. 3 pct.
1.2. Analizaţi aspectele privind:
1. desemnarea administratorului; - pag.176
2. durata exercitării funcţiei de administrator; - pag 177
3. publicarea numelui administratorului, - pag.177
4. remunerarea administratorului.- pag. 177 5 pct.
1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să întocmească o procură
prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu
organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului.
Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei
juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa
incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in
actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica
si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune
intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in
actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune

48
ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin
de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii. 7 pct.

Subiectul 52. Întreprinderea municipală


nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce intră în activul ei- pag.475
III. Patrimoniul întreprinderii
11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului
gestiunii lor economice.
12. Patrimoniul întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante, precum şi din alte valori, costul
cărora este reflectat în balanta autonomă a întreprinderii.
13. Întreprinderea îşi poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele, mijloacele de transport şi alte
valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, cu excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se prevede
altceva.
14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse:
cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social);
veniturile obţinute din comercializarea producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor, precum şi din alte genuri de
activitate;
veniturile aduse de hîrtiile de valoare;
creditele băncilor şi ale altor creditori;
investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare locale;
veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor şi altor activităţi similare;
vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si juridice;
alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare.
15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său.
Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea nu este răspunzătoare pentru
obligaţiile fondatorului. 3 pct.
1.2. Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct.
1.3. Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi repararea
drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior
adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi,
deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or.
Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate.
Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei?
Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale?
Întreprinderea municipală (în continuare - întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit
în exclusivitate pe baza proprietătii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri
(producţie), execută lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitătii
administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale şi economice ale colectivului de muncă.
II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei
6. Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale (în continuare -
fondatorul).
În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hotărîrea
privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de
expertiză ecologică.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e interzis acest
lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf
principiului ceea ce nu este interzis-este permis. 7 pct.

Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor


nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie.
Factori pozitivi:
- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;
- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce la pierderea capitalului
plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea
externa (conflictele armate, blocada economica,etc).
- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera
liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit.
- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.
- Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:

49
- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale concurentei neloiale si
conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;
- Modificarea frecventa a legislatiei;
- Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a llegistatiei, precum si de
independenta afectata a puterii judecatoresti;
- Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi privatizate (cazul unor
investitori din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc). 3 pct.
2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldov Articolul 9. Garanţia
respectării drepturilor investitorului
(1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit să solicite
înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.
Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor
sau contra unor alte acţiuni similare
(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect,
investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii:
a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu este
discriminatorie;
b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat.
[Art.10 al.(2) în redacţia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică.
Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului
(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin
încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau
prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispoziţii a autorităţii publice
prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate
sau de o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul autorităţii publice
vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valuta în care a fost efectuată investiţia sau în orice altă valută
convertibilă dacă investiţia a fost efectuată în valută convertibilă.
Articolul 12. Garanţii suplimentare
Autorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în condiţiile parteneriatului
public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia
organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamale
Investitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală a Republicii Moldova.
a. 5 pct.
2.3. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială în Republica
Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate de registrator, consultaţi,
potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată? Theoretic, forma de organizare poate fi SA,
SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii? Pag.508
c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506
d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica Moldova şi întreprinderea cu
investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta – unitatea al carei capital social se
constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care
apartine integral investitorilor straini – unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine.
Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica
Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora
şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd
integral investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează
pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a
desfăşura activitate economică.Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este
prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în străinătate.

50
Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sînt
persoane juridice.

Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice.


nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială-pag.479, pag.483; pag.484. Societatea este în
drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte
legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care
Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să
îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele. 3 pct.
2.2. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate în Republica Moldova
cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine-legea cu privire la inregistrarea
persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor
persoanelor juridice
(1) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale
persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.
(2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică.
Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării
persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la
investiţiile în activitatea de întreprinzător.
(3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau
reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare;
d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor
financiare;
e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
(4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice
numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.
(5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat. 5 pct.
2.3. Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de reprezentare
în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele
dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de
Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că
administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie
contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este în drept:
a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de constituire şi în
hotărîrile adunării generale a asociaţilor;
b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de judecată;
c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu este interzis prin
actul de constituire;
d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform
competenţei lor.
(2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de
constituire nu prevede altfel. 7 pct.

Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.


nr. Conţinutul subiectului puncte
2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie
Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu scriptic
annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala
anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.
Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala
a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln
lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro.

51
Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma
anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50
mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici. 3 pct.
2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate
rezidenţilor în zonele libere.
Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :
- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea
specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant.
- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si
vamale.
- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului
- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare pentru necesitatile
statului.
- Etc.
Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:
- posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.
- Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime sau celor minime şi fără
obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la
un resident la altul fara declarative vamala.
- Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă
după prelucrarea acestora
- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca investiţiile să fie
recuperate prin serviciile de administrare a zonei
În special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce necesită a fi specificate:
- posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuse
unor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor
- posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere.
Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale
importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii. 5 pct.
2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor comerciale la categoria
de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea
să fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor
întreprinderilor mici şi mijlocii?
Raspuns:
1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1
2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar, Lombard, de asigurare,
de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la
sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea
organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara.
3. Facilitatile – din punctul 2.2 . 7 pct.

52

Potrebbero piacerti anche