CONCEPTIA POLITICII PENALE A STATULUI — O NECESITATE IMPERIOASA Raisa Grecu, dr. hab. in drept, conf. univ., Decan, Facultatea de Drept, USPEE , Constantin Stere” {n prezentul articol sunt abordate uncle probleme ce tin de stuaja ciminogend din Republica Moldova. Autoarea gi exprima ingrijorarea fai de tendinfele evolutilorvitoare in domeniul dat. Sunt analizate succinct e&teva eatego~ ‘i de inffactiuni din punctul de vedere al exercitirii unor posbile viitoae influente negative asupra perspectivelor ‘evolufci sociopoitce gi economice a fri. Este invocaté necesitatea elaboriri si transpuneri consecvente in viata ‘Conceptiei politic penal a statului. ‘Cuvinte-chel tii penale fractionaitate, lege penal, mass-modia, statistic, corupie, crim organizatl, Concepfia poli- Inthe present article some problems related tothe criminological situation in the Republic of Moldova are exami- ned. The author expresses her concern about the future trends evolution in this domain, Some categories of offenses are briefly analyzed from the point of view of exertion of some possible future negative influences on the perspectives of sociopolitical and economical evolution of the country. The necessity of elaboration and consequent transposition of a penal political Concept of the State is invoked. Republica Moldova se confiuntéastézi cu un sir de pro- bbleme de ordin politic i socioeconomic, nesolutionarea ci- rora in termeni edt mai restréngi poate avea un impact consi- derabil negativ asupra evolutei vitoare a societati si statu- Ij. Unele probleme se afla mereu in vizorul opinici publice si, indosebi, mass-media. De exempu, subiectul frecvent si efervescent discutat este situafia politics curent inttulaté in cele mai diverse moduri ~ de la criza guvernii i pana la criza consttujionala, Altul - profunda crizé economic cu care se confrunti omenirea. Unele dezbaterivizeaza exodiul populaiei apte de munca si a copilor ce apartin familiilor emigrate, apreciindu-se perspectiva vitoarelor tendinje de- mografice. Trebuie s& recunoastem, astizi se vorbeste mult ‘mai freevent decat acum un deceniu despre copii i batrinit abandonati, ni in grija altora, de catre maturii plecai. $i in sft, in dependenta de ce si cat ne permite cojuncti- 1a politica, mai obisnuim si abordém subiectul coruptci, inclusiv activitatea consideraté in societatea noastré drept Iupta cu flagelul dat ‘Intre timp comunicarile presei abunda de relatdri zil- nice despre cele mai diverse infractiuni care se comit in ‘oragele si satele Republicii Moldova, Furturile, jafurile si {lharile, omorurle si violurile neagravate deja. nu mai ‘constituie subiect de senzatie. Duble asasinate, violuri co- mise in grup, acte de pedofilie si incest cutremuri con- stiinja membrilor societéfii noastre. Comunicdrie despre ascmenea si alte genuri de crime abominabile sunt pe mi- suri si provoace eetitenilor senzatia unei totale nesigu- ranfe individuale in fata criminalitai Asadar, criminalitatea ~ iaté fenomenul care prezintd ppericolul cel mai grav pentru fiecare membru al societati. Riseul de a deveni vietima a unei infractiuni fl pandeste absolut pe fiecare. Comunicarile mass-mediei arati cd in fara noastra sunt supusi actelor de tdlharie gi cei bogati, i cei stiraci, violati - si maturii, si minorii, omoriiti - $i copii, si batrdni Conehuziile inst despre situatia infractionala din yard nu pot fi trase doar din surse mass-media, este necesar apelul la statistied, Aceasta este azi, spre deosebire de vre- 56 rutile de demult, edt se poate de accesibild. Ins nu si sunivoca ‘Astfel, conform informatie! Ministerului Afaceritor Intere, in anul 2012 au fost inregistrate 36,6 mii infrac- finni sau cu 4,39% mai mult fag de anul precedent, iar fata de anul 2007 nivelul infractionalititi a crescut de 1,5 ori, [n ‘edie 1a 10 mii de locuitori tevin 103 infratiuni fat de 68 infractiuni fn anul 2007[1}. Ins8 acelasi MAI comenteazai {ntr-un mod cu totul special cifrele relatae,insst2nd asupra faptului cd respectiva crestere a nivelului inftactionaliti ‘nu denoti, de fapt, 0 amplificare real a rte criminalititi, ci semnifici doar sporirea exigentei maniestate in procesul Inregistrriicazurilor infactionale. ...Tendinfa de imple- ‘mentare a politi de tolerare zero a tainuti infractunilor de la evident, de inregistrare obligatorie a tuturorsesizir- Jor cu privire la infractiuni, de pornire imediata a cauzelor penale side cercetare efectivl a acestoraa i generat senza- {inde ,crestere anivelulutinfractional”, se relateaza int-un comunicat oficial al MAI [2] Tine de latitudinea ficedruia sa se lase convins de ase ‘menea comentarii sau mu. Cert este inst ed, In conditile lunei acerbe lupte politice care sfasie din interior guverna- zea politic atari, creibilitatea fata de instituile dicjate de conducttorii ce reprezinti anumite segmente ale eschi- erului politic este redusi substantial, in orice caz, aceste explicafii, convingatoare sau nu, sunt destinate unui cere Ingust de persoane interesate de a le cunoaste. Pe cénd relatirile prese, radioului,televiziunii abundé, pur si sim- plu, de sir eriminale, una decat alta mai ingrozitoare. De cexemplu, doar intr-o singurd zi, 28 martie 2011, pe un sin- agur portal de stiri, au fost plasate comuniclri despre trei Comorur. Stirle au fost apoitirajate Ia mai multe posturi de radio $i televiziune. fntr-un caz din cele trei era vor- 'ba despre feciorul care si-a omorat tata, in altul ~ tri rminori Iau lipsit de via’ pe al patrulea si ultinnl omor a fost sivargit din interes material. La 19 mai 2013 se di- fuza stirea despre un singur omor, dar... al unei fete de sase ani, comis de tatal vitreg cu demonstrarea procesu lui sAvaryiriiinfractiunt prin sistermul Skype mamei, carese afia la moment la mune, in Italia. Nu contestim nici cat de putin dreptul si obligatia mass-media de a furniza orice informatie eriminala etre public, dar nu se poate sii nu ne fntrebiin despre efectul moral-psihologic produs supra acestuia de asemenea stiri, Starea de nesigurant, lipsa sentimentului de ocrotire din partea statu fn fata atentatului criminal care pot fi provocate de asemenea in- formafii depiigesc cu mult limitele problemelor personale ale individu {In general starea criminalitti, tendingele ei, masurle de contracarare nu constituie nici pe departe un subiect preades abordat in dezbaterile police, dar gi in cadrul simpozioanelor stiintfce. In eadrul celor din urm& mult mai des pot fi audiate discuii aprinse pe marginea efict- enjei sau ineficientet legit penale, ale unor norme penale aparte care finalizeazi cu propuneri de modificare si eom- piletare ale unor sau alte norme din Codul Penal. fume timp problema eciminalitift pare-eX se.impund. tot mai mult $i ea nu poate fi redusi la deficienfete func- tionri legii penale care, dupa cum se ste, are drept scop apararea, impotriva infracfiunilor, a persoanei, drepturilor si liberator acesteia. Desi functionarea ineficienté ale gilor in Republica Moldova este astizi handicapul cel mai ‘grav al sistemului national de drept. Este un fapt recunos- cut de catre experti nationali si international, astfel cin cadrul acestei publicati nu mai e cazul sé reiterdm opiniile si aprecierile acestora ‘Legea penal nu este in sensul dat o excepti ‘ret, si fenomenul nu poate fi subestimat. Mai mult, dacd functionarea ineficienta a oricdrei legi poate deveni o pro- blema grava pentru cetdjeni aparte, colectivitati, institut, carentele in functionarea legii penale pot avea consecinte catactrofale pentru socistate gi stat fn Tafregime, Insd as- ‘zi nu lacunele si inexactitifjilelegii noastre penale sunt factorul decisiv ce determina starea lucrurilorin domeniul combateri criminalitaii in fara noastra. Desi Codul Penal al Republicii Moldova sufera de multe neajunsuri de fond side ordin tehnico-legislativ, el poate servi si in continua re drept un suport juridico-penal destu de trainie pentru a juca rolul de piatri de temelie in edifciul eombateri cri- minaliti Politica penal statului nu se reduce nici pe departe la cea juridico-penal, ea este 0 parte component a politicii generale a statulu. $i, prvita sub aspectal dat, importanta i capt amploarea unei probleme ce tine de securitatea nationala. indeosebi in situatia, in care fiecare raport anual al Biroului National de Statistic despre starea infactionali- tajiiim Republica Moldova face referinga obligatrie la fap- ‘wl e&,informaia este prezentathfird datele raioanelor din partea stingi a Nistrului gi mun, Bender” , vorba find de regiunea necontrolati de autorititile Republicii Moldova. Cele relatate consolideaz in mare masuri atitudinea noastra destul de rezervati fafa de explicafileinstitutilor abilitate referitoare Ia dinamica criminalitati in tara noas- 1 din ultimii ani. Mai mult -alimenteaz& presupunerea c& situatia in domeniul combateri infractionalitaii in ultimi ani este exact Ia fel ea si cea din domeniul guverntii in general ~ inconsecventa, fractionata si lipsita de reusite, fie si modeate, dar evidence. Inte timp, existh chtova cate. gorii de infractii, indieii cirora urmeaza a fi laf la cel tai strict control, indiferent de parametrii lor, in scopul 37 neadmiterii unor evotutii sociale extreme de periculoase. Este vorba despre infractiunile de coruptie,infractunile in ‘domeniul circulate ilegale a substantelor narcotice si psi- hoirope si infractionalitatea minorilor. Fiecare din aceste categorii de infractiuni, in opinia noastra, prezintd un pe- ricol sporit nu doar ea atare, ci si din perspectiva posibi- Itai exercitirii nor influenge negative asupra viitorului nostru ca societate si stat. De exemplu, referindu-ne la infractiunile de coruptie, ‘nu mai este suficient sine limit la invocarea legitatii demult descoperite si foarte ingrijoritoare, conform rea... unde exist@ coruptie, exist si crima organizata. De altfl, acolo trebuie si efutim si sediul surselor care finanfeaza terorismut” (3]. Astizi se asteaptd un raspuns explicit la intrebarea, dacd nu cumva Republica Moldova, {ara cu eel mai inalt nivel al coruptici in Europa, a ajuns, in situafa, cind amploarca coruptici este pe masurd si de- turmeze evolutia sociopoliticd democratic a farii noastre, pericol asupra posiblittit declansari ciruis atenjionam, aproape eu zece ani in urmé in articolul Democratic sau comuptie” 4, Producti si traficul de droguri este, cum se ste, una din formele cele mai active de manifestare a erimet organi- zate transnafionale (5], Pentru crima organizaté in general sunt specific tei tipuri de activtit:furizarea mirfurilor interzise (producerea, comercializarea, distribuirea drogu- rilor, a figarilor netaxate, a bunurilor sustrase); prestarea servicilorilicite jocuri de hazard, crdite, servicti sexu- ale) si pitrunderea in business-ul legal (6). Ne vom limita doar Ia 0 simpld constatare ce tine de traficulilicit de dro- gui: Romania reprezinta principalul tronson al celei de a dlova rute baleanice de transport al drogusilor citre Europa Occidental, din cea de a dou tur balcanica se desprinde o alt varianta care trece prin Ucraina (7]. $i vom reitera doar un singur prognostic ficut de acciasi savant: ,Dupa ‘ciderea ,Cortinei de Fier”, frilefostului sistem conmunist au devenit segmente principale ale rutelor de transport al drogurilor si chiar piefe de desfacere, existind pericolul ca ‘in scurt timp, daca nu se va intreprinde masurile ce se im- pun, si ajungi din urm si chiar sii devanseze statele euro- pene occidentale, unde se inregistreazi, in prezent, cel mai ‘mare numér de consumatori” [8]. fn ipsa unor comentarit ale instituilor abilitate, nu ne rimane decét si presupu- nem, daca ocoleste sau mu in prezent respectivul tronson Republica Moldova - cea mai corupt8 tard din Europa si, ddrept urmare, usor accesibilé pentru desfigurarea activi- titilor ilegale. O problema aparte ar fi in contextul dat si imposiblitatea exercitérii controlului de citre autorittile statului nostru asupra situatiei eriminogene fn raioanele din stinga a Nistrului a Republicii Moldova, Cit priveste pitrunderea crimei organizate in ccono- ria legal, specialist sustin c& aceasta duce aproape i evitabil la deteriorarea funcionarii mecanismelor de pi fapt care, pind la urmé, conditioneaza cresterea cheltui lilor consumatorilor, nevoiti sa achite preturi mai inalte [9]. $i in coneluzie: ,Cel mai important este c& sursele sparifei crime organizate, la fel ca gi ale Intreprinderilor ‘bisnuite, sunt conditile locale economice gi de gospoda- rire. Accasta inseam ea, dact sistemul de drept penal se va limita doar la urmirirea penal a liderilor crimei orgs- nizate, poate fi obsinut doar un control nesemnificativ asu-pra acesteia” [10]. Se stie doar c& paradigma relate! dintre stat si criminalitate se consituie dupa formula: cine pe cine controleazi Coca ce tine de criminalitatea juvenilé, toate argue mentele posibile referitoare la necesitatea sporiii atenti- ci statului fapl de segmentul dat infractional se reduc Ia simpla invocare a faptului c@ infractionalitatea minorilor este rezerva de bazii a criminalitatii mature gi a recidivei [11]. Lar in conditile emigrariicontinuic a populatiei apte de munedi din tara noastré si a abandoniri frecvente a copiilor minori in grija buneilor de varsta a trea, indicii criminalititit juvenile pot doar spori (desi statistic arata © tending fluctuant), la fel ca si caracterul si gradul ei rejudiciabil. De altfel, si acest aspect a fost abordat cu ‘multi ani in urmi in amintita publicatie a autoarei prezen- tei comunicéri ‘Asadar, fra apel la date statistice si interpretri so- fisticate ale acestora, se poate afirma ci fiecare din cate- goriile de infractiuni la care ne-am referit foarte lapidar anterior reprezinti. un potential determinant negativ pe ‘miisuri s8 influenfeze in modul cel mai distructiv evolu- tile sociopotitice si economice in societatea noastra. Dar, ‘in primul rind, si exereite un impact negativ asupra sti infracyionalitafi in vito. Cele relatate nu pretind a fio analizstinfified a situ- aei in domeniu., Acestea sunt doar o exemplificare a fap- tului ca prin cele mai simple céteva rationamente se poate presupune perspective amplificari si agravari pericolului social pe eare-I va genera infractionalitatea in fara noas- {wd in vitorul apropiat. Desigur, la nigte eoncluzii profun- de si temeinic argumentate se poate ajunge doar in urma unui studi amplu s, cea ce este nu mai putin important, obiectiv al probleme Investigatia respectiva, ins, poate fi intreprinst doar in cadrul elaborarii unui concept teoretico-practic, a unei Conceptii a politicii penale a statului ca parte integranta «a politicii de securtate nationals. Necesitatea elaboriri unei asemenea Concepfii este evident si stringent Elaborarea Conceptici politcii penale se impune si din perspectiva temporalé a evolutie politi penale a sta- tului nostru, Perioada reformarii dreptului penal national {in sensul umaniziri si democratizari lui pare afi depasita. Desigur, dreptul penal casi oricare alté ramuri a dreptului vvarimane in continua dezvoltare si perfecfionare pentru a rispunde exigentelorrealitiii, Dar astizi sosit timpul si ne concentrim atentia asupra transpuneri reale in viagi a prevederilor stipulate ale legii penale, indeosebi in ceca ce tine de legalitate si egalitate in fata legii. Este cazul si ne amintim ci principiul umanismului in politica penal se manifesta in dubla ipostaza. Pe de o parte, el se referé la vietimele infractionalitji,reale si eventuale, pe de alt parte ~ {a in‘tactor, iar cea mai imperioasé cerinté a prinei- piului unanismutui in domeniul combateri eriminalitati consta in a apara persoana ca valoare social suprema de la atentateleinfractionale (12). 38 Elaborarea Conceptieipoliticti penale a statu este ‘© mune& complexa, costisitoare, care necesitl conjugarea eforturilor celor mai buni specialist teoreticieni si practci din diverse domenii, spectrul problemelor care urmeaza afi abordate lind foarte larg. Acesta ar cuprinde, pe de 0 parte, de exemplu, asemenea probleme ca trasarea direc ilor de evaluare si estimarea posibiliafilor de contracarare a proceselor de interpatrundere, cooperare criminal tre infractionalitatea din raioanele din stanga Nistrului cu cea de pe intreg teritoriul Republicit Moldova. lar, pe de alté parte, in convingerea nostra, mu ar fi imutila elabora- rea unor recomandari stinjfice privind politica informa- tional 2 mass-media in domeniul cronicié criminale, in scopul reducerii unor eventuale influente negative asupra perceptiei moral-psihice a unor asemenea stiri de cltre public, dar si cel al eduedri in spirit rspectului fafa de legea penal. Fir doar gi poate, elaborarea unei asemenea Concep- {ii si indeosebi, reatizarea ei consecventi este o chestiune de vointé politica. Insi.nu atét a guverndrii noastre actua- le, ct a societiii care este obligatd si reclame guvertii dreptul Ia securitate social si individual, de altel, ca si oricare alte drepturi si libertifi. $i doar dupa garantarea reala a acestora se poate discuta in termeni reali despre perspectivele integririi europene. Ori Europa inseamna, {n primal rind sin cea mai mare masurd, ordine de drept, te, securitae si bundstare, inclusiv la hotae. Referinfe. 1. hitp://www.statistica.md/newsview php?I-ro8ide~1688&id~4003 accesat la 20.05.2013 2. ntp:/avwwma mil/eontenv13026, acoesat 20.05.13 3. Tudor Amza, Criminologie teoretiel, Teor re- prezentatve si politica criminologied. Bucuresti: Lumina Lex, 2000, p.564 4. Grecu R. Democratic sau coruptie. Revista Nafio- nal de Drept. 2004, nr 4, 2004, p. 36~ 50 5. Ton Eugen Sandu, Florin Sandu, Gheorghe-Tulian Toni, Criminologie. Bucurest:Sylvi, 2001, p295 6. Kpnunonoril Tox pea. Jox.®, Uean/Tlep. ¢ aura, CTIG: Therep, 2003, p.321 7. Ton Bugen Sandu, Florin Sandu, Gheorghe-Tulian Tonig,Op.ct, p. 308 8. Thidem, p. 296 9. Kpmumosoris: YaeGumw/ Tox pes. B. H. [Kyapanuena u B.E. Quamosa, 2-0e usa, Mocks: !Opuct, 2002, p. 391 10. Kpunsuionoris/Tloa pes. Xbs.. Lean, p341 11 Kpmunionoras: YaeGunx/ Tox pea B. H Kyapanuena n BLE. Sussona, p48] 12 MoGeraiino 9.D. Axryansue sonpocsr yroxon~ Hoi nomen » compenenttnx yenonund/ BudmoTeKa {yrononHioro mpasa H xpxoaHionorAn, 2013, Ne (1, p.74 ha