Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • 007 - Leonardo Da Vinci

    Caricato da

    A Cristian
    36 visualizzazioni32 pagine
    007

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    007

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    36 visualizzazioni32 pagine

    007 - Leonardo Da Vinci

    Caricato da

    A Cristian
    007

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 32
    NATL yi Oameni care au schimbat.destinul lumii Pe ae CO eae Tae Oameni care au schimbat destinul lumii Leonardo da Vinci Numarul 7 Sree Renasterea in cdutarea iubirii si adevarului Leonardo din oragul Vinci Florenta, capitala floritor Independent’ si esec Un nou inceput si un nou téram Legitura dintre art& si rzboi Vremea Mona Lisei Sfargitul fn Franta EEN eae nuns By Cum au fost create lucrarile si inventiile sale remarcabile? Watered 24 Realizarile care au dat nastere geniului universal eens 28 Un barbat ales sa paraseasca adevaratul sens al arte si stintel Un pionier care a interiorizat peisajul Vizitati site-ul nostru laadresa Meco oITIE SAPTAMANALA FO/TURA: De AGOSTIN! HELLAS SR EDITOR. Petros Kaprist MANAGER ECONOWIC: Fotis Fotou MANAGER DE REDACTIE I PRODUCTE: Vigna Koutroubys ADRESA, Waliag MARKETING MANAGER, Mba 66-44, 16 PRODUCT MANAGER: NasitaKorlsa ‘COORDONATOR DE PRODUCTIE Carona Pouldou MANAGER DISTRIGUTIE: Ev Baza MANAGER LOgism SI OPERATI Oimirs Pasakalites ‘GOORDONATOR LOGISTICA $I OPERATI Antonis Louis [ADAPTARE PENTRU LIMEA ROMA Fast Translate, Best Communica Moss SRL DIP: Ray TIPARIRE §1LEBARE: NIKI EKOOTIN S.A DIRECTOR DE PRODUGTE TiPoGRAFie: STELIOS KRMSOTAKIS poRTaraR: Mei wee Zawada SR Coun Marteting Manager: Adina Bojcs Redactor. Gabriel Muntean Disuibution Manager: Dan lordache ADRESA: st Lovie Pasteur on 79, 1.05 Manager: Mariana Minatan sector 6, Bucurnet, Romina Telefon: [toh 219187358 DISTRIBUITOR. Hiparion S.A {© 2007 De AGOSTIN Hellas ‘9 7008 KK De AGOSTINI JAPAN Is3N; 1791-0765 Fetograi: Unpna Press Oe Agostr Picks Lisary Peel mmerlor Prehlpnmuivnimar 29° LEI” 1480 MOL Pfu clu al dais rude al ror elite numere 5,99 L61/ 2999 MOL Neel Dreptunle ute tel sa als su coppight Este ineriss sspteascees, ocorea, transmnterea say sire omic vateralelorevb orice form 13 atonal sr lau. Eatoraierezer dreptl de a sehiriba ordines publ porsonaitor aude» toe eu alee Cs /aea M2 i xs) iS = Co) ao] ° ae] . ro) c rey a —| Leonardo da Vinci Ce fel de viata a dus da Vinci? A EG A DOUA JUMATATE A SECOLULUI AL XV-LEA, ime- diat dupa sfargitul Evului Mediu, denumit si Epoca intunecata, la inceputul Renasterii, Europa a inceput sd infloreasca prin descoperirea de noi drumuri si masini de tiparit. Tntr-un coltisor al Italiei, se ndstea o stea strdlucitoare. Pictor, arhitect, muzician, geometrician, anatomist, inginer, inventator... aceste titluri i se atribu- ie, dar el s-a indreptat si cdtre geologie, meteorologie, astronomie si urbanism. Nascut la jumatatea perioadei Renasterii, a fost un personaj versatil, ale cdrui planuri au devenit cunoscute jn intreaga lume si al carui sir de inventii vizionare a dus la apogeu perioada in care a trait Dar ce fel de viata a dus Leonardo da Vinci? PROLOG Leonardo da Vinci TABEL CRONOLOGIC Giotto a construit .Trédarea lui luda’ Boccaccio a terminat .Decameronut” Turcia tncepe invazia asupra Europei Masaccio stabileste .Regulile perspectivei” Gutenberg inventeaz masina de tipSrit Se naste Leonardo Intra la atelierul lui Verrocchio Se nagte Michelangelo Are loc incidentul de sodomie Leonardo devine artist independent in Florenta Se formeaza Regatul Spaniei Leonardo incepe lucrul la .Adoratia Magilor” si -Sténtul Jerome Leonardo lucreaza in serviciul Ducelui de Milano Se naste Raphael. Leonardo incepe lucrul la ,Fecioara intre stanci Leonardo isi incepe studiile de anatomie si arhitectur’ Moare Lorenzo de Medici. Columb descoper8 continentul american Moare Caterina, mama lui Leonardo. Leonardo incepe lucrul la .Cina cea de tain’” 1501: Spanioliiincep negotul cu sclavi 1503: Leonardo incepe lucrul ta .Mona Lisa” si .B&talia de la Anghiari 1507: Lucreaz8 fn serviciul lui Ludovic al XIl-tea al Frantei 1509: Creeaz8 .Sfénte Ana cu Fecioara si Pruncut 1516: Lucreaz’ pentru Francis | al Frantel 1517: Luther igi incepe Reforma Protestant’ 1519: Leonardo moare la Amboise, Franta 1521: Cderea Imperiului Aztec 1558 Urcarea pe tron a Elisabetei | Descoperirile tui Galileo sustin teoria heliocentric’ James Watt inventeazi motorul cu aburi Nasterea romantismutui in Anglia Nasterea impresionismutui in Franja Primul zbor al fratitor Wright Nasterea cubismului i Viata si vremurile Renasterea in cautarea iubirii si adevarului Un fenomen, avind cunostinge de neegalat despre geniu si frumos, Leonardo da Vinci s-a nascut intr-un situe de la periferia orasului Florenga, fiind foarte repede solicitat de un palat sau altul. Cu toate desi era considerat un geniu si realiza lucrari care au dus pictura la un nou nivel, din diferite motive, majoritarea au rimas aceste: netern . Un nor negra s-a nelegitim, influengindu-i atae atitudin profunda a frumosului.. pitut asupra educa sale de copil asupra vietii cat si simpirea Leonardo din orasul Vinci Un copil nelegitim JN ITALIA, la treizeci si cinci de kilometri nord-vest de Florenta, capitala artei in regi- uunea Toscana, se afl oragul Vinci. in ciuda pierderii Caterinei, 0 tarancuta care i-a conce put copilul, Ser Piero, un cuceritor, a inceput s8-i facd curte, in vederea cs8toriei, Albierei Amadori, Provenind dintr-0 familie din breasta notarilor, Piero, fiul cel mare, si-a dorit nespus 8 reuseascd in a-si alege o sotie dintr-una din famille cu influent’ din oras. Pe 15 aprilie 1452 s-a ndscut un bdiat. Desi era un copil nelegitim, la botezul su au fost Ps vii in cas ui Leonardo, pert pe vel luna me dea cu panorama asuora satu inc eg eat | iad care se ler in departare, — imzel pri prezenti unii dintre oamenii cei mai influenti din Astfel, a venit pe lume, Leonardo da Vinci (Leo. nardo din oragul Vincil, considerat, in zilele noas- tre, liderul Renasteri italiene si un geniu. La inceput, Leonardo a crescut invaluit de afectiunea matern& a Caterinei, mama sa. Totus cum tatal su nu avea copii cu sotia sa, Albiera, la varsta de doi ani a fost luat de lang mam’ si crescut, pand la varsta de cinci ani, de catre Unchiul, matusa si mama vitreg’. Mama sa, Caterina, despartitd acum de fiul ei, s-a césatorit cu un artizan. in vramurile acelea, copii nele- gitimi, desi rari, nu erau considerati inferiori, 1 Madonna Lit”, zur de snardon jot re de 20 {ope nit coil sas este DTTC alia] 188 Leonardo, simtindu-se prea putin iubit, a mas singur intreaga vial si, prin arta sa, a cButat mereu imaginea mamei sale. Leonardo avand doar treisprezece ani, isi pierde si mama vitreg3, pe Albiera, care moar la nastere. Tatil sau se recisatoreste cu o fat dintr-o familie renumita, cu doar trei ani mai in varst& decat Leonardo si, dup’ ce si aceasta moare, tatal sau se va mai cSs3tari de dou’ ori si va avea doisprezece copii inainte de a muri la varsta de 78 de ani. Astfel, cel mai mic fiu al su se naste dup moartea sa. Nu este greu de Tnjeles de ce Leonardo a dezvoltat complexe, avand un tat mereu activ $i ambitios. Cel mai mic fiu, Francesco, era un vis8tor, nepreocupat de treburile umesti. Tata sa era mereu prea ocupat pentru asi face simtits prezenta acas’, dar Leonardo iubea persona: itatea complet opusd a fratelui su, Acesta se mira cum va putea fiul siu s8-i ducd mel departe mostenirea, Rezultatele scolare ale lu Leonardo nu erau mici, dar tatal su se gindes C& .perioada scurtd de atentie” si .nehotdrd rea” la scoala i se trageau de la prea mult joacd acasi cu Francesca, Cu toate acestea perioada scurta de atentie” a lui Leonardo @ continuat de-2 Lungul carierei sale, sand neterminate grupuri de lucrari Scutul dragonului Nu au rimas multe informatii despre copili- ria lui Leonardo, dar exist 0 anecdot’ despre unde 52 nseut Leonardo se flo se aria att hu MUZEUL LUI LEONARDO Leonardo a fost botezat in biserica Santa Croce din Vine, Fortareata de lings bserics, apartinand fariet Guid, era in construc. tie ls vremea respectva, uteror devening ‘muzeul Leonardo da Vine. Muzeul cu dou eta a fost constuitdups proiectele desenate de insusi Leonardo, un model la scara al acesuia pucdnd fi gisit Interiorulsiu. Cuprinzand concepte originale ale majnarilor cunoscute azl ca biccete i motociclete, muzeul este pln cu descr detaliate de inventi de mecenisme Ingenioase, mademe, Incluzind pe cele ale unui avion, elicoptey, mitra: Nerd, tun, nava cu zba- tur, magind de flat, cea de perete si termometru. Busta gi modele In scard teald ale acestora, pentru 8 putea aprecia creativi: tatea uimitoare 2 lui Leo~ rardo. 1a randal sdu, bibllo- teca_muzeului. confine erin aleartistilr puter- nic influentati de Leonardo, incusiv Impre- sonigtils1 cubist la apogeu! lor in seco- lul al Xikea, precum ¢ 0 arhivd a opereor seni La doi Klometr distangS de Vine, pe dea- ll Anchiano, se afla prima casa a lu Leo natdo, Simpla casi de plat, inconjurata de cringur de masini, s2 pastrat ca acum ‘inc sute de ani. Ali se pot vedea mal muite dintre conceptele sale desenate pe hire. Tn camera de 21 exstd ‘nei un geminew din acea_vreme, felinarul suspendat din bronz de dinainte de naste rea sa §10 Juciie din plats, pe care 2 facut © pe wtemea cind era copil Exist so fereas 118 secret despre care se spune cd ar f fost facutd de Leonardo a 4 tags eu cchiul |. vzitator. Simtind talentula din copie, se poate vedes si ce cale a urmatvajasa, Expunerea modelo restaurate ae inventor Lot Leonards inelusv a celor mobile cum a inceput s& picteze. Intr-o zi, un sitean a dorit ca tatal sau, Piero, si-i decoreze un scut de lemn pentru a-L vinde la Florenta, Acesta i-a dat scutul fiului pentru.a-l decora, iar Leonardo a pictat un dragon puternic, care prea 8 sare afara din desen. Tatil séu a amutit in fata pic- turii baiatului gi i-a dat steanului un alt scut, jar lucrarea fiului sdu i-a aratat-o lui Andrea del Verrocchio, proprietarul unui altelier renu- mit. Cand Verrocchio a vazut scutul, a dorit s3-( cunoasca imediat pe Leonardo. Astiel, la varsta de 14 ani, Leonardo a plecat la Florenta, pen- trua intra in atelier ca ucenic al celor mai buni pictori din acea vreme. Satalaesombronl ster. ineares ecbisuitn stuseres Vin, realist de Lonard teresa Hiuvieai denature scuce doa fa aca | Viata si vremurile Atelierul Verrocchio IN PERIOADA RENASTERIL, oragele italiene Florenta, Milano si Napoli erau natiuni sepa- rate, AflatS in mijlocul ltaliel, find repu- blicd la acea vreme, Florenta era condus de familia Medici, Familia si-a inceput cari- era in domeniul farmaceutic si a continuat in cel bancar, construindu-si astfel o avere fabu- loas’. In loc 4 aleag’ si-si indeparteze dus- ‘manil pe calea violentei, ei erau personaje cu 0 educatie Tnalt’, care si-au castigat popularitatea ca patroni ai artelor liberate. Sub patronajul lor, renasterea artei gia literaturii 2 prospert, r3s- pandindu-se in toatd regiunea. Atelierul Verracchio pe care L-a frecven- tat Leonardo a fost protejat de II Magnifico” (Magnificull, caput famitici Medici, Lorenzo, care era preacupat de orice, de la picturd la sculptur’ si design de interior. Prima lucrare a lui Leonardo a fost de arhitectur&, si anume, proiectul sferei si crucii din bronz pentru cupola catedralei Santa Maria, simbotut Florentei. Tn Evul Mediu, ca si in Renastere, sculp- tura si pictura nu erau considerate dous meserii separate, tmplarit si pictorii avand aceeasi profesie. Cu toate acestea, Verrocchio intentiona s& creasc creativitatea intelectu- ald si se afla tn avangarda miscarii, astfel incat in loc s& cerceteze clasicii Romei antice, acesta 5 cluta metode inovative. Se faceau cercetari in geome- trie si se efectuau disec- til pentru a se surprinde 1 sit” in ator ‘model este Leonardo, Aveo reputtiauni Snr chipey, Florenta, capitala florilor forma si migcdrile trupului. Acest sistem care foto: sea 0 abordare stiintificd, experimental, a avut © mare influent asupra artei Lui Leonardo. Depisindu-si maestrul Unul dintre maestrii lui Leonardo de la atelier, Botticelli, avea si creeze mai tarziu capodopera -Nagterea (ui Venus”. Era entuziast in ceea ce pri- veste reinvierea artelor, ajutand artistil in devenire s8 se dezvalte. De asemenea, frecventa un cere de ‘nvtati cunescuti ui Lorenzo, exprimand prin pic- turd ideile oamenilor de litere si pe cele ale filozofi lor. C&nd elevii mai mari nu erau prezenti, lucra din greu la .Studiul straielor”. Acesta era unul dintre exercitile la care Verrocchio Ti punea pe ucenici $8 exerseze, astfel incat acestia s poatd Invite cum 8 se concentreze pe cute si s8 deseneze urmarind faldurile hainelor. Leonardo prefera sa observe decat $8 ia parte la dezbateri. dati, {ao comand pentru .Botezul lui Hristos”, Leonardo a fost insSrcinat 58 se ocupe de o pere- che de ingeri de pe partea stinga si de o parte 2 fundalului. Pe vremea aceea, maestrii si ucenicii lucrau impreund pentru a realiza, pe bucsiti, cre: + Tn sucoot abe, rage importante pracum Flrenfag Milano erat natal independent, ins [rcojrte duns peru proven ian TT Tan Aare “+ Buns Vsti, uerare Irdepensen a Leona aerand Satelit uverocehio Vesti ar verslunes a Leonards ‘partie unl cae prop atia tn atelier. Ucenicii cei mai abili primeau partile cele mai importante. Leonardo a dese- nat o pereche de ingeri frumosi, folosind vop- sele pe baz de ulei, si un fundal cu ceata si umbre, Aceasta se diferentia de metoda tra~ ditional cu tempera a maestrului, care pro- ducea ingeri clar definili, Cand Verrocchio @ vazut maiestria acestula, nu a mai pus nicio- dati mana pe penel. Metoda folosit8 pentru fundal a fost botezat’ drept .Perspectiva Aeriana” a lui Leonardo Diferits de metoda clasicd a perspectivei venind din geometrie evocaté prin puterea culorilor, Leonardo reatiza detalii desdvarsite prin gradarea culorilor si a contururilor. La pregatirea picturii, Leonardo incercase 8% deseneze privelistea din varful dealu- lui, privind pe deasupra vail raului Arno, Si aceasta era 0 tehnicé Tnsusitd prin observa~ rea naturii + Stu stroelor™ de Leonard, coast eprogucere aeteats Inpietwa Omul-cheie + Pctracu probleme Verraceh, «Boer ti Heeos" ore feat pe acesta sis ruph peel (primp! au fst pita cite Leonardo, Se post ees ar ferena ta ngerul in freapa, lla cre macsia ANDREA DEL VERROCCHIO Din Evul Mediu pind la Renastere, comenzile atisdior erau intermediate de catre atelier. In particular, Florenta, in secolul al XV-ea, se gizeau numeroase atelere de acest gen, cate primeau tot fell de comensi. Acestea Includeau pictur 9 seuiptura,alatui de aehi tectura si amurarie, decorajiunt inteioare 5 chiar echipamente medicale. Pitot aspirant intatin atelier ca ucenici a unui maestr (st pn) si deveneau artist independent dupa 0 peerioad3 de pind la sase a Conducatorul atelier in care intrase Leo- nardo, Verrocchio, ea un sculptor important in Florenta car, la vremea respectvs,cocheta sicupietura, Dinatelierul su au iegt sla pic ‘de frunte, precum Perugine, care avea so devin maestrul ui Rafael, dar 5 Boticell, Ver rocchio se ecupa s de reaizarea evenimetelor de la cute, flosind echipamente si masinat de cena deiluzionism pentru a starni uimirea ‘suditorilui in modu in care pieura si zeulp tra nu reuseau. Mai taziu, Leonardo a deve nit 9 el un artist al curt ir talentele sale -0u Pret “celta fai Mec 9h Plost cera Raster air Be adus o reputatie asemanstoare Tntrucat maestrul st ucenicul se influenjau reciproc, se spune cd modelul lui Veroceho, David, era Leonardo si ci zimbetul su este prezent sila -Mons Lisa: Se spune 8 Leo ‘rardo ar f participat sila reaizarea calulul paternic 51 maret din .Sta~ tia ecvested 4 lui Colle fonitinalta de 4 mein, / din Vena reprezentat at Renastei lerentine, tern asupea ul Independenta si esec Incidentul de sodomie IN 1472, cénd avea doutzeci de ani, numele lui Leonardo a fost adSugat pe lista Organizatiei Pictorior din Florenta. Acest lucru insemna 8 devenise un maestru matur, dar incS nu era un artist independent, el continuand $8 lucreze pentru Verrocchio pana ta varsta de douszeci §i gapte de ani. Apoi, in 1476, Leonardo a fost implicatintr-un ineidentjenant, un secret ce s-a pastrat in registrul istorii A existat un caz de violare 3 moralei publice (Politia Crimelor de Noaptel care nu a ajuns la tribunal. Jacopo Saltarelli, un fierar de saptesprezece ani, a acuzat patru birbali cb (ar fi violat, unul dintre acestia find Leonard: Cel patru au fost adusi in fata justitiei, dar au fost achitati ca urmare a probelar insuticiente Totusi, dou’ luni mai tarziv, aceiasi patru barbat au fost arestati sub suspiciunes de a fi comis aceeasiinfractiune, ind achitafi din nou. Acesta a fost faimosul .Incident Saltareli”. Cu ajutorul tatilor lor influenti, acesta nu a reusit 58 devin un incident de proporti, dar 2 dus la Invinuirea lui Leonardo de a fi maint cu nord numele familie in Florenta acelor vremuri, homosexualitatea era o mod’ raspandits in societae, iar maestrul lui Leonardo, Botticelli, fusese acuzat $i el la randul s8u, de dou ori, Adovirul.privind Incidentul Saltarelli nu este clar, dar adevirul este 8 Leonardo avea inclinai de acest gen ‘Tn ace peroads, mods de ineretpunen accent pe stat Unien, Leonardo oral do elev dog, Sala and Met in ras le compere haine Cu toate c acum era un artist independent, Leonardo era mereu insotit de citre frumo- ii $81 ucenici, in locuri aflate in pling dezvoltare, precum Milano, Roma sau Amboise. Un obse- dat al notitelor, scria observatii despre natura, idei cu privire la inventii, rofete si cheltuieli, pan’ i detaliite cele mai amnun- fite despre ceea ce mancase in zZiua respectiva, desene relevante fiind, de altfel, gsite in memori- ile sale, La moartea tatélui siu, a notat, far afectiune, ora, var- sta si profesia acestuia, Totusi cnd a lucrat cu Salai, un ucenic pe care-l plicea, a scris adevarul detaliat, Nu se cunoaste daci au avut 0 relate, dar Leonardo nu 5-2 ca Tre Arhangheli cu Tobias Seciunel lu Batic CAsBtorit niciodata, negasindu-se Se spune ed baat (Tobias care apare in ablou este nicio mentionare a vreunei pre- “ere zente feminine in viata sa. Leonardo chiar a scris in despre lipsa mamei sale si sentimentele din- tre el si tatal stu. De asemenea, el a mentio- nat de multe ori c3 .Cei care nu-gi reprim’ sentimentele se pot transforma in monstri cea ce insemna c discriminarea sexual’ fi producea repulsie, flind un susfindtor al celi batulu nemoriile sale » Un bitrn si un inde desenat de Leonardo. -9 Wat © or 8 eaeze privet iaatent un Brin Dims cullis ARTISTII $1 HOMOSEXUALITATEA Italia secolului al XV-lea sustinea misog —_Adevarul despre incidentul Saltaelli 9 nismal, aversiunea fat3 de plicerea sexu- rimas neelucidat, dar Leonardo a ramas alas tendinga cBtrelubirea platonica incre necdsatorit intreaga viat3, adevirul find tineri. Acest lucru era puternic reflectat cd avea anumite sentimente pentru tineril jn moda tinetlor.Parul era purtat lung, chipesi din atelier. Jakomo, in varst8 de 10, preferdndu-se hainele cu linii frumoase ani, servitor si ucenic firdnicio aptitudine 51 strdmte care scoteau In evident’ tru de artist, 2 fost numit .Salai"(dréicuson) pul, In mod special, artist Florenjei aveau _§), In afara faptului c8 era hot, mincinos $1 © inclinatie puternicd spre homosexuall- un mare mancacios, se afla intotdeauna tate, aga incdtincidentele de homosexua- in preajma lui Leonardo, Sala fura bani in Iitate din Franta erau numite,Viciul Floren- mod repetat de la Leonardo, dar acesta I tel" Se spunea chiar c& existau grupuleye _lerta intotdeauna. Cand artstul avea cinc {de barbay) singuri si homosexual in ate-_zeci si sase de ani, a avut un elev de cinc: lierele fui Verrocchio, conduse de Perjino sprezece ani, Melz, care, In cele din urma, si Bottcel, ca mogtenit averea Leonardo da Vinci Prima sa lucrare neterminati 1478 a fost un an memorabil pentru Leonardo, A primit o solicitare pentru o lucrare individualé, Aceasta a fost pictura altarului Capelei St. Bernardo din interiorul primériei,o sans’ unicd de a se l in acea perioad3, a studiat anumite teme din jurul picturilor din altar, aga ci s-a dedicat in totalitate acestui lucru, In orice caz, cu toate c3 a fost plait in avans pentru materiale, pictura sa nu a fost folosit’ pentru decorarea Capelei St. Bernardo. Leonardo, care a devenit un artist independent in 1478, primise cererea pentru .Adorarea Magilor” prin interme- diul tatdlui su notar, El a promis 4 finalizeze pic- rain treizeci de Luni pentru Mandstirea San Donato a Scopeto, dar nu a terminat nici aceasta lucrare. LLucrarite lui Leonardo erau uimitor de putine, acesta fiind cunoscut prin faptul c& majoritatea erau lisate neterminale, Din primi ani avea tendinta s& se plic- iseascd de un proiect, abandondnd lucrérile la mij- locul drumului si trecénd la alt provocare. Tn acele timpuri, atisti incheiau contracte direct cu cumparatoril, Plata periodicd era ceva abisnuit astfel incdt pictorul avea 0 sum’ suficient’ pentru traiul zilnic, in timp ce, tn cazul in care lucrarea nu era terminaté, acest lucru ar fi insemnat incdlea rea contractului, iar bonusul nu ar mai fi fost plait Astfel, faptul c3 Leonardo nu castiga atat de mult ct ar fi meritat poate fi observat din cronica din Milano. .Dac na Sa se gandeste la mine ca lao persoand care face probleme in ceea ce priveste anil, imi cer scuze pentru acest lucru’. Pictura Capetei Saint Bernardo a fost terminaté de Filippino Lippi, existand cazuri cnd un anume contract a Tier petri procum Leonard i Wichetangeto 2 stat a regents fest dascopert dept capac 90 fost transferat altui pictor, deoarece acestia nu mai rau siguri c& Leonardo l-ar mai fi terminat, In acest fel, Leonardo a lsat multe lucrri neter: rminate inainte de a pleca din Florenta, EER coullal Un nou inceput si un nou taram Statuia ecvestra vizionard SCULPTURACEA MAI FAIMOASA ALUILEONARDO (Statuia ecvestré a lui Sforzel ar fi fost probabil cea mai mare din lume dac’ ar fi terminat-o jn 1482, Leonardo a plecat din Florenja pen- tru un now inceput la Roma. Este un mister de ce prima lui lucrare, .Adorarea Magilor”, a fost abandonaté Tnainte de a fi finalizat8, dar apa- rent, Leonardo era disperat dupa un nou inceput debutul lu! in Florenta neavand succes. De fapt, ela primit primele aplauze Tn Milano th calitate de muzician, Retrdind experienta din atelierul UuiVerrocehio, a improvizat cdnténd ta un instru~ ment pe care (-a inyentat el insusi, castigand, astel, popularitate. in orice caz, nu acest lucru intentiona $8 fac’ Tn Milano. Milano era centrul industriel de arme in acea perioads, Orasele stat duceau o batalie aprigs, iar cunostingele ingineresti si armata au devenit cele mai mari necesitati. Realizand acest lucru, Leonardo a adus la Milano un plan original refe- ritor la arme si strategi Ludovico, numit ,it Moro” (Maurull din cauza calor piel sale, cButa un sculptor 58 realizeze statui ecvestre la dimensiuni reale, pentru tatal su, Auzind acest lucru, Leonardo si-a prezen- ind Leonardo ven ta Mian, in Incepse ise chutaun director x construc Leonardo a relat tat in scris oferta sa, Dup’ ce a descris abi- little ingineritor din armata, a praducatori~ (oF, artistul spunea: Va fi, de asemenea, posi- bil s8 realizez calul din bronz, care va repre- zenta o glorie nemuritoare gi 0 onoare etern’ in memoria onoratului dumneavoastra tata Leonardo pretindea c& -Pictura este o arti care poate fi cunoscut’, dar sculptura nu este nimic altceva decat madelarea corpului’, desi Waaae ‘nu sculptase nimic in primii treizeci de ani de viatd. in orice caz, in 1491, modelul su fina- lizat la dimensiuni reale a fost expus in piat’ iar lumea a fe até. Cea mai mare sta- tuie ecvestra pana tn acel moment era cea a impratului Roman, Marcus Aurelius, inalts de 4,26 metri, Cea a ul Leonardo era aproape de dou ori mai mare. Oricurn, camenii considerau si c& el se gandise prea mult la metoda de con- structie care 1i lisase activitatea in urm’. Apoi, in 1499, Franta a invadat Milano, bronzul find, astfel, utlizat in ertilerie, turatul in bronz ajun- gand intr-un punct mort Pan8 in acel moment, Leonardo avusese succes ‘in calitate de muzician la curte, precum sin calitate de consilier al armatei. A avut tangente cu dactori coameni de stiintS, matematicieni, in aceast® per coad5 devenind interesat de corpul omenesc. + Ducele de Milano, Ludovico. Morera angsat pe Leonardo co Seatla in runtesorasiu Milano ‘infelesadeviratul earaeor a i Leonardo Sprotimattrel ste dean ops intinp ne Plat hs Lucral lent eu pensula Cu toate ci a fost angajat in calitate de consi- lier pentru armati, Leonardo a realizal la Milano 8 lucrare de o valoare eterna in aceasta peri- ads, Aceasta a fost .Cina cea de Tain’, 0 pic: tur mural, in sala de mese a Ménastiri Santa Maria delle Grazie. in acea perioads, picturile in biserici si manstiri reprezentau cea mai onora- bild activitate pentru un pictor. Leonardo a pus in aceast’ lucrare tot ceea ce acumulase el pana in acel moment. ins pensula sa era, ca de obicei, destul de lent. Leonardo uita din cdnd in cand 58 manance sau s% bea, pe masur’ ce continua 8 picteze, sau obignuia s& priveascd insistent peretele timp de una sau dou’ ore inainte de a se Apoi, intr-o 2, seful célugérilor L-a intrebat .Cat de mult va mai dura?” Leonardo a réspuns: Nu ma pot decide in legaturd cu fetele a doua ppersonaje. Una este fata lui Hristos, care nu poate figSsit8 oricat ai cSuta. Cealalta este fata lui luda, dar, dact vrei 68 ne grabim, nicio problems. Var folosi chipul t8u in acest scop.” CAlugirul nu si-a exprimat vreo nemultumire cu privire la faptul ca fata sa si fie folosit’ pentru Pertretzares standard 9 .Cinal cos de tsind” nants x Leonaro si plaseze pe luda ito alt pale a ce Hreos celal sepa fn fat. Leonardo (a plasat pe lida pe acess ‘ct totale oponii fais de concept de pi atunc! EEL M ATiel trSdStorul biblic, dar, jn cele din urmi fafa lui Hristos nu a fost finalizat ‘Au existat picturi ropotate ale ,Cinei cea de Taina” care infatiseaza imagines conform cirela,lsus, realizind ca este uitima lui org, -a acuzat pe unul din tre discipolii sii de tradare. In orice caz, interpretarea unicda lui Leonardo a uti- lizat 0 perspectivé calculats cu aten- fie, ce arita spatiul aga cum urma s& fie conectat, lucrarea sa dnd nastere unui Ministre Sara Mara ete subiect care a facut numele lui Leonardo da pedesntntamumcaneit Vinci cunoscut in toatd Europa, omen oreeen eo tnpune eave trbied © FEMEIE MISTERIOASA, CATERINA 16 ile 1493, soseste Caterina” femeia care se ocupa de tebur ‘asaainregtrat Leonardo apan fle casrice a fost ukeror dit tis brusch a unice ferme! impor bitrinetluimame fame in vito sa Ea a vet st ‘usiguranis copii Leo Veteze pe Leonardo la Milano, ard ra fost pea erie. Det insd curénd dupa aceea. sa ayerea sa materials er limita ‘mbolnit murine dpa do an Ssavuttreimame vege precum Leonardo a nott in mod deta i ece fry 4 ured vine In fiat cheb acute cu aceasta, {nal Leonarc se gisescdese inchsiv cele legate de inmor- naa despre senimentle rmantare.De aceea se spune des Sale fat de propia mama in pre Caterina ca fost mame lai porvetele sale feminine, des se devirat, de care a fost depir- = EstepysistcadesenGisese suicients réceals, care Ula ovastfoartefageds. wile pen cewt sugereazé un sentiment de ant Inacel moment ateberl avea Feels eeacter® Freotate, totum lures des Intotdeauna elev in vanté de jecareetafent depart Fe Foor cu Pruncilimagh ines sae ani ast incat se hp cel fea feminind debordeazé de rede ob numele flosit pent ibe, Viata si vremurile Consilierul militar al generalului IN 1499, la inceputul celui de al Doilea Razboi Italian, Milano a fost capturat de Franta, iar Ludovico Sforza a fugit din far8. ups ce si-a pier- dut protectorul, Leonardo s-a intors la Florenta, ‘in anu! 1500, trecnd prin Mantova si Venetia. in ‘anul 1502 a primit o stujba ca inginer de tucrari civile de la ducele de Romagna, Cesare Borgia, Cesare era fiul Papel Alexandru al Vi-lea, care dintr-un simplu soldat a dobindit puterea prin practici nemiloase si sangeroase. Uneltind si realizeze 0 tar8-stat, el i-a cerut \ui Leonardo s8 facd mai mult decat s8-i promoveze puterea. Leonardo a observat orasul-citadel’ Imola, a realizet desene mai detaliate decat fotografi ile aeriene de astazi si, pentru a extinde zona de domnie, a cercetat recuperarea pamantului din mare, Cu toate acestea, moartea lui Alexandru al Vilea a dus la cBderea fiului su, si, 7m conse- Cin, la pierderea slujbei lui Leonardo, Legatura dintre arta si razboi Confruntarea dintre ymaestrul pictor” gi »Dumnezeu” fn anul 1503, Leonardo a primit 0 solictare din partea autoritStilor republic s8 realizeze 0 pic- tur mural pentru sala mare de reuniuni din Palazzo Vecchio IcLadirea primarieil. Tema aces- teia era batalia de la Anghiari (1440) si victoria Florenjei asupra oragului-stat Milano, Pictura Uurma $8 alba 6,6 m inaltime si 17.6 m time. Dimensiunile picturii murale erau uriase, iar de partea cealalta a zidului Michelangelo glorifica Un alt eveniment in onoarea Florentei, batalia de la Cassina Discordia dintre maestrul pictor Leonardo gi -Dumnezeu” Michelangelo era deja bine cunos- cut Declaratia vi Leonardo .Pictura este 0 disciplin’ a intelectului, pe cand sculptura este pur si simplu munca ‘izics” a fost puternic Leonardo ercetat expres focal grave, de mnie de fick pent BStia dea Anghisr Confruntares Leonardo gi Mien loein atetoru in Foren tut Verrochi, Sculptors exeptonals 2 ul Michelangelo, Davia Secoreanh intrarea, ry Leonardo da Vinci @ UN REGIM BOGAT $1 BUNELE MANIERE Pasiunes profunds a ll Leonardo pentru ustuoiul, numit Leonardo” ji care se mai toate lucrurieincludea si mancarea. Inte foloseste st astéa! prin bucatarile allene. luerarle de la atelierl lui Verrocchio, Leo- Clien ll se intorceau adeseori si guste rardo i Botticcelli conduceau un local, bucatele, prezentate cu legume aranjate care organiza banchete pentru palatu din pest el subside carne § peste. Milano, de mal bine de teisrezece an Se spune, de asemenea, cd Leonardo a Tradita culinard a italiel era puternics, inventat gerveteele de masi. Oucole de epoca romand impunand deja,cucloua mii Milano avea prostul obicei de a's sterge de ani inainte cite tel mese pe 2, flecare cutitul de pola haine’ persoane care st de cite doua -trel ore, cecuprinceau bran- tea langi el, aga ca Leonardo a inventat ser Z2etur, miere si uli de masine, In timpulvetelele de masa, Pins la urs, ducele $3 Renastert au existat auton care au publi- sterscuptul de scaun, astfelc3ideea lui r-a cat cart despre mincarea de la banchete, avUtSUCceS a os Tar bucatara franceza actual se spune ca E 2 fost adusd de fapt din Italia atunci cand Caterina de Medic! (Caterina do Medici) $2 ‘Bsdtort cu prngul mostenitoral Frants Leonardo era vegetarian si sa stradult 8 alestulascd mancarul aspactuoase pre oie eeiere aoe pain is pm lee sek Map cert gmc Elekverat pe cir Papa Aleancr¥alVle oa dar cardinal bi it 2a astore una cop A Tost ambos sa canspiatpenteu a un gratar cu ficara, care se rotea automat, rrderns pentru © cute metalicS si un clste care 2drobea dele de Mane eine mpi pape scoasi in evident ta Tnceputul Tratatutui de pcura”scris de citre acesta, Pe de altS parte, Michelangelo considera ca sculplura era arta suprem®, asemuind-o. Soarelui, tn timp ce pctura era asemuitd Luni, el spunea: -Pe micur’ ce pictura ce apropie de. sculpturs ca devine uimitoare. Pe de altS parte, ind scuiptura devine pictur’, se tnrdutsteste Leonardo spunea in mod insinuant despre Michelangelo: ~Sculptori’ sunt plin_peste tot de raf de marmur8, aga Tncat araté exact ca brutal. Casele lor sunt murdare de praf si molar”, Plinde supSrare, Michelangelo -acritcat erebénduls Mu tira fost rugine 58 pleci din Milana inainte 8 termi) statviaecvestrs? Se spune ci Leonardo 5-2 inrosit la. aceste cite in cid faptlui cB apartineau unor generati dere, rivalitatea dintre cei doi s-a reaprins alunc cnd sculpturile lui Michelangelo pline de emotivitate masculing, precum .David", au devenit populare in rndul oamenilor. Mai mult, studiind cali si anatomia in acel moment, Leonarda visase de multi ani si schiteze o scen& de batalie cu barbati célare, agiténdu-si armele. El a inceput <& deseneze expresii de Luptitori in toiul luptel $i cai care sSreau Cu toate acestea, confruntarea secolului s-a terminat in cele din urm&, Desi Michelangelo produsese schite nefinisate de mai bine de cincizeci de ani, fiind puternic criticat, imediat ce i-a fost ‘ncredintat proiectul de a sculpta mormantul Papei lulius al Il-lea a schimbat proiectele, oferind scuza sa binecunoscuts .Eu nu-s pictor". Leonardo a ajuns [a etapa aplicSrii culorilor, ins3 pigmentii vopselelor in ulei au inceput 8 curga, astfel incat a renuntat, Totusi Leonardo schitase o scend brutal de batalie, o lucrare pretuitd care celebra desenele gi reprezentairile oamenilor de pe strada. “Horie oragutu mola Cesare Borgia Imola aats 2 leegrae aera Viata si vremurile Vremea Mona Lisei Zambetul plin de mistere LrowarDo a inceput 58 lucreze lo Mona Lisa” pe céne incd picta tatia de la Anghiari*. Probabil acesta este unul dintre cele mai fai- moase portrete din lume si unul din- tro multole mistore ale maestrului in memorile sale nu exist nici o infor matie despre ttl, dat8 sau orice alt notita legat de aceasta picturd. La solicitarea cui a fost realizats Cine 2 fost modelul? Nu se cunoaste rispun sulla nici una din aceste intrebsri Teoria cea mai larg acceptati este sustinut8 de istoricul artei Vasari fn Biografide artist". Leonardo a pic tat portretul sotiel (ui Francesco del Giocondo". Acest lucru a si gene rat celélatt nume al pictur, .La Gioconda’ (d-na Giocondal Numele doamnei Gioconda a fost Elisabeta, Ins& | se spunea Lisa, in acel moment ea tocmai pierduse 0 sarcina. Expresia .Mona Lisei” era profund melancolicd, iar straicle hegre pe care le poarté sustin teoria precum c3 arf fost dol. Se spune C8 sotul ef a adus in incdpere un clovn si o orchestra, reusind astfel s& obtina de la ea acea jumatate de zambet Au existat multe teorii despre iubite, inclu- siv una care sustinea ¢3 modelul era iubita lui Giuliano de Medici, iar 0 alta presupunea c¥ era iubita marchizului de Madova, Cu toate aces Calatorii in timp “De tpt ot peste saizeci de errno Mona Lis” fecare an se ai descoper una -Aproape tate sunt cap cute deuce ns das int-aderr Leonard realist ous aes, foot tle Pa Ee tea, parerea originala sustinea cB nu a existat niciun model, .Mona Lisa find chiar mama lui Leonardo. Apoi a existat gi interpretarea conform cSreia Leonardo a compilat imaginea per- fect si eterna a femell. in afars de toate acestea a existat si teoria auto: portretului. Dacd introduci pe calcu- lator imaginea Mona Lisei si suprapui poi autoportretul lui Leonardo, rea! zat ih cret& rosie, rezult 0 suprapu- nere perfect Dar mai exist’ si indoleli dac’ .Mona Liisa” este cu adevarat .Mona Lisa”. La sfargitul perioadei Renasterii a existat 0 descriere in lucrarea unuiistoric de art, Romazio, despre .Gioconda si Mona Lisa” care considera c& .Mona Lisa’ $i -Gioconda” sunt dou lucrari dite ite. n jurul anului 1505, Rafael l-a vizi tat pe Leonardo pentru a face 0 copie dupa .Mona Lisa’, ins& a constatat c in fundalul proiectului era trasata clar 0 coloan’ greceasca. in tabloul final Mona Lisa” aceasta nu se regisea Utterior, tabloul a ajuns la Francisc | si se presupune c3 ambele laturi ar {i fost taiate ca s8 se potriveasca tn rama, ins este putin probabil ca Leonardo 93 fi desenat acelasi lucru de dou ori. Insi, indiferent de acest aspect, pictura ramane o lucrare extr ordinara chiar si pentru Leonardo. Ea a fost dust la Milano, Roma $i in cele din urma in Franta, unde armas pind astézi ia Palate Lane [ana LUNGA CALATORIE A ,,MONA LISEI” Mona Lisa” ia fost Incredintats flevului sau iubit, Melzi, aga cum a fost previzut in testementul lui Leonardo. Ea a fost vinduta pro: tectorulu luiLeonarde, Francisc iar {de atunci a devenit 0 mare valoare nationala a Frantei. Regii Frentei au admirat-o in Palatul Versailles, insd Ludovic al XV-lea a urat-o si ’ ordonat si fie mutata in una din camerele sambelanului. In timpul Revolutiel Franceze a fost depoz! tat into magazie, impreund cu elelaie lucrutt ale regllor, ng’ Place du Concorde, intro incspere din Palatul Tuileries, ar dup’ aceea ‘a fost mutaté in muzeul lui Nepo- leon din faja Luvrului la Paris. In recipient su secolul al XX-lea, Hitler a‘incercat 58 0 fure insa nu a reusit. Totus) ‘Mona Lisa" chiar a fost furat8, pe 21 august 1911. Hotul era un ita lian cu numele Vincenzo Perugia. El a ascuns tabloul in apartamen- {ul lu timp de doi ani. De la acest furt .Mona Lisa” a vizitat America pentru o expunere in 1963, la sol citarea lui John F. Kennedy, apoi a facut un turneu in Japonia gi Unive rnea Sovietic in 1974 Mutat la Patol ‘re a a FO sath cust la rea, at a Mazel Lat [Bacco le sigur Casteluk Amboie Exqust in Ae Essusa > Mona Liss fst inoue Intro cat in ste antilon, Din 1960 a fost senses din Ea Ca EM Alia) -rbatl care confor unl tort Seamandat Mera List, Giuliana Ge Medal Elita au Lornaa rou itor cts Egec la Vatican in anul 1506, Leonardo si-a dus .Mona Lisa” la Milano, atunci sub’ ocupatie franceza Cand Milano a cézut, Leonardo a inteles , aflndu-se intre cei care il stujeau pe Ludovico Storza, era in perieal si s-a intors ta Florenta, unde Ludovic al Xl-tea [3 soli- citat 88 devin’ pictorul sau de curte. Regele Frantel aflase despre renumele su dups ce pictase .Cina cea de taina*, In afard de Fecioara cu Pruncul si St. Ana” si de auto- portretul sian creta rose, ela inceput 28 stu- dioze canalele navigabile cintre Alps i Milano, precum si zborul pastriler. De asemenea La intalnit pe discipolul s8u preferat, Francesco Melzi, in Milano, Din 1513, Leonardo se afla sub patronajut Papei Leo al X-lea, Giuliano de Medici si de aceasté dat merge la Roma. Papa i-a cerut 55 picteze un portret de femeie gi a cerut c& se intdlneascd imediat pentru a rezolva partea financiar’. .Omul acesta nu va duce niciodata nimic ta aun starsit. Se gandeste la sfrsit, ina inte chiar 38 inceaps", spunea acesta, in rea- litte, Leonardo nu ere interesat de portrete Gindurile sale erau concentrate asupra pictu rit altarului din interiorul Capetei Sistine, Judecata de apoi S-a intamplat ca si Rafael, cole- aul su mai tinér de la stele ul lui Verrocchio, 58 se afte in Roma lucrnd lao serie de pic~ turi murale, 0 luerare eelebrs numits .Scoala de la Atena Michelangelo a primit poi comands $8 picteze tavanul din altarul capelei, ins’ a refuzat (crate pentru a se concentra asupra sculpturi Leonardo nu voia 0 repetare a BStAliei de la Anghiari » 4 O statin pit a ut Lonard cae so ain Floren, Muzeul Uti Odaveard un frames = mmergea spe senetue.Oepack : “Un proiect pentru .Sfnta Ana, Mari i cop us, Expresia lind de melancatie afm intra fantasia di funda era Pomeipalae element egate de .Mona Usa si tot ficea experimente, folosind © substants pentru a lega vopseaua in ulei de perete. De ase: ‘menea, el realiza gi schite, S-a pregatitin secret pentru .Judecaia de apai” deoarece nu dorea rivali, Totusi solicitarea papei nu a venit. Cand protectorul sau, Giuliano de Medici, a murit, Leonardo nu avea nici un motiv s8 se intoarcd la Roma. in notele sale, el a marcat Medici ma ridicat si apoi m-a ruinat’ Rafael l-a plasat pe Platon in centrul .Scolii de la Atena” schitand imaginea veneratului su Leonardo. Cu toate acestea, pictorul de saizeci si patru de ani devenea un om al trecutului, 1 RephaeloSanao[Raael ea gi sanpictorrenumi al Renastr 4 Viata si vremurile Sfarsitul in Franta Adio Italia Iv ANUL 1516, Leonardo a fost angejat de ulti mul su protector, Regele Frantei si a cilato- rit peste Alpi cu numerasii s3i elev inclusiv cu Salai gi Merz Francisc | a urmat la tron dup Ludovic al XIl- lea, acesta dorind 8 vadé revigorarea cultu- Fil renascentiste din Florenta si Milano, care existase mai inainte si in Franta, Cand a viitat Manastirea Santa Maria delle Grazie din Milano a spus cB ar fi vruts¥ ia cu el fiecare perete cu Cina cea de taind”, bucat8 cu bucatd, pentru ao transporta in Franta. Acest lucru nu s-a realizat, inschimb, (-ainvitat pe pictorul care orealizase. Tn anul urmater, dupa mutarea (ui Leonardo in Franja, .Cina cea de tains” incepuse deja $8 se detenoreze. Castelul lui Francise | se gisea la sud-est de Paris, in Amboise: cu Leonardo si elevi ui s-a purtat curtenitor si le-aoferit Castelul Cloux din apropiere Adevirul este ¢& Francise I i rugase $i pe Michelangelo si pe Rafael <2 il viaiteze, insd amandoi refuzaser8. Leonardo nu fusese ale gerea sa favorita, nsé Regele Frantei de dou’: zeci $i doi de ani il numea cu afectiune tat pe batranul maestru de saizeci gi patru de ani si-Linvita zinc la Castelul Amboise unde aveau umeroase discutil plicute. NNimeni pe lume nu stie atétea despre sculp- tur8, pictur’ sau arhitectur8 ca Leonardo si cred + Un sus ituat Un bitin gnditor pring aun vt) de pe rae 8 seer autopartrte a batranete @ este si un mare filo- zof Laun an de cand Francise | a Ricut aceasta declara- fie, Leonardo dobandise deja o mare reputatie la Amboise. Acolo urma 58 inceapa Renasterea, Ciderea unei mari stele Leonardo era respon: sabil cu planificarea si producerea evenimente- lor care aveau loc la cur- tea din Amboise, pre: cum si cu planificarea constructiei_canalelor, ins din cand tn cand mai retusa cu penelul Mona Lisa”. Schitele sale geometrice precum dia gramele inscrise in cere au fost partial responsa- bile pentru lipsa de capo- Lavieta de 21 dean Francie | 3 Feprezentanl ce! mal de seams at Revasteri Ilene ek aduck Renter a Fats Versiune diferits <=> GLORIE INGHITITA DE INTUNERIC Leonardo a realizat nenumdrate proiecte, lbsind in ura citeva mit de manuserse Constuctile secrete ale lui Leonardo care depageau tiara cercetai sintfice au fost mogtenite de elevul sou iubit Melz. Pind la moartea sa, acesta nu sha finalizat pl nul de a publica proiectele lui Leonard, iar informatie sau plerdut. Ce care au intra n Posesiahirtilorau extras sedlta fragmente Si au oferit doar bucat, pe cind altele sau pilerdutin intregime De la inceputul secoluul al XVtHiea, pro- iectele bi Leonardo au devenit incredibi de populate arcu ajutoral lui Carol | al Angie 51 Napoleon tal Frante, plese separate au fost in cele din urma, reunite. Din aceste Imanuscrise ale sale, lumea a cunoscut ima- ginea reals a lui Leonardo ca arhitect,ingh ‘et, savant sh gndtor, ar oamenii au apre: ciat geniul Ata sa era ceva evident, ins el | abordat o serie larga de domenil precum cima, optica, dinamic, ingineria §!anato- mia int-0 manierd modeena, practic’ $1 ino: vatoare, Manusensele sale contin numeroase refer la descoperi si inventi ale timpur lor modeme, Mintea ul Leonardo a fost cu multe secole inaintea veemurior In care a trait. Daca nu sar fi pieriut aceste manus «tise clea fi putut chimba lumes. De mengionat manuscisul lui Leonardo cuptindes peste cincimiide pagin, far dintre acestea doar o tieime au fost descoperite pind acum. > imagine cu notele smanuerizg al i Usonardo Leonardo da Vinci (Gaceh dent din sect dopere in urma Lui, In timp tel peri ade, mana aptd a devenit inertd din 1uza paraliziei, pierzandu-si astfel coordona el de-al treilea an pe anta Ana, Mar anga el. In altarul Castetului Am exist 0 piatrd de ant cu numele Leonardo q ul su iubit, Melzi tile si cercetSrile pe anteriori s-au pierdut dupa Melz uri pictorul favorit al ducelui de au trecut multe pana Milano, Leonardo da Vinci a fost inmormantat in rite, in secolul al altarul principal al mandistiii TCM ELC TN Cum au fost create lucrarile si inventiile sale remarcabile? in timpul Renasterii, pictura a trecut la stilul realist, centrul siu fiind in Italia, Leonardo a facut parte din aceasta revolutie, producind capodopere care strilucesc in istorie. Ulterior el a inceput o cercetare amanungit& si o contemplare care ciuta realismul suprem. A inceput prin a observa natura prin ficcare domeniu posibil, punctul culminant fiind disecria corpului uman. Cum a luat nastere aceast’ filozofie a maretiei? Cum de a lasat Leonardo niste invengii minunate, care acope atat de multe domenii diferite? Stiinga gi arta la unison domenil precum fizic’. E SPUNE CA LEONARDO era pictorul cel —_astronomie, meteoro- mai avansat in analiza peisajului. El avea _—_logie, geologie, bota © perspectiva detaliata a aspectelor identice nic’ si in stiinta foto. Vietii precum munti cu stanci colfuroase, gratie vegetalie, siruri de munti in departare, lacuri Pentru a intelege mete- si cea, find ins8 0 lume oarecum neobis- _orologia, el a urcat pe hulls, Acest Tel de peisaje ou apBrut mal intéi Monte Resa, din. Alpi, intro schis, Acesta era rezultatl unei acu- unde 9 inregistrat mmulirde straturi de cunostinjegicercetiriin _caracterstci precum tipurl le de averse. 9 sehirnbbrle de cular din atmosterl. De ase mene, sa plimbot pe f ) Brunia spline fr come j para unul savant, pen trua ifelege procesele dalermare 9 opel | Astfel'@ apérut peisa- “a i jot fantastic din Mona Res, | Lisa” sischitete peise aiste pline de realism, jealizenn irl ele ors gelor pentru prolecte Citadine si constructii ‘Fragment da Feira ne de canale, el a topogratiat temeinic Stic ELa ptt on pedo terenul si a cercetat cartografierea eee reaper By) Pe de alt parte, detinea multe cunos: peste ac tinge si folasea 0 metodologie care mergea de la geografie la anatomie, : | _uilizndu-le pe toate pentru a realiza ae capodoperele sale magnifice. ae Acest domeniu de activitate, cerce- < : tarea, impreund cu cunoasterea sti- . intificé gi imbinate cu sensibilitatea “Cap de birbatdesenat pe basa Setar anatomice artistului au dus ls perfectiunea artei Leonardo ajnsese 3 cuneacltendoanele si misc sale, Leonardo da Vinci Anatomia yMona Lisei” ‘Asa cum a studiat natura si peisajele, Leonardo 2 observet cu pasiune 91 corpurile animalelor si trupul uman, desendnd schite dup’ schite. Design ul su parca era cinematic, desenat nu doar din cateva mii de directii, ci dintr-o infi- hitate. Din fata, din spate, de la stinga, de la Greapta, de sus, de jos... Corpul intreg si mem- brete erau schitate din nenumBrate unghiuri Leonardo a schitat subiectul din multe puncte de vedere, .Seaman’ cu realizarea unui ves cu foata olarului”. Rezultatul era o imagine veri- dics tridimensional, $i totusi Leonardo nu era multumit dear cu atat_ El trebuia s& gtie mai mult despre misca- rea fiintelor. Se gandea c&, fra a afle .meca~ nismele”, nu va cuncaste subiectul real. Acest lucru @ dat nastere pasiunii sale inflictrate pentru anatomie, care 2 inceput cu disectia pasérilor si a animaletor sia culminat cu disec- tia pe oameni in anul 1487, la spitalul Santa Maria Nuovo, din Milano, Leonardo a asistat le prima sa isectie, realizénd ulterior treizeci de disectii umane pand la sfirsitul vieti in acele vremuri, cunostintele despre inte- riorul corpulvi erau aproape nule, Anatomia era de fapt limitata la niste cunostinte super- ficiale precum alcstuirea si miscarea muschi- lor gi oaselor, far3 nici o infelegere a organe- lor interne, Leonardo era tentat $8 creada analagia din. Funda in Bunavesice. Se siesta ir ecopcuminai in spate, un prt smn super ie pana néeprat. Probie erat 3 fest prima asain stoi cum pai te larg in undal tre vechile_manuale de stiintS si disectiile animale, atunci cand analiza desenele ana- tomice timpurii Cu toate acestea, pe masur8 ce, in urma studiilor sustinute, {gi aprofunda cunos- tintele, a Tnceput sé se preocupe de diver- sele .mecanisme” ale corpului. Analizind cu proprii ochi, facand schite, el a descope- rit forma gi localizarea pieselor si chiar functi- ile acestora. Cu ocazia disectiei ochiului a des- coperit cristalizarea sia injeles cum sunt pe cepute obiectele. A observat muschii gi schele- tul 5i a realizat clasificdri detaliate, care au fost in cele din urma confirmate peste sute de ani si au stat la baza anatomiei moderne, Introducdnd diagramele anatomice pertinente ale lui Leonardo anatomia a avansat progresiv, El a efectuat cercetarile anatomice pe cand picta .Batalia de la Anghiari” si .Mona Lisa Miscarea naturala a oamenilor gi animale- lor, zimbetul elegant al .Mena Lisei", precum 5i frumoasele schite ale capului au luat toate astere din cunostintele dobandite la disecti Acestea au dat nastere si la alte lucrari precum proiecte arhitectonice si urbane. + Desens brajla realzat, prin csecie Senta delet 5 murchiter sa vaeslor de Sango ast giou wth arte ear futile arpa prin dsecte.c ines esenta ‘oi Desanele sale nu (eau doar casi bune ‘agrame anatomic, cy materia gic, (Aa uysvah

    Potrebbero piacerti anche