AVON T ALNIDASNOO I$ aIOONIad WMyN]odes & "yedTpow vasKOIT *VEAAVNIOOVA “pw Jamnorg op smo7T aq testo £-0-Lev88-£26-8/6 NES! 2002 ‘inqyeoxa :nseinong - 1emoig ep $1707 4p / Injnjooes e gyeoIpaw Beseole “eeseUIoeA 3d SiNO7 ‘waMoUa felugwioy B e[BUOHEN HoBIONAGIG e dID BeLALI0Seq “uNaMvoxa juMIpa e BSHOS BeUNisuNed 'B1G} "RULIOY © JO1U Ut “gsnpaidou y aye0d nu WinjoA IMIsoae B OLE O FIN ‘UNEMVOXG lNYpS eemueze: juns whips J9}se0e eidnse ouMdesp s}eoL nseunong yy} ~ 28 do reseIpy ungmvoxs enyp3 — 2002 @ 1-0-zev88-€26 NES! Ininjoses e glesipou eoseoss ‘eareujooen ‘ou 2ouNps ‘NesyNoD esiNo7 L661 @ 9p sin07 ‘emaig / aj99/8 Np ]eoIpeus inewe, ‘uoHeUIOOEACUPRINS BIOGRAFIA AUTORULUI.. INTRODUCERE, Mirifica descoperire a principi 9 (0 MEMORIE NEEVIDENTA, RESTRANSA $I LIMITATA iN TIMP rrr ‘TOATE SPECIILE ANIMALE SUNT REZERVOARE DE VIRUSI $I RETROVIRUSI 27 Capitolul 2 Originea vaccinarilor ... Capitolul 3 Precursorii lui Pasteur PUTINA ISTORIE A ELOR CARE AU FOST PLAGIATI SAU JEFUITI ..... 44 LEGENDA LUI PASTEUR: O EXPLICATI 51 LEGENDA LUI PASTEUR: PERSONAJUL 33 Capitolul 4 pera, pretinsele sale Iucrai PERIREA CONSTITUTIEL DISIMETRICE A MATERIEL VII oe 6s PRINCIPIUL FERMENTARI, GENERAREA SPONTANEE $I MICROBISMUL ... descoperiri oes 66 jerimentale ale profesorului Antoine Béchamp: chestiunile in care se opune microbismului lui Pasteur ..... ANTOINE BECHAMP: MARELE SAVANT NECUNOSCUT, IGNORAT iN MOD VOLUNTAR DE CATRE PASTEUR SI DISCIPOLII LUI ac ANTRAXUL OILOR: FAIMOSUL EXPERIMENT REALIZAT LA POUILLY-LE-FORT .... 81 BOALA TURBARIL oe eesesee BT 75 76(ezapiua “peanns ap soppuouypau py nu80u jnsvsocy - quay ws ath) (66198 PEL (ezaweyy quant wy pip9) [661 '212ug “Pa ‘Ress ap spomuounnpow jo naSon privacy ~ (wzayu9 equas, us 981p9) 0661 “229U "PA ‘pe p>) 0661 ‘219Ug “Pa ‘puonuan 1 meryuauyD vazwmeg - ‘uns a]uas0s teu 9]99 apes a]NEIOMY nempiowaye vosomoct - (zsoury equit] uy 186 ACT a ‘eoAU aware w22UED - 6261 ‘MOREY 2pENDN Lop Epo pv snIeAd PRED en 6261 ‘s018ueC “pg “APU jus 9yn9soUND FEAL 39D ayes a|EwIINY] pap ouy- 0861 ‘HorsuTysEA4 “YSN atuINg ap eMIapeoy ‘poHeNad snprIUf taourD, ‘oyejmant azoy oun w x aogruIns uesONy Ze yRzeAE 289 raMNOIG OC] WO SOT AC ceoaga ‘wipong ‘euedg ‘wyey ‘eiBjog “eluexy uy atumosu0D uy ed 1 (qeuorseuroruy se \uaI9jWo3) 4249227 ODSANN ESuyl ad (nyu 304 ant wy ‘o8dunai a9 “(erlanig) Jommn{uosuy WW nnusd jruorleusaruy beraR0g ye Aor>aNp mpm uquiow. 21s, UIP !Ipaut Qos eur purdnsS ‘ertonrg us en iA wanjoqy nnuod 4 3p 00Sp >89d ‘pms PUR], “T66T AHUNE UE AsHUOD sSeLO]ID" Ehey UT aYEIUEZa: ko QimusianM swo[dip Faun jrsosasod ays9 “snyd uy -yza) Huse NNUAd Het TIT AsNOMOL 8 wADUDD "wOAg ‘sa[joxrag SIEYY XIV ‘A Sut WED OpVEUSIEAIUA *,2aMABES Hf PpaU UEP npn e9 woae 8 (A stivd) soMesseq] puay INSERT] & EUEIPEPY ap emernory P| O661 ALUN! UL Finurfsns S0j e UCU aHflojorg UL EULO|AEP wiseaoe imuriqo eames nnquad ezay "gueum aifojoog uF 9feuoryeMs UT (dip aun [e sosssod 289 ‘eousuiase aq “onedoowoY UL 1 eARND2[OUr jepads “‘gupipaus uy 10190p gIs2 19MNOIY ac] LOR SNOT sag - msg 22a) roun v areuuin INTONYOLAV VIAVUDOIA est 821 “a ott ie 801" Tp wouy of Bouy “6 wou grouy, _eouy gwouy Ss exouy pexouy £ BoUy Geeuy svn ecu, axXaNV “ SIZATONOD YLVid 3d ASNd MIANIOOVA YOTATVAIONRYd TNIGALS sevens LANA REO MRIANIOOVA WELVLINDONI ~ vee NVI Id1Dads V YVANdOSTYANADAC Id MOLOVA ‘ATRIYNIDOVA, + spauaé axopaa ap jound up IqEI axFvsaUE8 o nnuad mqesuodsay Zinjoudes OaLSVaINLALUSNI LLYNINVINOO IMTHONYS VIWIDVAV secon gyqfeupoeA. eeu WUPIA P03) Hidspy 9 monde= SIDA: tatvitlugul = Dietatura laborato, 1995 -Accastat ,haleald” care ne ucide, Ed. ATRAGSTG, Elvetia, 1995 Teze: René Descartes, Pats V,iunie 1990 + Stresul yi canceral, Facultatea de medicini, Universitatea René Descartes, Paris V, funic 191 La 6 noiembrie 1991 Special pen ie AIEWP-ONU-UNESC responsabil cu cercetarea. In aceastcalitate, el a efectuat diferite misiuni striinatate in pro ge Dr, Louis Bon De Brouwer a fondat ADEPAM (Asociatia de apiirare contra Sri alimentare si medicamentonse) care are peste 3700 de membri in Franga TEMELE TRATATE dogmei vaccinrii, adics despre le imunologiei gi ridicate la Jenner gi Pasteur, Conform acestei temul imunitar inregistreaza, memoreazi si ia masurile necesare pentru a contracara o alt agresiune. De unde axioma: Fard vaccinuri nu exist salvare! Fara vaccinuri, -iul” triumfa, Botezul vaccinului este 0 condigie sine qua non a salvisii rang de religie de dogme, daci se realizeazi preventiv 0 agresiune, Jn ceea ce priveste unul este Jenner, medic fara a fi biolog st chimist mediocru, fal biolog si citust de putin medic. Acest nit reli edd, de fapt, nicl o nogiune de imum iar Pasteur falsified experimen Pouilly-le-Fort-a unui vaccin impotriva antraxult inure altele, inocularea it de cel pe care vaccin impotriva turbarii, Pasteur a avut ape 10 si profesori inteligenti, cum ar fi A. Béchamp, Carrel, etc., care au opus rezisteny. Au fost infiingate lume, adicd alte laboratoare gi institute Pasteur att alte (ri analizatii organizarea financiarii a Institutului Past manipularea pentru impunerea dogmei vacci afacerea generati de laboratoarele create in acest scop. Circuite de influenta si financiare - Unde se due banil Laboratoare de productio nn + Prodarea dogmel: 1 Facutat de medicins Cadouri = Cons Ordinal + state + Const generale ra ‘Adin + lcee, sel, erase, univaritt Industia agro-alimantard ‘© Corpul medical activ + Parad . ‘Nu primese bant, find = Sefide state Cconsiderat enttat! manipulate ‘= Membsi al guuemetor #1 dezintormate de catre * Poltcien care se ocupa de sindtate corpul medical si puterea = Media, 2a Publicé de mal bine de un seco! Radiou,toleviziunea > Cine plateste vaccinurile? ~ Primesc baniin scopul dea Marele public, fidelii indoctrinafi _mentine o presiune constanta de . \dezintormare $l promovare a vaceinarilorSI Mod whuey uy “ynys speruS qung* nes songs (nasi urerg’ wo un wig :pupunds eoweuues tuped ir gs mnogid unFisep ‘asg "mnoiseg In] ea)suP UJ AeoIpH a[rUSUINUOW RUE LNsInosIp gaseaIsOI Ys asauINIyNLLL NO NU 2o YopUNY so] a[uLIodoDsap aidsap yoseaqion ES tIqudEsU] ‘sayoad gs uno nng a1v> ap ayeroyo uowiosa9 uy Fer nyox as Hho ‘uorueduios 16 axoui8 - yeRoyere9 ap qisodun wopry-Aap{¥A ‘210g 2180) nnuad Unies neopura 2s 9pun nnuso mun [e Jovsaup - andadsai jmuawWOU. uy noy qUEOqE, |mso} HelUELZ UL YOSwAAEPURN Ys WWA sna UMFUD ‘yoxuysrayy mayoures 18 njuas {uaUnTE Un aIs9 fnjoodyE BO euLAYE e NUDd Empngq 9p soo eanpord mmesiputs ynpugs v-s axed) [axy 0d ap meIDIT98 so} ‘auBroAnY wp Smepng jzD0;paut :s0} widnse eysuowe yFeNe ys sal or ne anayseg Im] MyouMU yyOVep 1S uN od ap o¥nSe9 ¥s sunle ne axe insiae 1 useinsnpuy ‘tees dss ay89 “Pajy[e ap ‘AND ayap ‘IUENJaP UA uM. o BUMS rIUEW-oanayseg” “elUEL UL YoIUOID PIeoq YUaARP v ZOLMIES wre queats njnsjyy eieIA Ins9A0d wv arm muRLOUs, opEy-Au9TEA, Id "ngs mpssourS e afauenyg ep epeouod nnusd o1edno0 0 y waind 4e 99 voa0 ‘ouoynaised zojumuruaans eysnpus ardsop Saxquy wingoa un axios emnd eg "maseg ypeays o urind (29 eqre nu ys axv> RIMaajaidqns O DIU HISIKD ‘nu ¥9 [Iqeqoug “2Joumnu EUeod F-aze9 aJpreAa|ng nus a]ZENS foHe UTFUOL} USL uIase 0 "uNds ap WINX 1} nu queaes ae nun 1 uauUMUOW UN yed~suOD Bs | wSaJoId B 3pUN nes “NaISeq INDO] e PUNE, ssueg Up ereonadns epruuow vpB09§ v] ap vaNLIOWaWED ered ‘eUOGIOS Ff AP EDSay ‘suR LHP [MIMINSU 2 ap Teun jmusuMUOW ‘ananboD-e-ssuey e] “UO]eYD ap yrezIEat ems ‘s9}1D wIUOIUY ap ‘9[9C] LAP EINES ‘UETLIEC] ap ‘Sloqay UIP EMIES AsTUUOPIOD 2p ‘IFT WIP eIMEIS ‘urepIOL] ap “UN; UIP TMUSUNUOLE ‘PON Auey, mj viado ‘srery e| ap jmusumuUoW ‘KoueNy ef ‘siogng, [nrg ap tmsnq ‘siieg e| ‘aUOgIOs eaTND UIP FIMeIs I$ PneLeg 9p jMsNq HOy>NF Invd Iq & erodo ‘sanseyD e| ep snays¥y my mUsUMUOWL :299z—xds~Nop vlop gigumu eluesy ‘yIDeXD a¥S9 RSvOU v[I0I0s "De pMarsey syno7 fy aes ENOU O aaIpiZ as | vs JUELZOdWH Op pre Arvo EAT “MINAEADpE eq{njs uy 180] © nu ounsioe yaseaze ‘syeoed utp ‘ep ‘euadoe 1s0} ¥ eUEDUEA SIU YURIZaUE eURIUBY LIP as apun AOL uy IED ‘|maiaug ved uy ‘seg Biase Mm] Eames ynou o gIeNnEU 180} & O6RT ANN FT ET AAFONGOULNIppitrunde oriunde daca afirmi ci esti elevul lui Pasteur, devenit savantal ational! in ce stadiu de decadena am ajuns, dacd mu puitem compara cu savantii din strdinatate decdt pe acest industrig avid de renume, pe acest Jaborant al cirui unie merit este acela de afi reluat invechita ipotez& a Tui Pitagorareinnoith de Raspal.$ acest plagitor neruginat a devenitimaginea atiingel franceze! Admiratori Iai Louis Pasteur se prosterneaza in fata unui idol care este de fapt idolul-tuturor afacerigtlor 3 falilr savant. E vremea ca istoria sA distrugd legenda unui Pasteur - mare savant 9i filantrop dezinteresat Ja, Pasteur a fost un plagiator A ajuns intotdeauna i oriunde dupa cineva Noa descent imic fa inentat nite, Inuenga sa lorie se datoreazl unui singur merit, accla de a fi ytit si profite de pe urma muncitaltuia indeajuns de mirunt gi de mediocra pentru a indrini sk spund ch voia 85 fact o descoperire senzationali pentru a consola Pranja de pierderea Alsacici si Lorenet-ca gi cum gtinga arf trebuit si se ocupe cu probleme pe acest clercist se prosterna in fata amuletelor de care Mai mult, acest ttlhar al singel a furat hai Deboué cercetaile asupra turbiei;Iui Biot, ideile despre polarizarea lumini; lu! Béchamp, descoperiileasupra botlorviermilor de matase slut Raspall, pera fpoteza a mictobului = factor de boali infectionsal Tata idealul ofeit tinerevai francez\ Tat arivstul clruia ise rica satu Accasti platitudine poate pune Ia indoiald inteligenta gi demnitatea noastra in fata celorlalte nagiuni care ne observi. Micar o legend trebuie sa distrugem, aceea a unui Pasteur dezinteresat. Cand s-a mai intalnit vreodata exemplul unui savant ndscut sérac si care moare milionar? Stiinta dezinteresat4 nu aduce cAstiguri de fondarea Institutului Pasteur, desi avea rente anuale de 25000 de franci, suportate de contribuabili dupa 1874, acest produc&tor de seruri nu se considera Adunarea National inc& destul de bogat! “Maine, stiinga va pune la stapul savant $i rusinosul comert al industea ‘Sa cutezim a spera cd in Frania se va naste savantul din acest Institut unde se inoculeazS turbarea, famicifalsele descops poarts numelet va alunga pe vanzatorii de se bate monedi despre remedit mincinoase! Revolutiile -mulgumese sa smulgi masca marilor savangi care nau f ice sunt superioare celorlalte flindcd in loc s& verse singe, se altceva decat sarlatant iscusii ‘Unom mare, spunea Lammennais, este saul un mare savant sau un mare garlatan Noi am confundat lucrurile prea multi vreme; ar fi cazul si facem distineyia intre aceste dou tipuri de renume. Tati ce scria doctorul Michaut Ia 10 julie 1904, la doar 9 ani dup’ moartea 4 in Medicul, revista independent de medicina, farmacie si stiinte naturale, editati in Belgia si fondati in 1890. Am vrut s& aflu mai multe despre asta. Mi-am pus cAteva intrebiri ~ Cum este posibil ca o revistd medical aparent independentd si serioasa si publice un asemenea articol, in timp ce Pasteur era ridicat in slavi nu Franta, ci gi in lumea intreaga? = Nu cumva, la momentul respectiy, libertatea cuvantul deja doar vorbi goali? ~ are semnatarul acestui articol avea o polita de platit defun« Pasteur? ~ Oare doctorul Michaut spunea adevarul si acesta era cunoscut si de alfii in afard de el? in privinta primet intrebisi, ancheta mea a ardtat ci la momentul respectiy, in Franta, presa medical si presa in general, era departe deaf libera, hind totul dependenté de potiticile republicane si franemasonice. La a dows Fispunsul este ei doctorul Michaut, om de onoare si medic excelent, nu cunoytea decit ,opera” lui Louis Pasteur gi pe discipolii sii, cu ale chror retode mu era de acord. La cea de-a treiaintrebare, nu puteam rprinde fara Si fi verficat mai intai dack Pasteur yf succesoril shi erau cu adevarat impostori. Ceea ce am si ficut, si, cu toath obiectivitatea, draga cititory fer aici fractul cereetrilor mele Pasteur, niiscut in 1822, a murit in 1895, S-au seurs doar noua ani intre decesul sau si articolul reprodus mai sus. Acoperit de onoruri si bani bucurandu-se de o reputatie international (si mai ales francez) considerabil’, cum este posibil ca genialul Pasteur, unul dintre cei mai mari savanti ai tuturor timpurilor ~ dup cum spun anii dintre admiratorii si - s tr-un sAptimanal medical belgian, la lup& deces? Este adevrat ci, dup’ ce a pus la punet prin vaccinarea imunizanta in 1881, la Pouilly-le-Fort, Pasteur avea si sufere destule schimbari in rit $i procese intentate de diverse (ri cum ar fi Ttalia, Germania, Argentina, Rusia, pentru a nu le cita decat pe cele mai importante. Vom avea ocazia de a relata, pe parcursul acestei Iucriri, aceasti faimoasd experienti facut pe oi, Ne putem pune intrebarea, de ce erau ridicate in Franta statui genialului gi incomparabilului savant Pasteur, in timp ce el era contestat pe plan international atat ca persoana cat si in ceea ce priveste experientele sale, Intr- adevar, aparusera critici si contestri nu numai in presa belgiand ci iin presa medical internagionala! in Franta nu s-a inalgat nici 0 voce impotriva celui care, totusi, fusese binuit si mai apoi desemnat ca impostor. Dimpotriv§, Pasteur cra glorificat, considerat ca un gfint, salvator al um: unanimitate, corpu c raliase tcoriilor lui Pasteur fri si sufle nici © vorba. Cu doar 0 tezi de chimie si o tezi in fizica sustinute ina jreuormur ‘yapge 9p nowy v4 asa9eje BISEaDY “INaySeg IMSUY Sour) Tghunyuy wanueUs ynut na eyseae 1S IOLMUIDIeA w aIwOHEGEy 2p sowioqy| un nuded yuos ad gsraiy maiseg jRAsnyt Yo “awApe-nuE ‘WYN ES Ingen Je-N “IZEIse 1 EZeOINp 99 ¥MYEIDIP E[EUNSOIADU O BuNduIt gs quSnar e opnupovA © aieouqys ap YorN|DEUUY eEASMp nBonuy asndwe ndound ‘ropayusea ye 16 wa sopptury reisdase top v ‘Jespau jndio> anys ap azouriar o qu gags ‘vareidaooe no REPO soyqnd wigizups pumas ad pbeun auoyporss o 1S aramnd ap znge un od 18 pnorpans ad wrezeq ‘ayearpaus 229 you foun fronds (ereonn) sjuswpadxa ayes appsiaarp 18 amaiseg ap aesuwar a[Hts097, mjupwop ur ‘Saye yous 2p sqrpaxo 2189 yeur nu age auntie sq1on H-ys eoapordusy ssnds v-qut ‘wawwauigours wieos no 1qt0A wand yo 1 s¥dns wur nu yo sundsys wre] onda . uodns 2 nu es ‘nepoop yeImpop wu yode wep AuSWOU UN EAU TUE sessA{p) “wAsvaDR aldsap vapaio ao yeqanuy we-| 1S sumy uy asaufuoo aseorouIMU Bp WHastUTEAUE EEL 21e9 n> ‘ueq}z01q UNS 9p wo “HpIUOPEJUOD S9sSKI7|NoUE FH|UMaLE ‘aIEOAIN ap tnasap ‘aurpmine wiseace aidsop ypsanod we- 2 eoouy9 ¥ Uy "epoatA yesaspe 8 (UF MU [AUN DIN, IUaIsISHE MEDAL PUL HSM syugur uy mnseyed ns woSea> nop “sajalupsu ap Hooun 1 raneuurxorde ay4vos uy ease auiudxa ws eaisouy anm994j apun ‘aqua njmuany [uot ppse asise ys ymind we ope p ap du, “onus punds ve rdaoquy 98 ‘nyjnoH> yusUIE. ea eumsuo> nnuad 1g ey ‘ejaoe ymusiuoU Uy ‘Og"G| HO aNyD wee dnp 16 g1 eso aads w nnvaat ajgzned To anuIp woUN wv EULayEUL eqn, wo nu eIseaDe HYD “saFshuIaU ap EIsapE wzajSuD 0 “wzajdus UL Nese aqtoundxs ay201 go mdyy ap rer ou uaure-ourrey EuIns ap ruauTED sSioAIp ammaepe as fur Bs neDUIA LODE) ‘an9aJord asraAIp Bj WEIIN| |EqEUO;uO rezaée ‘epun nnenyure ap adeoide seq suaus un-nus yepEAsUE UWL ISAT apadan auto) 1 ‘Janqe ap sarauy arous vaxd emyy ‘DIO aNUIp eAres el WeISISE yajiiua uy mera apiuassoyur seo) “juopiNg ewww no jndwiny praid ys 99 ap uleane nu E> punoros yor mows wy “¥4 SN INIUDISEEA, 22064] 1OP YIP WHA NU ON “DUN oumeo ap ZZ1 HenAu! 3805 ne uorzoduns 3s992 neazadar as auvosiad 9 we 1 Jehueag uy sranuy ardsop 9s-npurqios yyzne w nu UPuHTNY “Egan 40NE our aidsop uorzoduns un ‘yepads uy "16 urysosruews aseoroumu ny qadoung epeamno ependes idaip reuurasap yso} ¥ sioauy [N8PIO “E66T UL ‘piseoor uy RapesypuMDs ap uqasoap aursanod i yuan o prey “pra.unsy eoungjeu ize eye as aze> uy aresOUNDI9p ap PaITIS aUIq, mnure ehUopiad ad vormiony u1v9y y7¥ax}suowp 29 uy und ys oingany ‘dur weppoe uy “uewor un 2989 1 = arfaaud 99 noe ane a1 gs 99 no We AN jpTeS PHeMdod e ERENUES e990 ut (ACFI'O) Futtouorg azeyjoa7aqq 18 arezadoog nnuad popez TUE 118 [N90] wyo9p vdase nu wuELy IC zasuEAy (on uy yzeiSopp a1vowonpuo> aunsog gnyduuroxs duio> uy UEP to9 quMs #9 BD EOP! UE HUE pars rom goputy i$ jorpoun rus Hews IUE ps 99 wing juowueo apnuids wi eeiooue siod aurprane yiseaoe 22) “vejdurezuy 18 © Ds19AIp UY aEIDHOION 8 pow oq] quspa2aid wey wuadossap 9svoIOUINN ap YWDIEU E19 E>XIX ‘ura vs vylougur wo #8 tum v EfeRuofos 19nd nynyooas MEARS “y und wo elueg “anDIseg dye woyna9] wuNFus puny ¥> eXDpISUOD av ¢ ap mH 201 yo 1S wranxe e| susduy ynynuus Hogs oingan pu Ay suing arout eureapioquy MAL Ne ea} oso whueg yo jmdey ap vues ‘wwonn sunfionuy ut 8 ys ad 99 ainosqo Wom, nnuod qm yohuy gs ammuzad ou 09 was Ixo as auypmane 156201 ap oejoo un y v mud 2 yp yf anesazvo syntuins 1 ‘auraza gyn ap eogags go aunds vod 19 NU aueD plAIpUL HUN ae EELS udIA |e jerxpour myndioo earereOU 16 eyeoysnlou sueaomord yrseaoy aeUIpsORNXS yS99e WH ap aprferqnonyp oung ep x audsap aynut aunds ‘yeiod: anaistStim ce se intamplt ast82i. Pasteur s-a facut numerost adepti. fn ume sunt legiuini intregi de laboratoare care gi-au cladit averile gratie fabricéri vaccinului, Adoptind principiul vaccinarii sistematice, corpul medical dobandise o arma redutabilt in faa indivizilor sinatosi. Daca, dintotdeauna, rmediciitratasera doar indivizii bolnavi, find se ste ci cei sinatogi nu erat Juati in calcul in practica lor (clei nut exista medicing preventiva), odatl cu sistemul vaccinicilor, ei ajungeau s% se impund intregii populatis de aici, 0 sursi de profituri deloc neglijabila. Pentru a impresiona opinia public, care bia astepta s& creada in miracolul vaccinari, s-a facut apel la o mediatizare inimaginabila, Timp de mai mulji ani, n-a trecut o zi fira ca presa si vorbeasci despre experimentele lui Pasteur si despre extraordinarul lor © etapa considerabilé tocmai fusese depasiti: medicina devenea preventivl Ea putea de acum inainte si se adreseze intregi populati de pe planeta. Inte o tari ca Franta, adevarat imperiu colonial, era un chilipir nemaipomenit, din punet de vedere financiar, pentru producitorit de vaccinuri, Sc puteau vaceina 2eci de milioane de indigent in Africa, in Asia gi alte pirti. Evident, ccum acesti oropsiti nu dispuneau de resurse pentru a pliti vaccinutile, erat pusi s% plateasca contribuabilii Metropolei, in numele principiilor tumanitare, Datorits vaccinirilor, Prana avea si elimine cea mai mare parte a afectiunilor virulente care bantuiau aceste tri. Vaccinarea era consideratd ca © opera de salubritate mondiala, ca un act de generozitate fayi de indiviz privat de toate, prada xi epidemiilor ingrozitoare Ce presti comunitigii mondiale! In realitate, aceasta actiune umanitara mi era decat un aspect al motivelor pentru efectuarea vaccinarlor sistematice Privind mai indeaproape, celelalte motive erau mult mai putin glorioase. In spatele acestei fatade atit de generoase se ascundeau de fapt interesele fabricantilor de vaccinuri. Clica medico-farmaceutici tocmai cistigase 0 mate victorie financiar’, bitindw-i joc de sinitatea publica. Intradevir, principiul vaccinarit nu se sprijinea pe nic o baza stiintificd sau medicali serioasa, Nu st demonstrat niciodatat in practicd faptul ct principin!teortic al accindrt constituia fundamental unui act terapeutc nalabil din punct de vedere stiinfif. S-a demonstrat exact contratiul: principtul vaccinirii constituie 0 croare medicali generatoare de accidente foarte grave. A vaccina constituie tun act medical contra naturi, care nu se sprijin pe nici o baza stiintific, Dar nu este de ajuns si afirmi pentru a demonstra, Prezenta Tucrare a fost, redactata in scopul de a furniza citeva miirturii care si demonstreze inutilitatea gi pericolul vaccinatilor, Capitol 1 MIRIFICA DESCOPERIRE A PRINCIPIULUIL VACCINARII Contrar celor general afirmate gi predate, nu Louis Pasteur a fost inventatorul principiului vaccindrii, Pasteur s-a afirmat prin aga-zisa descoperire a vaccinului impotriva turbarii, sau antirabie. Cu mult inaintea lui, Jenner - un englez nascut in 1749 si decedat in 1823 - inaugurase practica vaccinarilor. Jenner remarcase faptul c& ciobanii care, in contact cu ugerul vacilor, contractaseri cowpox sau vaccin (boali contagioasi, de origine virotic’, a bovinelor - n.tr), © boali benigné, nu se imbolniveau niciodati de varioli, El sa intrebat dack nu cumva aceasti vaccina transmisibila de la vacd la om se transmitea gi de la om la om. El gi-a verificat ipoteza in mai 1796, cind s-a prezentat la el o tindrd vicdrita ce avea pe mfni o leziune tipich de cowpox. Atunci a hotirat si inoculeze prin scarificare vaccina umanii de la tinira fat unui baieyel de 8 ani neatins de varioli, Dou luni mai trziu i-a inoculat baiegelului variol umani. Nici un semn al acestei boli ingrozitoare nu a aparut. in evident notiunea de imunitate creat la un subiect atins igna fay de o alta boald, mai grav, ce putea fi mortal si, prin aceasta, asemanarea dintre virusii ce nu aveau sa fie izolagi decat Ia sffrgitul secohului XIX, In sfarsit, aceasta ni se povesteste in majoritatea enciclopeditlor $i manualclor medicale. Ceea ce nu spun, totugi, aceste hucrri este ci des variolaficca ravagi, (9% din popuilatia Londze a fost decimata ineze 1731 ~ gle a refuzat categori sk pronunge vaccinarea ca fiind cordat lui Jenner, al cArui principiu al vacciniti {in strlindtate, orecompensi de 10000 de livre in 1803 gio alta de 20000 de live in 1607, Se gti de alfelc& nimeni nu este profet in yara fu Desi metoda Iui Jenner s-a raspandit foarte rapid pe continent, in Anglia ea armas litera moarti. De ce? Dupi descoperirea sa, Jenner gi-a aplicat masiv metoda in stedindtate. Napoleon insusi la decorat in mod public, si a fost considerat, ca si Pasteur mai térziu, un binefacator al umanitatii, Cea ce pare straniu totusi, este faptul c& Jenner nu gi-a vaccinat niciodata vreunul 191 un ap paz EALOIED we I¥Dap INsaaAp snpoad e NU yfouEA 99 dun uy ‘auRORTUL ap OO! arsed vy feupora wimonye op sewn epade as pZ61 ML aKIES kL" pppse “yeu wUyy ajuE) up wxOUTARUE aEUPoEA ap URduTEs yerteas & MMEEUES & ELePUOWY exfezURE yo dy} Indaouod ap 9289 WN {au1S P| 9p sai ne yo 998) a8 wNo ‘Soqe Yeu HS ‘>ppIUaUAUOS ayy puyzuridns yReaes oynut yur snpoid ne MU UpEPEUE >ys99e ¥> punye pordsa as win YanssounsoUu 1D WApUIDDeA voRDeAd ‘nypaus [Mad UL SIEYSAUE Uy UO “HZAIpUE ap apse w [Nss99p “FANS! jn uy wooaoid yj ae wasjoy 8 unr “epides anejos axsaulor o einy ‘sds [apiy “Enso ejouejd ad pueWin yluaIsix9 aoUO Tue ap Hu ap sNASIP y ae app ‘Pesods upwwoUuay 1s99% ap aIWOIEUE YSO} AE MU RCT “WeMUCUIN ayanandaout e| ap asvorioaju! ajioq no vunvapionus IwdwWEUL vs wy “ox}uUEds4 16 aNeyjoAzap ap unpp1 ne aynuapued 6 ayuiopida g> ueand adaxp ad ‘opunaid eod 9g "Jor DTW (eur j9D HU EaM YS a[URUIIONA wD ULE ‘UIs B] ap wzvasaifas tod ‘usponid un Sune ‘yzeasuepap as ‘alueiswnon ap 15 yooda ap atiouny ut “aan asvorlaayuy soqsjoq # and aseus yur ¥99 NO ayLMAIM| nsaNOd AV [9p “puoi ap anuawiaye nse a ud nu EEDIPEID yS04 ¥ EOLA, yNeupoeaou oo anuud ayo Heupspea Foo anu yyre MINDS ynoyy ne aoyounsnue a]urURDeA y9 sep ges es H aIUapHoe aseorsUMU snposd nes so[URUDDeA.HONDed Wa BUPEHIE IeNsuoWAP rnp nu euLIN ne ATED UE UE mIEIAdax ‘aajsuRUt HEUIDINA 9p ajahuouadxs oO osojoid un yap 2yezyyuaa a}uayiodxo ajdryynu usd yoyo 4 ¥ euueasuy syiiung ‘syftuins adey un oidsop vqtoa y ayvod nu ‘oneun vo "16 pjuouadxo einiluls 0 v| ap pugsa|d gHnsued aso} ¥ EHOD) ‘snds ALY (9621 teu utp ‘sauua{ ry wjuatisdxs) uid ydey une] 2p puyosjd 2409) oq “bap ynAsUED ne soWeWD)sIs AO}UUDDeA vonoeAd yenUUOD np ame 19 souud{ “aR neID aifojouNUUT ap ajalunsoun> “‘9UUE{ Ip ‘wOUIDIA aq 4o}oq w aMUaAaLd 9p BANEEIUL ap ASP OND puode ap TepoIsTU 1 ae nu ‘uapuudanuy aoe n> umyFa] ne “oHNOUOD? s1Bpas 9p round up ‘awa goNpUoD) "YoUAW 9p JOfUNDo] ehutAtE UI BsEOHIDS w2D © wiouaf av 8 vopros av yopnoocuey epnsnpur ul 9puEZUEA “Sed Wape ap at pers ung {oWioS Mudsop (oxpoUL LoFaIq amomnfe apsoge ys BW avEASHUS HHOsow UN mionnle uy pura ys “qEqenquoD yorpe “Imes vo ‘UME MgaN sy yIEUNE re medoe euripaur ‘yaog no wsaiiian we ayeueg reur apo ayrunshoaye ‘mydusaxe 9p “tue 9p OZ AP [ARAM unauy IS “eperoUDB eABaL UDA=p ae wasnuaaaid yor “uMiyord ap arwoyesousk ‘ws wrsayoud 6 me yOHOXD BL o1e9 ad wu euoreuL seIyD apse aBANsIp sv :sIAD ay ES WUNFD—ze [VSIO w so1D1UL Un piu are mu [no4p9yq_“s9P!uy 9p 408 ays 99 vo9D ‘aunsanad ap MEpoHLL gednooaid v-s nu ‘mndwn Suny v-9p ‘yedore eurypaut 1g9 no arwoyeaout 1B preurfino mur ww nD sop] ~Bopuia Es 1 cd BS OMI UL 9189 yp pleurdiio eaapr ad pzvazeq 96 yuTuDoea jnudiound “ouual nued ‘apsy 07 ‘doo 103jnut eur eorzeour yeDoAoud © woyouEAnuE vaneudeA ‘ehvEay MIP wiowes waUNIBa Ut “ZPET Mf “CO6T 3p SUPE 9691 aP TEDIP E19 nu wo 9p cup UE “eAvA UEP IeUFDDEA FRA [30 {NETO “REMC US 96E'C9 SURE E THJOHEA PreIOWD eRRIOW Yow ap FEED 8 aUAEUoQLU! ap UNZED Z1¢Cp 1 PUyZVD "euLDIeADN fo9 ad 1 HUNTER tbo ad arnodoap yao} v4 ‘oumy UIp meUIDDEA Te 99 “COGT HD puEdsouL 19} ¥ orivindod ran e ‘oud UIP 6161 - S61 MIP "owes ap euopidg sonoeiyord jansyu no oamoopy e 1S warEUDIen qeHOpuEGE © ynusaAnd eouy "FOUR op panzro wore snpoud v Zeg1 UIP erwtapido EoUL “HEUER 3805 ne qHowND0y Hor advarde #8 19)5991>7 €] EANEIUDS O IHN) Bs HeAEASPE g org}: ano ap voUYy 8 wis UIP esnpE PUIG vous ‘snr eae UE gjoUeA 9p UNze> 9p CPT avop reNsiany Res TZ6L #8 G96t axnuy jest71q und yao 9189 sEUIDDEA jrtdiouERAd qadoDsap 180 € axe> uy He raun JopowonpuoD ¥ auIPmINE MswaDy “HURU_OWA FALOLED uy uy e3roypex9 exo worTea yo WeD.D9p w HEUES w ERIPUOPY eyez, auwo e] Hep “6261 Uy gued 9621 WIP aTUEUG vaREY ap wENdw EpOFTE 280) v4 yoHOMWARUE vouTUBDEA YD |mde] 9189 “ESU “InuFlaL ap yUEYOduAy 2982 99 na “OfpauT AID MU TYPED BUAMYPAY “YUN auMds 10a ‘WUOpIAg \cTyuONA v wuIposuoD © zes99aU Poul ty aE waTEUN 1p hs areupoea oueosiod sew vA ny Yow your o-snds wre win wte “swayar uy “suusjqoud toisooe wachse a ‘ne nu siSuy yoypoUr fru wo Epes pss) weeansuouap easaDe SAE, “Tue g ey sun + guyd urind ayo urind snpar s-s orenunut ap vpeotiad “Eun wip 2129 up Ue Z ‘aooy oy sarmupora pieiedar vingan go ¥ aed aciaaip wy ayeuonA 2g BS MENON aie1q ynop afo9 yo ume reIepap w-* soxauoUI paAOP Hs EpOaUH FISEIDH H PUL yma areannoas ep ze appteiq enopuyine od eamma9eN go RAYE Us “ota 19 nuony soo" yO uadosssp ws pug sep Yesq ad sxeurIoKA BIduas O-nULd _eindise o1so eareumu yo e9pap "waeUBDUA WHUDAML B aneD HOUUD{ jMI030¢T, -ansuowep nu KuNY “srUFEUy ous © ous WypUED eUneyEYY “HlyIPHDS PRED erEIMAU ws wOUWD Uy ianoiseg smor| no 16 Semon wis ne Py wf go TABS ypwsone ynsano uy eapon woA “HeUnIeA LO}EZIAIpUL wayE,EURS 9p IyIBP LNZOUO #8 suinuas ‘ueq ap rednooaid eur g19 soUUD} “yTerOpuE wey jonqnd Uy NADH {S008 ErEpoIDIU YeAy|JOp & NU jose YOpUYE I9UUD[ "OED - 99 9p “ZED 19998 . snips pnsa09p ud (8 tuawiout ja>e usp yur ysto> ywioLOIop v-s my HAEUTES wanes ED D0I9p aunt et mu nupny asa>e 4p 1 SUN |p IwUIDDRA 8-8 BO punard ome HUE “TES idoo fiyet99 ad erepopsie yeursoes rou B-1 NU BOdDe ap 18 nES popoo0ud ULI upuiooea e glutpasuos o ardsap equon wis ¥ ynz9I9 w IOMU| “oZofRaIqN ‘ean wip yepaoep 8 areo ‘anew 99 /ny Emon IBUIDIRA ws PED aunds ouRUIsHDA Tae “FinwN uo} f yurpupdser sue, ¥39 BjoHeA PUNE Hopde africani? Trebuie precizat ca vaccindrile antivariolice au continuat pani in 197. ‘Africa, ci si in lumea intreagi. Ori in Europa, intre 1963 si 1970, 12 tari europene au inregistrat doar 391 cazuri de variola Provenind din 28 de surse diferite: Marea Britanie - 145 de cazuri; REG - 65 de cazuri; in 20 de situatii, variola provenea din Asia, si in 5 randuri, din Africa, Celelalte 181 de cazuri erau de origine necur presupune c& toate aceste cazuri de origine necunoscuti igi aveau sursa in {arile europene, pare aberant faptul c& vaccinarea europenilor a continuat in fort intre 1970 - 1977, pentru un numir de cazuri atat de mic. fn secolele al XVI-ea sl XVI-les,variola ueidea in Europa circa 400 de mi de persoane pe an. Cind s-a inceput vaccinarea, prin anil 1796 - 1800, aceasth epidemic era intro evidenth regresie, regresie care, prin urmare, nu poate fi atribuith vaccindsil cil aceasta nt era nici cunoscutd, nicl aplicata De fapt, la fel s-a intimplat si ca vaccinarea a inceput cind acesteaerau fntr-un declin considerab fi ficut vreo alld interventie decit cea a misurilor de igiens. Evident, partizanit vaccinarii_ au pretins ci aceste boli au dlisparut datoritd ‘accinarior, in timp ce in realitate hacrurile nu au fost deloe aga gi vaceinarea a provocat atit contarninarea celor vaccinati cat gia celor nevaccinatt t 4 antrenat, astfel, perenitatea agentjlorinfectosi. TrorIA vace \ZEAZA PE EXPERIENTA REALIZATA DE CATRE. JENNER PE O SINGURA PERSOANAt In afar de faptul cf Jennera pus in pericol viata unui copil eruia ia inoculat in mod deliberat variola umand, sacrificindul astfel experimentelor sale in caz de nereusit’ (cea ce este condamnabil din punct de vedere al clei mai clementare ctici). Este cazul si avem in vedere, de asemenea, faptul e& Jenner si adeptii sti nu gi-au facut nici un fel de griji, in anit care au urmat experimentulti din mai 1796, din pricina recultatelor catastrofale obtinute fn urma vaccinarit antivariolice. in mod normal, principiul vaccinévit ar fi trebuit sf fie abandonat, dar mecanismul se pusese deja in miscare. Mass- media epodi, in ciutare de senzational, se extaziase in fata miracolului Prk 4 acesta si poati fi verificat stiintific. Ori se stie ci miracolele nu au niciodata nimic stiingific in ele! fn 1796 gi mult timp dupa aceea, cumostinfele de Plecind de la un singur experiment, Jenner, adeptii sai si mass-media, antrendind lumea gtingificl sau: mai degraba scientists", au ajuns s& impund principiul vaccinssii publicului ignorant si conducatorilor politci ~ ea gi Tumi medicale de altfel - de 0 naivitate crasi. Trebuie s& subliniem faptul cl Ja vremea respectivi, lumea imedicalé ignora insist existenta unui sistem, igie erat nule. 2 Cum este de conceput c& intro asemenea stare de ignoran{a, lumea intreag’ a acordat incredere unui singur om, Jenner, care nu realizase decét 0 singura experienti, pe o singurd fiingS umana? Mai tarziu, Pasteur a reluat pe cont propriu aceasti experienta vaccinand un singur copil impotriva turbarli. $i el, de asemenea, a inspirat un soi de ineredere universali! Acest Iucru ar trebui si ne dea de gndit! Prima idee apdruti ar i cu sigurant& urmatoarea: acum 200 de ani, dorind sa acapareze un procedeu empiric in scopul de @ preveni bolile infectioase, medicina alopati I-a modificat, deturnandu-l de la adevarata sa baz (variola ,animala”), creind astfel cca mai mare eroare medicala si stiintifick a tuturor timpurilor. CATEVA NOTIUNI ELEMENTARE ESENTIALE LEGATE DE SISTEMUL IMUNITAR Pentru a ingelege cum functioneazi sistemul imunitar, trebuie s& amintim cateva nogiuni esentiale + Existi doua feluri de imunitate: imunitate celulara si imunitate w # Imunitatea celular consti in formarea limfocitelor special sen: capabile s se fixeze pe substantele striine gi si le distrug®. imunitate este deosebit de eficienti in Iupta impotriva lor, infectilor virale intracelulare, celulelor cancetoase si grefelor de {esut striin * A doud imunitate, cea umorali, permite org i, capabili s& distruga bacteriile si virusi. © Aceste doui tipuri de imunitate sunt produse de tesuturile timfoi organismulsi: g mfatici, splina, tub digestiv gi miduva osoasi Situarea fesuturilor limfoide in organism este de aga natura ineat ele sunt capabile si intercepteze un agent agresor in oricare loc si sit impiedice propagarea sa in circulatia sistemic 28 i Pi Rcacat tsz @ FLID0aWIT ¥ iaeun — aaeoun So LSLID0ANIT AUVLINAWI TNWALSIS YZVINOLLONA TAVD NI INIAGOW ViIDA TEIN] LINAS 3D nino ynoq,i, sunt capabil si format din 3 proteine numit properdin& si impreuni, sunt cap distrugi mai multe tipuri de bacterin plus, daci mierobié pitrund in piele sau mucoase gi evita substangele antimicrobiene din singe, macrofagele si rmierofagele pot sii atace aici si si+iingcreze. In farsi, posedand fiecare un tol bine determinat,exsth i leueocitee:eozinoflle, neutrofile, bazoile te, Dupi cum observim, organismal are numerosi apirator Din acest scurt studiu al organizarii sistemului imunitar apare evident faptul ci orice individ care are un sistem imunitar performant n-ar trebui, in mod logic, s% dezvolte o boali, Daci o bacterie, un virus sau orice alt agent strain de organism incearci si pitrundi in interiorul acestuia, el se va lovi de un eficient dispozitiv de aparare. De asemenea, daca in timpul existentei sale organismul unui individ a reactionat la un agent strin gia climinat, in cazul unui nou atac al aceluiasi agent, el nuvi va mai oferi acestuia nici 0 cale de acces, cici o anumiti categorie de limfocite dotate cu memorie va interveni chiar de la inceputul oricirei penetrari, Tocmai pe acest principiu al unor limfocite s-a bazat teoria vaccinarii Adeptii vaccinarii au crezut cf daca in organism s-ar introduce un virus sau 0 bacterie sub o forma atentiatd (antigen), limfocitele ar reactiona Ia antigen si |-ar pistra in memorie pentru aise opune, daci acesta s-ar prezenta vreodati sub o forma virulent, Pare simplu. Prea simplu, in realitate. O MEMORIE NEEVIDENTA, RESTRANSA $1 LIMITATA IN TIMP, posibil s& se confirme fa bolilor pentru care erau vaccinati deoarece nue) verifica daci, dupa vaccinare, acesti subiecti dezvoltau sau nu boala. Se ia plea si se sting’, cX acest lucru avea loc gratie declara doar, daci epi vvaccinarii, Punct. a seama absolut de Toe de fap ef anu subi nevaecn fre un se a ele pees st te acne tou agentull infection rp ee all din pate exsist iunitar dein, ‘ccna seu mus urmau si intlneasel stmogi in locur mai bune. Dack Nuse 26 decesele se produceau la cei vaccinati, acestea erau minimalizate sau trecute sub ticere. Nici un singur medic sau om de sting nu se géndea la faptul c’, de cand lumea, epidemiile si pandemiile aveau niravul de a atinge paroxismul, ca apoi si se stinga incetul cu incetul, Chiar gi atunci céind, mai tarziu, a fost pusi in evidenta organizarea sistemului imunitar gi cind au fost identificate diversele elemente ce fi permit si lupte cu eficacitate impotriva oricirui agent strain, n-a fost niciodati posibil si se pund in evident’ numiirul de limfocite dotate cu memorie. Lumea medicali i stiintifica a Fimas intotdeauna in ceagi artistica! Nici unui medic sau om de stiin{a nu i-a venit vreodata ideea de a se intreba ce efecte ar putea avea o intreaga avalangi de vaccinari asupra acestor limfocite dotate cu memorie. Si spunem ci am accepta faptul cX o vaccinare sau dou ar permite limfocitelor dotate cu memorie s& pastreze integral memoria antigenilor - memorie pe care, de altfel, o pierd dupa un anus timp. De aceea sunt necesare revac universale” n-a fost niciodati realizati. Ne gisim, gi aici, in ,ceata” A att de specifica medicinii alopate! E adevirat ci medi sting, ci o arti, Evident, nu s¢ poate dovedi nimic, dar se poate concepe ugor ck limfocitle dotate cu memorie vor afasi prin a pievde dacd sunt confruntate cu pres ‘multe agresiuni. La limith ean cazul unor persoane cate sa confrustat cu.un gr de sicuatitraumatizante pe parcursulviei, am putea presapune cet aplritor ai onganismutul ar putea dobindt ide sincigage san a putea #0 a razna (boll autoirvune),atacind propriul organiam. Ni este un fect pentru nimenifaptul ck imunologia a bitut intotdeauna pas pe loc gi, In ailele noastre, progreselerealizate sunt foarte modeste tocmtal pentru cd functionarea acestui sistem mu este cunoscutd in intregime x extl multe Pete albe. Dacd n-ar fi fost aga, am fi reusit de mult s4 vindectm afeciunt um sunt cancerul i SIDA TOATE SPECIILE ANIMALE SUNT REZERVOARE DE VIRUSI $I RETROYIRUSI Ideea ci omul si animalele ar putea constitui rezervoare de diversi virusi si retrovirusi care rman inactii de-a lungul existenei sau se activeaz uncori vexplicabil, a aparut doar recent. Unul dintre primi virusi descoperiti a fost cel al herpesului, capabil sa prezinte gapte aspecte diferite. Robert Gallo, co- descoperitor al retrovirusului SIDA, pusese in evideng& retrovirusii umani 2762 BL 8 parupoee mpoudiuped ajo ey wasn ps “eens ut toes ateon vapas wap aiueut Hop yoyp aecl euro syst 6 p yun enraoe area sreojotad 304 aornpoid no vied apumnut gs iemuniuoo te on poe by yexoutt mea uuadomrp aasae no yvamo | nbn a sopnzony hay und = xnotgyyrmamyauy # onanpotz ange tmUIpoes ap Hlutoragey a na mgupoes fueensed ad exypoam Terman © fy hose ap oars © Peg augupoea midiutd insur rade ad woundos ys eingan nu goup ‘auSagys us x8 pagry snatA mun eaumseu ey UNsISe ys wranE NU E>Ep ‘areUISDvA und yepsour nia [nsnura # rutAoNar nese anus 9onposd geod as 99 ‘ruEUIN WRuAONAL H[RU Yeu AES [HUN AeOP RSM TEP IeqaNU ws MU YLARUIIOVA 1e adape eorpour dios sSejaoe yo ymdey adzou0s ayeod ag ALN ‘wewn snutaonai wid un pluspiaa uy euasasnd ws ediyso iS OUHUINS wouy “Tg HnAEW g UH ayomugg nu i jnuowiowsy exour! “quRUPDEA Je uRZrued ‘PeoIpau diod ys29" az yo vujSewy owod ag “sonduss wrUrquioDar puDWOUDS aygeounD wYTIUENS voum| ‘Jue ap OZ ap 9UIg UT aq] gIUAIND e] NeID NU ‘jeorpaUr myndo: riquiaw ‘yagupoea mdape yo ‘ndypp © 2e9pur ‘sundnsaud ood ag ‘Meayqnd aseoraumt ap aoyjgnd andy} Soy ne wUadoosop aasaoy “yeuNIUE YsrUTAONaL 18 Hua soysoe eluasixe op and yoyumns wumnl ‘9967 uUd ap pugdoouy ueese eq viueioul: ad ynezeq pluspaio vung grejopuy vy aund aod as nN THIN} 35908 MENS 7 Heznoe yj 10d nu gpeoyad eae wip WxpuIDovA Nuwznaed “eaade aq “syeedaxd aytanuroorn uy eure sopsnuta ehuazasd “wap-XTX (© 18 POL-TILAX [840998 Us “e¢nugg 2s nu "yuapiag sooue9 eoonpoud IS 7eU_IeA mMpeAspUl YeADYSULI w9 a1e9 “QP AS ‘2[euNIUE 10)s928 DyIDads srutA uM vauTtUOD ‘TaufenUOHfod WLS ‘adny v nguod stmuqew ap 1ypupl od veredasd jnursoea ‘jansy "guewn wiUEy pj fhesysuen qUns puys ume reNUOD yaduioD as ‘speuIUE B] PISsyIUEUL 36 nu auvo spSnajaor}2a IE YSTUIA yo ea92" H19 Nose 1 ULLAL mM eoda UE EAE 8 NU 29 ¥9OD) "IV V1BIOEMS 0 V1 AC IMINWAISNVL TAZVO NI RAVI VINFTN A “yas nidwiaxe ap wo ‘fepynae [oy prqny smuja now mun wares e1UDs aod f onaUa® azeulquIODaE oyfoumu as 99 ¥aad aumutiad 1a 1oyLMUToOwA ¥ Lust UeBLIO UE eaIsoNPONUT “eapaA ea as uno ydngy ‘Pluss eHeanuy fapise wpat 9] v op 1S yuasqe anaURS pertdeD ap vated i8nut soxsaze eanooud v ap a[sqndaosns ojyuDsea wareupsnsqe Toune ouiq eur afajatuy wa ag “yuEUM elu japtad uy yénd ~ ngpour nes qunss dun un-nuy- y 404 ynataomar rSnuta Hye 1S yO mdey wBeopaiur 3s us Testy] UNE ‘sns Yeu YE! koreIN] UE “PeuSIag "Te widnse ZayOyOr bs piow 1S EuEHOdus suROJ Hop aI59 OD UAqoY My vamradossac] ranoajop Wrst ap oywund |p 1S wa ueumN pnuss}uesi yo sundnsaud w ap auedop ureio que ap QZ awop nd yuLIN ut ‘mynsadey mynsnaza extdadxo NE (£661 ‘Hone ‘SLSOV-VALY PA “PUNOIE BP S107 3G ‘MBP! “VATS apan as 8) aoveuind mursiuedio no weowquus ap [>J UN AULGEIS w-8 BO 18 su Infendes up oured o mnpioid nef 19 “taxinjosa sino uy ¥9 oundnsoud ag Sreoygund afprewiue vy gfeoq o 11K yoeoaoid nu ‘areuun und “18 yasayuEK as nu yp yo nnuad ,tanbojep" nes Hnur Hun uns #nuta Sede rojozuEdUsTS [ei 21a zopahnustew muustursio uy Auazasg “(AIS #8 ALS) eimuee Ep bp wo ‘ayeurine ayumue x Fins frujAoNAL H ymax soUN euDpspEO WUDPIAD Ut elop wrssosnd aoryiaoiea au “Tue wAfTED no EULIN UL HD YeARAIPE T1Sy audsap yiqion y 22-8 nu pp gD pqeqoud “yas amagde y se nu yey "youTUS 1S ylesipaur eaquou9 u! gAPA areur ead mnoy meu “ueuN TursTuEIO uy woreuywase WrutAonar 18 #SrutA ron ehumspo EhuapiAd ul und 99 ‘Tes radiyoo ape #8 off "Y IM] STW] ATH #999" Edn aUaRSp vam BE ATLLH qhunuap © je ammo ad “YCHIS wHMsRuAONar eaquTEUE IHU ND Z 1ST ATLHCapitolul 2 ORIGINEA VACCINARILOR PASTEUR ‘Am vazut ci primul inventator al unui vaccin a fost un medic englez pe nume Jenner (mat 1796, vaccinul impotriva variolel). fn 1881, cand Pasteur a realizat primul sau experiment pe oj la Pouilly-le-Fort, impotriva antral, avea 59 de ani, Iyi sustinuse tezele de fizic gi chimie in 1847, la virsta de 25, de ani, Intre aceste dowi evenimente, adici in intervalul a 34 de ani, Pasteur reusise, intro msurd mai mare sau mai mici, si faci in aga fel ca microbismul (teoria conform cireia microbii exteriori organismului sunt responsabili de producerea bolilor infectioase) si corolarul siu, asepsia intelor vii (adicd absenta microbilor in organism), s& fie recunoscute, Medicul francez Casimir Joseph Davaine (1812 ~ 1882) il precedase in acest domeniu pundnd in eviden ntrax, un bacil (denumit, la yremea respectivi, bacteridie) rispunzitor de aceasti boala. Ni se pare evident cd Pasteur era la curent cu aceste kucrii gi ci, tn cel mai feriit eaz, 5 din cle, sau pur si simplu a furat descoperirile lui L i fim ins& binevoitori dmitem ci doar s-a inspirat din aceste hucriri, forma de plagiat curent utilizaté in lumea stiintifica. SA urmiri evolutia evenimentelor. fn 1857, Pasteur studiazi fermentul lactic gi alcoolie. in 1861, pune in evident micro-organismele anaerobe, cu alte cuvinte~eapabile sk wise in absenta aerului In 1865, in folosul studiulut celor doud maladii ale viermelui de mitase, demonstreazi influenta terenului in dezvoltarea unel infec parazitare, Aceste descoperiri erau in perfect contradicyie eu propria sa teorie pe care reuse s-0 impund lumii medical gi stingifice « epoci, in asa masura inci nu se mai vorbea decat despre microbi specifici uneia sau alteia dintee afectiuni si nu mai jura nimeni decat pe aceastl teorie extravagant, Cum apiiruse aceasti risturnare subita gi aceast ga¥e a afirmatiilor anterioarc? Pasteur pusese mina, pur si simpla, pe rarile unui savant francez, Antoine Béchamp. Cum poate fi calificaté aceastd atitudine? fi las cititorulul sarcina de a Fispunde! in 1885, Pasteur a efectvat vaccinarea antirabich asupra tandrulut 31fe 'souos pow us azapeifop as gs indaouy v ws wayerguys “aeULIN BO “39 awoia ap ‘y8na1 B-| NU areUTpIeA giseaze E> ared 9s "Z"D 2540 Uy “2I9UN HOwA JeNOOU} DOHA ASTULA Nes CUIDIEA TeZIINM e > "EP 9S9 ‘ysUE INS 96 MU 99 229 “HoIENap SorownU ap YrEIS>IUOD [es JNIed vayMIDEIY eNsUOUIAP 8 ap ndoos ul nuony asa" anaey y es [> E> IqIsod mULOy a1s9 2p ap uyjd s98 mmisaoe epeaop EIepomIU AE We-Ny “WigIBUES v surleNEAUL ap aproside asvoroumnu 1oun epeaop ynogy ¥ [> “UBUIDo"A Jarsade E ane “yD 18 pproues eamnodwuy auts ad 18 yeursoea v-s r9uUD{ wo aenyD Punlard HoIne HUA, Sso00p way eID 16 ‘eIMEULDD UL ey SUY Uy aAv8 suEppOe aseorsuTU snpord v awuri201[3 eat ap nas yo 18 (euIsovA jnuas autIUOD If a2e9 ad juounial dnp ozozyusrs ys viqedeour aso EIA 9p injuLaeA eareA1sUOD B 2y8oa198 99 wuEBONF yO dey ateounoar ‘anseou 9[sq2 uy 1S sMII}OL a>uy as Bouy are [eoYpour e2 9oeur “(sr'u = pmLMsIg) JT BY “COBT UL aa[ePYO Hamayut Enop ap “ore ‘eqioa 2189 nN “PHA ap 2s atsnppx puyzyN sMIAD Yy neand UNDER Wud supuydsyr ezonarogm 18 ynsiyts “waday wo imadey ynepe eistutos “wauswase 9q ‘atvipSow avyye mu vow ‘arvuarssaqns yp psof nv maamuazyma asahosus 24r9 aownop 18 2poootiod yo 48 pamsadona ypu ys0f w mpnusrea v youzvrsfoad vosznd 29 2ypupy v9 ‘oumnupuonen up -aamessova vy awortiafs p82 undo 98 29 s0}yoq24 varnoduas viviysi2 oats! my vactupuim paurpues m2 ‘se;run@un uz “PluRRSUOD 9p 2AnoUW UTP neznjor o a1eo 120 nayuad ax}rou09 ud wowUDowA are TWHUEUN us YeUULEPUOD b uyuIssea nnuod epesay wisiu0D ‘uorsig uosURITY “{ 15 sUITOD qo/ UREA § “YBneIpEg YD ‘HqUOW en v edaoxo no eA UEP eae 8 foyuouivo so}.zgidaySe somim epyod uy “eysea9e 18 myyMUTADEA eaROdusy Is HINIEAZaP uIDIe HS HGRd~D WinENE “MAYO ansEOU afalunsou 2 ON “2zne9 (5908 yss00u nztUad areayrsyey 1dusoD 1804 ne aswo # # WAKE JON “theupoesau op unze> By arwoyunjer afeayo aep asdsap yoqdwos wioaiqns ef aqemmexa uy aiopasouy HWA worenaeii anfanqid 29 292 fe ys amgan mu prongng “"ypar opus eu [99 waLOUE © op orureus reus 19998 jonuos un enseou voused up 429 FaIeUPIEA 92: awesarauur sopouwosind aye #8 yerayo soysowe yusoud ys nea" ‘ajareorgwun 1 newnd 96 “(30° = nBinaryo #8 jmorpayy) uosfing pur uepissyg sy, “eHIUY UIP tuayourmd Jojrpau » ayyiouad myname inynaere © CGT YUL Z UEP BINpO Uf “HeUPIEA JOZIAIpUL fe AE |UNUN MyMUUDISIS ejUD!YDp audsap “yous ‘aSoquoa 9 ML ra aye sonspeys 91/9909 18 ‘mnusstueai0 faluarsyzar Hagnumup © aren e> ezojnoiogm anéysdun “gunn uIp 9[99 ul "ED “% Us eemp sonpar go # mugs iA 9p suns o a1s9 eASE—DE BIRLA) IMO UL sOpe YeUE EPeoIPaU vou 9p siraieuos ‘suaprose yoxOAOId poH[OHEANUE waseUIDIeA “Eg nssop wp HA RUAN“ exedope ‘O8 eIPE'es re>ap auowsiggo eareuoes pop # nu out usd sorezoqey wy ound vy snd pursoeA. ‘sguwuan ylonsea n9 3 iva. — way} afioaguy O sanposd epwanyeu euIIIEA “Z yysop parad uyind yeu w seupsoeagu joo ad (8 apo tYeulsoea tao od aeIe wluruoUe 4 easeaoe wp 1S pjonwa atnodwy rajduio> yzeazunwE nu prewseq UpDeA ys998 “| 2 mduy eluapiaa uy snd v soyoUANUE HAEUIDONA CONDeIG youra sna ye} a1 NOU AAUID{ MY |MIMIASUT “IAgHaS — jeun yjoqrea-opniasd o asuanap ‘tn-xod. psn{ pags nu neafgpatuy yg “wmyN9 JA eIROOUT UUM YOLA ap SATA UM EOUPE “woHOUEA, ‘euojoD up aejnonted. usiuos 99 “emnysase |NUFIOEA Fo Aouey eT “20 1800 SFOUUD{ I 1 aufigo e nnusd auifuo 9p auauntioo ad ap eawranord frusoea nuas "> wosEBE zafslug TOAEUIIOCA bunns na wURUoD z9ju9 mmoygnd warEyNso ay “ehuoiaput ay snagde 1 pidex aureog “jonupoea e avEEZoMIUIAd ap esi nud Ho “yeuaUNETE eavensazdu ‘yas varvopeA AsuNd ANWASUOWOP Anou UNA FEpOIIE pord ne-u sojaiowe aye Haweqzap a[asroANp “UETEs UP ‘ySNpAT EqesapIsuoD aso} # HoWN90] 9p 00S aP UTIAd feus nD ajasvI0 NNuEd Exe) Ie! YOjPURWIOD ee 284 wyemonos ad aynoyy pur eaiseoe “LEUTDOEA Tuna 9A1S99%x9 inyioy> ap zea woaxy axe o1fyzodo o wuyjeD ¥ nnuad ‘sued wre =P ad cys tidoo nes aujs nzquod axeorgungp ezapisuo9 o > vexysiSeus nyduns ium wey uy exesap yaup yerdooxo y and S1uEUG UvaiyreD ouNOLO 1S “sue, wary UE suoVeqgo PEpoIsN yoy w-U EHOUTANUE eOREUTDDeA “ws UxEL uy sosons Wapour UN yySap ynuyigo wu ‘uONUTUN,E aq "ydoD FAfEID WUIDIeA 18 nu [p ‘piupoosu0> Uy YyOURANUE eareUIEA FUTA 9p as9sTy ~ ‘papain s9untto{ 4vy “gzofno1oqm 9p yNUL ¥ FISD" “uNdS 2s wind BEE ‘Yo aNUIP nun ad reuoea e-f goep 1§ Tdoo midoid azunupsen 1ys glial no 139) &-s seuua{ zapduo jrowpaut Wea mnjrudiouad woursy20 soy B are 1uD19}1PUT WINNGE jung 1f unz0u0 no wsapdo a1se anaiseg sjeuiovur § gzooueas vsard ap Hreuortypuco wwtpur ap 2% uauino ($ vo ‘iI9p yereAape uN 9p PONPUOT “HAPUOUIO Ye LOI"IEFSUA HeUL YeUL Yao ANUIp HUN “nqU_s un ;9pysuoD 2189 1» G9 ap HIsHYA UL WNDU 299 INaIseg “MNJODRATY wey uy pzerzerso as vjeuorteusaiur 16 peaDuie3y esO%q) 1 3189 EISDY INS,DECLARATIA UNUI MINISTRU STRAIN INTELIGENT Jn luna martie 1903 cand, la solicitarea deputatior socialist, se discuta in cele doua Camere un proiect de lege destinat a face obligatorie vaccinarea antivariolics, Ministrul belgian al Igienci publice (astAzi iam spune .al Sinataqi"), a fost invitat si ia cuvantul. Adversar inversunat al vaccindrii obligatori, Gratorul a profitat de ocazia ce i se oferise pentru a se ridica impotriva acestei confisciri a libertagii individuale, subliniind c& aceasta era cu att mai pusin justificats cu c&t vaccinarea contra variolei mi era nici fficace pe vial, aga cum pretinsese Jenner, si, mat ales, nici lipsiti de pericole. Intr-adevar, aceasta trebuia re-efectuata anual si, dup’ cum demonstrau statisticle oficiale, se inregistrasera tulburarifiziologice de tot felul (febri, abcese, erupti, etc), si numerosi copii care nu mai primisers alte vvaccinur i cizusera victime. Dar Ministral belgian na s-a limitat laa face procesul presupuset perenitit sil lipsei de periculozitate a vaccinului antivarilic pe care Camerele s¢ Dregiteau si-limpund tuturo, fara discernamant ci pus in evidenta in mod flocvent o legiturd din ce in ce mai vizibilf gi mai nelingtitoare intre reerudescenta tuberculozci gi vaccinarea sistematica impotriva varole, ca precadere n randurile armatei- unde aceasta practicd devenise deja rutin In sfarit, a reamintit faptal cd igiena gi curdjenta personalA gi colectiva erau singu ace de eradicare a variolei cu adevirat eficace. (Cititorul va gist textl integral al acestui discurs in Anexa 1 a acesteiluerai). Rostit acum aproape un secol dar extrem de bine documentat, discursul Ministrului belgian evalua perfect problema ridicatt de vaccinarile sistematice si obligatoril, Care Ministru al Sanataqii din vreuna dintre virile Comunitagii Europene ar mai folosi un astfel de limb: fel de obiectiv, in legatura cu nenumaratele vaccindri suf toti cetatenii Yrilor dezvoltate si sub-dezvoltate? De la acea dat, contrar Ministrului belgian in exercitiu ~ acum, al Sanataii publice ~ toi Ministrii Sanatatii au fost intotdeauna in favoarea oriciirni fel de vaccinuri in profitul exclusiv al fabricantilor, batdndw-i joc de sinitatea public’, mult sau mai putin informati in legituri cu accidentele survenite si consecintele pe termen mediu si lung ale practicii vaceinirilor. Intre 1800 si 1903, puterea publick si corpul medical inregistrase deja accidentele si decesele legate de vaccinarea antivariolici. in mod evident, aceste inregi erau tinute sub cheie pentru a nu nelinisti opinia public ~ cobaii, am putea spune. Degi la vremea respectiva cunostingele in materie de imunologie erau nule, se stia, totusi, ci vaccinarea provoca reactii ce nu puteau fi prea explicate i facilita, pe termen mediu, aparitia diverselor afectiunt. fn zilele noastre, am spune cb vaccinarea provoack o deficient’ imunitar 34 dleschizfind calea pentru numeroase afectiuni, cunoscute si necunoscute. in martie 1904, lobby-l pro-vaccin din Belgia, sustimut de socialigt, fea sk se serie fn presi despre iminenta unei epidemii de varioli i despre faptal e& statul trebuia si refnnoiased la fiecare gase huni sursa de vacein oficial prin procedeul culturit (virus variolic uman inoculat vaci tinere). De asemenea, se indica c& vaccindrile dovedite fara succes trebuiau reluate de out sau de trei or, c&ci vaccina nu oferd imunitate decat pentru sase Tani pana la un an (La Gazette din Liege (Gazeta ~n.tr) si LAmi de VOrcre din Namur (Prietenul Ondinti~ ne). Este usor de inteles de ce se organizau astfel de campanii in pres. Lobby-ul pro-vaccin, alcituit din fabricanti de vaccinuri, medici creduli si, mai ales, Gin politicieni socialisti fie ignoranti, fie extrem de interesasi de beneficiile materiale varsate de institutele de fabricare a vaccinului antivariolic, incercau si faci in asa fel incat si fie votati o lege prin care vaccinarea antivariolica si devind obligatorie. (Este interesant de stiut ci in Franta, Pasteur cra sustinut de citre Paul Bert, republican ce fusese Ministra al Instructiuni e si care a ficut si fie votate diverse proiecte de lege ce decretau obligativitatea vaccinarii antivariolice). Aceste campanii de presi au dat roadele asteptate: populatia era alarmati prin anunjarea unor eventuale epidemii, apoi linigtita prin anuntatea posibilitatii de a se vaccina pentru a se feri de acestea. Vocile discordante, indiferent ct de competente erau ele, nu aveau acces la marile ziare. Nu li se deschideau decat paginile revistelor de specic in numarul din 1911 al revistei Le Médecin (Medicul), doctoral Jules Vindevogel, membru al Societatii Regale de Medicini si Stiinge Medicale gi Naturale din Bruxelles, membru asociat al Societitii Franceze de Igien’, s-a ridicat npotriva unei vaccinari devenits simplé rutin’, aplicati tuturor fra gan, la scoal, la circumscriptia militara, la intrarea in 4 sau privat, sau oriunde se putea presupune ci exist variol’, Dup& doctorul Vindevogel, daunele produse prin vaccinarea antivariolici obligatoric nu se limitau doar la cazurile grave deja cunoscute, febra hepatica devenita uncori hectici, abcese, pustule umede, slibirea general a organismului, etc, Nenorocirea cea mai grav produsi de aceasté modi Mi este aceea ci a ficut si fie impinse in doilea, daca nu cumwa chiar si fie'cu totul ignorate, misurile de igiend publica ce facuser de atatea ori dovada ci pot si reduc, dack nu si inlature total, bolile asa- contagioase. (Cititorul va gisi textul integral al acestui articol in Anexa 2 a acestei lucrar in zlele de 8 si 9 septembrie 1911 a avut loc la Frankfurt Congresul Ligit Internationale Impotriva. Vaccinului, infiintata cu un an inainte 35‘yterd ad aquge tnuroea sojosiomp eysy wyyuszard BA “BIOL BRUNT] UP a1eLEGap aojouisiueaio widnse 16 asvoxguys asndnsaud syeyuapiovo sojawistuesu0 erdnse: Huvoniqes 9p giwonoeid syeusova wuynjod v asafajaiuy Gung teu o nnuag ue areoay uy “ed ue OT aanaay e| ‘eayenuotjod ‘sournay anvBau sundszs 2p 289 UL DO ap YeuLM eUTRa.aqni EL Asap, aieupoea-ou faioun nnuad oagns “gurworod ‘soueias ‘2uayIq Heurseaar nes feursoea 4 408 puynazaqm ey anedau sar no MD1qNs ‘Oe. Uusows muted ‘gjo19j a1807 nnuad yloagny vqvog nae ne nurams 1 Heuoeaau piateg nnuad ‘uo!219 uenuo}fod ‘soueras ‘aug artoalut eumd ednp 1uny z1 eLpurd ¢ &] ap aeonoead purmoiogm e] 1831 feupoexsu yous doo nnuad 55 ¢ Weursesau tuidoo vy woraro “pjooqna mae 09 U1 IZ tL aq, que 12 PLOT e129 me ET PL TT 819, jue 9 op arureuy weg-¢ ynauo> asm “SouEIN ‘uo}ai0 “gjoaqne arisafure-111 © vm “watsynauoa 28m ‘sourras “SUD” “ run y anioafur ey & purfsruo: “easmauo> asm ‘soue arioatu e-1 “yatsqnauoa asm ‘sourray ‘ouayiq, nyzaya yeu run ZL er gued g aeonbesd yuynozogm ey ms2y, mynosa sndns zypaur un-niuy 9s94nd0] a1e> nes tHertan23]09 uy enut ares soy doo eareursoea “Og sun] ST LST ef wuny g1 &] ap puedaouy muny ¢ nuny ze] 2p pugdsouy he ap yuny ewad iq, a OVA der WANTTV 44 UIp FeUIDEA axenjod 9p jnpeas sowwssl pow uy yevoxrsnyy 99 sepuaye ‘sol peur 9p nsepuaye> audsap s9y2n0g MuOIDOP FzzISe 9PO9 40-29 1 9% supruoyod eamnodury mrgupsen erteSiiq0 °6961 UE ‘jozoqroroqm eamnoduy Hayursoua wrle8tgo “OS61 MT ue} ENuOD HUBURIWA BHETTA “OFT Uf yuoytp enwod wayuIooeA eHeRgO -BEbT Uf syzug) us oydusgyu 28 ws won 29 wurSeuwr fn wo 2HG, “£061 wi suoreyqo wRI9A9p wHOMEARUE eorEUIDIEA aids vqIOA “ZT6L uy lou aud wnoe y 1e yoep Jaypnog Fa|SIODOP [MECUTUOD ff BE IwIOH] FoIsod" vg EXOUY UF yoIdwWOD a1ede eUIBs 9p gp faisaoe nsenxg) “supauy aandnus upypeur soye v 1S “wURLALDs “ejooKnt 9p sojEMzeD w eVEVEISUOD ea1aySa1D e| equIZap reUL 2INqUTUOD Fa 1 *,!9[0UEA eapnoduyy ngpauras un ais nu" yarsew afluaaiaiut ap di 1s20e go 18 HAISUDDU aroupora ap ajapeouad no ‘nniens pow uy ‘pouros nwopida aplou w> waz aaipnog [ruo;op ‘ayf> ad as-npururluds -,rerbeHoq S wuspuNg “1oUDIST jerousg as-npupioep sauford ysooe \jonunuos MIMO] no (W9XX [e N|MIOD9s |mandoauy e]) wNae arSaroq qupHULIOJ NO" EyEPEITE waAoy aD 1p eUDs 19yDneg “H nfleaes eaog) your 16 guazaad your ws9 wopunnnyard aye21,Us9U0% 20] ayponoeid e| qussinoas ye adey ynjduys wud prdex eredsip xs emgon “19 dnp ‘suv wjouwa yo ‘sywzyear widsosny NU HOIeUIDIEA x myziaaud yp sonny, mere 2Ig{ “DaIsuaqUE LEUIDDBA ap tue ap OF ap ARU Feu ednp ‘youua my erjuaaur ednp tue 9p OOT ap AAW eur E| HeaIRdE LHZN]UO ayS29y sHowSyqo. SIQUIDDPA |p PUNO} FoAY'O vAHOqE ef ZOEY soIMyM, B[uFANs BUAUL JnsaiZu0> “ease og “SsvorfaajuF Hog are HS mMIESIEA ANMUYap aumgyu es ygedes jrunuys ayso area ‘zeanues saxSord imexgaape yorpardwuy ‘sjeorpaut 2[quin20p ap yinuranuy “YALUIOIA varvO[RA UL ehUIpaLD “¢ ‘oreques aura|gozd uy ‘njmpiarpuy 1o}uunsu0D eadnse wuupauyewsu seaidwy o smnsuo> suOw|go EAIeUIDIEA. “p y uINS qusUTEpUny 29120 ap FUSdy| aIs9 DUNE, MY EHO “Eg ‘oqeoypau HmaoIne anys ap arewtjuOD uns 18 yeiau ap [tqisodut quns runsherado yorsaow aye 9fosued ayjdnynut °-z yojouva eanodusy anuoaaid mypowiar un aymypsuos nu vorEUDDBA “| ayareoyguzin S05 nv saiiuos imsade apiznjuo uoyeurpsea anes ap wewodjoo azn 0 1S suory[pSuy o yy>9p wr nu EpepeUL forsaze e axteresyp wstz-vbe yo gundnsard gs Mouo sinpefuy “pjoueA ENUOD EseM UE EUPIA ULd ourigo avod os 29 voa0 nuad 1op104 jnqdwaxa puny e> ;uapun Mord mequazand wae} ZUR UE opueuey uy pretumyuy ws908 waneaucy “wHfeD] "ESAURY UEP wayESIOARUM z sosajoad “vjemy ope [ruowop 1 s9eIEMEL>SSMY “y 2p EwIUazardas‘VACCINURI PRODUSE DE PASTEUR VACCINS, Vaecin BCG Pasteur Vaccin CCB Pasteur Vaccin antiholerie Pasteur ‘Vacein impotriva tusei convulsive Pasteur Vaccin D.T. TAB Pasteur Vaccin antigripal (vezi Mutagrip Pasteur) Vaccin GenFievac B Pasteur Vaccinuri IPAD Pasteur (adsorbite) Vaccin IPAD D.T. Pasteur Vaccin IPAD D.T.C.P. Pasteur Vaccin IPAD D-TP. Pasteur Vacein IPAD P. Pasteur Vaccin IPAD T. Pasteur Vaccin IPAD TP. Pasteur Vaccin antipoliomielitic (vezi Sabin Poliovac Oral Pasteur si Vaccinurile IAD ce contin compusul P) Vaccin antirabic purificat Pasteur (Utilizare preventivi) ie purificat Pasteur (Pentru tratament dup expunere) \VACCINURI ALE INSTITUTULUI MERIEUX Bague Variole (antivariolic— n.tr) D:T Bis D.T. Bis ~ Rudivax Imovax Oreillons (vaccin impotriva oreionului) Monovax (vacein impotriva tuberculozei) Preumo 14 Imovax (vaccin impotriva pneumococilor) Rowvax (vaccin asociat impotriva rubeolei si rujeotei) T Polio Tétragrip ‘Vacein antirabic inactiv preventiv ‘Vaccin antirabic inactiv pentru tratament dupa expunere ‘Vaccin antituberculos liofilizat de folosinyi intradermict ‘Vaxicoq Vaxigrip 38 (CALENDARUL VACCINARILOR PROPUS DE INSTITUTUL MERIEUX La 3 luni difterie, tetanos, scarlatin’, poliomieliti: Tétracog 05, I-a injectie Lad luni difterie, tetanos, scarlatin’, poliomielita: ‘Tétracog 05, a II-a injectie La 5 luni difterie, tetanos, scarlating, poliomiel Tétracog 05, a Ill-a injectie rujeoli, rubeoli, oreion: Rubi-Rouvax + Imovax Oreillons difterie tetanos, tuse convulsiva, poliomielita: . Teétracog 05, ul rapel intre 5 si 6 ani. nun difterie, tetanos, tuse convulsivi, poliomieliti: ‘Tétracog 05 , al H-lea rapel BCG: Monovax sau vaccin antituberculos « difterie, tetanos, poliomieliti: D.T. Polio rubeola pentru fete: Rudivax oreion pentru baieti: Imovax Oreillons ‘Test la tuberculin + BCG Monotest + Vaccin antituberculos tctanos, poliomieliti: T, Polio, rapel la fiecare 10 ani rubeola pentru femeile neimunizate: Rudivax grip: Vaxigrip in fiecare an dup 65 ani, Pneumococi: Peumo 14 Imovax Intre 12 gi 15 luni La 18 luni Inainte de 6 ani fire 11 5112 ani Dupé 21 ani (GAMA VACCINURILOR DE LA SMETHKLINE BEECHAM DITANRIX™ vaccin antidifteric gi antitetanic ENGERIX B™ vaccin recombinant impotriva hepatitei B, plecand de la droj EOLARIX™ vaccin contra rujeotei si rubeolei ERVEVAX™ vaccin contra rubeolei FLUARIX™ vaccin contra gripei HAVRIX™ . vaccin contra hepatitei A INFANRIX™ .. . vaccin combinat impotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive a-celulare MENCEVAX A™ .. vaccin impotriva meningitei,cerebrospinale cu meningococi din grupa A MENCEVAX AC™ ._ vaccin impotriva meningitei cerebrospinale ‘cu meningococi din grupele A gi C MENCEVAX ACWY™.......... vaccin impotriva meningitei cerebrospinale cu meningococi din grupele ACW si Y 39298 Up MI SoyUEUL apes appAEIB HS Ho axCorE 2p Pye ln Up wiseane “ZzBT “TZ8T “OZAT WP akzoydxo elequpnuso} | votunfe ‘ayugurooesar #6 ayer > 6 ayose uy wouagat ejoutea rrp) yeu qu estbga ‘oaamoap wonuoue equiSap (eA #19 EUIDEA wIswOIe wo ared 9g "pea 1oyye eareiny> anunuo> reur Bs yHAUL LID ED 8 Asse UEP LATE pea w] ‘xod-aioo myesvAape ‘feapt {n-xod-Mo9 yoswaselHo4 ys waIIDHDY as9sMAe Yo aWwpap BF aiqe:B es “eaave aq “asaxfaissep 9p ypeotiod o vf asasunle ‘nuopida [ea 200 Wo ‘SHOUA {npeA ¥ 9ERT UE puEVESUOS ayEd wre ap ad 1S ova ap mmyea 9p wo wuppeay “ewan yj pued your XuoUy e] AAT ef OUD BSaIWIIA Y| EEO Yode ayMoqurry YL we o UPA BE Np vs ‘ygqe yoea © vulupe v nnuad Asseg ey 1eseidap vs trwapesy “weroUSBoP au xod-ino> gompoid ys gyiqudeo yeapt vova eS v nnuad roseaunqoU BEND (© 20] mae w “wa99" ac “PHTUF Wo wD UND W8e HIaySaDe EaysEBOA FIUDAEN eI ‘pap xod-soo © “YuNUIpOEA t puadsBIOURap 0 ‘S1IqUIS © 9P EqIOA aso wo sunoid ne 19 ‘ynoaka apunose He MunuRY TO|YURIEA je APU TeUL 29 Uy 29 Usp ynxeuINU nD PrEPO wars ETeoq 2p SUE yeversuos ne 9 HeAHUE quEUDSES TuEZHIed JeuLIN ne axe opHWapIdd Uy yeU}SDeADU ap BUBOMNU Z¢ Ap [99 UE Ea LIER ap asUNe. auvosiad aurind yur se’ y as gs amgan ‘theuRoEA ap auor ¢ ap mdnsh lu "go quspis9 215g “OHN20| ap auEOYLU QP 2p axtejndod o no auoUreued=p SP Of] exxumu za>uUEy UO WHD) ‘dun E> UL "UO "Ines Udo w nNUod aqua[pyns yoy Ne LZUIDDeA ays9De wo 1 zaDUIEA LODHI? ;HBaNUL ad HULDA 480) ne ouvosiod ap auwonu € “COST WIP puydaout “yD yzwayeUUHOS [esa InJMawoD aarumpasaud “c1gT UIP nes modes Wy -(lorwapEoy ayANBy) aiaido as vrwapida 16 aupaA ajawws wip Hype wigre 107 adeode 16 doo 9p Tp wavEMUIsoeA soRUINOY NIOOP “TUL Ut NoUdsSIEALT wT jorwapida 6 afluyauy e nunuad Husiogns quns “yz1Arpul 9p Hus oyu eur UIp “THeU|DoeA PUIpUL 9p gE ‘PASV “(PIMDpery aJarUE ‘g¢ PUIBed ‘TenWD MMaNWO> [© 9181 Up wode) yjouea ap armapida o japse afado 1 rzuIput 9p gf 2IEU|Eo] FHsva>e WY EZeLAUIDDEA (eIDESTy) YpEUUNAG, B] SIPAUL 9[PHYAT Imuoop “9181 UE Yo TePEUUES wg “KaLEUDDEA pulAU axinds4p 0 D0] AE 1 suvg UIP 4OPUD!ADIA & RILIPIIN BIDS Pf “ZO6T PUqUIBIOU S] LT or 429 9q >HoHeanUE ynjnUIDDEA, wiuongey no spxopofou aidsop szauorfusuL vs nes aieDaKe yTeIOpUE © wsvotyuydun ys aio up sornuaauT mmmyerad e avost9s o9sn aTIWERLIG Spare UL Wises ys pqIsoduir asa “RreoIa9 opPseorWNL EpMID Uy Z>[eS juyadoosap © year vam Deoyo ap juSWOU INfuIS UN reDeUE WOPUL B-S NU yp aunds aod supp req] pupuoU! uy arsoonser as nu TS aoed UL Eze arSaUTyTPO a6 ‘mBisaq. “som FeUUa{ ‘thusuqe any> ap Ta!09 1S mzyAaX nys Tnapaooid ap 18 yowoLeAnue RareUooKA ap aveooAoLd aqUDPHIe afasEOIsUMU no quaina ey ‘oUOUI UMYoId EZEoZHwOI HS sum] UL IapuRMiard psa1oyfuy areUPIeA ap aPIMINsU ‘nes MmIMsaap wep “ETST UE LUE (-“a1euny ajmquaa tumor we nnuad ‘ganoadsar eauiaia ef HqeltfBau s0pp wx mu SAByD s—9e | Cz'9 wotpe “sueupoes amsay nnuod sums ¢ neBnsy> rzapSua yoqpaut ayo su) eq thwur EBNSe> 16 yjeuorteu meUGaqES aUTAAP “NEGanUE ound K-nu soUUD{ nqeqea a1s9 10] jnapaooad “yh uuey #eo90" UIP UNS BIOUEA 1 wrsaoe po tode wieppap 16 xod-soo ef xlunuar ¥q "enuare [e nanuad sopSIIA yemmbour eum YOLEA ASMA ap wosvaaros as ys youd x aeEGHUDL ap aanou up “aeisyaid ap y se yo qOpIsuos enSooy “vortrodoasop ezyemrowos -e ap indoos uy unupoe. op wuLsuge) n> yzEaIeN [P ‘uni0Uo ap # eq ap pay “wou ap azalaord p4s ared mmo ereHDOU ursoea nes xod-sioo foaw wo Brodonsop JouUd{ ‘TeLUspHoe nes sueydunyau WiC] WANNAl TWIST MAYLVITY TALISUVAS aeyunuyy nnsou Inumisis giede a1e9 s0j}uoge pyreds Husuopied yuo.sey wIMDIDAIN9s wounds nu ps v9 “qg[s ne 1S nuIA Mo axeoasazay awerEAapE suIsIuEIO Wp powy ps aygnar ne 9 “(jo unds “fHenuaye) a sopsnta 16 soypHIaIDeq & WsIUEZIO uy varsonponut ung sojuistuefio e axenjod ap suL0y aseomnsuad teu 18 axe8 rus (9[99 HuOVepUoy Andis pour uy uns HES WIHooe 18 s9uUE/ ‘HupUNdsuy 23 ys wap od nu aIsy vouWIBsE JoUN e wHUNUYWE vamUIUIEXD ey ppponea eanodury * aXTETRIVA injnsouriar if aaysynauoo foem) “ToHOyEp earnOdw UIA.“ me XPUNVEDUL, oiuinainue uppen °°" = XTINVL mnjruoroio 1S yajoa{ns eanoduyy wpe oXRIVENRE iuyy upon, ‘=XVAZINRI c ~ uNIGVS OITO pjoaqna {8 mmuorsi0 “Pppoafnu warnodut wea mpnuorauo eainodun uDoeA ~ wxniasaa = XTYORIVACapitolul 3 PRECURSORII LUI PASTEUR atu! De regul A 0 descoperite stiintificd, ea este fie rezultatul purei intmpliri fie al muncti asidue a unor indivizi care sunt 7i si noapte in cautarea solutici pentru o idee care-i urmareste. Intrucit solutia Imbrack forma uneia sau mai multor ipoteze, accsti indivizi trebuie si dlemonstreze stiintificc& ipoteza sau ipotczele Numerosi oameni de stiint& luereaz8, uncori in cadrul aceluiasi proiect §i fiecare nu descoperi decit o parte a adevirului, Urmeazi apoi prezentarea stadiului Iucrarilor lor si comunicarea lui intregii lumi stiingifice sau medicale, Astfel,ficcare, fri a descoper intregul adevir, are meritul de a face stina si avanseze gi trebuie si fie respectat de tog fn acest context, ce pot si erezt despre un cercetitor care, in privinta unui subiect bine precizat,s-ar prevala - spre profitul siu exclusiv = de descoperirile partiale ale cclor care lau precedat in respectiva directie gi care gir atribui toate meritele, Mai mult, ar nega orice plagiat gi ar face tot ce-i sta in putings pentru a umbri numele si meritele predecesorilor sii ba chiar le-ar critica ~ dup’ ce le-ar fura, a nevoie - munca si reputaia? Pasteur, a fost unul dintre acegtia. El a fost intradevir « plagiatului, al publictagi, al trai al minciunii $i ingelatoriei. Pr demonstrez acest Iucru. statisticilor, multiple dovezi, mi voi stridui si Tot ce ne-au inviiat manualele de istorie, de medicini, dictionarele si laudative, se poate afirma ci Pasteur a cauzat un prejudiciy considerabil ficand-o si i afectiunilor si terapiilor, Pe de alta parte, adoptarea principiilor pasteuriene de citre medicina alopatd, ca 4 punerea lor in practic de un secol incoace, a ficut-o sivsi piarda orice credibilitate. Respectarea si aplicarea principiilor pasteuriene, printre care cel al vaccinirilor sistematice, a provocat slibirea sistemului imunitar al indivizilor, astfel incat se poate spune ci deplorabila situatie sanitara actuali de pe planeta se datoreaza bolilor generate de vacciniri, Intr-adevae, aga cum Incere si demonstrez intr-una din recentele mele lucrri, ,SIDA - tivilugul”, accasti boali a fost provocati de vaccinarea antivariolica intempestivi @ milioane de afticani care suferi permanent de malnutritie si care traiese in 43Se yorum z0j1Ue yasuno uy aoyydune 2s gs yei99u1 v-Ut‘wapan wHos umd ednp ‘neo 1 morse iy fapuat waseatEqey andaour e jensy snaiseg ad wy[s UL ANSI ‘sre NTTEUN UL ‘ozaouEN sjaie1z AYOd yUOUeS “HUAPIUFapeDR “eluNS 9p qusueO “[eUOLTEU nasaid ap runfier up ‘oyovar v5 “HA sopiuny eisdase 18 pruusiqoisne no wie] uy Mise My a[EEION] Sue no wsa}UOD FUEULO wYHUINS eaUANT Sung feul 9]29 aNIp nesa nu yuntieu Enop 22> anus sourtuIAS 16 onmod aumodes 8 9281 urp uvusio ~ oouesy mymogzes paunfe us ex9 “TapTe 2q snaised zisny a1dsap yyoap waqzOA FEU 9S HAY [ODEN MUN eye; UL EO rere as mndwn spmez “edong eeanuy up 8 p ‘ejuey urp teumu nu ‘soyuauno ehey us maisvg 9p IMU go sa99Ns fRysQeParDUT eUeUM 08 a.vod 84 tIIND “YluIs 9p suayTU UL Hoods 1ouaUINO Y\uesoUs! ap rU09 PuTUEI, ates mheisaleyy aje Sor afaqnqox® werere v-9] 1S wseavesedue vy; ap aSuys urind guriqo gs u$nai v ‘s1no 9p afeuosied sysop anus eur 1S uy nuad ‘1z o-nuy jaotdoasosotu s}ury 9fdusiuod a6 gs “phuDs vy andoaos urind ¥$ styput leuodur ssoqnun s99e uy “phunnnd no wis seuorinjonos exede imase Tetuod imsaow ater jevtiypued wy “pansadsaz woods nnuad areuipioesxe Hemou iosaoe eles wy azouiserzmus os us eeX ‘areu tuoi od 1 tuesoans ad ayieanurpe ap neaydwun y ares wensuowap puyses 1 doosousiu lun aun | pugonpe fp atdsop yoseaqion 9s ws wou) ws asANE “teqe #6 UOT NUT ynUID2"A ap aimnsur apes apseouny azatueuy ys 6 azaa19 ys siuuod ner soma ‘ares lear aiseoe eurlonuy gs osnng aosiueuy 1 myntroutos “roLsApUT woumy wip ajuanyuy aleuosiod 19 Hewordip 6 unfrurw Woroun ng glunsouns 29%j © 9p arenpiqisod asosnar anoyseg ‘3[euodwr tno ehurpator e ‘sugiduio3 wy weimsuy ‘91zHD0d prumsuoD NO 92018Y O Ys EME a1e9 ad ‘rasargsedur mye 0 rode ‘mymexedusy ayes aypiayo urp eun -npuysajo imo [e W3UI Un astuanap maistg “1ue FMW ap nnpise UeSLINg “OLE MIP UeEULZe -oouny 1ogze1 iNjnsonnsezap raUTEUL UE ZS [GBT WIP IIs! 9p eIMIAC, e 2p Tue ZT expe “eluELY UL YOU eauUOP eOp-HT] pe wosjodeRy “mnpounqaeD eq Riuapias ul snd w aurEAecy a1e> e] MEP “gORT UI stfop vauoUIDsE un qezHoie ne uymfodwy oumue ais waar ys 16 ojooe uropunned ys amgan ‘arapan uz uae 0 amo ad sods ape aonerpau 1S aMisiaxjun ‘oqeorpour ‘aonujod sopiqauome e yrueoge ouiprane yiseaoe aBopohul v naIusA isnpur rrdond ‘tode yur 16 queqam eatnoduit ianaiseg myers 1wo9p mye y eaind nu imynusigomsn puuowsdoossq “waquen wy anu} axewaN ud 1soj ne asvor}a9yut a[H10q UE AO_GorDIU! |RJOX wUDPIAD UL snd mw axe EXBION ayepp> area], “2[es 1o]EYIDa199 aJoqEYNZ1 SIMasOUND Indes B99 HEpUL ap mjnuisigqoronw ye uted 1$ yuvaes oxpus v9 snayseg ad aure|poud -s aswor8ta1 aptgzony 18 puroEpaU ap 18 910%81 9p 9} woyriuINs vouny ‘oryod quauivo ‘NusDIWapEre “aexpdms muspIs2 o ca ‘9p “siz 2urq four nes ‘gneAreu moayiad o ap ypeaop puyct ‘njdws s1v0s 2389 Tnanoyy 24padoyprous o mu uy yaeaunly nu aqes ajaBiony |S |p 299p wareganuy wound ou ‘aed ye ap ag “2joumu szouorluous y-xs wo9p easoaqe B98} 20d nu ajareuorisig] “woyriums areaorao ap auarews us apes yoda ape auoreU ayimreuosied anup sun aso yp “myaunquyo eyeoq ap pqesuedsas npeG quadoosop e Sufearc] spaieosq] jMIAND 9$ | 99 apHINUOUO “sONALDUE F/I AIMOLSIYNILNg, _. uae z29uny Jueaws 9ye ynun suytreds wy -ourbzede aroanpord up 20184019108 ind Quam pour uy" nu a1podossop viseooe ‘Syeyyear uy 2svor'sopu 201 JO1 auodoosop ¥ a1es wsoe 9169 anaIse YD 2p :pununs ‘spardey yeroaroo w pumsoy ueo{ ‘aNDuDy UIC FL6L = 2261 ~ 1261 Ws anand “prewiog apne aeuorteusaiur afaaryse ur avdoses a8 ws varoundsg ‘yunypau 18 aXejong uy oxppancy imp wv someon impo wreIMIBUL Sue o-nUL “CryU — soyssums uMs!9 9p jruOHeU jNUDD) “SAND | UBION] ap J98 ‘sapuOposy], UEa{ aNyD ap omUzaid 1S auladoosap 3805 ine pony aisaoy “a1a2"1 gns yINJaN axs9 ‘sseorizayur ZoyNOq FoI eoyde vaind 20-5 39 alfojoporaur ‘myaunquy> Woq wzne> yew av> WJoJopoIoUL pun e ‘owzorinunm puamxe m9 ‘aUTEAEG ANY ap waHeDID “2/81 Lup ys jHommoqujoo {8 anaise ap TENSUOWap ANUYEp 180) © ‘OST UI SUTEAET ap amosounsar ‘uofoved Jor uy ye aHaIeq O ‘SMAI SHPO ap wIEZNED a)s9 yinoe stor|2ajuF Ekg Fiswa2e ~D NP ayeod as apun ‘sunquyD jmauyAnd ¥ yreuosiuaus 2389 10yyI2NI99 axeW! EMSA wYINGEUOD “wISKII 9p "GTO ‘uo “ypadoprous uy gpedpund gine] eo oupeaeg] my fumU UNSERE ¥6 ‘Jouriou pour ur “eydoySe we-ou “uuddoosop toxsooe & yjeudes eluerrodust Pury req “VNoIqnuE no WEN as NU EDep [ey y aveod (ajounqIe>) Ixenur “(eursiod ‘to ‘two ‘10q) aywunumuos aqeutuT und mynwro susuesy, US NI UNALS¥d IM INWOSUNDAUE “ZaONVAd DIGI “@BBI-ZIB1) Hs3s0f UNIS "ANIVAVE. WOUOOIN VRE iLvund Avs LLvIOWId LsOd AV aaVvo. WOT V ATWOLSI YNILNd “yepanaid ne- are 10j99 ayn wEUrUTEX> ys 8 ‘oenus piseooe mnuad soryzundse: sjareu ‘anarstg ef WTUDADT seq “219pundsys vai8 6 yueod (SWO) HiereuNS & eTeMpUOYA ExteZTUERLS ‘areupoea 9p aatsusqut ayes aymuedures unig “yuari ap aresord yhrpuooDavaine este considerat precursorul Iui Pasteur. Totodatd, intrucat el a pus la punct 0 metodologie aplicabilé tuturor bolilor infectioase, este evident ci mai degrabi cl este cel care « conceput microbismul. In consecin, sat Pasteur rrile acestuia, sau s-a inspirat din ele gi le-a plag merit. Ori, istoria aratl ci Pasteur il cunostea bine pe Davaine. fntr-adevar, inainte de decesul acestuia (1882), lucrarile li Pasteur privind bolile microbiene erau inca foarte recente gi foarte discutate Pasteur nu a fost numit fa Academia franceza decat in 1881. Se pare ci Pasteur asteptase cuminte decesul fui Davaine pentru asi prezenta propriile lucriti privind microbismul! intr-adevit, Davaine odat& decedat, nu s-a mai vorbit despre persoana sa iar lumea stingificd $i medicala i-a uitat lucrarile, recunoscindule de aici inainte doar pe cele ale hii Pasteur, Acesta din urma cunostea foarte bine pe Davaine si fi adusese un discret omagiu, ndriznind s5-1 atace. El a minimalizat ins& importanga descoperitilor lui Davaine, desi a menajat, De fapt, Pasteur se temea de acest om, practician renumit si care avea printre pacienil sii numeroase personalitati ale vremii ‘TOUSSAINT, HENRI, PROFESOR LA §COALA V INARA DIN TOULOUSE Numele lui Henri Toussaint nu figureazi in dictionare si enciclope ‘Totusi, in august 1880, intro comunicare Ia Academic, acest savant anunta c& reugise sf vaccinurize oi impotriva antraxului, Tehnica sa consta in prepararea unui vaccin atenuat cu acid fenic. El preleva puroi de la animal si introducea acid fenic in acest puroi, Pasteur a emis imedi alente prin intermediul unuia dintre experimentatorii sii de la Alfort, un anume Bouley, care a declarat ci puterea hacteridici este redusit de numdrul mal mic $i tea atenuat, dar este un vaccin tngeldicor linded si-ar putea recupera tdria tn timp. in acelasi timp, Pasteur persista in croarea de a atenua virusii si bacteriile prin cAldura yi oxigenarea aerului. Doi dintre colaboratorii sii, Roux gi mberland, puseser’ la punct un vaccin atenuat cu dicromat de potasit. Rezultatele obyinute fusesers pozitive. Pasteur s-a opus cu fermitate acestor rezultate. Cat trdiesc cu, mu vefi declarat el, Vorn vedea in continuare ci Pasteur a utilizat acest procedew cu ocazia faimoasei sale experiente de la Pouilly-le-Fort, in 1881 furat lui Henri Toussaint fructul lucririlor atribuindu-si singurul merit, chiar daci se stie, din mirturisirile ficute de Roux gi Chamberland in 1883, ci marele lor maestru utilizase un vaccin continand dicromat de potasiu in proportie de 1/2000 in cursul experimentului realizat Ja Pouilly-le-Fort. Henri Toussaint nu folosise acest produs ci, dup cura am vazut, un antiseptic - acidul fenic, ceea ce este de fapt acelasi lucru, in zilele 46 ‘hnoastre nu se vorbeste despre Henri Touissant, ci despre ,marele” Pasteur. in privinta acestei noi imposturi, intro replied dat unui discurs al lui Pasteur la Geneva in 1882, doctorul Robert Koch, consilier la Oficiul imperial de sinatate din Germania si bine cunoscut pentru lucririle sale privind tuberculoza, serie: Cand se vorbeyte despre atenuarea virusului antraxului si despre imunitatea attificiala, este © nedreptate si impingi numele lui Henri Toussaint pe ultimul r ignori complet”. Bouley, desi discipol fervent si admirator al Iui Pasteur, laudase meritele lui Henri Toussaint la Academia de Medicina, in sedinta din 8 mai 1881. GALTIER, Pierre Victor, MEDIC VETERINAR, PROFESOR LA LYON (NEMENTIONATIN DICTIONARE $I Veterinarul Pierre-Vietor Galtier vindecase animale botnave de turbare in 1879, cu 6 ani inainte ca Pasteur stl vaccinurize pe tanirul Meister Galtier transmisese turbarea cfinelui la iepure, de la iepure la iepure, de la tepa ‘aie, de la onie Ia onie, demonstrdnd astel cd acelasi virus era responsabil de turbarea furions& a efincli i de turbarea paralitica a iepurelu fn 1881, el a reusit 58 imunizeze oi injectindw-le ineraven saliva rabick, Apoi a !at experimentele pe alte specii de animale si a re: procedeul siu nu functiona pe toate speciile, iar de aici a tras coneluzia c& este periculos s& incerce un experiment pe om, Pasteur, in iulie 1885, nu a avut aceleasi scrupule. Pasteur j-a furat lui Galtier fructul lucrarilor i si-a atribuit singur meritul lor. Acest Iucru este cu atét mai evident cu cat, insotit de Chauveau, Pasteur ti vizitase laboratorul in 1880 si era perfect la curent cu procedeul acestuia, De altfel Galtier, dupa ce Pasteur i-a furat lucririle, a protestat in nenumarate rinduri pentru a i se recunoaste anterioritatea lor. Comunicarea sa din 1879 asupra imunitatii rabice a fost calificati de Pasteur drept .o Tucrare pretioasi", dar pe care a criticat-o ulterior cu silbiticie, ceea ce nu ka ‘impiedicat si-3i insugeasci metodologial Galtier a primit un premiu de 5000 de franci pentru descoperirea sa. Cat despre Pasteur, vaccinatorul tandrului Meister, acesta a primit 2 milioane de franci provenind dintr-o subscriptie national. HAUY, René Jusr, (1743 - 1822), MINERALOG, CREATORUL CRISTALOGRAFIEL René Just Hauy figureaza in dictionare si enciclopedii. El a decedat in anul de nagtere al Iui Pasteur, adica in 1822. Lucratile sale foarte importante i-au 47or jeouequods rortezous8 ye wunsiaauy romerede un 380) © marseg ‘ales 20]aI12 inisbiyys e] euyd ‘ondeid yo ans as UE “FaETCUUIDS 9389 AU YuDUUTZIdXD IMsaoe wep ‘avogd wil “Rump ap uorng no aimydum aps 2p oz puyznpsap soursuods eilvasueT muses oY yayquco v anaysny “pROgL-14IMS jBunweD PIA pusUep “paoue §.69 ap ¥s vouaijyug no ‘adneg aes “p49 2\Wod 38 1 woueut 2989 Yadnod = WoW “tNdo] asa" UEP RUA, "Wo ajaIEUE }IMD9 ¥ 2pun eaN{ UIP HErTe>0] sojasioup sjouinu ‘,ouaisean{ pusyper sonuIDINg" INPA qns “Z 16 9 oyutfied e{ douaur uy “(,mjnmuss* ev amuodosap emnfuts pquqoud 2189) now anu} = wo » azsodeaszp psoownuf nou v3" snnsoursUyUL 1S mfRAOYEoIpIs|e) PHFeAFOI0} ans ‘np void 26 ruiadoo ag “ein{ njmuoweedap Hpqenquiucs 2d yymut e1s09 ¥ FES oINgaN “Suns aye MD :HO|ND UL aH\won|gnd RiseIDe NUAad yyMUt auvos ined y gs oingan win{ UIP mmusHM ye UEWELEdap [MINED -anaismg puonacy ‘aneisegy my prrnu “won{ eaASTULOP apUA [ryROY ef ap UE un [eusseur 2898 un no ren] we “eluLA;UOD o aut w ANUAd “ein{ Wy “oLUNES SOT ¥{ snp wy-UE pur UME ‘PpSy Mare ,ajoreU, ad eze—sqaq—9 rare po 9p 2 Famnse #8 YUL quns #6 grEDqduO9 axInjoas oO ne ajapuaiiay jmarseg . jueves mpaseUL, w ,29UP UOdS, 2fsH9AUOD FISeIDE aK wapaio gs ingen ze-95 jdweysaq ty topstsdossop InyLOW H8m02 IMgUAe e418 aie ‘anayseg sSnsur ap gyeouss 180) © “PEST no puRdaouy dureypeg auioquy tnsosajord ap weysoiuo> ys0y v a1e> 1 99BT UL EUR yeUIWOP ares ‘soueyuods foresaual vuogy “ws 10] osaoapasd apiagsony up axdsut 9s gs anadsun ysoad S04 ¥ anoysvt yo 2489 9unds wsynd |-24¥9 2d muDH PUB|G Ye [a7 ‘apzony roysooe ynsanoied ad yeyeiap yeu wise vapor won seq] “Pzi[e489 ap otuNyD and aUoUD] Un ayJeUAULIA) HE NEDpOA E> ‘BiqarT 6 apreyoy ‘snypszi9q inj v auEUEAS MO98 FaUNdo 26 Jo “WISEODE ULE ea ape un ad v9 o-puruDsep ‘aflevuDUNay ¥| axlatsd no KIOEND a1O=) 0 “EFS T ur ‘elap asasnue seuma aisndeg-uea( sojyplorp ezdnse snow] ap prenidey 1 uuremyps “Fiqory in] aye woypoR ad 1S vaUDuIOSE ap 1S ws xopueIoduioiU0s aqnE:on| anfisop eorsouns anayseq “ruoH] ys99v 2zoNsuOWOP Ys NepUn auto alustodxa “ane ap "wrosezqJva! {op yumnn se ensooe aNUIp ued NeDDEy fay 8 puewiai, ‘oreEEPauEs Kojo Yprewey -souruods spferoUDs uy neapar siya UL Mut 9D “HusuAapopuoU® » soueuods earEa2Uad aonposd as yo erznpuos e| asasunle 1 aezEMS [apse apryoH] PuTUDUIa; INPIED e JOIapIyDH| e arezyUMS B wea ap dop mun miointe no yisjduio9 axejoz und 198 uIp HuauLia® no :2e1UOD 2910 asEaTDEN Pura mume (aiwuoqie> 1S arioze nes) aoquefiO afapiypy ul atte uoUtzay ap ausuoUDs aneIsuCD Ys IUBLNUT asosny anayseg “IRADPEENUT “9[BS ajiRAON] ND auamo of ants pour uy e1a anayseg “asasuasap 1 18 yqo1sHU aswasasqo [> “IND}SeAL my earureuy your Jooos un nop Hnfs wip xoeponmunu wads asvoriqnd #8 upadopious ¥ axeuorloxp uy eevainy 1ue2 NYTIVELISHIVMALWN 1S DUNT (6621 - 6Z21) OWwzZVT INVZNVTTVaS oy “napanoid ysaoe no quaIn> B wD ANaySe “OqLIRUDAY eo} UM IdUNg thuatie ntooe eafninsp eMpEED "wou Huste ay81u NeMNSUOD o EZNeD areuun und (6 9 rurssuy “{nuvBaonuu ezonposd 28 ¥>"P ¥> 1énqo) pues y 98 es amqay, winpryo wa sops]UaWHye EarEzonnd 8 wastysooNU worpotduuy 29 e909 Bo madey 2p oud pour uy wurwas yep B18 [> yO ESUL INBIS aisg "mased [MASNYE 9p NIZE wus wUDzaxd Jo Soy BUND whe ;MUUsTOSDN vaisouns nu Seinsnpul asaoe “Tqeqord muvoy napadoid asso" azaztuozoad 1S Inaiseg w NUTEUE LUE 9p OC 9p YIM EU ND w ayseY NY HHOMSEu EaTUTEUL jue Zap yu peur no yuadossap 1o9p asasny yRZUISed UNISTS “EMpIED 1 avezqHoAS No UP 10]DyUDWUNTE woxeNSeM YeVUDAUE E [> ‘MOISE MY LOPLI] ro1ureul ‘OTST Wy "Hpado|apus us 18 aseuoromp ut yzeainsiy addy sioSuesy oun UR ISPS FO INIVIAAINS-SNOTYHD VELMOSYN 'SVRLLSAGNE “(FSI - S21) ‘stlooNvad LIadaV “epuodsazoo area no 18 mnynizeno ape HOWL sondo apigisudoid ap vdnzo os auvo z20ueq jmiB9Jo5 y| woIZy ap Losajord org asndeg-uvof inp oyzwon] ap 8 wansvul EpeSs us wayod w andyseg i sopatury es wieyougs 9ye ezeq ap aqudmund Gmsop anzodoosop yisease uIp “eAspe nq m2 uy #8 giuasodunt ap aqasoap afapaaop 98 a1tzadoosap qnseaoe “uo “ouredap reur as9srour nu] Yo}UFeUs FUOUITU E> MzQUAd “EpEIOPUL ppg 29 ap ang ward a8 AU “Bpatgns ysa0" y9Idwos reuopueqe v IMarsey mnjos _-sunSis zep aaeuedapur yeu eur 02] ‘jou umuozu0 19180) app9 appjoudeo wip ynun asa o-yqnis we a1v> ad aremosjour PUNSM ayes aquaundxa ur puysepap wuadossap 1y apnypsop 20 “anzpaaidaut r9pduso> ‘raduENS 9; paisaze yendsuy v-s inaiseg x9 BOAR [PUPS] ‘BEST MI uy prropuy o PSR FISHO NN TUE BS ‘aezurejod Pujumy 1 rend ap s0pp[EISUD earMUaHO anuy effet gluspias uy snd © ares z9p8us sorgyaoi9> ‘paypsi9py uyol 41S my dytagiony usp 18 aurdsut 98 ys anns @ [93 #7] “goyrpoU 9] 21e> aouparUDY 1O;RONey vamnusuo 1 ayeiouru Jop}ueysqns © HioWEOI Fax0} HsuDs aNUL TUNSTXD aypieppu yiuopis ur nvaund 29 “tue Z¢ ap WISIA UE “>SsOYEIC] My 2yEsRIONy pluemdjs no vasoun> maiseg “ghST Ul “(BZ81 - 9621) eSSOFEPC PEGE mn] aErRIONL Tp 16 auydsus as ys anNs w anayseg “SUNNsoYD IeDVe e| 12} ‘Anopy aseson] apun “Singseng ey atuins ap s0s2youd fume ad ei aniseg ‘oezunjod mujwny wountioe 9p Bley WOMo1 L105 aun eluaispe e] sonpuoo 99 ‘Ha oHaveU # 2aneuHSIp farinyNsuOD v 2yIDeds \de afi] 0 aradossap ve - mre 9g WIP FUME Jor anag & ale - snaaseg my sruod uigroudoid e voor * ad gaae nu yopury azompmas aj es prPasteur gi-a insugit Iucririle Iui Henri Toussaint pentru a pune vaccinul impotriva antraxului, ale lui Casimir Joseph Davaine referitoare la descoperirea bacilului antraxului $i metodologia sa ce demonstreaza cauza microbiani a acestei boli gi ale Tui PY. Galtier care pusese la punct un vaccin contra turbirii in 1881, Cum se poate califica, in mod rezonabil, accasti stigire intempestivi a descoperirilor realizate de altii, veterinari ori medici? Nu cumwa este vorba despre un furt fitig al unor procedee anterioare pe care tile atribui dintr-o dati, ftirk cea mai mic: mereu Pasteur: Noi ant descoperit... Noi am pus la punct...Teoria pe care ant stabilit-o recent... Vorbind despre el, plin de sine gi de 0 incredibila ingamfare, Pasteur, nut folosea niciodats pronumele eu, ci noi. S-ar fi putut presupune ci noi implica mentionarea numelor colaboratorilor sai. Dar n-a fost niciodata aga, Cuvantul no? desemna exclusiv propria persoan, punct Pasteur s-a inspirat din lucrarile realizate de Hauy, Delafosse, Herschel si Biot pentru a formula teoria disimetriei_moleculare, din cele al Spallanzani, Appert, Galtier, Toussaint si Davaine pentru a sa teorie a ‘adic’ pentru a demonstra existenta unor microbi capabili si induct boli infectioase la fiintele vii, ca si din acelea ale lui Lamarck, Geoffroy Saint-Hilaire, Viegmand, Fi Schwann, Gerhardt gi Dumas pentru a p idengi germenii-fermenti. Este important si constatim c& Pasteur, in scrierile (putin numeroase) gi declaratiile sale n-a ak jodat& vreo referize la toti acesti precursori, nu s-a referit niciodata la lucrarile unora sau altora mentionfindu-le numele. Ca reguli general, un adevarat om de stint’ nu procedeaz’ astfel Daci un alt om de stiinté a efectuat lucrari ce permit mersul inainte al cercctii lesnit astfel descoperirea final’, inventatorul acesteia mentioneai anterioare. Acest principiu exist’ practic in toate comunicirile stiingifice si oricum, oamenii de stiint& sunt la curent cu lucrarile celor care i-au precedat. Cu exceptia unei descoperiri exceptionale, destul de rari in domeniul terapeuticilor si etiologiei afectiunilor, nici un om de stiinta nu-si atribuie paternitatea acesteia daca au fost realizate lucrari anterioare ce -att permis si inainteze citre exprimarea unui adevar stiintific definitiv si, in consecinta, admis de intreaga comunitate stiintifics. Putem afirma deci, far teama de a ne ingela, c& Pasteur a dat dovadi, pe de o parte, de o rari ingratitudine fata de cei care fi deschiseser’ calea, iar pe de alti parte, de un rar tupeu atribuindu-si meritul descoperirilor Ricute de alyii. Aceste descoperiri reluate pe cont propriu, ignorfndw-i in mod voluntar pe autorii lor, merit fra indoiali, din punct de vedere juridic, calificativul de furt gi fraud comisi de catre beneficiarul onorutilor $i foloaselor binesti in dauna inventatorilor lor. Se pare ci Pasteur n-a fost de loc stanjenit de aceasta problema juridica, pentru c, probabil, se simtea protejat de citre Napoleon III, iar mai apoi, de prietenul sau republican si francmason Paul Bert. Davaine a lisat lucrurile la voia intamplirii si a decedat prematur, Toussaint nu a protestat. Doar Galtier a indraznit si faci acest Iucru, dar a abandonat rapid cind a Primit 5000 F, convins ci era un pericol si vaceinurizi omu turbarii! Evident, e impos impotriva fim siguri, dar ne putem imagina c& Galtier, Aruia i se furasera lucritile, a fost deceptionat atunei cénd Pasteur a inceput sf vaccinurize contra turbarii in iulie 1885. Si aceste deceptii au fost, intr adevar, reale, LEGENDA LUI PASTEUR: O EXPLICATIE fin ciuda acestor acte 1 putin reprobabile, Pasteur este citat in toate enciclopediile si manualele, in nenumarate citi, ca fiind o figura remarcabila atat prin probitatca sa intelectualX si moral cit si prin entuziasmul, curajul si geniul sau. Din cauza tuturor acestor scrieri, Pasteur va riméne fondatorul microbiologici si unul din cei mai mari initiator’ ai biologie Ne putem pune intreba pentru care motiv Pasteur a fost intotdeauna considerat de citre francezi drept o personali tional. Explicatia este cu siguran{’ urmitoarea: dupi pompa primului Imperiu si cea mai putin aparenta a celui de-al doilea, care se sfarsise prin infrangerea de la Sedan si abdicarea Iui Napoleon III, Franta se gasea intr-o stare jalnicd. Singurul om iu era Léon Gambetta care s-a distins in impotriva. monathist instituit Republica in 1879 — 1881 si a fost numit presedintele Camerei, ‘Aceasti Republics nu numdra printre membri shi decAt personalitati obscure sau indivizi lipsiti de orice personalitate. Acesta a fost regimul la care s-a raliat imediat Pasteur, tridandu-i pe vechii sii bineficdtori, imparatul gi sotia sa Acesta a La momentul respectiv, Pasteur se bucura deo, anumiti celebritate. Considerat un mare savant, se stia despre el ci fusese un fervent curtean al impiratului, Cele mai cunoscute lucriri ale sale erau Seudiul fermentarit (1857) si Punerea tn evident a micro-organismelor (1861). in 1865, lueririle referitoare la bolile viermilor de mitase ii permisesera sh dobandeasci 0 ‘oarecare reputatie (nefondati) care lisa si se intrevada viitorul siu pe plan stlintific. In 1881, cdnd Gambetta este presedinte al Camerei republicane, are loc faimosul experiment de la Pouilly-le-Fort privind antraxul. Este victoria magistral infatisata (pe nedrept) de media. in sfargit, in 1885, este triumful total 0 dati cu vaccinarea tinarulul Meister impotriva turbarit ‘Atunci se vede clar cf ralierea Iui Pasteur Ia Republica este extraordinar de bine venita pentru acest now regim caruia chiar iilipsese oameni de acest Ta ganditj-val Republica tl are in randurile sale pe unul dintre cei mai mari 51es 2 aight w19 nu Anosed “hes jRyqUIESUE UL ypeoIpOUE YS HOHE vouny 16 ‘Hheidoude 199 ad sop nu wyuguredsur 1 [9 ‘2001 18 prBis ‘somuEa ‘gieurpioeme arepuysur o oq “onedwis ap [ey UN FU wysaxTUEUE MU aTe9 nnnuod ‘gs sopoyeroqejo> ety Us a4my 9p asa908 a.quian ws epotdxg “jeuostad nes jnssoons op seop yednooard ueysjowur Yeu wtds un quEsnUy tun erp amaiseg “HupeWU nv-{a1v9 0j90 ajasnds yp ‘tnuso aySaad a9 ¥999 Uy] Towo wnaisve sade nar e NAURY “seNsoyuO aug HEHONgNd [e YOTONSANS HaROUTSTEE imine pe ‘euonyUL op injnoyen ye “uoWIssuy [e muss uN sep ‘nual un anoaye 280g & anaiseg INO ‘aVeyTeL UE YD UTENSUOWDP vs aINqaN ‘qULAND oye ND “TEs 1oyUEZodw>yuos a]EEION| wary w HES eIBed v UT Saye reUL yerstioD © ngs nnUD’ eo 1S eqeINDsIp 9ys9 yeIOUT 1S ypeNIDa[DIUT ws KarEAEGord yo Gepny 9p are quvaes grew elepoPME oj wu Imaisey yo [mde ‘wzaaop no “WENSHIE ys WDIZIUT YS Pap MEAN “wero yuRLMarsed epudsoy Wp ensuowep v nnusy “jor op “TeUIpioeNxe” ap [ao nu 1S amUATeUy “ABWu2AUr ap [ASUS DI PugAL ,somges* jnandalpe ‘PLOW! SeuLosUy © ad eunnsuos yseojnges ansoaod o pury x oySouysp as epuria, O. INIVNOSUad “YNVIANALSVd VONIOATT FOUL 36 & YIM 9S “PeIOUDE ‘90 waa ~ jueq 1S umoa1g TOyUFENS v se;YyD s0]}299uNe) RaLIEd UIP aHEMUp] 9p auutos ‘yWe1oD9p ‘tmuoUO 1 uBeWO vo~E WuLd e-u “>HeISpIsuoD LEE, soap ednp Ho putyy peta Ur inasound e-tt wo UN PIL wAape-nu Imjdwun inFuny e-ap woundure as & azoraouy ys waaw nu 16 gwar wd ‘[PUOreU fnyno49 w Auo mpareus epudsay anaisey ,mpouvur apamysof 16 apoadey neweju asvo|Typax hes soe] a1ejoos ajapenuew ayv07 ‘¢6g] n> puydsouy jaunser9 sojpidiound gpunu uF ASsusWO F\ULAJNS w IS Hjoq vaLNodiy) wdnj f> aZORNUL ‘gosemoojuy o-s wand inaiseg “WSea99" wo Feu nu widn] HRI YS ofoae eID reur nu azy,p euBo] “fapI[e ap ‘DOWD jru9pp 1S wd “Marseg ad sare v-| wONGnday vanwyseung 18 vowidaup emueun 2p eeopt op Hepasgo ‘mjnuto soysmdaxp warezede us "quod “1 foo anys enrzozouad no ayedarpuy riyifeuosiod 20] Hypo uy uIZardar axed po nunued azauserznqua as es wes noi “yyZ90uRy IUuNs vSy “IgUELIN JOVEDHJOUIG ap 2[s JO;FyN|eo varesuOWP Und Jus UNG Uy aZaIwY >] BS HS Aopuawuvo muds exZOEYU RvOd ys a1e> ‘SuNDygndax WoTeA spear TUEZaIdaR ys a1v> wo un pides goseasy es eMgan worgndsy gazsouny sopsiuINsuoD Inpunjens uy nensyd purSeun aysaoe 2yeo1 Ip vouyume: eur 99 ‘Uepas adnp 18 sp@yy wp ofipadxo wren gdnp “6gz1 edng joa Lew soun, yeuian ne 99 uosugAsU a]>pR.D op _EDSUNIU CUMPaproINT ANUAd Iso} v B1O|F zs wugo © nuodwy inun e eooe “yder9 nop w us se] “gueDy{qndos sopumadaip [e sowgiede mun vouifewr ‘ede euud uy worpe wud wIUEg ¥yNsUE ad nUTap 1] woojodey ‘2¥injoaas ednp ‘tode ‘owog - 91989q “WOI-ATX D1N0PNT “wiHUEGO!D ‘ory,p wuvoy ‘qunynouile jmoreayes 16 wSteagsop jruepodso# ‘Aq HUDp] sqn-vuaoayy ‘T Ss1ouRE UNIS [99 BOP-XT Te HOpN] WueyLd wre w yureor BEA qrupjeaeo "preceg jeuldy v] ap nufeus aes ojosousey upasod viuedy “Tansy nnesfopiuy 9 nu aw ad suvoygndas ndiound 2p aroursunspz Hmaioos oun wrestdsut wzvoAR 6 10] 9, Mo Wo9p wADNIE no Jojfuoueo jmuids rind vaid osvoreur “yeu weuOHI0T nbrALte ssodod up #iyuasoad ‘areuorinjosai apeoued ysooe indwn wy wove uapiAs 28 9189 190) "PALLAX IP ISON] In 19FINoH9 v HS oHInLOARY v ypeoried eaquins astuaa ody “P>/-AX [® OPH ‘AIY,p PUEO] ‘AL HUREY “T suRAy ‘EAP yg ad ajeuorieu ayes 9quojf anund ezgumu vluesg “Terpuow nipsaid oumue 2) 8908 uy ouHlqo e ap eqlOA W19“yza>uEyj WoUTYVEU ANUDg “9[eUOFIeUsOIUL Jduosqas youn e sxeuL vo ‘uesyqndas mynuntfax pmongop gdnp rue aides woud PL "BRST UE AMoIseg Mmymmnsuy vareiNZneUL 1 easepUD} 2159 "PEA urprpaur & 18 rahurns wareinys up nu ‘arvozea uy gund [-gs a1 afeuosiad soun vaseyng> us ueoygndar warsts ‘un gevaypreur 29 Anwoyruuas dey un wo japse arede anayseq IN warEDHLIO[D, ‘swmy|zor9ual 1S afaygou ‘fein ‘o19,8eound ‘o1G19Ua ep s0azt un Ere} wnseaoe Ip prasnogy 4¥9 JopO]eA 1oIMIM vaisnastp ap MEO GEL T LIP Hinjoaay [mUuLaNY ‘oHWNU ‘Jody 2xy,p PURO] ad wAPUED EIOsosNAE O HHZBIUEIA, oniod waists [ROU R[ axOpe ys wH 9] Ys avd ad o[euoHeU HEneUOSied yoseasEs as ps ieigdeau eingan ‘sopuatya9 jniuids us apunayed e nnuad ‘eyseooe nUEY yonwod varaguys powjar ys eaenqisod awiayjs uy voae zoouey) nsodod pyqnday © axaind ej vasjusn no viepo “68LT UIP eANIoAa! YI ap elu ap aiuayns a[ewezap If apjonsees aeo1 ydnq] jyIULEAMS UP HRUEWO 1q 89 wryuazaid w9 ‘ULdHqndar ung s>110 ¥9 ‘Mase “UTIK|Gndar {eqn © eUINDIA Eig ‘qido2 mun vidnse as-npupayde qUaA.0y ‘queags nnsnyy mun v woode (13° wUDIO7 “soso, mUUIELEdap) ourdg wip auifeun eswounss wus voo ysaud uy enuazaid yzsouesy eoxqndy, jyagqam enuos gzeunt aia ad soysiayy mnjruguy eadnse yeo9]de jueAEs nporeur e wooe eo ‘ouNfew gsvoumnsy 99 “auvoygnda: app! ap ounpeaodoid rarbeSauqe ye 1S ja 2suyD [e ‘gnynfeano fe ‘Hounus jmjoquyjs 10]}292ue roOsRINA HYDO UL erUrZasdas (3 “2D 8 ySnepe tour 6 | sey eg “UNDHndas Wo s4eWL IMsIDe guINqUIE 270) ap Tw9WOW uN IU ssafopus as nu yRMod wown] HF ED "E: 18 gyeotpour vouny ‘esard “ganoadsar voussua e[ eo kmides yepeuUas amqa4y, ‘nor N0AOD PIE) WP SUIDISE H ‘UOSEUDUELS 8 unoggndar ‘wag poeg “inaiseg ny UDIaHg jropLndumn somaM ye HueaTstemut de tot. Aga cum am vizut, la fost protjat pl fn 1871 de familia Imperial i apot, pind ln moar, de republican care primiserd In calitate Ge efigie a nll nave unui sistem politi leut din vechitse, propoviduind din nou idl revoluionare. Acest ei nu aveau alt fundament decit utopia. gall i faternitqi nu doar pentru francedt, cl si pentru toy! locuitori plate in numele proaspit reintratelor in moda drepturi ale omutui si cetateanului Republica franceza si guvernul siu - trebuie s-o spunem - aveau preter cexagerate in chiar momentul cAnd {ara nu dispunea de mijloacele necesare pentru a realiza aceasta ambitie. Pe plan industrial, tara era practic ruinat’, foarte inapoiata in raport cu celelalte fri europene. Trebuia, deci, compensat acest lucru prin exprimarea unor idei generoase, susceptibile a recupera un oarecare prestigiu. pe plan international. Cu Pasteur, invingerea tuturor bolilor prea sa devina de domeniul posibilului cici el demonstrase aceasta prin vaccinari, Ce misiune mai nobili pentru o tard ca Franta gi pentru acest. cetdtean francez decit si salveze intreaga umanitate de epidemii si de moarte, mai ales cAnd esti republican! Acesta este modul in care s-a niscut egenda lui Pasteur, propagata de mass-media epocii si acceptati fird exceptie de toti francezii. E usor de inteles acum de ce marele savant, lansat pe 0 orbit simbolicx de catre sistemul republican, a dispus de tot ajutorul cu putin(a si a fost acoperit de onoruri si bani de citre sustinitorii unui sistem Hiticind in ciutarea gloriei nationale si international Pentru a termina cu profilul omului Pasteur, trebuie amintit eX este iu, in ceea ce- priveste, faptul de a fi fost intotdeauna foarte interesat de profit. partea statului republican gi a decedat vident cA diversele brevete si crearea institutelor si un comerciant fri multimilionar. Este fabricilor de vaccinuri au facut din el un om de aface pereche # foarte instirit. In aceasta privinga, n-ar fi nimic de comentat daci acest comer - mai curand bizar din partea unui pretins om de stiing& gi a unui binefaicétor al umanitiit - s-ar fi Intemeiat pe baze serioase. Ne vom da seama despre ce era vorba ex diversele lucrari ale lui Pasteur. Acest comert nu se intemeiaza pe nimic si, cea ce este mai riu, a ficut mai mult niu umanititii in ristimp de un secol decit toate epidemiile $i pandemiile produse de la aparitia omului pe pimant. 1e de oameni, Dupa decesul stu, in 1895, Pasteur a fost timaat de o mul Oameni de stiinta, politicient, care mai de care int laudat meritele personale, ca si calitates pretinselor descoperiti care zdruncinascré scrios terapeutica, intre toi acesti curteni si admiratori post-mortem figura ‘mod evident, ocohorta de jurnalgti politci si afacerigti de toate spejele. Eraut in acea zi de simbata 6 august 1904, Ia Grenelle, intr-o 54 unui chimist uluitor care, fri si aib cele mai elementare cunostinte de terapeutici si gratie complicititii cu personalitati unse cu toate al reusise si se inalte la nivelul celor mai mari celebrititi din istoria omenirii, L- au omagiat la unison, ca pe un extraordinar clarvaizittor care, fara si fi studiat vreodati cea mai ugoari maladie, a dat reguli pentru a le trata pe toate si care, fri sa fi avut vreodata idce ce insemna organismul uman, actiunile, reactiile si functiile sale, il otrivea cu fermentii sii ale ciror efecte, in calitate de chimist, nu le cunostea. intr-un emotionant consens, ei au ridicat in slivi sufletul glorios al nemuritorului, facut exclusiv, ziceau ei, din maretie gi dezinteres, Ce suflet mare, intradevar, gi ce dezinteres! Toti acesti oameni gtiau cd ful Pastour ise atribuise o pense de 15000 F datorita interveniet lui Paul Bert, raportor Ia bugetul Statului gi aspirant la Institut. Procedeele utilizate de steur pentru a cuceri aceasti mani providentialé sunt istorisite de Lutaud intr-o carte apiruta in 1891, Studit asupra turbirii si metoda Pasteur, hactare editat& de Jurnalul de Medicing, Bulevardul Hausmann Nr 35, Paris. Dupa ce avut o presi favorabilf din partea dreptel politice in calitate de fidel side credincios protejat de insisi Impiriteasi, Pasteur a fost de asemenea proslavit de politicienii de stinga in calitate de protejat al lui Paul Bert. Asa a fost construit falsul siu renume. in aceea 2i de 6 august 1904 era un timp splendid la Grenelle. Sourelestrlucea gtk inunda cu razele sale generoase pe Cott asistengi veniti acolo pentru a adora, impreuna ca dliscipoli sii, un idol inc& si mai ucigator decat asteul caresi lumina dlesigue, alituri de minigtsi diplomat sth, oament de stiint&, militari, matematicieni, chimisti Ddacteriologi si romancieri, Lucru curios, totuyi, nici un medie sau cercetitor jn materie de mediciné ori biologie mu asista la aceasti exceptional reuniune. Din striinatate nu era, dintre oamenit importanti, decat Behring, venit din Germania pentru ai fi pereche Ini Roux, diseipol al. geni Pasteur, precum si ilustri necunoscuti: Perey Frankland de la Birmingham, Van Ermengen din Gand, Bordet, Heger si Errera, toti trei veniti de la Bruxelles, toi trei oameni de laborato suserd niciodata in bolnavi dlecat umori si expectorati! Asa era reprezentatd gtiinta medicalA strdina. In fata acestei adunaturi de ingi strtini de medicind, puteat ai rid ard nici o teams, cu pompa , puteai si glorific pe Pasteur gi siei dezveleg statuia (a rvat), al cirei piedestal prezenta ~in basorelie ~figuri alegor prim plan, umanitatea implorind ajutorul celui care, se pare, § siseascdi arme eficace si sigure pentru a lupta impotriva morti pe celelalte Jaturi, Iucriteri agricoli, gustind din plin certitudinea 8, datorit’ unor nt mai bine feriti de flagelurile distrugitoare pentru vita-de-vie, recoltele gi turmele lor in slivius -(iuguppoea voponsd (oourzuods extesous8) sayosory “(waseqin) a>qfoqus “(aat0 18 ‘uta) aoyuiouess avvajnzas ne aseo LoIH!oyaU9g vazwoydusY aD0n9 Ys MADULA eg Bey" 18 ug) ou ‘ouredap rou 1S “aureyusios wip ,"teqoo adoup ‘bt Heuurepuos ezypn w ap wareoany 9199 osuos O-nut‘a1¥9 aueAes un rANUEDd IwpNID p wind yesouod uy nA Up HsHUAUUO fe x ‘mpm 9p a3aIqns v9 maysyy [MUO ap nIZIyY "Ip yesBIITU joonse qsa0e uy nip wraind ao grey “JuMNyM y eA NU IUBdUIA [MEA VP Nase” yS93e “eyesopus ey 1§ “mun runsSau po myf nagapzo ou po audsap apane o vous payiows ata pan ron pun suquendss gz my sup eyo Ae HUY oopue un sasod ep U (muerz pun ‘9[our falurayuoo woruteuy 910 EADY ND “sOLUNKS-21-SU0} FI IO] que} eeonur us uoyuy ne ares apueazing f ens ad ap roxd a[penUINUDH ad 8 unsaid “219 ‘onanbo-vy-oureyy ef '219CT BL ‘Stoqty eL un Uf ‘SIeIY e| ‘22Ux5 e| HO TUOqIOS FaLM UF oy ‘aTEDIPUL IsOJ NE a1eD apimiers ayvoy ad - anayseq iy Whiour InjrueuaUDD eIZEO No - BSYe aNd we -[wanooid wornd we-] you] “HZv Ise Se 9p 9489 NU jmmUaTisuBAUY UIP JooNTE asooe ‘owed UI] ja 1eq “wisizauey ypudsg, o oriemupe ods oundosd [tu ars ad aesarmurzep ndonuey ap auedap ap woruns 19 11 apea ag ‘arinosip uy a8] ap jmoaqord puylunusp Ausra josne un aeognd © 18 affanostpur o-snuid aisoeye aseaoe audsop Wwe wv (aU ~ NyUDsIsuENUT) sunaTisunanay eyez ye TazayY Yeu IS awione] BT MIMACHZ Te LOWPUOJ “TIT uoajodeny m| vamnoduus ayes ajunoere nnuad naqaja> onrjod wo 16 astjeurn{ Suojapoy HuaH ‘Pyduios op wo nnuad aHAyeU myppyp ad wis 9p tingid weuorounj-yoreupoes |S ao}qezUE aMpsUE Ip ‘pjaunuios a)e01 ut “E[eHED[09 o euUUasUT “ejUELy NQUDd Zep “yprdes aufinacuy wuWOsuT wswaDe ‘marseg NUE, ‘Dol uF asENUT wo" [Neg “TwlUELe 16 ynzeaaid wis [Moy “suOY!W yROP ap y se yfenuE wiaiar “sreuoeA sod sUTUD (0¢ 9p Saud un jnoqeo uy puny "y> aseynoye> 1g “yatsesodo puyuswoU Uy e294) oral mun jruomnfe no EUPaAop wINgaN RaIeUIDIeA TOE NOME UIpIO UIP nu wey IeAOgop eMaN TeUIeAaU JUIyD 2G "whuRAY BOD UL HIqEINUE areursoeA avoredi|qo eV) YS BIW AB] O azaI0A as YS Bou) LA IMG MEE ‘arbeurquios varrorguin Dune 11sp3 ¥ anaIseg “WUA_YMS exe nu Zep “Myo mur 9[aun giososnpe a14-9p-1at]a sojyog w 18 mnymxenue widnse appum20135, sueq pide eBngyo e nnuod nopasoad un yses emaauy, “30 Honasuy [e NASR wa ‘nes jnURaLd 8 ayasqdus0D “YDg [Ned vwsoud 9p Wwsue] afuaauy 9p 1aalq ap Jos UN neMyASUOD ‘oyEZITEUY YIDssNY nu area 18 ‘gnoqaq] ty apuEONy ap syeadsuy ‘tum eidnse apes ayuEIO17), 9s uae vp esta aise |RIESDIAAUIZE MINSU NsOUNEY yepuoy yw 9p a1UTEUL emoe sedust nyensifeus e yredoye eursspow snpuo> v ao #8 soponnedess} vhurand jooos un anoead ypieid 95 ys Inowy Y aye g[eUOWINUOLL aunppypsuy 0 ad prerouanuy * 18 ulrseoun 0 aze ad yjeotpaut esa gresnineut ys05 e ‘ayepuoyou oa larsaoe v yyeoHPaU wun ango 9p amdope ezneo ip ‘Pout yss0e Uy “a|-npuymy fode 16 x0jountzorotUt erdnse duseypgq im 9[E9n] puypys “ueUMarsed uusiqo.oNUL INDsEU es WY cae upp pun? snany ruoand 1 aynaede styusioeg #8 apounrzoxorw euuiasap @ nnuad yode auaIDs v qUYAND wasy 29 9p pny amvod ag ea ap msap “ereops ‘puysy y2pad foun exdnse wo auyano nysooe wadnse wwounan w-s anaaseg “sopnid af ps sound vo af aura po 2950 quart un unum wg 922129494 feu YS HAE WeAEPDAp aduNs ap eNapray Mm ap InBNNyD ousp9g “nia va2o way #8 uadeG prRy tod wastxo nu yD YSUIAUOD 19 FOUN EEO] nog # f eaonsaoe exluedt 290 wp 2ojuaULIaS Thuan, puDny SAD" YO aso yrgoand eyea ap 2yo% sod foun Je MUgNIDU dns wep a0yuaa, 1p awayeD uy “amoisea weCL voffojoqed ares up sojzndio9 sowsown yf soppmane>} roam) 9[e 2]euOW 10ppUsFZOINIUE ds yous 6 yex9Us8 Ut p dumypog auowuy, ven aueyozap rs ersjoazap imeynzar yuns “spa —NG 3H qua w sors, ngs jmiusisise no prose ap ‘dwp yaw ap wap asensu se ‘anefeyd 29 een Ho 1 soyounyzoroqu puOM “S950 ye 26 mymarzesed ye uous yseaoe 1g yojREDAY eourBu0 ef op Ase v amyzered oq - a2¢foyor24y ajoq ayvon urp YE xenuE up aso anoaseg “OUTEAECL dnp que 9p 02 9p INW! Yeu e] “OZBT WE wIND yoHxe vu dumyo9g auIOLY sexyzened-ou "gorSojorzy vyvog 0 9189 au¥> “ezo]na19gM 16 ‘a “greuorimmsuoo eso ¥yeoq yo Hilise puyp HS ta exe maezeaed vo [madey #8 xeRyD pupfou (imizesed asezqiaseiea 1 dumyzog wag) wmyzered yIeoq wexEAapeE fo aidsop equon wio go aselfou anaisng ‘vesaeyd ymssoe wosUTEUY “InjnqeLUTUE 2qodUgs (86> srurpe w ums ur mite wip spunned > 1 suyeacc ad aevideid 1p ananseg wuno ayforsaaod dumysag sujonuy jn10s3j024, 1 yoyroenue wene9 e39 [mIDEq EO ‘epios J9yIROG |RLOWOP “smVSHL IHRLCLMUI » aLLOPT DULay? adds veIMAUL ‘qoonse asaoe uy “iidope igs z0][9py 1 ,mmjnussuinaysed® sndns wa mu auTds soays qe 20yOpauu v pferoUa8 epuydo puntidxs 99 yDods ye jeorpaur injndso> |e ruqurauy asa9v anyo ap [enaxay ywIwpar IUESAITyUN JTAWOS MISO !ZEDULA 39 99 genau op aruowareo wasnaze ednp Fz enop & 'F06T Inne J sorununp aeupde joonue un-nuy aypnog “}{ [uOPop YzeaRe|DI BU 3 WED EETAutorul igi bate joc regeste de cititorul care fi citeste Tucrarea. $i autorul jurnalist incheie astfel: -0 opera care, poate, nu se citeste ca un roman... Ia care te poti referi ori de cate ori ai de ciutat o informatie despre acest admirator al lui Napoleon III pe care Republica fl va sanctifica.” Nu se poate spune mai bine decit atae! Doctorul H. Boucher continua: ,Savangii independengi, cate tnteleg minunata noastrs stiintS, savangii care nut i pentru a asista sia face figuratie la ceremonii oficial, ar f protestat cu tn faja unel farse atat de grosolane; ar fi strigat multimlt, ar indlignare tribunele: Topi acest pontf se ingeald,tetngeald gpl bat oc de tne. Omul pe ‘care-lonoreazit esi despre care Ii spun ed reprezintl stint tn tt ce are ea mai inal $ mal ur mu represintd altceva decat 9 mare ingelitarie. Acsta este mativul pentru care fl exalt ‘i, cilel In aceasta privingdl este maestru, este maestrul lor. Tse spune ci el vinded turbarea. Exbine,eteste ultimele luerirt ale unor savant constincosi, vee listele de decese si vei vedea ed turbarea si-a dublat pretutindent ravagiile de cind, pentru a 0 prevent sa aruncat in comunitifile umane germentl aestei boli. Citeste ultimele memorit prezentate la Academie si, vizind e& Charvin demonsereaza roll nefast al steiliziritalimentelor, Inglege adevtrata caucit a acestor eatacombe de cop hrnitl ex lapte strilzat,pasteurizat. Mai citeee, mulgime tngelacd, $i vei vedea ci ultimele observa, lnerrle Maurans, et, dovedese fra puting de tdgada ci este mal uelgator erupul! de cind se vindeea, ind ext i Kassovitz, Inoculeaza seruri pentre «Si acum, bra» popor, vrel sil eunosttrecultateleserurilor pasteuriene pe animale? Asculta Comisiei Sanitare pe care guvernul ungar a desenmat-o pentru a studia valoarea inoculatit preconizate de Pasteur Impotriva antrarului, laticle: Bolle cele mai grave, pneumonia, febra catarala, et, ax lovit nx mod exclusiy animalele supuse inocula urmeaza de aici ea inocularea Pasteur tinde st acceleree actiunea anumitor boi latente si sit grease sfargitul in alte afectin grave ated conc ru mat sunt folosite in nici 0 tard, Lutaud, 1% urma unor observatii mumeroase si aport, Voi adaiuga acuom o mcludente, exprima asyfl rezultatul irderite produse tw Franta prin vaccinarea Impoeriva antraxului se cercetirilor sale socotese im Si acum, iat urmarea, Intro lucrare documentata, int Iucrari ale tui Pasteur, Paul Combes a at impotriva holerei procedeu, la Privejte vaccinarea Cele dowtsprezece le pasteuriene juyin mortalitatea, Acest let abandonat. Cat laconcluzia eX inoct lor nau scizut cAtusi de Ja pore, raportul lui Serre de Montel care au primit vaccinul arati c& inocy atins de rujet, ci uncori chiar il ucid atunci cand este ficut 1 Afectiune ala ‘opi caracterizatk prin respiratiesufocantd printro ntuse rg tuneort cu formate de false 58 preventiv. De accea, a ajuns in mod corect la prerea nostra: Comista, Domnilor Fine sai sftuiased pe crestorit de animale sf fie prevdzdtori. Pe de até parte, rolul exact al Tui Pasteur in bolile viermilor de mitase este definit de Masquart in Iucrarea sa Congresul international sercicol de la Montpellier. fragmenvtarea vie«milor Ja microscop, vulgarizat de mult timp de cAtre Arabitien, Orimo, Cantoni, Joly, Consalia, care daduseri dovadi de buni-creding& recunoscindu-si neputinga, reluat de Pasteur pentru numeroase reclame, a sfrsit prin a ruina jcultura. Si, pentru a incheia cu cifre furnizate de un savant specialist in sericicultur’, doctorul Luppi din Lyon, vom spune odata cu el ed in urma celebrelor invent celebrului chimist, productia franceza care era, in 1865, de 17 saut 18 milioane de a scizut, ca urmare a tulburitilor produse in arta sericicola de procedeele hui Pasteur, la patru, trei sau dou milioane. Adiugiin faptul e& cifrele produse de imele exercitii demonstreazi cA ca nu s-a mai ridicat prea mult de atunct rmulgimilor, adordind ca pe lumii pe cel mai mediocru dintee chimigti si fina 1 care intineaz’, care otriveste fiingele omenesti ou acest Iucru altfel decat prin aceasti parabola in care ultimi sunt in locul primilor.” cea mai riuvoitoare, pe ucigittori. Cum si expl mereu adevirati din valea Josefa Genul de combinatie farmaco-politick din acele zile sa mentinut pe tot parcursul secolului XX. Cititorul aeestei lucrari sii nurgi fac nici o iluzie. In toate tarile dezvoltate, fabricangii de vaceinuri au reusit si impund oamenilor vaccinate pe filiera conduc3torilor lor politici. Pentru aceasta, ei exereiti un fel de tcrorism asupra mass-media sia marelui public, cirora le impun credinga ci principiul vaccinarilor nu comport nici un rise pentru cet vaccinati; se exagereazi in schimb important epidemiilor, minimalizandu-se accidentele sf, mai ales, speriindur pe cei nevaccinati, prezicindu-le cele mai rele calamitZui, Pentru fabricantii de vaceinari, ceca ce este important nu e starea bun’ de sinatate a populaiilor si eradicarea bolilor, ci profitul. Dup& steur si Paul Bert, a ciror complicitate sa destrimat, au urmat numerosi succesori ale ciror combinatii au reusit. Iam putea cita, de exemplu, pe Calmette $i Guerin pentru BCG $i atiia altii care au urmat... A existat {ntotdeauna o intelegere intre meditsl medical gi laboratoare pe de o parte gi oamenti politici pe de alta, ale ciror campanit clectorale sunt adesea plitite inclusty la nivelul cel mai fnalt al statului. Daca maine ar fi posibil s8 se Publice situatia conturilor bancare, existente in paradisurle fiscale, ale tuturor conducatorilor nostri politic de 50 de ani incoace, cetiiteni francezi (si strdini) ar afla fara indoials, stupefiati ~ cici nu se poate vorbi despre .sumprizi” —cine a finantat aceste conturi Jn mod evident, n-ar apirca numele laboratoarelor, ci mai degrabit cele ale 51 societal ce au legaturi cu aceste laboratoare. Daca vreun ziarist ar descoperi aceste conturi, nue deloc sigur ck ar putea relata in presi aceasti 599 {Z1aIpur voustuase nys ups e] 28160]0909 amo ‘ejurzy vo yiel o nnuod offend: gseoumay “yeuneys 6 weyeles 2p eqtOa ei9 E> ‘guISTPau ap au.aveU! UL sfuaiadwooUY eID ¥ ‘2I1A9 >} ¥8 Joa Yo neapunaid sues ad aqoq dey op ‘neuywas ws modrosIp 6 morse yw ro juyeNs soIpour e yperauas eruido “yanpodsor woods up “juny afe unio 2y7¢ wip 16 tdomg up pypau forswnw ap ae MNDsIp a1ieO} ‘eoUDUIOSE 9p ‘ner yunpnuY auTuag “UDYIP eamodun widn| v Anued aenooUL ‘(anaiseg in tovexoqyjoo) BuIyoR In] ape nes xMOY Mn 2TTITUIIS 9p d1ED0A01d ajotuapiooe e1eisuO> EUDIA UIP ZHAOSSeY IOsoJOLg “UE) axfeT—|I> axEOr UL 1 ehuxzy uy 16 asesnpord 9 99 v999 “es exw} uy a[Swaes ase[qnp 1 wasequms ¥> wversuoo 18 eye us eztTIN JIquiNUE ImnUIDeA eAMOduly WuoKEDHIA ersar0ud wonzag Up varEssaNIUA B ap eIEMY OLK mIosayord "FOGT - EO6T MH el>C. G66T UE RINsEde ‘mFnppay ‘vars semanut vares9n] uy ezaody sndxo we-tur a1v9 ‘Tanye ap fumsuy no 8 wo - aid rorsape ezerpes as “VIS ap sorgzundses mnynsnata [e so1uodoosap WD oqoY ‘nosoundau #8 you puMAfDaFe AOUN eaED fajIse PUEZIYDSOp ‘gzvapiaiap as i euzes vt 0 theulsoea soj:ziatpul [e KenL ntesIsIs “easope vaid yn go 18 jnwssturesio axsaqyys 18 yzwanjod yucunoised eporouu yo sous gluin$ ap wo aa110 sznuad wuapiaa 2389 r2epsy “yutAa | wo eapuNaid fa a1e9 ad 199 3929p oAeas yews 18 youT FunFfoaye auds azoNjoAd YS "IES ys axe DasuENLT fee toasupnxs acne soun eriuede ey eugd wiuare] ares Uj 90] 3d pUELUE YS 10 2tjoazap os gs neasu nu WsTULRIO UL KNpONUT [ARSE USWA yep vaseqanut weporotu snd e-18 nu ja ‘reaape-nuy ‘arhe2aqe 0 ‘suasuOU UN ammyAAstOD 10/110 re Hlenuaye 1uswii08 op uisrueii0 uy warsonponu yorpE ‘lojPUIDoEA nidroutad Hnsuy 1 wewn mmusiuETi0 v araseound o ju PIepoDU anak eu an ‘arequazard soreyasuy “97e) 18 mearasqo ‘aumjseur ONsnNas cAESyNstur zoe [UE Hod 0 nu ai ad ‘omaynspu o “ype 9p ‘aura vjmuaumiadxa eporu 0-1 ans vanarseg dyriums jnagaape no unojuo> ufind void #$ nauens urind [99 wo AAapE asooe EEP TEND ‘ougo [-e ap qndaasns wusn jnunad wp wzado1 nv-s Yo 8 ysefou ap zzaepe mun eoreyngs ur “anuL 210098 ap “gAspe-NUT Nes 90d wifojorq 18 eulmpau go wopow es ainqauy, “oYpaUU IU Zofo1q Fone BIO NU [> 20 WuaWOW Wp “EuLIpaus 1 aiZojorg op sHaIwUE UT FaLO[S voULsH ad wo 1s208 sunle © um eqonut weynd ayy -1u2»spoUF UNS aHaIeUE UL aTes aLREIINT ws H8ajo9 ane 9p nuDoIpaus Yes9pIsuOD eID ANaIsEg “IsTUNYD ap SYED Uy 4 ap suredap aadey 2 1y2ap aurfanut wurrepte8 yrqeiaa idey ap quns ares 18 auzaaqqeq ‘woossp “ytéur 9p avo soLFoSewsp ySpY UWE wep ‘aumjsau wes UaDese np altuosied ap ,emmanos" “uyind yenjoas ur ne C66 InjRUE yzeIuE3) yergaspe aisq “enustorgpne! 18 aifo#ewop und porpnyes 18 01989 oid un “yyquauiie yor) os gs ares uy zupUL nguad nes ‘oranu naguod - s9[e 09 yur - 18 301 njuad azowserzmua os ys we nasow! ‘zoouesy fruodod nnuad Aneoqmuuras 2399 99 ¥o99 IH}9P WIEAIPE Mun jnusdusy qns eases os elu auane y 8 ap aUeUL few aAENqeuL Nes gyt1adoDe Iso} ne avezuOINE yeu 329 2y}904 oUt BaygA WOUDUIDSE O INDE) v wsIIq “eIE}SUOD INNd YO e 9p sTUTEUE pow wisvaoe UF iNzaID v VoUIN] EEO] “YHEGIM YEDIpUIA v amtradoosep esuNaad ‘phuwunfils no soy ¥ ffunw & op HuRpNyNde roysaoe pe quVONWUE teUL Joo Imdeg Wouzas uawivo ad [py 1899 UJ ENpuEUETEZaP s.ajede wafuns op" valu yo we ounds wy ‘Yun gs grepomne eZ nu a1 (euosiad un 20] vey UE neaKe THOMDOLAIU yO nANUEd 1 ‘es wORDVTEP munud nu jiqeanpas exg "yiusjosu! gues 0 ap sul uN nD 208) ¥-9p Mae Ne Fan annosip 8 2A ne axe foo Hoy, “(}anuOUO wuaza1dax vaind 29 101 & wij UL IOEN eizeyxo as avo "prenjoaa urind "wueioul! vouurimur ap “ganiodsay eours1A ep remarde aae0s muon) nppo us yead Tounze ys [APSE 1S sreoLINXe auras usd juny 1 gS BMqan yo auIq EPs 1g “wleIA ECOL arISTIOS a] YS TEIOIU & jueus jsuoidure> “emsyur Rye Uf Iso} worse mynot su area ad ‘101s14e10Dap 20} q soj00) [eS ronmadsued pnuotduse> ona mais jua8 vyon ynuyisns wa gdnq anoodsax jmuDwOU! e rurapeoy sjaunainq uxzansoid au ws 3UDTDYS 3189 “sede IP 98 ap Wo Un sop ap IPE sizeNUOD ¥-5 NU FEPOIN, ‘sournuods 12 ap atumg ap afupauoo 9u v nnueg iEtu “wunop youos afen aro wip “Tye e yeuopurge ap oung ‘syeprezey 18 apides vod, 2] 12 0 vf ap aynayy afusHodka ap ‘syeUorD 18 oydud ozarod: ap ‘epinsqe m0 ap ‘itieuwa ap “yfoypenuos ap yuns o audsap eqion ays2 1oyo “yseonnsezap yaw 40] exmy307 “sra{duto9 s19do ap YUIAoy qns EoyGNd 9] & ap 1 a[HHOWDU eunpe Fe ap 1 av ano}seq inj foUoUIaw 298) Yaynd Me-s oveD PsTEy axeUL UL EID) peanupe ap aie 9989 waa0" 2p reuro01 yo apoio wand 4v-g 2}4e9 O44 INH v1 NU THAME EINES ,yUEATS" UN ppurzaidax mayseg "9/11 [e MjNeuoyTw jMsead wy Om yepNZIy |IDHZENUOD 2) ‘azejdwyuy wip “yorp yoRoed ap ‘fase 0 EPoULOD feut a1s9 IEASPE-NUT owour smmgoye BS IWApEOY Nou sIMEEN w HS WIDepoH e EqEABEp tel “eDTE 9qq “igo ayos ys arprusens no 1Y9j B-S mnayseg “Lou WED HP eaand 30-3] d1e9 ad azodo soun vanezepar uid ynur eaid anuiosdwio> 9s nu v nnuag “wo nyareus je oodse aye mun eadnse wrluaye wrasene ys ‘eausUIISe Bp “2!Nq21f, “pnsvou vowsua wip 20/9[9y>qf fe sosanoaud uun ysoj e ananseg “apaa 98 umn ydng] “101s ap aunties" 2ySounu as 99 "999 ‘ajsnpput ‘2sas99ut nu eoud pe as 90| Wy -PuyID wasd arduy eouourase oyqnd Mpreui syefaaa1 y 0A nu ‘wour wasored edngy ‘sumue puyo 1 ‘mo angid © aoreioqe] area yaseaiqeas gs #8 xadoasop repumuy (n-o1fFouquit Y>se29|g059P ps olypue und ‘aBunie ae (uaplooe yqeraiiar munaia apounsia y wound se 2 wowwuiarou 8) sojtuntsard purystzar “nifaur {Lorgapnl yo “|kqeUOZY pout ‘erapisuoo aivod 2s ‘wiinsnl erezisas 4 1e wep ‘gamodungy “ausdeosapDe altminteri, iat ce scria profesorul Antoine Béchamp in legitur’ cu Pasteur: Pasteur, mare om, gloria cea mai puri a secolului al XIXlea gi savant incontestabil?” Nu numai ci el n-a fost aya ceva, dar adevirul curat este ciel a fost savantul cel mai lipsit de geniu, cel mai simplist si mai super nostru, dar gi cel mai mare pl XDGlea, genul ciruia i sar aplica cel mai exact a doua alternativa a faimoasei maxime a lui a°E, de Lahoulaye: Cel care face zgomotul cel mai mare ese fe om cel mai mires, fie cel mai mare garlatan ba chiar ci el n-a Picut nici una. fn realitate, el n-a dezridicinat gi nici ma contribuit la dezridicinarea vreunei erori; de acces a si fost sustimut de cei cirora nbRtut sistemele eronate, Pe scurt, Pasteur na introdus Je pe care lesa cu finde& era slmplist, i ma ingeles nimic din fecundele Iucrati ale anticilor, lor sau contemporani plagiatele sale, din Iucrarile plagiate ori din propriile sale ,experimentiri”. Dar, w, dupa cum n-a infeles nimic, chiar dupa arivist abil si parvenit, el a denigrat adevirurile pe care Ie plagiase, pe care de fapt a contribuit si continua si contribuie, prin imitatorii stlingei. Nimeni nu este responsabil pentru spiritul pe pentru modul in eate face nici nu le cunostea: la frimarea prog: we, mediocra sau superior, dar este resporsal uz de el. Louis Pasteur este responsabil pentru plagiatul, minchunile si ingelatorile S-ar putea spune cA € un limbaj prea dur din partea unui om de stiingi ca Béchamp, cel care a deschis calea biologiei moderne. Cea ce trebuie stiut este c& in acea epoca, intre 1900 gi 1910, numerosi medici gandeat Ia fel ca profesorul Anoine Béchamp, atit in Franta cAt si in striinatate. Din nefericire, ei nu se puteau exprima din cauzK ci presa didea dovadi de 0 redutabili lasitate, refuzind sistematic toate articolele care ar fi putut pune Ta indoial’ idei balivernele ,genialului” Pasteur; si acest lucru se petrecea mai ales in Franta. Franta isi avea marele ei om, glorie national ‘impinsd in frunte de mass-media aflat’ in solda politicienilor republicani. Nu ‘webuia sil ataci cu nici un pret. Nimeni nu putea distruge acest mit decat cu riscul de a fi luat drept dezechilibrat ori duyman al Republicii! A-1 pune in discutie pe Pasteur si cetoascle sale teo} nna si dai dovada de un anti- patriotism ina ‘ondamnabil tal S-ar putea crede ca, la 90 de ani dup evenimentele relatate, presa francezi s-a schimbat. Nici vorba de asa ceva, din nefericire. Marcle public crede ci presa este independents si cX are dreptul s& spund orice. Depinde: ea poate critica guvernul, poate mingi in legiturk cu orice, fi poate ataca pe hoti si pe escroci atunci cAnd sunt inculpati, poate lua partea unui criminal sau sid e salveze pe un altul inainte de proces, poate relata diverse fapte flird sii dea dovada celei mai marunte obiectivititi, poate anunja remedii miraculoase pentru cancer sau SIDA, ete. Unii chiar plitesc aceasta presi pentru ca ea si ingele opinia public&. Platind-o, poti obtine de la ea orice. Oferindu-i adevarul in mod gratuit, ti-o faci dugman, O stiu din experienta. Daca, de exemplu, se iveste 0 afacere care implica pe un mandarin al medicinii si doriti s& publicati un articol sat o informatie care-] pune in discutie pe personajul implicat, va veti izbi de fiecare data de un refuz. $i tocmai de aceea, adevirul nu iese niciodata la lumina zilei atunci cand este vorba de a demonstra ci un anume medic sau om de stiinta a trisat ori s-a ingelat, Daca incercati si demonstrati, argumentand cu probe, ci vaccinurile sau anumite medicamente sunt cauza unor numeroase accidente, presa nu va reactiona deloc. Toate acestea sunt tabu, Dar in 1996, nu numai Presa riméne ticuti daci se abordeazi aceste subiecte. Radiour posturile de televiziune fac acelasi lucru, 63.‘pzvown yuDsUt\ tnIosazoxd axe9 gdn¢y snaiseg 19 voroeounsai0u und mueaes aunt eBranuy 48 on dertaud yp ‘oumeour ap a1ureur rupurndys waaayo no ‘oumyzyAaq—1 pwn msino uf "9261 Wy 2zopruuiDs ys EHOW y nopry, np spray aimupsed fyusauta 19 “1 muosojoud ; 9p" Te] ;o-euopueqe 8 souDnin aponzaayefbeindos yearew WEP art auuadoosap “untadoosop yoasaoe mano " HS ‘28OREPA PHGeD Kner snaaseg wlop anzga ury Zingseng, ep mosey any 3p yiondosd rosa" vasniadossaq ‘suiauiisip pow uy FMNSUOD ays9 a1A aHaveUL 20, TA waLvW apuuony SyeaEOL UT MEAS fapen ES “InuIsiqo.1Ur 1S soueyuods vy \esouds ‘FoFenUaMAay InrdiouLd SHOVEL E YOLNAUNSIP eIMAsUOD ‘njdwioxX® op “es 10] uo auedosssp 16 uysony aun adaupsu od amguye ne-s TakiadOosaa 1s TAVUONT AIVS FTASNLLAWA ‘VudIdO *UNALSVA & pyondylegile electromagnetice ale lui Faraday atorie a luminit polarizate, rezervath exclusiv tesuturilor disimetrice ale fiingelor corespundea pur si simplu manifestirii unui cimp magnetic innascut, propria uunor astfel de fesuturi. Nici un produs chimic de sintezi n-ar putea avea un asemenea cimp magnetic, intrucit, prin constructia sa, el corespunde unor formatii moleculare simetrice. Acest principiu st8 la insigi baza culturii biologice integrale. Aceastl agriculturd exclude, in acelasi timp, folosirea oriciror produse chimice de sintez’ si practica vaccinirilor. Aceasti dezastruoasi poluare in intima prin vaccinuri microbiene conduce citre toate viitoarele dezastre Intampinate de crescitorii de animale prin contaminarea animalelor si neutralizarea cmpului lor le tn adevaragi morti aceastA wimitoare putere ‘magnetic. Ea transformé anim: Se pare, deci, c& Pasteur a ficut o mare descoperire, dar pe care ulterior a Parisit-o complet, firi indoiala pentru ci mu a stiut s& recunoasca potentialele aplicatii stiingifice si medicale. PRINCIPIUL FERMENTARII, GENERATIA SPONTANEE $I MICROBISMUL in ceea ce priveste principiul fermentirii, Pasteur s-a inspirat din tucrirle deja realizate de Spallanzani, Appert, Galtier-Toussaint, Davaine, Lamarck, Geoffroy Saint-Hilaire, Viegmand, Frey, Licbig, Schwann, Geshardt, Dumas, Berthelot, Lavoisier, Bichat, Cagniard de Latour, Needham, Harvey, Redi, Leeuwenhoek g alti, mai pugin cunoscugh Pind la sfarsitul secolului al XVITHea, fermentatia era considerati ca fiind tun fenomen de dezvoltare a unui organism viu, animal sau vegetal. fn 1843, Jean-Baptiste Dumas oferi prima teorle exact, comparind fenomenul fermentarit cu un act vital. Darsi- lasim si vorbeasca pe profesorul Antoine Béchamp, despre care a mai fost vorba, si care a fost, pe propriul rise, Principalul adversar al lui Pasteur si una dintre victimele sale cele mai greu incercate. Intrun text apirut in ziarul Le Médecin (Bruxelles, 28 octombrie 1906), el faicea buciti pretinsa respingere de citre Pasteur # unei teorii pe care, de altfel, o aparase mereu: generatia spontanee Stabilind filiagia cercetirilor asupra acestei probleme, Béchamp ajunge inapoi in timp pan la Lavoisier, care recunoscuse fermentatia substantelor anorganice, pentru a cita apoi pe Pasteur insusi care, pentru agi mentine teoria microbismului — deci a asepsiei initiale a organismului uman ~a facut © confuzie intre fenomene, intre altele asociind fermentii drojdiei de bere cu cei ai drojdiei lactice. Dupa Béchamp, Pasteur a fost intotdeauna un -spontaneist absolut”, neavand nici macar preocupirile unui Needham care, a inceputul secolului al XVUl-lea, admitea o fori vegetativa” in 66 substanjele naturale. fn sfrsit, Béchamp scoate in evidengé faptul ci Pasteur rus citeazd niciodata pe cercetatorilvremil sale sau pe cei care-I precedaser®, cum ar fi Cagniard de Latour, Schwann, etc,, adaugand cA smu ne puteam astepta la altceva de ta un simplist, cum este autorul acestei poleriei™ (Cititorul va gsi texeul integral al acestul articol in Anexa 4a aceste!lucraei) In prima faz’, Pastour admisese generatia spontanee numitd si panspermie, teorie care proclama ci in aer gi medii existat, incl de la originea creatiei, oti germenii generatori de boli, orice simanga sau germen, Intradevar, pe parcursul vietii sale, el sia multiplicat experientele pentru a demonstra realitatea generatiei spontanee. impiedicind contactul germenilor din aer cu materialele susceptibile de a fi disociate de cAtre germeni sau fermenti, el a vizut ci, in anumite conditii, aceste materiale sufereau alterari, ca si cum exclusi ar fi fost generati aici, Pornind de la aceste constatiri, a concluzia generatiei spontance, De-abia mulfi ani mai tarziu a abandonat aceasti teorie ridicola, raliindu-se aceleia a profesorului Antoine Béchamp, pe care gi-a insusit-o, deposedandu-l de orice merit pe adevaratul ci autor. Iati ce scria despre aceasta doctorul J. Vindevogel in martie 1906: ~Adversarll si experientele ulterioare concluzie gi s% admiti panspermia sau prezenta ab actemo a tuturor lor generatori de microbi gi macrobi. Pasteur nva stiut de microzime gia trecut pe Hing ele. Daci le va admite e ale experimentatorilor, el s-a absinut si le acorde rolul vital prin inchis in teoria existentel specilor specific patogene, a organitelor morbifice! care tre! pe aceea a tratamentului. Acesta au ficut pe acesta si lanseze aceastit fost si este nefastA penten arta vinclec microgeaf, dar lisim gloria de chimist i de lipsim pe acest om de aureola de fiziolog si patolog meritoriu, ici cleste si va rimine doar un vrajitor al spiritelor superficiale, credule, orbite Ik. Aceast reclama govin’ ina nu trebuie nicidecum SH find seama. Franga voia sk infeingi Germania pe terenul stiintel gi si faci apotcoza lul Pasteur al siu pentru a+ eclipsa pe R. Koch si gcoala germand. Stiinta, ica _gisit jusificarea intr-o vanitate national’ de care ns, nu cunoaste nici frontiere i nici natior Louis Pasteur a cultivat vir microbi patogeni sia produs germeni atenuati, ‘wzati prin cultura in cimpuri organice mai putin favorabile acestor germeni: el a objinut astfel medi mai putin nocive, vaccinuri sau materi, forte patogene atenuate, care puteat ins produce boli identi dar atenuate ca evolutie si gravitate; el a constituit sistemul izopati tatea, perechec aojauanadxe tndui uy areiisuos opuEquys ap siqesuedsai nero ‘eno. 16 uods soe wtp yuowLIo$ yo 1aNpu pour u! wosensuoUTEP FENSUE [> 1 ySsNC] sapeoryps ‘uuemYDS ‘tuLzUEyfeds Yo wns Isp aauRuods jarteraUas eza,0dt gnurfsns @ moiseg "9 sus v dumyogg autoruy fnosajord ur 9j0098 Z| nD ¥ao4OMUE 9g “InNIOD9S v yfEasax# axBUE your Fad [PSE eaRTWOD anaysed IUeARS g[arwyy" “sauviUods uNfeisuas UATE LO puyAe “won ouploap uunuap ¥- 18 yuaULaJ adaxp yeIOpIsu0D e-{ [J "INsoUNd rozNyuT ION 18 reSoonur fru eyo nu 99 ¥Aad YUApIAD UL snd Inj RdoosoxD}UE ‘MreURULIDS aytiezodo urp avexfnzox apuoundap uy “sznojpg 9p aye2xpur aprtiodod us era19 18 ugre ezuyiq vasojoy 9s oxeD uy “yoISeP EUOAp ‘oaN2e] foreUsUUAD) exdnse ajaluanadxe inogjar & awa smaiseg “uLryys uy “x08 o-puy>yIpour sznojag my viuHadxo ynoyjou eam NojaIping euERNap no sey 18 aINDsOUND AyYREZ ap aqundn a1e01 no Awigag my apsjusuadxs yeredor ne ovo “81195 18 ozno[ag noe] ple uy aide, ump ugyez euLossuEN v ap vorMauderd neane spew ppueiquiou "> vasdossap “Ogg us ‘oww9 Augay ouMUE “orfeiuauULDy we auigjqord yaisooe voreprony> ¥] ysaseroN] am iorie019 ad yistaar uy 209m) Ip anaseg op aepMs soAD¥] IoHeNTaWEJ wUD[Goxd Ezeaproge p ‘2109 9p frploup uoinfe no mynutA wiseuoULED) purr 3IP: radxo 9p 1 ra1s}oaey] audsop afoqioa 99 ednq smmowseq “T My ae sVeuo! soypznouos oundo as ¥ naquad 18 pron] apes so[sdord vamorea ensuowsp fe nnued rorlenuoun9y je 1S souMUOds forfesoUA ye oMOIST UN soey dumeyDIE SMIOREY ‘9061 H SOL UY 2[PoIPaUE soIaIEZ oWesoIpE aJooKWE DUDRP UL cursiqoromu ur your wovol (116 yooda enop w-9p #99 1p Jor aiwur un Yeon e ase> 18 Aoauwpy amy e2iay 2p “gperopuy yay “yawBa{ “2zmI0d: raysa9" vaUIBuO YoswounD as vs aug sg aojstuauiodsa afe ue appn s nnuad p ‘Sopp nesouns yu azo ad ‘pods mao e nnuiad nu‘ ese up nepaooud fo “yrfuawe yavor yatisus 39 rupny (8 auRasuEnH 9p axauny UH “2nr9sqo vs wosvauyfiyus as ps 90] Wy newuaUads® enfaaE Yo aIso - eFoU w nad nnuod jnun - mezueyredg #8 weypsony sp e #99 6 SPI ny no ‘adeia oud soyiueaes © ampugl ap vain enyp 18 yoods enop wap woo gzxaufum va Jo_D ‘yIOSoUND ainqan nseaoy ‘arenuo> iF2nppuoo e| snp aadyy eazane ase wy © 9p |mpow Isp anoaNsuy yeus iso nue MEY “sUEVUaS forfeIaUEs ereNPUOD eT mor sunle e-u ‘msooe 1f e advj sfea2e aeranssuoo 29 edn suwypaoN inj muezodo anuonop v “arored fwsa9e ap varyd pent 29 ednp “1S uyisor Heapow ap vdnoo 98 ‘offoy usp 1opemzay fe Aaf> “(66LL - OZLT) !uwEUE| sweypsen no dumm eae uz “oard 2saioa08 ff 29 9p BEpaA EA 9g "a vysrypuy gored 29 arayeqzap 0 aprypsopas v nnguad zopuryo mimueaes ajnzadoosap ap risojo} ws “|mURd “ax vase 1s0J v ‘aluINg ap anseou FaIWOpesy fe 89. 8 espuo7 wip apelan uigiepos je nuquious ‘sqore> roasd (1821 -Z1L1) WEEPAAN™ aenunuos & duneypog HUOLgia #8 aytyai9eG y Ze WIND ‘eznfiy UME Bp ainunu sordoosoron atuny purrsdossop ‘odo x9 wnaia suc) aurisns nmusd 3] ap [PN Pou uy RoseaAIAS as Bs 1S adeoasaron yosersysuoD ys INE v 209 sowyaaie9 jnumad “(EZz 1 - ZE9L) oyuDaNDT] ad ySAWs UE WIP |-e NAVA, _soueuods eerousd us giuypass 2p ‘210228 21 9p aug yeu! 9p apeond yourad jruawsodso pout ul agde> snd ne spay 8 Sonswyy yy aBEDOT™ arenppuoo vaztoywunin yenuuioy v dueyprq SULO UY Syosuy yu ‘oreun und "6 ase pre yonpord nu ys eiseaDe wD nua uuosp un np eqsannd sow pugutuos jnsea uodooe ys sunle ap e198 18 spasut yrede ys waoxs nu erioeyannd wo Egor UL NSUOUIDP w >I (H69T = OZ91) IY VI afunie are veNp ‘o40 x9 tNdIA auc) wUSUO;E NES RIqDID? ud sousiuods ror\us9u38 room ayteall ap eumaoy o wp v “1 ¢9T aads ‘a1e (691 - 8151) Sony] vy lode aoan “yiutsnd wiseade wy auspurys ap 40] mpOUL puyoyde “eiqnoyy #8 uoymng “mojdg ‘snpaiony e| soxwowuy 98 dueypog pata9 woapnl ov nnusd wiaseouns +s queyodwn 2189 ouifu0 rare e “sypoa aUCoy Brod! o aISD TISEIDY “HA ‘uistue8i0 ap urpio area uaDpIpuT e| ap puruDAaid wo “axEsa1EO MUA qUSpaosIUe unaia yyy “Huped pry sniesouol o unos ad “wepawuaruy prey pressure uD}eu uIP HA sofstury es1sOMpoud “pzmods und ‘asa aeumuods eHle9U—5) Jppse pode o durysag auromy soap nnuad yep rergdeou aso nu soumuods jor erouss w aO}s! xIseIoE sec] sundun as v und ukagys © i gpriuousdso ‘yepyo ‘yonmopese yiunt ap opunu mud ¥ wsqEOHIP nou asso DpqISod sojpinoasred zomm yindns #8 fesyunuoxs “yuraveuE op fAIAO] NeID “TORE sNaASe s1n07] my eyeoos ap rieznvuiop ase] as ys yNgaN ne Hoy. “FEZNDs nes mwOURsAL ume 36 aod sun eaind asensqunupe 2s } enuya ap “youwA 9p avuog uN SUDEP un opioid vind nu 16 yoeamuoo mio no ys0y ne HuMIeU Te HOU! “ayes 2018 18 yueU yppy Ho4pouL “anaise UL WWOIP DSPA1IU EAE AU RIDIN, ‘yp wur vanttsr 328 e nNUDd seop o-wepunyosde ne ares od “guEunoysed jowid nes ybestn -orsual wope> ad varwynsey 8 ejurspesy qwuanue 1 youn MI “qopous2eq, yoot ou ye Jaf yeIEop aso} y “pyroads mu juoULIas no nes ss¥oHHeUOD ayyoq aiwor nnudd jesIeAIUN napaDoid nsis worpp v (8 opedoowoy v yremIeUDP ap rnfues w ponupons ye wero} ymfacute cu diverse materi organice si anorganice. Dup’ Béchamp, insi, inc&patanarea lui Pasteur nu s-a oprit aici. Cunoscnd analiza acroscopica a lui Pouchet, el a reluat-o in maniera sa si, desi nu observase niciodat vreun germen in viata lui, a declarat cX acrul conjinea ,corpusculi organizai, asemanitori din toate punctele de vedere cu germenii organismelor inferioare, cele mai putin evoluate”. Béchamp adaugi, in sfargit, ci dack Pouchet fusese original, céutind sa verifice ipoteza germenilor din aer gi a influentei lor asupra fenomenclor observate, Pasteur n-a fost original in nimic, mulyumindu-se sA reafirme generatia spontanee ficiind experiente care ar fi trebuit si-i ridice in minte micar 0 intrebare, o indoiali... (A se vedea textele lui Béchamp in Anexa 5 a acestei lucriiri). Profesorul Antoine Béchamp a publicatIucrari in diverse reviste medicale. EL este, de asemenea, autorul mai multor cartin care igi expune propriile hacrati si resentimentele impotriva lui Pasteur, care ina furat luctirile. In 1906 aptrusera deja mai multe lucriri, de negisit in zilele noastre. Iatd lista lor ~ Microzimele sé legaturile lor cu hcterogencza, histloga,fciologa si patolgia; istemndl microbian (scrisoare catre doctorul Edmond = Teoria microzimel $4 Fournier); = Microzime si microbi (Comunicare la Academia de Medicina, insotita de 0 scrisoare citre Pregedintele acestei Academii); = Asupra consttufic histologice si composttcichimice comparate a laptelui de vaca, de capri, de muigrigt gi de fem = Asupra alterdrilor spontane ale laptelui si asupra altertrit acestuia datorita fierberi — Sangele si al treilea clement anatomic al sau (cx prefata); = Memoriu asupra materiilor abdominale sé Raport academic al lui Dumas; — Noi cercetari asupra albuminclor anormale si patologice (de profesorul L. Béchamp, cu o prefata de A, Béchamp); = Marile probleme medicale ~ Louis Pasteur: plagiatele sale chimico-fiziologice $i ‘medicale (cu 0 scrisoare prefayi a doctorului Lutaud) Presa francezi a refuzat intotdeauna, in mod unanim, si insereze in coloanele ziarelor orice putea si repund in discutie infailibilitatea lui Pasteur sia lucrarilor sale. A-I critica pe Pasteur, a demonstra erorile sale ar fi fost considerat un sacrilegiu, atingere de nesuportat adusi entitigii creat in intregime de regimul republican! Curioas% reactie din partea unei prese asa- zis democratice! De altfel, nimic nu s-a schimbat de la vremea aceea, in 1996, ii este imposibil unui cercetiitor, medic, om de stint oarecare gi chiar = oricat de neinsemnat - care lar repune in discutie pe domnul Louis Pasteur in scopul de a-l reabilita pe acest biet Antoine Béchamp. Accasta imposibilitate nu priveste doar presa medical 70 sau stiinyificd ci, in egali misuri, toate organele presei de mare tiraj. Directorii de redactie refuz’ aceste articole destinate, totusi, s& lumineze marele public. Ar face valuri, spun ei. Aceste articole sunt tabu. Presa a rimas, deci, obnubilaté de marile dogme, chiar dacti ele sunt fase inapoiate. Ea ramane la ordinal marilor pontifi ai medicinii alopate institutionale gi se teme de ei. Ea pretinde, desigur,c& este democratica, dar respecti ucazele republicane, adic& ordinele arbitrare far apel, neenuntate n Constitutie dar puse in practic’ de conducatori politici fara ca cineva si se gindeasca micar un singur moment si reactioneze in numele principiilor fundamentale ale libertatii cetateanului. in acest fel, de-a lungul perioadei cane, cetifenii s-au vazut manipulagi de ,State” in Stat, anume corpul si laboratoarele de produse chimice i farmaceutice care impun propria lor lege oamenilor politic ignoranti sau tictlog, Din aceste motive, doar in Belgia, in revista Le Médecin (23 decembrie 1906) a putut Antoine Béchamp s8-si publice critica la adresa lui Pasteur gi si denunte plagiatele si rapoartele false de care s-a ficut vinovat, intr-un text, Béchamp arita mai intai c& Pasteur, care pani atunci afirmase gi reafirmase generatia spontanee, s-a pus deodata in frunte ca primul care a ficat ipoteza germenilor preexistenti din aer, plagiind in acest context, lucrairi pe care Béchamp le-a efectuat pe materii totusi anorganice, pentru a rezolva o problema de chimie pura care n-avea nimic de-a face cu aceast’ ipotezd. Reluand unul cate unul rapoartele intocmite de Pasteur in arma experientelor ficute pe lapte, uring, singe gi putrefactie, Béchamp a demonstrat ci acesta ingelase cu nerusinare umea stiintifick si medical a epocii sale, negind evidenta si falsficind rezultatele observatiilor pentru a fi considerat drept precursorul net ipoteze ce avea efectiv si bulverseze lumea, intr-un alt articol, precedent, (15 mai 1906), reluaind un memoriu al Iai Pastcur asupra fermentitii alcoolice, Producerea drojdiei intr-un mediu format din sah, 0 sare de amoniu si fosfati, apart in Anale de chime st de zi (seria a 3-a, volumul LVTT, partea a doua, paragraful IM, pagina 381), Béchamp demonstra ci Pasteur nu ezitase ca, dintr-o experienta prost facut gi infructuoasi, s4 formuleze o concluzie cuprinzand ceea ce voia el ca Jumea sa creada, anume c& globulele nsamanfate in aceste condipt se dezvolea, se multiplied si ed zahdrul fermenteaza. In acest fel, el a dat intreaga masurl a imposturii gi a spiritului sau simplist si total nestiingific. (Aceste dows articole apar in Anexa 6a prezentei Tucrati). La 31 martie 1908, profesorul Antoine Béchamp ii scria directorului ziarului Le Médecin, la Bruxelles. 7ee omnia, FOOT 2HD8q) ‘waruawio yu9093 inprsyd e+] 249 ad pluINS sp wo myMuaUTWD 30 gyrus rapy yuan Wyp 9foo apusqad w awe [ao ans ‘wlneng Uy ‘nes [rer 1 Queaes mnnsnys qe jeuosiad unaqd un eo prewy CI 204 Mpopay 77 eyrourous ug 2494 Ho Bn 9p wea wan yeBnype v “sooap audsap 102) 1 [e9p mppo eawoyqnd snagde eur eu puyye ‘upepapy 27 ingnaerz A003 edng wpasep & dueysog. sueg Up EUESIPO} 9p PruEpEay Te AaqDOW, dumypog v3 2}oon re 2farworyA Uy yeURWEXD eA TOT, “MEA IUNd. wind ap myo eopur 2s ‘uy aye ynou 0 siypsap ¥ wo PuEZunaud ‘roppUNFZOIOR FoqWHYD ape ade eid ys Wwor99UE v 1D ‘ZZ81 Wy “souEIUOds FoIeau—T ELON SoHOITIA amiequios © yO s[¥y pour UE IwYPPap & [> opUDULDE FezmOdy woHEDyLIDA zw aseifejd 20 vdnp ‘zag Uy “0981 UI apFznjouos asyrquas 18 “TIquIsaIuODUT adey v9 royiuows2y v soumuods eysexouDs “2691 uP ‘aseurepord anaiseg pmastiduys awn wnosppru angen AU a9 ¥992 He] unpurs wary arsaze ud jnsmosip a}ayouy dunyoog aU agaape nnuad preuorsed earsoSexp ehunpas ey sor jnsmostp ¥] yo"Idax o aiso ‘Buy a12e0y “Joon ve e asa wamne®iog gdumypog 2p saejoame end ised fMsIAHE eyed efuINS amp efusZFP see mp ITGMS eA axes ‘oHadns eIUINE ap jmUO vargde eA arEO PUED jarpadoosap miseaoe np yup 0 aprypsep 98 sun] EnoU Q “PY gantzod yzeq 0 ‘jnuspad ‘ oun e anuodossop | sopop muvaes no yunsiduy ‘oSeounsar va ov ¥9 wropaxy -Teydosde awod 401114 un-nu Hnpuys apourad Ur PALENs eA ~ ai ‘yuernaysed vfeost 9p ynssounssu squsuyemse — dueysog ‘pre “upWAYE ys wHUZEIPUT If TOPUNZOIDIWY ININOINE v MUEAES widaouo> yosvounsar ys nS wa ‘oer ad yajozax 9p avo ‘ndwrg, dunep9a“V Ensvoawauuunp pe ‘9pu 918d nD ‘eowwuroqy Se UWP n> 1 vw ued oreur yeur woo 1y2

rox"Z9y 1oyroads uns 1 ‘oqmypo “yumanso} ‘Buys up spueyar mu yew 9p sewn UF rug “OVERS, fo 8 won tumisotucur uate ‘opnafian | opeumue 1otA parinjons fe ‘qos we yeprowud husie “dumyseg ednp ‘uns sworn asooy dun eg oH 9p apUT yBENd> ap kame vy arene Prunaas enone ap 9pan 11g oo tem pana Recon ee tipion aiumvy sy “ode "fdnqmar on eerasusiar meee Ds a1 ( sppusiuedioonoeu amos aH0% ma aIeIop He eee drexqeat uy amouon‘oouy geld slop sven) ovoree. op shone oe po aensuoup e duseyooqviuopias Wound Ft hae Oop ae ee tn garooou 99 tut 2p yay yromdon sopeia® Spon oe ed ‘qd uy sow ul si “SHowouno muounad sp tegen oltomsre hee atfopoyeroeq exueioud 9p ‘9}uyourg “peou xreuorhpen quypauceBeanuy ap gudop w gdaioe nered oe ere fod paqions rusuousy my reuaion w qeeee shuraedn ee ee f pp Thurow up inyausquedio ae senpaud tmpuusuedie ake cee ‘huge and p 20l0e9 up Buon usd ay tu fe neored paseiee meas ‘Mousey yo dey ypeaainay 90 ye sured e duoryooyereroooomdes rene eid Sal eee ee ens eee Saavthey wiline nanny ame eee So pee Sees eae ee ap edna o 1pop “aie uf "as mu ensuepuay Foe ae fe mova 3p HIe=pISUND ep gs HrmMNDHseNle eee ne att aaa depen eyes ee ae ee Stren TH -Tasejennd 8 pyterususay puuntieson eeevc es ts ens BED yisvane ‘asiupe i smed aopy neon oe gle ee ut eafious e9 Win “am uo] tanuuoyrueiy f apiounange wees idner pupaus 9p t201 onnutad eimied indanuy oot useing eeeeneey aypruouiniadxs -npuyoyrstey asnurisns o ane ad ‘souryuods fprleiguall e ao zyoxKpu np orloypernuo gfeior uy ‘visae ap auvette=t sojuusdeosap jmuaw amqine 16-"s “Yeuy UL “v> nnusd erivindo see aesoUy wu I wIUINE ap WO OUND IMAsaTE 2fLARIIN] B>NIUD ws Yeu anaiseg “Hue fn ap due, anayseg m| [e sosmoaid > yeuorsuaut Wand aysa [2 ‘Hooun 189 9189 paRP 1g “pedo iduns 9 jneporsny ‘snowid ‘oys9 nu nes 9[SUMN “SHY LIP EUPIPIW 9p [HUIEPEIY Te naquiows “2qQr] wip ayo." wWh|MD8) [e UBDap uoMPodrUoW. uIP FUPIpoUt ap vainynony P| rosajord syunyp ‘sxpow eia dueypag ouroruy mu0sajo INT ITOATOSIC 18 UNILSV TULYD IA UWINNTOA GOW NI LVHONDL ‘LNOSONOADAN LNVAYS ATA A WVHOTG ANIOLNY 30] vamqusared 1S-npumngune ‘pIpour {op 1018998 AO]NTZNJouCD a 8 yeNE TE -s ‘paousag apne[y ap asuupe ‘dureypag ny | easoundxa gdnp “que £1 dnp tiqy “dueyog auiowuy eopunaud wins ese sopuntioaye migwiolews ce povexaua yio.2%j 2onpord “srsejau upsnlordust anumue ap ye pueuortresr ‘aiva {22 a1s9 KEnsuy nuIsTUeRIO w dip o IU UpuYs e-s NU INayseg “STUUTU EL ayfoqios nu eq “sured o veep a1so ‘[EqusoAvjap suas UN-UL IDyTPOU 3s NU BS Tnuara) vo nnuad pseoryuys PieIA o AoNp ¥ Ul YIsUOD area wad “yIeeA BANDA juowe EqUIOg 0 1S0]05 Te ‘Yosnu! o opion x nuNuEd ‘vung 1$ eo “py uNnUy ‘aIsg TAgoDIW FINN ys ‘UME ‘Ngan Ty jounIzAAUE ouowiase 0 ef aingon wind eUosfDEa! EaINd Ae-U NANSOA TMUISTUESO amp 16 and artusaaid ap potw un aisq ‘Wovendsax aj ad ypunnned gs turens fuse pfooe vo waa e nunuad nfeut syeund omqan 18 ‘njdwaxe ap “ede nqued anty Sysojoy sINgaNn “EAD [-e MALAY ‘TAQOI!U "Dap ‘aise uBUAENP [NSUIg "ETeOG © woonaid #8 vargde ayeod soxgin{uoouy porpaur uy quzaxd goon un ‘edy> 39440 Uf ‘29 aut9za ap 2[UDWOP aye UE uNd no yseoAeURS yous BD wIELA puvonp ‘werueio ngy mmudosd jruaisy adnooaid ay gs [NUT aAsq “TASH nnu- imymiuyano ye ung [nsuss Ul - ganuaaoud eurpypeus anarsey ND RIEMIE wyonswes uf o-snpe v If ‘ONsKoU a[pZ WL yzeomadiod as ‘IES WodiosIp 8 anaiseg ydnp ‘o1e> nedoye yuPIpaut jnidiound ptouaupweduy ys 18 Noon aBu1Aus v ap mmmurstuCsio eayeUDedeD Hau YS EULAEOSUY 29 F99D ‘my nuorgrind a1so azo japiarput ad 18 apion [-e op [nos Humse Hy ‘Imqox>NUL _ apion v nnuad ay}sojo3 2[anusUIEOpous puIy IEP “EVIE FT “PIO HSDSO}Oy {es ‘opron ft nnuad ‘nyowsi[go 16 ses929u aAsa “1OA UE 2259 INGOIDH ¥IeCT inqeyvoid uy wezndave #6 sawn srypus yoRS ap woe uN -nuy ptoren ps nes snuanaid pour uy yzion Fes “ap ‘snqayy, anus yEULAU vgs aweod nu aeyunuly nnsoa jnuiasig “Ede ur ‘jos us Oe Uy “Tuspumo:d uns ¥q ‘azaijese ga ps ewe “Wuozad quns 1oq op YoerDUsT yqoHONW ‘agp fe-a apuntzo ‘snds [py “pusiqauoru asoutop ‘res wodiasyp #6 nayseg tno 49 “junrloaye sonpord y nnuad rorem{uoous fngpadd uy udzard qos! 2p dionou ase np Yojjoq WmHOfew es apmyDsap fp ‘afuesumos oyuNUE ap yeooaoud naqiyozap ap axes 0 e| raqHy>e ap aze2s 0 ey ap 20H BOUP YIPE ‘yourpow 98 u9s2} 38998 ye] WEI I] YSLAP op wre ‘W202 ap eounsfou aredear duteypog no wepC 2 “ea ap }oAsu ne NU arE> ausuag iopunslsaye Imusumen ur eidenoignue ‘edemorpes ‘sojassours jmuowerEN uy aideiaonuyp ayumage uifafuy op worsis Zanuy un round ey sndrusii, serurile nefaste, etc. sunt, de fapt, microzime degenerate im in puroi, virusi, materi morbide; cA microbul (microzima) este un macrob, avand in vedere perenitatea sa, viata sa indestructibilé, si cd microbul este organismul complex (vegetal, animal, om, organic) care trieste un timp dat si dispare apoi ca organism. In aceast lucrare, se poate citi: -Functionarea fiziologied si chimict a uinul organism ia fiecireia dintre partile sale depinde de organizarea sa gi de aceea a partilor sale; iar aceste 0} de aceea a microzimelor,lemente anatomice ale pil sae gin special suturilor lor. Or, ew am demonstrat ci, din punct de vedere it depind ale ce ior Tater ate ational microuimele festurior A cllleovganelor sont psn unt cle le emul ne alle eae stem celaon, = parental, cele le altele, cele ale glandelor gastrice; altele sunt cele oullor, etc. Microzimele, elemente anatomice ale diverselor organe, cum sunt idet mamate, sunt, deci, parte integranté gi de acceasi origine ca $1 ale organismului gi pot diferi, |, dupa cum sa ardtat acelea ale gl corganele, din punct de vedere functional, de la un o aceeasi misurd ca gi toate celelalte pir in toate partile m: {esuturt, gi toate mpreuns in profitul intregul Cros numea ,coordonare”. Am izolat, Estor si cu mine, am demonstrat c’, odatd libere, Incetiind si mai fie elemente anator : ‘mai functioneaz& decat ca nigte vulgari fermenti, actionsind tn alte conditié decat, In stare anatomica pe aceleast materii cu care pot si se hrineascd Organizarea unei colle gi existenta sa sunt treedtoare; cee ale une microzime mut Sunt en stave lope de element anatomic, mica, cl trfieste gi Functioneaz& in animal, intro materie oxigenat& fri incetare, unde Cionctriefunetoneazt normal mend normal compitia ed da {intro parte separatl de animalul vit sau dups moarte, mediul igi schimbs in mod necesar compozitia: respiratia inecteaza, emonctor nea sl se constati curind distrugerea celulelor si putrefactia. Microzimele sunt acclea care, dupa ce au distrus celulele si au deverit se intampl esi de inchegare. Microzimel fins, subzisti; ele se pot lipsi de oxigen si isi pot manifesta viata prin n pot deveni bacterii prin dezvoltare. La rindul lor Inptele de vaci, cu fe transformiti chimice §i prin regresie, forme vibrionice mai te, aceste forme vibrionice se reduc in microzime de aceeasi forma, agitate de area de clemente anatomice, Cat despre aceeasi migeare browniand ca si in starea de ‘ce nu au nimic in ele insele care sa Te poata distruge am demonstrat c8, din punct de vedere fiziologic, sunt nepieritoare si capabile de a redeveni bacterii prin dezvoltare. lati cum am demonstrat c& pretingii germeni 78 ¥ de mictobi din aerul pasteurienilor sunt, de fapt, microzimele organismelor vit isparute in erele geologice trecute or prezente ale Pimintuli, ‘Nimic nu demonstreazii mai bine sterilitatea dogmei esentiale a pasteurismul fn concluste, profesorul Béchamp 4 fost primul care a negat existenta unci sgeneratitspontanee, creding& atat de dragi lui Pasteur Els fost primul care a stabilitconstitutia celulei, punnd in evident ceea ce numim astiel rp, ceea ce Pasteur nu descoperise niciodat. Ela fost. de asemenea, prinnal care a demonstrat ci bolile pot fi provocate nu numai de germenii precenti in mediul inconjurator, ci si de cei infinit de mici care exsta In organise, susceptibili de a se transforma in germeni patogeni, Dupl cum vor vedea ‘mai departe, Antoine Béchamp a descoperit agen\ii sispunzivor! de bolile viermilor de mitase, Doi ani mat tirviu, Pasteur sea atribuit aceasta descoperite. Din 1866, Béchamp descoperise intradevir cauecle bolilor Viermilor de mitase 1 preconizase rijicile necesare pentru a salva sericicultura, Cat despre Pasteur, numit expert oficial, etribuit de stat 9 twimis pe teren, cu asistenti, de citre J. B. Dumas, senator de Gand, cl rirturisea c& nu ingelege nimi, ajungind chiar sii trateze dept nebut pe Béchamp si pe prietenul siu, doctoral Alfied Estor cind acestia sw: publicet in Mesgeral Sudului c& epidersia se datora corpusculului vibrant parazit exterior viermelui, in 1868, fir nici un fel de Jeni, Pasteur ist atribuie meritul fericitelor rezultate in scrisoarea din 10 decembrie 1868 adresath Ministruh Agricultus institul Pasteur a furat, deci, lucririle profesorului Béchamp, id Ia teoria sa a generatiei spontanee, atribuindu-si meritul descoperirii agentilor responsabili de bolile viermilor de matase si admitand existenta microzimclor pe care Je-a numit altfel, dup mai multi ani de la Publicarea luctirilor lui Antoine Béchamp. Cand, dupa decesul Ini Pasteur, i S-& spus lui Béchamp c& el fusese un precursor al lui Pasteur, a scris, urmitoarele: -Eu sunt precursorl Pasteur tot asa cum cel furat este precursorul averit hofului imbogs insolent, care-I sfideaz’ sil calomniaza.” it, fer Intre 1883 91 1886, membrii Institutululs-au deplasat la Montpellier pentru 1 face pe profesorul Eugene Estor, ful lui Alfred Estor si pricteral lui Béchamp, sisi distrugi luerrile gi corespondenta eu acesta din vremea edd Profesa la Lille! Tiebuie s& spunem c& Antoine Béchamp a deschis eva biologiei moderne, a biologici moleculare, pe cei dot oamer munologiei. Daci-i compari i Se poate afirma ci Béchamp a fost un om de stiinta si genial, in timp ce Pasteur n-a fost decat un cl un hos, ist marginit, un. Dupa 1850, doud boli redutabile au ficut ravagii fn sericiculturds flageria gi Pebrina, In mai 1867, ziarul Mesageral Sudului a publicat revultatele 7918 seupowa vaind nu Yow uawo8 un Y> surauoo wougures [g “asejabuy as auressnoy, ¥9 exmpap 16 ““afuspiadya aspocownu 1 vbuipaso ad gzvazeq 28 yo wls98 naIsed ""aISIIe Deo} AD “IZ ZT uMUTUTUE ap dum ap jearwut un gdnp ygoep auede nu mynurssea wauntioe yo Imdyy “vs wareoqunusoo uy ‘aseareUaT JUFESsnoy, Wont “99 UDIa;IpUN “AID dDd1JLU9A vs induan grasasnae mu 9 ‘912 6 UL IQ," 93uaa IwhunUD ¥-2} JuswSSMOL, -CT AAD 2d axvupsonspe> ajoydnf voup anyfisan ps mow 18 puploqiunyyy WN Im pnsinsued no ‘asiquad 26" ¥9 ejeuuras ¥ nnyuod a}uRn§ 9p FoRUEpeDy FOU o STUN fa ‘asnBue 2G T (anaaseg ap ayetuN|gns uns gULAND aysa9e) joU! aBuys ad nos ma aBuys ad pevaiodo 2s powp 211g 198 ps ue yoduut ¥x9 > purUT|qns ‘Iayuaustradxo azaztTeat gs wno woIpur Fe nquad xnoy my nou Wp wEDs 1 “GT ag “steorRWLN eaequiys 16 vosoUIA ‘puepoquieyD nes INUAsise no FUNdIdwy EESFOUT NSU [p 200 ea vo Enpuyunds ‘uressnoy, my ajo}usuadye 1eppauuy vayizaA e nNUad soigunm jue nnued elusses augue Bes -npugunds “oy nes mms 2uDS Fes IEA as nosey “Isnfine zy ad IO ‘syuy ad masaoe jnynUuThuOD wEAzap ep IsnFne ny aye oz efournsd uy “amu oT ap dun 5,9¢ by weURqyep Buys no inymxeNuE vatnodus fo aseUIDDEA BO eIBEY “TEES ond uy srwopeay wy earorunutos asnoes Tg “g[ruNEINeD2ud a1eOr ase 1S} UTESSNOY «uty Bopatuy eur ayy “29 “tuMupDeA audsop ‘Snata aadsop waws>¥3 9] fu anva ad ajjapr aeor yurwoser eis¥aoy “eIsno ayeod wo yp aMMUINNSHKD eo ip ofeanupe nuressnay, mnj-p yapadossop whey uy afleaupe op umd NUNN ung" ‘atumng ap Ponuapesy [e naquiour 1 qUIEssMOy, MI [E NLASSeU ISOs “HOST UIP ALULIDIOA z[e09§ ¥] rosjoud Mojnog my HOS wt 1] “WIeIpaUL Wo) B aMaIse my eFhveRy ud 8 ones -nyaiuys v aayzqe>% und apaiqe anut ‘aeupova ap aporour ae nur peut aseax99u! [g “21UD} |MPDe ‘oAdasnuE UN RD ABUTod [RULE UNE] ap ayeaajad ayuajrund rarioveu eareien uid upoea nun varexedasd uy wsu09 99 ‘es wareaqunwos uy voundxo o avo ad ‘yoruyar o tound vy asasnd (q “mnxenue eaunodury 10 opSru azoupoua ys asyinor yo FaRuapOY wiuMUE IUTEssNo], uM ad ‘ssnomnoy, up prourzaran e[eon§ e] ap zoseyoad sguya un ‘ogg | asniine euny Wy tumsodury yisaoe eos} wey [mou angune ef anaiseg “wep yisvage ap 1g “[rXeNUE slopUsUTeO & 18 10j10 & oseorsasut oq foun v eULIqo:W ezneD ENsUOUISP & nNUDd aifojoporsw vfvanuy o ayzaid areur no aseax aureaecy 22Fo pour Ul : heavy zo0uey JUEAES ye ;nUn aurtzede eg -authiede nu amedossep misvave "idy aq -2svorfsajut soqloq warsonpord uy sopqor>tut [yor atiodoosep w aia yao aise ananse ED wuCUN pour Wy ap94> moxqng isos © puensoy uea{ ANOY ATATUNO V1 LVZIIVaU LNAWIIadXa TASOWIVa UOMO IAXVULNY 08 ggiusurwi ayeidaip ap guuo; o wiswade Uy s1eo wopon wong “IBuRps had @ arziyexed 0 yoeoaosd 29 ypeiqoiso aifeourny 0 998) arse ‘SHqUIO!O 61 2d ‘gag -ue Hempoe jnsind Uy “yD souND zemyTe pugUrfede axsadossop © ‘oansgy e nu ars ad amadossap 0 nnued 4 Q00SZ 2P erenue guar 0 apiooe as | ys aony v nnuad aonwod jatumsur eBuy] ad opoys oBex axe asrunnyp syz-eSe un aweoyrye> y awod wing Ze un ap aquTeUs eur rue Hyun gvezitvar variadoasap aynquae 18 “eaoae pdnp ‘ares 18 1[oq foun HulSu0 exdnse fqeaduy as “qerhnuy ‘are Zojowq stz-wbe un “yiuin$ ap wo siz-vse un qeoYTTED y ayeod wing jemaNg|YEs ayes ep EO ANuEd gnguDY aIso y EfeUOHEL gstiadwiooar yseaay “12s 1ojjidos i$ fatlos Youay{n “1 ‘saoap ey gud my row Bu yenue ywwSIZA YA 2 “(gansodsar woods nnnuad gpiqreptsuo> gums) 00082 | RYZIV) wu mwOxpH y QO! 9P ereuoreu ysuadwosas o aNquDE 2s Fes aoty “Hag ney NYS MjnuDoud EyLOIp 1S mpouadwy essape> edgy igiooine 2yso2e a2e0) epurdanuy ys yafern> yNAE Y MEU [> “ea gig) ‘yo ou9g osarerydwy arfeorpap eBuny o Fnpuyoyy ‘asevEU ap sO|UNaTA atiiog audsap azeony o goygnd anayseg ‘O¢8T Up Te aunds “apo sopuprz2e3 ranutony w10u54 poor yhuruodu amu o 2p def “exspuadepur yleog HIE © ‘ia “easey “enop v-ap e2o vo jmidey yeuRUED}op ¥ a1eD 18 foULAgad © ErEZesed voufuo eye v aww mud Iso} BP HD TUMMUSY masta ‘tus ap jaaproy ‘a[fiad avy UL UME auDS [9 “es eIEaIOD0S ad soMyjodauopy up mmuosajoid apreynzar puyung “avidasp ore durcyag yo weposp ‘pureas ep 18) > ‘S981 UE ‘nrzm re Ue UP, “astIEUE ap AOpUNDIA ¥aLO6OID UE auneSaid ap 1[2So18 ehuppasuos sop wns app yo 18 sonposdas 98 ¥ ap oytqedvout guns 9p y> “919 “(o48) mpwomd apmqo(s “mpsuys ongos ye uD ‘gnsu} MPULIDIA >” aNEUIOg 9IMI—o TOP 1uns (ntzIEA Te TU ET EqE-oP WII iy ea 2 “you, FASO NU, gor paruyAnd) EMdIOD a|IU ED ERPAP anarseg .cayeaouta ap ne fyvtareu wid woreusioatun yn8 aystiosdusos ava wao0e 2189 gaooUsU ajuNgaLE 39 sec] “[~) ¥OSwOUNgeANL fe indoouy ne yuoureo fave gp pars no WhIss UL uy ye 98 Nuexqys osndio> kaze go ma ys eheouzespU seop 19 "yuorimnsuoD 9189 NU NEO HISeADE yo a sewing “g-{ “PIED ap mmuoyeurs EresopE arvosins o-nuy yesepap v 1G vLoIsI0e eAIHOduE YUD[OIA nD IIH es angiseg ore 8 duueyooe my apuRISNy aynosound a1nd"s 150} ne Puyo TOUT “ajeuorfmansuos oq audsop eqioa wd y> ososunaud fg “ase yEW ap LOTUAIOTA 1oq wpmas B nNwod wisans ang> 9p reuwasap asosny anaiseq “S9BT UE ‘onureuy row rue soc] “sung awyNZar suNigo e nNued aeIs0dsa nEIqeN 21> arequvs 2f20ro|{ywu pugorpur #8 ueaqis fnynosndioo und ystuasuesn “guezered diso+¥jeoq 9 YexePap Ne as"D Lun mua, ap wORANOE ¥] ap soisg payry 16 dump sujoUy “Hosajumt Lop 10}9> so[ARF2199 as asa gall ap 2g"(Cu un tupeu extraordinar, la 21 martie 1881, Pasteur anuna Academici de Stiinge ch tocmai flcuse 0 descoperire de o importanti exceptionalA, El Geclara cd, printrun mijloc de 0 minunatlsimplicitate, cl putea proteja turmele de ovine 31 bovine impotriva antranulul care le decima. El afirma, de asemenea, ci, daca se utiliza vaccinul preparat cu tehnica lui Toussaint, adicd tratind material virulentd cu un antiseptic, am putes expt la mari perder, opunind incertitudinen vaccinalui lui Toussaint siguranfel vaccinului stu. In fata unei asemenca siguranfe din partea ,genialului”chimist devenit biolog, © sutl de veterinart gi agrcultorl ju Iuat de bune spusele si -au cerat si fack demonstratia publicd a acestui at&t de minunat procedeu. Astfel, au pus Ia dispozivie 30 de of la ferma unuta dintre ei a Pouilly-l Fort, Vang Metun, Pasteur se angaja in seris: cele 25 de oi vaccinate de el vor supravietui unéi inoculiri virulente ulterioare, in timp ce celelalte 25 nevaccinate vor pieri toate. Pasteur se gindea ci va putea objine o atenuare a virulentei prin oxigenul aerului, Kisind materia virulenti expus% aerului un anumit timp, lucru care, de altfel, fusese dintotdeauna ideea sa fix gi care revela cea mai rfecti imbecilitate, dar in cultivarea cAreia gi-a petrecut, practic, toati viata. Cateva decenii mai tarziu, in 1938, doctorul Adrien Loir, nepotul lui Pasteur, care realizase experimentele sub indrumarea sa, scria ci n-a putut, controla atenuarea doriti. Asistentii lui Pasteur, Chamberland gi Roux, scarbiti de tupeul maestrulut lor gi foarte nelinigtiti in privinta angajamentului lui Pasteur, verificasera deja tehnica lui Toussaint si constatasera cA antisepticele erau eficace pentru atenuarea vaceinul vaccinaseri cu succes dows oi folosind materie virulent atenuata cu dicromat de potasiu. Aceasta confirma succesul lui ‘Toussaint care vaccinase 21 de oi cu un an tn urma. Cand Chamberland si Roux i-au impirtigit hii Pasteur nelinigtea lor in privinta vaccinului atenuat de aer, Pasteur le-a declarat ci el nu avea si foloseasc’ vaccinul pe care Lam anungat, ci pe acela preparat dupa tchnica lui Toussaint cu un antiseptic care trecuse deja cu bine proba: dicromatul de potasiu Pentru a asista la experiente, la Po ime eterogenti jurnalisti, perso ogi, admiratori ai +marelui” savant. Ciudat era ci nu erau deloc medici, Cele 25 de of vaccinate au supravieyuit, A fost un triumf delirant care i-a redus la uicere pe toti contestatarii gi i-a asigura lui Pasteur, de atunci incolo, gloria universald. Prin acest experiment reugit, savantul republican (care costase deja scump statul) innobila stiinta francez republicand $i ff asigura un prestigiu extraordinar! Dupa cum spunea profesorul Cl. Vincent la primiria din Tours in 1977, cu prilejul unei conferinte: .Nu deschisese Pasteur, recent, 0 er nou umanitatii? Gloria sa era pentru totdeauna asigurat4, incontestabild, imuabila pentru eternitate. $i Franta, patria 82 sa, trebuia, in acelasi timp, si beneficieze de un prestigi unic, incomparabil, proclamat de indati de intreaga planeta. ‘Toussaint, a cir lung hoald se declansase - din cauza cite rurit -a fost tn intregime deposedat de gloria care arf trebuit sii revina de drept. Nu sa mai vorbit niciodati de el. Numele si lueriile tau fost Ingropate pe'cind era incé tn viajd. Ingeliciunea lui Pasteur cunoscuté decit de Chamberland gi de Roux, care preparasera vaccinul tutilizat sista, in consecinga ci el nu era cel pe care ll propusese Pasteur Acestor doi colaboratori care spuneau ci objinuserd atenuarea vaceinl lor impotriva antraxului cu un antiseptic, Pasteur le spunea, pe un ton ce nu admitea nici o replies, cd nu vor publica niciodata aceste rezultate tata timp cat va tai el, comandanducte sf giseascé modul de a atenua bacteria prin oxigen (Dx. Adrien Loit, fn umbra lui Pasteur) fn conchacie, in legaiturd cu acest experiment de la Poi Fort, constatm: 1. cAaceasta era trucatti; 2. cd Pasteur afigase un dispret total pentru stint; 3. c& el comisese un incontestabil abuz de incredere fat de lumea savant si adevarul stiingific; 4. ca trisase cu buna sting si ingelase opinia publici liséind si se creada c& utilizase un vaccin pus la punct prin grija sa, cind in realitate el utilizase taca gi si nu-si publice lucririle in timpul vieyi sa 6. abuzase de credulitatea altora pentru ingela; 7. ed furase luctiiile lui Toussaint, chiar atunci cAnd fl critica pe faa. Prin experimentele de la Pouilly-le Fort, Pasteur sa dezviluit ca trigor sarlatan, impostor, hot. Este prea mult pentru un singur personajl Procediind astfel, punea in pericol, cu buna stiinta, sinitatea publici. Intradevar, in perioada celor cateva juni care au urmat crizelor delirante ale entuziasmulu colectiv exprimat ca urmare a acestei uriage mistificiri, uncle tari au vrut si verifice experienta de la Pouilly-e Fort. Germania, Olanda, Rusia, Argentina si altele au vaccinat turme c utilizind formula preconizata de Pasteur: culturi atenuate conducand la un vaccin imunizant. Aceste vaccinati au dus la un adevirat dezastru, Turmele vaccinate au fost, toate, fulgerate de vaccin. Lipsea de aici faimosul dicromat de potasiu, otrava oxidanti violenth ce distrugea microbii, dar pregites, in acelasi timp, pe termen lung, degenerescenti si cancere, ceea ce ,genialu” Pasteur nici nu previzuse, nici nu biinuise, In Franga au fost trimise proteste si amenintari cu procese din dliferite vir Veterinarii din rin se pling lui Pasteur. Acesta fi acu’ cd au pregitit gresit 83se a pimerodury sory w ama ut ou) 98 anaseg |MIMPSUT ae FMM ayeansadsar yo asoqurumvas wa Bs OVeUIDAND a[nuMlog "Wur-HarfUsded ‘wow eum no ayduryiuy wna 1d ayiods quns 9por9ut wounrfoayrodury urp puruaaosd afojootied go pmdey soraydns sawoy 260 #8 ‘oinpuya yyzgur whines exdnse porysydumo ad epstuy pe ey sundxa Ds maysea IMMNSUT ‘PASE pupuorioe wo wapardy “FrPqes NSM ‘uy snanstp 1805 ¥ ye nws “ung 9189 yep ‘ApoU 2189 [> Yep ANE 2s BS EAE mynoygnd anpuya ‘pap ‘2189 ynjnxenue eamoduay jnsny, ‘99899 218298 aovy v nayuad yeusyue us § [woo] un yoru oV}yzodsxp ey ound a8 | nu ¥> ‘9085 Au BpNETD [CB “SACL aTENONG ef 9p sen] 6 arenonued asins wp akeye wi JoreUsBAND 3nWog ‘pumMe 2q NUBIA w a1eTES esos ys. un, SPAUID FC HB} 9] BS DINGAN a1¥ ad oppsRorToUy aadeop Tevads uy ‘squeuiedun a15und 9p equoa 1S0y 1 Bs WIR YISyDU! v-8 axeD ‘aAINDSIP uy oorsowre rw YUN gs Iw! We “IES MMSE CUA YY “poungus my maonens mu ‘suopnad 11g sounds puree nanuod aun EL UDA v puEAIg FC ‘sjouypatarg “sqeysa1uod Ys05 nv-u aze9 andey a1sa9e sndxo wre ‘apne 18 91nog 20;-q wluszard uy “yimynouBe ap HimePos ¥ ade BT UIP vturpas e7 “azezuya uy ound [-e op aureus eazs9ur [-e quad njmMNsUy 1 miquour seUEODA “spAKI ML-G spusueEN ey y ‘[MUPIA wis) ¥ nnuod reqoo 1939p imnsuy Ef othyzodsxp ey puyawau ‘yo wa et aqvs ajaania asndxe 1603 nw auwo vw] yaniwioduio ap s0[theHaRA wzneD UEP mmmnupoea eayeiefe> ap mnrs wo nu y> “epeoriad wage Uy o-Inay MlE-1 9189 od airzya youn eyze20 no - yluypax> yung giaayied ap - yuaauoD ¥ ‘maise. Immpsuy eo] peyexenue esynoduy pmupoea youGe B19 99 “>HMOS 1G uys0g naw pnyaidaé as2¢my2[e 99 apeuNUE ap CEy 10[99 e MINXENUL PUPIEA eULN UL aInuI0> aA ado IN[NXENUE eZD vatnod urp onpioid wie 99 ydnp ywajqod yiseaoe ap peuosiad yedn20 ure-W. ‘wowyye> eyuere# 9] © yuruszod asnposd s0ys928 w era16> wase>qe) > HIEs YzwaRAH 9] BME 9d dpsnpoid und nayseq Inpmmnsuy ezne> uip nys mnposdoé x8 puCHaSTe vifemndod wurduryruy 9] a1e> od 2pojooued azoquuias wa ye ‘oxno[ase 16 soruyorfod 1109S Te AaTD 2604 ‘N]MyTUUEDSns FonMAd ys Hor EA. “pusiyy 1 zoreursany amuwod :iSyueduuy o-a v ap jorieruay 151201 NN “061 UIP HZEANEP atospI9s FASE aoruyairod M]O9$ Te A9[@ 1S0y “TuEAE] SOT ‘9HA ap iOI"DSaI uN anys ap uDfiTy mmuoiewoAns Riesoupe wOROSHOS SARE Us ososed Bs esUES Inve {we “phutaud wiseaoe uy “s2aouesy a[suojoa uy 18 sum Ur ‘eluEL UL 101 aasod uur aqesmans aston mayseg uerzited mmnsuy "1381 Edn "WUOPIAD pour UE uy epeodar as ys yeas ap yuniie +8 apoumnu uy pzvauorioe aze> taigz v9 aureuy “eredsIp ws WeBi|gO 1805 xe Op aleuosiad ynop 9790 16 ¥ [95 B FOaquu 16 rareu doup Hen] ys0§ ¥ xe eHESOY 8 todsip ad 18 queaes , mmyeruai™ rrroxaioud thos ad 18 eo “puaprout ud zooury jnusoans i sep ‘nayseg ad yeumnu’ nu yznvo uy [-Apupund “Ieiodord yen y ze jnyepurds y> ands msg gAEAape rUNpEAZap y Je yup afeuosiad nop iorsase re[durgU y ze-s | 95 "asvoId puNMUNU FUN waILO[EA.eOP EDA areoug 2p vountS27 ‘gpour | a1ze05 ne19 ape1090p a1e9 Uy Yood> o-nuy [uO mmog &| nisejod ap mmrewoxyp wsrsOFOy eur uy IES Ye HoreIoqeIOD top 199 ad a199%1 ¥] EoNpar Les ‘fppse ‘waBspohuy anarseq yo HqEqoL javenzoisua’ yes ‘9160 woxjSued 19 8 wosmoumtad ys puepaquieys 18 xno] e9 erypuos no ye29p wrdoode e nu wIss7y ‘S10UG ap HuNFBI] ye UOpIOD ajaseuL -Npuypios” marseq ad yesuadwooIx ey zaouey jnuraang ‘earaom nensed onyod ruaureo 1S ysaxd sory © “ay AUIIP UIP so[OI"s ae uIgndedsap 9p s0juIATD 16 so[LFEUwPDA ¥PRID Uuy jRanpyg> 18 19 ap yrenuare FIM no o oNpE “INaASEA dp reZIUODAAd jnUIDIeA piosezynn thoy quspiad pour Uy "yoseaqnixdsap res maiseq ad ywiqo paaid ayaa anamns ne ares Horyosaro ‘eluey Uf oid ne aeUDDEA mn feu “‘CuUsY Uy j9TS PEP ‘UuvoUr seuUT ap nue) [MoYpaws ‘AEUIDITA STEUNE ap POSH UEP “eISTY Uy 10 ap gus ap paz 9696 yevansifon smnuppora ap yepads uy 18 suatpne> 9 9p HoyRPOU! UNS HOT nieoy “worfojorg ams o ezus2e1s9 w Anund Huspyns # HesssoU PADUsEWONSS| woes PA e rareanseu und quasuA 1 Puossjord yens ‘ednp “219 ‘arsouea ‘azoqwon yy sundstpaid 16 ajafusosaxous#ap.— Suny urind eu ‘ws Bun ews uaunaon ad ~ aySoyeoud 6 ynunios eoytpoUL “PARPU RI RP "TAGOISHUL appa sqiofiaie> pour uy 2189 ‘01 pu ‘anseou 2917 uy ausojO} jeuUE nes LeU ypoea aneo) nnuad AQEIEA smog I 3p s939N= 1833, up ¥ win yams yrumu andssnue un no ayeu0H yuaHaideg HNN yeEAKP suas soo uy EIEPDIp, “atunayuoo 18 uous asi9Mp und dueyssq INOIUY Mynuosayoud Kare NEED pnuod jue 15m ane9y ap ezearony ares astoEULIEy “bo1PUON “WW 10120CT ‘0002/1 ap atodoid ur niseiod ap yeworyp 9p orfnjos © puyZnype gorpe “juressnoy, my woruyss ednp ‘pour asaoe up yexedaud asasny poy 2f-Aymog e eZ Imunses yo azeziad ys puplnuo ‘MIPApE NsuMTUE Meu aE] -YORUTYD arenuaie ap pour imsaoe mynfeueAE eEznpuCD eI Fssasunle 8 eUEIgoIDTUL gum vp ondasque mun voreZnype gioserpms ‘uwiony yrosezy[Ear wp [RwOprsy ume rIE|op ne Iq UOY e[-AjMog e] asesun so] NST yp aep nens ares xnoy 1 puepaqureyD my exdnse equioq foun moo anak vB ginSosq FISEAay “snzsMy sosafoud mmpuaysmy po ayfiduryys paustrowadop 2udsoqy MHeIMPU eINSouq o YOYgNd ne “ouNy ap wonxo ‘ULNY, UEP HHEUTAIIA “e981 Ul “sueg 8 UE, anuy yoruD[od yruafoIA o IEW y RUDSEAfant german care contesta 0 firziat s& recunoasci faptul ci el fusese amagit de sunt incilzite cu gaz gi sunt previzute, pentru a inlocul personalul de supraveghere, cu aparate destinate si regleze aductia gazulul in functie de variaglile de temperaturi, Dar aceste aparate functioneazA prost, dupi cum dovedesc termometrele inregistratoare cu care sunt previizute etuvele; aceste termometre arati temperaturile instantane avertizeazi personalul atunci cand se produc vari fost prevazute cu Itorii_controleazi ent nu s-ar fi produs daca etuvele ar dispozitive avertizoare. Cand pani i temperatura enormelor cas pare ciudat etuvelor 51 nu pot asigura buna Si de steuguri in proces de fermentare, masteur nu pot regla temperaturile ste a produselor lor. ‘Am aflat c& prepararea vaccinul Vieti omenesti, era supravegheati cu citesc in La Dépéche din 15 ~ 17 mai, c& Louis Mistchler a decedat pe 12 ‘mai, la Spitalul lui Mustafa, in timpal tratamentului impoteiva arbi; spotriva tuba init am: comunale cu vaccin de Ia nu au obfinat nici un rezultat. Unul ja cA nw trage nici o concluzie din insuecesele sale, mi-a spus si nu mai iau vaccin de Ja Institut, Nesiguranta notorie care domneste asupra calititii acestor produse ne face si ne temem c& numeroasele accidente survenite prin imbolnavirea de clavelee a ovinelor provin poate, cel putin in parte, provine de Ia acestei bi apirandu-se de acu: srioar’ a vaccinului impotr Cred, Domnule Guvernator, ci se impune 0 ancheti pentru a cerceta din ce cauze supravegherea efectuati la fabricarea va curbarii nu se extinde gi la celelalte cults ca bunul reaume al unui stabiliment cor de probleme de credit justi 5a nu fie compro de supraveghere din partea personal Binevoiti, Domnule Guvernator, a accepta expresia respectuoaselor mele sentimente, Louis Davant, 44, rue diisly, Alger 86 La lectura acestei scrisori ne dim seama ci D-I Davant nu este multumit. E emite scrioase rezerve in ceea ce priveste calitatea vaccinul piard& opt vite cornute. Sum este vorba de un fost elev al Scol jeneazi sk fack o el nu eziti si facd ap are, evident; n-a rispuns utul Pasteur... gi 8 joiesti de vaccinurile sale! Ce crima de lezmajestate! ta doar usoare mugcituri la degetul Grepte si la coapse - prin pantaloni. A priori, el avea 9 ganse din 10 si nu aibi turbare. De altfel, cinci alte persoane mugcate de acelasi cline n-au contractat-o, degi nu fuseseri tratate! ‘Turbarea este definita ca fiind 0 boala infec virus. Din, ipotriva acestei boli in 1885. Enciclopediile ne explica faptul ci turbarea declarati (dup primele semne critice) nu mai este vindecabili. Prin urmare, tratamentul trebuie inceput de urgenti, de indat’ ce exist un rise de turbare. Vaccinarea antirabicd se bazeazi pe principiul metodei normal mai mare de 20 de zile, pen partea organismului inainte ca virusul si fi inceput sa se multip! nervos central. Vaccinarca incepe deci in cele 24 de ore care urmeaza injectari de serum. Ea consti din 14 injectii subcutanate zilnice. Trebuie ficute doua accinari de rapel, in a 15-a gi a 90-a zi, De asemenea, este posibild realizarea unei imunizari preventive a subiectilor expusi profesional cu t val de trei sAptam: 1965 cA Pierre-Victor Galtier, profesor la scoala veterinara din Lyon 1879, constatase ci virulenta multe specii animale ii unor animale Galtier n-a indraznit si experimenteze pe om, deoarece constatase c& principiul si vaccinal nu anumite speci, Acesta transmitea turbatea de la caine la iepure, de 8768 88 wopreow yund gs notow senunuos # sag “ozruadko [e aneSou mode: ¥paD uy How 2p una “opou runs 2100 passvosvouuny “uondma, a-Cr spugoydan wus ung ‘ypanop w (IqHO yews Wo axe9 axdsap) smIag [OYPEAY Aq “UBPHUIOPHON INSUIS UPL 2800p 9p HD IONMEDL Wy smpuoD me 26n9 gumuofsmaquad samangy tome smpoud vy ru now wasogopas ‘unasiey tau-cy 2p 18 oon dopaouiy asanuary amy ap wiseOC) ad x03 ws nu op yf un me parry 299 weamuDUi ymsowi vumvpsoynasuod supe apes mp yp uswids vs dap woey apeunpy apaneyde spypuED Hy aseH aaneou prososny arequma ap astinus nu apreioy ne jeprenorg #8 xno 28) 180} ¥ wisdoane -s amn> n> yunaxduas ‘ad pea res asasnp 98 14 pms 2yes sjesvosownu wud 16 a> * und syye sues zanqe my aye 99 94 YF oy uy 2998 v8 uw amupd pono np sorgnadesns aanyvsuas 2300) vias vio) ly prvog pasvare “wsuvaunt, se2yjwo no orepep ys HZ nu UvIdMA “ShuINg 9p eRUIPEDY vf “MUDZaLd HIE UL Fe "EP TexRAPPe uN Soy v ‘axEUDOEA ap arrausou] es wOHUN 1S wud “gggi suquiowe 2¢ #8 97 3d ‘gurDIpayy ap wIwapeay v] ¥z enop vs aIUENg 2p enuopedy ej ruazaid ¥ mnaseg 99 Fepuy agg “euModuN aae AU MADR 3S95e aeqy “mwongHOg wp rpade sredaud wasup greasoyu 1p 20% “uo smosea [mH ware any raphy ySo]I9 IWS 9 ea ydnp vargde vareqim puro fovord morse I ye augim exp nu asvognu eIBseULIIJUOD ‘PALIN 1S xNOY ‘mMOYSUY In HLOWIOGEIOD "ISMO] “FohuINS nou ‘eno puyonpe eiquin uy yund j-zs neoind a1e> 199 no euNEaproruy asno¥y WIND | eee on 18 v asp “yseorlaid axezony o adaxp o-eoytqeo ¥ anorseg 21D 2d ds v ap “yemaee “mx aaron BWVD-TNNIDWA gu ponyestn 0 pnp vouvqunswiswanes ru ¥ 292608 mp ark yoda worry 2 og ‘yorqes 8 ap yseousnennut arioafur wud 10 azozrutiumy ys wsNaL e Fg “sMuIA 1bEOR voynd zasyoyy yon 16 3p eqioa wD ¥9 PUR sp ‘3}8O | 2160 ¥] ap 18 aIvo ey aundar epcopilului pe seama inoculit vaccinulus, Relatarea lui Loir ne poate confirma corectitudines acestei opinii de-abia in 1938, Peter a prezentat alte cazuri de decese dupi inoculare, in care diagnosticul de turbare nu putea fi negat ‘Tratamentul prin vaccinul lui Pasteur spunea el, nu diminuase wumérul de mort din cauza turbirit fn Franga (ccea ce era adevirat). Atunci Pasteur « publicat statistcifanteziste. in faya dezastrului, Roux s-8 hotSr&ts& rela studiul vaccinia Eleste cel care, pin la urmd, a pus la punct vaccinul aga zis alll Pasteur {n 1887, in Romania, Babes a folosito metody a lui Toussaint Gincalzite a 56%C) ate foarte bune. fn 1908, tallanul Fermi a aplicat un alt procedew wussaint pentru turbare: acceagi metodi, actiunea unui antiseptic; acelagi antiseptic, acidul fenle; aceeasi concentrate, unt la sut8, Este numit vaccin Fermi, clnd in realitate ar ere i Toussaint aplicat turbaeit de citre Fermi, Avantajele sale sunt att de numeroase - uguringa de preparare, litate de conservare, eficacitate mai mare gi mai ales inocuitate complet ‘urban fi t) + Incdt acest vaccin de tip Toussaint a devenit rapid cel mai folosit, alaturi de vaccinul lui Babes. J SA se spund vaccin Deja in 1935, 0 statistict a Organizatiel de Iglend a Societitti Natiunilor indick faptul ci, din 304525 subiect! trataui contra turbarit in epoca respectiva, 159440 au fost tratati cu vaccinuri fenicate, 47814 cu vaccinuri inealzite gi 38659 prin ‘metoda aga-zisi a lui Pasteur (In realitate a lui Roux). Se vede c& mai mult de dows, treimt din vaccinirile contra turbarii au fost facute printruna din metodele lui ‘Toussaint. Ori, din 1935, metoda lui Pasteur a fost din ce in ce mai putin utilizats, {in timp ce vaccinurile care foloscau metoda lui Toussaint le inlocuiau progresiv pe toate celelalte. Pasteur s-a inspirat nu numai din lucrarile lui P. V. Galtier ci, in egal masurd, sidint-o comunicare facutii de doctorul Duboué care afirma cA turbarea nu izbucneste decat daca virusul rabic afecteazi nervii, celula nervoasi. De unde rezulti raritatea acestei boli in urma muscaturii unui animal turbat. Pasteur, sau mai curand Roux, care pusese Ia punct vaccinul firs sii mai astepte ca aceast& cultura si fie atenuat’ de oxigenul din aer, cum preconiza ilustrul situ maestru, cultiva virusul rabic in mdduva si creierul iepurelui si atenua culturile. Culturile a 13-a sia 14-2 au fost declarate din oficiu inofensive gi preventive sau curative pentru incubatia boli, Cand s-a creat oficina pasteuriand, adica institutele antirabice, au fost trimisi acolo nenorociti proveniti din toate piryile lumii, fie c& fuseser&i muscagi de un animal turbat sau nu. Daci ei soseau in primele 2 pani la 6 zile, erau salvati gi tocmai de aceea, pentru ca ei si ajungi la ti pretutindeni institute antirabice. Ori, 14 sedinte sau 14 zil zile, inseamnd 16 pani la 20 zile, Se inocula cu seninatate gi siguranta gi apoi se expedia subiectul cu certificatul: Vindecat, Se inregistreaza - si institutele confirmi - 999 sau 99,5 vindeciri din 1000. 90 Este un triumf cu care se Impiuneaz mass-media si lumea stiintificd franceza. Prin observatie s-a stabilit ci niciodaté turbarca, boala infectioasi a sistemului nervos, nu izbucneste - daci ca trebuie si izbucneascd la una dintre persoancle muscate - in cele 16 pan& la 20 zile dup muscaturd, ‘Trebuie si treaci mai mult timp, o luna, 6, 8 sau 12 sAptimani, uneori 6 luni, Se pot deci inocula togi cei muscati si si-i trimiti inapoi vindecati printr-o simpli declaratie Ce admirabil siretlic pasteurian! Dac’ exist’ vreun deces, acesta se datoreazit faptului c& cei muscagi au sosit prea tarziu sau ck nervii au fost atinsi prea direct de citre vir Voind si fie pe dep! lumea Limurigi, unele personaje incredule si indiscrete din sifict si medical au inceput si efectueze cAteva anchete privind situatia persoanelor tratate cu faimosul vaccin gi declarate vindecate. Ziarul londonez The Zoophilist raporteaz’ cA, din 1886 si pana in 1903 s-a relevat ca ‘mai mult de 1700 persoane tratate si declarate vindecate au citzut victime turbarii in 8 pani la 120 ile dupa riesirea lor din Institut. S-a constatat, printre aceste persoane, 0 noua forma de turbare care.a fost numita turbare paraliticd, cea specificd iepurilor. Trebuia deci incriminat procedeul de obtinere al vaccinului pasteurian. Timp de 17 ani, din 1886 in 1903, s-au inregistrat 100 de imunizati pe an care au decedat. Este un adevirat micel! Societatea de Stiinte Medicale din Marsilia citeazi cazul a doi subiecti vindecati in acest fel la Institut si decedati de turbare dupa ce au iegit cu certificat de imunitate: Maxence T. de 11 ani, mugcat cu 2 luni inainte, tratat cu succes la Institut moare de turbare ingrijit de doctorii Aleziers si Boy-Taissier, in aprilie 1902; la 18 august, Antoine, birjar, muscat pe 29 aprilie 1902, tratat Ia Institutul Pasteur, moare de turbare confirmata. Doctorul rus M. Roubinow raporteazi patru cazuri de turbare survenita dupa pretinsa imunizare in Institutul Antirabic, Mai multi medici rugi Public’ un manifest in care il acuzd pe Pasteur si institutele sale cf sunt nigte Decesele prin turbare in urma tratamentelor pasteuriene se ick in proportii nelinistitoare, in Franta, aceste accidente au fost trecute sub ticere datoritt conivenjei autoritatilor administrative cu institutele antirabice din toat tara; dar nu e acelagi lucru in striinatate, unde admiratia pentru Pasteur si strilucitorii sii discipoli nu este ridicati la rang de dogma, ca in Franta. In Italia, muriti pentru Pasteur # fost adusi la paroxism de cltre admiratori foarte interesati si obsina sinecuri, Intr-adevir, in accastl {ard existau nous institute Pasteur care fliceau diverse inoculisi impotriva turbiii sia altor boli infectioase. fn 1902, Institutul Pasteur din Milano a omorat de difterie doisprezece copii. in Franta, afacerea ar fi fost ‘mugamalizata. In Talia, dimpotrivs, opinia publici s-a agitat si a avut loc un 91neu n> axrROU] “| 2p awwonzar aquiuian juDLUEO UIP anoxy Ne HES HrOs929NE 8 anDASEY sojgursoea mong wuns‘idoo el underpusey a[osiomp soiiope opsausouny ‘vais ‘sjeRoue> “ppd uw ezor9ps seieuruimap y awod mr oolong 9P Of SOND HUN uy snyde now apupepeur meted ovyzundsysyiezopisuo. y rod ws todesyp #6 nove “oop S94 UH msop uy vhumpa ug “tmweuraud whurdsip ango aonp | 29 to00 “sojsusmeis © umnjod ayexeaape youn axovseu wep e [9 “oinoe) annsoduranut ope uuug “sueum plods pe redosH wo 9 “ynuowo ye sowonjoug to mt weprowes aingan anarseg “fleutooea JojezaypUt fe eWUMtuttnymuorsle wuasnacouadop yeuanuv ne ajuyupsoea ‘sougnd wlyatignpes jndons us ne if snyoniyond yndone uy soprewiorss Jo] wueoyde v axeuin eo ‘snd Uy syed wayupansip wzeq e| neis YoqpUe jnrdiound 1 mayndioo pupuriiede igs soyunyoo129 etd ad ooos un advoud ypred ys eu wuspous vo meer [safpow #6 Borg wo Senpupztaondus 6 muwop ts058 w sean soneiy bs nl 9 P4D = nuporpau ashy soUHuINS H opeoypous fun fe Heneed tatu ou ao otuyp (nun Tes9pisuos i areod yo W ynu on es Ualowo meee Dap aiwod 95 “ihe op svea[var auiodossap Henpumngune-agoor woes oe 2iinor var ao up seduiy un-ruy mp aneuphgciouyesesny wane es JojuguIsDea aveunsop zopumamo ftuapaiiaHignuow fe auewuods pvisued teidiounnd ap veo, sears ¥ nave we vhustepe. even wy “weumzar up ourno anuud aqiqesapisuos opioid piaswoonoid ate ‘oofuip-nueauguipoen yeone too nes ngs iad Z161 aenuey uy ‘suse ap imueZOI 4 O6-O wld od wrso> 8160 °Z061 UL % O01 arsed no asnosou9 um (nad “ouormorsed soqonoesd uuun uy aynus Feyy ‘Ue ap Hu ap ans ayn reuE FIqenquntioD ad aserse> 4 avo 18 osepeisuy as aze> uy soxny yeped imsoo" vaxourfanuy Anuod sop ue ad z 00008.n9 3838 ap angTd B19 [MMnsUT sep ‘LoryDse:9 nNUad YIM yee bro eporour yo 2189 [Nu¥ASpy TOp>|CULUE ¥ EN EUOW |S angels ap aqrINosIE 2uin gs Hongasai> ad vaogy W 16 gunned ex v9 “ide Uy “arwonequuy 9p svureuy inj 297m your aidayse ys nemgan suLm s04g> a[e TMOIE>sa19 ap weztfIn wero gPOIsW eUNLIA “eamUDRard-o1Ds nes ,vaNezifaRe> ‘oporout EOP anut soye ap ne more uodx wo yesepap w s0S Ty wp anayseg mmamnsuy [s101391G, veaswooe op i[iqusuodsay tao uns yueoLye eo wrEPSEp toa usunaysed qpluodso ‘srewodut ouvouye a0 no duIs24 azoouEyy sou ump wuraua uy va9jaavjo vousnqzt ‘zeBer Issar INDaN Yep o “yep 18 UIT 6. ap quournu vopundsy: reur nu az cq ednp auapia2 pow uy Touesoupoyy ound wpypress ad sofsuum mguodsuen zesso9u dwn yorpe “swruMUE ap ayyz ¢] Wau eUEIeS pMAsY] “Teumue op deo ad J ¢'0 Py ‘sHeaTEquIE ap ajimuod wip armyues ayimuome n> pwajgoid o [yu mat y rou 2e-u [HoyeuOdss ‘areurSoeA ap [MFOYRAG purwuszard ($10 Asse PUPUPIEA ja. 000006 neu wnymanaNSUy sUDISED uy yo euuasuy ‘enue jo 9p Uo uN vhueiy suds neuOdxS ay ys NEA 1 puyundnsaid ‘psy "wzop g co 9p sums Fms9pour ENED Joj>yeUNUE wareurnoea 10 9p 10[LO\e Ode #6. z0[H0ry>sa9 sndoud w anaiseg INAMNsUT quad ‘eoase wouts1a ad wounds uowanc, “s9paayp-nue jaupses 3s WN “FuNwppar o ase>yfgnd ZL 61 BENGE! ZT VIP mMUDUAIlY awed v7 2o8oqj9 180) Ne HNUIDIeA ais02e Yep WINS WAPOA Eg “ImIAsOJN eamodwuy mE uN IS Ho TloHeA eamiodusy uoea un yo! me WuoLINaySed “TapSy “Sumy UE 8 apes AmHOIOD Ut ‘elusig up yor aysod erostioyus ajaminsuy “ze 1 ws euEd SggT WIC “Myord 2p ereunuru ysins o wiuszaidas so] Whey Uy ¥apIyDsop 98 9189 eetg HMUDIEA ropAUHP vawouqes UL snsanUF ad yesUEL Ne-s suSENaIsed 2;AmASUT ‘mnpaxenjue eatnoduss eidny © eiwunsap ea> gdnp “ynurigo w-{ vaseare a7eD ad saoans ynsuauy 8 so1qesnue qugu_ea v jound y| s1sund wsndnsaid gdngy ( exouy wopan 2s b) , utgo nunudd 1atnun0g wantsoj0j pulaud whrzodsep auaaas, woundu yo nsjuad wop wiseave 8 ue ad tunzeo eam r920p yoods voor uj ensifanuy nu aie wf woiqeinue wareupsea euneapiouy asasuidsa: a1eo “eiffuy njduioxe vo wp [p ‘wHeuSUNBre ouedap reu aBuidwyy # nnuad 1§ cue od unzeo op QOOT 9p uFind reur UME neIgWNU os edomg eeanuy Uj 99 auBWOW UIP “EHR UE Zwop HessNUL I2tAIpUE oP OOF F2PuIA 10d nu [9 49 "ypeAop vo ‘puNTur|gns ‘sinderenUOD jus aoIqeINUTE sOjamMANSUL OTe 9,29 yo Ere pp ‘3[epyo PnsAMs ad as-npuyzeg “y[eog Fiseade ap maIMs y Ae-U “puny Yeosnus “aivo soj9o warequm eaynusuEn w jmades #19‘, yequMa" autg uN ap Heoinun irzintpur ef oq fo1ssoe HEYoxzap varuDAaid vaynuLIod nu HEqM eno [AUDA yo FRUIMUE NU RATE ¥pENy [MIOWOP “YSIYDSOP aTCOSLIS O-NY soiquinue fueursoea aundo ase nqusd suieg Up puistpayy ap mpnpuen{ yjnaoroanp sis v-| ‘wzrUag UIP woeysIATUN zy] guatiy ap sososord ‘veny oped “yaseye joseow eULIN UT “OUR, up anayseg inpmmnsuy earnoduyy afinsn[ uy eauyuuN edvaouy ys soap e aiea inpSay mynzomoord ayheurepar o 1esaupe e ELAN UIP PURIST 9p [or ‘etinsn{ arosyu uy snd ne 1S youqnd endo yeuossosduit ne asaoap nayed aisaoy ‘jugqany 2[swordurls puyyuszaid ‘pugsn> yequioons ne aja ‘a1w29puTA. vb ysuoe 2snUEN 18 suaEMased sojLanpeNyE wLOJUOD aTENDOUT 380} Ne 20 eng] “zauvyus IMAASUT Heppo" w ae HOdsUEN yS0J Ne ‘yDadsns auTED UN ap TIEAON, y awwoinus ‘sueosiod ned “£961 U] sOEZaDUFSU TuAR=p e UOTE [EOpoU indioo zep ‘vomyype wiumuord v-s“Srep9 neo NU a|uUNZONY wD ‘yeuad saoo1d_