ETICA CERCETARII STIINTIFIC 1. CONSIDERATII GENERALE, Orice activitate de cercetare stiintificd implicd o responsabilitate pe mai multe planuri: stiinfificd, morala, social’, politica ete. Cercetdtorul stiinfific care efectueaza o cercetare este direct rAspunzator pentru descoperirea sa. Elementul central al oricarei etici a activitayii de cercetare stiinfificd il reprezint responsabilitatea cercetitorului fat de munca sa, dar mai ales de rezultatele acesteia. Cercetitorul stiintific trebuie s& justifice actul de cercetare, s8 justifice utilitatea si valabilitatea rezultatelor obfinute, s& incerce si aducd prin cercetarea sa un beneficiu societatii. Avand in vedere aceste aspecte, orice cercetare stiintifica trebuie pus sub semnul unei cenzuri morale. Activitatea de cercetare este astizi o activitate de inalt prestigiu profesional ce reclama {in mod obligatoriu un stil de munca sau un model de conduit ce implicd urmatoarele aspecte: - seriozitate in alegerea gi tratarea temei de cercetare; - responsabilitate profesional, morala si social: - respect fat de munca, fat de tema cercetata, fata de cercetator; - sinceritate si modestie; - 0 cooperare sincer’, corecti in cadrul colectivului de cercetare; - respectarea ierarhiilor, respectiv a statutelor si rolurilor, in colectivul de cercetare respectiv; - comunicarea rezultatelor cercetirii dupa o prealabild si serioasa verificare a acestora, comunicare ce trebuie si aibi caracter de corectitudine si valoare stiintifica, Etica cercetirii trebuie si aiba in vedere gi “abaterile morale” ale cercetitorilor stiintifici, Printre “abaterile morale” de la normele eticii cercetirii stiintifice se pot mentiona urmitoarele aspecte mai frecvent intalnite: - furtul de idei; ercetari cu caracter paralel care urmarese subminarea unei activitifi autentice de cercetare pentru a o devaloriza, a face lipsi de interes, de utilitate; - comunicarea unor rezultate incorecte, false din punet de vedere teoretic sauoferirea unor produse nesemnificative, inutile sau chiar periculoast - utilizarea activitatii de cercetare stiinfificd in scopuri contrare intereselor sau securititii umanitatii, in scopuri nocive, antisociale, distructive ete. Etica cercetirii stiinfifice are rolul de a preciza principiile, responsabilitafile gi procedurile astfel incat cercetarea stiinfifica si inovarea si se desfigoare in conformitate cu principiile etice acceptate de comunitatea stiinfificd internationala. Elica cercetirii stiinfifice reglementeaz3 buna conduitd in cercetarea stiinfifica gi inovarea din unitifile si institufiile de cercetare-dezvoltare. Buna conduita in cercetarea stiingifica se referd la: ~respectarea legii; -garantarea libertati in stiint, in cercetarea stiintifica si in invapamant; -respectarea principiilor bunei practici stiinfifice; -asumarea responsabilitiilor. 2. TERMENI DE BAZA ‘Termeni de baza sunt definifi astfel: * acfiune ostilé — mijlocirea oricarei actiuni efectuate pentru a acoperi institufia sau membri ei de efectele negative asupra statutului unitatii sau institufiei de cercetare-dezvoltare. Ea se refera la angajari, acordarea de grade profesionale, promovari, objinerea de granturi sau contracte, cooperii ete * alegafie~ invocarea unei teorii, unei pareri, unui document etc. pentru a argumenta frauda in cercetarea stintifica; * anchetd~ etapa initiala a cercetarilor asupra fraudei in cercetarea stiinfificd, care se declanseaza dupa alegafie, Ancheta are rolul de a verifica daca alegafia are 0 baz reala sau nu gi este realizatd de un numar mie de persoane; * arbitrare — rezolvarea unei dispute asupra fraudei in cercetarca stintifica de tre un arbitru, Decizia arbitrului trebuie respectata in toata unitatea sau instituyia de -dezvoltare;arbitru — persoana juridic& sau fizic3, cu calificare corespunzatoare, care trebuie s& analizeze gi si decida asupra gradului de culpabilitate al persoanei acuzate de abatere de la buna conduiti in cercetarea stiitifica; bund practicd — respectarea ansamblului de acte normative care reglementeaz buna conduita in cercetarea stiintifica; conflict de interese — situatia de incompatibilitate in care se afld 0 persoand juridicd sau fizica care are un interes personal ce influenteaza impartalitatea si obiectivitatea activitatilor sale in evaluarea, monitorizarea, realizarea, raportarea ivititilor de cercetare — dezvoltare si obtinera de granturi sau contracte de cercetare; interesul personal include orice avantaj pentru persoana in cauzi, sotul/sofia, rude ori afini pan’ la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru unitatea ori institujia de cercetare ~dezvoltare din care fa parte; comunitate stiinsificd — grup de cercetatori stintifici ai unitatilor sau institutilor de cercetare-dezvoltare. in sens larg, totalitatea cercetitorilor stiintifici dint-o {ar8, dintr-o zond a lumii sau din intreaga lume; confectionare de date — inregistrarea si prezentarea unor date din imaginafie, care nu sunt obinute prin metodele de lucru folosite in cercetarea stiinfificd; confidenyialitate — pastrarea secretului asupra cercetarii stiinfifice aflata in desfisurare sau recent finalizate, asupra persoanei acuzati de frauda si asupra persoanei care face o alegatie: eroare — eroare neintentionati, datorata insuficientei informiri, insufi practici profesionale, neglijenfei profesionale sau entuziasmului stiinfific exagerat; depistarea erorii impune autorului ei obligatia de a o denunta public; in cazul lucratilor publicate, recunoasterea erorii trebuie Picutd in aceeasi, revistd, jumal ete. in care ea a aparut; evaluare ~ aprecierea rerultatelor cercetari stiinffice prin folosirea unor eriterii calitative gi cantitative, cum ar fi prestigiul revistei, jurnalului ete., mumarul de citar impactul asupra societiii, sau asupra mediului ambiant ete; frauda — actiunea deliberati de confectionare, falsificare, plagiere,instrainare ilicita a rezultatelor cercetrii stiintifice, sau alte procedee care se abat mult de la practicile acceptate de comunitatea stiintifica si care au ca scop obtinerea unui prestigiu $1 intific, a unor finanfari, a conducerii de proiecte sau a aceptaii rapoartelor de cercetare ete.;integritate — politica cercetatorilor individuali, a unitatilor gi institutiilor de cereetare-dezvoltare si a asociatiilor cu preocupari in domeniul cercetarii si/sau valorificarii rezultatelor stiintifice pentru respectarea demnitatii umane, a valorilor intrinseci ale stiintei, a animalelor gi a mediului inconjurator; investigatie — etapa a doua a cercetarilor asupra fraudei, care urmeaza anchetei gi care se bazeaza pe fapte dovedite; normé legal — prevedere legala care restrange libertatea in cercetarea stiintific’, cum ar fi legile de respectare a demnitatii umane, de protectie a animalelor , de folosire a drogurilor, a substantelor chimice sau radioactive etc.; notificare — comunicarea scris& fcuti unei persoane acuzata de fraud in cercetare; notificarea se trimite persoanei in cauza inaintea procedurilor de ancheta sau investigatie; paternitate—calitatea de autor al unui produs stiintific: plagiat — insusirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obfinute, prezentindu- le drept creatie personala; violarea proprietatii intelectuale prin insusirea abuziva de idei ale altuia (altora); probitate intelectuald— neacceptarea falsificdrii de rezultate stiintifice, neinsusirea de idei sau rezultate ale cercetarii stiint e, nedivulgarea conflictelor de interese etc., cu scopul de anu induce in eroare comunitatea stiintificd si de a nu crea prejudicii societatii; produs stlinjific— produs industrial, agricol etc., publicatie, brevet de inventie, program de calculator ete. obfinut in urma activititii de cercetare stiintifica; proprietate intelectuald—totalitatea mijloacelor prin care o idee este difuzat’ (carte, articol, suport electronic etc.), precum si dreptul de autor corespunzitor; dupa caz, proprietatea intelectual se poate referi si la tezele de doctorat; Iucrarea semnat de mai multi autori apartine fiecdruia dintre ei; dacd idea n-a fost ifuzata print-unul din mijloacele mentionate ea nu reprezinti o proprietate intelectual responsabilitate ~ responsabilitatea institutiilor de cercetare-dezvoltare, precum si a publicatiilor stiinfifice pentru pistrarea integrititii in cercetare;* sanctiune — sanctiune aplicata persoanei fizice sau juridice, care nu respect’ reglementarile bunei conduite in activitatea de cercetare stiintificd, dezvoltare tehnologica si inovare; * standard stiinjific — norma sau ansamblu de norme care reglementea7 buna conduitd in cercetarea stiintifica; * valoare stiinpificd — calitatea unui produs stiinfific de a contribui la progresul cunoasterii 3. PRINCIPLL sti libertate este reetirii stiinfifice. A Progresul cunoasterii este bazat pe libertatea ingradita de: © respectarca demnitatii si a drepturilor omului; * protectia animalelor; © protejarea mediului ambiant. Libertatea cercetarii stiintifice se asigura prin: * accesul liber la sursele de informare; + schimbul liber de idei; + neamestecul factorului politic in activitatile de cercetare ~ dezvoltare si inovare; * necenzurarea produselor stiintifice; Cinstea cercetatorului fata de propria persoana si fat de ceilalti cercetatori constituie un principiu etic de baz pentru buna conduita in cercetarea stiintificd. Necinstea poate conduce Jao imagine nepotrivita a stiinfei si poate altera increderea reciprocd a cercetitorilor. Onestitatea cercetatorului stiintific asigura respectarea contributiilor predecesorilor, concurentilor si partenerilor si conduce la diminuarea numarului de erori si exagerari indoiala asupra propriilor rezultate poate conduce la eliminarea erorilor. Responsabilitatea asupra aparifiei necinstei revine deopotriva cercetitorului si unitafii sau institutici de cercetare-dezvoltare.Universitatile au un rol major in prevenirea necinstei, instruirea viitorilor cercetatori privind buna conduitd in cercetarea stiintificd constituind o misiune deosebit de important a institutiilor de invatamant superior, Cooperarea si colegialitatea in grupurile de cercetare stiintifica reprezinta o protectie fafa de erorile st conducdnd la ce si fata de fraud, asigurdnd transparenfa rezultatelor cresterea valorii produselor stiinfifice. Cooperarea trebuie s4 permit schimbul de idei, criticile reciproce, verificarea reciprocd a rezultatelor ete. Respectul fafa de proprietatea intelectuala i fata de probitatea intelectualA evita cazurile de fraud sau plagiat Originalitatea si calitatea produselor stiintifice trebuie si primeze asupra cantitatii la evaluarea rezultatelor cercetitii stiinfifi antitative de evaluare a rezultatelor cere Criterii stiingifice trebuie corelate cu cele care privesc originalitatea gi eficienta procesului cunoasterii. Datele primare care au condus la iegirea pe piafa a produsului stiintific trebuie pastrate, {in conditii de siguranfa, pe toatd durata stabiliti de unitatea sau institutia de cercetare- dezvoltare, Datele primare trebuie si permita reproductibilitatea produsului stiintific si in alte sgrupuri de cercetare Datele contradictorii, diferenfele de conceptic experimentala sau de practica, diferentele de interpretare a datelor, diferenfele de opinie sunt factori specifici cercetarii ~ dezvoltarii gi nu constituie abateri de la buna conduita in cereetare, Cercetarea stiinfificd nu trebuie s conducd la pagube sociale sau individuale. Acest principiu este de mare importanta in special pentru elaborarea de teme finanfate din fonduri publice. Finanfarea cercetérii din fonduri publice trebuie facut’, cu multd transparent, pe baza unor criterii acceptate de comunitatea stiintificd si care sunt in concordanfi cu strategia najionali a cercetirii stiinjifice. Declansarea conflictelor de interese constituie un mecanism de diminuare a influenfelor nedorite asupra evaluatii cercet&torilor stiinfifici si a rezultatelor cercetarii, In acest fel se elimind subiectivismul evaluatorilor care, de regul4, aparfin aceluiasi domeniu de cercetare. Presiunea exercitati negativ asupra cercetatorilor pentru cresterea numarului de produse stiintifice este de neacceptat. Presiunea se reflect asupra calitatii cercetarii stiintifice si a produselor acesteia.Sabotajul in cercetarea stiintifica reprezint& o crima institutionala sau individual. El trebuie pedepsit conform legislatiei juridice in domeniu, 4, STANDARDE, Respectarea standardelor stiintifice constituie o garantie a bunei conduite in cercetarea 4. Principalele standarde stiintifice generale exclud: ascunderea sau inlaturarea rezultatelor nedorite; confectionarea de rezultate; inlocuirea rezultatelor cu date fictive; interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor; plagierea rezultatelor s 1u a publicatilor;, prezentarea deliberat deformati a rezultatelor altor cercetitori; neatribuirea corecta a patemitatii unei lucrari; introducerea de informatii false in solicitarile de granturi sau de finangari; nedezvaluirea conflictelor de interese; detumarea fondurilor de cercetare; neinregistrarea si/sau nestocarea rezultatelor, precum si inregistrarea si/sau stocarea eronati a rezultatelor; lipsa de informare a echipei de cercetare, inaintea inceperii activitatii la un project de cercetare, cu privire la : drepturi salariale, raspunderi, coautorat, Grepturi asupra rezultatelor cercetatilor, surse de finantare si asocieri; lipsa de obiectivitate in evaluari si nerespectarea conditiilor de confidentialitate ale rapoartelor de evaluare, alegatiilor, rapoartelor de cercetare ete.; publicarea sau finanarea repetata a aceloragi rezultate ca elemente de noutate stiinfificd, fara a se menfiona sursa inifiald gi/sau cu adaugiri nesemnificative; nerecunoasterea metodologiilor gi a rezultatelor altor cercetitori ca sursi de informare; nerecunoasterea erorilor proprii© difuzarea rezultatelor proprii intr-o maniera iresponsabilA, cu exagerdri gi repetiri; * nerespectarea clauzelor granturilor, contractelor, protocoalelor ete.; + impiedicarea unor cercetatori in activitatea lor sau favorizarea altora. 5, RESPONSABILITATI Conducerile unititilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare trebuie sa asigure structura organizatorica si conditiile care sa permitd respectarea principiilor si standardelor bunei conduite in cercetarea stiintifica, precum si buna functionare a comisiilor de etic’, Unitatile si institutiile de cercetare-dezvoltare, precum $i cercetitorii stiintifici insisi poarta responsabilitatea pentru respectarea normelor si valorilor etice in cercetare dezyoltare. Unitatile si institutiile care fae parte din sistemul national de cercetare — dezvoltare, ca gi cercetitorii stiinffici insisi au responsabilitati directe asupra: © respectarii dreptului la viata; + respectarii libertafii individuale; * respectirii demnitayii uman © protectiei fiintei umane, a animalelor si a mediului minconjurdtor, © libertiii de expresie; © securitatii alimentatiei; * securitatii sistemului de informatizare a datelor; Autorii aceluiasi produs stiinffic sunt solidari responsabili, si, dupa caz, individual, pentru corectitudinea lui. Calitatea de autor onorific mu este acceptata, Unitatile si institutiile de cercetare — dezvoltare , precum si cercetatorii stiintifici ingigi au datoria de a sesiza institutiile statului atunci cand constatd cd rezultatele cercetarii stiinfifice au un efect negativ asupra societifii Responsabilitatea pentru folosirea corecti a fondurilor de cercetarer revine unitafilor si institufiilor din sistemul national de cercetare ~ dezvoltare.